PSIHOLOGIE REVOLUTIONARA

Samael Aun Weor

CAPITOLUL 1
Nivelul Fiintei

Cine suntem? De unde venim? ncotro ne ndreptam? Pentru ce traim? De ce traim?...

n mod incontestabil, bietul "Animal Intelectual" n mod gresit numit om, nu numai ca
nu stie, ci pe deasupra nici macar nu stie ca nu stie...
Cea mai rea dintre toate este situatia att de dificila si att de ciudata n care ne aflam,
ignoram secretul tuturor tragediilor noastre si cu toate acestea suntem convinsi de faptul
ca stim totul...
Duceti un "Mamifer Rational", o persoana din cele care n viata si nchipuie ca sunt
influente, n mijlocul desertului Sahara, lasati-o acolo, departe de orice oaza, si observati
dintr-o aeronava tot ce se ntmpla...
Faptele vor vorbi de la sine; "Umanoidul Intelectual", cu toate ca si nchipuie ca este
puternic si se crede un om si jumatate, n fond, se dovedeste nspaimntator de slab...
"Animalul Rational" este prost suta la suta; gndeste despre el nsusi cele mai bune
lucruri; crede ca se poate dezvolta minunat prin intermediul Gradinitei, Manualelor de
Bune Maniere, al Scolilor Primare, al Liceelor, al Bacalaureatului, al Universitatii, al
bunul prestigiu al lui taticu', etc., etc., etc.
Din nenorocire, n spatele attor studii si bune-cuviinte, titluri si bani, stiind bine ca
orice durere de stomac ne ntristeaza si ca, n fond, continuam sa fim nefericiti si
mizerabili...
Ajunge sa citim Istoria Universala pentru a sti ca suntem aceiasi barbari din stravechime,
si ca, n loc sa devenim mai buni, am devenit mai rai...
Acest secol XX, cu toata spectaculozitatea sa, razboaie, prostitutie, sodomie mondiala,
degenerare sexuala, droguri, alcool, cruzime exorbitanta, perversitate extrema,
monstruozitate, etc.,etc.,etc. este oglinda n care trebuie sa ne privim; nu exista deci un
motiv temeinic pentru a ne fali ca am ajuns la o etapa superioara de dezvoltare...
A gndi ca timpul nseamna progres este absurd, din pacate "ignorantii cultivati"
continua mbuteliati n "Dogma Evolutiei"...
n toate paginile sumbre ale "Negrei Istorii", gasim ntotdeauna aceleasi ngrozitoare
cruzimi, ambitii, razboaie, etc...
Totusi, contemporanii nostri "Super-Civilizati" nca sunt convinsi de faptul ca razboiul
este ceva secundar, un accident trecator ce nu are nimic de-a face cu att de mult
trmbitata lor "Civilizatie moderna".
Binenteles, ceea ce conteaza este modul de a fi al fiecarei persoane; unii subiecti vor fi
betivi, altii abstinenti, aceia cinstiti si astialalti nerusinati; n viata exista de toate...
Masa este suma indivizilor; ceea ce este individul, este si masa, este si Guvernul, etc...
Masa este deci, extensia individului; nu este posibila transformarea maselor, a
popoarelor, daca individul, daca fiecare persoana, nu se transforma...
Nimeni nu poate nega ca exista diferite niveluri sociale; exista oameni de Biserica si de
bordel; oameni de comert si oameni de la tara etc...
Tot asa exista diferite Niveluri ale Fiintei. Ceea ce suntem n interior, splendizi sau
meschini, generosi sau zgrciti, violenti sau linistiti, casti sau desfrnati, atrage diferitele
circumstante ale vietii...
Un desfrnat va atrage ntotdeauna scene, drame si chiar tragedii de lascivitate n care se
va vedea implicat...
Un betiv va trage betivii si se va afla mereu prin baruri si crciumi, acest lucru este
evident...
Ce va atrage camatarul, egoistul? Cte probleme, nchisori, nenorociri?
Totusi lumea plina de durere, obosita de a mai suferi, vrea sa se schimbe, sa ntoarca
pagina istoriei sale...
Bietii oameni! Vor sa se schimbe si nu stiu cum; nu cunosc procedeul; se gasesc ntr-o
situatie fara iesire...
Ceea ce li s-a ntmplat ieri, li se ntmpla azi si li se va ntmpla mine; repeta mereu
aceleasi greseli si nu nvata lectiile vietii nici cu lovituri de tun.
Toate lucrurile se repeta n propria lor viata; spun aceleasi lucruri, faca aceleasi lucruri,
se plng, de aceleasi lucruri...
Aceasta repetitie plictisitoare de drame, comedii si tragedii, va continua atta timp ct
caram n interiorul nostru elementele nedorite ale Mniei, Lacomiei, Desfrului,
Invidiei, Orgoliului, Lenei, Gurmandismului, etc., etc...
Care este nivelul nostru moral?, sau mai bine am spune: care este Nivelul nostru al
Fiintei?
Atta timp ct Nivelul Fiintei nu se schimba radical, repetarea tuturor mizeriilor,
scenelor, nenorocirilor si necazurilor noastre va continua...
Toate lucrurile, toate circumstantele care se petrec n exteriorul nostru, pe scena acestei
lumi, sunt exclusiv reflectarea a ceea ce purtam la nivel interior.
Pe buna dreptate putem afirma solemn ca exteriorul este reflectarea interiorului".
Cnd cineva se schimba sa nivel interior si acea schimbare este radicala, exteriorul,
circumstantele, viata, se schimba deopotriva.
Am observat n aceste timpuri, (anul 1974), un grup de persoane care au invadat un teren
strain. Aici n Mexic astfel de persoane primesc curiosul calificativ de "PARASUTISTI".
Sunt vecini ai cartierului rural CHURUBUSCO, se afla foarte aproape de casa mea,
motiv pentru care i-am putut studia ndeaproape...
A fi saraci niciodata nu poate fi un delict, nsa ceea ce este grav nu consta n aceasta, ci
n Nivelul lor al Fiintei...
Zilnic, se bat ntre ei, se mbata, se insulta reciproc, se transforma n asasini ai propriilor
lor tovarasi de nenorocire, traiesc desigur n colibe infecte, n care, n locul iubirii
domneste ura...
De multe ori m-am gndit ca daca oricare subiect dintre aceia, ar elimina din interiorul
sau ura, mnia, desfrul, betia, brfa, cruzimea, egoismul, calomnia, invidia, amorul
propriu, orgoliul, etc.,etc.,etc., ar placea altor persoane, s-ar asocia prin simpla Lege a
Afinitatilor Psihologice cu oameni mai rafinati, mai spirituali; acele noi relatii ar fi
definitive pentru o schimbare economica si sociala...
Acesta ar fi sistemul care i-ar permite acelui subiect, sa abandoneze "cocina", "cloaca
mizerabila"...
Asadar, daca ntr-adevar vrem o schimbare radicala, ceea ce trebuie sa ntelegem mai
nti este ca fiecare dintre noi (fie ca este alb sau negru, galben sau aramiu, ignorant sau
erudit), se afla la un anumit Nivel al Fiintei.
Care este "Nivelul nostru al Fiintei"? Voi ati reflectat vreodata asupra acestui lucru? Nu
ar fi posibil sa trecem la alt nivel daca ignoram starea n care ne gasim.

CAPITOLUL 2
Scara Minunata

Trebuie sa aspiram la o schimbare adevarata, sa iesim din aceasta rutina plictisitoare, din
aceasta viata exclusiv mecanicista, obositoare...
Ceea ce trebuie sa ntelegem mai nti cu deplina claritate, este ca fiecare dintre noi, fie
ca este burghez sau proletar, nstarit sau din clasa mijlocie, bogat sau sarac, se gaseste,
ntradevar, la un oarecare Nivel al Fiintei...
"Nivelul Fiintei" betivului este diferit de cel al abstinentulu si cel al prostituatei este
foarte diferit de cel al fecioarei. Ceea ce spunem aici este incontestabil, indiscutabil...
Ajungnd la aceasta parte a capitolului nostru, nu ne costa nimic daca ne imaginam o
scara cu foarte multe trepte, care se ntinde de jos n sus, vertical...
Incontestabil, pe una dintre aceste trepte ne aflam noi; pe treptele de dedesubt vor fi
oameni mai rai dect noi; pe treptele de deasupra se vor gasi persoane mai bune dect
noi...
Pe aceasta Verticala extraordinara, pe aceasta scara minunata, este clar ca putem ntlni
toate Nivelurile Fiintei... fiecare persoana este diferita si acest lucru nimeni nu-l poate
combate...
Fara ndoiala, nu vorbim acum de fizionomii frumoase sau urte, si nici nu este vorba de
o problema de vrsta. Exista oameni tineri si n vrsta, batrni care sunt pe punctul de a
muri si copii nou-nascuti...
Problema timpului si a anilor, faptul de a ne naste, a creste, a ne dezvolta, a ne casatori, a
ne reproduce, a mbatrni si a muri, apartine exclusiv Orizontalei...
Pe Scara Minunata, pe Verticala, conceptul de timp nu-si are locul. Pe treptele acelei
scari putem gasi doar Niveluri ale Fiintei...
Speranta mecanica a oamenilor nu serveste la nimic; ei cred ca odata cu timpul lucrurile
se vor mbunatati; asa gndeau si mosii si strmosii nostri; faptele ne-au demonstrat
exact contrariu...
Nivelul Fiintei e ceea ce conteaza, iar acesta este Vertical; ne gasim pe o treapta, dar
putem urca pe o alta treapta...
Scara Minunata de care vorbim si care se refera la diferitele Niveluri ale Fiintei, cu
siguranta nu are nimic de-a face cu timpul liniar...
Un Nivel al Fiintei mai nalt se afla imediat deasupra noastra, clipa de clipa...
Nu se afla n nici un viitor orizontal ndepartat, ci aici si acum; nauntrul nostru nsine;
pe Verticala...
Este evident, si oricine poate sa nteleaga, ca cele doua linii Orizontala si Verticala se
gasesc moment de moment n interiorul nostru Psihologic si formeaza o Cruce...
Personalitatea se dezvolta si se desfasoara pe linia Orizontala a vietii. Se naste si moare
n cadrul timpului sau liniar; este pieritoare; nu exista nici un viitor pentru personalitatea
mortului; nu este Fiinta...
Nivelurile Fiintei; Fiinta nsasi, nu apartine timpului, nu are nimic de-a face cu linia
Orizontala; se gaseste nauntrul nostru nsine. Acum, pe Verticala...
S-ar dovedi evident absurd sa cautam propria noastra Fiinta n afara noastra nsine...
Nu e de prisos sa stabilim ca si corolar urmatoarele: titluri, grade, avansari etc., n lumea
fizica exterioara, n nici un caz nu ar da nastere unei exaltari autentice, unei reevaluari a
Fiintei, unei treceri pe o treapta superioara n Nivelurile Fiintei...
CAPITOLUL 3
Razvratire Psihologica

Nu strica sa amintim cititorilor nostri ca exista un punct matematic nauntrul nostru

nsine...
Incontestabil, un asemenea punct, niciodata nu se afla n trecut si nici n viitor...
Cine vrea sa descopere acel punct misterios, trebuie sa-l caute aici si acum, nauntrul sau
nsusi, exact n aceasta clipa, nici o secunda mai devreme, nici o secunda mai trziu...
Cele doua grinzi Verticala si Orizontala ale Sfintei Cruci, se ntlnesc n acel punct...
Ne aflam, deci, clipa de clipa, n fata a doua Drumuri: cel Orizontal si cel Vertical...
Este evident ca cel Orizontal este foarte ridicol, pe el merg Vicente si toata
multimea, Villegas si toti cei care ajung, Don Raimundo si toata lumea...
Este clar ca cel Vertical este diferit; este drumul razvratitilor inteligenti, cel al
Revolutionarilor...
Cnd o persoana si aminteste de ea nsasi, cnd lucreaza asupra sa nsasi, cnd nu se
identifica cu toate problemele si amaraciunile vietii, de fapt, merge pe Calea Verticala...
Desigur, niciodata nu se dovedeste a fi o sarcina usoara faptul de a elimina emotiile
negative; de a pierde orice identificare cu propriul nostru lux; probleme de tot felul,
afaceri, datorii, plata de polite, ipoteci, facturi de telefon, apa, lumina etc. etc. etc...
Somerii, aceia care dintr-un motiv sau altul si-au pierdut slujba, serviciul, sufera desigur
din cauza lipsei de bani, si este cumplit de dificil pentru ei sa-si uite situatia, sa nu se
preocupe si sa nici nu se identifice cu propria lor problema.
Cei ce sufera, cei care plng, aceia care au fost victime ale vreunei tradari, ale unei
nedreptati n viata: ale unei nerecunostinte, ale unei calomnii sau ale vreunei nselaciuni,
ntradevar uita de ei nsisi, de Fiinta lor Reala intima, se identifica complet cu tragedia
lor morala...
Munca asupra sinelui nsusi este caracteristica fundamentala a Drumului Vertical.
Nimeni nu ar putea calca pe Calea Marii Razvratiri daca niciodata nu munceste asupra
lui nsusi...
Munca la care ne referim este de tip Psihologic; se ocupa de o anumita transformare a
momentului prezent n care ne gasim. Trebuie sa nvatam sa traim clipa de clipa...
De exemplu, o persoana care este disperata din cauza unei probleme sentimentale,
economice sau politice, n mod evident a uitat de ea nsasi...
Daca acea persoana se opreste o clipa, daca observa situatia si ncearca sa-si aminteasca
de ea nsasi si apoi se straduieste sa nteleaga sensul atitudinii sale...
Daca reflecteaza putin, daca se gndeste ca totul trece, ca viata este iluzorie, vremelnica
si ca moartea reduce la cenusa toate zadarniciile lumii...
Daca ntelege ca problema sa, n fond, nu este dect un Foc de paie, o flacaruie care se
stinge curnd, va vedea imediat cu surprindere ca totul s-a schimbat...
Sa transformi reactii mecanice este posibil prin intermediul confruntarii logice si al
AutoReflectiei Intime a Fiintei...
Este evident ca lumea reactioneaza mecanic n fata diverselor circumstante ale vietii...
Bietii oameni!, de obicei devin victime. Cnd cineva i flateaza, surd; cnd i umilesc,
sufera.
Insulta daca sunt insultati; ranesc daca sunt raniti; niciodata nu sunt liberi; semenii lor au
puterea de a-i duce de la bucurie la tristete, de la speranta la disperare.
Fiecare dintre aceste persoane care merg pe Drumul Orizontal, se aseamana cu un
instrument muzical la care fiecare dintre semenii sai cnta ce are chef...
Cine nvata sa transforme relatiile mecanice, de fapt, intra pe Drumul Vertical...
Aceasta reprezinta o schimbare fundamentala n Nivelul Fiintei, rezultat extraordinar
al Razvratirii Psihologice...

