Psihologie Revolutionara SamaelAun PDF
Psihologie Revolutionara SamaelAun PDF
Psihologie Revolutionara SamaelAun PDF
CAPITOLUL 1
Nivelul Fiintei
CAPITOLUL 2
Scara Minunata
Trebuie sa aspiram la o schimbare adevarata, sa iesim din aceasta rutina plictisitoare, din
aceasta viata exclusiv mecanicista, obositoare...
Ceea ce trebuie sa ntelegem mai nti cu deplina claritate, este ca fiecare dintre noi, fie
ca este burghez sau proletar, nstarit sau din clasa mijlocie, bogat sau sarac, se gaseste,
ntradevar, la un oarecare Nivel al Fiintei...
"Nivelul Fiintei" betivului este diferit de cel al abstinentulu si cel al prostituatei este
foarte diferit de cel al fecioarei. Ceea ce spunem aici este incontestabil, indiscutabil...
Ajungnd la aceasta parte a capitolului nostru, nu ne costa nimic daca ne imaginam o
scara cu foarte multe trepte, care se ntinde de jos n sus, vertical...
Incontestabil, pe una dintre aceste trepte ne aflam noi; pe treptele de dedesubt vor fi
oameni mai rai dect noi; pe treptele de deasupra se vor gasi persoane mai bune dect
noi...
Pe aceasta Verticala extraordinara, pe aceasta scara minunata, este clar ca putem ntlni
toate Nivelurile Fiintei... fiecare persoana este diferita si acest lucru nimeni nu-l poate
combate...
Fara ndoiala, nu vorbim acum de fizionomii frumoase sau urte, si nici nu este vorba de
o problema de vrsta. Exista oameni tineri si n vrsta, batrni care sunt pe punctul de a
muri si copii nou-nascuti...
Problema timpului si a anilor, faptul de a ne naste, a creste, a ne dezvolta, a ne casatori, a
ne reproduce, a mbatrni si a muri, apartine exclusiv Orizontalei...
Pe Scara Minunata, pe Verticala, conceptul de timp nu-si are locul. Pe treptele acelei
scari putem gasi doar Niveluri ale Fiintei...
Speranta mecanica a oamenilor nu serveste la nimic; ei cred ca odata cu timpul lucrurile
se vor mbunatati; asa gndeau si mosii si strmosii nostri; faptele ne-au demonstrat
exact contrariu...
Nivelul Fiintei e ceea ce conteaza, iar acesta este Vertical; ne gasim pe o treapta, dar
putem urca pe o alta treapta...
Scara Minunata de care vorbim si care se refera la diferitele Niveluri ale Fiintei, cu
siguranta nu are nimic de-a face cu timpul liniar...
Un Nivel al Fiintei mai nalt se afla imediat deasupra noastra, clipa de clipa...
Nu se afla n nici un viitor orizontal ndepartat, ci aici si acum; nauntrul nostru nsine;
pe Verticala...
Este evident, si oricine poate sa nteleaga, ca cele doua linii Orizontala si Verticala se
gasesc moment de moment n interiorul nostru Psihologic si formeaza o Cruce...
Personalitatea se dezvolta si se desfasoara pe linia Orizontala a vietii. Se naste si moare
n cadrul timpului sau liniar; este pieritoare; nu exista nici un viitor pentru personalitatea
mortului; nu este Fiinta...
Nivelurile Fiintei; Fiinta nsasi, nu apartine timpului, nu are nimic de-a face cu linia
Orizontala; se gaseste nauntrul nostru nsine. Acum, pe Verticala...
S-ar dovedi evident absurd sa cautam propria noastra Fiinta n afara noastra nsine...
Nu e de prisos sa stabilim ca si corolar urmatoarele: titluri, grade, avansari etc., n lumea
fizica exterioara, n nici un caz nu ar da nastere unei exaltari autentice, unei reevaluari a
Fiintei, unei treceri pe o treapta superioara n Nivelurile Fiintei...
CAPITOLUL 3
Razvratire Psihologica
CAPITOLUL 4
Esenta
Ceea ce-l face frumos si adorabil pe orice copil nou nascut este Esenta sa; aceasta
constituie n ea nsasi adevarata lui realitate...
Cresterea normala a Esentei n orice creatura este, cu siguranta, foarte mica, incipienta...
Corpul uman creste si se dezvolta n acord cu legile biologice ale speciei; cu toate
acestea, asemenea posibilitati rezulta a fi, prin ele nsele, foarte limitate pentru Esenta...
Incontestabil, Esenta poate creste prin ea nsasi, fara ajutor, doar ntr-o foarte mica
masura...
Vorbind sincer si fara ocolisuri, vom spune ca dezvoltarea spontana si naturala a Esentei
este posibila numai pe durata primilor trei, patru si cinci ani, adica, n prima etapa a
vietii...
Lumea crede ca dezvoltarea si cresterea Esentei se realizeaza ntotdeauna n mod
continuu, n acord cu mecanica Evolutiei, nsa Gnosticismul Universal arata n mod clar
ca aceasta nu se ntmpla astfel...
Cu scopul ca Esenta sa creasca mai mult, trebuie sa se ntmple ceva foarte special,
trebuie sa se realizeze ceva nou...
Vreau sa ma refer, n mod accentuat, la munca asupra sinelui nsusi. Dezvoltarea Esentei
este posibila numai pe baza de munci constiente si suferinte voluntare...
Este necesar sa ntelegem ca aceste munci nu se refera la chestiuni de profesie, banci,
tmplarie, zidarie, reparare de linii ferate sau probleme de birou...
Aceasta munca este pentru orice persoana care si-a dezvoltat personalitatea; este vorba
de ceva Psihologic...
Noi toti stim ca avem n interiorul nostru nsine ceea ce se numeste EGO, EU, EU
NSUSI, SINE NSUSI...
Din nefericire, Esenta se afla mbuteliata, cufundata n EGO si acest lucru este
lamentabil...
A dizolva EUL Psihologic, a dezintegra elementele sale nedorite, este urgent, presant, de
neamnat... Acesta este sensul muncii asupra sinelui nsusi...
Niciodata nu am putea elibera Esenta fara a dezintegra n prealabil EUL Psihologic...
n Esenta se afla Religia, BUDDHA, ntelepciunea, particulele de durere ale Tatalui
nostru care este n Ceruri si toate datele de care avem nevoie pentru AUTO-
REALIZAREA INTIMA A FIINTEI...
Nimeni nu ar putea anihila EUL Psihologic fara a elimina n prealabil elementele
inumane pe care le purtam n interior...
Avem nevoie sa reducem la cenusa cruzimea monstruoasa a acestor vremuri; invidia
care, din nefericire, a ajuns sa se transforme n resortul secret al actiunii; lacomia
insuportabila care a facut viata att de amara; dezgustatoarea brfa; calomnia care
produce attea tragedii; betiile, mizerabilul desfru care este att de urt etc. etc. etc...
Pe masura ce toate aceste abjectii sunt reduse la praf cosmic, Esenta, pe lnga faptul ca
se va emancipa, va creste si se va dezvolta n mod armonios...
Indiscutabil, cnd EUL Psihologic a murit, Esenta straluceste n noi...
Esenta libera ne confera frumusete intima; din aceasta frumusete emana fericirea deplina
si adevarata Iubire...
Esenta poseda multiple simturi de perfectiune si extraordinare puteri naturale...
Cnd Murim n Noi nsine, cnd dizolvam EUL Psihologic, ne bucuram de pretioasele
simturi si puteri ale Esentei...
CAPITOLUL 5
A Se Acuza pe Sine nsusi
Esenta pe care fiecare dintre noi o poarta n interiorul sau, vine de sus, din Cer, de la
stele...
Incontestabil, Esenta minunata provine de la nota LA (Calea Lactee, Galaxia n care
traim).
