Dezvoltarea Creativității La Vîrsta Școlară Mică
Dezvoltarea Creativității La Vîrsta Școlară Mică
Dezvoltarea Creativității La Vîrsta Școlară Mică
Bibliografie
Dezvoltarea creativitii la vrsta colar mic
Termenul de creativitate i are originea n cuvntul latin "creare", care nseamn "a
zmisli", "a furi", "a crea", "a nate". nsi etimologia cuvntului ne demonstreaz c termenul
Creativitatea a fost definit ca procesul interpersonal sau intrapersonal al crui rezultat sunt
produse originale, semnificative i de o nalt calitate. n cazul copiilor, accentul ar trebui pus pe
proces, adic pe dezvoltarea i generarea de idei originale, care pare s fie baza potenialului
creativ.
Al. Roca este de prerea c, datorit complexitii fenomenului creaiei, este puin
probabil s se ajung la o definiie unanim recunoscut, deoarece fiecare autor pune accentul pe
dimensiuni diferite. Astfel, se arat c dup unii autori creativitatea este aptitudinea sau
capacitatea de a produce ceva nou i de valoare, iar dup alii ea constituie un proces prin care
se realizeaz un produs. [6, p.17]
Creativitatea este cel mai nalt nivel comportamental uman, capabil de a antrena i focaliza toate
celelalte nivele de conduit biologic i logic (insticte, deprinderi, inteligen), precum i toate
nsuirile psihice ale unui individ (gndire, memorie, atenie, voin, afectivitate) n direcia
pentru care acesta este pregtit i l preocup, n vederea realizrii unor produse ce se
caracterizeaz prin originalitate, noutate, valoare i utilitate social. I. Cplneanu, 1978 [7,
p.309-314]
fluiditatea;
flexibilitatea;
originalitatea.
Fluiditatea (fluena) const n bogia i viteza realizrii asociaiilor verbale, a cursului
ideilor, a succesiunii imaginilor n plan intern, mental. Al. Roca arat c fluiditatea este n bun
msur o component a gndirii reproductive sau o aptitudine predominant verbal, dependent
n mare msur de influenele educative.
Flexibilitatea constituie, dup prerea lui AL. Roca, principalul factor al creativitii,
principala component cognitiv a acesteia. Ea presupune restructurarea prompt i adecvat a
informaiei, a sistemului de cunotine n conformitate cu cerinele noii situaii, modificarea
modului de gndire atunci cnd cel anterior se dovedete insuficient.
La vrsta scolara mica potentialul creativ al copilului este n plina dezvoltare chiar daca n tipul
ciclului curricular al achizitiilor fundamentale (clasele I - a II-a) sta preponderent sub semnul
acumularii acelor structuri ce i vor permite largirea orizontului si recombinarile att de necesare
creatiei.
colarul din primele doua clase manifesta fantezii mai reduse n executii de desene,
modelaje, colaje si nca nu are formate deprinderile compunerii scrise. Manifesta si un spirit
critic ridicat fata de propriile produse pentru ca le evalueaza mai sever din punct de vedere al
recognoscibilitatii ca forma.
Sinectica este metoda prin care, mai nti ceea ce este strain se face familiar apoi ceea ce a
devenit familiar redevine strain prin gasirea unor metafore, comparatii personificari care pot
duce la descoperirea unor cai noi de urmat. Este greu aplicabila la clasele mici n forma ei
standard.
Metoda 6-3-5, Philips 6-6, discutia panel, inventica sunt alte metode care merita studiate n
vederea aplicarii lor pe scolarii mici. [5, p.5]
Spontaneitatea;
Animismul gndirii, care mijlocete interferena fireasc a lumii umane cu lumea animalelor i
cu lumea lucrurilor.
Copiii sunt imaginativi si au un potenial creativ fantastic.Este felul lor natural de a fi. Iar
pentru a rmane astfel, este important s le fie ncurajat libertatea de expresie, iar stabilirea
limitelor s nu devin prea rigid.
Copiilor le place s asculte i s inventeze poveti, s joace roluri, s interacioneze printrun joc
continuu, pe care-l mbogesc mereu, din ce n ce mai mult, fiind ateni si receptivi totodat la
ce descoper la ceilali.
Desenul, pictura, modelajul, muzica, dansul, feluritele jocuri n aer liber sau acas, la grdini,
toate au darul de a-i ajuta s exprime emoii, gnduri, sentimente care, n aceast manier
artistica, sunt mai accesibile a fi exteriorizate. [2, p.2]
Cadrul cel mai important de manifestare dar i de stimulare a potenialului creativ este jocul, cu
toate tipurile sale. Conduita creativ ludic este o premis pentru viitorul comportament creativ
care se va materializa n produse noi, originale, cu valoare social.