CAPITOLUL 4
Esenta

Ceea ce-l face frumos si adorabil pe orice copil nou nascut este Esenta sa; aceasta
constituie n ea nsasi adevarata lui realitate...
Cresterea normala a Esentei n orice creatura este, cu siguranta, foarte mica, incipienta...
Corpul uman creste si se dezvolta n acord cu legile biologice ale speciei; cu toate
acestea, asemenea posibilitati rezulta a fi, prin ele nsele, foarte limitate pentru Esenta...
Incontestabil, Esenta poate creste prin ea nsasi, fara ajutor, doar ntr-o foarte mica
masura...
Vorbind sincer si fara ocolisuri, vom spune ca dezvoltarea spontana si naturala a Esentei
este posibila numai pe durata primilor trei, patru si cinci ani, adica, n prima etapa a
vietii...
Lumea crede ca dezvoltarea si cresterea Esentei se realizeaza ntotdeauna n mod
continuu, n acord cu mecanica Evolutiei, nsa Gnosticismul Universal arata n mod clar
ca aceasta nu se ntmpla astfel...
Cu scopul ca Esenta sa creasca mai mult, trebuie sa se ntmple ceva foarte special,
trebuie sa se realizeze ceva nou...
Vreau sa ma refer, n mod accentuat, la munca asupra sinelui nsusi. Dezvoltarea Esentei
este posibila numai pe baza de munci constiente si suferinte voluntare...
Este necesar sa ntelegem ca aceste munci nu se refera la chestiuni de profesie, banci,
tmplarie, zidarie, reparare de linii ferate sau probleme de birou...
Aceasta munca este pentru orice persoana care si-a dezvoltat personalitatea; este vorba
de ceva Psihologic...
Noi toti stim ca avem n interiorul nostru nsine ceea ce se numeste EGO, EU, EU
NSUSI, SINE NSUSI...
Din nefericire, Esenta se afla mbuteliata, cufundata n EGO si acest lucru este
lamentabil...
A dizolva EUL Psihologic, a dezintegra elementele sale nedorite, este urgent, presant, de
neamnat... Acesta este sensul muncii asupra sinelui nsusi...
Niciodata nu am putea elibera Esenta fara a dezintegra n prealabil EUL Psihologic...
n Esenta se afla Religia, BUDDHA, ntelepciunea, particulele de durere ale Tatalui
nostru care este n Ceruri si toate datele de care avem nevoie pentru AUTO-
REALIZAREA INTIMA A FIINTEI...
Nimeni nu ar putea anihila EUL Psihologic fara a elimina n prealabil elementele
inumane pe care le purtam n interior...
Avem nevoie sa reducem la cenusa cruzimea monstruoasa a acestor vremuri; invidia
care, din nefericire, a ajuns sa se transforme n resortul secret al actiunii; lacomia
insuportabila care a facut viata att de amara; dezgustatoarea brfa; calomnia care
produce attea tragedii; betiile, mizerabilul desfru care este att de urt etc. etc. etc...
Pe masura ce toate aceste abjectii sunt reduse la praf cosmic, Esenta, pe lnga faptul ca
se va emancipa, va creste si se va dezvolta n mod armonios...
Indiscutabil, cnd EUL Psihologic a murit, Esenta straluceste n noi...
Esenta libera ne confera frumusete intima; din aceasta frumusete emana fericirea deplina
si adevarata Iubire...
Esenta poseda multiple simturi de perfectiune si extraordinare puteri naturale...
Cnd Murim n Noi nsine, cnd dizolvam EUL Psihologic, ne bucuram de pretioasele
simturi si puteri ale Esentei...
CAPITOLUL 5
A Se Acuza pe Sine nsusi

Esenta pe care fiecare dintre noi o poarta n interiorul sau, vine de sus, din Cer, de la
stele...
Incontestabil, Esenta minunata provine de la nota LA (Calea Lactee, Galaxia n care
traim).
Pretioasa Esenta trece prin nota SOL (Soarele) si apoi prin nota FA (Zona
Planetara), intra n aceasta lume si patrunde n propriul nostru interior.
Parintii nostri au creat corpul potrivit pentru a primi aceasta Esenta care vine de la
Stele...
Lucrnd intens asupra noastra nsine si sacrificndu-ne pentru semenii nostri, ne vom
ntoarce victoriosi n snul profund al Uraniei...
Noi traim n aceasta lume pentru un oarecare motiv, pentru ceva, pentru un anumit factor
special...
Evident, n noi exista multe lucruri pe care trebuie sa le vedem, sa le studiem si sa le
ntelegem, daca ntr-adevar aspiram sa stim ceva despre noi nsine, despre propria
noastra viata...
Tragica este existenta aceluia care moare fara sa fi cunoscut motivul vietii sale...
Fiecare dintre noi trebuie sa descopere de unul singur rostul propriei sale vieti, ceea ce l
mentine prizonier n temnita durerii...
n mod evident, exista n fiecare dintre noi ceva ce ne amarste viata si mpotriva caruia
trebuie sa luptam cu hotarre...
Nu este absolut necesar sa continuam traind n nenorocire, este urgent sa reducem la praf
cosmic ceea ce ne face att de slabi si de nefericiti.
Nu ne serveste la nimic sa ne nfumuram cu titluri, onoruri, diplome, bani, rationalism
subiectiv inutil, virtuti nvechite etc., etc., etc.
Nu trebuie sa uitam niciodata ca ipocrizia si vanitatile prostesti ale falsei personalitati,
fac din noi oameni nendemnatici, demodati, retardatari, reactionari, incapabili de a
vedea noul...
Moartea are multe semnificatii, att pozitive ct si negative. Sa luam n consideratie acea
magnifica observatie a Marelui KABIR Iisus Cristosul: Fie ca mortii sa-si ngroape
mortii.
Multi oameni, cu toate ca traiesc, sunt de fapt morti pentru orice posibila munca asupra
lor nsisi, si, n consecinta, pentru orice transformare intima.
Sunt persoane mbuteliate n dogmele si credintele lor; oameni pietrificati n amintirile
zilelor de mult trecute; indivizi plini de prejudecati ancestrale, persoane sclave a ceea
ce va spune lumea, nfiorator de caldute, nepasatoare, uneori pedante, convinse ca
detin adevarul pentru ca asa li s-a spus etc. etc. etc...
Acesti oameni nu vor sa nteleaga ca aceasta lume este un Gimnaziu Psihologic, prin
intermediul caruia ar fi posibil sa anihilam acea urtenie tainuita pe care o purtam cu
totii n interior...
Daca acesti bieti oameni ar ntelege starea att de deplorabila n care se afla, ar tremura
de groaza...
nsa, astfel de persoane au ntotdeauna cea mai buna parere despre ele nsele; se lauda cu
virtutile lor, se simt perfecte, binevoitoare, serviabile, nobile, caritabile, inteligente, cred
ca si ndeplinesc datoriile etc.
Ca scoala, viata practica este formidabila, dar a o lua ca pe un scop n sine este n mod
evident absurd.
Cei care iau viata n sine nssi, asa cum se trieste zilnic, nu au nteles necesitatea de a
lucra asupra lor nsisi pentru a obtine o Transformare Radicala.
Din pacate, oamenii traiesc n mod mecanic, nicicnd nu au auzit vorbindu-se ceva
despre munca interioara...
Sa ne schimbam este necesar, dar oamenii nu stiu cum sa se schimbe; sufera mult si nici
mcar nu stiu de ce sufera...
A avea bani nu este totul. Viata multor persoane bogate se dovedeste a fi cu adevarat
tragica...

CAPITOLUL 6
Viata

Pe terenul vietii practice descoperim mereu contraste ce uimesc. Oameni nstariti, cu

resedinte minunate si numerosi prieteni, sufera uneori n mod nfiorator...
Proletari umili de la sapa si lopata sau persoane din clasa mijlocie, obisnuiesc sa traiasca
uneori n deplina fericire. Multi arhimilionari sufera de impotent sexuala si bogate
matroane deplng amar infidelitatea sotilor...
Bogatii pamntului par vulturi n colivii de aur, n zilele noastre nu pot trai fara garda
personala...
Oamenii de stat trasc dupa ei lanturi, niciodata nu sunt liberi, merg peste tot nconjurati
de oameni narmati pna n dinti...
Sa studiem aceasta situatie mai pe ndelete. Avem nevoie sa stim ce este viata. Fiecare
este liber sa opineze cum vrea...
Spuna ce-o spune, cu siguranta nimeni nu stie nimic, viata se dovedeste a fi o problema
pe care nici unul nu o ntelege...
Cnd oamenii doresc sa ne povesteasca n mod gratuit istoria vietii lor, citeaza
evenimente, nume si prenume, date etc. si simt satisfactie facnd relatarile lor...
Acesti bieti oameni ignora faptul ca relatarile lor sunt incomplete, ntruct evenimente si
nume si date, sunt doar aspectul extern al filmului, lipseste aspectul intern...
Este urgent sa cunoastem starile de constiinta, fiecarei ntmplari i corespunde o
oarecare stare sufleteasc.
Starile sunt interioare si evenimentele sunt exterioare, ntmplrile exterioare nu sunt
totul...
Sa se nteleaga prin stari interioare: bunele sau proastele dispozitii, preocuparile,
depresia, superstitia, teama, suspiciunea, mila, autoconsideratia, supraestimarea de sine
nsusi, stari cnd ne simtim fericiti, stari de bucurie, etc. etc. etc.
Incontestabil, starile interioare pot corespunde ntocmai cu evenimentele exterioare sau
sa fie produse de acestea, sau sa nu aiba nici o legatur cu acestea...
n orice caz, starile si evenimentele sunt diferite. Nu ntotdeauna ntmplarile corespund
exact cu stari asemanatoare.
Cnd s-au ntmplat, evenimente asteptate de mult timp, simteam ca lipsea ceva...
Cu siguranta lipsea starea interioara corespunztoare care trebuia sa se combine cu
evenimentul exterior...
De multe ori evenimentul care nu era asteptat se doveste a fi cel care ne-a oferit cele mai
bune momente...

CAPITOLUL 7
Starea Interioara

A combina n mod corect starile interioare cu ntmplarile exterioare nseamna a sti sa

traiesti inteligent...
Orice eveniment trait n mod inteligent cere starea sa interioara corespunzatoare,
specifica...
nsa, din nefericire, cnd oamenii si revizuiesc viata, cred ca aceasta, n ea nsasi, este
constituita exclusiv din evenimente exterioare...
Bietii oameni! se gndesc ca daca o anumita ntmplare nu s-ar fi produs, viata lor ar fi
fost mai buna...
Presupun ca soarta le-a fost potrivnica si ca au pierdut ocazia de a fi fericiti...
Deplng ceea ce au pierdut, plng dupa ceea ce au dispretuit, se vaieta amintindu-si de
vechile obstacole si calamitati...
Oamenii nu vor sa-si dea seama ca a vegeta nu nseamna a trai si ca aptitudinea de a
exista n mod constient depinde exclusiv de calitatea starilor interioare ale Sufletului...
Desigur, nu are importanta ct de frumoase sunt ntmplarile exterioare ale vietii, daca,
n acele momente, nu ne gasim n starea interioara potrivita, cele mai bune evenimente
ne pot parea monotone, obositoare sau, pur si simplu, plictisitoare...
O persoana asteapta cu nerabdare festivitatea nuntii, este un eveniment, dar s-ar putea
ntmpla ca, n momentul precis al evenimentului, sa fie att de preocupata nct, de
fapt, sa nu simta nici o placere pentru acesta si totul sa devina la fel de rece si arid ca un
protocol...
Experienta ne-a aratat ca, nu toate persoanele care asista la un banchet sau la o petrecere,
se bucura cu adevarat...
Nu lipseste nicicnd un plictisit la cea mai buna dintre festivitatile publice si piesele cele
mai ncntatoare i bucura pe unii si-i fac sa plnga pe altii...
Sunt foarte rare persoanele care stiu sa combine n mod constient evenimentul extern cu
starea interna potrivita...
Este deplorabil ca oamenii nu stiu sa traiasca constient: plng cnd trebuie sa rda si rd
cnd trebuie sa plnga...
Controlul este diferit: nteleptul poate fi vesel, dar niciodata plin de frenezie nebuneasca;
trist, dar niciodata disperat si abatut; senin n mijlocul violentei; abstinent n orgii; cast
printre desfrnati etc. ...
Persoanele melancolice si pesimiste cred ceea ce este mai rau despre viata si, n mod
sincer, nu doresc sa traiasca...
Zilnic vedem oameni care nu numai ca sunt nefericiti, ci n plus si ceea ce este mai
rau amarasc si viata celorlalti...
Astfel de oameni nu s-ar schimba nici daca ar trai zilnic din sarbatoare n sarbatoare;
poarta boala psihologica n interiorul lor... Aceste persoane au stari intime complet
perverse...
Totusi, acei indivizi se auto-califica drept corecti, sfinti, virtuosi, nobili, serviabili,
martiri etc. etc. etc. ...
Sunt oameni care se auto-considera n mod excesiv; persoane care se iubesc mult pe ele
nsele...
Indivizi care-si plng mult de mila si care cauta mereu solutii de evadare pentru a se
eschiva de propriile lor responsabilitati...
Astfel de persoane sunt obisnuite cu emotiile inferioare si este clar ca, din acest motiv,
creeaza zilnic elemente psihice infraumane.
Evenimentele nefericite, reversurile norocului, mizeria, datoriile, problemele etc., sunt n
exclusivitate ale acelor persoane care nu stiu sa traiasca...
Oricine si poate forma o bogata cultura intelectuala, nsa sunt putine persoanele care au
nvatat sa traiasca n mod corect...
Cnd cineva vrea sa separe evenimentele exterioare de starile interioare ale constiintei,
demonstreaza concret incapacitatea sa de a trai n mod demn.
Cei care nvata sa combine n mod constient evenimente exterioare si stari interioare
merg pe drumul succesului...

CAPITOLUL 8
Stari Gresite

Indiscutabil, n riguroasa observare a Eului nsusi, se dovedeste a fi ntotdeauna urgent

si de neamnat sa facem o diferentiere logica completa fata de ntmplarile exterioare
ale vietii practice si starile intime ale constiintei.
Trebuie sa stim de urgenta unde suntem situati la un moment dat, att n ceea ce priveste
starea intima a Constiintei ct si natura specifica a evenimentului exterior care ni se
ntmpla. Viata n sine nsasi este o serie de evenimente care se succed n timp si spatiu.
Cineva a spus: Viata este un lant de martirii pe care omul l poart nclcit n Suflet.
Fiecare este foarte liber sa gndeasca cum vrea; eu cred ca placerilor efemere ale unei
clipe trecatoare le urmeaza ntotdeauna dezamagirea si amaraciunea...
Fiecare ntmplare si are savoarea caracteristic speciala si starile interioare sunt
deopotriva de diferite feluri; acest lucru este indiscutabil, incontestabil...
Desigur, munca interioara asupra noastra nsine se refera n mod accentuat la diversele
stari psihologice ale Constiintei...
Nimeni nu ar putea nega faptul ca n interiorul nostru caram multe erori si ca exista stari
gresite...
Daca chiar vrem sa ne schimbam de-adevaratelea, trebuie, cu maxima urgenta si
nentrziat, sa modificam radical acele stari gresite ale Constiintei...
Modificarea absoluta a starilor gresite produce transformari complete n domeniul vietii
practice...
Cnd o persoana lucreaza serios asupra starilor gresite, evident ntmplarile neplacute
ale vietii deja n-o mai pot rani att de usor...
Spunem ceva ce poate fi nteles doar trind-o, simtind-o cu adevarat pe terenul nsusi al
faptelor...
Cine nu lucreaza asupra lui nsusi este ntotdeauna victima a circumstantelor; este ca o
biata luntre pe apele furtunoase ale oceanului...
Evenimentele se schimba nencetat n multiplele lor combinatii; vin unele dup altele n
valuri, sunt influente...
Cu siguranta, exista ntmplari bune si rele; unele evenimente vor fi mai bune sau mai
rele dect altele...
A modifica anumite evenimente este posibil; faptul de a schimba rezultate, de a modifica
situatii etc., este inclus desigur n numarul posibilitatilor.
Totusi, exista situatii de fapt care ntr-adevar nu pot fi schimbate; n acest ultim caz,
trebuie sa fie acceptate n mod constient, chiar daca unele se vor dovedi foarte
periculoase si chiar dureroase...
Incontestabil, durerea dispare cnd nu ne identificam cu problema care s-a prezentat.
Trebuie sa consideram viata ca pe o serie succesiva de stari interioare; o istorie autentica
a vietii noastre este formata n special din toate acele stri...
Revizuind ntreaga noastra existenta, putem verifica prin noi nsine, n mod direct, ca
multe situatii neplacute au fost posibile din cauza starilor interioare gresite...
Alexandru cel Mare, desi a fost ntotdeauna temperat prin natura sa, s-a dedat, din
orgoliu, la excese care i-a produs moartea...
Francisc I a murit din cauza unui murdar si abominabil adulter de care istoria si
aminteste nca foarte bine...
Cnd Marat a fost asasinat de o calugarita perversa, murea de ngmfare si de invidie,
credea despre el nsusi ca este absolut corect...
Doamnele din Parcul Cerbilor indiscutabil au epuizat complet vitalitatea
nspaimntatorului fornicator numit Louis al XV-lea.
Multe sunt persoanele care mor din ambitie, mnie sau gelozie, aceasta o stiu prea bine
psihologii...
De ndata ce vointa noastra se ntareste n mod irevocabil ntr-o tendinta absurda, ne
transformam n candidati pentru cavou sau cimitir...
Othello, din cauza geloziei, a devenit un asasin, iar nchisorile sunt pline de nselati
sinceri...

CAPITOLUL 9
Evenimente Personale

Deplina auto-observare intima a Eului nsusi se dovedeste urgenta cnd ncercam sa

descoperim stari psihologice gresite.
Incontestabil, starile interioare gresite pot fi corectate prin intermediul unor procedee
corecte. Dat fiind faptul ca viata interioara este magnetul care atrage evenimentele
exterioare, trebuie, cu maxima urgenta, nentrziat, sa eliminam din psihicul nostru
starile psihologice eronate.
A corecta starile psihologice gresite este indispensabil cnd vrem sa schimbam, n mod
fundamental, natura anumitor evenimente nedorite.
A schimba relatia noastra cu anumite evenimente, este posibil daca eliminam din
interiorul nostru anumite stari psihologice absurde.
Situatii exterioare distructive ar putea deveni inofensive si chiar constructive, prin
intermediul corectarii inteligente a starilor interioare eronate.
Putem schimba natura evenimentelor neplacute care ni se ntmpla cnd ne purificam n
mod intim.
Cine niciodata nu-si corecteaza starile psihologice absurde, crezndu-se foarte puternic,
se transforma ntr-o victima a circumstantelor.
A face ordine n dezordonata noastra casa interioara este vital, cnd dorim sa schimbam
cursul unei existente nefericite.
Oamenii se vaieta de toate, sufera, plng, protesteaza, ar vrea sa-si schimbe viata, sa iasa
din nenorocirea n care se gasesc; din nefericire, nu lucreaza asupra lor nsisi.
Oamenii nu vor sa-si dea seama ca viata interioara atrage circumstante exterioare, si ca,
daca acestea sunt dureroase, se datoreaza starilor interioare absurde.
Exteriorul este doar reflectarea interiorului, cine se schimba n sinea lui produce o noua
ordine a lucrurilor.
Evenimentele exterioare niciodata nu ar fi att de importante ct modul de a reactiona
fata de ele.
Ai ramas senin n fata celui care te-a insultat? Ai primit cu bunavointa manifestarile
neplacute ale semenilor tai? n ce fel ai reactionat n fata infidelitatii fiintei iubite? Te-ai
lasat dus de veninul geloziei? Ai ucis? Esti n nchisoare?
Spitalele, cimitirele sau cavourile, nchisorile sunt pline de sinceri nselati care au
reactionat n mod absurd n fata evenimentelor exterioare.
Cea mai buna arma pe care un om o poate folosi n viata, este o stare Psihologica
corecta...
O persoana poate dezarma fiare si demasca tradatori prin intermediul starilor interioare
adecvate.
Starile interioare gresite ne transforma n victime neajutorate ale perversitatii umane.
nvatati sa nfruntati situatiile cele mai neplacute ale vietii practice cu o atitudine
interioara potrivita...
Nu va identificati cu nici un eveniment; amintiti-va ca totul trece; nvatati sa vedeti viata
ca pe un film si veti primi beneficiile.
Nu uitati ca ntmplari lipsite de importanta ar putea sa va duca la nenorocire daca nu
eliminati din psihicul vostru starile interioare gresite.
Fiecare eveniment exterior are nevoie n mod incontestabil de biletul adecvat, adica, de
starea Psihologica precisa.