Pretioasa Esenta trece prin nota SOL (Soarele) si apoi prin nota FA (Zona
Planetara), intra n aceasta lume si patrunde n propriul nostru interior.
Parintii nostri au creat corpul potrivit pentru a primi aceasta Esenta care vine de la
Stele...
Lucrnd intens asupra noastra nsine si sacrificndu-ne pentru semenii nostri, ne vom
ntoarce victoriosi n snul profund al Uraniei...
Noi traim n aceasta lume pentru un oarecare motiv, pentru ceva, pentru un anumit factor
special...
Evident, n noi exista multe lucruri pe care trebuie sa le vedem, sa le studiem si sa le
ntelegem, daca ntr-adevar aspiram sa stim ceva despre noi nsine, despre propria
noastra viata...
Tragica este existenta aceluia care moare fara sa fi cunoscut motivul vietii sale...
Fiecare dintre noi trebuie sa descopere de unul singur rostul propriei sale vieti, ceea ce l
mentine prizonier n temnita durerii...
n mod evident, exista n fiecare dintre noi ceva ce ne amarste viata si mpotriva caruia
trebuie sa luptam cu hotarre...
Nu este absolut necesar sa continuam traind n nenorocire, este urgent sa reducem la praf
cosmic ceea ce ne face att de slabi si de nefericiti.
Nu ne serveste la nimic sa ne nfumuram cu titluri, onoruri, diplome, bani, rationalism
subiectiv inutil, virtuti nvechite etc., etc., etc.
Nu trebuie sa uitam niciodata ca ipocrizia si vanitatile prostesti ale falsei personalitati,
fac din noi oameni nendemnatici, demodati, retardatari, reactionari, incapabili de a
vedea noul...
Moartea are multe semnificatii, att pozitive ct si negative. Sa luam n consideratie acea
magnifica observatie a Marelui KABIR Iisus Cristosul: Fie ca mortii sa-si ngroape
mortii.
Multi oameni, cu toate ca traiesc, sunt de fapt morti pentru orice posibila munca asupra
lor nsisi, si, n consecinta, pentru orice transformare intima.
Sunt persoane mbuteliate n dogmele si credintele lor; oameni pietrificati n amintirile
zilelor de mult trecute; indivizi plini de prejudecati ancestrale, persoane sclave a ceea
ce va spune lumea, nfiorator de caldute, nepasatoare, uneori pedante, convinse ca
detin adevarul pentru ca asa li s-a spus etc. etc. etc...
Acesti oameni nu vor sa nteleaga ca aceasta lume este un Gimnaziu Psihologic, prin
intermediul caruia ar fi posibil sa anihilam acea urtenie tainuita pe care o purtam cu
totii n interior...
Daca acesti bieti oameni ar ntelege starea att de deplorabila n care se afla, ar tremura
de groaza...
nsa, astfel de persoane au ntotdeauna cea mai buna parere despre ele nsele; se lauda cu
virtutile lor, se simt perfecte, binevoitoare, serviabile, nobile, caritabile, inteligente, cred
ca si ndeplinesc datoriile etc.
Ca scoala, viata practica este formidabila, dar a o lua ca pe un scop n sine este n mod
evident absurd.
Cei care iau viata n sine nssi, asa cum se trieste zilnic, nu au nteles necesitatea de a
lucra asupra lor nsisi pentru a obtine o Transformare Radicala.
Din pacate, oamenii traiesc n mod mecanic, nicicnd nu au auzit vorbindu-se ceva
despre munca interioara...
Sa ne schimbam este necesar, dar oamenii nu stiu cum sa se schimbe; sufera mult si nici
mcar nu stiu de ce sufera...
A avea bani nu este totul. Viata multor persoane bogate se dovedeste a fi cu adevarat
tragica...
CAPITOLUL 6
Viata
CAPITOLUL 7
Starea Interioara
CAPITOLUL 8
Stari Gresite
CAPITOLUL 9
Evenimente Personale
CAPITOLUL 10
Diferitele Euri
CAPITOLUL 11
Iubitul EGO
Dat fiind faptul ca superior si inferior sunt doua sectiuni ale aceluiasi lucru, nu strica sa
stabilim urmatorul corolar: Eu Superior si Eu Inferior sunt doua aspecte ale aceluiasi
Ego tenebros si pluralizat.
Supranumitul Eu Divin sau Eu Superior, Alter Ego sau ceva asemanator, este cu
siguranta un tertip al Eului nsusi, o forma de Auto-nselare.
Cnd Eul vrea sa continue, aici si n lumea de dincolo, se auto-nseala cu falsul concept
al unui Eu Divin Nemuritor
Nici unul dintre noi nu are un Eu veritabil, permanent, neschimbator, etern, inefabil
etc. etc. etc.
Nici unul dintre noi nu are de fapt o adevarata si autentica Unitate a Fiintei; din
nefericire, nici macar nu posedam o individualitate legitima.
Egoul, chiar de continua dincolo de mormnt, are totusi un nceput si un sfrsit. Egoul,
Eul nu este nicicnd ceva individual, unitar, unitotal. Evident Eul este Euri. n Tibetul
Oriental Eurile sunt denumite Agregate Psihice sau pur si simplu Valori, fie ca
acestea din urma sunt pozitive ori negative.
Daca ne gndim la fiecare Eu ca la o persoana diferita, putem afirma n mod accentuat
urmatoarele: nauntrul fiecarei persoane care traieste n lume, exista multe persoane.
Indiscutabil, nauntrul fiecaruia dintre noi traiesc foarte multe persoane diferite, unele
mai bune, altele mai rele
Fiecare din aceste Euri, fiecare din aceste persoane, lupta pentru suprematie, vrea sa fie
stapn exclusiv, controleaza creierul intelectual sau centrii emotional si motor, de cte
ori poate, pna ce altul l da la o parte
Doctrina multiplelor Euri a fost predata n Tibetul Oriental de catre adevaratii
Clarvazatori, de catre autenticii Iluminati
Fiecare din defectele noastre psihologice este personificat de un anumit Eu. Cum se face
ca avem mii si chiar milioane de defecte, n mod evident n interiorul nostru traieste
multa lume.
n probleme psihologice am putut evidentia n mod clar ca subiectii paranoici, egolatri si
mitomani pentru nimic n lume nu ar abandona cultul iubitului Ego.
Incontestabil, astfel de oameni urasc de moarte doctrina multiplelor Euri.
Cnd o persoana vrea cu adevarat sa se cunoasca pe sine nsasi, trebuie sa se auto-
observe si sa ncerce sa cunoasca diferitele "Euri" care s-au introdus nauntrul
personalitatii.
Daca vreunul dintre cititorii nostri nu ntelege nca aceasta doctrina a multiplelor "Euri",
acest lucru se datoreaza n mod exclusiv lipsei de practica n materie de Auto-Observare.
Pe masura ce practicam Auto-Observarea Interioara, descoperim, prin noi nsine,
numeroasele persoane, numeroasele Euri ce traiesc nauntrul propriei noastre
personalitati.
Cei care neaga doctrina multiplelor Euri, cei ce adora un Eu Divin, fara ndoiala,
niciodata nu s-au Auto-Observat n mod serios. Vorbind de aceasta data n stil Socratic,
vom spune ca aceste persoane nu numai ca nu stiu, ci pe deasupra nu stiu ca nu stiu.
Fireste, nicicnd nu am putea sa ne cunoastem pe noi nsine fara auto-observarea
serioasa si profunda.
Atta timp ct un subiect oarecare va continua sa se considere ca fiind Unul, este clar ca
orice schimbare interioara va fi mai mult dect imposibila.
