Memoriu Explicativ
Memoriu Explicativ
Memoriu Explicativ
2
Determinarea adâncimii de fundare. Prin adâncimea de fundare se înţelege
distanţa de la suprafaţa nivelată a terenului până la talpa fundaţiei.
Tipurile fundatiilor
In practica de constructii se intilnesc in mod obisnuit mai multe tipuri de fundatii
care pot fi grupate:
- Fundatii de suprafata (directe)
- Fundatii pe piloti
- Fundatii de mare adincime
3
Sarcină de proiect:
De proiectat fundaţiile construcţiei în două variante
a)Fundaţii de suprafaţă
b)Fundaţii pe piloţi
1.Constructia este prezentata prin planul sau la cota ±0.000
2.Caracteristica constructiva a constructiei :
Rigida
Grosimea peretilor 0.5m;
Sectiunea stilpilor 0.5x0.4m;
Raportul dintre lungimea si inaltimea constructiei L/H=2.44;
3.Sarcinile pentru proiectare fundatiilor sunt date la cota ±0.000(varianta nr.1)in
gruparea lor principala cu valorile normate:
Pe axele A,C N=1200kN
Pe axa B N=1700kN
Pe axa D N=340kN/m
4.Constructia urmeaza sa fie realizata in orasul Balti pe santierul nr.24
5.Tipul constructiei: casa Sectia uzinei masinilor de constructie
6.Planul in axe a constructie este prezentat mai jos:
4
Capitolul I
Date initiale pentru proiectare, prelucrare, si sistematizarea lor
Umplutura de pamint
La acest strat nu se face nimic ,nu e bun de fundare deoarece cotine continut
organic.
Argila nisipoasa
Date iniţiale:
h=3.8 m
γ =16.9 kN/m3 -densitatea pămîntului
γs =27.0kN/m3 -densitatea granulelor minerale
ω =0.15-umiditatea pămîntului
WL =0.32 - limita superioară de plasticitate
WP =0.16 -limita inferioară de plasticitate
o
n
ϕ =20 -unghiul de frecare interioară a pămîntului în grade
Cn =40 kPa -coeziunea pămîntului
g sb =
(gs -gw) =
27 - 10
= 9.25kN / m3
1+ e 1 + 0.837
5) Calculul greutatii volumice a pămîntului în stare saturată
g s + (e �
g w ) 27 + (0.837 �10)
g sat = = = 19.25kN / m3
1+ e 1 + 0.837
6) Calculul indicelui de plasticitate
I p = wL - w p = 0.32 - 0.16 = 0.16
IL =
( w - w ) ( 0.15 - 0.16 )
=
p
= 0.0625
IP 0.16
Nisip argilos
Date initiale:
h=4.6 m
g = 18.8kN / m3 - greutatea volumica a pămîntului
g s = 26.7 kN / m3 - greutatea volumica a granulelor minerale
w = 0.23 -umiditatea pămîntului
j o = 24 -unghiul de frecare interioară a pămîntului în grade
Cn = 8 -coeziunea pămîntului
g sb =
(gs -gw) =
26.7 - 10
= 9.55kN / m3
1+ e 1 + 0.747
5) Calculul greutatii volumice a pămîntului în stare saturată
g s + (e �
g w ) 26.7 + (0.747 �
10)
g sat = = = 19.55kN / m3
1+ e 1 + 0.747
Argila bruna
Date iniţiale:
h=5.7 m
g = 19.7 kN/m3 - greutatea volumica a pămîntului
g s = 27.1 kN/m3 - greutatea volumica a granulelor minerale
w = 0.26 - umiditatea pămîntului
j o = 18 -unghiul de frecare interioară a pămîntului în grade
Cn = 45 -coeziunea pămîntului
g sb =
(gs -gw) =
27.1 - 10
= 9.86kN / m3
1+ e 1 + 0.733
5) Calculul greutatii volumice a pămîntului în stare saturată
g s + (e �
g w ) 27.1 + (0.733 �
10)
g sat = = = 19.86kN / m3
1+ e 1 + 0.733
1.2.Evaluarea conditiilor geologice ingineresti si hidrogeologice ale
amplasamentului
φ , grade
γs , kN/m3
γ , kN/m3
γd , kN/m3
γsb, kN/m3
γsat ,kN/m3
medie h, mGrosimea
Denumirea
completă a
C , kPa
E , kPa
WL
WP
W
Sr
IL
Ip
pămînturilor
e
1. Umplutura de
- -
16.5
0.9
-
-
-
-
-
-
-
-
pamint
14.69
0.483
7596.45
0.0625
2.Argila nisipoasa
0.837
19.25
27.0
16.9
0.15
9.25
0.66
0.32
0.16
3.8
20
40
0.822
10000
15.28
0.747
19.55
3.Nisip argilos
26.7
18.8
0.23
9.55
0.21
0.27
0.06
0.33
4.6
24
8
0.961
21000
15.63
0.733
19.86
27.1
19.7
0.26
9.86
0.23
0.41
0.18
0.16
5.7
18
4.Argila bruna 45
Z=2.0 m
A=10000cm²
N(kN) S(mm)
100 10.6
200 21.0
250 26.2
275 29.2
300 32.8
325 40.5
tasarilor se aplica urmatoarea treapta N i+1 ,care provoaca tasari S i+1 ,astfel se obtine:P 1
DP
E = (1 -n 2 )w d ; kPa
DS
DP = 50kPa
4� A 4�1
2
d= p = 3.14 =112.87m.