CAPITOLUL 10
Diferitele Euri

Mamiferul Rational n mod gresit numit om, n realitate nu poseda o individualitate

definita.
Incontestabil aceasta lipsa de unitate Psihologica n umanoid este cauza attor dificultati
si amaraciuni.
Corpul fizic este o unitate completa si functioneaza ca un ntreg organic, mai putin cnd
este bolnav.
Dar viata interioara a umanoidului n nici un caz nu este o unitate psihologica.
Cel mai grav lucru din toate acestea n pofida a ceea ce spun diversele scoli de tip
Pseudo-esoteric si Pseudo-ocultist este absenta organizarii Psihologice n profunzimea
nsasi a fiecarui subiect.
Cu siguranta, n astfel de conditii, n viata interioara a persoanelor, nu exista o munca
armonioasa ca un tot.
Umanoidul, n raport cu starea sa interioara, este o multiplicitate psihologica, o sum de
Euri.
Ignorantii cultivati ai acestei epoci tenebroase nchina un cult EULUI, l divinizeaza, l
pun pe altare, l numesc: Alter Ego, Eu Superior, Eu Divin etc. etc. etc.
Nu vor sa-si dea seama, pedantii acestei vrste negre n care traim, ca Eu Superior sau
Eu Inferior sunt doua sectiuni ale aceluiasi Ego pluralizat...
Umanoidul nu are, n mod sigur, un Eu permanent, ci o multitudine de diferite Euri
infraumane si absurde.
Bietul animal intelectual, n mod gresit numit om, este asemanator unei case n
dezordine, unde, n loc de un stapn, exista multi servitori care vor ntotdeauna sa
comande si sa faca ceea ce poftesc...
Cea mai mare greseala a Pseudo-esoterismului si a Pseudo-ocultismului ieftin este de a
presupune ca ceilalti poseda, sau ca au un EU Permanent si Neschimbator, fara
nceput si fara sfrsit...
Daca aceia care gndesc astfel si-ar trezi constiinta, chiar si numai pentru o clipa, ar
putea evidentia n mod clar, prin ei nsisi, ca umanoidul rational nicicnd nu este acelasi
pentru mult timp...
Mamiferul intelectual, din punct de vedere psihologic se schimba n mod continuu...
A crede ca daca o persoana care se numeste Luis, ramne mereu Luis, se dovedeste a fi
ceva asemanator cu o gluma de foarte prost gust...
Acest subiect care este numit Luis are n el nsusi alte Euri, alte egouri care se exprima
n diferite momente prin intermediul personalitatii sale si chiar daca lui Luis nu-i place
lacomia, altui EU din el s-l numim Pepe i place lacomia si asa mai departe.
Nici o persoana nu este aceeasi n mod continuu; ntr-adevar, nu este nevoie sa fii foarte
ntelept pentru a-ti da seama exact de nenumaratele schimbari si contradictii ale fiecarui
subiect...
A presupune ca cineva are un Eu Permanent si Neschimbator echivaleaza, desigur, cu
un abuz fata de semeni si fata de noi nsine.
nauntrul fiecarei persoane traiesc multe persoane, multe Euri, aceasta o poate
verifica, prin ea nsasi si n mod direct, orice persoana trezita, constienta...

CAPITOLUL 11
Iubitul EGO

Dat fiind faptul ca superior si inferior sunt doua sectiuni ale aceluiasi lucru, nu strica sa
stabilim urmatorul corolar: Eu Superior si Eu Inferior sunt doua aspecte ale aceluiasi
Ego tenebros si pluralizat.
Supranumitul Eu Divin sau Eu Superior, Alter Ego sau ceva asemanator, este cu
siguranta un tertip al Eului nsusi, o forma de Auto-nselare.
Cnd Eul vrea sa continue, aici si n lumea de dincolo, se auto-nseala cu falsul concept
al unui Eu Divin Nemuritor
Nici unul dintre noi nu are un Eu veritabil, permanent, neschimbator, etern, inefabil
etc. etc. etc.
Nici unul dintre noi nu are de fapt o adevarata si autentica Unitate a Fiintei; din
nefericire, nici macar nu posedam o individualitate legitima.
Egoul, chiar de continua dincolo de mormnt, are totusi un nceput si un sfrsit. Egoul,
Eul nu este nicicnd ceva individual, unitar, unitotal. Evident Eul este Euri. n Tibetul
Oriental Eurile sunt denumite Agregate Psihice sau pur si simplu Valori, fie ca
acestea din urma sunt pozitive ori negative.
Daca ne gndim la fiecare Eu ca la o persoana diferita, putem afirma n mod accentuat
urmatoarele: nauntrul fiecarei persoane care traieste n lume, exista multe persoane.
Indiscutabil, nauntrul fiecaruia dintre noi traiesc foarte multe persoane diferite, unele
mai bune, altele mai rele
Fiecare din aceste Euri, fiecare din aceste persoane, lupta pentru suprematie, vrea sa fie
stapn exclusiv, controleaza creierul intelectual sau centrii emotional si motor, de cte
ori poate, pna ce altul l da la o parte
Doctrina multiplelor Euri a fost predata n Tibetul Oriental de catre adevaratii
Clarvazatori, de catre autenticii Iluminati
Fiecare din defectele noastre psihologice este personificat de un anumit Eu. Cum se face
ca avem mii si chiar milioane de defecte, n mod evident n interiorul nostru traieste
multa lume.
n probleme psihologice am putut evidentia n mod clar ca subiectii paranoici, egolatri si
mitomani pentru nimic n lume nu ar abandona cultul iubitului Ego.
Incontestabil, astfel de oameni urasc de moarte doctrina multiplelor Euri.
Cnd o persoana vrea cu adevarat sa se cunoasca pe sine nsasi, trebuie sa se auto-
observe si sa ncerce sa cunoasca diferitele "Euri" care s-au introdus nauntrul
personalitatii.
Daca vreunul dintre cititorii nostri nu ntelege nca aceasta doctrina a multiplelor "Euri",
acest lucru se datoreaza n mod exclusiv lipsei de practica n materie de Auto-Observare.
Pe masura ce practicam Auto-Observarea Interioara, descoperim, prin noi nsine,
numeroasele persoane, numeroasele Euri ce traiesc nauntrul propriei noastre
personalitati.
Cei care neaga doctrina multiplelor Euri, cei ce adora un Eu Divin, fara ndoiala,
niciodata nu s-au Auto-Observat n mod serios. Vorbind de aceasta data n stil Socratic,
vom spune ca aceste persoane nu numai ca nu stiu, ci pe deasupra nu stiu ca nu stiu.
Fireste, nicicnd nu am putea sa ne cunoastem pe noi nsine fara auto-observarea
serioasa si profunda.
Atta timp ct un subiect oarecare va continua sa se considere ca fiind Unul, este clar ca
orice schimbare interioara va fi mai mult dect imposibila.

CAPITOLUL 12
Schimbarea radicala

Atta timp ct un om persista n greseala de a crede despre el nsusi ca este Unul, Unic,
Individual, este evident ca schimbarea radicala va fi un lucru mai mult dect imposibil.
nsusi faptul ca munca esoterica ncepe cu riguroasa observare de sine nsusi, ne indica o
multiplicitate de factori Psihologici, Euri sau elemente nedorite pe care este urgent sa le
extirpam, sa le eradicam din interiorul nostru.
Indiscutabil, nicidecum nu ar fi posibil sa eliminam erorile necunoscute, este urgent sa
observam n prealabil ceea ce vrem sa separam de Psihicul nostru.
Acest tip de munca nu este externa, ci interna, iar cei care cred ca orice manual de bune
maniere sau sistem etic extern si superficial i va putea conduce la succes, de fapt, se
nseala total.
Faptul concret si definitiv ca munca intima ncepe cu atentia concentrata pe observarea
deplina de sine nsusi, este un motiv mai mult dect suficient pentru a demonstra ca
aceasta cere un efort personal foarte special de la fiecare din noi.
Vorbind sincer si fara ocolisuri, afirmam n mod accentuat urmatoarele: nici o fiinta
umana nu ar putea face aceasta munca pentru noi. Nu este posibila vreo schimbare n
Psihicul nostru fara observarea directa a acestui ntreg ansamblu de factori subiectivi pe
care i purtam n interior.
A accepta multiplicitatea erorilor, excluznd necesitatea studiului si observarii directe a
acestora, semnifica de fapt un subterfugiu sau o evadare, o fuga de sine nsusi, o forma
de auto-nselare. Doar prin efortul riguros al observarii judicioase de sine nsusi, fara
evaziuni de nici un fel, vom putea evidentia cu claritate ca nu suntem Unul ci Multi.
A admite pluralitatea Eului si a o pune n evidenta prin observarea riguroasa, sunt doua
aspecte diferite.
Cineva poate accepta Doctrina multiplelor Euri, fara sa o fi evidentiat niciodata; aceasta
din urma este posibil doar auto-observndu-se cu atentie. A evita munca de observare
intima, a cauta evadari, este un semn inconfundabil de degenerare.
Atta timp ct un om sustine iluzia ca este ntotdeauna una si aceeasi persoana, nu se
poate schimba si este evident ca finalitatea acestei munci de auto-observare este tocmai
faptul de a obtine o schimbare graduala n viata noastra interioara. Transformarea
radicala este o posibilitate definita care n mod normal se pierde atuncicnd nu muncim
asupra noastra nsine. Punctul initial al schimbarii radicale ramne ocult att timp ct
omul continua crezndu-se Unul.
Cei ce resping Doctrina multiplelor Euri, demonstreaza clar ca niciodata nu s-au
autoobservat n mod serios. Severa observare de sine nsusi, fara evaziuni de nici un fel,
nepermite sa verificam prin noi nsine cruda realitate a faptului ca nu suntem Unul, ci
Multi. n lumea opiniilor subiective, diversele teorii pseudo-esoterice sau pseudo-
ocultiste servesc ntotdeauna drept refugiu pentru a fugi de noi nsine
Incontestabil, iluzia ca suntem mereu una si aceeasi persoana serveste drept obstacol
pentru auto-observare
Cineva ar putea spune: stiu ca nu sunt Unul, ci Multi, Gnoza m-a nvatat aceasta. O
astfel de afirmatie, chiar daca va fi fost foarte sincera, daca nu va fi existat o deplina
experienta traita n legatura cu acest aspect doctrinar, evident, acea afirmatie, va fi ceva
pur si simplu extern si superficial.
A evidentia, a experimenta si a ntelege este faptul fundamental, doar asa este posibil sa
lucrezi constient pentru a obtine o schimbare radicala. A afirma este un lucru si a
ntelege este altul. Cnd cineva spune: nteleg ca nu sunt Unul ci Multi, daca
ntelegerea sa este adevarata si nu simpla palavrageala insubstantiala, de discutie
ambigua, aceasta indica, semnaleaza, dovedeste o deplina verificare a Doctrinei
Multiplelor Euri.
Cunoasterea si ntelegerea sunt diferite. Prima dintre acestea apartine mintii, a doua
apartine inimii. Simpla cunoastere a Doctrinei Multiplelor Euri nu serveste la nimic; din
nenorocire,n aceste vremuri n care traim, cunoasterea a depasit cu mult ntelegerea,
fiindca bietul om, a dezvoltat n mod exclusiv latura cunoasterii, uitnd n mod
lamentabil de latura corespunzatoare a Fiintei.
A cunoaste Doctrina Multiplelor Euri si a o ntelege este fundamental pentru orice
schimbare radicala adevarata. Cnd un om ncepe sa se observe minutios pe el nsusi,
pornind de la faptul ca nu este Unul ci Multi, n mod evident a initiat munca serioasa
asupra naturii sale interioare.

CAPITOLUL 13
 Observator si observat

Este foarte clar si nu se dovedeste greu de nteles ca atunci cnd cineva ncepe sa se
observe pe sine nsusi n mod serios din punctul de vedere al faptului ca nu este Unul, ci
Multi, ncepe sa lucreze realmente asupra a ceea ce poarta n interior.
Urmatoarele defecte Psihologice sunt obstacole, bariere, piedici, pentru munca de
Autoobservare Intima: Mitomania (Grandomania, a se crede un Zeu), Egolatria
(Credinta ntr-un Eu permanent; adorarea oricarui tip de Alter Ego), Paranoia (Parada de
eruditie, Autosuficienta, nfumurare, a se crede infailibil, orgoliu mistic, persoana care
nu stie sa vada punctul de vedere al altuia). Cnd continuam cu convingerea absurda ca
suntem Unul, ca posedam un Eu permanent, munca serioasa asupra noastra nsine se
dovedeste a fi mai mult dect imposibila.
Cine se crede mereu Unul, nicicnd nu va fi capabil sa se separe de propriile sale
elemente indezirabile. Va considera fiecare gnd, sentiment, dorinta, emotie, pasiune,
afect etc. etc. etc., ca functionalisme diferite, nemodificabile ale propriei sale naturi si
chiar se va justifica n fata celorlalti, spunnd ca anumite defecte personale sunt de
natura ereditara
Cine accepta Doctrina Multiplelor Euri, ntelege pe baza observarii ca fiecare dorinta,
gnd, actiune, pasiune etc., corespunde acestui sau altui Eu distinct, diferitOrice atlet
al Autoobservarii intime lucreaza foarte serios nauntrul sau nsusi si se straduieste sa
ndeparteze din psihicul sau diversele elemente nedorite pe care le poarta ninterior
Daca o persoana ncepe cu adevarat si foarte sincer sa se observe n interior, se divide n
doua: Observator si Observat. Daca acea divizare nu s-ar produce, este evident ca
nicicnd nu am face un pas nainte pe Calea minunata a AutoCunoasterii. Cum ne-am
putea observa pe noi nsine daca am comite greseala de a nu vrea sa nedivizam n
Observator si Observat?
Daca aceasta divizare nu s-ar produce, este clar ca niciodata nu am face un pas nainte
pe drumul Auto-Cunoasterii. Fara ndoiala, cnd aceasta divizare nu are loc, continuam
identificati cu toate procesele Eului Pluralizat
Cine se identifica cu diversele procese ale Eului Pluralizat, este mereu victima a
circumstantelor. Cum ar putea modifica mprejurarile acela care nu se cunoaste pe sine
nsusi? Cum s-ar putea cunoaste pe sine nsusi cel care niciodata nu s-a observat n
interior?
n ce mod ar putea cineva sa se auto-observe, daca nu se divide mai nti n Observator
si Observat?
Ei bine, nimeni nu poate ncepe sa se schimbe radical atta timp ct nu este capabil sa
spuna: aceasta dorinta este un Eu animalic pe care trebuie sa-l elimin; acest gnd
egoist este un alt Eu care ma chinuieste si pe care trebuie sa-l dezintegrez; acest
sentiment care-mi raneste inima este un Eu intrus, pe care trebuie sa-l reduc la praf
cosmic etc. etc.
Fireste, acest lucru este imposibil pentru cine nicicnd nu s-a divizat n Observator si
Observat. Cine ia toate procesele sale Psihologice ca functionalisme ale unui Eu Unic,
Individual si Permanent, este att de identificat cu toate erorile sale, le are att de unite
cu sine nsusi, nct a pierdut, din acest motiv, capacitatea pentru a le separa de Psihicul
sau.
Evident, astfel de persoane niciodata nu se pot schimba radical, sunt oameni condamnati
la cel mai deplin esec.