Dei este mai simplu, alturi de jocul imitativ, jocul de mnuire de obiecte se mbogete teptat,
copilul combin diferite micri i descoper multiple utilizri ale obiectelor. n jocul de
construcie imit i reproduce modele de aciune implicate n situaii de via, ntlnite n lumea
adulilor i a obiectelor.
n jocul de creaie cu subiect din viaa cotidian, copilul imit i reproduce selectiv
modele de comportament oferite de cei din jur, dar numai pe acelea care sunt n accord cu
dorinele i preferinele sale. n realizarea rolurilor asumate se folosete de obiecte reale crora le
d nu numai semnificaii reale, ci i semnificaii proprii. Dac la nceput aciunile reprodue sunt
simplificate, n timp le complic, le combin ntre ele, le mbogete cu ceea ce a acumulat n
experiena sa cognitiv.
Un gen de povestire prin analogie ar putea fi povestirea prin contrast. Dac ntr-un text se
relateaz despre faptele de isprav ale unui personaj, despre conduit lui exemplar exprimat n
diferite context de via, li se poate cere elevilor s construiasc o povestire n care s apar un
personaj care are nsuiri morale i fizice opuse celui prezentat n text. Situaia se poate creea i
invers: pornind de la nsuiri negative s-i imagineze opusul acestora. Activitatea lor creatoare
const n aceea c ei trebuie s-i imagineze aciunile, faptele, ntmplrile n care obiectiveaz
nsuiri de un fel sau altul de personajele gndite de ei, s stabileasc relaiile necesare n care
intr aceste personaje n funcie de nsuirile care li se atribuie. Acesta poate fi considerat un
exerciiu care stimuleaz capacitile compoziionale ale elevilor, dezvolt imaginaia creatoare
i nsuirile gndirii divergente. [9, p. 15]
Interdisciplinaritatea, apare sub aspect practic din necesitatea depirii limitelor create
de cunoatere, care a generat granie artificiale ntre diferite domenii ale ei. Argumentul care
pledeaz pentru interdisciplinaritatea const n faptul c ne ofer o imagine integral a lucrurilor
care sunt analizate. Interdisciplinaritatea constituie unul dintre cele mai actuale principii
metodologice ale nvmntului, care condiioneaz soluionarea adecvat a problemelor
cunoaterii i aplicrii rezultatelor n praxisul social. Ea are mai multe avantaje: asigur un
anumit grad de integrare ntre diferite domenii de cunoatere; permite schimburi de ordin
conceptual i metodologic, precum i utilizarea unui limbaj comun. Evident se are n vedere
calitatea interdisciplinaritii de a fi operaional, realizndu-se cu adevrat numai prin spiritul
de echip, avnd nevoie de diversitate i coordonare. n raport cu coninutul i cu obiectivele
pedagogice cadrul didactic stabilete tipul i structura leciei, strategiile de predare-nvare,
metodele i procedeele de nvmnt, formele de activitate cu elevii (frontal, pe grupe,
individual, combinat), precum i instrumentele de evaluare de deprinderi i de creativitate,
ntrebri pentru fixarea cunotinelor, lucrri de control, fie de evaluare, experiene didactice,
rezolvri de exerciii i probleme.
atragerea individului la viaa social, la folosirea timpului liber ntr-un mod plcut i util;
orientarea elevilor ctre activiti utile care s ntregeasc educaia colar, contribuind
la formarea personalitii.
Aadar, educarea gndirii creative a elevilor prin diferite metode i tehnici de predare
folosite de nvtor, determin elevii s-i foloseasc imaginaia, s emit soluii noi de
rezolvare a diferitelor probleme, dezvoltndu-le propria experien n cutarea noului si creterea
nivelului cunotinelor la obiectele de studiu preferate de fiecare dintre acetia.
nvtorul este cel care trebuie s depisteze la elevi talentul creativ si s asigure mediul
de dezvoltare a capacitii lor creative. El trebuie s ncurajeze imaginaia, fanteziile si sugestiile
creatoare ale elevilor. Cnd imaginaia elevilor trece printr-un moment de efervescen,
nvtorul trebuie s lase ideile s curg, s observe elevii prin modul n care rezolv problemele
neobisnuite, prin felul n care pun ntrebrile. Nu n ultimul rnd, trebuie s-i fac pe elevi s
aib ncredere n ei, s le educe calitile moral-volitive, s le dezvolte interesul i sensibilitatea
la probleme noi, s ncurajeze efortul creativ al elevilor nc de la primele manifestri, s creeze
un climat educaional permisiv i cu largi deschideri la nou.