www.dacoromanica.

ro
 MINTI
IN TEAT U
DIN VIATA ARTI*TILOR DR AMATICI :

VLADICESCU, MANOLESCU, MARIA TEODORINI,

I. TANASESCU, NICU POENARU, MARIA PETRESCU,
BOBESCU, IRENA VLADAIA, GALUSCA, HAGIESCU,
SOREANU 51 ALTII.

DE

VICTOR ANESTIN

EDITURA I. BRANI$TEANU
Bucure0i. Calea Victoriei, 60 (Pasagiul Imobiliara).
1018

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 AMINTI W ATRU
TeT
A (PIO r
v 7/777,7 ri/7? eloc7t.za
K2 4455 ' (978,
FRATIL VLADICETI

_Ani de zile, vara 5 lama m hoinarit cu trapa

Vladicescu-Tardini. Erami copil pe atunci, dar pri-
mele impresii sunt totdeauna cele mai puternice
mai repede i minte evenimentele de pe vremea
-and erai de 6-7 ani, cleat Intamplarile petrecute
'scum 2-3 ani.
Tata actor, mama si matusi actrite, cum era s
nu-mi petrec copilaria in teatru
Sunt ani de .zile de atunci i tot mi-aduc a-
minte de actorii i actritele ce mi-att impresionat
copilaria.Jn primul rand, mi-au ramas In minte
fratii Vladicesti,
Devre Vladicestii nu prea s'a scris; ei Insasi
,nu au scris nici 1111 rand 0 nici actorii cari au
jucat cu ei nu au putut sa puna cat de putin
despre acesti artisti de seama.
Azi actorii, a caror talent e recunoscut, fac
Tarte din cele trei societati dramatice din Bucu-

www.dacoromanica.ro
 4

re0i, Ia0 0 Craiova, sau din trupe bine organi-

zate, in Bucure0i mai ales. Pe vremuri insA, erau
.---...
4,te-va trupe ce hoinAvau numal pnn provincie
asa cA, de0 artiOi excelenti, VlAdicetii nu erau
cunoscuti de publicul bucure0ean, de aceia vreau
sA consacru cAteva rAnduri memoriei celor cloui
artiOi dramatici din Moldova 0 lui Fani Tardini,
demna tovarka de viatl a lui Al. VlAdicescu.
Amitiri personale, da, caci traiam mereu la In%
loc cu ei. i-acum Inca, uneori, imi vine mirosul
de culise 0 decoruri vopsite de curAnd, fmi mi-
roase a emastic>, cleiul acela cu care actorii 10
lipeau mustAtile 0 bArbile.
Varsta 1mi permitea sa intru In cabinele actri-
telor, ca 0 ale actorilor. Aveam 0 en simpatiile
mele 0 bine 1nteles, nu actritele cele batrane 1m
placeau.,
Juca Lica Poenaru in gCristof Columb, sa
Descoperirea Americei2. pe o regina salbaticl. Dar
"Tegina era frumoasA 0 am admirat-o timp de un
ceas intreg, cat< i-a pus gmusiu Vladicescu>> (ap-i
ziceau actorii), sate de pene peste tot trupul, cad it
in pene, peste tricou, epa ea pe seen& Directorul
linea sl puna el mana cand era vorba de mune&
serioas. ParcA-1 vAd, el asudand 0 enervat, es

www.dacoromanica.ro
 -- 5 ---

pnvindu4 cu ochii ei mari, negri i: santeietori

de tinerete.
S5, "Va. recomand intai personalul: Al. Vladicescu,
directorut trupei, Fany Taraini, sotia lui, Ion via-
clicescu, fratele lui Alexandru, I. Anestin, Maria
Anestin, Victoria i Adina Cristescu, Stavrescuc
Petreanu, Farcaeanu, Lica Poenaru, Tudora, etc.
Bine lute les, actorii variau dela un <Lsezon) la
altul, afara de moldoveni.
Viadicescu colinda Moldova -i rar se ratacea
prin Buzau, deseori prin Braila. De asemenea, e-
vita Iaii, unde erau destui actori.
Dupg ce yeti auzi ce piese juca el pe acea
vreme, veti conclude poate et munca lui Vladi-
ceseu nu a dat roade. Nu. Cei doi frati '1m adus
cele mai mari servicii teatrului rominesc. In unele
.orae se mai rataceau trupe de teatru. Focanif,
de pilda, aveau pe Lupescu, dar cine se dame. in
Botoani, Bacitu, BArlad, etc. ?
'rrupa lui Vladicescu juca doug feluri de piese :
cele senzationale i piesele lui Alexandri. Pe vre-
mea aceia nu erau insa altele i erau Indreptatite
sa fie jucate i unete i altele. Piesele senzationale
nu erau naturale, dar erau morale; piesele lui A-
lexanch{ erau luate dupg Sardou, Nestroy, Fuil-

www.dacoromanica.ro
 6

let, dar erau interesante i pgreau cu totul romti-

neti. Era, in sfarit, o coalA acel teatru, caci imo-
ralitAtile nu existau; femeia adulterl exista, de si-
gur, i pe vremea aceia, dar nu se dedea insem-
Ehtate na de mare cazurilor de isterie, pe care
in kc s le trateze medicii, le trateazA autorii
dramatici moderni.
Judectincl dupti titluri, v veti da seama de ce fe/
de piese faceau deliciile publicului de acum vreo,
trei-zeci i cinci de ani. Iati ctiteva: Piratii din
America, Cristof Columb sau Descoperirea Ame-1
ricei, Corabia Salamandro, Fualdes, Nebuna de
la feapte turnuri, Duglas strigoiul, apoi ctiteva
comedii traduse din frantuzete, Labiche nu lipsea..
in sftirit, piesele lui Alexandri, dintre cari mai
ales: Harld Limp, Doi morli vii, Confina,
Piatra din easel, Florin fi Florica, Drurnul de
fier, etc.
Pe vremea aceia, bunul public pMngea cu dis-
perare ctind Fualds era omortit, ctind pietroaiele,
unui vechiu caste], ce se &lima, ingropau sub ele
pe nebuna de la apte turnuri...
Piesele rewau multumitl jocului actorior, dar
de ce sa uit personalul technic, care colabora aa
de mult la succes? Personalul technic era reprezen-

www.dacoromanica.ro
 7

tat prin Avram, an evreu cu o barba rosie si in-

desata, cu ochi mid, fonf, balbait, dar care avea
geniu in meseria lui. El umplea cu paie tigrii pin-
tati, el confectiona teribilii serpi verzi, si-i manevra
de par'ca erau vii, el confectiona si zugrAvea cu-
burl de panza ce reprezentau pietroaie. Eu unul
aveam mare admiratie pentru Avram, care cu toate
grozaviile ce le punea el la cale, era omul eel mai
cumsecade.
In Piratii din America jucam si eu: eram o
fetita care'n nu stiu ce act, sta sub umbra unui
pom exotic. Dupa porn rasare un arpe care se
indreapta spre mine; Eu il vld, sunt gata sit na
mic, dar iatl eh' musia Vladicescu, cu glasul
lui formidabil, striga: Pleaca capul, copila mea,
pleaca capul. Eu plec capul... bum! 0 groaznica
detunatura de carabina si sarpele cazu trilznit. A-
vram, care sta dupa arbore, 11 aruncase mort. Sunt
sigur frig., ea daca pusca lui musiu Vladicescu
ar fi avut un glont nu pe veninosul sarpe l'ar fi
nimerit.
In actul urmator, Vladicescu era urmarit de niste
banditi ai savanei americane, care voiau sa ma
fure. Vladicescu se opreste, ma lasa jos din brate.
.Avram urcase scena cu nu stiu citti metrii, de da