CAPITOLUL 14
Ganduri negative

A gndi profund si cu deplina atentie se dovedeste ciudat n aceasta epoca involutiva si

decadenta. Din Centrul Intelectual izvorasc diverse gnduri care nu provin dintr-un Eu
permanent cum presupun n mod stupid ignorantii cultivati, ci din diferitele Euri ce
exista n fiecare dintre Noi. Cnd un om gndeste, crede cu fermitate ca gndeste el n
sine nsusi si prin sine nsusi.
Bietul mamifer intelectual, nu vrea sa-si dea seama ca multiplele gnduri care trec prin
mintea sa si au originea n diversele Euri pe care le purtam n interior. Aceasta
nseamna ca nu suntem adevarati indivizi gnditori; n realitate, nca nu avem minte
individuala. Totusi, fiecare dintre diferitele Euri pe care le purtam n interior foloseste
Centrul nostru Intelectual, l utilizeaza de cte ori poate pentru a gndi. Ar fi, deci,
absurd sa ne identificam cu un anumit gnd negativ sau daunator, crezndu-l proprietate
particulara.
n mod evident, acest sau acel gnd negativ provine dintr-un oarecare Eu care la un
moment dat a folosit n mod abuziv Centrul nostru Intelectual. Exista gnduri negative
de diferite feluri: suspiciune, nencredere, rea-vointa fata de alta persoana, gelozie
pasionala, gelozie religioasa, gelozie politica, gelozie fata de prietenii sau de tip familial,
lacomie, desfru, razbunare, mnie, orgoliu, invidie, ura, resentiment, furt, adulter, lene,
gurmandism etc. etc. etc
n realitate, sunt att de multe defectele psihologice pe care le avem, nct chiar daca am
avea cerul gurii din otel si o mie de limbi pentru a vorbi, nu am izbuti sa le enumeram
complet. Ca urmare sau corolar al celor spuse anterior, se dovedeste necugetat sa ne
identificam cu gndurile negative. Cum se face ca nu este posibil sa existe efect fara
cauza, afirmam n mod solemn ca nicicnd un gnd nu ar putea exista prin el nsusi, prin
generare spontana
Relatia dintre gnditor si gnd este evidenta; fiecare gnd negativ si are originea ntr-
ungnditor diferit. n fiecare dintre noi exista attia gnditori negativi cte gnduri de
acest fel.
Privita aceasta problema dintr-un unghi pluralizat, Gnditori si gnduri, realitatea este
ca fiecare dintre Eurile pe care le caram n Psihicul nostru, e cu siguranta un gnditor
diferit.
Incontestabil, nauntrul fiecaruia dintre noi exista exagerat de multi gnditori;
totusi,fiecare dintre acestia, desi e doar o parte, se crede totul la un moment dat
Mitomanii, egolatrii, narcisistii, paranoicii nicicnd n-ar accepta teza Pluralitatii
Gnditorilor, deoarece se iubesc prea mult pe ei nsisi, se simt tatal lui Tarzan sau
mama puiutilor
Cum ar putea astfel de persoane anormale sa accepte ideea ca nu poseda o minte
individuala, geniala, minunata?
Totusi, acei pedanti au cea mai buna parere despre ei nsisi si chiar se mbraca cu tunica
lui Aristip pentru a da dovada de ntelepciune si umilinta
Legenda secolelor povesteste undeva ca Aristip, vrnd sa dea dovada de ntelepciune si
umilinta, s-a mbracat cu o veche tunica, plina de petice si gauri; a luat n mna dreapta
Bastonul Filosofiei si s-a dus pe strazile Atenei
Se spune ca atunci cnd Socrate l-a vazut venind, a exclamat cu voce tare: O, Aristip,
vanitatea ta se vede prin gaurile vesmntului tau!
Cine nu traieste mereu n stare deAlerta Noutate, de Perceptie Alerta, gndind ca
gndeste, se identifica cu usurinta cu orice gnd negativ. Ca urmare a acestui fapt, se
ntareste n mod lamentabil puterea sinistra a Eului Negativ, autor al gndului
corespunzator despre care e vorba.
Cu ct ne identificam mai mult cu un gnd negativ, cu att mai mult vom fi sclavii
Eului corespunzator care l caracterizeaza. n ceea ce priveste Gnoza, Drumul Secret,
munca asupra noastra nsine, tentatiile noastre particulare se gasesc tocmai n Eurile
care urasc Gnoza, munca esoterica, deoarece nu ignora ca existenta lor nauntrul
psihicului nostru este amenintata mortal de Gnoza si de munca. Acele Euri Negative si
certarete se nstapnesc cu usurinta pe anumite nclceli mentale depozitate n Centrul
nostru Intelectual si produc secvential curenti mentali nocivi si daunatori.
Daca acceptam aceste gnduri, acele Euri Negative care la un moment dat controleaza
Centrul nostru Intelectual, vom fi atunci incapabili sa ne eliberam derezultatele lor.
Niciodata nu trebuie sa uitam ca orice Eu Negativ se Auto-nseala si nseala, n
concluzie: Minte. De fiecare data cnd simtim o subita pierdere de forta, cnd aspirantul
se deceptioneaza fata de Gnoza, de munca esoterica, cnd si pierde entuziasmul si
abandoneaza ce este mai bun, este evident ca a fost nselat de vreun Eu Negativ.
Eul Negativ al Adulterului distruge camine nobile si-i face pe copii nefericiti. Eul
Negativ al Geloziei nseala fiintele care se adora si distruge fericirea acestora. Eul
Negativ al Orgoliului Mistic i nseala pe devotii Drumului, iar acestia, simtindu-se
ntelepti, si abandoneaza Maestrul sau l tradeaza
Eul Negativ apeleaza la experientele noastre personale, la amintirile noastre, la cele mai
bune nazuinte ale noastre, la sinceritatea noastra si, prin intermediul unei riguroase
selectii a tuturor acestora, prezinta ceva ntr-o falsa lumina, ceva ce fascineaza si survine
esecul
Totusi, cnd o persoana descopera Eul n actiune, cnd a nvatat sa traiasca n stare de
alerta, o astfel de nselatorie devine imposibila

CAPITOLUL 15
Individualitate

A se crede Unul, desigur este o gluma de mult prost gust; din nefericire, aceasta
zadarnicailuzie exista nauntrul fiecaruia dintre noi . n mod lamentabil, ntotdeauna
avem cea mai buna parere despre noi nsine, niciodata nu ne trece prin cap sa ntelegem
ca nici macar nu posedam o individualitate adevarata. Partea cea mai proasta este ca ne
oferim chiar falsul lux de a presupune ca fiecare dintre noi se bucura de o constiinta
deplina si de o vointa proprie.
Bietii de noi! Ct de stupizi suntem! Fara nici o ndoiala, ignoranta este cea mai rea
dintre nenorociri.
nauntrul fiecaruia dintre noi exista mai multe mii de Indivizi diferiti, subiecti distincti,
Euri sau persoane care se cearta ntre ele, care se bat pentru suprematie si care nu au nici
o ordine sau concordanta. Daca am fi constienti, daca ne-am trezi din attea visuri si
fantezii, ct de diferita ar fi viata
nsa ca o culme a nefericirii noastre, emotiile negative si auto-consideratiile si amorul
propriu, ne fascineaza, ne hipnotizeaza, niciodata nu ne permit sa ne amintim de noi
nsine, sa ne vedem asa cum suntem
Credem ca avem o singura vointa, cnd n realitate posedam multe vointe diferite.
(Fiecare Eu o are pe a sa).Tragi-comedia acestei ntregi Multiplicitati Interioare se
dovedeste nfioratoare; diferitele vointe interioare se cearta ntre ele, traiesc n conflict
continuu, actioneaza n directii diferite. Daca am avea o adevarata Individualitate, daca
am poseda o Unitate n locul unei Multiplicitati, am avea de asemenea continuitate a
scopurilor, constiinta trezita, vointa particulara, individuala. Ceea ce este indicat e sa ne
schimbam; cu toate acestea, trebuie sa ncepem prin a fi sinceri fata de noi nsine. Avem
nevoie sa facem un inventar psihologic despre noi nsine pentru a cunoaste ceea ce avem
n plus si ceea ce ne lipseste.
Este posibil sa obtinem o Individualitate, nsa daca noi credem ca o avem, acea
posibilitate va disparea. Este evident ca niciodata nu am lupta pentru a obtine ceva ce
credem ca avem.
Fantezia ne face sa credem ca suntem posesori ai Individualitatii. Este urgent sa luptam
mpotriva fanteziei, aceasta ne face sa parem ca si cum am fi n felul acesta sau acela,
cnd, n realitate, suntem mizerabili, nerusinati si perversi. Credem ca suntem oameni,
cnd de fapt, suntem numai niste mamifere intelectuale lipsite de Individualitate.
Mitomanii se cred Zei, Mahatmasi etc., fara sa banuiasca faptul ca nici macar nu au
minte individuala si Vointa Constienta. Egolatrii l adora ntr-att pe iubitul lor Ego,
nct nicicnd nu ar accepta ideea Multiplicitatii Egourilor nauntrul lor nsisi.
Paranoicii, cu tot orgoliul clasic cei caracterizeaza, nici macar nu vor citi aceasta carte
Este indispensabil sa luptam pe viata si pe moarte mpotriva fanteziei legate de noi
nsine, daca nu vrem sa fim victime ale emotiilor artificiale si ale experientelor false care
pe lnga faptul ca ne pun n situatii ridicole, mpiedica orice posibilitate de dezvoltare
interioara.
Animalul intelectual este att de hipnotizat de fantezia sa nct viseaza ca este un leu sau
o acvila, pe cnd cu adevarat nu este nimic altceva dect un netrebnic vierme din noroiul
pamntului.
Mitomanul niciodata nu ar accepta aceste afirmatii facute n rndurile de mai sus;
evident, el se simte arhihierofant, orice s-ar spune, fara sa banuiasca faptul ca fantezia
nueste practic nimic, nimic altceva dect fantezie. Fantezia este o forta reala care
actioneaza n mod universal asupra omenirii si care mentine umanoidul intelectual ntr-o
stare de vis, facndu-l sa creada ca este deja un om,ca poseda adevarata Individualitate,
vointa, constiinta trezita, minte particulara etc. etc.
Cnd gndim ca suntem unul, nu ne putem clinti din locul n care ne aflam n noi nsine,
batem pasul pe loc si n cele din urma degeneram, involuam. Fiecare dintre noi se
gaseste ntr-o anumita etapa psihologica si nu vom putea iesi din aceasta, dect daca le
vom descoperi n mod direct pe toate acele persoane sau Euri care traiesc nauntrul
persoanei noastre.
Este clar ca prin intermediul auto-observarii intime vom putea vedea persoanele care
traiesc n psihicul nostru si pe care trebuie sa le eliminam pentru a obtine transformarea
radicala.
Aceasta perceptie, aceasta auto-observare, transforma n mod fundamental toate
conceptiile gresite pe care le avem despre noi nsine si, ca rezultat, vom evidentia faptul
concret ca nu posedam o adevarata Individualitate. Atta timp ct nu ne vom auto-
observa, vom trai cu iluzia ca suntem Unul si, nconsecinta, viata noastra va fi falsa.
Nu este posibil sa ne relationam corect cu semenii nostri cnd nu se realizeaza o
schimbare interioara n adncul psihicului nostru. Orice transformare intima cere
eliminarea prealabila aEurilor pe care le purtam n interior .n nici un caz nu am putea
elimina acele Euri, daca nu le observam n interiorul nostru. Pentru aceia care se simt
Unul, care au despre ei nsisi cea mai buna parere, care nicicnd nu ar accepta doctrina
celor multipli si nici nu doresc sa observe Eurile, asadar orice posibilitate de schimbare
devine imposibila n ei. Nu este posibil sa ne schimbam daca nu eliminam, nsa cine se
simte posesor al Individualitatii, daca ar accepta ca trebuie sa elimine, nu ar sti n
realitate ce este ceea ce trebuie sa elimine.
Dar, nu trebuie sa uitam ca cine crede ca este Unul, fiind auto-nselat, crede ca stie ntr-
adevar ce trebuie sa elimine, nsa n realitate nici macar nu stie ca nu stie, este un
ignorant cultivat. Avem nevoie sa ne dezegoizam pentru a ne individualiza, nsa cine
crede ca poseda Individualitatea este imposibil sa se poata dezegoiza.
Individualitatea este sacra suta la suta; putini sunt cei care o au, dar toti cred ca o au.
Cum am putea elimina Eurile, daca noi credem ca avem un Eu unic?
n mod sigur, numai cel care niciodata nu s-a Auto-Observat n mod serios, crede ca are
un Eu Unic. Dar trebuie sa fim foarte clari n aceasta nvatatura ntruct exista pericolul
psihologic de a confunda Individualitatea autentica cu conceptul unui fel de Eu
Superior sau ceva de acest gen.
Individualitatea Sacra se afla mult dincolo de orice forma de Eu, ea este ceea ce este,
ceea ce a fost dintotdeauna si ceea ce va fi mereu. Legitima individualitate este Fiinta,
iar ratiunea de a fi a Fiintei este nsasi Fiinta. Sa se faca distinctie ntre Fiinta si Eu. Cei
care confunda Eul cu Fiinta, cu siguranta ca nicicnd nu s-au auto-observat n mod
serios.
Pna cnd Esenta, constiinta, va ramne pe mai departe mbuteliata n tot acest ansamblu
de Euri pe care l purtam n interior, schimbarea radicala va fi mai mult dect imposibila.

CAPITOLUL 16
Cartea vietii

O persoana e ceea ce este viata sa. Ceea ce continua dincolo de moarte, e viata. Aceasta
este semnificatia cartii vietii care se deschide o data cu moartea. Privita aceasta
chestiune dintr-un punct de vedere strict psihologic, o zi oarecare din viata noastra este,
n realitate,o mica replica a ntregii vieti. Din toate acestea putem deduce urmatoarele:
daca un om nu lucreaza asupra lui nsusi astazi, nu se va schimba nicicnd. Cnd
afirmam ca vrem sa lucram asupra noastra nsine si nu lucram azi, amnnd munca pe
mine, o astfel de afirmatie va fi un simplu proiect si nimic mai mult, deoarece n ziua
de azi se afla replica ntregii noastre vieti.
Exista undeva o vorba populara care spune: Nu lasa pe mine, ce poti face azi. Daca
un om spune: Voi lucra asupra mea nsumi mine, nicicnd nu va lucra asupra lui
nsusi, deoarece ntotdeauna va exista un mine. Acest lucru este foarte similar cu o
anumita nstiintare, anunt sau text pe care unii comercianti l afiseaza n magazinele lor:
AZI NU SE DA PE DATORIE, DAR MINE DA.
Cnd vreun nevoias, vine sa solicite credit, se loveste de teribila nstiintare, iar daca
revine a doua zi, gaseste din nou nenorocitul anunt sau text. Aceasta e ceea ce se cheama
n psihologie boala zilei de mine. Atta timp ct un om va spune mine, nicicnd
nu se va schimba. Este necesar, cu maxima urgenta, fara nici o amnare, sa lucram
asupra noastra nsineazi, nu sa visam lenesi la un viitor sau la o oportunitate
extraordinara.
Aceia care spun: nti voi face asta sau aia si dupa aceea voi lucra, niciodata nu vor
lucra asupra lor nsisi, acestia sunt locuitorii pamntului mentionati n Cartile Sfinte. Am
cunoscut un puternic proprietar de pamnturi care spunea: Trebuie mai nti sa ma
navutesc si dupaaceea voi lucra asupra Mea nsumi. Cnd era bolnav pe moarte l-am
vizitat, i-am pus urmatoarea ntrebare: Tot mai vrei sa te navutesti?
mi pare ntr-adevr ru c am pierdut timpul, mi-a rspuns. Dup cteva zile a murit,
dup ce i-a recunoscut greeala.
Acel om avea multe pmnturi, dar vroia s se nstpneasc pe proprietile vecine, s
se navueasc pentru ca ferma sa s fie mrginit exact de patru drumuri.
Ajunge zilei necazul ei!, a spus Marele KABIR Iisus. S ne auto-observm chiar azi,
n legtur cu ziua mereu recurent, miniatur a ntregii noastre viei.
Cnd un om ncepe s lucreze asupra lui nsui chiar azi, cnd i observ neplcerile i
suferinele, merge pe drumul succesului.
Nu ar fi posibil s eliminm ceea ce nu cunoatem. Trebuie s observm mai nti
propriile noastre erori.
Avem nevoie s ne cunoatem nu doar ziua, ci i relaia cu aceasta. Exist o anumit zi
obinuit pe care fiecare persoan o experimenteaz direct, exceptnd faptele insolite,
neobinuite.
Se dovedete interesant s observm recurena zilnic, repetiia de cuvinte i ntmplri
pentru fiecare persoan etc.
Aceast repetare sau recuren a evenimentelor i cuvintelor, merit s fie studiat, ne
conduce la auto-cunoatere.
CAPITOLUL 17
Creaturi Mecanice

