TITLUL

POSIBILE DEFINITII
a. In general, titlul ofer o cheie de lectur a textului i este o prim formul de captare a
lectorului/cititorului n interiorul universului de ficiune propus de autor.
b. Titlul unei opere literare este un element sugestiv / rezumativ/anticipativ care
orienteaz lectura cititorului,crend un orizont de ateptare.
c. Titlul concentrez ideea artistic , avnd o funcie persuasiv i provocnd interesul
receptorului, pe care l avertizeaz asupra temei abordate.
(Aurelia Nedelcu, Literatura romn pentru BAC- Concepte operaionale,
Bucureti, Ed. Booklet )
d. Dup Jean Ricardou, nefiind nici alt text, nici chiar textul, titlul este un onomatext:
formeaz numele textului".

- TITLUL poate conine:

n funcie de structur titlul poate fi : sintetic (alctuit dintr-un singur cuvnt) sau analitic (format dintr-un grup
de cuvinte).

a) un cuvnt (ex Lostria, V. Voiculescu, Mara, I. Slavici, Baltagul, M. Sadoveanu ),

b) o sintagm (ex: Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi , Enigma Otiliei ) sau,
c) mai rar, o propoziie (ex: Fiind biet, pduri cutreieram , Eu nu cred nici n Iehova , M. Eminescu)
care anun realist sau simbolic un coninut artistic.

- Titlul poate face trimitere:

a) la un personaj principal (ex: Ion, de Liviu Rebreanu, Alexandru Lpuneanul, de
Costache Negruzzi, Maitreyi, de Mircea Eliade ),
b) la un personaj secundar, cu un rol esenial n oper (ex: Mara de loan Slavici),
c) la o situaie reprezentativ (ex: O scrisoare pierdut, de I.L Caragiale),
d) la un obiect simbolic (ex: Baltagul, de M. Sadoveanu),
e) la o stare sufleteasc (ex: Plumb, de George Bacovia, Emoie de toamna, Nichita Stanescu ),
f) la un mit (ex: Paradis n destrmare de Lucian Blaga),
g) la un destin (ex: Povestea lui Harap-Alb de Ion Creang),
h) la o specie (ex: Pasteluri de V. Alecsandri) etc.

- In viziunea aceluiai autor francez, se poate distinge ntre:

a) titlul-hiperbol (cartea promite, sub un anumit aspect, mai mult dect ofer") i
b) titlul-litot (cartea ofer mai mult dect promite").

Titlul unui text epic :

-poate indica tema operei, personaje, ideea central a textului
-face referire la o anumit specie literar
n funcie de structur titlul poate fi : sintetic (alctuit dintr-un singur cuvnt) sau analitic (format dintr-un grup
de cuvinte).

Titlul unui text liric :

-anticipeaz tema, motivele literare sau starea dominant a eului liric
-este n strns relaie cu textul susinnd mesajul acestuia.
-poate avea sens propriu sau sens figurat.
 TITLUL

Cerin : Redactai o compunere de 15-25 de rnduri n care s prezentai titlul poeziei "Plns "de Ion
Minulescu.
Din nou revd pdurea n care mpreun
Cu tine rtcit-am n nopile cu lun
i banca solitar pierdut-n flori albastre
Pe care adesea statu-am strngndu-ne de mn
Uimii de sfnta vraj a fericirii noastre.

Azi dragostea ni-i moart i banca-i prsit

De vntu' receal toamnei pdurea-i desfrunzit
Copacii-i clatin vrful i crengile i frng
i eu i ea-mbrca-vom de-acum haina cernit
Pdurea-i plnge frunza i eu dragostea mi-o plng.

(Ion Minulescu , Plns)

Un model de rezolvare a cerinei de mai sus:

I Introducere Definitie
Titlul este un element sugestiv care orienteaz lectura
cititorului, crend un orizont de ateptare.
II Cuprins
1. Exprimarea unei Din punctul meu de vedere titlul operei "Plns" de Ion
opinii generale Minulescu anticipeaz n textul de fa tema i starea sufleteasc a
referitoare la titlu poetului la revederea pdurii.
Titlul rol de anticipare a
mesajului
n primul rnd, dup form, titlul este sintetic, alctuit dintr-
un singur cuvnt, substantivul provenit din verb la participiu plns,
2. Explicatia titlului ce sugereaz starea general a eului liric. Revederea pdurii, locul
avand in vedere ntlnirii cu iubita : "Din nou revd pdurea n care mpreun /Cu
forma acestuia
1 cuv subst neart- stare a tine rtcit-am n nopile cu lun", i trezete poetului amintiri ce
eului liric (trimitere la text, devin dureroase tocmai prin pierderea iubirii: "Azi dragostea ni-i
exemple de alte situatii din moart i banca-i prsit". La suferina lui vibreaz nsi pdurea,
care reiese acelasi sentiment)
care apare personificata in text :" Pdurea-i plnge frunza i eu
dragostea mi-o plng".
n al doilea rnd , relaia dintre textul poetic i titlu este
foarte stns ,idee dovedit prin prezena termenilor din cmpul
3. Relatia titlu text lexical al suferinei( solitar , moart , prsit , cernit , plnge) ,
(camp lexical; atmosfera
generala; figuri de stil din text dar i prin varietatea de figuri de stil ce susin mesajul
care transmit acelasi mesaj ca poetic.Epitetele (banc solitar, hain cernit , dragoste moart,
si titlul) vnt rece) contureaz atmosfera general de plns , de suferin.
Aadar , titlul poeziei exprim rezumativ sentimentele de
suferin ale eului liric , reprezentnd ideea central a acestuia.
IV Incheiere
 Semnificatia titlului
Titlul este un element paratextual care orienteaza lectura cititorului si anticipa idea
poetica , fiind in stransa relatie cu mesajul operei literare.
Fiind alcatuit din (partea/partile de vorbire din care este alcatuit / o propozitie; de ce
cuvintele apar articulate/nearticulate, la sg/pl; insotit sau nu de semen de punctuatie,
etc..), titlul avertizeaza cititorul , inca de la inceput, ca in poezie se face
trimitere la (locul/personajele/timpul/specia literara/un sentiment/un eveniment/tema /un
cadru din natura ).. . Din punct de vedere stilistic , titlul contine o
(epitet, metafora, personificare etc)..
La nivelul textului , titlul este sustinut atat prin prezenta unor termeni care fac parte din
acelasi camp lexical cu termenul .(un cuvant din titlu), cat si prin imaginile artistice si figurile
de stil prin care se exprima aceeasi idee poetica. Astfel (cateva exemple
si sugestii create de acestea) .
In concluzie , titlul si textul se afla intr-o perfecta unitate , punandu-se reciproc in valoare.
TITLUL OPERELOR LITERARE

Titlul unei opere literare este o poart de intrare n lumea textului i are o legtur indiscutabil cu
coninutul acestuia. Deseori, ofer informaii preioase privind apartenena la un gen sau specie
literar.Mai ales la creaiile lirice, titlul sintetizeaz triri, gnduri, sentimente menite s incite i/sau s
previn cititorul asupra coninutului.

Cum explicm titlul unei opere literare?

Exemplul 1: Lacul de M. Eminescu

Titlul acestei poezii lirice eminesciene este un cuvnt-cheie, un substantiv comun care sugereaz cadrul
natural al iubirii. De asemenea, titlul ilustreaz legtura omului cu natura, care, n creaia marelui poet
nu este numai spaiul n care se triete iubirea, ci i unicul martor al acesteia.

Exemplul 2: Frunz verde magheran doin popular

nc de la contactul cu titlul textului, cititorul este prevenit asupra originii sale: creaie
popular.Sintagma compus dintr-un substantiv comun n cazul vocativ nsoit de un adjectiv frunz
verde, este o caracteristic a textelor populare menit s sugereze comuniunea omului cu natura, care
i este martor i sprijin n toate momentele vieii. Reluarea titlului n primul vers al poeziei ntrete
convingerea privind oralitatea textului (creaie popular) i sugereaz apartenena acestuia la genul liric
i ncrctura afectiv transpus n versuri.

Exemplul 3 : Leoaic tnr, iubirea de N. Stnescu

Primul indiciu pe care ni-l d titlul este acela privind tema abordat n versurile poeziei:iubirea.Compus
dintr-un substantiv comun (leoaic) nsoit de un adjectiv (tnr), titlul este o metafor care sugereaz
tririle profunde ale eului liric. Leoaica este o felin frumoas, agil, puternic, dar care te poate sfia
ntr-o clip cu colii si puternici. Tot aa se prezint i iubirea, un sentiment profund, cu triri extreme.
Adjectivul tnr are rolul de a accentua intensitatea emoiilor.

Exemplul 4 : Las-mi, toamn, pomii verzi de A. Blandiana

Titlul acestei poezii este compus dintr-o structur verb la modul imperativ (las) i pronumele personal
la persoana I singular (-mi), urmat de un substantiv n cazul vocativ (toamn). Prezena verbului
indic o rugminte, o implorare adresat toamnei, iar pronumele personal sugereaz profunda
implicare afectiv a eului liric. Reluarea titlului n primul vers al fiecrei strofe confer poeziei o tent
de rugciune.