www.dacoromanica.ro
 8

Viddicescu cu capul de draperii. 0 prdpastie, din-

colo alt munte. Un arbore e doborAt de Andrei-
Vldicescu de pe un mal pe celalt si trecem din-
colo pe acea punte. Dusmanii se aratd, Andrei
trage cu carabina si luAndu-md iar in brate, se
aruncd cu mine... in prapastie. Erau doar cAti-va
metrii, iar jos saltele destule, dar tot md apuca
amewala.
*
Alexandru Vlddicescu era sufletul trupei, dar
talent avuse mai mult fratele ski Ion, un talent
natural, nesilit, cum am vazut in urma pe Ion
TAnIsescu, cum e azi Nicolae Soreanu, actori de
seamd.
Soreanu juca teatru de copii, in curte la el, la
mine, la alti prieteni. Actori am rdmas noi, jucam
in viatl fiecare rolul nostru, actor adevdrut a ei-
mas doar Soreanu.

www.dacoromanica.ro
 MANOLESCU
Sunt prea putini arthAi dramatici, a cgror viatd
sg nu fie accidentatg de tot felul de evenimente.
IJn actor, o actritd, au capriciile lor, necunoscute
oamenilor obimuiti. Ei dud iubese, iubesc cu in-
tensitate ,i. nu tin socotealg de ce se va zice. Ei cAnd
se supgrd, intensitatea supgrrei lor nu are margini.
Manolescu era artistul rdsfdtat al Bucurqtilor,
dei Conservatorul nu-i dedese premiul I, ci al
treilea. Premiul I in seria aceia, la tragedie, il a-
vusese Petreanu, care a fost in urmg un foarte
modest artist; al doilea premiu il luase C. Nottara,
iar lui Manolescu i se dedese premiul III.
De ce s'a supgrat Manolescu pe directia teatru-
lui National, nu e local sg discutdm aci. E destul
srt spunem, cg inteo bund zi a plecat.
Dar Manolescu nu se supgrase i pe scena. In
grabd, el alctitui o trupd, printre care se gdseau O.
Hagiescu, Anestin, Costache Petrescu cu sotia lui
vi multi altii. Singura scend unde putea sg joace
era pe atunci in sala i gradina Dacia.

www.dacoromanica.ro
 10

Odatl cu Manolescu, trecur5, la Dacia si trei

sferturi din publicul ce obisnuia sa. se duch" la
teatrul National.
In fiecare searti, unul dintre actorii angajati de
Manolescu, unul dintre acei care nu va avea rol
in piesa ce se juca, se ducea la teatrul National
unde asista la un act sau dourt si se intorcea la
Dacia ca szi-si spun impresiile lui Manolescu.
Gol... gol... ciltiva insi WI si colo, ckeva loji
date gratuit. In foyer toti spun: Ei, unde e Ma-
nolescu ?, li Manolescu, bucuros, cu ochii scan-
teietori, britea cu pumnul in masa si spunea :
Asa le trebuie.
i in seara aceia juca cu mai multA verv4
cki in fata lui era un public numeros si inteligent.
0 piesa care avea un succes deosebit era Doi
sergenti>5. Manolescu si sotia lui, Anicuta, aveau
rolurile principale; aveau roluri de efect insa si
Hagiescu si Petrescu.
Anicuta Popescu era o actritA de niare merit,
era egala Aristizei Romanescu, si Regina Elisa-
beta o chemase la Palat si-i filcuse diferite Ca-
douri. Azi clue isi mai aduce aminte de ea'? Doar
actorii mai in varstg. Din cauza unui accident ce
suferise cAzuse din balconul din strada al hote-

www.dacoromanica.ro
 11

lului Dacia, trebuise sit renunte la teatru. Mai

in urmrt, Manolescu a pArasit-o, sburilnd cu altA,
stea a scenei, eveniment ce a fost discutat in pres5.
O. care a produs o mare emotie.
Pe vremea and se juca Doi Sergenli la Dacia,
cei doi soti traiau in armonie. Aveau talent aman-
doi i amndoi aveau acela4 defect, oribila plkere
de a bea peste mrtsurrt. Dup5, fiecare act, servitorii
umpleau cabina kr cu numeroase halbe en bere.
Dar erau actori minunati. Jucam i eu in Doi
Sergenti O. in actul al doilea, daca' nu mrt iNel
in scena finalit, sufeream groaznic de pe urma
talentului kr. Guillaume Larrive trebuie s'd plece,
el se ducea la moarte. Sotia lui, dupa ce incearcI
sg-1 convingl sit stea acas'6, se awazrt in fata uei
din fund, avand doi copii, unul la dreapta i al-
tul la stanga. Nu-mi aduc aminte eine era copilul
celalt, el era repesentativ, nu vorb ea in pies6 fi-i
ziceara in gluma mutulia..
Suferea insa mutulia cum sufeream i eu. Ani-
cuta Manolescu, care era voinicrt, ne strangea de
mal de ne venea sit tipAm ; la fiecare incordare,
la fiecare tipAt de disperare, ne striingea mai tare.
*i. iata i pe Manolescu, noi stam in genuncbi
a se pleaa spre noi... vorbea el frumos de fitcea

www.dacoromanica.ro
 12

.pe toate cucoanele simtitoare de prin loji s

planet,
tipa el cu talent, dar tiu ca impresia noastra era
alta. Mai intAi ca ne stropea mereu O. al doilea,
incillzit cum era mirosea groasnic a sueloare i a
mastic, cu care it3i lipise mustatile.
Anicuta ne strAngea din ce in ce mai mult de
maini si-mi venea sit tip... Acura ma gandesc, ca
tipatul meu pricinuit de o reala durere, ar fi pu-
... tut sit aiba mare succes. Dar i en O. mutulica
am tacut, mai ales ca tovarapl meu nici nu mai avea
dreptul sit tipe, el care nici sit vorbeasca nu putea.
Cu toate intrigile, cu toate rivalitatile, Manole-
scu, ramasese favoritul publicului. S'a dus i prin
provincie, in urma, aduc aminte crt l'am vrt-
zut juciind pe Hamlet la Ploesti.
Cilti de atunci nu s-au mai incercat sa inter-
preteze pe Hamlet! Dupa ce vitzusei pe Manole-
scu iti venea trimeti... la mAnitstixe.
A murit Omar, dupit ce a incantat cu talentul lui
.cate-va generatii. Acei caH l'au cunos cut nu vor
uita figura lui nobilit i inteligenta, infatiorea lui,
majestoasa. Dar ce foks, actorul e repede uitat
(le public. Dacrt nu mai joaca, e ca i inmorman-
tat, laurii lui dareaza cat lumina rampei.

www.dacoromanica.ro
 MARIA TEODORINI. I. TANASESCU.