Nicidecum nu am putea nega Legea Recurenei care se produce n fiecare moment al

vieii noastre. n mod cert, n fiecare zi a existenei noastre exist o repetare de
evenimente, stri de contiin, cuvinte, dorine, gnduri, acte de voin etc.
Este clar c atunci cnd o persoan nu se auto-observ, nu-i poate da seama de aceast
nencetat repetare zilnic.
Se dovedete a fi evident c cine nu simte nici un interes pentru a se observa pe sine
nsui, nu dorete nici s munceasc pentru a obine o adevrat transformare radical.
Dar, culmea culmilor, exist oameni care vor s se transforme fr a lucra asupra lor
nii.
Nu negm faptul c fiecare are dreptul la adevrata fericire a spiritului, ns, de
asemenea este sigur faptul c o astfel de fericire ar fi mai mult dect imposibil, dac nu
lucrm asupra noastr nine.
O persoan se poate schimba n mod intim cnd ntradevr reuete s-i modifice
reaciile n faa diverselor ntmplri care i survin zilnic.
Dar nu am putea s schimbm modul nostru de a reaciona n faa ntmplrilor vieii
practice, dac nu am lucra serios asupra noastr nine.
Avem nevoie s schimbm modul nostru de a gndi, s fim mai puin neglijeni, s
devenim mai serioi i s lum viaa ntr-un mod diferit, n sensul su real i practic.
ns, dac noi continum aa cum suntem, comportndu-ne la fel n fiecare zi, repetnd
aceleai greeli, cu aceeai neglijen din totdeauna, orice posibilitate de schimbare
va rmne, de fapt, eliminat.
Dac o persoan ntr-adevr vrea s ajung s se cunoasc pe sine nsi, trebuie s
nceap prin a-i observa propria comportare n faa evenimentelor oricrei zile a vieii.
Nu vrem s spunem cu aceasta c o persoan nu trebuie s se observe pe ea nsi zilnic,
vrem doar s afirmm c trebuie s ncepem prin a observa o prim zi.
n toate trebuie s existe un nceput, i a ncepe prin a observa comportamentul nostru n
oricare zi din viaa noastr este un bun nceput.
A observa reaciile noastre mecanice n faa tuturor acelor detalii mrunte ale
dormitorului, locuinei, sufrageriei, casei, strzii, serviciului etc. etc. etc., ceea ce
spunem, simim i gndim, este cu siguran lucrul cel mai indicat.
Important este s vedem apoi cum sau n ce mod putem schimba acele reacii; ns dac
noi credem c suntem persoane bune, c nicicnd nu ne comportm n mod incontient
i greit, nicicnd nu ne vom schimba.
nainte de toate avem nevoie s nelegem c suntem persoane-maini, simple marionete
controlate de ageni secrei, de Euri oculte.
nuntrul persoanei noastre triesc multe persoane, niciodat nu suntem identici; uneori
se manifest n noi o persoan meschin; alteori o persoan iritabil; n orice alt clip o
persoan splendid, binevoitoare; mai trziu o persoan scandaloas sau calomniatoare;
dup aceea un sfnt, apoi un arlatan etc. etc. etc.
Avem persoane de tot felul n interiorul fiecruia dintre noi, Euri de toate felurile.
Personalitatea noastr nu este altceva dect o marionet, o ppu vorbitoare, ceva
mecanic.
S ncepem prin a ne comporta contient pe durata unei mici pri a zilei; trebuie s
ncetm s fim simple maini, chiar dac va fi timp de cteva minute pe zi, acesta va
avea o influen decisiv asupra existenei noastre.
Cnd ne Auto-Observm i refuzm s facem ceea ce vrea un Eu sau altul, este clar c
ncepem s nu mai fim maini.
Un singur moment n care suntem destul de contieni pentru a nceta s fim maini,
dac se face n mod voluntar, de obicei modific multe circumstane neplcute

CAPITOLUL 18
Painea suprasubstantiala

Dac observm cu luare-aminte oricare zi din viaa noastr, vom vedea c ntr-adevr nu
tim s trim n mod contient.
Viaa noastr seamn cu un tren n mers, deplasndu-se pe inele fixe ale obiceiurilor
mecanice, rigide, ale unei existene zadarnice i superficiale.
Ciudenia acestui caz este c niciodat nu ne trece prin cap s modificm obiceiurile, se
pare c nu obosim repetnd mereu aceleai lucruri.
Obiceiurile ne menin pietrificai, ns credem c suntem liberi; suntem nspimnttor
de uri, dar ne credem precum Apollo
Suntem oameni mecanici, motiv mai mult dect suficient pentru a duce lips de orice
sentiment adevrat legat de ceea ce facem n via.
Ne micm zilnic pe vechiul fga al obiceiurilor noastre nvechite i absurde, i astfel e
clar c nu avem o adevrat via; n loc s trim, vegetm n mod mizerabil i nu
primim
impresii noi.
Dac o persoan i-ar ncepe ziua n mod contient, este evident c acea zi ar fi foarte
diferit de celelalte zile.
Cnd cineva ia ntreaga sa via ca fiind chiar acea zi pe care o triete, cnd nu las pe
mine ceea ce trebuie fcut chiar azi, ajunge ntr-adevr s cunoasc ceea ce nseamn
s lucreze asupra sa nsui.
Niciodat o zi nu e lipsit de importan; dac ntradevr vrem s ne transformm
radical, trebuie s ne vedem, s ne observm i s ne nelegem zi de zi.
Totui, oamenii nu vor s se vad pe ei nii; unii, dorind s lucreze asupra lor nii, i
justific neglijena prin fraze ca urmtoarea: Munca de la birou nu-mi permite s lucrez
asupra mea nsumi. Astfel de cuvintele lipsite de sens, goale, zadarnice, absurde,
servesc doar pentru a justifica indolena, lenea, lipsa de iubire pentru Marea Cauz.
Astfel de oameni, chiar dac au multe neliniti spirituale, e clar c nu se vor schimba
nicicnd.
A ne observa pe noi nine este urgent, presant, de neamnat.
Auto-Observarea intim este fundamental pentru schimbarea adevrat.
Care este starea ta psihologic la trezire? Care este starea ta sufleteasc pe durata
micului dejun? Ai fost nerbdtor cu chelnerul? Cu soia? De ce ai fost nerbdtor? Ce
este ceea ce te bulverseaz mereu? etc.
A nu fuma sau a mnca mai puin nu reprezint ntreaga schimbare, ns ntr-adevr
indic un oarecare progres. tim bine c viciul i lcomia sunt inumane i bestiale.
Cineva care s-a dedicat Drumului Secret, nu este bine s aib un corp fizic excesiv de
gras i cu o burt proeminent i lipsit de orice euritmie de perfeciune. Acel fapt indic
lcomie, gurmandism i chiar lene.
Viaa zilnic, profesia, serviciul, chiar dac sunt vitale pentru existen, reprezint
somnul contiinei.
A ti c viaa este un vis nu nseamn c am neles-o.
nelegerea vine o dat cu Auto-Observarea i cu munca intens asupra noastr nine.
Pentru a lucra asupra noastr, este indispensabil s lucrm asupra vieii noastre zilnice,
chiar de azi, i atunci vom nelege ceea ce nseamn acea fraz din Rugciunea
Domnului:
Pinea noastr cea de toate zilele, d-ne-o nou astzi.
Propoziia Toate Zilele nseamn n grecete, Pinea Suprasubstanial sau Pinea
din nalt.
Gnoza d acea Pine a Vieii n dublul sens de idei i fore care ne permit s dezintegrm
erorile psihologice.
De fiecare dat cnd reducem la praf cosmic un anumit Eu, ctigm experien
psihologic, mncm Pinea nelepciunii, primim o nou cunoatere.
Gnoza ne ofer Pinea Suprasubstanial, Pinea nelepciunii, i ne arat cu
precizie noua via care ncepe n noi nine, nuntrul nostru nine, aici i acum.
Aadar, nimeni nu poate s-i modifice viaa sau s schimbe vreun lucru relaionat cu
reaciile mecanice ale existenei, dect dac dispune de ajutorul noilor idei i primete
sprijin Divin.
Gnoza d aceste idei noi i pred modus operandi prin intermediul cruia o persoan
poate fi asistat de Fore Superioare minii.
Trebuie s pregtim centrii inferiori ai organismului nostru pentru a primi ideile i
forele care vin de la Centrii Superiori.
n munca asupra eului nsui nu exist nimic neglijabil.
Orice gnd, orict de nesemnificativ ar fi, merit s fie observat. Orice emoie negativ,
reacie etc., trebuie s fie observat.

CAPITOLUL 19
Bunul stapan al casei

Ate ndeprta de efectele dezastruoase ale vieii, n aceste vremuri tenebroase, cu

siguran este foarte dificil, dar indispensabil, altfel eti devorat de via.
Orice munc pe care cineva o face asupra sa nsui, cu scopul de a obine o dezvoltare
sufleteasc i spiritual, se relaioneaz ntotdeauna cu izolarea foarte bine neleas,
cci sub influena vieii, aa cum o trim mereu, nu este posibil s dezvoltm altceva
dect personalitatea.
n nici un caz nu ncercm s ne opunem dezvoltrii personalitii, n mod evident
aceasta este necesar n existen, ns desigur este ceva pur i simplu artificial, nu este
adevrul, realul din noi.
Dac bietul mamifer intelectual, n mod greit numit om, nu se izoleaz, ci se identific
cu toate faptele vieii practice i-i irosete forele n emoii negative i n
autoconsideraii
personale i n deart plvrgeal insubstanial, de discuie ambigu, n el nu se va
putea dezvolta nimic nltor, nici un element real, cu excepia a ceea ce aparine lumii
mecanicitii.
Fr doar i poate, cine vrea ntr-adevr s obin dezvoltarea Esenei n el, trebuie s
ajung s fie nchis n mod ermetic.
Acest lucru se refer la ceva intim strns legat de tcere.
Fraza provine din timpurile strvechi, cnd se preda n mod secret o Doctrin despre
dezvoltarea interioar a omului, legat de numele lui Hermes.
Dac o persoan vrea ca, n interioritatea sa, s creasc ceva real, este clar c trebuie s
evite scurgerea energiilor sale psihice.
Cnd cineva are scurgeri de energie i nu se afl izolat n intimitatea sa, este
incontestabil c nu va putea obine n psihicul su dezvoltarea a ceva real.
Viaa comun, obinuit vrea s ne devoreze n mod implacabil; noi trebuie s luptm
zilnic mpotriva vieii, trebuie s nvm s notm mpotriva curentului
Aceast munc este contrar vieii, este vorba de ceva foarte diferit fa de viaa de toate
zilele i care totui trebuie pus n practic clip de clip; vreau s m refer la Revoluia
Contiinei.
Este evident c dac atitudinea noastr fa de viaa zilnic este fundamental greit;
dac noi credem c totul trebuie s ne mearg bine pur i simplu, atunci vor veni
dezamgirile
Oamenii vor ca lucrurile sa le iasa bine pur si simplu, pentru ca totul trebuie sa mearga
n acord cu planurile lor; nsa cruda realitate este diferita, ct timp o persoana nu se
schimba n interior, ca-i place sau nu, va fi mereu victima a circumstantelor.
Se spun si se scriu despre viata multe stupiditati sentimentale, nsa acest Tratat de
Psihologie Revolutionara este diferit. Aceasta Doctrina trece direct la subiect, la faptele
concrete, clare si definitive; afirma n mod accentuat ca Animalul Intelectual, n mod
gresit numit om, este un biped mecanic, inconstient, adormit.
Bunul Stapn al Casei niciodata nu ar accepta Psihologia Revolutionara; si
ndeplineste toate ndatoririle de tata, de sot etc. si n consecinta are despre el cea mai
buna parere. Dar el serveste doar scopurilor naturii si atta tot. Prin opozitie, vom spune
ca exista si Bunul Stapn al Casei care noata mpotriva curentului, care nu vrea sa se
lase devorat de viata; nsa n lume acesti indivizi sunt foarte putini, nu abunda nicicnd.
Atunci cnd o persoana gndeste n acord cu ideile acestui Tratat de Psihologie
Revolutionara, obtine o viziune corecta asupra vietii.

CAPITOLUL 20
Cele 2 lumi
A observa si a se observa pe sine nsusi sunt doua lucruri complet diferite, cu toate
acestea,ambele pretind atentie. n observare, atentia este orientata n afara, spre lumea
exterioara, prin intermediul ferestrelor simturilor. n auto-observarea de sine nsusi,
atentia este orientata spre interior si pentru aceasta simturile de perceptie externa nu sunt
de folos, acest motiv fiind mai mult dect suficient pentru ca neofitului sa-i fie dificila
observarea proceselor sale psihologice intime. Punctul de plecare al stiintei oficiale, n
latura sa practica, e ceea ce este observabil. Punctul de plecare al muncii asupra sinelui
nsusi este auto-observarea, ceea ce este auto-observabil.
Indiscutabil, aceste doua puncte de plecare, citate n rndurile de mai sus, ne duc n
directii complet diferite. Cineva ar putea mbatrni cufundat n dogmele intransigente ale
stiintei oficiale, studiind fenomene exterioare, observnd celule, atomi, molecule, sori,
stele, comete etc., fara a experimenta nauntrul lui nsusi nici o schimbare radicala.
Genul de cunoastere care transforma n interior pe cineva, niciodata nu ar putea fi
obtinut prin intermediul observarii exterioare. Adevarata cunoastere care poate
realmente sa produca n noi o schimbare interioara fundamentala, are drept baza auto-
observarea directa de sine nsusi. Este urgent sa le spunem studentilor nostri Gnostici sa
se observe pe ei nsisi si n ce sens trebuie sa se auto-observe, si motivele pentru aceasta.
Observarea este un mijloc pentru modificarea conditiilor mecanice ale lumii. Auto-
observarea interioara este un mijloc pentru transformarea intima.
Ca urmare sau corolar al tuturor acestora, putem si trebuie sa afirmam n mod accentuat
ca exista doua categorii de cunoastere: cea externa si cea interna, si ca, n afara de cazul
cnd avem n noi nsine centrul magnetic care sa poata diferentia calitatile cunoasterii,
amestecul planurilor sau ordinilor de idei, ar putea sa ne duca la confuzie. Ne gasim deci
n fata a doua lumi, cea exterioara si cea interioara. Prima dintre acestea este perceputa
prin simturile de perceptie externa; a doua poate fi perceputa doar prin simtul auto-
observarii interne.
Gnduri, idei, emotii, nazuinte, sperante, dezamagiri etc., sunt interioare, invizibile
pentru simturile comune, obisnuite, si cu toate acestea, sunt pentru noi mai reale dect
masa din sufragerie sau fotoliile din salon.
Cu siguranta, noi traim mai mult n lumea noastra interioara dect n cea exterioara,
acest lucru este incontestabil, indiscutabil.
n Lumile noastre Interne, n lumea noastra secreta, iubim, dorim, banuim,
binecuvntam, blestemam, aspiram, suferim, ne bucuram, suntem deceptionati,
recompensati etc. etc. etc.
Incontestabil, cele doua lumi, interna si externa, sunt verificabile n mod experimental.
Lumea exterioara este observabilul. Lumea interioara este auto-observabilul n sine
nsusi si nauntrul nostru nsine, aici si acum.
Cine ntr-adevar vrea sa cunoasca Lumile Interne ale planetei Pamnt sau ale
Sistemului Solar sau ale Galaxiei n care traim, trebuie sa cunoasca mai nti lumea sa
intima, viata sa interioara, particulara, propriile sale Lumi Interne.
Omule, cunoaste-te pe tine nsuti si vei cunoaste Universul si Zeii. Cu ct va explora
mai mult aceasta Lume Interioara numita Sine nsusi, cu att mai mult va ntelege ca
traieste simultan n doua lumi, n doua realitati, n doua sfere, cea exterioara si cea
interioara.
La fel cum unei persoane i este indispensabil sa nvete sa umble n lumea exterioara,
pentru a nu cadea ntr-o prapastie, a nu se rataci pe strazile orasului, a-si selecta
prieteniile, a nu se ntovarasi cu perversi, a nu mnca otrava etc., tot asa, prin
intermediul muncii psihologice asupra noastra nsine, nvatam sa umblam n Lumea
Interioara, care este explorabila prin intermediul auto-observarii de sine.
n realitate, simtul auto-observarii de sine nsusi se gaseste atrofiat la rasa umana
decadenta a acestei epoci n care traim.
Pe masura ce noi perseveram n auto-observarea noastra nsine, simtul auto-observarii
intime se va dezvolta n mod progresiv.

CAPITOLUL 21
Observare de sine insusi

Auto-Observarea intima de sine nsusi este un mijloc practic pentru a obtine o

transformare radicala.
A cunoaste si a observa sunt lucruri diferite. Multi confunda observarea de sine cu faptul
de a cunoaste. Cunoastem ca suntem asezati pe un scaun ntr-o sala, nsa aceasta nu
nseamna ca vom observa scaunul.
Cunoastem ca la un moment dat suntem ntr-o stare negativa, poate fata de o problema,
sau preocupati de o chestiune sau alta, sau ntr-o stare de neliniste sau de incertitudine
etc., dar aceasta nu nseamna ca o vom observa.
Simtiti antipatie pentru cineva? Nu va place o anumita persoana? De ce? Veti spune ca
cunoasteti acea persoana
Va rog!, observati-o, a cunoaste nicicnd nu nseamna a observa; nu confundati faptul de
a cunoaste cu faptul de a observa
Observarea de sine, care este suta la suta activa, este un mijloc pentru schimbarea de
sine, n timp ce cunoasterea, care e pasiva, nu este. Cu siguranta, a cunoaste nu este un
act de atentie. Atentia dirijata spre interiorul nostru nsine, spre ceea ce se ntmpla
nauntrul nostru, este ntr-adevar ceva pozitiv, activ
n cazul unei persoane fata de care avem antipatie, numai asa, pentru ca asa avem chef si
de multe ori fara nici un motiv, remarcam multitudinea de gnduri care se acumuleaza n
minte, grupul de voci care vorbesc si striga dezordonat nauntrul nostru nsine, ceea ce
spun, emotiile dezagreabile care apar n interiorul nostru, savoarea neplacuta pe care
toate acestea o lasa n psihicul nostru etc. etc.
Evident, ntr-o asemenea stare ne dam seama, deopotriva, de faptul ca n interior
tratamfoarte urt persoana fata de care avem antipatie. nsa, pentru a vedea toate acestea,
este nevoie indiscutabil de o atentie dirijata n mod intentionat spre interiorul nostru
nsine; nu de o atentie pasiva. Atentia dinamica provine ntr-adevar de la partea
observatoare, n timp ce gndurile si emotiile apartin partii observate.
Toate acestea ne fac sa ntelegem ca faptul de a cunoaste este ceva pe de-a-ntregul pasiv
si mecanic, n contrast evident cu observarea de sine, care este un act constient. Nu vrem
sa spunem cu asta ca nu exista observarea mecanica de sine, nsa un asemenea tip de
observare nu are nimic de-a face cu auto-observarea psihologica la care ne referim.
A gndi si a observa se dovedesc a fi, de asemenea, foarte diferite. Orice subiect si
poate oferi luxul de a gndi despre el nsusi tot ceea ce vrea, dar asta nu nseamna ca se
va observa cu adevarat. Trebuie sa vedem diferitele Euri n actiune, sa le descoperim
n psihicul nostru, sa ntelegem ca nauntrul fiecaruia dintre ele exista un procentaj din
propria noastra constiinta, sa ne caim ca le-am creat etc.
Atunci vom exclama: Dar ce face acest EU? Ce spune? Ce este ceea ce vrea?De
ce ma chinuieste cu desfrul sau, cu mnia sa? etc. etc. etc.
Atunci vom vedea n interiorul nostru nsine toata acea nlantuire de gnduri, emotii,
dorinte, pasiuni, comedii private, drame personale, minciuni elaborate, discursuri, scuze,
morbiditati, paturi de placere, scene de lascivitate etc. etc. etc.
De multe ori nainte de a adormi, tocmai n clipa de trecere de la starea de veghe la cea
de somn, percepem nauntrul propriei noastre minti diferite voci care vorbesc ntre ele,
sunt diferitele Euri care trebuie sa rupa n acele momente orice conexiune cu diferitii
centri ai masinii noastre organice, cu scopul de a se cufunda apoi n lumea moleculara,
n a Cincea Dimensiune.