CAPITOLUL 12
Schimbarea radicala
Atta timp ct un om persista n greseala de a crede despre el nsusi ca este Unul, Unic,
Individual, este evident ca schimbarea radicala va fi un lucru mai mult dect imposibil.
nsusi faptul ca munca esoterica ncepe cu riguroasa observare de sine nsusi, ne indica o
multiplicitate de factori Psihologici, Euri sau elemente nedorite pe care este urgent sa le
extirpam, sa le eradicam din interiorul nostru.
Indiscutabil, nicidecum nu ar fi posibil sa eliminam erorile necunoscute, este urgent sa
observam n prealabil ceea ce vrem sa separam de Psihicul nostru.
Acest tip de munca nu este externa, ci interna, iar cei care cred ca orice manual de bune
maniere sau sistem etic extern si superficial i va putea conduce la succes, de fapt, se
nseala total.
Faptul concret si definitiv ca munca intima ncepe cu atentia concentrata pe observarea
deplina de sine nsusi, este un motiv mai mult dect suficient pentru a demonstra ca
aceasta cere un efort personal foarte special de la fiecare din noi.
Vorbind sincer si fara ocolisuri, afirmam n mod accentuat urmatoarele: nici o fiinta
umana nu ar putea face aceasta munca pentru noi. Nu este posibila vreo schimbare n
Psihicul nostru fara observarea directa a acestui ntreg ansamblu de factori subiectivi pe
care i purtam n interior.
A accepta multiplicitatea erorilor, excluznd necesitatea studiului si observarii directe a
acestora, semnifica de fapt un subterfugiu sau o evadare, o fuga de sine nsusi, o forma
de auto-nselare. Doar prin efortul riguros al observarii judicioase de sine nsusi, fara
evaziuni de nici un fel, vom putea evidentia cu claritate ca nu suntem Unul ci Multi.
A admite pluralitatea Eului si a o pune n evidenta prin observarea riguroasa, sunt doua
aspecte diferite.
Cineva poate accepta Doctrina multiplelor Euri, fara sa o fi evidentiat niciodata; aceasta
din urma este posibil doar auto-observndu-se cu atentie. A evita munca de observare
intima, a cauta evadari, este un semn inconfundabil de degenerare.
Atta timp ct un om sustine iluzia ca este ntotdeauna una si aceeasi persoana, nu se
poate schimba si este evident ca finalitatea acestei munci de auto-observare este tocmai
faptul de a obtine o schimbare graduala n viata noastra interioara. Transformarea
radicala este o posibilitate definita care n mod normal se pierde atuncicnd nu muncim
asupra noastra nsine. Punctul initial al schimbarii radicale ramne ocult att timp ct
omul continua crezndu-se Unul.
Cei ce resping Doctrina multiplelor Euri, demonstreaza clar ca niciodata nu s-au
autoobservat n mod serios. Severa observare de sine nsusi, fara evaziuni de nici un fel,
nepermite sa verificam prin noi nsine cruda realitate a faptului ca nu suntem Unul, ci
Multi. n lumea opiniilor subiective, diversele teorii pseudo-esoterice sau pseudo-
ocultiste servesc ntotdeauna drept refugiu pentru a fugi de noi nsine
Incontestabil, iluzia ca suntem mereu una si aceeasi persoana serveste drept obstacol
pentru auto-observare
Cineva ar putea spune: stiu ca nu sunt Unul, ci Multi, Gnoza m-a nvatat aceasta. O
astfel de afirmatie, chiar daca va fi fost foarte sincera, daca nu va fi existat o deplina
experienta traita n legatura cu acest aspect doctrinar, evident, acea afirmatie, va fi ceva
pur si simplu extern si superficial.
A evidentia, a experimenta si a ntelege este faptul fundamental, doar asa este posibil sa
lucrezi constient pentru a obtine o schimbare radicala. A afirma este un lucru si a
ntelege este altul. Cnd cineva spune: nteleg ca nu sunt Unul ci Multi, daca
ntelegerea sa este adevarata si nu simpla palavrageala insubstantiala, de discutie
ambigua, aceasta indica, semnaleaza, dovedeste o deplina verificare a Doctrinei
Multiplelor Euri.
Cunoasterea si ntelegerea sunt diferite. Prima dintre acestea apartine mintii, a doua
apartine inimii. Simpla cunoastere a Doctrinei Multiplelor Euri nu serveste la nimic; din
nenorocire,n aceste vremuri n care traim, cunoasterea a depasit cu mult ntelegerea,
fiindca bietul om, a dezvoltat n mod exclusiv latura cunoasterii, uitnd n mod
lamentabil de latura corespunzatoare a Fiintei.
A cunoaste Doctrina Multiplelor Euri si a o ntelege este fundamental pentru orice
schimbare radicala adevarata. Cnd un om ncepe sa se observe minutios pe el nsusi,
pornind de la faptul ca nu este Unul ci Multi, n mod evident a initiat munca serioasa
asupra naturii sale interioare.
CAPITOLUL 13
Observator si observat
Este foarte clar si nu se dovedeste greu de nteles ca atunci cnd cineva ncepe sa se
observe pe sine nsusi n mod serios din punctul de vedere al faptului ca nu este Unul, ci
Multi, ncepe sa lucreze realmente asupra a ceea ce poarta n interior.
Urmatoarele defecte Psihologice sunt obstacole, bariere, piedici, pentru munca de
Autoobservare Intima: Mitomania (Grandomania, a se crede un Zeu), Egolatria
(Credinta ntr-un Eu permanent; adorarea oricarui tip de Alter Ego), Paranoia (Parada de
eruditie, Autosuficienta, nfumurare, a se crede infailibil, orgoliu mistic, persoana care
nu stie sa vada punctul de vedere al altuia). Cnd continuam cu convingerea absurda ca
suntem Unul, ca posedam un Eu permanent, munca serioasa asupra noastra nsine se
dovedeste a fi mai mult dect imposibila.
Cine se crede mereu Unul, nicicnd nu va fi capabil sa se separe de propriile sale
elemente indezirabile. Va considera fiecare gnd, sentiment, dorinta, emotie, pasiune,
afect etc. etc. etc., ca functionalisme diferite, nemodificabile ale propriei sale naturi si
chiar se va justifica n fata celorlalti, spunnd ca anumite defecte personale sunt de
natura ereditara
Cine accepta Doctrina Multiplelor Euri, ntelege pe baza observarii ca fiecare dorinta,
gnd, actiune, pasiune etc., corespunde acestui sau altui Eu distinct, diferitOrice atlet
al Autoobservarii intime lucreaza foarte serios nauntrul sau nsusi si se straduieste sa
ndeparteze din psihicul sau diversele elemente nedorite pe care le poarta ninterior
Daca o persoana ncepe cu adevarat si foarte sincer sa se observe n interior, se divide n
doua: Observator si Observat. Daca acea divizare nu s-ar produce, este evident ca
nicicnd nu am face un pas nainte pe Calea minunata a AutoCunoasterii. Cum ne-am
putea observa pe noi nsine daca am comite greseala de a nu vrea sa nedivizam n
Observator si Observat?
Daca aceasta divizare nu s-ar produce, este clar ca niciodata nu am face un pas nainte
pe drumul Auto-Cunoasterii. Fara ndoiala, cnd aceasta divizare nu are loc, continuam
identificati cu toate procesele Eului Pluralizat
Cine se identifica cu diversele procese ale Eului Pluralizat, este mereu victima a
circumstantelor. Cum ar putea modifica mprejurarile acela care nu se cunoaste pe sine
nsusi? Cum s-ar putea cunoaste pe sine nsusi cel care niciodata nu s-a observat n
interior?
n ce mod ar putea cineva sa se auto-observe, daca nu se divide mai nti n Observator
si Observat?
Ei bine, nimeni nu poate ncepe sa se schimbe radical atta timp ct nu este capabil sa
spuna: aceasta dorinta este un Eu animalic pe care trebuie sa-l elimin; acest gnd
egoist este un alt Eu care ma chinuieste si pe care trebuie sa-l dezintegrez; acest
sentiment care-mi raneste inima este un Eu intrus, pe care trebuie sa-l reduc la praf
cosmic etc. etc.