Teatrul din Craiova a avut insemnnatea lui

odinioarti, a avut actori de seamii, de ean l. puteai
spune cu drept euvAnt cU-si luau rolul in seriov...
De la Maria Teodorini i panb," la trupa de ope-
rete craioveanrt, s'au perindat pe scena teatrului
din Craiova multi artisti de talent.
Maria Teodorini! Am cunoseut-o numai pe ea
nu i pe sotul ei. Malta, infatisoasa, majestoasa
chiar, ea era facuta sA joace roluri de regine
in adeviir juca asemenea roluri in cAteva piese de-
Alexandra Dumas OW si de alti autori drama-
tici, ale cilror piese se jucau cu succes pe acele
vremuri.
M-me Teodorini cum ii spuneau actorii,. era
respectatl de toti, avea ea felul ei particular de
a-ti vorbi blajin si de a te tine totusi la o mare-
distant5, de ea.
Din trupa ce o angajase ea, s'au ridicat actori

www.dacoromanica.ro
 14

de seama unii veniti diii alte orase, multi insa

!End din Craiova.
Acei can l. au iubit si iubesc teatrul, au pierdut
mult, data nu au vilzut, pe and erau in floarea
talentului lor, pe Maria Petrescu, Clotilda Calfoglu
loan Tiiniisescu si altii.
Maria Petrescu tiiieste Inca, dar Calf oglu si
Trtniisescu au murit. S'au dus mai toti artistii
Teatrului National din Craiova, au "%Dias dintre
cei mai vechi dor vreo trei, ceilalti sunt tineri,
prea tineri.

Madamelor ! Toate in scenA ! Asa le spu-

nea Tnsescu bietelor coriste, care protestau de
chipul cum Directorul de scena le trata. In ade-
Tar, era brutal ca un macelar, ignorant ca un in-
telectual modern, nu stia nici o limbl straing, nu
vorbea decat putin si aspru. Cu toate acestea, era
unul dintre cei mai mari artisti comici din tara
noastrA. Dar putea sa fie mare artist pe orice
scenil strilinA.
In ultimii ani s'a trezit actor de opereth, pe
dud pilnA la un timp nu jucase decat roluri din
piesele lui Labiche, Victorien Sardou, etc. De ce
,sa nu fim drepti; de la inceputul carierei lui, ju-

www.dacoromanica.ro
 15 _
ease in vodeviluri, avusese deci prilejul s rt ainte
cuplete.
Mad artistii dramatici au auzit ca," directia lor
a luat hotararea sa se joace i operetrt, aproape
sa se puie in greva. Gura multa, discursuri prin
toate partile, apeluri, dar iata ca multi artisti ca
Tanasescu, Anestin, Iancu Popescu si altii decla-
rara ea' se invoese cu opereta. Aa s'a constituit
prima opereta din Craiova, ilustratA, afara de ar-
tistii localnici, de artisti ca Bajenaru, Bobeseu,
Vladaia, Galusca, Poenaru si multi altii.
Zadarnic protestau ceilalti, caH gAseau crt e o
scadere a demnitatii de artist, publicul era de par-
tea operetei. Gr. Pencioiu, pe atunci tAna'r i en-
tusiasmat, traduse pentru 15rima omit operete ca
cVtInzatorul de pasari, <<SArmanul Ionathan,
<Nitouche. Dar se reluari i cele vechi.
Tanasescu juca pe Laurent din Mascota, pe
grAdinarul din Bocaccio, pe maiorul din Nitouche,
pe regele din Pericola, etc.
VA pot asigura, ca. Tanasescu nu era inteligent,
nici cult 1. cu toate acestea nu era un altul care
sl interpreteze roluri ca el. Am vAzut pe tefan
Iulian in Mascota; artistul credea ca printul de
Piombino era o paiatA, interpreta rolul intocmai

www.dacoromanica.ro
 16

&pa maniera italienilor. Tlnasescu nu vtizuse pe

italieni i nici pe Iulian, dar juca rolul asa cum
trebuia, nu aveai ce sti-i Aci.
Ca si lui Nicu Poenaru insl, nu-i conveneau
de cat roluri de naiv; indattt ce era vorba de alt
rol, nu mai era el, de aceea nu primea de cat ceia
ce Oia ca-i convine.
Era neintrecut in multe roluri, na de pilda in
Amicii (Nos Intimes) juca pe Markat.
falsi>>
Zau, nici nu avea nevoie s vorbeascti, ci doar
srt se uite, omul acela scund, gros, cu capul mare,
cu ochii bolbopti, cu figura na de expresiva.
Am auzit laudandu-se mult arta pe care o au
cativa actoriunii au murit de a fi naturali>>.
E cea mai mare prostie din lume sl ceri limn
actor sa fie natural>>, ca la el acasti.
Cand scriu aceste randuri, nal glndese la un
artist dramatic, mort azi, foarte inteligent, oare-
cum cult, dar care nu avea talent dramatic. Era
privit ca printre actori de frunte, multumita unei
anuntite prese. Cum era in lume, asa era pe scena,
ba nu, gresesc, in lume se raise& mai frumos, fata
i se contracta dupa emotiunile ce-1 agitau; pe
scena, in toate rolurile, era acelasi. Era inteligent
si cult.

www.dacoromanica.ro
 17

Sa nu ziceti ca apar prostia si incultura, nu;

clar vreau sa spun, cd pe Mnga inteligenta, culturd
si tot ce mai vreti, ii trebue actorului talent real.
Than Tanaseseu, Nicu Poenaru i multi altii nu
aveau decat talent si le era de ajuns pentru me-
seria bor.
Thnasescu nu era comunicativ, se restea la multi,"
lume, clun se restea la coriste, apoi se ducea la
cafenea, unde fuma, bea cafeaua si continua t-
cerea. Tacea mult omul acela, tacea ca un filosof.
Odatrt, impins de necesitatile vietei, a tiparit o
brosura din care nu multe lucruri vor ramAne pentru
istoria teatrelor. E interesant cum ca pe vremea
eand Milo a scris Baba ffirca, se juca la Craiova
aceastd piesrt intr'un teatru-barad, de pe dimpia
unde acum sunt brtile comerciale.
Dad nu ma insel, teatrul acela a ars. Repre-
zentarea Babei-Mrca > a fost interzisa de der.
De ce? titi ca vrdjitoarea baga intr'un cazan cu
smoala clocotindd doui draci si scoate un inger.
Poate ca, dad era un drac mai mergea, dar doi L.
Cate lucruri interesante nu ar fi putut spune
de Tandsescu despre teatrul din Craiova, dar s'au
dus cu totii, fard sa lase cat de scurte amintiri.
La cafenea i-a venit intr'o zi rau lui Tanasescu
2

www.dacoromanica.ro
 18

si repede a si murit. SA nu credeti a mi avea fa-.

mile, dar era firea lui prea boema. Fiica sa a ajuns
o actrita simpatica si. plina de talent.
S'au dus unul ate unul: Costache Petrescu, care
juca numai cum era firea lui mandra; Farcaseanu,
cu privirea lui de miop, en ochelarii lui ce-i as-
cundeau malt ochii... intrigantul excelent; Nicolau,
cel pe vremuri cu roluri de amorez disperat; d-na
Cretu, care interpreta rolurile mitocancelor noastre
si multi, multi altii. S'au dus cu parerea de rau
ca nu au lasat urmasilor kr un teatru mai bine
condus.
Prin coridoarele strAmte si intunecoase ale tea-
trului National din Craiova, pe seena si intre eulise,
prin eabine, se preumbla poate pe Intunerie, and
nu se joaca, umbrele fostior actori, in cap cu Maria
Teodorini. Vin sa-si aduca aminte de locurile unde,
pe vremuri, au obtinut succesele lor, isi inchipuesc
un public, publicul de pe atunci, din care iarasi
multi au murit. Ithl si plang, se bucura si sufea
toti pe tacute, fara sgomot, infiorand atmosfera cea
rece si umeda.