CAPITOLUL 22
VORBRIA

Se dovedeste urgent, presant, de neamnat, s observm vorbria interioar si locul

precis din care provine.
Incontestabil, vorbria interioar gresit este Causa Causorum a multor stri psihice
nearmonioase si neplcute din prezent si, de asemenea, din viitor.
Evident, acea desart plvrgeal insubstantial, de discutie ambigu si, n general,
orice discutie prejudiciabil, duntoare, absurd, manifestat n lumea exterioar, si are
originea n conversatia interioar gresit.
Se stie c n Gnoz exist practica esoteric a tcerii interioare; aceasta o cunosc
discipolii nostri de Camera a Treia.
Nu este de prisos s spunem cu deplin claritate c tcerea interioar trebuie s se refere
n mod specific la ceva foarte precis si definit.
Cnd procesul gndirii este epuizat nadins pe durata meditatiei interioare profunde, se
obtine tcerea interioar; ns nu aceasta e ceea ce vrem s explicm n acest capitol.
A goli mintea sau a o pune n alb pentru a obtine realmente tcerea interioar, nici
aceasta nu e ceea ce vrem s explicm acum n aceste paragrafe.
A practica tcerea interioar la care ne referim, nu nseamn nici s mpiedici ca n minte
s ptrund ceva.
ntr-adevr, vorbim acum de un tip de tcere interioar foarte diferit. Nu este vorba de
ceva vag si general
Vrem s practicm tcerea interioar n relatie cu ceva ce se afl deja n minte, o
persoan, un eveniment, o problem personal sau strin, ceea ce ni s-a povestit, ceea
ce a fcut cineva etc., dar fr a o atinge cu limba interioar, fr discurs intim
A nvta s taci, nu numai cu limba exterioar, ci totodat si cu limba secret, intern
este extraordinar, minunat.
Multi tac n exterior, ns cu limba lor interioar l jupoaie de viu pe aproapele lor.
Vorbria interioar nveninat si ruvoitoare produce confuzie interioar.
Dac se observ vorbria interioar gresit, se va vedea c este format din jumtti de
adevr, sau din adevruri care se relationeaz ntre ele ntr-un mod mai mult sau mai
putin incorect, adugndu-se ori omitndu-se ceva.
Din pcate, viata noastr emotional se bazeaz exclusiv pe auto-simpatie.
Drept culme a unei asemenea infamii, simpatizm doar cu noi nsine, cu att de iubitul
nostru Ego si simtim antipatie si chiar ur fat de cei care nu simpatizeaz cu noi.
Ne iubim prea mult pe noi nsine, suntem narcisisti sut la sut, acest lucru este
incontestabil, indiscutabil.
Pn cnd vom rmne pe mai departe mbuteliati n auto-simpatie, orice dezvoltare a
Fiintei devine mai mult dect imposibil.
Avem nevoie s nvtm s vedem punctul de vedere al altuia. Este urgent s stim s ne
punem n locul celorlalti.
Astfel c, toate lucrurile pe care vreti ca oamenii s vi le fac vou, tot asa faceti-le si
voi lor (Matei 7:12).
Ceea ce ntr-adevr conteaz n aceste studii este modul n care oamenii se comport n
interior n mod invizibil unii cu altii.
Din nenorocire si cu toate c suntem foarte politicosi si chiar sinceri, uneori fr ndoial
c la nivel invizibil si intern, ne tratm foarte ru unii pe altii.
Persoane aparent foarte binevoitoare, si trsc zilnic semenii spre caverna secret din ei
nsisi, pentru a face cu acestia tot ceea ce poftesc. (Umiliri, zeflemisire, batjocur etc.)

CAPITOLUL 23
LUMEA DE RELATII

Lumea de relatii are trei aspecte foarte diferite pe care trebuie s le clarificm n mod
precis. Primul: suntem relationati cu corpul planetar, adic, cu corpul fizic.
Al doilea: trim pe planeta Pmnt si, ca o consecint logic, suntem relationati cu
lumea exterioar si cu problemele care ne privesc pe noi: familie, afaceri, bani, chestiuni
legate de munc, profesie, politic etc. etc. etc.
Al treilea: relatia omului cu el nsusi. Pentru majoritatea oamenilor, acest tip de relatie
nu are nici cea mai mic important.
Din pcate, pe oameni i intereseaz doar primele dou tipuri de relatii, privind cel de-al
treilea tip cu cea mai absolut indiferent.
Hran, sntate, bani, afaceri, constituie, de fapt, principalele preocupri ale
Animalului Intelectual n mod gresit numit Om.
Asadar: este evident c att corpul fizic ct si chestiunile lumii sunt exterioare fat de
noi nsine.
Corpul Planetar (corpul fizic) uneori este bolnav, alteori sntos si asa mai departe.
Credem ntotdeauna c avem o oarecare cunoastere n ceea ce priveste corpul nostru
fizic, dar n realitate, nici cei mai buni oameni de stiint din lume nu stiu multe despre
corpul de carne si oase.
Fr ndoial, corpul fizic, datorit teribilei si complexei sale organizri, este cu
sigurant cu mult dincolo de ntelegerea noastr.
n ceea ce priveste al doilea tip de relatii, suntem victime ale circumstantelor; este
lamentabil c nc nu am nvtat s producem n mod constient circumstante.
Sunt numerosi oamenii incapabili s se adapteze la nimic sau la nimeni, sau s aib
adevrat succes n viat.
Gndindu-ne la noi nsine, din punctul de vedere al muncii esoterice Gnostice, este
urgent s cercetm la care dintre aceste trei tipuri de relatii suntem deficitari.
Se poate ntmpla cazul concret n care suntem gresit relationati cu corpul fizic si din
cauza acestui fapt suntem bolnavi.
Se poate ntmpla c suntem prost relationati cu lumea exterioar si drept rezultat avem
conflicte, probleme economice si sociale etc. etc. etc.
Se poate c suntem prost relationati cu noi nsine si ca urmare suferim mult din lips de
iluminare interioar.
Evident, dac lampa din dormitorul nostru nu este conectat la instalatia electric, n
odaia noastr va fi bezn.
Cei care sufer din lips de iluminare interioar, trebuie s-si conecteze mintea cu
Centrii Superiori ai Fiintei lor.
Incontestabil, avem nevoie s stabilim relatii corecte nu doar cu Corpul nostru Planetar
(corpul fizic) si cu lumea exterioar, ci si cu fiecare din prtile propriei noastre Fiinte.
Bolnavii pesimisti, plictisiti de attia medici si medicamente, deja nu mai doresc s se
vindece; pacientii optimisti lupt pentru a tri.
n Cazinoul din Monte Carlo, multi milionari care si-au pierdut averea la joc, s-au
sinucis. Milioane de mame srmane lucreaz pentru a-si ntretine copiii.
Sunt nenumrati aspirantii deprimati care din lips de puteri psihice si de iluminare
intim au renuntat la munca esoteric asupra lor nsisi. Putini sunt cei care stiu s profite
de adversitti.
n perioadele de tentatie implacabil, deprimare si dezolare, persoana trebuie s recurg
la intima amintire de sine nsusi.
n strfundul fiecruia dintre noi, se afl TONANTZIN AZTEC, STELLA MARIS,
ISIS EGIPTEAN, DUMNEZEUL MAM, asteptndu-ne pentru a ne vindeca inima
ndurerat.
Cnd o persoan si provoac siesi socul Amintirii de Sine, se produce realmente o
schimbare miraculoas n ntreaga activitate a corpului, astfel nct celulele primesc un
aliment diferit.

CAPITOLUL 24
CNTECUL PSIHOLOGIC

Avenit momentul s reflectm foarte serios asupra a ceea ce se numeste consideratie

intern. Nu ncape nici cea mai mic ndoial cu privire la aspectul dezastruos al auto-
consideratiei intime; aceasta, pe lng faptul de a hipnotiza constiinta, ne face s
pierdem foarte mult energie.
Dac o persoan nu ar comite eroarea de a se identifica att de mult cu ea nssi, auto-
consideratia interioar ar fi mai mult dect imposibil.
Cnd cineva se identific cu el nsusi, se iubeste prea mult, simte mil fat de sine
nsusi, se auto-consider, gndeste c ntotdeauna s-a purtat foarte bine cu cutare,
cutric, cu sotia, cu copiii etc. si c nimeni nu l-a stiut aprecia etc. n definitiv este un
sfnt si toti ceilalti sunt niste ticlosi, niste escroci.
Una dintre formele cele mai obisnuite de auto-consideratie intim este preocuparea
pentru ceea ce pot gndi altii despre noi; poate presupun c nu suntem cinstiti, sinceri,
demni de crezare, curajosi etc.
Cel mai curios n toate acestea este c ignorm n mod lamentabil enorma pierdere de
energie pe care acest tip de preocupri ne-o produce.
Multe atitudini ostile fat de anumite persoane care nu ne-au fcut nici un ru, se
datoreaz tocmai unor astfel de preocupri nscute din auto-consideratia intim.
n aceste circumstante, iubindu-se ntr-att pe sine nsusi, auto-considerndu-se n acest
mod, este clar c EUL, sau mai bine zis Eurile, n loc s dispar, se fortific atunci n
mod nspimnttor.
O persoan identificat cu ea nssi se nduioseaz mult de propria sa situatie si chiar i
vine s fac socoteli.
Asa se face c gndeste c cutare, c cutric, c prietenul, c prietena, c vecinul, c
patronul, c amicul etc. etc. etc., nu au rspltit-o cum se cuvenea n ciuda mai sus
mentionatelor sale bunvointe, si mbuteliat n aceasta, devine insuportabil si
plictisitoare pentru toat lumea.
Cu un astfel de individ, practic nu se poate vorbi, ntruct orice conversatie este sigur c
va ajunge la crticica sa de socoteli si la att de mult trmbitatele sale suferinte.
St scris c n munca esoteric Gnostic, cresterea sufleteasc este posibil numai prin
iertarea celorlalti.
Dac cineva trieste clip de clip, n tot momentul, suferind pentru ceea ce altii i
datoreaz, pentru ceea ce i-au fcut, pentru amrciunile pe care i le-au cauzat, mereu cu
acelasi cntec, nimic nu va putea creste n interiorul su.
Rugciunea Domnului spune: si ne iart nou greselile noastre, precum si noi iertm
gresitilor nostri.
Sentimentul c altii i sunt datori, durerea pentru ruttile pe care altii i le-au cauzat etc.,
mpiedic orice progres interior al Sufletului.
Iisus, Marele KABIR, a spus: mpac-te cu prsul tu degrab, pn esti cu el pe
drum, ca nu cumva prsul s tedea pe mna judectorului, si judectorul temnicerului,
si s fii aruncat n temnit. Adevrat ti spun c nu vei iesi de acolo pn ce nu vei plti
cel din urm bnut (Matei 5:25-26).
Dac altii ne datoreaz, si noi datorm. Dac cerem s ni se plteasc pn la ultimul
dinar, trebuie s pltim nainte pn la ultimul bnut.
Aceasta este Legea Talionului, Ochi pentru ochi si dinte pentru dinte, Cerc vicios,
absurd.
Scuzele, completa satisfactie si umilintele pe care le cerem altora pentru ruttile pe care
ni le-au fcut, sunt cerute, deopotriv, de la noi, chiar dac ne considerm oi blnde.
A te supune unor legi inutile este absurd, este mai bine s te situezi sub noi influente.
Legea Milei este o influent mai elevat dect Legea omului violent: Ochi pentru ochi,
dinte pentru dinte.
Este urgent, indispensabil si presant s ne plasm n mod inteligent sub influentele
minunate ale muncii esoterice Gnostice, s uitm c ceilalti ne datoreaz si s eliminm
din psihicul nostru orice form de auto-consideratie.
Niciodat nu trebuie s admitem nuntrul nostru sentimente de rzbunare, resentimente,
emotii negative, anxietti pentru ruttile care ni s-au fcut, violent, invidie, amintire
nencetat a datoriilor etc. etc.
Gnoza este destinat acelor aspiranti sinceri, care ntradevr vor s lucreze si s se
schimbe.
Dac observm lumea, putem evidentia n mod direct c fiecare persoan si are propriul
su cntec.
Fiecare si cnt propriul su cntec psihologic; vreau s m refer n mod accentuat la
acea problem a povestilor psihologice; a simti c altii i sunt datori, a se plnge, a se
autoconsidera etc.
Uneori, lumea si cnt propriul cntec, doar asa, fr a i se da ap la moar, fr a fi
ndemnat si alteori dup cteva pahare cu vin
Noi spunem c plictisitorul nostru cntec trebuie s fie eliminat; acesta ne face
neputinciosi la nivel interior, ne fur mult energie.
n chestiuni de Psihologie Revolutionar, cel care cnt prea bine nu ne referim la o
voce frumoas, nici la cntecul fizic desigur, nu poate trece dincolo de sine nsusi;
rmne n trecut
O persoan mpiedicat de cntece triste nu-si poate schimba Nivelul Fiintei; nu poate
trece dincolo de ceea ce este.
Pentru a trece la un Nivel Superior al Fiintei, este necesar s ncetezi s fii ceea ce esti;
trebuie s nu mai fim ceea ce suntem.
Dac noi continum s fim ceea ce suntem, nicicnd nu vom putea trece la un Nivel
Superior al Fiintei.
Pe terenul vietii practice se ntmpl lucruri neobisnuite. Foarte adesea, o persoan
oarecare leag prietenie cu alta doar pentru c i este usor s-i cnte cntecul su.
Din nenorocire, un astfel de tip de relatii iau sfrsit cnd cntretului i se cere s tac, s
schimbe discul, s vorbeasc despre altceva etc.
Atunci cntretul, plin de resentiment, pleac n cutarea unui nou prieten, a cuiva care
s fie dispus s-l asculte pe o perioad nedefinit.
Cntretul cere ntelegere, pe cineva care s-l nteleag, ca si cum ar fi att de usor s
ntelegi o alt persoan.
Pentru a ntelege o alt persoan este necesar s te ntelegi pe tine nsuti. Din nenorocire,
bunul cntret crede c se ntelege pe el nsusi.
Sunt multi cntretii deceptionati, care cnt cntecul de a nu fi ntelesi si viseaz la o
lume minunat n care ei sunt figurile centrale.
Cu toate acestea nu toti cntretii sunt publici, exist si cei rezervati; nu-si cnt
cntecul n mod direct, ns l cnt n secret.
Sunt oameni care au lucrat mult, care au suferit prea mult, se simt deceptionati, cred c
viata le datoreaz tot ceea ce nicicnd n-au fost capabili s obtin.
Ei resimt n general o tristete interioar, o senzatie de monotonie si de plictiseal
ngrozitoare, oboseal intim sau frustrare n jurul crora se strng gndurile.
Indiscutabil, cntecele secrete ne mpiedic s mergem pe drumul auto-realizrii intime
a Fiintei.
Din pcate, astfel de cntece interioare secrete trec neobservate de ctre noi nsine, n
afar de cazul cnd le observm n mod intentionat.
n mod evident, orice observare de sine las s ptrund lumina n noi nsine, n
profunzimile noastre intime.
Nici o schimbare interioar nu s-ar putea produce n psihicul nostru, fr a fi adus n
lumina observrii de sine.
Este indispensabil s ne observm pe noi nsine cnd suntem singuri, la fel ca si atunci
cnd suntem n relatii cu lumea.
Cnd o persoan este singur, se prezint Euri foarte diferite, gnduri foarte distincte,
emotii negative etc.
Nu ntotdeauna suntem ntr-o companie bun cnd suntem singuri. Este aproape normal,
este foarte firesc, s fim ntr-o companie foarte proast n deplin singurtate. Eurile
cele mai negative si periculoase se prezint cnd suntem singuri.
Dac vrem s ne transformm radical trebuie s ne sacrificm propriile suferinte.
De multe ori ne exprimm suferintele prin cntece articulate sau nearticulate.