Fireste, acest lucru este imposibil pentru cine nicicnd nu s-a divizat n Observator si
Observat. Cine ia toate procesele sale Psihologice ca functionalisme ale unui Eu Unic,
Individual si Permanent, este att de identificat cu toate erorile sale, le are att de unite
cu sine nsusi, nct a pierdut, din acest motiv, capacitatea pentru a le separa de Psihicul
sau.
Evident, astfel de persoane niciodata nu se pot schimba radical, sunt oameni condamnati
la cel mai deplin esec.
CAPITOLUL 14
Ganduri negative
CAPITOLUL 15
Individualitate
A se crede Unul, desigur este o gluma de mult prost gust; din nefericire, aceasta
zadarnicailuzie exista nauntrul fiecaruia dintre noi . n mod lamentabil, ntotdeauna
avem cea mai buna parere despre noi nsine, niciodata nu ne trece prin cap sa ntelegem
ca nici macar nu posedam o individualitate adevarata. Partea cea mai proasta este ca ne
oferim chiar falsul lux de a presupune ca fiecare dintre noi se bucura de o constiinta
deplina si de o vointa proprie.
Bietii de noi! Ct de stupizi suntem! Fara nici o ndoiala, ignoranta este cea mai rea
dintre nenorociri.
nauntrul fiecaruia dintre noi exista mai multe mii de Indivizi diferiti, subiecti distincti,
Euri sau persoane care se cearta ntre ele, care se bat pentru suprematie si care nu au nici
o ordine sau concordanta. Daca am fi constienti, daca ne-am trezi din attea visuri si
fantezii, ct de diferita ar fi viata
nsa ca o culme a nefericirii noastre, emotiile negative si auto-consideratiile si amorul
propriu, ne fascineaza, ne hipnotizeaza, niciodata nu ne permit sa ne amintim de noi
nsine, sa ne vedem asa cum suntem
Credem ca avem o singura vointa, cnd n realitate posedam multe vointe diferite.
(Fiecare Eu o are pe a sa).Tragi-comedia acestei ntregi Multiplicitati Interioare se
dovedeste nfioratoare; diferitele vointe interioare se cearta ntre ele, traiesc n conflict
continuu, actioneaza n directii diferite. Daca am avea o adevarata Individualitate, daca
am poseda o Unitate n locul unei Multiplicitati, am avea de asemenea continuitate a
scopurilor, constiinta trezita, vointa particulara, individuala. Ceea ce este indicat e sa ne
schimbam; cu toate acestea, trebuie sa ncepem prin a fi sinceri fata de noi nsine. Avem
nevoie sa facem un inventar psihologic despre noi nsine pentru a cunoaste ceea ce avem
n plus si ceea ce ne lipseste.
Este posibil sa obtinem o Individualitate, nsa daca noi credem ca o avem, acea
posibilitate va disparea. Este evident ca niciodata nu am lupta pentru a obtine ceva ce
credem ca avem.
Fantezia ne face sa credem ca suntem posesori ai Individualitatii. Este urgent sa luptam
mpotriva fanteziei, aceasta ne face sa parem ca si cum am fi n felul acesta sau acela,
cnd, n realitate, suntem mizerabili, nerusinati si perversi. Credem ca suntem oameni,
cnd de fapt, suntem numai niste mamifere intelectuale lipsite de Individualitate.
Mitomanii se cred Zei, Mahatmasi etc., fara sa banuiasca faptul ca nici macar nu au
minte individuala si Vointa Constienta. Egolatrii l adora ntr-att pe iubitul lor Ego,
nct nicicnd nu ar accepta ideea Multiplicitatii Egourilor nauntrul lor nsisi.
Paranoicii, cu tot orgoliul clasic cei caracterizeaza, nici macar nu vor citi aceasta carte
Este indispensabil sa luptam pe viata si pe moarte mpotriva fanteziei legate de noi
nsine, daca nu vrem sa fim victime ale emotiilor artificiale si ale experientelor false care
pe lnga faptul ca ne pun n situatii ridicole, mpiedica orice posibilitate de dezvoltare
interioara.
Animalul intelectual este att de hipnotizat de fantezia sa nct viseaza ca este un leu sau
o acvila, pe cnd cu adevarat nu este nimic altceva dect un netrebnic vierme din noroiul
pamntului.
Mitomanul niciodata nu ar accepta aceste afirmatii facute n rndurile de mai sus;
evident, el se simte arhihierofant, orice s-ar spune, fara sa banuiasca faptul ca fantezia
nueste practic nimic, nimic altceva dect fantezie. Fantezia este o forta reala care
actioneaza n mod universal asupra omenirii si care mentine umanoidul intelectual ntr-o
stare de vis, facndu-l sa creada ca este deja un om,ca poseda adevarata Individualitate,
vointa, constiinta trezita, minte particulara etc. etc.
Cnd gndim ca suntem unul, nu ne putem clinti din locul n care ne aflam n noi nsine,
batem pasul pe loc si n cele din urma degeneram, involuam. Fiecare dintre noi se
gaseste ntr-o anumita etapa psihologica si nu vom putea iesi din aceasta, dect daca le
vom descoperi n mod direct pe toate acele persoane sau Euri care traiesc nauntrul
persoanei noastre.
Este clar ca prin intermediul auto-observarii intime vom putea vedea persoanele care
traiesc n psihicul nostru si pe care trebuie sa le eliminam pentru a obtine transformarea
radicala.
Aceasta perceptie, aceasta auto-observare, transforma n mod fundamental toate
conceptiile gresite pe care le avem despre noi nsine si, ca rezultat, vom evidentia faptul
concret ca nu posedam o adevarata Individualitate. Atta timp ct nu ne vom auto-
observa, vom trai cu iluzia ca suntem Unul si, nconsecinta, viata noastra va fi falsa.
Nu este posibil sa ne relationam corect cu semenii nostri cnd nu se realizeaza o
schimbare interioara n adncul psihicului nostru. Orice transformare intima cere
eliminarea prealabila aEurilor pe care le purtam n interior .n nici un caz nu am putea
elimina acele Euri, daca nu le observam n interiorul nostru. Pentru aceia care se simt
Unul, care au despre ei nsisi cea mai buna parere, care nicicnd nu ar accepta doctrina
celor multipli si nici nu doresc sa observe Eurile, asadar orice posibilitate de schimbare
devine imposibila n ei. Nu este posibil sa ne schimbam daca nu eliminam, nsa cine se
simte posesor al Individualitatii, daca ar accepta ca trebuie sa elimine, nu ar sti n
realitate ce este ceea ce trebuie sa elimine.
Dar, nu trebuie sa uitam ca cine crede ca este Unul, fiind auto-nselat, crede ca stie ntr-
adevar ce trebuie sa elimine, nsa n realitate nici macar nu stie ca nu stie, este un
ignorant cultivat. Avem nevoie sa ne dezegoizam pentru a ne individualiza, nsa cine
crede ca poseda Individualitatea este imposibil sa se poata dezegoiza.
Individualitatea este sacra suta la suta; putini sunt cei care o au, dar toti cred ca o au.
Cum am putea elimina Eurile, daca noi credem ca avem un Eu unic?
n mod sigur, numai cel care niciodata nu s-a Auto-Observat n mod serios, crede ca are
un Eu Unic. Dar trebuie sa fim foarte clari n aceasta nvatatura ntruct exista pericolul
psihologic de a confunda Individualitatea autentica cu conceptul unui fel de Eu
Superior sau ceva de acest gen.