www.dacoromanica.ro
 NICU POENARURASIANU
NAE POPESCUIULIAN II
Una (Entre intreprinderile teatrale, care a avut
succes mare in tara romaneascg, a fost opereta dela
Craiova, care mai in urrnit a jucat in principalele
-orav din tarn, in Capita lrt, ba i in Bucovina.
Pentru cei angajati in operetil, afaril de cei re-
crutati chiar din Teatrul National din Craiova
afar% de d-nele Vladaia, GiiluKA, e Odeseanca,
Bajenaru, Ravianu i altii, era i Nicu Poenaru.
Ani indelungati Poenaru ratAcise prin provincie ju-
and in comedii i vodeviluri, dar in operete nu.
Capelmaistru era un anume Weiss, muzicant de
seaml, dar extrem de nervos. Constatase Weiss un
lucru curios: Poenaru nu avea ureche muzical,
{lar avea o voee en rnldieri ingereiti. Pe vremea
aceia se jucau numai operete traduse din fratuzeF,4e;
singura operetrt tradusl din limba germanrt era

www.dacoromanica.ro
 20

',Voevodul Tiganilor, in care te_fan Iulian avu-

sese maH succese la Bucuresti. G-rigore Pencioiu,
un bun prieten al lui Traian Demetrescu, ocupAn-
du-se si el cu miscarea literar i artistid. de pe
acea vreme2 traduse < VAnziltorul de pasM>>. Weisu
indicrt pe Poenaru si. joace primul rol.
Dar eu nu stiu muzica!
Izts'd c o inveti tu, strigti Weiss, care era
de o inca'pAtAnare feroce.
Luni de zile a torturat Weiss pe bietul Niel/
Poenaru, de sute de on Ii punea sa" repete cilte a
simpili fraztt muzica15, panii and intr'o bung, zi
spuse directiei:
Puteti sil anuntati piesa, Poenaru va canta
admirabil.
Eram la premiera. Se si filcuse multa" reclamd
piesei, dar traducerea era admirabilA, muzica deli-
cioasrr, iar principalii interpreti, artisti de seamil.
Jucase pilnh atunci Poenaru, primise el aplauze,,
dar ca n acea searrt, nu.
A fost un entuziasrn de nedescris i v. rog sit
credeti ea' publicul provinciei, cum stiu i actorii
de altfel, e foarte pretentios. La Bucuresti publi-
cul mereu e altul i amestecat, in provincie pu-
blicul e mereu acelas si ales.

www.dacoromanica.ro
 21

Bietului Poenaru nici nu-i venea s creazi1 : me-

reu intreba pe prieteni cu aerul lui de naiv :
Mit, am lost bine ? Am fost bine ?
Da, fusese bine, de oarece Weiss simtise cit ro-
ml acela ii convenea; era vorba de un taran naiv,
cum se cade, indragostit. Nu i se cerea tAranului
strgulgeritri de inteligenta' O. tot ap de bine fu
Poenarn n Sarmanul Ionathan i in alte piese
in care se cerea dor naivitate. Cand a jucat insrt
pe ofiterul Champltareux din M-lle Nitouche> a
-lost un dezastru; era un rol ce cerea demnitatea ofi-
terului.Bietul Nieu Poenaru abia i tra sabia dup 5. el.
a,a, a fost cu toate rolurile pe care le-a ju-
cat el, cele cu caracterul de naiv erau cele in care
se deosebia.
In urm 5. si-a facut el trupl i de comedie si
de operet5, a colindat tara intreagg, i[ a murit, du-
pa' cum titi, din cauza unui cblel turbat, de care
nu voise s'a" se despartl Numele lui Poenaru va
ramane legat de acela al operetei din tara noastrl.

Mult nu a stat la Craiova, dar a jucat cu sue-

ces in unele operete, un tenor eu vocea dulce
Rnianu. Era bun muzicant i. facuse o adevratti
creatiune din Ange Piton (Fata mamei Angot).

www.dacoromanica.ro
 22

Frumos, titnr, inteligent. Rasianu, dad, nu ar

fi avut un defectfrequent de altfel multor ac-
torinu s'ar fi pierdut de tiln5r. Nu stiu dac
avea 30 de ani cilnd a murit.
Vocea lui Ins/ s'ar fi pierdut pe l'nga puter-
nica voce a lui Poenaru.

Un -alt actor de seama din opereta craioveanii

era Nae Popescu, de fel din Craiova, un alt actor
perfect agramat, care era lug adevArat actor. tiu
actori, cari mai tarziu an invatat singuri cele tre-
buitoare meseriei lor ; Tiimisescu i Nae Popescu
nu se glindiserit nici odattl la asa ceva.
Nae Popescu avea un nas enorm, un nas in
trompettl, dar simpatic. Ochii lui cei mici cari
sticieau de siretenie, nasal a la Cyrano de Berge-
rac, ii faceau tot succesul. Ca si TaMisescu si A-
nestin, renuntase la succesul comediilor, preferind
opereta, care era pe gustul marelui public.
A murit intr'un mod trist, dupit ce a fost cat-
va timp paralizat. Nu stiu daca n foaierul teatru-
lui din Craiova se gasesc mrtcar fotografiile aces-
tor maestri ai scenei, pang cand un istoric al tea-
trului din Craiova se va grsabi s intreprind po-

www.dacoromanica.ro
 23

vestea teatrului pe unde au trecut atati actori

de talent.
Din toate succesele, din toate durerile, din pa-
timile mari de pe scena i. din intrigile din cu-
liv, nu ramane mai nimic. Cateva panglicute, ca-
teva fotografii, cateva amintiri t;i restul... Were.
Actorul a trait prea in tens pe scena, pentru a
mai ramble si dupa moarte.
*
In opereta din Craiova s'a mai distins un artist
dramatic, dar numai intr'o Singura piesa. Un rol
a jucat, numai unul. E vorba de fiul lui Iulian.
Unii spuneau ca n'ar fi fost fiul lui Iu lian, dar
semana prea mult. Mama erea o actrita numita
Mina din trupa lui Vladicescu.
Fiul lui Iu lian nu avea talent pentru teatru
i pana atunci jucase tot roluri neinsemnate. A ce-
rut insa sa joace pe Jupan din Voevodul Tiga-
nilor>>. Vazuse de zeci de ori pe tatal sau in a-
cel rol, ii prinsese gesturile, il imita perfect i spu-
sera toti, in urma primei reprezentatii, ea' nu era
nici o deosebire intre Iulian tatal i. Iulian fiul,
in ce privea acel rol. A murit Canal-, dar alt rol
nu a mai jucat. In Jupan isi pusese el tot talen-
tul ce-1 avea, acela de a imita.