Exemplul 5 : Prslea cel Voinic i merele de aur de P. Ispirescu

Prslea n mod obinuit, un substantiv comun ce desemneaz pe cel mai mic dintre frai, aici devine
un nume propriu ce reprezint personajul principal al textului literar. Adjectivul voinic alturat
numelui personajului central indic trstura definitorie a personalitii acestuia. Merele de aur
reprezint un element fantastic care sugereaz apkartenena textului la genul epic i la specia literar
basm.
 Nourii
de Nicolae Labi

Privesc grbiii nouri ce-alunec pe zri,

Topindu-se departe i revenind ntruna.
Parc-mi trimit tcute, nostalgice chemri,
Ei,fraii cu dreptatea, cu ziua i cu luna.

Oceane mari de ap pe-a cerului genuni

Cteodat-s limpezi ca lacrima pe-o pleoap,
Revars altdat i trsnet i furtuni-
Rmn aceleai totui oceane mari de ap.

Ce chipuri prinde-n slav al norilor convoi!

Centauri, turme, nave, creneluri de redut...
Noi i urm cnd grindini revars peste noi,
Noi i iubim, cu stropii lor calzi, cnd ne srut.

Redacteaza o compunere de 80-150 de cuvinte, in care sa prezinti semnificatia titlului poeziei

NOURII , de Nicolae Labis, prin raportare la continutul textului propus.

In compunerea ta, trebuie:

- sa ilustrezi relatia dintre titlul si continutul textului liric;
- sa evidentiezi doua mijloace artistice prin care este sustinuta ideea sugerata in titlu;
- sa ai o structura adecvata tipului de text si cerintei formulate;
- sa te inscrii in limita de spatiu indicata;

In opinia mea, titlul poeziei Nourii este potrivit continutului textual, fiindca reprezinta pentru
cititor cheia de interpretare a discursului poetic.
Titlul poeziei este transparent, el indica faptul ca este o poezie descriptiva, un pastel pe tema
frumusetii norilor. Este folosita forma arhaica a cuvantului, nouri, pentru ca e mai poetica.Toate cele
trei strofe ale poeziei se refera la titlu, ca si cum privitorul ar picta in cuvinte tabloul dinamic al unui
cer strabatut de lungi convoaie de nori.
Prima strofa afirma sentimentelede nostalgie ale privitorului in legatura cu lunecarea lor pe cer,
sugerand poate trecerea timpului: Parc-mi trimit tcute, nostalgice chemri. A doua ii defineste
metaforica oceane mari de apa, imagine deosebita, care rastoarna dimensiunile reale ale spatiului. In a
treia strofa se evidentiaza sentimentele oamenilor in legatura cu nourii, admiratie pentru frumusetea lor
care incinta imaginatia: Ce chipuri prinde-n slav al norilor convoi, dragoste pentru ploaia
binefacatoare pe care o aduc, dar si ura atunci cand norii revarsa grindine si furtuni.
1. De ce?
De ce De-a v-ai ascuns de T. Arghezi?
De ce Baltagul de M. Sadoveanu?
De ce Harpa de G. Vieru?
2. Titlul e unul ordinar/banal/obisnuit sau o formulare neobinuit, ieit din comun?
Autorul urmeaz (cnd i intituleaz lucrarea) un model, un ablon sau recurge la o expresie
inedit (cu totul nou, neateptat, imprevizibil)?
3. Comparai sensul lexemelor (cuvintelor) din titlu cu cel din DEX, meditai i concluzionai: cuvntul
(cuvintele) e folosit cu sensul lui direct sau capata o alta semnificaie n acest context?
4. Autorul i-a intitulat lucrarea urmrind un anume scop; a avut sau nu intenia de a sugera ceva:
s-l intrige, s-l surprind, s-l captiveze pe cititor;
s-i comunice o informaie, o concluzie, o idee;
titlul apare incolor, neexpresiv (reia pur i simplu primul rnd din poezie, numete
personajul etc.)?
5. La care din situaiile de mai jos recurge autorul cnd i alege titlul:
titlul ca indiciu de gen i specie;
titlul ca formulare a temei;
titlul ca sugerare, formulare chiar a ideii;
titlul ca nume al personajului literar;
titlul ca circumstan;
titlul-mbinare stabil de cuvinte (citat, expresie frazeologic)?
6. Autorul face o legtur organic (inseparabil, indisolubil, unitar) ntre text i titlu:
titlul e n relaie cu subiectul;
dar cu tema; transmite viziunea autorului asupra mesajului;
care snt reperele titlului n textul lucrrii;
n text, autorul revine la formula-titlu;
apare titlul n lucrare;
ct de des apare; e frecvent, e puin frecvent, nu apare; cnd apare, n care parte, n care
secven; de ce atunci; de ce acolo?
7. Reconstruii axa lexical a cuvintelor din titlu i convingei-v:
corespunde titlul coninutului;
satisface ateptrile cititorului;
l orienteaz pe cititor la o anumit percepere a textului?