Individualitatea Sacra se afla mult dincolo de orice forma de Eu, ea este ceea ce este,
ceea ce a fost dintotdeauna si ceea ce va fi mereu. Legitima individualitate este Fiinta,
iar ratiunea de a fi a Fiintei este nsasi Fiinta. Sa se faca distinctie ntre Fiinta si Eu. Cei
care confunda Eul cu Fiinta, cu siguranta ca nicicnd nu s-au auto-observat n mod
serios.
Pna cnd Esenta, constiinta, va ramne pe mai departe mbuteliata n tot acest ansamblu
de Euri pe care l purtam n interior, schimbarea radicala va fi mai mult dect imposibila.
CAPITOLUL 16
Cartea vietii
O persoana e ceea ce este viata sa. Ceea ce continua dincolo de moarte, e viata. Aceasta
este semnificatia cartii vietii care se deschide o data cu moartea. Privita aceasta
chestiune dintr-un punct de vedere strict psihologic, o zi oarecare din viata noastra este,
n realitate,o mica replica a ntregii vieti. Din toate acestea putem deduce urmatoarele:
daca un om nu lucreaza asupra lui nsusi astazi, nu se va schimba nicicnd. Cnd
afirmam ca vrem sa lucram asupra noastra nsine si nu lucram azi, amnnd munca pe
mine, o astfel de afirmatie va fi un simplu proiect si nimic mai mult, deoarece n ziua
de azi se afla replica ntregii noastre vieti.
Exista undeva o vorba populara care spune: Nu lasa pe mine, ce poti face azi. Daca
un om spune: Voi lucra asupra mea nsumi mine, nicicnd nu va lucra asupra lui
nsusi, deoarece ntotdeauna va exista un mine. Acest lucru este foarte similar cu o
anumita nstiintare, anunt sau text pe care unii comercianti l afiseaza n magazinele lor:
AZI NU SE DA PE DATORIE, DAR MINE DA.
Cnd vreun nevoias, vine sa solicite credit, se loveste de teribila nstiintare, iar daca
revine a doua zi, gaseste din nou nenorocitul anunt sau text. Aceasta e ceea ce se cheama
n psihologie boala zilei de mine. Atta timp ct un om va spune mine, nicicnd
nu se va schimba. Este necesar, cu maxima urgenta, fara nici o amnare, sa lucram
asupra noastra nsineazi, nu sa visam lenesi la un viitor sau la o oportunitate
extraordinara.
Aceia care spun: nti voi face asta sau aia si dupa aceea voi lucra, niciodata nu vor
lucra asupra lor nsisi, acestia sunt locuitorii pamntului mentionati n Cartile Sfinte. Am
cunoscut un puternic proprietar de pamnturi care spunea: Trebuie mai nti sa ma
navutesc si dupaaceea voi lucra asupra Mea nsumi. Cnd era bolnav pe moarte l-am
vizitat, i-am pus urmatoarea ntrebare: Tot mai vrei sa te navutesti?
mi pare ntr-adevr ru c am pierdut timpul, mi-a rspuns. Dup cteva zile a murit,
dup ce i-a recunoscut greeala.
Acel om avea multe pmnturi, dar vroia s se nstpneasc pe proprietile vecine, s
se navueasc pentru ca ferma sa s fie mrginit exact de patru drumuri.
Ajunge zilei necazul ei!, a spus Marele KABIR Iisus. S ne auto-observm chiar azi,
n legtur cu ziua mereu recurent, miniatur a ntregii noastre viei.
Cnd un om ncepe s lucreze asupra lui nsui chiar azi, cnd i observ neplcerile i
suferinele, merge pe drumul succesului.
Nu ar fi posibil s eliminm ceea ce nu cunoatem. Trebuie s observm mai nti
propriile noastre erori.
Avem nevoie s ne cunoatem nu doar ziua, ci i relaia cu aceasta. Exist o anumit zi
obinuit pe care fiecare persoan o experimenteaz direct, exceptnd faptele insolite,
neobinuite.
Se dovedete interesant s observm recurena zilnic, repetiia de cuvinte i ntmplri
pentru fiecare persoan etc.
Aceast repetare sau recuren a evenimentelor i cuvintelor, merit s fie studiat, ne
conduce la auto-cunoatere.
CAPITOLUL 17
Creaturi Mecanice
CAPITOLUL 18
Painea suprasubstantiala
Dac observm cu luare-aminte oricare zi din viaa noastr, vom vedea c ntr-adevr nu
tim s trim n mod contient.
Viaa noastr seamn cu un tren n mers, deplasndu-se pe inele fixe ale obiceiurilor
mecanice, rigide, ale unei existene zadarnice i superficiale.
Ciudenia acestui caz este c niciodat nu ne trece prin cap s modificm obiceiurile, se
pare c nu obosim repetnd mereu aceleai lucruri.
Obiceiurile ne menin pietrificai, ns credem c suntem liberi; suntem nspimnttor
de uri, dar ne credem precum Apollo
Suntem oameni mecanici, motiv mai mult dect suficient pentru a duce lips de orice
sentiment adevrat legat de ceea ce facem n via.
Ne micm zilnic pe vechiul fga al obiceiurilor noastre nvechite i absurde, i astfel e
clar c nu avem o adevrat via; n loc s trim, vegetm n mod mizerabil i nu
primim
impresii noi.
Dac o persoan i-ar ncepe ziua n mod contient, este evident c acea zi ar fi foarte
diferit de celelalte zile.
Cnd cineva ia ntreaga sa via ca fiind chiar acea zi pe care o triete, cnd nu las pe
mine ceea ce trebuie fcut chiar azi, ajunge ntr-adevr s cunoasc ceea ce nseamn
s lucreze asupra sa nsui.
Niciodat o zi nu e lipsit de importan; dac ntradevr vrem s ne transformm
radical, trebuie s ne vedem, s ne observm i s ne nelegem zi de zi.
Totui, oamenii nu vor s se vad pe ei nii; unii, dorind s lucreze asupra lor nii, i
justific neglijena prin fraze ca urmtoarea: Munca de la birou nu-mi permite s lucrez
asupra mea nsumi. Astfel de cuvintele lipsite de sens, goale, zadarnice, absurde,
servesc doar pentru a justifica indolena, lenea, lipsa de iubire pentru Marea Cauz.
Astfel de oameni, chiar dac au multe neliniti spirituale, e clar c nu se vor schimba
nicicnd.
A ne observa pe noi nine este urgent, presant, de neamnat.
Auto-Observarea intim este fundamental pentru schimbarea adevrat.
Care este starea ta psihologic la trezire? Care este starea ta sufleteasc pe durata
micului dejun? Ai fost nerbdtor cu chelnerul? Cu soia? De ce ai fost nerbdtor? Ce
este ceea ce te bulverseaz mereu? etc.
A nu fuma sau a mnca mai puin nu reprezint ntreaga schimbare, ns ntr-adevr
indic un oarecare progres. tim bine c viciul i lcomia sunt inumane i bestiale.
Cineva care s-a dedicat Drumului Secret, nu este bine s aib un corp fizic excesiv de
gras i cu o burt proeminent i lipsit de orice euritmie de perfeciune. Acel fapt indic
lcomie, gurmandism i chiar lene.
Viaa zilnic, profesia, serviciul, chiar dac sunt vitale pentru existen, reprezint
somnul contiinei.
A ti c viaa este un vis nu nseamn c am neles-o.
nelegerea vine o dat cu Auto-Observarea i cu munca intens asupra noastr nine.
Pentru a lucra asupra noastr, este indispensabil s lucrm asupra vieii noastre zilnice,
chiar de azi, i atunci vom nelege ceea ce nseamn acea fraz din Rugciunea
Domnului:
Pinea noastr cea de toate zilele, d-ne-o nou astzi.
Propoziia Toate Zilele nseamn n grecete, Pinea Suprasubstanial sau Pinea
din nalt.
Gnoza d acea Pine a Vieii n dublul sens de idei i fore care ne permit s dezintegrm
erorile psihologice.