www.dacoromanica.ro
MARIA PETRESCU.CLOTILDA CALFOGLU

Din tre actritele de seamti ale Craiovei, a fost Ii

Maria Petrescu i Clod lda Calfoglu. Cea din urmii,
a murit acum cativa ani.
C. Petrescu, sotul Mariei Petrescu, era un
bun actor din coala vechie, i pe vremuri juca
cu succes, aln-Kri de Manolescu, pe scena teatrului
Dacia. A jucat i prin provincie, in Craiova insd
mai mult, sub Teodorini, apoi ca societar. Era un
actor indispensabil. Poate cam tremola prea
mult in melodrame, in (nice caz avea talent, Ta-
lentul s'au fret nu putea s fie comparat cu acela
al Mariei Petrescu. Bucure0ii nu au avut nici un
Ion TnAsescu, dar nici o Marie Petrescu. Biltr
obosit de luptii, ea poatc sa se consoleze ct si-a
fled datoria, -ca.'a fost printre cele dntAi actrite,
care au format serii de alte actrite.
Pe vremurile acelea, era la modil, melodrama.
Se juca cu succese neintrecute, piese ca Doua

www.dacoromanica.ro
 25

Orfeline, in care Maria Petrescu juca pe Mama

Bancal >, Saracii in haine negre> si altele la fel.
De acum treizeci de ani incoa, nu am mai vazut
publicul plangtind cum pliingea la reprezentarea a-
eelor piese.
In Mamb, Bancal, Maria Petrescu Meuse o a-
ilevarata creatie. Par'ca o vad. Desi femeie grasa,
voinica, ea nu se ferea de loviturile ce in mod
inevitabil primea de la toate obiectele ce o incon-
jurau. Trebuia sa se prefacrt ca e bean, tocmai ea,
cea mai sobra dintre actrite. Era cea mai emotio-
nanta scena din piest tia actrita ce trebuia sa
'Lea. 0 alta ar fi lasat de o parte sute i mii de
rtitciri, pe care actorul bun le creiaza instiuctiv,
gesturi care-i yin Eli% sa le fi studiat.
Juca roluri ingrate ca eel de care vorbii mai
sus, dar era admirabila in batrana din < Onoarea,
in ,mamele nobile, ba ceva mai mult, era nein-
trecuta in comedie. Frumoasa nu era, dar avea
cloui ochi mari, vesnic intrebatori, ochi ce mereu
cercetau.
Dupa ce vedeam pe Fany Tardini in vre-o
piesa ca Nebuna de la sapte turnuri, Fualdes>
sau alta, o visam noapte tt. a alearga sa ma prinzg
prin coridoarele teatrelor. Maria Petrescu nu mi-a

www.dacoromanica.ro
 26

speriat nici odatii somnul men de copil, de oarece

pe cilt de sAlbaticii pArea ea in clfama Baneal>>,
pe atilt de bung, era la ea acasA. Era de o blaji-
nete fAra margini, mamA bunA, sotie plinil de de-
votament.
*
Cu mult talent juca pe scena teatrului National
din Craiova si Clotilda Calfoglu. Avea gulp ita-
lienesc in vinele sale. Malta, slabA, cu un nas
aquilin, cu doui ochi maH, negrii, ce seAnteiau
totdeauna cAnd ea vorbea, sau care aruncau ful-
gene, eland era milniatA, Clod lda Calfoglu ar fi pu-
tut sA alba mai mult succes, pe o alta scena, uncle
s'ar fi cerut alte piese.
Vesnic nemultumita, vesnic in plina revolla
simtea ea cum i se scurgea viata Bra sii faca ceva
de samA. De o milndrie frA margini, ea nu stia
ce va sii zicii sl cearA ceva cuiva. Asa erau si
personajele pe care ea le intrupa pe scenA. Nu-i
era dat sil joace bune burgheze si mai ales din
cele cad trebuiau sA sufere. Ea suferea destul in_
viatii si nu voia sA mai sufere si pe scena. Astfel
nici odata nu se implca cu cei cad conduceau
teatrul si se avea rail si cu majoritatea colegilor,
cad numai iertatori nu erau.

www.dacoromanica.ro
 27

0 vedeam des la ea acasa. Locuia de ani de

zile cu artistul Petreanu 0 cu fetita ei iubita, A-
delina, care daca nu ma insel azi e actrita.
Conversatia ei era totdeauna interesantrt, cAci
doll de Inca vreo doua trei exceptii tot din teatru.
din Craiova, ea cunostea limbile franceza si ita-
liana si citise mai toate piesele_de seama din li-
teraturile acestor doua limbi.
Ar fi voit o alta viata, dar inlantuirile fatale
inerente fiecarei vieti, caracterul ei, mediul incon-
jurator o sileau sa-si traiasca aceiasi viatrt necajita
si amarata.
Erau multi din publicul eel mare, cari declarau
ca pentru ei, Ciotilda Calfoglu nu are talent. Nu
o intelegeau. Frigurile privirei ei nu le pricepeau
ei, fi speriau eel mult.
A trait mai toata viata in Craiova, 'Ana cand,
intr'o bunit zi, s-a stins pentru vecie, ducand cu
ea suiasul amar al buzelor sale subtiri si vinete.
Cine va seri istoria teatrului National din Cra-
iova va avea mult de lucru !si. mai ales va avea
o ingrata sarcina. El va cerceta afisele si alte a-
mintiri de prin dosare, dar nu va putea sa re-
constitue. o epoch' oarecare de activitate a acelui
teatru. Ar fi trebuit srt-i cunoasca pe toti acesti.

www.dacoromanica.ro
 28

actori O. actrite, s fi trait alaturi de ei intre cu-

Ilse, sa-i fi vazut in cabine, chid se cgrimaty ,
-a-i fi cunoscut la ei acasa.
Cine-i va invia ? Cine va putea descri mai tarziu
uccesul artitilor de seama, pe care i-a avut
-Craiova.
Lista pieselor jucate si numele celor earl au jucat
Nor ramane obiecte reci, inghetate, din ele nu va
zreei adevarul 1).

1) Aflu abia scum, cii, de catva timp a incetat din viag si Maria
PetTescu. Dintre artietii cei vechi au rimas doar: d-na Fiircilsanu,
D. Anestin si altii.

www.dacoromanica.ro
 BOBESCU
Inca de pe timpul directiei Mariei Teodorini
fusese angajat la teatrul din Craiova, artistul Bo-
bescu. Cand ziceai Bobescu Insq, ziceai o trupri in-
treagA : el, ea, cumnatii lui, cumnata lui si mai still,
eu ctiti altii.
Trebuian s fie toti angajati pentru simplul motiv,
cii Bobescu avea un repertoriu al lui, intocmit de-
el, vodeviluri romtmesti, cu muzica aranjati tot de
el si sotia, cumnatii, cumnata, etc. stiau perfect ro-
lurile lor. Ba jucau i micii lui copii, si avea o
multime, toti frumosi, toti inteligenti, toti muzicanti._
Dad], nu ati zice ci exagerez, cel mai mic dintre
Bobesti, la sAnul mamei lui sugea laptele hranitory
biltand ns tactul cu capul.
Carada in tinerete intocmise Cavalul feratecat,
o pies drAgutii, care avea totdeauna succes. Bo-
bescu frtcuse o alta, care nu mai era asemilnatoare
cu cea dinai, era mai comp1icat5. i ca text si ca