DP
E = (1 -n 2 )w d ; kPa
DS
50
E=(1-0.352 ) �
0.79 �
0.13 � = 7596.45kPa
5.2*10 -3 ;
51.28 - 51.1
i= = 0.0048 <0.005
33
51.9 - 51.85
i= = 0.0049 <0.005
33
Capitolul II
Fundaţii de suprafaţă
d = 1 m; kh = 0.8 m; d0 = 0.23; Mt = 7;
dfn = 0.23· √7 = 0.61 m;
df = 0.8·0.61 = 0.59 m;
d > df - condiţia se respectă.
2.2. Dimensionarea tălpii de fundaţie
340
b1 = = 0.942m
379.75 - 19 �
1 adoptăm talpa fundaţiei de 1 m
Schema de calcul:
Trecem la calcul:
N pII = g f �
bp � g b = 1�
Hs � 1 22 = 6.6 kN / m
0.3 ��
N fII = g f �
b1 �
0.5 � g b = 1 ��
d1 � 1 0.5 � 0.699 = 7.689 kN / m
22 �
N sII = g f � (b - bp ) �
0.5 � g II' = 1 �
db � (1 - 0.3) �
0.5 � 16.54 = 0.746 kN / m
0.301 �
db = d - d1 = 1 - 0.699 = 0.301m;
g II' =
g1 � ( d - h1 ) = 16.5 �0.9 + 16.9 ( 1 - 0.9 ) = 16.54kN / m3
h1 + g 2 �
unde d 1 -
greutatea volumică medie (pătratică) a pămîntului mai sus de talpa fundaţiei.
Calculul momentului:
1.6042
12.99 �
M II = - 0.746 �
0.775 = 1.65kNm
15
Calculăm presiunea pe talpa fundaţiei:
N II M II 355.03 1.65
Pmax II 1 = + = + = 364.96 kPa;
b� 1 W 1 0.166
N M 355.03 1.65
Pmin II 1 = II - II = - = 345.09kPa;
b� 1 W 1 0.166
P +P 345.09 + 364.96
Pmed = min II 1 max II 1 = = 355.02kPa;
2 2
Determinarea rezistenţei de calcul a terenului de fundare:
g c2 ( M g �
g c1 � kz � g II + M q �
b1 � CII )
g III + M c �
d1 �
R1 =
k
unde: g c1 şi g c 2 - coeficienţi ce ţin cont de tipul şi starea pămîntului de bază
γ c1 =1.25; şi γ c2 =1; ultimul se ia în raport de L/H = 2.44
k - coeficient care ţine cont de determinarea caracteristicilor ϕ şi C; dacă acestea
sunt determinate experimental se adoptă k=1, iar dacă se extrag din tabel în funcţie
de e si I L se adoptă k=1.1; la proiectul de curs adoptăm k=1.1;
M γ ; M q ; M c -coeficienţi în funcţie de ϕ II a pămîntului de sub talpa de fundaţie:
j II = 200 ; M g = 0.51; M q = 3.06; M c = 5.66;
k z - în funcţie de b, pentru b≤10 m k z =1 ; b-lăţimea tălpii fundaţiei.