De fiecare dat cnd reducem la praf cosmic un anumit Eu, ctigm experien
psihologic, mncm Pinea nelepciunii, primim o nou cunoatere.
Gnoza ne ofer Pinea Suprasubstanial, Pinea nelepciunii, i ne arat cu
precizie noua via care ncepe n noi nine, nuntrul nostru nine, aici i acum.
Aadar, nimeni nu poate s-i modifice viaa sau s schimbe vreun lucru relaionat cu
reaciile mecanice ale existenei, dect dac dispune de ajutorul noilor idei i primete
sprijin Divin.
Gnoza d aceste idei noi i pred modus operandi prin intermediul cruia o persoan
poate fi asistat de Fore Superioare minii.
Trebuie s pregtim centrii inferiori ai organismului nostru pentru a primi ideile i
forele care vin de la Centrii Superiori.
n munca asupra eului nsui nu exist nimic neglijabil.
Orice gnd, orict de nesemnificativ ar fi, merit s fie observat. Orice emoie negativ,
reacie etc., trebuie s fie observat.
CAPITOLUL 19
Bunul stapan al casei
CAPITOLUL 20
Cele 2 lumi
A observa si a se observa pe sine nsusi sunt doua lucruri complet diferite, cu toate
acestea,ambele pretind atentie. n observare, atentia este orientata n afara, spre lumea
exterioara, prin intermediul ferestrelor simturilor. n auto-observarea de sine nsusi,
atentia este orientata spre interior si pentru aceasta simturile de perceptie externa nu sunt
de folos, acest motiv fiind mai mult dect suficient pentru ca neofitului sa-i fie dificila
observarea proceselor sale psihologice intime. Punctul de plecare al stiintei oficiale, n
latura sa practica, e ceea ce este observabil. Punctul de plecare al muncii asupra sinelui
nsusi este auto-observarea, ceea ce este auto-observabil.
Indiscutabil, aceste doua puncte de plecare, citate n rndurile de mai sus, ne duc n
directii complet diferite. Cineva ar putea mbatrni cufundat n dogmele intransigente ale
stiintei oficiale, studiind fenomene exterioare, observnd celule, atomi, molecule, sori,
stele, comete etc., fara a experimenta nauntrul lui nsusi nici o schimbare radicala.
Genul de cunoastere care transforma n interior pe cineva, niciodata nu ar putea fi
obtinut prin intermediul observarii exterioare. Adevarata cunoastere care poate
realmente sa produca n noi o schimbare interioara fundamentala, are drept baza auto-
observarea directa de sine nsusi. Este urgent sa le spunem studentilor nostri Gnostici sa
se observe pe ei nsisi si n ce sens trebuie sa se auto-observe, si motivele pentru aceasta.
Observarea este un mijloc pentru modificarea conditiilor mecanice ale lumii. Auto-
observarea interioara este un mijloc pentru transformarea intima.
Ca urmare sau corolar al tuturor acestora, putem si trebuie sa afirmam n mod accentuat
ca exista doua categorii de cunoastere: cea externa si cea interna, si ca, n afara de cazul
cnd avem n noi nsine centrul magnetic care sa poata diferentia calitatile cunoasterii,
amestecul planurilor sau ordinilor de idei, ar putea sa ne duca la confuzie. Ne gasim deci
n fata a doua lumi, cea exterioara si cea interioara. Prima dintre acestea este perceputa
prin simturile de perceptie externa; a doua poate fi perceputa doar prin simtul auto-
observarii interne.
Gnduri, idei, emotii, nazuinte, sperante, dezamagiri etc., sunt interioare, invizibile
pentru simturile comune, obisnuite, si cu toate acestea, sunt pentru noi mai reale dect
masa din sufragerie sau fotoliile din salon.
Cu siguranta, noi traim mai mult n lumea noastra interioara dect n cea exterioara,
acest lucru este incontestabil, indiscutabil.
n Lumile noastre Interne, n lumea noastra secreta, iubim, dorim, banuim,
binecuvntam, blestemam, aspiram, suferim, ne bucuram, suntem deceptionati,
recompensati etc. etc. etc.
Incontestabil, cele doua lumi, interna si externa, sunt verificabile n mod experimental.
Lumea exterioara este observabilul. Lumea interioara este auto-observabilul n sine
nsusi si nauntrul nostru nsine, aici si acum.
Cine ntr-adevar vrea sa cunoasca Lumile Interne ale planetei Pamnt sau ale
Sistemului Solar sau ale Galaxiei n care traim, trebuie sa cunoasca mai nti lumea sa
intima, viata sa interioara, particulara, propriile sale Lumi Interne.
Omule, cunoaste-te pe tine nsuti si vei cunoaste Universul si Zeii. Cu ct va explora
mai mult aceasta Lume Interioara numita Sine nsusi, cu att mai mult va ntelege ca
traieste simultan n doua lumi, n doua realitati, n doua sfere, cea exterioara si cea
interioara.
La fel cum unei persoane i este indispensabil sa nvete sa umble n lumea exterioara,
pentru a nu cadea ntr-o prapastie, a nu se rataci pe strazile orasului, a-si selecta
prieteniile, a nu se ntovarasi cu perversi, a nu mnca otrava etc., tot asa, prin
intermediul muncii psihologice asupra noastra nsine, nvatam sa umblam n Lumea
Interioara, care este explorabila prin intermediul auto-observarii de sine.
n realitate, simtul auto-observarii de sine nsusi se gaseste atrofiat la rasa umana
decadenta a acestei epoci n care traim.
Pe masura ce noi perseveram n auto-observarea noastra nsine, simtul auto-observarii
intime se va dezvolta n mod progresiv.
CAPITOLUL 21
Observare de sine insusi
CAPITOLUL 22
VORBRIA
CAPITOLUL 23
LUMEA DE RELATII
Lumea de relatii are trei aspecte foarte diferite pe care trebuie s le clarificm n mod
precis. Primul: suntem relationati cu corpul planetar, adic, cu corpul fizic.
Al doilea: trim pe planeta Pmnt si, ca o consecint logic, suntem relationati cu
lumea exterioar si cu problemele care ne privesc pe noi: familie, afaceri, bani, chestiuni
legate de munc, profesie, politic etc. etc. etc.
Al treilea: relatia omului cu el nsusi. Pentru majoritatea oamenilor, acest tip de relatie
nu are nici cea mai mic important.
Din pcate, pe oameni i intereseaz doar primele dou tipuri de relatii, privind cel de-al
treilea tip cu cea mai absolut indiferent.
Hran, sntate, bani, afaceri, constituie, de fapt, principalele preocupri ale
Animalului Intelectual n mod gresit numit Om.
Asadar: este evident c att corpul fizic ct si chestiunile lumii sunt exterioare fat de
noi nsine.
Corpul Planetar (corpul fizic) uneori este bolnav, alteori sntos si asa mai departe.
Credem ntotdeauna c avem o oarecare cunoastere n ceea ce priveste corpul nostru
fizic, dar n realitate, nici cei mai buni oameni de stiint din lume nu stiu multe despre
corpul de carne si oase.
Fr ndoial, corpul fizic, datorit teribilei si complexei sale organizri, este cu
sigurant cu mult dincolo de ntelegerea noastr.
n ceea ce priveste al doilea tip de relatii, suntem victime ale circumstantelor; este
lamentabil c nc nu am nvtat s producem n mod constient circumstante.
Sunt numerosi oamenii incapabili s se adapteze la nimic sau la nimeni, sau s aib
adevrat succes n viat.
Gndindu-ne la noi nsine, din punctul de vedere al muncii esoterice Gnostice, este
urgent s cercetm la care dintre aceste trei tipuri de relatii suntem deficitari.
Se poate ntmpla cazul concret n care suntem gresit relationati cu corpul fizic si din
cauza acestui fapt suntem bolnavi.