www.dacoromanica.ro
 30

vnuzicl Avea apoi in repertoriul sau : Marehriza

huedtar, Domnia femeilor i multe allele pe care
.el singur le orchestrase.
Inalt, bine fAcut, frumos, era mai presus de oHce
simpatic. Vorba lui moldoven9asert, vesnicul lui surls,
ba uneori ras cu hohote, 11 facea sa-1 iubesti. Nu
avea vocea puternick uneori era ritgusit de-abinele
did la repetitie el ante, cu toti , dar anta
-icu duiosie, era un muzicant perfect.
Mai titrziu a jucat si in opereta din Craiova si
anume in illaseota, in Briganzii 0. in multe alte
operete.
Dar tot ale lui ii erau dragi, tot piesele la care
nauncise el atilt de mult. Era el aplaudat in Murzuc
{lin Girofle-Girofia, dar phIcerea lui cea mare era
sa joace pe Mai chizul Bucatar>>.
Nu-i placea apoi lui O. stea in slujba la altul
el.intr'o zi, dupa ce se gAndi putin, dupA ce-si pe-
trecu mAna prin pa'rul cel negru si frizat, se hotari
sA.-si reconstituie el trupa.
L'am revazut in Bucuresti, acum aproape doub:-
zed de ani, la o graclina" din strada CArapineanu.
GrAdina era mereu plina' si Bobescu era incntat,
mai cu seamil cii acum, vreo doui din fiii srd Cantau

www.dacoromanica.ro
 31

cu viorile tn orchestrk iar o fiica a sa anta ad-

mirabil din gull.
Era peste putintl, si nu ajungrt copiii liii artisti.
El era vesel mereu, vedea viata prin partea cea
bunk era un optimist si era indintat ea si copiii
lid s fie artisti.
*
Ctiti ani avea Bobescu pe acea vreme? tia poate
doar familia sa. Acum etti-va ani el pretindea el
trecuse de 70 de ani, desi era tot inalt, tot voinic
tot cu ochiul ager.
Dar nu mai era Bobescu de odinioarl Omul
acesta ti consacrase viata intreaga numai profe-
siunii i famiiei, petreceri le avusese pe acelea ale
teatrului, dar cu totii la un loc, cu intreaga fa-
milie, cu ai lui, cu ai ei, erau vre-o dourt-zeci de
insi.
Vorbea frumos Bobescu, juca, dar nu mai era
eel dinainte. Ii apucase un dor et fie frort ai lui,
sil colinde tara, s umble vagabond. Ai lui nu mai
vtiau de el ; auzeau i ei c fusese vAzut la Iasi,
sau la Roman, sau la Constanta. Era de sigur vreo
boalli nervoask rezultatrt din munca excesiva ce
depusese el ani de zile frtra intrerupere.
Inteun etrg din judetul Putna si-a Osit el moartEa ,

www.dacoromanica.ro
 32

L-au ingropat cei de acolo cum au putut, familia

cea neciljit si indurerata afland mai tarziu.
El, care vesnic 'Idea si fitcuse pe ceilalti sit rada,
intristase acum pe toti, ii ndurerase pentru tot-
(Mauna.
*

Ciici de prisos ne-am supitra pe actori, cii, afec-

teaza in viata de toate zilele, ea cei mai multi tot
actori sant si la cafenea, la dirciuma, ca i la teatru.
Ba ceva mai mult, multi actori fifth' talent, cu mutra
ca a sfinxului egiptean, sunt mai cu talent and
se afla cu prietenii lor filistinii, sau fie chiar cu
cronicarii lor dramatici.
Cel mai burghez actor tot are patimile i ne-
cazurile lui. Cum admiti c un sgarie hartie oare-
core, functionar nu stiu unde, sa aibit pasurile- su-
pararile lui si nu admiti ca un om, care traeste cu
trecutul, cu regi i imparati, cu.doamne man si
frumoase, un om care sufera mereu ca sa placii, sit
nu aibit capriciile lui ?
Actorul e capricios i apoi and e vorba de
actrite...
Scuzati-i pe toti i pe toate. Viata Mr e intensa
si coloratit, ei s'au intrupat in nenumarate persoane

www.dacoromanica.ro
 33

ei fiecare le-a %sat cAte o amintire. SA ne aducem

aminte noi, ceti1a1ti, numai de clipele de plrteere
ce artistul dramatic ni le-a procurat.
Si-apoi mai e un motiv, Pam mai spus, actorul
piere en total, cu name cu tot. Sau li se mai spun
doar numele. E egal ea' Manolescu a murit i cA
Aristizza Romaneseu trtieste, pentru marele public
ei an murit amndoi. Actorul, odatrt ce nu mai joaciti
e i inmormantat.

www.dacoromanica.ro
 IRENA VLADAIA IOSEFINA GALUSCA

Cele dou5, artiste de seamil, care duceau greul

in trupa de operete din Craiova, emu Iosefina
GOlura i Irena Vladaia.
Cea dinti jucase pe scenele multor teatre din
diferite orae ale Moldovei, iar Vladaia abia de-
buta in tarO, venind din strOinAtate: Arnandout;,
erau deci en totul necunoscute publicului craiovean.
Inca dela ineeput, simpatiile publicului se in-
dreptara spre GOluwa, dei Vladaia era o perfec-
t muzicantil, o femee cultO, cunoscand trei-patru
limbi strOine, o cOntOreatO cum rar se grts&te.
Cu toate acestea, Gala Ka era cea mai simpati-
ea, ea avea un minunat joc de sceng, pe care Via-
daia nu-1 avea i cAnd vorbea in prozg, avea vo-
cea tot plaeutO, pe eand Vladaia parert se restea.
Publicul nu putea sit nu recunoascO meritele
muzicale ale Vladaiei, dar notele prelungite ale
aeesteia Ii oboseau cu total.

www.dacoromanica.ro
 35

Succesul, adevrtratul sucees, nu l'a avut Vladaia

in Craiova, ci in Bucuresti si nu in operete mai
usoare, ci in opere cornice, cum e Carmen, de pildrt.
Daca" nu micnsel, a debutat cu Girof14-Girofht, rol
in care era incantrttoare. Era tat-aril, frumoasrt, en
doi ocbi mari, negri, selipitori de inteligentrt. A
avut succese ins, in Voevodul riganithr, piesrt in
care juca ahlturi en Rijenarn, in Veinzatorul de
pasari, in Briganzii, etc.
Vladaia nu avea nevoe ea ceilalti, st invete
partea muzicalrt a rolului de la seful orchestrei, ea
tilea singur dintr'o data' notele muzicale.
Nu. tot asa era cu Grtlusea, care nu era o mare
muzicantA, dar care canta cu atata pricepere, In
cat nici nu ai fi brtnuit et nu se pricepe in teo-
rile muzicale. cat de greu e rolul lui Bocracio
din opereta en acelasi nume, se stie, i dacA nu
pentru un muzicant, cel putin pentru unul care
tie prea putinrt muzicrd Grausca, avea insrt un
slimes frtrii pereehe in Boceacio, alturi de Yladaia
si de trei comici excelenti: TiinAsesen, Anestin si
Popescu. Avea ceva duke in vorb5, care te fer-
meca si, lucru curios, nu era nici frumoasrt, cel
putin en Vladaia nu puteai srt o compari. Cu Mate
acestea, Grdusca avea nenumiirati admiratori, de la