CAPITOLUL 25
RENTOARCERE SI RECURENT

Un om este ceea ce e viata sa; dac un om nu modific nimic nuntrul lui nsusi, dac
nu-si transform radical viata, dac nu lucreaz asupra lui nsusi, si pierde timpul n
mod mizerabil.
Moartea este rentoarcerea la nceputul nsusi al vietii sale cu posibilitatea de a o repeta
din nou.
Multe s-au spus n literatura Pseudo-Esoteric si Pseudo-Ocultist despre tema vietilor
succesive, este mai bine s ne ocupm de existentele succesive.
Viata fiecruia dintre noi, cu toate perioadele sale, este mereu aceeasi, repetndu-se din
existent n existent, de-a lungul nenumratelor secole.
Incontestabil, continum n smnta descendentilor nostri; aceasta e ceva ce este deja
demonstrat.
Viata fiecruia dintre noi, n particular, este un film viu pe care, cnd murim, l ducem n
eternitate.
Fiecare dintre noi si duce filmul su si l aduce din nou pentru a-l proiecta iar pe ecranul
unei noi existente.
Repetarea dramelor, comediilor si tragediilor este o axiom fundamental a Legii
Recurentei.
n fiecare nou existent se repet totdeauna aceleasi circumstante. Actorii acestor scene
mereu repetate sunt acele persoane care triesc nuntrul nostru, Eurile.
Dac dezintegrm acei actori, acele Euri care dau nastere scenelor care se repet
necontenit n viata noastr, atunci repetarea acelor circumstante ar fi mai mult dect
imposibil.
Evident, fr actori nu pot exista scene; acesta este un lucru indiscutabil, incontestabil.
n acest fel ne putem elibera de Legile Rentoarcerii si Recurentei; astfel putem deveni
liberi cu adevrat.
Evident, fiecare dintre personajele (Eurile) pe care le purtm n interiorul nostru, repet
din existent n existent acelasi rol propriu; dac l dezintegrm, dac actorul moare,
rolul se sfrseste.
Reflectnd serios asupra Legii Recurentei sau a repetitiei scenelor n fiecare
Rentoarcere, descoperim, prin autoobservare intim, resorturile secrete ale acestei
probleme.
Dac n existenta trecut, la vrsta de douzeci si cinci (25) de ani, am avut o aventur
amoroas, este nendoios c Eul acelui angajament o va cuta pe femeia visurilor sale,
la vrsta de douzeci si cinci de ani a noii existente.
Dac femeia n cauz avea atunci doar cincisprezece (15) ani, Eul acelei aventuri si
va cuta iubitul n noua existent, exact la aceeasi vrst.
Se dovedeste usor de nteles c cele dou Euri, att cel al lui, ct si cel al ei, se caut
n mod telepatic si se rentlnesc, pentru a repeta iar aceeasi aventur amoroas din
existenta trecut.
Doi dusmani care s-au btut pe viat si pe moarte n existenta trecut, se vor cuta iarsi
n noua existent pentru a repeta tragedia lor la vrsta corespunztoare.
Dac dou persoane au avut un litigiu pentru bunuri imobile la vrsta de patruzeci (40)
de ani n existenta trecut, la aceeasi vrst, se vor cuta n mod telepatic n noua
existent pentru a repeta acelasi lucru.
nuntrul fiecruia dintre noi triesc multe persoane pline de angajamente; acest lucru e
incontestabil.
Un hot car n interiorul su o sleaht de banditi cu diverse angajamente delictuoase.
Asasinul poart nuntrul su nsusi un club de asasini, iar desfrnatul duce n psihicul
su o cas de rendez-vous.
Ceea ce este grav n toate acestea e c intelectul ignor existenta unor astfel de persoane,
sau Euri, nuntrul nostru nsine, si a unor astfel de angajamente care se ndeplinesc
inevitabil.
Toate aceste angajamente ale Eurilor care slsluiesc nuntrul nostru, au loc sub pragul
ratiunii noastre.
Sunt fapte pe care le ignorm, lucruri care ni se ntmpl, evenimente care se
prelucreaz n subconstient si inconstient.
Pe bun dreptate ni s-a spus c totul ni se ntmpl ca si cnd plou sau cnd tun.
n realitate, avem iluzia c facem, dar nu facem nimic, ni se ntmpl, acest lucru este
fatal, mecanic
Personalitatea noastr este doar instrumentul diferitelor persoane (Euri), prin intermediul
cruia una din aceste persoane (Euri), si ndeplineste angajamentele.
Sub pragul capacittii noastre de cunoastere se ntmpl multe lucruri, din pcate
ignorm ceea ce se ntmpl sub pragul bietei noastre ratiuni.
Ne credem ntelepti, cnd cu adevrat nici mcar nu stim c nu stim. Suntem biete luntre
trte de valurile nvalnice ale oceanului existentei.
A iesi din aceast nenorocire, din aceast inconstient, din starea att de lamentabil n
care ne aflm, este posibil doar murind n noi nsine
Cum ne-am putea trezi, fr s murim mai nti? Doar cu moartea survine noul! Dac
germenul nu moare, planta nu se naste.
Cine se trezeste cu adevrat, dobndeste din acest motiv deplin obiectivitate a
constiintei sale, iluminare autentic, fericire

CAPITOLUL 26
AUTO-CONSTIINT INFANTIL

Ni s-a spus cu mult ntelepciune c avem nouzeci si sapte la sut SUBCONSTIENT si

TREI LA SUT CON-STIINT.
Vorbind sincer si fr ocolisuri, vom spune c nouzeci si sapte la sut din Esenta pe
care o purtm n interiorul nostru, se gseste mbuteliat, ngropat, nchis nuntrul
fiecruia dintre Eurile care, n ansamblul lor, constituie Eul nsusi.
n mod evident, Esenta sau Constiinta, cufundat n fiecare Eu, functioneaz n virtutea
propriei sale conditionri.
Orice Eu dezintegrat elibereaz un procent determinat de Constiint, emanciparea sau
eliberarea Esentei sau Constiintei ar fi imposibil fr dezintegrarea fiecrui Eu.
Cu ct cantitatea de Euri dezintegrate este mai mare, cu att Auto-Constiinta este mai
mare.
Cu ct cantitatea de Euri dezintegrate este mai mica, cu att procentajul deConstiinta
trezita este mai mic.
Trezirea Constiintei este posibila numai dizolvnd EUL, murind n sine nsusi, aici si
acum.
Incontestabil, atta timp ct Esenta sau Constiinta este ngropata n fiecare dintre Eurile
pe care le caram n interiorul nostru, ea se afla adormita, n stare subconstienta.
Este urgent sa transformam subconstientul n constient, iar acest lucru este posibil doar
anihilnd Eurile; murind n noi nsine. Nu e posibil sa ne trezim, fara sa fi murit n
prealabil n noi nsine. Cei care ncearca mai nti sa se trezeasca pentru ca apoi sa
moara, nu poseda o experienta reala a ceea ce afirma, merg cu hotarre pe drumul
greselii.
Copiii nou-nascuti sunt minunati, ei se bucura de autoconstiinta deplina; sunt total
treziti.
nauntrul corpului copilului nou-nascut se gaseste rentrupata Esenta si lucrul acesta i da
pruncului frumusetea sa. Nu vrem sa spunem ca suta la suta din Esenta sau Constiinta
este rentrupata n noul-nascut, doar acel trei la suta liber care n mod normal nu este
cufundat n Euri.
Cu toate acestea, acel procentaj de Esenta libera, rentrupat n organismul copiilor nou-
nascuti, le da deplina autoconstiinta, luciditate etc. Adultii l privesc cu mila pe noul-
nascut, cred ca pruncul este inconstient, dar se nseala amarnic. Noul-nascut l vede pe
adult asa cum este n realitate, inconstient, crud, pervers etc.
Eurile nou-nascutului se duc si vin, se rotesc n jurul leaganului, vor sa intre n noul
corp, nsa datorita faptului ca noul-nascut nca nu si-a fabricat personalitatea, orice
ncercare a Eurilor de a intra n noul corp, se dovedeste mai mult dect imposibila.
Uneori pruncii se nspaimnta vazndu-le pe acele fantome sau Euri care se aproprie de
leaganul lor, si atunci tipa, plng, dar adultii nu nteleg aceasta si presupun ca bebelusul
este bolnav sau ca i este foame sau sete; astfel e inconstienta adultilor.
Pe masura ce noua personalitate se formeaza, Eurile care vin din existente anterioare,
patrund putin cte putin n noul corp. Cnd deja totalitatea Eurilor s-a rencorporat,
aparem n lume cu acea oribila urtenie interioara care ne caracterizeaza; atunci mergem
peste tot ca niste somnambuli; mereu inconstienti, mereu perversi.
Cnd murim, trei lucruri merg n mormnt: 1) Corpul fizic; 2) Fondul vital organic; 3)
Personalitatea.
Fondul vital, ca o fantoma se dezintegreaza ncetul cu ncetul, n fata gropii sepulcrale,
pe masura ce corpul fizic se dezintegreaza si el.
Personalitatea este subconstienta sau infraconstienta; intra si iese din mormnt de cteori
vrea, se bucura cnd rudele i duc flori, i iubeste pe cei apropiati si se dizolva foarte
ncet, pna se transforma n praf cosmic.
Ceea ce continua dincolo de mormnt este EGOUL, EUL pluralizat, Eul nsusi,
ogramada de diavoli nauntrul carora se gaseste cufundata Esenta, Constiinta, care la
timpul sau si la ora sa se rentoarce, se rentrupeaza.
Se dovedeste lamentabil ca, fabricndu-se noua personalitate a copilului, se
rencorporeaza si Eurile.

CAPITOLUL 27
Vamesul si fariseul
Reflectnd putin asupra diverselor circumstante ale vietii, merita osteneala sa ntelegem
n mod serios temeliile pe care ne bazam.
O persoana se bazeaza pe pozitia sa, alta pe banii sai, aceea pe prestigiu, alta pe trecutul
sau, cealalta pe vreun titlu etc. etc. etc.
Cel mai curios este ca toti, fie ca suntem bogati sau cersetori, avem nevoie de toti si
traim de pe urma tuturor, chiar daca suntem plini de orgoliu si vanitate.
Sa ne gndim pentru un moment la ceea ce ni se poate lua. Care ar fi soarta noastra ntr-
o revolutie de snge si de betii? Ce s-ar alege de temeliile pe care ne bazam? Vai de noi,
ne credem foarte puternici si suntem nspaimntator de slabi!
Eul care simte n el nsusi temelia pe care ne bazam, trebuie sa fie dizolvat daca ntr-
adevar aspiram la autentica Fericire. Un astfel de Eu i subestimeaza pe oameni, se
simte mai bun dect toata lumea, mai perfect n toate, mai bogat, mai inteligent, mai
expert n viata etc.
Se dovedeste foarte oportun sa citam acum acea parabola a lui Iisus, Marele KABIR,
referitoare la cei doi oameni care se rugau. A fost spusa unora care se ncredeau n ei
nsisi ca fiind corecti si-i desconsiderau pe ceilalti.
Iisus Cristosul a zis: Doi oameni urcara la Templu sa se roage; unul era Fariseu si
celalalt Vames. Fariseul, stnd n picioare, se ruga n sine nsusi astfel: Dumnezeule, ti
multumesc pentru ca nu sunt ca si ceilalti oameni, hoti, nedrepti, adulteri, nici chiar ca
acest Vames; postesc de doua ori pe saptamna, dau zeciuieli din toate cte cstig. nsa
Vamesul, stnd departe, nu voia nici ochii sa-si ridice spre cer, ci si lovea pieptul
spunnd: "Dumnezeule, fii ngaduitor cu mine, pacatosul". Va zic ca acesta a cobort la
casa lui iertat, mai degraba dect celalalt; ntruct oricine se nalta, va fi umilit; si cel
care se umileste, va fi naltat (Luca 18:10-14).
A ncepe sa ne dam seama de propria nimicnicie si mizerie n care ne aflam, este absolut
imposibil, pna cnd exista n noi acel concept al lui Mai. Exemple: eu sunt mai cinstit
dect acela, mai ntelept dect cutare, mai virtuos dect cutarica, mai bogat, mai expert
n lucrurile vietii, mai cast, mai constiincios n ndatoririle mele etc. etc. etc. Nu este
posibil sa trecem prin urechea unui ac atta timp ct suntem bogati, atta timp ct n
noi exista acel complex al lui Mai.
Este mai usor sa treaca o camila prin urechea unui ac dect sa intre un bogat n
mparatia lui Dumnezeu.Acel fapt ca scoala mea este cea mai buna si ca aceea a
aproapelui meu nu e buna; acel fapt ca Religia mea este unica adevarata si ca toate
celelalte sunt false si perverse; acel fapt ca femeia lui cutare este o sotie foarte proasta si
ca a mea este o sfnta; acel fapt ca prietenul meu Robert este un betivan si ca eu sunt un
om foarte judicios si cumpatat etc. etc. etc., este cel care ne face sa ne simtim bogati;
motiv pentru care suntem cu totii CAMILELE din parabola biblica n ceea ce priveste
munca esoterica.
Este urgent sa ne auto-observam moment de moment cu scopul de a cunoaste clar
fundamentele pe care ne bazam.
Cnd cineva descopera acel lucru care l ofenseaza cel mai mult la un moment dat;
necazul pe care i l-au produs din cauza vreunui lucru; atunci descopera temeliile pe care
se bazeaza la nivel psihologic.
Astfel de temelii constituie, potrivit Evangheliei Crestine, nisipurile pe care si-a zidit
casa.
Este necesar sa notati cu luare-aminte cum si cnd i-ati dispretuit pe altii, simtindu-va
superior poate datorita titlului sau pozitiei sociale sau a experientei dobndite sau a
banilor etc. etc. etc.
Grav este ca o persoana sa se simta bogata, superioara lui cutare sau lui cutarica dintr-
unmotiv oarecare. Un astfel de om nu poate intra n mparatia Cerurilor. Este bine sa
descoperim n legatura cu ce ne simtim maguliti, n ce situatii este satisfacuta vanitatea
noastra, acest lucru ne va arata fundamentele pe care ne bazam.
Cu toate acestea, un asemenea tip de observare nu trebuie sa fie o problema exclusiv
teoretica, trebuie sa fim practici si sa ne observam cu luare-aminte, n mod direct, clipa
declipa.
Cnd cineva ncepe sa nteleaga propria sa mizerie si nimicnicie; cnd abandoneaza
delirurile grandorii; cnd descopera neghiobia attor titluri, onoruri si zadarnice
superioritati asupra semenilor nostri, este semnul neechivoc al faptului ca deja ncepe sa
se schimbe.
O persoana nu se poate schimba daca se cramponeaza de acela care spune: casa Mea,
banii Mei, bunurile Mele, slujba Mea, virtutile Mele, capacitatile Mele
intelectuale, capacitatile Mele artistice, cunostintele Mele, prestigiul Meu etc.
etc. etc.
Acest fapt de a ne crampona de al Meu, de Mie, este mai mult dect suficient pentru
a ne mpiedica sa recunoastem propria noastra nimicnicie si mizerie interioara.
Cineva se minuneaza n fata spectacolului unui incendiu sau al unui naufragiu; atunci
oamenii disperati si iau, adesea, lucruri care strnesc rsul; lucruri lipsite de importanta.
Bietii oameni!, se simt n acele lucruri, se bizuiesc pe fleacuri, se agata de ceea ce nu are
nici cea mai mica importanta.
A se simti pe ei nsisi prin intermediul lucrurilor exterioare, a se baza pe ele, echivaleaza
cu a fi ntr-o stare de absoluta inconstienta.
Sentimentul SEITATII (FIINTA REALA), este posibil doar dizolvnd toate acele
EURI pe care le purtam n interiorul nostru; nainte de aceasta, un astfel de sentiment
se dovedeste a fi mai mult dect imposibil.
Din pacate, adoratorii EULUI nu accepta aceasta; ei se cred Zei; cred ca poseda deja
acele Corpuri Glorioase despre care vorbise Pavel din Tars; ei presupun ca EUL este
Divin si nimeni nu le poate scoate din cap asemenea absurditati. Nu stii ce sa faci cu
astfel de oameni, li se explica si nu nteleg; mereu cramponati de nisipurile pe care si-au
zidit casa; mereu nchisi n dogmele lor, n capriciile lor, n neroziile lor.
Daca acei oameni s-ar auto-observa serios, ar verifica prin ei nsisi doctrina celor
multipli; ar descoperi nauntrul lor nsisi toata acea multime de persoane sau Euri care
traiesc n interiorul nostru.
Cum ar putea exista n noi sentimentul real al FIINTEI noastre adevarate, cnd acele
Euri simt pentru noi, gndesc pentru noi?
A sosit ceasul sa stim ca suntem niste ticalosi deghizati cu tunica sfinteniei; lupi cu blana
de oaie; canibali mbracati cu costume de cavaleri, calai ascunsi n spatele semnului
sacru al crucii etc.
Orict de maiestuosi aparem nauntrul templelor noastre, sau n aulele noastre de lumina
si de armonie, orict de senini si de blnzi ne vad semenii nostri, orict de cuviosisi de
umili parem, n adncul psihicului nostru continua sa existe toate abjectiile infernului si
toate monstruozitatile razboaielor.
n Psihologie Revolutionara ni se evidentiaza necesitatea unei transformari radicale si
aceasta este posibila doar declarndu-ne noua nsine un razboi pe viata si pe moarte,
nemilos si crud.
Desigur, noi toti nu valoram nimic, suntem fiecare dintre noi dizgratia pamntului,
execrabilul.
Din fericire, Ioan Botezatorul ne-a nvatat drumul secret: A MURI N NOI NSINE
PRIN INTERMEDIUL DECAPITARII PSIHOLOGICE.