Se poate ntmpla c suntem prost relationati cu lumea exterioar si drept rezultat avem
conflicte, probleme economice si sociale etc. etc. etc.
Se poate c suntem prost relationati cu noi nsine si ca urmare suferim mult din lips de
iluminare interioar.
Evident, dac lampa din dormitorul nostru nu este conectat la instalatia electric, n
odaia noastr va fi bezn.
Cei care sufer din lips de iluminare interioar, trebuie s-si conecteze mintea cu
Centrii Superiori ai Fiintei lor.
Incontestabil, avem nevoie s stabilim relatii corecte nu doar cu Corpul nostru Planetar
(corpul fizic) si cu lumea exterioar, ci si cu fiecare din prtile propriei noastre Fiinte.
Bolnavii pesimisti, plictisiti de attia medici si medicamente, deja nu mai doresc s se
vindece; pacientii optimisti lupt pentru a tri.
n Cazinoul din Monte Carlo, multi milionari care si-au pierdut averea la joc, s-au
sinucis. Milioane de mame srmane lucreaz pentru a-si ntretine copiii.
Sunt nenumrati aspirantii deprimati care din lips de puteri psihice si de iluminare
intim au renuntat la munca esoteric asupra lor nsisi. Putini sunt cei care stiu s profite
de adversitti.
n perioadele de tentatie implacabil, deprimare si dezolare, persoana trebuie s recurg
la intima amintire de sine nsusi.
n strfundul fiecruia dintre noi, se afl TONANTZIN AZTEC, STELLA MARIS,
ISIS EGIPTEAN, DUMNEZEUL MAM, asteptndu-ne pentru a ne vindeca inima
ndurerat.
Cnd o persoan si provoac siesi socul Amintirii de Sine, se produce realmente o
schimbare miraculoas n ntreaga activitate a corpului, astfel nct celulele primesc un
aliment diferit.
CAPITOLUL 24
CNTECUL PSIHOLOGIC
CAPITOLUL 25
RENTOARCERE SI RECURENT
Un om este ceea ce e viata sa; dac un om nu modific nimic nuntrul lui nsusi, dac
nu-si transform radical viata, dac nu lucreaz asupra lui nsusi, si pierde timpul n
mod mizerabil.
Moartea este rentoarcerea la nceputul nsusi al vietii sale cu posibilitatea de a o repeta
din nou.
Multe s-au spus n literatura Pseudo-Esoteric si Pseudo-Ocultist despre tema vietilor
succesive, este mai bine s ne ocupm de existentele succesive.
Viata fiecruia dintre noi, cu toate perioadele sale, este mereu aceeasi, repetndu-se din
existent n existent, de-a lungul nenumratelor secole.
Incontestabil, continum n smnta descendentilor nostri; aceasta e ceva ce este deja
demonstrat.
Viata fiecruia dintre noi, n particular, este un film viu pe care, cnd murim, l ducem n
eternitate.
Fiecare dintre noi si duce filmul su si l aduce din nou pentru a-l proiecta iar pe ecranul
unei noi existente.
Repetarea dramelor, comediilor si tragediilor este o axiom fundamental a Legii
Recurentei.
n fiecare nou existent se repet totdeauna aceleasi circumstante. Actorii acestor scene
mereu repetate sunt acele persoane care triesc nuntrul nostru, Eurile.
Dac dezintegrm acei actori, acele Euri care dau nastere scenelor care se repet
necontenit n viata noastr, atunci repetarea acelor circumstante ar fi mai mult dect
imposibil.
Evident, fr actori nu pot exista scene; acesta este un lucru indiscutabil, incontestabil.
n acest fel ne putem elibera de Legile Rentoarcerii si Recurentei; astfel putem deveni
liberi cu adevrat.
Evident, fiecare dintre personajele (Eurile) pe care le purtm n interiorul nostru, repet
din existent n existent acelasi rol propriu; dac l dezintegrm, dac actorul moare,
rolul se sfrseste.
Reflectnd serios asupra Legii Recurentei sau a repetitiei scenelor n fiecare
Rentoarcere, descoperim, prin autoobservare intim, resorturile secrete ale acestei
probleme.
Dac n existenta trecut, la vrsta de douzeci si cinci (25) de ani, am avut o aventur
amoroas, este nendoios c Eul acelui angajament o va cuta pe femeia visurilor sale,
la vrsta de douzeci si cinci de ani a noii existente.
Dac femeia n cauz avea atunci doar cincisprezece (15) ani, Eul acelei aventuri si
va cuta iubitul n noua existent, exact la aceeasi vrst.
Se dovedeste usor de nteles c cele dou Euri, att cel al lui, ct si cel al ei, se caut
n mod telepatic si se rentlnesc, pentru a repeta iar aceeasi aventur amoroas din
existenta trecut.
Doi dusmani care s-au btut pe viat si pe moarte n existenta trecut, se vor cuta iarsi
n noua existent pentru a repeta tragedia lor la vrsta corespunztoare.
Dac dou persoane au avut un litigiu pentru bunuri imobile la vrsta de patruzeci (40)
de ani n existenta trecut, la aceeasi vrst, se vor cuta n mod telepatic n noua
existent pentru a repeta acelasi lucru.
nuntrul fiecruia dintre noi triesc multe persoane pline de angajamente; acest lucru e
incontestabil.
Un hot car n interiorul su o sleaht de banditi cu diverse angajamente delictuoase.
Asasinul poart nuntrul su nsusi un club de asasini, iar desfrnatul duce n psihicul
su o cas de rendez-vous.
Ceea ce este grav n toate acestea e c intelectul ignor existenta unor astfel de persoane,
sau Euri, nuntrul nostru nsine, si a unor astfel de angajamente care se ndeplinesc
inevitabil.
Toate aceste angajamente ale Eurilor care slsluiesc nuntrul nostru, au loc sub pragul
ratiunii noastre.
Sunt fapte pe care le ignorm, lucruri care ni se ntmpl, evenimente care se
prelucreaz n subconstient si inconstient.
Pe bun dreptate ni s-a spus c totul ni se ntmpl ca si cnd plou sau cnd tun.
n realitate, avem iluzia c facem, dar nu facem nimic, ni se ntmpl, acest lucru este
fatal, mecanic
Personalitatea noastr este doar instrumentul diferitelor persoane (Euri), prin intermediul
cruia una din aceste persoane (Euri), si ndeplineste angajamentele.
Sub pragul capacittii noastre de cunoastere se ntmpl multe lucruri, din pcate
ignorm ceea ce se ntmpl sub pragul bietei noastre ratiuni.
Ne credem ntelepti, cnd cu adevrat nici mcar nu stim c nu stim. Suntem biete luntre
trte de valurile nvalnice ale oceanului existentei.
A iesi din aceast nenorocire, din aceast inconstient, din starea att de lamentabil n
care ne aflm, este posibil doar murind n noi nsine
Cum ne-am putea trezi, fr s murim mai nti? Doar cu moartea survine noul! Dac
germenul nu moare, planta nu se naste.
Cine se trezeste cu adevrat, dobndeste din acest motiv deplin obiectivitate a
constiintei sale, iluminare autentic, fericire
CAPITOLUL 26
AUTO-CONSTIINT INFANTIL
CAPITOLUL 27
Vamesul si fariseul
Reflectnd putin asupra diverselor circumstante ale vietii, merita osteneala sa ntelegem
n mod serios temeliile pe care ne bazam.
O persoana se bazeaza pe pozitia sa, alta pe banii sai, aceea pe prestigiu, alta pe trecutul
sau, cealalta pe vreun titlu etc. etc. etc.
Cel mai curios este ca toti, fie ca suntem bogati sau cersetori, avem nevoie de toti si
traim de pe urma tuturor, chiar daca suntem plini de orgoliu si vanitate.