www.dacoromanica.ro
 36

brietii de licen, earl aplaudau de foc din galerie

pana la domnii in varsta din priniele staluri; ba
placea i elegantelor doamne din baignoires i loji.
In Fata mamii Angot, Galusca avea o ade-
varat creatiune, rolul acela al cochetei Lange
pared, pentru ea fusese scris.
Era tug ceva putred in regatul Danemarcei>,
era varsta. Talentul a ascuns acest defect pang
tarziu; in urrna Galusca trebui sa renunte la ope-
retd, la roluri mai grele, i reapuca iar calea pro-
vinciei.
Vladaia, care era mai tanara, abia atunci simtise
desvoltarea talentului sau scenic. De uncle la in-
ceput era o simpla stand de piatra frumoasa 6
care canta ingereste, a invatat cu timpul meste-
sugul de a se misca pe scena, a invtat arta de a
sti ce sa faca ea mainele sale, a aflat cum o ar-
tista poate sa scoata in evidenta farmecele sale.
Pe scena teatrului National din Bucuresti, in
opere cornice, Vladaia fu alta i obtinu tot succesul
pe care-I meritau arta si talentul ei.
Dar timpul e neindurator cu artistii. 0 doamna
oarecare, din societatea burgheza, ajuns la o varsta
oarecare, are in adevar multe de regretat, dar ia-
Inchipuii-vI, ea acea doanana e o fosta artista

www.dacoromanica.ro
 37

celebra, o artista care a cunoscut toate succesele

rampei, care a infiorat mii de spectatori, care a
primit sate de buchete de flori, de coroane cu mari
panglici albe_
Parerile de rau atunei sunt inzecite, mai ales
and recomandata unui dinar, care nu a vazut-o
jucitind, numele ei, magnetic, alta data, nu mai
provoaca acum nici o micare, nici o schimbare
pe fata lui.
Unii actori sau actrite incearca sit reinvie viata
de aka data... la un concert cel putin, se mai pot
produce insa... dar nu, impresiunile sunt detesta-
bile i pentru actrita i pentru public.
Cel putin, unii dintre arti4i si-au imortalizat
jocul de eena, la cinematograf, iar vocea pe plitdile
gramofonului. Sa speram cit sistemul acesta se va
populariza i noi ; vor putea astfel sa vaza i sa
auza i cei de peste o jumatatate de veac pe ar-
t4tii ce-i admiram in zilele noastre.

www.dacoromanica.ro
 HAGIESCU

Multi artisti dramatici au colindat prin provincie

s'ar putea stabili cAteva clase ale acestor boemi.
Unii dintre acestia nu aveau talent, exploatau
pe al altora, dar erau cati-va ea Teodor Popescu,
tatAl talentatului artist Achil Popescu, Hagiescu,
Burienescu chiar, si altii.
Acestia erau cei cari nu se puteau supune le-
gilor si regulamentelor, nu stiu ce va sa ziert
ordin >, nu voiau s tie de nici o obiectiune.
Puteau sa' fie si ei si mai cu seama Hagiescu,
societari ai vreunui teatru national, dar ei n'au voit.
CAnd a venit Caragiale director la Teatrul Na-
tional, prima lui grije a fost sa angajeze pe Ha-
giescu si pe Anestin, scape de hoinaritul prin
provincie. Nu a stat niei Caragiale multit vreme
la Teatrul National, dar nici artistii liii favoriti!
Au plecat amandoi. Hagiescu, prina la moarte, a
irnas eredincios principiului, de a nu avea sthpan.

www.dacoromanica.ro
 :39

SlObiciunea fetei lui era uimitoare, nu-i gOseai

comparatie de cat cu Voltaire in anii baranetei
0 legenda spune ea Hagiescu :4-ar fi speriat prima
0 ultima lui nevastO, cu slObicinnea lui. A fugit
femeia, san fata, cum veti voi sO-i zieeti.
*i en toate acestea, scheletul acela mai avea 0
nervi. Ca o minune, rOmOseser nervii singuri, fruit
mu;chi, fOrO came. Un mOnunchi de oase era
Hagiescu.
Vorbea putin pe nas, rula teribil pe r, dar vo-
cea lui era simpatica.
Nasul lui subtire i vielean forma o parte din
succesul artistului.
Orn viol, inteligent, oarecum cull, mai cult eel
putin de cat unii actori de pe vremea liii, Hagie-
scu intelegea numai de cat rolurile in cari putea
sO aibO succes.
Mi-aduc aminte cu prilejul acesta, vorbind
de cultura actoriceascO din trecut, de ce incantat
era un actor, talentat de altfel, cO pe la 50 de
ani a putut sO citeasca cu interes o istorie a Ro-
manilor, o carte pentru studii liceale!
Hagiescu jucase multe roluri, avusese succes mare
in Doi Sergenti > cu Manolescu, jucase pe grecul
din Lipitorile satelor, rol in cgre era mult mai

www.dacoromanica.ro
 40

bine decat In Moise din aceiasi piesa, dar avea

el un vis: Avarul . Studiase el < Avarul de
Moliere si voia cu (nice pret sa-1 joace pe mice
scena. In adevar, 1-a jucat. Dar il intelesese
oarecum gresit. Avarul e un mare patimas, dar
nu e personaj de tragedie. Nu e tragic nici cand
e furat cu o suma cat de mare un om care nu
e avar, dar cand unui avar i se fura bath, faptul
nu e deloc tragic. Hagiescu facea putina tragedie.
De obicei insa, in toate rolurile ce le juca Ha-
giescu, era admirabil.
Mi-aduc aminte de cateva saptamani pe earl
le-am petrecut impreuna, in provincie, inteo yard
calduroasa. Trupa era compusa din Hagiescu, 0
d-na, buna prietena a lui si Anestin. Eram student
pe acea vreme, prin urmare sarac, si am primit
postul de sufleur. In cusca mea, fie la Pitesti, fie
la Campulung, radearn eu mai tare de cat publi-
cul din gradinil, caci stiam mai dinainte ce aveau
sa spuna fie-care.
Trupa mica, succes mare. i ma mir cum se
invoiau cei doi actori. Hagiescu era pus totdeauna
pe glume si noroc, ca afacerea mergea bine, caci
altfel ar fi fost pus si pe cearta.
Duceau o viata care numai actoriceasca nu mai

www.dacoromanica.ro
 41

era. Dupg pthnz, doar se mai duceau la cafenea,

srt mai afle ce e nou in oras.
Hagiescu nu se invoia ins6 cu multi si unii II
acuzau de thutate. Era pur i simplu rtiutacios,.
mai cu seamg cAnd era anadrilt de soarta pe care
n ducea.
Pentru nimeni nu stiu s fi avut el consideratie
ea pentru Manolescu. Acum imbatthnise, scena fu-
sese asaltatd de alte generatii, iar el, veteran al
scenei, era mereu inghesuit, dat la o parte. Dar
rama'sese tot cel dinainte si tot asa a murit.