CAPITOLUL 30
Centrul de gravitatie permanent

Neexistnd o adevarata individualitate, se dovedeste imposibil sa existe o continuitatea

scopurilor. Daca nu exista individul psihologic, daca n fiecare dintre noi traiesc multe
persoane, daca nu exista un subiect responsabil, ar fi absurd sa-i pretindem cuiva
ocontinuitate a scopurilor. Stim bine ca nauntrul unei persoane traiesc multe persoane,
asadar, simtul deplin al responsabilitatii nu exista de fapt n noi.
Ceea ce un anumit Eu afirma la un moment dat, nu poate avea nici o seriozitate, datorita
faptului concret ca oricare alt Eu poate afirma exact contrariul n orice alt moment.
Ceea ce e grav n toate acestea este ca multi oameni cred ca poseda simtul
responsabilitatii morale si se auto-nseala afirmnd ca sunt mereu aceiasi.
Exista persoane care la un moment dat al existentei lor vin la studiile Gnostice,
stralucesc prin forta nazuintei, se entuziasmeaza de munca esoterica si chiar jura sa-si
consacre ntreaga existenta acestor chestiuni. Indiscutabil, toti fratii miscarii noastre
ajung chiar sa admire un astfel de entuziast. Nu poti dect sa simti o mare bucurie
ascultnd persoane de acest fel, att de devotate si complet sincere.
Cu toate acestea, idila nu dureaza mult timp, ntr-o buna zi, din cauza unui motiv
oarecare, justificat sau nejustificat, simplu sau complicat, persoana se retrage din Gnoza,
atunci abandoneaza munca esoterica si pentru a repara nedreptatea, sau ncercnd sa se
justifice pe ea nsasi, se afiliaza la oricare alta organizatie mistica si crede ca acum
merge mai bine.
Tot acel du-te vino, toata acea schimbare nencetata de scoli, secte, religii, se datoreaza
multimii de Euri care, n interiorul nostru, lupta ntre ele pentru propria suprematie.
Dat fiind faptul ca fiecare Eu poseda propriul sau criteriu, propria sa minte, propriile sale
idei, este aproape normala aceasta schimbare de pareri, aceasta ratacire constanta din
organizatie n organizatie, din ideal n ideal etc.
Subiectul n sine, nu este altceva dect o masina care imediat serveste drept vehicul att
unui Eu, ct si altuia.
Anumite Euri mistice se auto-nseala, dupa ce au abandonat o secta oarecare, se decid sa
se creada Zei, stralucesc ca focurile de paie si n cele din urma dispar.
Exista persoane care se dedica pe moment muncii esoterice si apoi, n clipa n care alt
Eu intervine, abandoneaza definitiv aceste studii si se lasa nghitite de viata.
Evident, daca cineva nu lupta mpotriva vietii, aceasta l devoreaza si sunt rari aspirantii
care, ntr-adevar, nu se lasa nghititi de viata.
Existnd nauntrul nostru o ntreaga multiplicitate de Euri, centrul de gravitatie
permanent nu poate exista.
Este aproape normal ca nu toti subiectii sa se auto-realizeze n mod intim. Stim bine ca
autorealizarea intima a Fiintei pretinde o continuitate a scopurilor si, cum se face ca e
foarte dificil sa gasesti pe cineva care sa aiba un centru de gravitatie permanent, atunci,
nu este ciudat faptul ca sunt foarte rare persoanele care ajung la auto-realizarea
interioara profunda. Normal este ca un om sa se entuziasmeze pentru munca esoterica si
ca apoi sa o abandoneze; ciudat este ca un om sa nu abandoneze munca si sa-si atinga
scopul.
Cu siguranta si n numele adevarului, afirmam ca Soarele face un experiment de
laborator foarte complicat si teribil de dificil.
nauntrul animalului intelectual, n mod gresit numit om, exista germeni care, dezvoltati
corespunzator, pot sa ne transforme n oameni solari.
Totusi, este bine sa clarificam ca nu este sigur ca acei germeni se vor dezvolta, normal
este ca ei sa degenereze si sa se piarda n mod lamentabil.
n orice caz, amintitii germeni, care trebuie sa ne preschimbe n oameni solari, au nevoie
de un ambient adecvat, caci este bine stiut ca samnta nu germineaza ntr-un mediu
sterp, se pierde.
Pentru ca samnta reala a omului, depozitata n glandele noastre sexuale, sa poata
germina, este nevoie de o continuitate a scopurilor si un corp fizic normal.
Daca nu lucram asupra noastra nsine, involuam si degeneram nspaimntator.
Experimentul pe care Soarele l face n laboratorul naturii, cu siguranta, pe lnga faptul
ca e dificil, a dat foarte putine rezultate.
A crea oameni solari este cu putinta numai cnd exista o adevarata cooperare n fiecare
dintre noi. Nu este posibila crearea omului solar, daca nu stabilim mai nti un centru de
gravitatie permanent n interiorul nostru.
Cum am putea avea o continuitate a scopurilor daca nu stabilim n psihicul nostru
centrul de gravitatie?
Orice rasa creata de Soare, desigur, nu are alt obiectiv n natura, dect cel de a servi
intereselor acestei creatii si experimentului solar.
Daca Soarele esueaza n experimentul sau, si pierde orice interes pentru o astfel de rasa,
iar aceasta, de fapt, ramne condamnata la distrugere si la involutie.
Fiecare dintre rasele ce au existat pe fata Pamntului a servit pentru experimentul solar.
Din fiecare rasa Soarele a obtinut cteva victorii, recoltnd mici grupuri de oameni
solari.
Cnd o rasa si-a dat roadele sale, dispare n mod progresiv sau piere n mod violent prin
mari catastrofe.
Crearea oamenilor solari este posibila cnd o persoana lupta pentru a deveni
independenta de fortele lunare. Fara nici o ndoiala ca toate acele Euri pe care le purtam
n psihicul nostru sunt de tip exclusiv lunar.
Ar fi imposibil sa ne eliberam n vreun mod de forta lunara, daca n prealabil nu am
stabili n noi un centru de gravitatie permanent.
Cum am putea dizolva totalitatea Eului pluralizat daca nu avem o continuitate a
scopurilor? n ce mod am putea avea o continuitate a scopurilor, fara sa fi stabilit
nainte,n psihicul nostru, un centru de gravitatie permanent?
Dat fiind faptul ca rasa actuala, n loc sa devina independenta de influenta lunara, a
pierdut orice interes pentru inteligenta solara, incontestabil s-a condamnat singura la
involutie si degenerare. Nu este posibil ca omul adevarat sa apara prin intermediul
mecanicii evolutive.
Stim bine ca evolutia si sora sa geamana, involutia, sunt doar doua legi ce constituie axa
mecanica a ntregii naturi. Se evolueaza pna la un anumit punct perfect definit si apoi
vine procesul involutiv; oricarei naltari i urmeaza o coborre si viceversa. Noi suntem
exclusiv masini controlate de diverse Euri. Servim economiei naturii, nu avem o
individualitate definita.
Avem nevoie sa ne schimbam cu maxima urgenta cu scopul ca germenii omului sa-si
dea roadele.
Doar lucrnd asupra noastra nsine cu o adevarata continuitate a scopurilor si cu simtul
deplin al responsabilitatii morale, putem sa ne transformam n oameni solari.
Aceasta implica sa ne consacram totalitatea existentei muncii esoterice asupra noastra
nsine.
Aceia care au speranta sa ajunga la stadiul solar prin intermediul mecanicii evolutiei,se
nseala pe ei nsisi si se condamna, de fapt, la degenerarea involutiva.
n munca esoterica nu ne putem permite luxul versatilitatii; aceia care au idei
nestatornice, aceia care astazi lucreaza asupra psihicului lor si mine se lasa nghititi de
viata, aceia care cauta subterfugii, justificari pentru a abandona munca esoterica, vor
degenera si vor involua.
Unii amna greseala, lasa totul pe ziua de mine, pna cnd si mbunatatesc situatia
economica, fara a tine seama ca experimentul solar este ceva foarte diferit de criteriul lor
si de obisnuitele lor proiecte. Nu este att de usor sa ne transformam n oameni solari,
cnd purtam Luna n interiorul nostru. (Egoul este lunar.) Pamntul are doua Luni; a
doua dintre acestea este numita Lilith si se afla putin mai departe dect Luna alba. Aceea
este Luna neagra.
Fortele cele mai sinistre ale Egoului ajung la Pamnt dinspre Lilith si produc rezultate
psihologice infraumane si bestiale. Crimele presei de scandal, asasinatele cele mai
monstruoase ale istoriei, delictele cele mai nebanuite etc. etc. etc., se datoreaza undelor
vibratorii ale lui Lilith.
n inter-relatie exista auto-descoperire si auto-revelatie. Cine renunta la convietuirea cu
semenii sai, renunta deopotriva la auto-descoperire.
Orice incident al vietii, orict de nesemnificativ ar parea, fara ndoiala, are drept cauza,
n noi, un actor intim, un agregat psihic, un Eu.
Auto-descoperirea este posibila cnd ne gasim n stare de perceptie alerta, de alerta
noutate.
Eul descoperit n flagrant delict, trebuie sa fie observat cu luare-aminte n creierul,
inima si sexul nostru.
Un Eu oarecare de desfru ar putea sa se manifeste n inima ca iubire, n creier ca un
ideal, nsa ndreptndu-ne atentia asupra centrului sexual, vom simti o anumita excitatie
bolnavicioasa inconfundabila.
Judecarea oricarui Eu trebuie sa fie definitiva. Trebuie sa-l asezam pe banca acuzatilor
si sa-l judecam fara crutare. Orice subterfugiu, justificare, consideratie, trebuie sa fie
eliminate, daca vrem cu adevarat sa devenim constienti de Eul pe care nazuim sa-l
extirpam din psihicul nostru.
Executia este diferita; nu ar fi posibil sa executam un Eu oarecare, fara sa-l fi observat
si judecat mai nti. Rugaciunea n munca psihologica este fundamentala pentru
disolutie. Avem nevoie de o putere superioara mintii daca ntr-adevar dorim sa
dezintegram vreun Eu.
Mintea, prin ea nsasi, nicicnd nu ar putea dezintegra nici un Eu, aceasta este
indiscutabil, incontestabil.
A te ruga nseamna a sta de vorba cu Dumnezeu. Noi trebuie sa apelam la Dumnezeul
Mama n intimitatea noastra, daca ntr-adevar vrem sa dezintegram Euri; cine nu-si
iubeste Mama, fiul ingrat, va esua n munca asupra lui nsusi.
Fiecare dintre noi si are Mama sa Divina particulara individuala; ea, n sine nsasi, este
o parte a propriei noastre Fiinte, dar derivata. Toate popoarele de altadata l-au adorat pe
Dumnezeul Mama n partea cea mai profunda a Fiintei noastre. Principiul feminin al
Eternului este ISIS, MARIA, TONANTZIN, CIBELE, RHEA, ADONIA, INSOBERTA
etc. etc.
Daca n lumea exclusiv fizica avem tata si mama, n partea cea mai adnca a Fiintei
noastre i avem deopotriva pe Tatal nostru care se afla n secret si pe Divina noastra
Mama KUNDALINI.
Exista attia Tati n Cer cti oameni pe pamnt. Dumnezeul Mama, n propria noastra
intimitate, este aspectul feminin al Tatalui nostru care se afla n secret.
EL si EA sunt, desigur, cele doua parti superioare ale Fiintei noastre intime. Fara
ndoiala EL si EA sunt nsasi Fiinta noastra Reala, dincolo de EUL psihologiei.
EL se dedubleaza n EA si comanda, dirijeaza, instruieste. EA elimina elementele
nedorite pe care le purtam n interiorul nostru, cu conditia unei munci continue asupra
noastra nsine.
Cnd vom fi murit radical, cnd toate elementele nedorite vor fi fost eliminate dupa
multe munci constiente si suferinte voluntare, vom fuziona si ne vom integra cu
TATAL-MAMA, atunci vom fi Zei teribil de Divini, dincolo de bine si de rau.
Mama noastra Divina particulara, individuala, prin intermediul puterilor sale nflacarate
poate reduce la praf cosmic oricare dintre acele multe Euri care va fi fost observat si
judecat n prealabil.
n nici un caz nu ar fi necesara o formula specifica pentru a ne ruga Mamei noastre
Divine interioare. Trebuie sa fim foarte naturali si simpli adresndu-ne EI. Copilul care
se adreseaza mamei sale, nu are nicicnd formule speciale, spune ceea ce-i iese din
inima si atta tot. Nici un Eu nu se dizolva instantaneu; Divina noastra Mama trebuie
sa lucreze si chiar sa sufere foarte mult nainte de a izbuti o anihilare a oricarui Eu.
Deveniti introvertiti, dirijati-va ruga spre interior, cautnd-o nauntrul vostru pe Divina
voastra Doamna si cu implorari sincere puteti sa-i vorbiti. Rugati-o sa dezintegreze acel
Eu pe care l veti fi observat si judecat n prealabil.
Simtul auto-observarii intime, pe masura ce se va dezvolta, va va permite sa verificati
avansarea progresiva a muncii voastre. ntelegerea si discernamntul sunt fundamentale;
totusi, este nevoie de ceva n plus daca vrem ntr-adevar sa dezintegram EUL NSUSI.
Mintea si poate oferi luxul de a eticheta orice defect, de a-l trece dintr-un compartiment
n altul, de a-l expune, de a-l ascunde etc., nsa nicicnd nu l-ar putea descompune n
mod fundamental. Este nevoie de o putere speciala superioara mintii, de o putere
nflacarata, capabila sa prefaca n cenusa orice defect.
STELLA MARIS, Divina noastra Mama, are acea putere, poate pulveriza orice defect
psihologic. Mama noastra Divina traieste n intimitatea noastra, dincolo de corp, de
afecte si deminte. Ea este prin ea nsasi o putere ignica superioara mintii.
Mama noastra Cosmica particulara, individuala, poseda ntelepciune, Iubire si Putere. n
ea exista perfectiune absoluta.
Bunele intentii si repetarea constanta a acestora, nu servesc la nimic, nu conduc la nimic.
Nu ar servi la nimic sa repetam: nu voi mai fi desfrnat; Eurile lascivitatii oricum vor
continua sa existe n adncimea nsasi a psihicului nostru. Nu ar servi la nimic sa
repetam zilnic: nu voi mai fi mnios; Eurile mniei vor continua sa existe n adncul
nostru psihologic. Nu ar servi la nimic sa spunem zilnic: nu voi mai fi lacom. Eurile
lacomiei vor continua sa existe n diversele strafunduri ale psihicului nostru.
Nu ar servi la nimic sa ne retragem din lume si sa ne nchidem ntr-o manastire sau sa
traim ntr-o grota; Eurile nauntrul nostru vor continua sa existe. Unii anahoreti care
traiesc n pesteri, pe baza de discipline riguroase au ajuns la extazul sfintilor si au fost
dusi n ceruri, unde au vazut si au auzit lucruri care fiintelor umane nu le este dat sa le
nteleaga; totusi, Eurile au continuat sa existe n interiorul lor.
Incontestabil, Esenta poate sa scape din Eu pe baza de discipline riguroase si sa se
bucurede extaz, nsa dupa clipa de fericire, se rentoarce n interiorul Eului nsusi. Cei
care s-au obisnuit cu extazul, fara sa-si fi dizolvat Egoul, cred ca deja au atins
eliberarea, se autonseala crezndu-se Maestri si chiar intra n Involutia scufundata.
Niciodata nu ne-am pronunta mpotriva ncntarii mistice, mpotriva extazului si a
fericirii Sufletului n absenta EGOULUI.
Vrem doar sa accentuam necesitatea de a dizolva Eurile pentru a obtine eliberarea
finala.
Esenta oricarui anahoret disciplinat, obisnuita sa scape din Eu, repeta acea fapta eroica
dupa moartea corpului fizic, se bucura un timp de extaz si apoi revine ca Geniul lampii
luiAladin n interiorul sticlei, n Ego, n Eul nsusi.
Atunci nu-i mai ramne altceva de facut dect sa se rentoarca ntr-un nou corp fizic, cu
scopul de a-si repeta viata pe scena existentei.
Multi mistici care s-au dezncarnat n pesterile din Himalaia, n Asia Centrala, acum sunt
persoane comune, obisnuite, n aceasta lume, n ciuda faptului ca adeptii lor nca i adora
si-i venereaza.
Orice ncercare de eliberare, orict de grandioasa ar fi, daca nu tine cont de necesitatea
de a dizolva Egoul, este condamnata la esec.