Sa ne gndim pentru un moment la ceea ce ni se poate lua. Care ar fi soarta noastra ntr-
o revolutie de snge si de betii? Ce s-ar alege de temeliile pe care ne bazam? Vai de noi,
ne credem foarte puternici si suntem nspaimntator de slabi!
Eul care simte n el nsusi temelia pe care ne bazam, trebuie sa fie dizolvat daca ntr-
adevar aspiram la autentica Fericire. Un astfel de Eu i subestimeaza pe oameni, se
simte mai bun dect toata lumea, mai perfect n toate, mai bogat, mai inteligent, mai
expert n viata etc.
Se dovedeste foarte oportun sa citam acum acea parabola a lui Iisus, Marele KABIR,
referitoare la cei doi oameni care se rugau. A fost spusa unora care se ncredeau n ei
nsisi ca fiind corecti si-i desconsiderau pe ceilalti.
Iisus Cristosul a zis: Doi oameni urcara la Templu sa se roage; unul era Fariseu si
celalalt Vames. Fariseul, stnd n picioare, se ruga n sine nsusi astfel: Dumnezeule, ti
multumesc pentru ca nu sunt ca si ceilalti oameni, hoti, nedrepti, adulteri, nici chiar ca
acest Vames; postesc de doua ori pe saptamna, dau zeciuieli din toate cte cstig. nsa
Vamesul, stnd departe, nu voia nici ochii sa-si ridice spre cer, ci si lovea pieptul
spunnd: "Dumnezeule, fii ngaduitor cu mine, pacatosul". Va zic ca acesta a cobort la
casa lui iertat, mai degraba dect celalalt; ntruct oricine se nalta, va fi umilit; si cel
care se umileste, va fi naltat (Luca 18:10-14).
A ncepe sa ne dam seama de propria nimicnicie si mizerie n care ne aflam, este absolut
imposibil, pna cnd exista n noi acel concept al lui Mai. Exemple: eu sunt mai cinstit
dect acela, mai ntelept dect cutare, mai virtuos dect cutarica, mai bogat, mai expert
n lucrurile vietii, mai cast, mai constiincios n ndatoririle mele etc. etc. etc. Nu este
posibil sa trecem prin urechea unui ac atta timp ct suntem bogati, atta timp ct n
noi exista acel complex al lui Mai.
Este mai usor sa treaca o camila prin urechea unui ac dect sa intre un bogat n
mparatia lui Dumnezeu.Acel fapt ca scoala mea este cea mai buna si ca aceea a
aproapelui meu nu e buna; acel fapt ca Religia mea este unica adevarata si ca toate
celelalte sunt false si perverse; acel fapt ca femeia lui cutare este o sotie foarte proasta si
ca a mea este o sfnta; acel fapt ca prietenul meu Robert este un betivan si ca eu sunt un
om foarte judicios si cumpatat etc. etc. etc., este cel care ne face sa ne simtim bogati;
motiv pentru care suntem cu totii CAMILELE din parabola biblica n ceea ce priveste
munca esoterica.
Este urgent sa ne auto-observam moment de moment cu scopul de a cunoaste clar
fundamentele pe care ne bazam.
Cnd cineva descopera acel lucru care l ofenseaza cel mai mult la un moment dat;
necazul pe care i l-au produs din cauza vreunui lucru; atunci descopera temeliile pe care
se bazeaza la nivel psihologic.
Astfel de temelii constituie, potrivit Evangheliei Crestine, nisipurile pe care si-a zidit
casa.
Este necesar sa notati cu luare-aminte cum si cnd i-ati dispretuit pe altii, simtindu-va
superior poate datorita titlului sau pozitiei sociale sau a experientei dobndite sau a
banilor etc. etc. etc.
Grav este ca o persoana sa se simta bogata, superioara lui cutare sau lui cutarica dintr-
unmotiv oarecare. Un astfel de om nu poate intra n mparatia Cerurilor. Este bine sa
descoperim n legatura cu ce ne simtim maguliti, n ce situatii este satisfacuta vanitatea
noastra, acest lucru ne va arata fundamentele pe care ne bazam.
Cu toate acestea, un asemenea tip de observare nu trebuie sa fie o problema exclusiv
teoretica, trebuie sa fim practici si sa ne observam cu luare-aminte, n mod direct, clipa
declipa.
Cnd cineva ncepe sa nteleaga propria sa mizerie si nimicnicie; cnd abandoneaza
delirurile grandorii; cnd descopera neghiobia attor titluri, onoruri si zadarnice
superioritati asupra semenilor nostri, este semnul neechivoc al faptului ca deja ncepe sa
se schimbe.
O persoana nu se poate schimba daca se cramponeaza de acela care spune: casa Mea,
banii Mei, bunurile Mele, slujba Mea, virtutile Mele, capacitatile Mele
intelectuale, capacitatile Mele artistice, cunostintele Mele, prestigiul Meu etc.
etc. etc.
Acest fapt de a ne crampona de al Meu, de Mie, este mai mult dect suficient pentru
a ne mpiedica sa recunoastem propria noastra nimicnicie si mizerie interioara.
Cineva se minuneaza n fata spectacolului unui incendiu sau al unui naufragiu; atunci
oamenii disperati si iau, adesea, lucruri care strnesc rsul; lucruri lipsite de importanta.
Bietii oameni!, se simt n acele lucruri, se bizuiesc pe fleacuri, se agata de ceea ce nu are
nici cea mai mica importanta.
A se simti pe ei nsisi prin intermediul lucrurilor exterioare, a se baza pe ele, echivaleaza
cu a fi ntr-o stare de absoluta inconstienta.
Sentimentul SEITATII (FIINTA REALA), este posibil doar dizolvnd toate acele
EURI pe care le purtam n interiorul nostru; nainte de aceasta, un astfel de sentiment
se dovedeste a fi mai mult dect imposibil.
Din pacate, adoratorii EULUI nu accepta aceasta; ei se cred Zei; cred ca poseda deja
acele Corpuri Glorioase despre care vorbise Pavel din Tars; ei presupun ca EUL este
Divin si nimeni nu le poate scoate din cap asemenea absurditati. Nu stii ce sa faci cu
astfel de oameni, li se explica si nu nteleg; mereu cramponati de nisipurile pe care si-au
zidit casa; mereu nchisi n dogmele lor, n capriciile lor, n neroziile lor.
Daca acei oameni s-ar auto-observa serios, ar verifica prin ei nsisi doctrina celor
multipli; ar descoperi nauntrul lor nsisi toata acea multime de persoane sau Euri care
traiesc n interiorul nostru.
Cum ar putea exista n noi sentimentul real al FIINTEI noastre adevarate, cnd acele
Euri simt pentru noi, gndesc pentru noi?
A sosit ceasul sa stim ca suntem niste ticalosi deghizati cu tunica sfinteniei; lupi cu blana
de oaie; canibali mbracati cu costume de cavaleri, calai ascunsi n spatele semnului
sacru al crucii etc.
Orict de maiestuosi aparem nauntrul templelor noastre, sau n aulele noastre de lumina
si de armonie, orict de senini si de blnzi ne vad semenii nostri, orict de cuviosisi de
umili parem, n adncul psihicului nostru continua sa existe toate abjectiile infernului si
toate monstruozitatile razboaielor.
n Psihologie Revolutionara ni se evidentiaza necesitatea unei transformari radicale si
aceasta este posibila doar declarndu-ne noua nsine un razboi pe viata si pe moarte,
nemilos si crud.
Desigur, noi toti nu valoram nimic, suntem fiecare dintre noi dizgratia pamntului,
execrabilul.
Din fericire, Ioan Botezatorul ne-a nvatat drumul secret: A MURI N NOI NSINE
PRIN INTERMEDIUL DECAPITARII PSIHOLOGICE.
CAPITOLUL 30
Centrul de gravitatie permanent