www.dacoromanica.ro
 SOREANU EMINESCU SUFLEOR

In sala din fata casei eran adapostite vreo dourt-

trei lazi enorme de brad. In cash' nu aveau loc
cu toate acestea, in aceste lazi, se afla o adevarata
bogatie, erau costume de teatru.
Seara, sub limiina 11lIreat a electricitatii, stra-
lucese i diamantele falw, stralucesc i fireturile
aurite ale hainelor pe cari le imbraca actorii.
Acum treizeci de ani nu era electricitate in orice
teatru, dar costumele actorilor tot straluceau. Un
director de teatru trebuia sa aiba costumele nece-
sare la reprezentarea atator piese.
Cum tata avusese in Ateva randuri conducerea
unei trupe in provincie, trebuise s cumpere 0.
costume de teatru. Dar de vreo doi-trei ani, toate
aceste costume stateau in lazi, rar scoase afara,
pentru a se constata ce ravagii au mai facut moliile.
Luam fiecare costum in parte *-1 incercam, a-
yearn la indemana costume de pagi, tricornuri, haine

www.dacoromanica.ro
 4;3

de tarani francezi, haine ce se purtau pe vremea

fanariotilor, tot felul de sepci, de cbivere si de
palarii. Cum sit nu joci teatru, cand ai costume ?
Dar mai erau nenumitrate accesorii, ca aripele
ingerului din Don Juan de Marana (corect ar fi
fost Maniara, dar toti ziceau Marana), masti, sibii
tesace de lemn i tot felul de nimicuri indis-
pensabile scenei.
Dar nu eram bingur in explorilrile mele, aveam
un ajutor, pe Soreanu. Veda cu mine, indr5gostit
de teatru, desi nici zece ani nu avea, avea o ade-
viirata religiositate fata de toate costumele acelea
de teatru. Cu de la mine putere, i-am daruit fai-
moasele aripi ale ingerului din Don Juan.
Atat de mult respect avea pentru ele, in cat a
crezut de cuviinta sa le atarne pe fundul unei
scene improvizate, pe care juca, avand destni spec-
tatori.
Pe strada Vulturului, unde s'a mutat putin in
urmil, am mai gisit un baetas de seama noastra,
in curtea caruia am jucat piese de teatru, pe o
scena foarte primitiva: scandtui puse pe butoaie
Fie acolo, fie la el acasa, Soreanu era cel dintai,
el era actorul, el conducea, el intelegea totul. Aveam
si eu practica mea de teatru, vazusem sute de piese,

www.dacoromanica.ro
 44

pe scenele a zeci de orase, dar in fata adevaratului

ctor ma inchinam.
Soreanu, daca a invatat multe lucruri, daca' a-
fara de specialitatea lui artistica, a inmagazinat
multe cunostinte de tot felul, datoreste acest lucru
euriozitatei lui. Curiozitatea bine indreptata e o
anal puternica, en ajutorul ei afli tot ce te inte-
reseaza. Soreanu era curios, de aceia, pe 1Cinga ta-
lentul lui pentru teatru, el are si alte daruri in-
telectuale.
Auzi de multe ori plkngerile ekte unui actor...
nu i s'a dat roluri, e persecutat, nu e lasat sa-si
{lea mOsura talentului sau. S. nu-1 crezi, talentul
Invinge oriee, dar numai talentul real. Asa e in
literatura, asa e in stiinta, asa e in arta. Artistul
.dramatic de talent se impune fara s5 vrea el, fara
sit vrea altii. Nu e nevoe s joace pe Hamlet, nici
pe regele Lear, il simti pe actorul de talent in cel
mai mic rol ce i se va da.
Reflectam odata asupra acestor lucruri, vazand
pe Soreanu intr'un rol in care era admirabil. Nimic
,exagerat, nimic ce sa park studiat. In aceiasi piesa,
un alt artist, care e destul de inteligent de altfel,
juca rolul unui nobil scapatat. Nu intelesese rolul,
credea ea trebue sit fie ridicol si in adevar reusea

www.dacoromanica.ro
 45

ciimplect. Dar rolul in realitate nu era al unei pa-

iate caraghioase; era al unui om bine crescut, cares
numai cl nu avea bath.
Actorii cei mari nici nu au nevoe sd judece a-
ceste lucruri, ei le simt dela prima citire a piesei
si i0 joaca admirabil rolul lor, pentruc h. au inteles
intreaga pies.
De ate ori n'am auzit: Am o intrare in actul I,
cateva vorbe in actul al III-lea si o scenrt in actul
al IV-lea.
Rolul il stie, cu toate replicele lui, dar ce nu stie,
e piesa in intregimea ei. Cum vreti ca bietul orn
s'a-si inteleagg rolul ?
Soreanu a fost constlincios si in aceasta privint5,
el a cunoscut piesa in intregimea ei, chiar cand a
jucat un rol neinsemnat la incePutul carierei sale.
...,-
*
Artistii dramatici de seamA., ar trebui sti-si scrie
spre VatrAnete memoriile lor, de oarece vorbind de
ei, ei vorbesc despre adevArata istorie a teatrului.
Pesta cAtiva zeci de ani, Soreanu 0 ca el altii din
epoca lui, ar putea sh" lase insemari asupra acti-
viatei kr teatrale. CAte lucruri interesante nu s'ar-
afla 0 nu s'ar pgstra. Ne-ai vorbi poate 0 de cei
cari au avut dragoste de teatrd, dar nu au putut

www.dacoromanica.ro
 4(i

sa ajunga uncle a ajuns un actor de fmnte. Pe

vremea cand nu erau de cat doua trei sali de teatru
vi nici un cinematograf, infloreau teatrele de mahala.
Am cunoscut unul dincolo de Ha la Traian, (pe
atunci Polcovnicul Chenea), un altul pe la Crucea
de piatra, altul alaturi de biserica Sf. itefan (Ca-
larasi). Unii din cei earl jucau pe acele scene, pro-
miteau ceva, dar mai tArziu, cu toate silintele lor
au ramas tot cu un anume public.
Azi nu mai exista asemenea teatre, care au avut
o istorie special:a, dar care nu vor fi trecute in
istoria teatrului nostru, dei formau singura distractie
a mahalalelor de pe atunci.
Nu e vorba, tot pe acea vreme succesul la Teatrul
National il aveau feerii, ca Roza magicei, Fata
aerului i allele, iar nu piesele lui Dumas as si
ale lui Sardou tot de pe acea vreme.
*

CAnd am vorbit de lazile cu costume, am uitat

sa amintese un amanunt interesant. Tot o asemenea
lad a. continea piese si roluri. Erau mii si mii de
piese si de roluri care raspandeau un puternic miros
de inclris si de mucigai, de indata ce deschideai
.eapaeul lgzii.

www.dacoromanica.ro
 47

Mid au aparut poeziile lui Eminescu, intr'un

volum cu prefata de Titu Maiorescu, citeam noi
copii, cu glas tare, unele din pdezille maestrulnit.
Cei de-acasrt k41- u adus atunci aminte eine fu-
sese Etninescu: un sufleur angajat pe vremuri la
Vllidicescu, un coate-goale, care umbla incaltat en
galosi, vesnic amorezat insri, strecuriind in rolurile
ce le transcria poezii dedicate actritei care ii plgeea.
erau sute de roluri scrise de Eminescu in acea
lada de brad. De unde sri stin insA care erau cele
serise de el? TArzirt am vtizut manuscrise de ale
mi Erainescu, dar lada cu toate piesele, en toate
rolurile, nu mai exista.

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII

Pag.
1. Fratii Vldicesti 3
2. Manolescu si Anicuta 9
3. Maria Teodorini. I. TanAsescu 13
4. Nicu Poenaru.- Rasianu.- Nae Popescu. - Iulian 11 19
5. Maria Petrescu. Clotilda Calfoglu 21
6. Bobescu 29
7. Irena Vladaia.Iosefina Galusca 34
S. Hagiescu 3S
.
9. Soreanu.Eminescu sufleor 42

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro