TEMA LECTIEI: Formarea constiintei istorice: Cronicarii moldoveni

Idei programatice in Predoslovii

TIPUL LECTIEI: mixta
COMPETENTE GENERALE:
- utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in diferite situatii de
comunicare;
- comprehensiunea si interpretarea textelor;
- situarea in context a textelor studiate prin raportare la epoca sau
curente culturale / literare;
- argumentarea orala sau in scris a unor opinii in diverse situatii de
comunicare.
COMPETENTE SPECIFICE:

- folosirea adecvata a strategiilor de comunicare orala in monolog

si dialog;

- interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori si a

propriei experiente de lectura;

- dezvoltarea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului

cultural romanesc pana la inceputul secolului al XX-lea.

OBIECTIVE DE EVALUARE:

- sa defineasca urmatoarele concepte: istoriografie,

cronica/letopiset, Renastere, Umanism;

- sa numeasca reprezentantii istoriografiei romanesti din

secolul al XVII- lea (Grigore Ureche, Miron Costin, Ion
Neculce);

- sa puna contributia culturala a cronicarilor in context istoric;

- sa defineasca notiunea de constiinta istorica, enumerand cel

putin trei trasaturi ale acesteia;

- sa identifice, in textul Predosloviilor redactate de Grigore Ureche,

Miron Costin si Ion Neculce, o serie de idei programatice: scopul
scrierii - recuperarea trecutului istoric, valoarea educativa a
 textului scris, precizarea surselor de documentare, caracterul
memorialistic, aparitia constiintei auctoriale;

- sa identifice, in Predosloviile la Letopisetul Tarii Moldovei,

elementele unei traditii istoriografice in nuce (cronicarii moldoveni
deplang absenta unei traditii istoriografice anterioare, evoca
atent contributiile predecesorilor, atunci cand ele exista, duc mai
departe efortul cultural al predecesorilor);

STRATEGII DIDACTICE:
- Metode: conversatia euristica, explicatia, argumentarea, problematizarea,
analiza literara, jurnalul cu dubla intrare, metoda ciorchinelui,
brainstormingul;
- Mijloace: volume proza, manual, schema recapitulativa, fise de lucru, fise
de documentare, laptop, videoproiector, prezentare power point.
- Forme de organizare: - frontala;
- individuala.
BIBLIOGRAFIE:
- Limba si literatura romana, Manual pentru clasa a XI-a, Editura ART,
2008.
- George Calinescu, Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent,
Editura Minerva, Bucuresti, 1982.
- Nicolae Manolescu, Istoria critica a literaturii romane, Editura Fundatiei
Culturale Romane, Bucuresti, 1997.
- Nicolae Cartojan, Istoria literaturii romane vechi, Minerva, Bucuresti,
1980.
- Alexandru Piru, Literatura romana veche, ed. a II-a, 1962.
- Eugen Negrici, Naratiunea in cronicile lui Grigore Ureche si Miron Costin,
DU Style, Bucuresti, 1998.

- Ioan Cerghit, Metode de invatamant, Polirom, Iasi, 2006.

- C. Parfene, Metodica studierii limbii si literaturii romane in scoala, EDP,

Bucuresti, 1995.
- V. Goia, I. Dragatoiu, Metodica predarii limbii si literaturii romane, EDP,
Bucuresti, 1995.
 SCENARIUL DIDACTIC
Secventa I
MOMENTUL ORGANIZATORIC (2 minute)

- organizarea colectivului de elevi; pregatirea materialelor necesare pentru

desfasurarea activitatii didactice;

- verificarea prezentei elevilor la ora;

Secventa a II-a
REACTUALIZAREA CUNOSTINTELOR ANTERIOARE (10 minute)

- se solicita elevilor definirea urmatoarelor concepte:

ISTORIOGRAFIE: stiinta ajutatoare a istoriei, care studiaza dezvoltarea cunostintelor,

a conceptiilor despre lume si viata, precum si a operelor istorice scrise; totalitatea
scrierilor istorice dintr-o tara sau dintr-o perioada de timp.

CRONICA/LETOPISE: scriere cu continut istoric a vechilor cronicari, in care

evenimentele sunt consemnate in ordine cronologica.