g II = 17.2 - greutatea volumică a pămîntului de sub talpa fundţiei;
d 1 - adîncimea de fundare;
hs = 0,5m - grosimea pamintului cuprins intre pardoseaua subsolului;
hcf = 0.15m
- grosimea pardoselei subsolului;
g cf = 22kN / m3
- greutatea volumică a materialului pardoselei;
g III = 16.54 - greutatea volumică a pămîntului mai sus de talpa fundaţiei (în limitele
lui d);
g cf 22
d1 = hs + hcf � I = 0.5 + 0.15 � = 0.699;
g II 16.54
g cf > g III ;22 > 16.54
1[ 0.51 ��
1.25 � 17.2 + 3.06 �
1 1� 40]
16.54 + 5.66 �
0.699 �
R1 = = 307.443 kPa
1.1
Verificam conditia:
Calculul momentului:
L2
Pa � 1.604 2
12.99 �
M II = - N sII �
e1 = - 0.896 �
0.775 = 1.534kNm
15 15
Calculăm presiunea pe talpa fundaţiei:
N II M II 356.722 1.534
Pmax II 1 = + = + = 303.659kPa;
b� 1 W 1.2 0.24
N M 356.722 1.534
Pmin II 1 = II - II = - = 290.877 kPa;
b� 1 W 1.2 0.24
P +P 290.877 + 303.659
Pmed = min II 1 max II 1 = = 297.268kPa;
2 2
Determinarea rezistenţei de calcul a terenului de fundare:
1[ 0.51 ��
1.25 � 17.2 + 3.06 �
1 1.2 � 40 ]
16.54 + 5.66 �
0.699 �
R1 = = 309.436 kPa
1.1
Verificam conditia:
PII �R2 ; 297.268kPa �309.436kPa - condiţia se respectă
unde m
g = 19...23kN / m3
Determinăm dimensiunile tălpii fundaţiei:
b = l = A1 = 1.823m A1 = 1.823m 2
Determinăm greutatea proprie a pămîntului şi a fundaţiei:
N II' = (G fII + N pII ) = g m ���b l d = 1�22 �1.823 � 1 = 73.113kN
1.823 �
Calculam presiunea medie pe talpa fundatiei:
( N 0 II + N II' ) (1200 + 73.113)
PII = = = 382.89 kPa
A 3.325
Determinarea rezistentei de calcul a terenului de fundare:
1[ 0.51 �
1.25 � 1� 17.2 + 3.06 �
1.823 � 1� 40 ]
16.54 + 5.66 �
R1 = = 332.95 kPa
1.1
Verificam conditia:
PII 1 �R1 ;
382.89kPa < 332.95kPa - condiţia nu se respectă
Totodată o verificăm din punct de vedere economic:
P
0.85 � II 1 �1; 0.85 �1.149 �1;
R2 - condiţia nu ne satisface.
Rezultatele obţinute nu ne satisfac. În continuare facem calculul la a II aproximaţie
succesivă:
Date iniţiale:
N oII = 1200kN
Calculăm aria tălpii fundaţiei:
N 0 II 1200
A= = = 4.41m2
R0 - g m �d 332.95 - 19 �
1
unde
g m = 19...23kN / m 3
unde
g m = 19...23kN / m 3
Date iniţiale:
N oII = 1700kN
Calculăm aria tălpii fundaţiei:
N 0 II 1700
A= = = 5.35m 2
R0 - g m �d 336.4 - 19 �
1
unde
g m = 19...23kN / m 3
Presiunea
σ zp are valoarea maximă la talpa fundalului ∑i
apoi descreşte treptat
cu adîncimea. Acest caracter de micşorare a P0 se evaluează cu coeficientul a i
� 2 zi l�
ai = f �
x= ;h = �
� b b�
zi – distanţa de la talpa fundaţiei pînă la hotarul stratului elementar pentru care se
determină
σ zp .
α i - din tabel , manualul Veselov pag.178
Date iniţiale:
b = 1.2 m < 10 m ; E = 7597.45 kPa >10000 kPa
β = 0.8 ; d = 1 m - adîncimea de fundare
PII = 297.268kPa - presiunea totală pe talpa fundaţiei
Calculul tasării fundaţiei se efectuiază după următoarea schemă:
h = 45 - 41.9 = 3.1
II
3
s zg , = s zg , + g w �
h3II = 136.875 + 10 �
3.1 = 167.875 kPa
4 wl 3
s zg ,5 = s zg ,4 + g 4 �
h4 = 167.875 + 19.7 �
5.7 = 280.165 kPa
unde:
g sb = 9.55 kN / m3 - greutatea volumică submersată a stratului 3 de pămînt;
s zp ,0 = a 0 �
P = 1�
280.728 = 280.728
s zp ,1 = a1 �
P0 = 0.881 �
280.728 = 247.321 kPa
s zp ,2 = a 2 �
P0 = 0.642 �
280.728 = 180.227 kPa
s zp ,3 = a 3 �
P0 = 0.477 �
280.728 = 133.907 kPa
s zp ,4 = a 4 �
P0 = 0.374 �
280.728 = 104.992 kPa
s zp ,5 = a 5 �
P0 = 0.306 �
280.728 = 85.902 kPa
s zp ,6 = a 6 �
P0 = 0.258 �
280.728 = 72.427 kPa
s zp ,7 = a 7 �
P0 = 0.223 �
280.728 = 62.602 kPa
s zp ,8 = a8 �
P0 = 0.196 �
280.728 = 55.022 kPa
s zp ,9 = a 9 �
P0 = 0.175 �
280.728 = 49.127 kPa
s zp ,10 = a10 �
P0 = 0.158 �
280.728 = 44.355 kPa
s zp ,11 = a11 �
P0 = 0.143 �
280.728 = 40.144 kPa
s zp ,12 = a12 �
P0 = 0.129 �
280.728 = 36.213 kPa
Date iniţiale:
s zg ,0 s zg ,
=16.54 3 =136.875
s zg ,1 s zg ,
=79.07 4 wl =167.875
s zg ,2 wl s zg ,5
=107.27 =280.165
În această zonă vom avea 13 straturi cu înălţimea hi = 0.48m pentru care vom
calcula tasările absolute S1.
E1 =0
E2 =7597.45kPa
E3 =10000kPa
E4 =21000kPa
n s � h �242.73 176.88 131.42 103.04 84.3 �
S1 = 0.8� zp ,i i = 0.8 �
0.8 �
� + + + + �+
i =1 Ei �7597.45 7597.45 7597.45 7597.45 7597.45 �
�71.08 61.44 54 48.21 43.53 �
� + + + + �= 0.079m
�10000 10000 10000 10000 10000 �
Date iniţiale:
s zg ,0 s zg ,
=16.54 3 =136.875
s zg ,1 s zg ,
=79.07 4 wl =167.875
s zg ,2 wl s zg ,5
=107.27 =280.165
În această zonă vom avea 5 straturi cu înălţimea hi = 0.8m pentru care vom
calcula tasările absolute S2.
E2 =7597.45kPa
E3 =10000kPa
n s �h �242.79 144.2 82.53 64.55 34.68 �
S2 = 0.8� zp ,i i = 0.8 � 0.924 �
� + + + + �+
i =1 Ei �7597.45 7597.45 7597.45 7597.45 10000 �
�29.7 �
0.8 �
0.45 � � �= 0.053m
�10000 �
Pi =
σ zgi+σ zpi la mijlocul fiecărui strat elementar i
Graficul tasării specifice se execută după tabelul de tasabilitate din sarcina de
proiect
ksl – coeficient care depinde de dimensiunile lăţimii tălpii fundaăiei b.
Pentru: b ≥ 12 m ksl = 1
b≤3m
S sl ,1 = e sl ,1 � ksl = 0,038 �
h1 � 5.54 = 0.1010m
0.48 �
S sl ,2 = e sl ,2 � ksl = 0.0376 �
h2 � 5.54 = 0.0983m
0.48 �
S sl ,3 = e sl ,3 � ksl = 0.033 �
h3 � 5.54 = 0.0877 m
0.48 �
S sl ,4 = e sl ,4 � ksl = 0.0295 �
h4 � 5.54 = 0.0784 m
0.48 �
S sl ,5 = e sl ,5 � ksl = 0,0258 �
h5 � 5.54 = 0.0686m
0.48 �
S sl ,6 = e sl ,6 � ksl = 0.0256 �
h6 � 5.54 = 0.0680 m
0.48 �
S sl ,7 = e sl ,7 � ksl = 0.025 �
h7 � 5.54 = 0.066m
0.48 �
S sl ,8 = e sl ,8 � ksl = 0.0245 �
h8 � 5.54 = 0.0624m
0.46 �
h g = 47.5cm
iar adîncimea paharului . Atunci grosimea stratului de beton sub
paharul fundaţiei va fi:
h0 = h f - hg = 0.85 - 0.475 = 0.375m
N 0 I 1200
P= = = 300kPa
Pesiunea la zalpa fundaţiei: A (2 � 2)
P = Pmin = 300kPa
Pentru P �300kPa calculăm lăţimea treptei inferioare care trebuie să fie
h1 . Adoptînd h1 = 30cm obţinem C1 �3 �
C1 �3 � 30 = 90cm .
Distanţa de la marginea paharului pînă la marginea tălpii fundaţiei:
200 - 85
Cuc = = 57.5cm
2
Adoptînd lăţimea trepptei a doua C2 = 15cm şi h2 = 30cm obţinem lăţimea
primei trepte:
(200 - 85)
C1 = - 15 = 42.5cm
2 şi h1 = 30cm
Deci pentru P �300kPa avem C1 = 42.5cm < 3 � h1 = 90cm - condiţia se
h = h1 + h2 = 30 + 30 = 60cm
respectă.Înălţimea totală a treptelor , iar înălţimea
h = h f - h = 85 - 60 = 25cm
paharului uc
Calculul la străpungere se efectuiază pentru valoarea presiunii reactive uniform
distribuite pe talpa fundaţiei P = 300kPa şi valoarea medie a perimetrului piramidei
de străpungere calculată cu formula:
Um = 2 � (bc + lc + 2 �
h01 ) = 2 � (0.4 + 0.5 + 2 �0.415) = 3.46m
Calculăm forţa de străpungere cu formula:
F = P[ b �l - (lc + 2 � (bc + 2 �
h01 ) � h01 ) ] = 300 ��
�2� 2 - (0.5 + 2 � �= 709.23kN
0.415) 2 �
Rezisteţa betonului marca B15( Rbt = 750kPa ) la străpungere:
Fu = jb �Rbt �
Um �h01 = 1 �
750 �3.46 � 0.415 = 1076.9 kN
unde: jb - coeficient adoptat pentru beton greu jb = 1 ;
Rbt - rezistenţa de calcul a betonului la întindere, kPa;
U m - perimetrul mediu al piramidei de străpungere, m;
h01 - înălţimea de lucru a pirmizii de străpungere,
(6.28 - 5.34)
100 = 13.27% < 15%
�
5.34 - admisibil.
Capitolul III
Fundatiile pe piloti
unde:
γ c=1 - coeficient al condiţiilor de lucru
γ g =1.4 - coeficient de sigurantţă referitor la pămînt
R – rezistenţa de calcul a pămîntului (a rocii) la vîrful pilotului
A – aria secţiunii transversale a pilotului A = d2
De regulă se cere ca R să fie determinat la faţa locului dacă asemenea date lipsesc
admitem că R = 20000 kPa
dr – adîncimea tălpii radierului, trebuie să respecte condiţia dr > df + 0.15 m
df – adîncimea de calcul de îngheţ
Dacă stratul geologic fie bunaoară stratul 2 are o grosime mai mare de 2m el se
împarte convenţional în straturi elementare în aşa mod ca grosimea fiecărui strat
elementar să fie mai mică de 2 m.
Aşa dar rezistenţa de calcul se determină cu formula
n
F d =γ c ( γ cR∗AR +U ∑ γ cf ∗f i∗li )/ γ g
i =1
li ≤ 2m
hi – adîncimea medie a stratului elementar li
H – adîncimea de la suprafaţa pămîntului pînă la începutul vîrfului pilotului
fi – rezistenţa de calcul a pămîntului elementar care se extrage din tabele în funcţie de
adîncimea medie hi , de tipul şi de starea pămîntului
R – rezistenţa de calcul a pămîntului (a rocii) la vîrful pilotului
γ cR =γ cf =1 - la baterea pilotului coeficient care ţine cont de modul de împingere
a pilotului.
U – perimetrul exterior a secţiunii transversale a pilotului
Lungimea minimă a pilotului 3m este rational de amplasat pilotul într-un strat bun
de pămînt încastrîndu-l în acest strat cel puţin 1m.
Determinarea capacităţii portante a piloţilor şi distribuţia lor în
fundaţie:
Fundaţii izolate solicitate centric (fără subsol) axa B.
Vîrful pilotului se încastrează în stratul (4) de pămînt care este nisip fin umed cu
j = 20o; E = 7596.45kPa; C = 45kPa; I L = 0.0625
Rezistenţa de calcul la vîrful pilotului conform tab. 9.1 (Veselov pag. 144)
pentru H = 10.6m şi I L = 0 este R = 7760kPa
Calculul capacităţii portante a pilotului se efectuiază după următoarea schemă:
Rezistenţa pămîntului f pe feţele laterale ale pilotului se determină pentru
fiecare strat elementar, în formă de tabel, conform tab.9.2 (Veselov pag. 145):
Nr. Denumirea hi , li , fi , g g cf ��
li f i
cf
strat. stratului m m kPa kN/m
Pamint 1.7875 1.575 40.51 1 63.803
1
loessoid 2.575 1.575 44.45 1 70.008
3.34 1.53 49.7 1 76.041
Nisip
2 4.105 1.53 53.165 1 81.342
argilos
4.87 1.53 55.61 1 85.083
Argila 5.545 1.15 57.09 1 65.65
3
bruna 6.02 1.15 58.04 1 66.74
�= 508.667
Fd 1453.667
P= = = 1038.33kN
gg 1.4
( N 0 I + N rpI )
n=
cu formula: P
N =g f � N n = 1.1 �1700 = 1870kN
unde: 0 I
N rpI
- greutatea radierului şi pămîntului deasupra lui
N rpI = g f �Ar �dr � g m = 1.1 � 1 21 = 34.303kN
1.485 ��
g = 1.1
în care: f - coieficient de siguranţă al sarcinii
g m = 20...22kN / m3 - greutatea specifică a radierului şi pămîntului
deasupra lui
d r = 1m - adîncimea de fundare a radierului
Ar - suprafaţa tălpii radierului
N0I 1870
Ar = = = 1.485m 2
Pr - g m �
gf �
d r 1281.88 - 21 �
1.1 �
1
unde: Pr - presiunea medie pa talpa radierului considerînd convenţional că
piloţii lipsesc
P 1038.33
Pr = = = 1281.88kPa
(3d p )2 0.81
Deci numărul piloţilor pentru fundaţia dată vor fi:
N0I 550 340
n= = = = 0.332 �1
P - N p 1463.667 - 22 1023.47
1.4 piloţi
Date iniţiale:
piloţi cu secţiunea 20 �20cm amplasaţi în două şiruri, pasul piloţilor
în şir - C1 = 1.72 m; distanţa între şiruri (în axe) - C2 = 0 m; sarcina de calcul pe 1
m lungime a radierului ( inclusiv greutatea proprie a radierului ) -
N I = 1203.26kN / m
Lăţimea radierului: br = 0.45m . Înălţimea radierului se adoptă să fie hr = 0.3m
Lungimea de calcul c
L = 1.05 � ( C1 - bp ) = 1.05 �( 1.72 - 0.5) = 1.281m
Calculăm momentele de încovoiere:
-NI � L2c -1203.26 � 1.2812
Mr = = = -164.54 kN � m
- în reazeme: 12 12
NI � L2c 1203.26 � 1.2812
Md = = = 82.27 kN � m
- în deschideri: 24 24
Aria secţiunii armăturii (clasa A – II, Rs = 280 MPa ) deasupra reazemului:
164.54
Asr = 3
= 0.0004m2 = 4cm2
(0.9 �
0.45 �
280 �
10 )
în deschidere:
82.7
Asd = 3
= 0.0002m 2 = 2cm 2
(0.9 �
0.4 �280 �
10 )
Armarea se execută cu carcase plana.
Adoptăm carcase cu diametrul barelor 14mm-AII.
BIBLIOGRAFIE
1.Manual ”Проектирование оснований и фундаменты”.В.А. Веселов