RENATERE: ampla miscare culturala care se dezvolta in secolele al XIV-lea al XVI-

lea, in Europa. Perioada s-a caracterizat prin mari inventii si descoperiri geografice,
prin inflorirea stiintelor si a artelor. Renasterea a promovat o conceptie sociala si
filosofica umanista, punand in centrul intereselor omul, ideea increderii in valoarea si
posibilitatile lui de perfectionare.

UMANISMUL: curent cultural-literar inspirat din conceptia ca omul, fiinta superioara,

se poate perfectiona prin cultura, arta. Considerand ca idealul dezvoltarii armonioase
a omului a fost atins in cultura antica, umanistii au studiat culturile si limbile greaca si
latina.

- se fixeaza o serie de notiuni cu privire la inceputurile istoriografiei

romanesti:

Aparuta in contextul mai larg al Umanismului si al Renasterii europene,

istoriografia romaneasca din secolele al XVII-lea al XVIII-lea constituie un
moment important in evolutia culturii nationale.

G. Calinescu: Adevarata istoriografie nationala incepe cu Grigore Ureche.

Umanistii romani sunt cronicarii moldoveni: Grigore Ureche, Miron Costin si Ion
Neculce.

Ei au scris Letopisetul arii Moldovei, lucrare ce consemneaza evenimete din

istoria Moldovei astfel:
 - Grigore Ureche 1359-1594 (de la Dragos-Voda pana la Aron-Voda);

- Miron Costin 1594-1661 (de la Aron-Voda pana la Dabija-Voda);

- Ion Neculce 1661-1743 (de la Dabija-Voda pana la

Constantin Mavrocordat).

Secventa a III-a

ANUNTAREA TEMEI SI A OBIECTIVELOR (3 minute)

- anuntarea temei si a obiectivelor lectiei: analiza literara a

textelor Predosloviilor la cronicile moldovenesti, in scopul identificarii unor
ide programatice;

- precizarea modalitatilor prin care obiectivele didactice vor fi atinse:

conversatia euristica, explicatia, argumentarea, problematizarea, analiza
literara, jurnalul cu dubla intrare, metoda ciorchinelui, brainstormingul;

Secventa a IV-a
CAPTAREA ATENIEI (5 minute)

- prin brainstorming se incearca definirea notiunii de constiinta istorica;

se sintetizeaza ideile esentiale sub forma unui ciorchine;

A avea constiinta istorica inseamna:

a. a face distinctia intre a scrie pentru sine si a scrie pentru ceilalti;

b. a fi capabil sa surprinzi spiritul timpului tau dar si succesiunea perioadelor istorice

ample;

c. a sublinia valoarea exemplara, educativa a istoriei;

d. a sublinia rolul istoriei in configurarea identitara a unui neam;

e. a trece cu usurinta de la planul istoriei inalte la cel al istoriei mici, anecdotice

sau legendare

Secventa a V-a
DIRIJAREA INVATARII (15 minute)

- se mentioneaza faptul ca Predosloviile cronicarilor moldoveni contin o

serie de idei programatice, anuntand formarea unei constiinte istorice,
dar si a unei constiinte literare;

- se lectureaza textele celor trei Predoslovii, observandu-se

particularitatile limbii romane vechi;

- pentru analiza comparativa a celor trei texte, se propune metoda

jurnalului cu dubla intrare: prin intermediul prezentarii power point,
elevilor le vor fi prezentate fragmente de text din cele trei surse,
solicitandu-li-se formularea ideilor relevante care se desprid; elevii vor
primi fise de lucru cu fragmente de text; in urma discutiilor, vor nota in
coloanele libere ideile-sinteza.

ca sa nu sa innce a toate tarile anii trecuti - Principala intentie a cronicarilor a

si sa nu sa stie ce s-au lucrat, sa sa asmene fost aceea a recuperarii trecutului
fieralor si dobitoacelor celor mute si fara istoric.
minte. (G. Ureche)
- Scrierea reprezinta un act patriotic,
cit sa nu sa uite lucrurile si cursul tarii, de intrucat reflecta aspiratii nationale de
unde au parasit a scrie raposatul Urche eliberare, independenta.
vornicul. (M. Costin)
sa ramaie feciorilor si nepotilor, sa le fie - Cronicarii atribuie scrierilor o
de invatatura, despre cle rle sa sa fereasca deosebita valoare educativa.
si sa sa socoteasca, iar dupre cle bune sa
urmze si sa sa invte si sa sa indireptze.
(G. Ureche)

Letopisetele nu sunt numai sa le ceteasca

omul, ci sa stie ce au fost in vremurile
trecute, sa fie de invatatura. (M. Costin)
cu cat veti indemna a ceti pre acest
letopisat mai mult, cu atata veti sti a va feri
de primejdii si veti fi mai invatati a dare
raspunsuri la sfaturi ori de taina, ori de
ostire, ori de voroave, la domni si la noroade
de cinste. (I. Neculce)
cetind cartile si izvoadele si ale noastre si - Autorii precizeaza sursele cronicilor,
cele striine, au aflat cap si incepatura surse istoriografice, autohtone si
mosilor, de unde au izvorat in tara si s-au straine, dar si traditia orala.
inmultit si s-au latit. (G. Ureche)
- Scrierea presupune documentare,
di pe neste izvoade ce au aflat la unii si responsabilitate si datoria respectarii
altii si din audzitele celor batrani adevarului.
boieri. (I. Neculce)
 Fost-au gandul mieu, iubite cititoriule, sa - Predosloviile marcheaza o
fac ltopisetul tarai noastre manifestare incipienta a constiintei
Moldovei. (M. Costin) auctoriale (utilizarea persoanei I,
Si priimste aceasta data aceasta putina singular si plural, procedeul adresarii
truda a noastra, care am facut. (M. Costin) directe catre cititor, implicarea
Deci va poftescu, cetitorilor, pre unde ar fi lectorului in actul scrierii).
gresit condeiul mieu, sa priimiti, sa nu
ganditi ca doara pre voia cuiva sau in pizma
cuiva, ce, precum s-au tamplat, cu adevar s-
au scris. Doar niscaiva veleaturi a anilor de
s-or fi gresit, iara celelalte intru adevar s-au
scris. (I. Neculce)
Deci, fratilor cetitorilor, cu cat veti
indemna a ceti pre acest letopisat mai mult,
cu atata veti sti a va feri de primejdii. (I.
Neculce)
Iara de la Duca-voda cel batran inainte, - Scrierile consemneaza si unele
pana unde s-a vid, la domnia lui Ion-voda evenimente traite de autori, fiind
Mavrocordat, nici de pre un izvod a nemarui, primele scrieri cu caracter
ce au scris sangur, dintru a sa stiinta, cat s-au memorialistic.
tamplat de au fost in viiata sa. Nu i-au mai
trebuit istoric strein, sa citeasca si sa scrie, ca
au fost scrisa in inima sa. (I. Neculce)

- se formuleaza concluzia ca Predosloviile la Letopisetul Tarii

Moldovei contin elementele unei traditii istoriografice in nuce (cronicarii
moldoveni deplang absenta unei traditii istoriografice anterioare, evoca
atent contributiile predecesorilor, atunci cand ele exista, duc mai departe
efortul cultural al acestora);

Secventa a VI a
OBTINEREA PERFORMANTEI (10 minute)

- se solicita elevilor sa completeze jurnalul de reflectie;

Secventa a VII-a
EVALUAREA ACTIVITATII (5 minute)
- se realizeaza aprecieri verbale si prin nota, generale si individuale;

- Tema pentru acasa:

Scrie un eseu de 2-3 pagini in care sa prezinti ideile programatice care se

regasesc in Predosloviile cronicarilor moldoveni din secolul al XVII-lea.
 In redactarea eseului tau vei avea in vedere:

o prezentarea contextului istoric si cultural in care isi concep opera

cronicarii moldoveni;

o definirea notiunii de constiinta istorica prin referire la cel putin

trei trasaturi/elemente constitutive ale acesteia;

o identificarea si analiza a cel putin patru trasaturi/elemente

constitutive ale constiintei auctoriale in Predosloviile cronicarilor
moldoveni;

o formularea uui punct de vedere argumentat in legatura cu

formarea constiintei istorice in secolul al XVII-lea.

JURNAL DE REFLECTIE

Nume si prenume elev:

Clasa: a XII-a C1

Tema lectiei: Formarea constiintei istorice

Am invatat ca

Cea mai placuta activitate pentru mine a fost

Cea mai dificila activitate pentru mine a fost

As dori sa aflu mai multe despre ..

Ma simt foarte multumit

Multumit
Indiferent
Nemultumit