ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI

INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

VERONICA ROŞCOVANU

DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII ELEVULUI

PRIN ABORDAREA COMUNICATIV-VALORICĂ

PORTOFOLIU DIDACTIC
LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Chişinău, 2015
1
CZU 37.016.046:811.135.1'243+821.135.1.09
R 74

Aprobată pentru editare

de Consiliul Ştiinţifico-Didactic al Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei

Lucrarea a fost elaborată în cadrul proiectului „Principii şi metode de integrare

naţional-europeană a valorilor educaţiei umaniste în gimnaziu şi liceu”.

Coordonator: TAMARA CAZACU, doctor în pedagogie

Recenzenţi:
 Ştefania Isac – dr., conf. univ., IŞE
 Viorica Andriţchi – dr. hab., conf. univ., IŞE
 Valentina Cojocaru – dr., conf. univ., UPS Ion Creangă

Redactor: STELA LUCA

Redactor tehnic: MARINA DARII
Corector: NICOLETA OMBUN

SUPORT DIDACTIC PENTRU ELEVI ŞI PROFESORI,

INSTITUŢIILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT CU INSTRUIRE ÎN LIMBILE MINORITĂŢILOR NAŢIONALE

Toate drepturile rezervate. Nici o parte din această lucrare nu poate fi reprodusă, memorată într-un sistem de calcul sau
transmisă, în orice formă şi prin orice mijloace electronice, mecanice, fotocopiere, înregistrare sau altele, fără acordul în scris al
Institutului de Ştiiinţe ale Educaţiei.

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Roşcovanu, Veronica.
Bune practici: Dezvoltarea personalităţii elevului prin abordarea comunicativ-valorică: Portofoliu didactic la
limba şi literatura română / Veronica Roşcovanu; Acad. de Ştiinţe a Rep. Moldova, Inst. de Ştiinţe ale Educaţiei. –
Chişinău: Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, 2015 (Tipogr. „Cavaioli”). – 37 p. (Suport didactic pentru elevi şi profesori,
Instituţiile de învăţământ cu instruire în limbile minorităţilor naţionale).
Referinţe bibliogr.: p. 36 (10 tit.). – 50 ex.
ISBN 978-9975-48-079-6.

© Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, 2015

2
 Stimaţi profesori!

Prezenta lucrare este concepută ca un auxiliar didactic pentru liceeni

şi profesorii de limba şi literatura română din instituţiile cu predare în
limbile minorităţilor naţionale.
Propunem un şir de activităţi ce contribuie atât la dezvoltarea
competenţelor de comunicare, cât şi la formarea/ dezvoltarea unui
comportament axiologic şi anume formarea la elevi a abilităţii de asociere/
armonizare a valorilor general-umane cu cele specific naţionale, capacităţii
de a percepe şi a crea valori.
În acest scop propunem un şir de tehnici ce contribuie la formarea
(sub)competenţelor proiectate.
Materia este structurată conform următorului algoritm:
• valorile propuse;

• (sub)competenţele vizate;

• subiectul selectat;

• tehnica didactică:

 scenariul activităţii,
 exemple de activităţi prin valori şi pentru valori.
Profesorul poate selecta tehnicile de lucru propuse în funcţie de
obiectivele urmărite, de nivelul de pregătire a elevilor, modulul
corespunzător cu caracter autonom.
Lucrarea reprezintă un model de formare/ dezvoltare a orientării
axiologice, oferind posibilitatea profesorului de a adapta unele tehnici,
aplicându-le la alte subiecte.

Mult succes!

Autoarea

3
 PRELIMINARII

Tendinţele socio-economice din societatea contemporană au schimbat în mod

semnificativ interesele şi orientările valorice ale tinerei generaţii.
În aceste condiţii imperativul actului educaţional devine formarea la elevi a
intenţiei/ competenţei de a adera la valori prin căutare şi percepere. Odată interiorizate,
acestea vor genera dorinţa de cunoaştere, vor contura preferinţele personale, îi vor
orienta pe elevi spre descoperirea propriilor valori.
Elena Joiţa defineşte educaţia axiologică ca educaţie pentru şi prin valori autentice,
validate socio-cultural, practic, cu ajutorul reconsiderării procesului instructiv-educativ
în sens valoric [8].
Valoarea reprezintă însuşirea unor lucruri, fapte, idei, fenomene de a corespunde
necesităţilor sociale şi idealurilor generate de acestea; suma calităţilor ce dau preţ unui
obiect, unei fiinţe, unui fenomen etc.; importanţă, însemnătate, preţ, merit. (DEX)
Studierea limbii şi literaturii române oferă o serie întreagă de oportunităţi pentru
asigurarea educaţiei/ orientării axiologice. De rând cu formarea competenţelor de
stăpânire a limbii ce ar permite absolvenţilor să-şi continue studiile în limba română în
vederea ulterioarei integrări socio-profesionale eficiente, curriculumul disciplinar mai
vizează formarea integrală şi armonioasă a unei personalităţi autonome şi creative, utile
societăţii, asigurarea educaţiei intelectuale, estetice, profesionale, tehnologice, moral-
civice. Aceasta i-ar asigura tânărului în formare stabilirea conştientizată a relaţiilor
cotidiene şi încadrarea socio-culturală conform abilităţii de asociere şi armonizare a
valorilor general-umane cu cele specific naţionale [1].
Orele de limba şi literatura română asigură:
• accesul elevului la lumea axiologică, ce îl ajută să-şi desăvârşească interioritatea
şi să devină autonom din punct de vedere moral;
• accesul elevului la universalitate, dând posibilitatea acestuia să stabilească
legături între el şi cultură;
• comunicarea afectivă prin care se consolidează trăirile interioare ale elevului;
• formarea capacităţii elevului de a acţiona, de a judeca, de a se cultiva, de a-şi crea
propriile valori etc.
Astfel în procesul de studiere a limbii şi literaturii române se asigură formarea
valorilor şi anume [2]:

VALORI VALORI
VALORI VALORI VALORI
FUNDAMENTALE ALE DEMOCRATICE/
HUMANITASULUI GENERAL-UMANE INDIVIDUALE NAŢIONALE
EUROPENE

identitatea ţara democraţia

familia poporul multilingvismul
adevărul viaţa
credinţa simbolica interculturalitatea
binele egalitatea
prietenii statului libertatea de exprimare
dreptatea sacrul
dragostea limba toleranţa
frumosul sănătatea
preferinţele istoria unitatea
libertatea etc.
cariera tradiţiile demnitatea umană
etc. etc. etc.

4
 Pentru formarea valorilor sus-numite profesorii pot aplica diferite metode de
interpretare a textului ca activitate de descoperire şi apropriere a valorilor. Literatura
reprezintă una dintre cele mai importante mijloace de orientare axiologică. Operele
literare asigură conştientizarea realităţilor prin intermediul imaginilor artistice, analiza
experienţelor, îmbogăţirea mediului spiritual şi emoţional. În activitatea la clasă, la
nivelul literaturii, opera capătă statutul unei transmisii permanente, suportă activismul
receptorului, adică acesta actualizează şi descoperă potenţialul semantic şi estetic al
operei literare (se utilizează o serie de aluzii, imitaţii, rescrierea unui text, traducerea
etc.).
Examinând conţinuturile Curriculumului la limba şi literatura română (etapa
liceală), ţinem să menţionăm că doar unele dintre ele oferă posibilitatea formării unui
comportament axiologic în temeiul valorilor fundamentale, naţionale, europene etc.

VALORI FUNDAMENTALE ALE HUMANITASULUI

∙ Rolul guvernelor în rezolvarea problemelor ecologice.
∙ Progres sau regres? (Raportul dezvoltare economică –
ADEVĂRUL ecologie).
∙ Şomajul.
∙ Drepturile omului: realitate sau aparenţă?
∙ Ce înseamnă să fii original?
∙ Cum să-ţi găseşti stilul propriu?
FRUMOSUL
∙ Balada Meşterul Manole.
∙ V. Alecsandri. Concertul în luncă.
∙ Cum pot fi ajutaţi cei aflaţi în dificultate? Acţiuni de
BINELE caritate.
∙ Binele şi răul sunt noţiuni relative.
∙ I. Slavici. Moara cu noroc.
∙ I.L. Caragiale. Bacalaureat.
DREPTATEA
∙ V. Alecsandri. Istoria unui galben.
∙ I. Creangă. Dănilă Prepeleac.
∙ M. Eminescu. Scrisoarea III.
LIBERTATEA
∙ V. Alecsandri. Dan, căpitan de plai; Istoria unui galben.
VALORI GENERAL-UMANE
VIAŢA ∙ Basmul Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte.
∙ Sănătatea e de preţ.
SĂNĂTATEA ∙ Stresul şi factorii care îl generează.
∙ Cum să evităm situaţiile de stres?
∙ Drepturile omului: realitate sau aparenţă?
EGALITATEA ∙ A. Donici. Doi câini.
∙ Gr. Alexandrescu. Câinele şi căţelul.
VALORI INDIVIDUALE
∙ Moment autocritic (Călcâiul lui Ahile).
IDENTITATEA ∙ Eu – văzut de la o parte.
∙ Eu sunt autorul caracterului meu.
∙ Relaţia părinţi şi copii la diferite popoare.
FAMILIA ∙ G. Coşbuc. Trei, Doamne, şi toţi trei.
∙ O. Goga. Bătrâni.

5
 ∙ D. Matcovschi. Părinţii.
∙ I. Vatamanu. Mama.
∙ A. Păunescu. Repetabila povară.
∙ L. Rebreanu. Ciuleandra.
∙ I. Druţă. Ultima lună de toamnă.
∙ Există oare dragoste la prima vedere?
∙ Ce înseamnă AGAPE?
DRAGOSTEA ∙ I. Druţă. Frunze de dor.
∙ M. Eminescu. Luceafărul, Cezara.
∙ L. Rebreanu. Ciuleandra.
∙ Călătorii.
PREFERINŢELE ∙ Emisiunea TV preferată.
∙ Ziarul preferat, revista preferată.
∙ Cum să-ţi alegi o profesie?
CARIERA
∙ Eşec şi reuşită. Strategii de dezvoltare a carierei.
VALORI NAŢIONALE
∙ Mari nume româneşti din trecut.
ŢARA ∙ Mari nume româneşti din prezent.
∙ Locuri memorabile.
∙ File de istorie.
ISTORIA
∙ M. Eminescu. Scrisoarea III.
TRADIŢIILE ∙ Meşteşuguri populare.
VALORI DEMOCRATICE/ EUROPENE
∙ Reprezentanţi remarcabili ai minorităţilor naţionale/
INTER-
etniilor conlocuitoare din Republica Moldova.
CULTURALITATEA
∙ Legi scrise şi nescrise în cultura diferitor popoare.
∙ Atitudinea faţă de cei în etate – tradiţie sau datorie?
TOLERANŢA ∙ Comunicarea cere responsabilitate.
∙ N. Dabija. Recital la o casă de copii.
∙ Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face.
∙ V. Alecsandri. Istoria unui galben.
∙ I. Slavici. Moara cu noroc.
DEMNITATEA ∙ I.L. Caragiale. Bacalaureat.
UMANĂ ∙ M. Sadoveanu. Baltagul.
∙ I. Druţă. Păsările tinereţii noastre.
∙ C. Stamati. Neneaca, cuconaşul ei şi dascălul.
∙ B.Şt. Delavrancea. Hagi-Tudose.

Un rol important în formarea/ dezvoltarea orientării axiologice în cadrul orelor îl

are aplicarea unei tehnici eficiente. În acest sens este necesară respectarea următorilor
paşi:
• citim cu atenţie şi reflectăm în profunzime asupra subcompetenţelor vizate şi
obiectivelor stabilite pentru educarea valorilor;
• analizăm minuţios potenţialul verbal al elevilor;
• proiectăm activităţi de însuşire a vocabularului tematic;
• studiem în detalii descrierea metodei, procedeului, tehnicii de lucru;
• examinăm în detalii unităţile de conţinut;
• formulăm sarcini, activităţi comunicative în funcţie de cele indicate anterior.

6
 METODOLOGII DE DEZVOLTARE
A COMPORTAMENTULUI AXIOLOGIC
LA ORELE DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Algoritmul modulului comunicativ-axiologic:

• valorile propuse;
• (sub)competenţele vizate;
• subiectul selectat;
• tehnica didactică:
 scenariul activităţii,
 exemple de activităţi prin valori şi pentru valori.

VALORI FUNDAMENTALE
ALE HUMANITASULUI

FRUMOSUL
ceea ce place, ce trezeşte admiraţia; categorie fundamentală
a esteticii prin care se reflectă însuşirea omului
de a simţi emoţie în faţa operelor de artă etc. (DEX)

Subcompetenţele vizate: compararea unor evenimente, fapte etc. (V8); relatarea

în detalii a unor evenimente, întâmplări etc., exprimându-şi atitudinea personală
(V14).

Subiectul: Balada Meşterul Manole;

Cum să-ţi găseşti stilul propriu.
Clasa: a X-a.
Tehnica: Аrgument în patru paşi
Etapa: Reflecţie (se realizează după lucrul cu textul)
Timp necesar: 0-15 minute

 Scenariul activităţii:
1. Elevilor li se propune structura argumentului.
Componentele unui argument
Un enunţ laconic, care afirmă o Susţin că…/ Consider că.../ Ţin să
Teză
idee. menţionez că.../ Sunt de părerea că...
2-3 propoziţii, menite să dezvăluie Bazându-mă pe următoarele
esenţa afirmaţiei, să explice argumente.../ Totuşi.../ Chiar dacă.../
Explicaţie
termenii-cheie, principiile care De fapt.../ Cu toate că...
stau la bază.
În sprijinul argumentelor, aduc
Fapte, date statistice, opiniile următoarele dovezi.../ Drept dovadă.../
Dovadă experţilor, analogii etc. care Este cazul să ţinem cont de faptul că.../
justifică teza. Dimpotrivă.../ În caz contrar.../ Cu toate
acestea...

7
 Deci…/ Prin urmare.../ Astfel.../
O frază laconică şi clară care Aşadar.../ În fine.../ În concluzie.../
Concluzie accentuează veridicitatea tezei Ţinând cont de cele expuse anterior,
anunţate. ajungem la concluzia că... (se reia ideea
enunţată în afirmaţie).
2. Li se solicită să prezinte argumente pentru o afirmaţie.
3. Pe parcursul prezentării argumentelor fiecare elev face notiţe pentru a le utiliza
ulterior pentru redactarea unui eseu la temă.
4. La finele activităţii se menţionează elevii care au prezentat argumente forte.
Balada Meşterul Manole Cum să-ţi găseşti stilul propriu
∙ Identifică atitudinea fiecărui personaj al ∙ Identifică ţinuta potrivită pentru un
baladei faţă de zidirea mănăstirii. adolescent.
∙ Care dintre aceste atitudini reprezintă ∙ În ce condiţii se pretează?
valori? Argumentează-ţi opinia. ∙ Care este atitudinea ta faţă de uniforma
şcolară? Argumentează-ţi opinia.
Negru Vodă

MĂNĂSTIREA Meșterul
Ana ARGEȘULUI Manole

Cei nouă
meșteri Ținuta
Comentează, în zece enunţuri, afirmaţia: adolescentului
Manole este alesul destinului şi al divinităţii,
menţionând:
∙ necesitatea sau absurditatea unor astfel
de sacrificii în numele frumosului, în
numele artei; Scrie, în zece enunţuri, un eseu la tema
∙ exemple similare din viaţa cotidiană (nu Cinci sfaturi ca să te îmbraci în funcţie de
neapărat cazuri tragice, ci exemple de personalitatea ta.
jertfire).

PRIN VALORI ŞI PENTRU VALORI

 Unde putem întâlni frumosul? Continuaţi şirul de cuvinte. Exemplificaţi.
Artă, natură, limbă...
 Stabiliţi criteriile de apreciere a frumosului. De exemplu: proporţia,
armonia, emoţiile ce ni le trezesc lucrurile etc.
 Argumentaţi, în zece enunţuri, una din afirmaţiile propuse mai jos.
Folosiţi Componentele unui argument (tabel).
∙ Frumosul se află în ochii privitorului.
∙ Frumosul este nedespărţit de Adevăr şi Bine.
∙ Nu-i frumos ce e frumos, e frumos ce-mi place mie.
∙ Fiecare lucru are frumuseţea lui, dar nu oricine o vede. (Confucius)
∙ Frumosul nu se recunoaşte, nu se învaţă sau se arată, frumosul se
simte.

8
 BINELE
ceea ce este util, favorabil, prielnic, ceea ce aduce un folos cuiva; ceea ce
corespunde cu morala, ceea ce este recomandabil din punct de vedere etic.

Subcompetenţele vizate: relatarea în detalii a unor evenimente, întâmplări etc.,

exprimându-şi atitudinea personală (V14).

Subiectul: Binele şi răul sunt noţiuni relative.

Clasa: a X-a.
Tehnica: Jocul de rol Licitaţia de idei
Etapa: Activitatea se desfăşoară în cadrul orei de sinteză/
evaluare, după studiul subiectului şi anume: însuşirea
vocabularului tematic, a componentelor unui argument,
lucrul cu textul propus în manual, studii de caz, schimb de
experienţă etc.
Timp necesar: 20-30 de minute
 Scenariul activităţii:
1. Profesorul propune pentru dezbatere o afirmaţie (gând, aforism, maximă):
Trebuie să se manifeste răul pentru ca oamenii să înţeleagă valoarea binelui. (P. Coelho)

Oamenii ar fi buni, dar rele sunt timpurile. (Gr. Vieru)

Suntem capabili să vedem ceea ce-i rău la alţii,

dar când îl făptuim noi înşine, nu ne dăm seama. (Sosiphanes)

2. Fiecare elev, timp de un minut, scrie pe o fişă idei adiacente (fiecare idee pe o
fişă aparte).
3. Profesorul colectează toate ideile.
4. Desfăşurarea licitaţiei.
Pentru licitaţie se propune o idee. Elevii o „cumpără” cu argumente. Al cui
argument este mai convingător, acela devine deţinătorul ideii. Câştigă cel care a putut
„cumpăra” mai multe idei. Ideile se „cumpără” doar cu argumente pro, dar nu contra,
căci e logic să cumpărăm un obiect de care avem nevoie.

PRIN VALORI ŞI PENTRU VALORI

 Ce idee ţi-a plăcut mai mult? De ce?
 Licitaţia ţi-a schimbat viziunea asupra subiectului pus în discuţie? Cum
anume?
 Povestiţi despre o faptă bună pe care aţi făcut-o şi de care sunteţi mândri.
 Continuaţi enunţurile: E bine să... E rău să...

9
 Subcompetenţele vizate: prezentarea unei informaţii de bază, utilizând
modalităţi de comunicare verbale, nonverbale, paraverbale (V9); iniţierea şi
susţinerea unor dialoguri, apreciind şi argumentând cele relatate (V15).

Subiectul: Cum pot fi ajutaţi cei aflaţi în dificultate? Acţiuni de

caritate.
Clasa: a X-a.
Tehnica: Jocul de rol Clubul binefăcătorilor
Etapa: Activitatea se desfăşoară în cadrul orei de sinteză/
evaluare, după studiul subiectului şi anume: însuşirea
lexicului, lectura articolelor de ziar, documentarea privind
acţiunile de caritate desfăşurate în ultimii ani (la nivel
naţional, regional, local), studii de caz.
Timp necesar: 20-30 de minute

 Scenariul activităţii:
Clubul binefăcătorilor anunţă un concurs pentru completarea acestuia cu noi
membri. Doritorii se prezintă la un interviu unde trebuie să demonstreze că merită să
devină membri ai clubului.
Comisia de admitere descrie în linii mari activitatea Clubului
1. Anunţarea
binefăcătorilor şi aduce la cunoştinţă Regulamentul de primire a
condiţiilor
noilor membri.
2. Formarea
Elevii formează echipe şi îşi aleg un anumit domeniu de activitate.
echipelor
Stabilesc reperele discursului şi lucrează asupra întocmirii acestora.
3. Pregătirea
Ulterior aleg strategia de prezentare la interviu (cine va prezenta
discursurilor
echipa, cine va descrie domeniile de iniţiativă etc.).
Fiecare echipă se prezintă şi îşi motivează intenţia.
Comisia de admitere chestionează pe rând candidaţii pentru a stabili
dacă merită să fie primiţi în rândul binefăcătorilor.
4. Desfăşurarea
Întrebări posibile:
interviului
- Care este activitatea de bază a colectivului dumneavoastră?
- Aveţi experienţă în domeniu? Care anume?
- Ce activităţi de voluntariat aţi putea efectua?
5. Luarea După audierea tuturor candidaţilor, comisia hotărăşte asupra
deciziei admiterii sau respingerii candidaţilor, argumentând deciziile.

Lexicul
(Unităţile lexicale sunt însuşite în cadrul unităţii de învăţare, treptat, timp de câteva ore.)
a afecta azil a fi în dificultate
a consola compătimire a fi lipsit de grijă (atenţie...)
a fonda insuportabil a respecta/ încălca drepturile
a împărtăşi mărinimie a se bucura de dragoste
a încuraja toleranţă părintească
a înfrunta umilinţă a solicita ajutor
a neglija violenţă a ţine cont de...
a se afirma a colecta fonduri acţiune de caritate
a se descurca a conta pe... a-şi asuma responsabilitate
a suferi a depăşi situaţia indiferent de...
a susţine a depune efort om de bună credinţă

10
 Situaţia:
Clubul binefăcătorilor anunţă un concurs pentru completarea acestuia cu noi
membri. Dorind să participaţi la acţiunile de caritate, vă prezentaţi la interviul de
admitere. La interviu trebuie să demonstraţi că anume voi meritaţi să fiţi aleşi.
Rolurile:
• Comisia de admitere • Echipa amatorilor de turism
a Clubului binefăcătorilor • Echipa mediatorilor începători
• Echipa agenţilor economici • Echipa fanilor sportului
• Echipa clubului de dans
Comisia de admitere: Clubul binefăcătorilor „Floricica” desfăşoară diverse acţiuni
de caritate, aducând o lumină de speranţă şi bucurie celor mai trişti ca noi. Echipele de
voluntari, cu sprijinul oamenilor de bună credinţă, vizitează copiii din familii social -
vulnerabile, de la internate şi case de copii. Nu lăsăm uitării şi bătrânii din aziluri.
Fiecare vizită devine o adevărată sărbătoare cu cadouri, concerte, activităţi distractive.
Intenţionăm să ne extindem activitatea, de aceea avem nevoie de noi membri: oameni
oneşti, mărinimoşi şi dornici de a face bine.
În cadrul interviului vă rugăm să menţionaţi de ce calităţi dispuneţi şi ce activităţi
aţi putea realiza.
Sperăm să susţineţi interviul şi împreună să schimbăm lumea. Vă dorim succes!
Echipa clubului de dans: Noi suntem membrii colectivului de dansuri de club
„Foc”. Practicăm diverse stiluri de dans: hip-hop, R&B. Am participat la diverse
concursuri la nivel raional şi republican. Am luat şi un premiu valoros la festivalul
raional de dansuri moderne. Suntem firi vesele, energice, sociabile şi pline de iniţiativă.
Comisia de admitere:
- Aţi participat la activităţi de caritate? Dacă da, cum anume?
Echipa clubului de dans: Am participat anul curent la acţiunea „Caravana de
Crăciun”. Am pregătit cadouri pentru copiii de la internat şi un spectacol de dans. Am
făcut cunoştinţă cu semeni, am comunicat, am făcut poze şi schimb de adrese. Cu mulţi
dintre copii corespondăm.
Comisia de admitere:
- Dacă vi s-ar propune mâine să participaţi la o acţiune, ce le-aţi putea oferi
copiilor?
Echipa clubului de dans: La moment putem propune organizarea unui concert, a
unor lecţii de dans, a activităţilor de divertisment cu diverse concursuri.
Comisia de admitere: Vă mulţumim!
Urmează prezentarea celorlalte echipe.
Comisia de admitere: Stimaţi candidaţi, vă mulţumim mult pentru receptivitate.
Fiecare echipă s-a prezentat onorabil la interviu. În mod special ne-a bucurat echipa
clubului de dans care ne-a demonstrat experienţa de voluntariat. Este o echipă
generatoare de idei, de aceea îi spunem: „Bun venit!”
Felicitări! Sperăm să avem o conlucrare fructuoasă şi să le îndulcim viaţa celor
mai trişti ca noi.
Echipa clubului de dans: Vă mulţumim pentru încredere! Suntem onoraţi!

11
 PRIN VALORI ŞI PENTRU VALORI
 Credeţi că e posibilă realizarea activităţilor descrise? În ce condiţii?
 La ce activităţi de caritate aţi participat?
 Cât de necesare sunt astfel de activităţi?
 Ce concluzii aţi făcut în urma activităţii?

VALORI G E N E R A L–U M A N E

SĂNĂTATEA
stare a unui organism la care funcţionarea tuturor organelor
se face în mod normal şi regulat.

Subcompetenţele vizate: utilizarea informaţiei selectate în propriile acte de

comunicare (V5); prezentarea unei informaţii de bază, accentuând detaliile
semnificative (V7)

Subiectul: Sănătatea e de preţ.

Clasa: a X-a.
Tehnica: Gândeşte – Perechi – Prezintă
Etapa: Reflecţie
Timp necesar: 10 minute

 Scenariul activităţii:
1. Elevilor li se propune pentru lectură articolul:

Adolescenţă fără fumat

Adolescenţii de astăzi au multe oportunităţi, dar sunt expuşi şi multor riscuri. Deşi
majoritatea dintre ei consideră că au sănătate excelentă sau bună, studiile şi datele
statistice demonstrează contrariul.
Circa 150 de milioane de adolescenţi de pe glob fumează. Aproximativ 700 de
milioane de copii, aproape jumătate din copiii din întreaga lume, inspiră fum de ţigară, în
special acasă.
Potrivit Studiului Global al Adolescenţilor despre Fumat desfăşurat în Republica
Moldova prevalenţa consumului de tutun constituie 15,0% în total la adolescenţii de vârsta
13-15 ani (băieţii – 24,0%, fetele – 6,9%).

12
 Aproape 2/3 din elevi sunt supuşi expunerii fumatului pasiv la domiciliu din partea
părinţilor şi rudelor apropiate (fraţi, surori).
În pofida nivelului de cunoştinţe înalt despre efectele nocive ale tabagismului, doar 2
din 10 adolescenţi, conştientizează pericolul fumatului pasiv asupra sănătăţii. De
menţionat, de asemenea, că accesul tinerilor la produsele de tutungerie este înalt, 65,9%
din adolescenţii fumători intervievaţi, procură ţigări de la magazin şi chioşcuri specializate
şi în 76,0% cazuri ei nu au fost refuzaţi din cauza vârstei minore.
În scopul de a schimba normele sociale cu privire la tutun şi de a reduce rata
fenomenului la 20 noiembrie 2013, în premieră pentru Republica Moldova, a fost marcată
Ziua Naţională fără fumat.

2. Elevii elaborează în mod independent câte un discurs la subiectele propuse,

utilizând informaţiile din articolul propus (2 elevi vor elabora articole la aceeaşi
temă):
∙ De ce adolescenţii fumează?
∙ Care sunt efectele fumatului?
∙ Ce putem face pentru a reduce numărul de adolescenţi fumători?
3. Se formează perechi: se face un schimb de opinii, se selectează informaţiile
sugestive şi se prezintă elevilor.
4. Se formează echipe pentru elaborarea unui proiect de acţiuni în cadrul Zilei
Naţionale fără fumat în instituţie/ localitate.
Sugestii: După acelaşi model puteţi elabora Ghidul sănătăţii, examinând articole
la următoarele teme:
∙ Nu alcoolului!
∙ Trăiască sportul!
∙ Alimentaţia sănătoasă.
∙ Echilibrul psihologic.
∙ Regimul zilei.

PRIN VALORI ŞI PENTRU VALORI

 Exprimaţi-vă opinia faţă de următoarele afirmaţii:
∙ Majoritatea fumătorilor, consumatorilor de alcool etc. cunosc efectele
nocive ale acestor deprinderi, cu toate acestea nu se pot lăsa de ele.
∙ Atunci când nu ne deranjează nimic, nu ne preţuim sănătatea. Dar, cum
ne îmbolnăvim, imediat ne punem la îndoială toate dorinţele şi
posibilităţile.
∙ Jumătate de viaţă, omul consumă sănătatea sa pentru a câştiga toţi
banii, iar în timpul rămas - consumă toţi banii pentru ca să-şi reîntoarcă
sănătatea pe care a pierdut-o.
 Credeţi că marcarea Zilelor sănătăţii, desfăşurarea acţiunilor de
promovare a modului sănătos de viaţă va schimba atitudinea populaţiei
faţă de propria sănătate? Argumentaţi.

13
 EGALITATEA
principiu potrivit căruia tuturor oamenilor şi tuturor statelor sau naţiunilor li se
recunosc aceleaşi drepturi şi li se impun aceleaşi îndatoriri, prevăzute de regula
de drept; situaţie în care oamenii se bucură de aceleaşi drepturi
şi au aceleaşi îndatoriri.

Subcompetenţele vizate: analiza evenimentelor, faptelor (V7); participarea la o

conversaţie făcând generalizări, sinteze, propunând argumente etc. (V17);
identificarea ideilor principale din informaţiile propuse (L4); comentarea unor
fragmente/opere literare, actualizând problematica, motivele, valoarea
evenimentelor, personajelor, evidenţierea figurilor de stil (L9); construirea unor
mesaje, exprimând şi argumentând opinia proprie (S8).

Subiectul: A. Donici. Doi câini, Gr. Alexandrescu. Câinele şi căţelul.

Clasa: a XII-a.
Tehnica: Arborele lui Sapiro
(Conflictul în viziunea lui Daniel Sapiro este asociat cu un
arbore, fiecare parte a lui reprezientând o parte componentă
a conflictului. Orice măr care nu este mâncat la timp, cade şi
din seminţele lui ia naştere un nou pom. Aşa şi orice conflict
care nu este soluţionat la timp devine premisă pentru
naşterea unui alt conflict.)
Etapa: Reflecţie
Timp necesar: 20 de minute

 Scenariul activităţii:
1. După lectura fabulei, elevilor li se propune să completeze în echipe Arborele
conflictului, menţionând conceperea egalităţii de către personaje.
2. Fiecare echipă prezintă posterul, argumentându-şi opiniile.

14
 PRIN VALORI ŞI PENTRU VALORI
 Personajele concep egalitatea în mod diferit. Cum înţelegeţi voi egalitatea?
 Pornind de la definiţia principiului egalităţii, stipulat în Constituţia
Republicii Moldova, articolul 16, aduceţi un exemplu de respectare a
dreptului la egalitate în şcoală, localitate.
Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor
publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie,
sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.

VALORI INDIVIDUALE

IDENTITATEA
faptul de a fi identic cu sine însuşi;
ansamblu de date ce contribuie la identificarea unei persoane.

Subcompetenţele vizate: utilizarea informaţiei selectate în propriile acte de

comunicare (V5); autocaracterizarea argumentată (V13).

Subiectul: Eu – văzut de la o parte.

Clasa: a X-a.
Tehnica: Generalizarea categorială
Etapa: Realizarea sensului
Timp necesar: 10-20 de minute
Lexicul necesar:
a se implica în diverse activităţi cu plăcere
activ, energic
a acţiona prompt şi eficace
a găsi soluţii inedite
ager, ingenios
a avea o imaginaţie bogată
altruist, generos a acţiona dezinteresat în favoarea altora
a-şi programa activităţile
calculat, chibzuit
a gândi, apoi a acţiona
calm, cumpătat a-şi stăpâni emoţiile
capabil, deştept a demonstra performanţe într-un anumit domeniu
a stabili uşor relaţii de prietenie
comunicativ, sociabil
a găsi uşor limbă comună

15
cutezător, tenace a nu ezita în realizarea unei dorinţe
a respecta codul bunelor maniere
decent
a se comporta civilizat
discret a păstra un secret
a se impresiona uşor
emotiv, sensibil
a-şi exterioriza sentimentele
a poseda cunoştinţe temeinice şi vaste în diverse
erudit
domenii
a lua decizii
ferm
a acţiona cu siguranţă
meticulos a acorda atenţie deosebită detaliilor
modern a ţine pasul progresului
modest a nu pretinde la recunoştinţă şi laudă
precaut, prudent a-şi analiza acţiunile pentru a evita situaţiile dificile
a duce lucrurile la bun sfârşit
responsabil
a face lucrurile temeinic
a vorbi deschis
sincer
a spune ceea ce gândeşti
a accepta oamenii aşa cum sunt
tolerant
a respecta drepturile tuturor

 Scenariul activităţii:

1. Examinează schema. Indică prin

săgeţi trăsăturile ce ţi le atribui
tu şi cele ce ţi le atribuie alţii.
2. Comentează rezultatele obţinute,
aducând exemple şi
argumentându-ţi opinia.
3. Completează schema, utilizând
lexicul învăţat.
4. Autocaracterizează-te, utilizând
schema elaborată.

PRIN VALORI ŞI PENTRU VALORI

 Opinia altora despre tine te afectează sau te încurajează pentru a-ţi modela
caracterul? Argumentează.
 Ce trăsături aţi vrea să vă dezvoltaţi în mod deosebit? De ce?
 Cu ce obiect, culoare, fenomen îşi asociezi caracterul? Argumentează.

16
 Subcompetenţele vizate: evidenţierea, în mesaje orale, a celor mai reprezentative
aspecte (A7); autocaracterizarea argumentată (V13); relatarea în detalii a unor
evenimente, întâmplări etc., exprimându-şi atitudinea personală (V14).

Subiectul: Moment autocritic.

Clasa: a X-a.
Tehnica: Harta personalităţii [10]
Etapa: Realizarea sensului
Timp necesar: 10-15 minute
 Scenariul activităţii:
1. Elevii elaborează o hartă neobişnuită, pe care să reprezinte relieful călătoriei
cunoaşterii de sine şi care poate conţine cele mai diferite locuri: munţi, râuri,
cascade, pustiuri, atribuindu-le şi denumiri neobişnuite: Peştera slăbiciunilor,
Marea posibilităţilor, Munţii efortului, Bazinul odihnei etc.
2. Elevii îşi prezintă Harta, descriind activităţile, atitudinile şi emoţiile trăite în
fiecare loc.
3. Ascultătorii adresează întrebări purtătorului de cuvânt, exprimă opinii,
formulează sugestii.

PRIN VALORI ŞI PENTRU VALORI

 Descrieţi-vă caracterul, utilizând analiza SWOT.

Punctele tari
Punctele slabe
ale caracterului...
Oportunităţi Temeri în încercarea
pentru a-ţi perfecţiona caracterul de a-ţi modela caracterul
... ...

 Utilizând tabelul de mai sus, scrieţi o scrisoare prietenului în care să vă

faceţi o descriere a personalităţii.
Repere:
Părerea mea despre mine. Trăsăturile pe care vreau să le
Lucrurile pe care le fac bine. modelez.
Calităţile cu care mă mândresc. Modul în care vreau să-mi modelez
caracterul.
Valorile care mă călăuzesc.

17
 Subcompetenţele vizate: exprimarea unei opinii folosind drept argument situaţii
similare sau experienţa proprie (V9); construirea unor mesaje, exprimând şi
argumentând opinia proprie (S8).

Subiectul: Eu sunt autorul caracterului meu.

Clasa: a XII-a.
Tehnica: Linia valorii
Etapa: Reflecţie
Timp necesar: 5-10 minute

 Scenariul activităţii:
1. Profesorul pune în discuţie o afirmaţie (aprecierile se pot încadra între 2
extreme).
2. Elevii îşi găsesc poziţia pe linia valorii şi îşi motivează opţiunea.

Caracter înseamnă a înfrunta. (G. Călinescu)

0% - Total dezacord 100% - Totalmente de acord

∙ De obicei măreţia caracterului rezultă din balanţa naturală a mai multor calităţi
opuse. (D. Diderot)
∙ Sunt oameni fără caracter în fapte mărunte, dar de-un caracter eroic, când e
vorba de fapte mari. (L. Blaga)
∙ Caracterul este pentru oameni geniul lor bun sau rău. (Epicharimus)
∙ Este o mare înţelepciune să cunoşti bine cum e fiecare om. (Euenus)
∙ Piatra de încercare a caracterului omenesc este timpul. (Menander)
∙ Un om rău îşi reia întotdeauna caracterul său adevărat, oricât de bine s-ar purta
cineva cu el. (Tantrakhyayaika)
∙ Nu averea, nici numele ilustru al strămoşilor ne face mari, ci caracterul şi mintea.
(Ovidius)
∙ Caracterul este o deprindere îndelungată. (Plutarchus)

PRIN VALORI ŞI PENTRU VALORI

 Care dintre ideile expuse v-a impresionat? De ce?
 Cum credeţi, care sunt pietrele de încercare ale caracterului?
 În ce măsură caracterul vă ajută să obţineţi performanţe, să stabiliţi
relaţii afectuoase cu cei din preajmă, să vă afirmaţi?
 Care sunt, în opinia voastră, domeniile ce vă marchează caracterul:
ereditatea, comunitatea,
familia, mijloacele mass-media,
şcoala, literatura, arta,
prietenii, alte variante. Argumentaţi.

18
 FAMILIA
grup social care are la bază căsătoria şi este alcătuit din soţi şi copii;
totalitatea persoanelor înrudite, care sunt din acelaşi neam;
rude de sânge.

Subcompetenţele vizate: prezentarea unei informaţii de bază, accentuând

detaliile semnificative (V7); exprimarea unei opinii şi prezentarea de argumente
(V9) – cl. a XI-a; participarea la o conversaţie făcând generalizări, sinteze,
propunând argumente etc. (V17); clasificarea faptelor, personajelor după anumite
criterii (valoarea, circumstanţele, trăsăturile de caracter etc.) (S6) – cl. a XII-a.

Subiectul: - M. Sadoveanu. Baltagul; O. Goga. Bătrâni;

Relaţia părinţi şi copii la diferite popoare;
- L. Rebreanu. Ciuleandra;
I. Druţă. Ultima lună de toamnă.
Clasa: cl. a XI-a;
cl. a XII-a.
Tehnica: Brainwriting (Brainstorming scris)
Etapa: Realizarea sensului
Timp necesar: 15-20 de minute

 Scenariul activităţii:
1. Se enunţă problema:
În baza uneia dintre scheme stabileşte şi comentează relaţiile părinţi–copii din
operele studiate.

Pers. Pers. Pers. Pers.

B B B B

Pers. Pers. Pers. Pers.

A A A A
Pers. Pers. Pers. Pers. Pers. Pers. Pers. Pers.
D C D C D C D C

2. Fiecare elev scrie pe o foaie unică idei ce ar putea facilita realizarea sarcinii.
3. Se examinează individual una dintre ideile lansate.
4. Se sistematizează ideile (ideile aprobate în urma discuţiei se scriu pe tablă sau
pe poster).
5. Se face o prezentare în faţa clasei.

PRIN VALORI ŞI PENTRU VALORI

 Completaţi după model una dintre scheme, reflectând tema: Relaţiile părinţi
– copii în familia mea. Comentaţi schema.
 Cât de des le spuneţi părinţilor, bunicilor, surorilor, fraţilor că îi iubiţi, că
relaţia cu ei este o bucurie?
 Descrieţi o situaţie de viaţă care v-a făcut să înţelegeţi cât de dragi vă sunt
membrii familiei.

19
 Subcompetenţele vizate: analiza evenimentelor, faptelor (V7); modificarea unui
text raportându-l la o temă/ idee nouă, la un nou final (L10).

Subiectul: Ion Druţă. Ultima lună de toamnă.

Clasa: a XII-a.
Tehnica: Linia vieţii
Etapa: Realizarea sensului
Timp necesar: 10-20 de minute

 Scenariul activităţii:
1. Se realizează graficul emoţiilor tatălui la întâlnirea cu copiii.

EMOŢII POZITIVE

Fiul de la
Marinca Andrei Nicolae Anton Serafim Chişinău
EMOŢII NEGATIVE

2. Se comentează graficul, aducând argumente din text.

PRIN VALORI ŞI PENTRU VALORI

 Elaboraţi Linia vieţii, descriind relaţiile cu părinţii din ultimul an, luna
curentă, menţionând cu ce i-aţi bucurat/ întristat.
 Ce faceţi/ ar trebui să faceţi atunci când înţelegeţi că v-aţi supărat sau
v-aţi dezamăgit părinţii?
 Care sunt, în opinia voastră, mijloacele de menţinere a relaţiilor
armonioase în familie? Argumentaţi.

Subcompetenţele vizate: înţelegerea mesajului audiat (A1); relatarea detaliată de

evenimente, întâmplări (V10); participarea la dialoguri, dezbateri (V18);
comentarea unei opere, argumentând semnificaţia imaginilor, detaliilor, temei şi
ideii centrale (L11); construirea de mesaje cu exprimarea opiniei proprii (S9).

Subiectul: I. Druţă. Păsările tinereţii noastre, Frunze de dor;

M. Sadoveanu. Baltagul.
Clasa: a XI-a.
Tehnica: Şase pălării
Etapa: Reflecţie
Timp necesar: 15-20 de minute

 Scenariul activităţii:
Elevilor li se propune un subiect pentru discuţie. Fiecare tratează subiectul în baza
reperelor de pe pălării.

20
 Pălăria albă – obiectiv, real: date, cifre, fapte.
Pălăria neagră – negativ: aspecte şi judecăţi negative, pesimiste.
Pălăria roşie – sentimente: presimţiri, intuiţie, emoţii.
Pălăria verde – creştere: creativ, idei noi, alternative.
Pălăria galbenă – pozitiv: speranţă, constructivism.
Pălăria albastră – organizare: dirijare, supraveghere,
reglementare.

Tehnica poate fi aplicată cu succes la toate tipurile de personaje, fie literare, fie
persoane reale. Tehnica vizează o analiză amplă a comportamentelor, atitudinilor,
relaţiilor şi o argumentare a opiniilor.
Ideile acumulate în cadrul dezbaterilor pot fi utilizate într-un eseu.
Drept exemplu propunem următorul eseu.
Am în preajmă şase pălării. Mai întâi o îmbrac pe cea albă: pălăria certitudinii şi a
faptelor reale.
Ştim că mătuşa Ruţa era certată cu Pavel Rusu. Nepotul ei este grav bolnav, se duce
cu zile în pământ şi numai ea, mătuşa Ruţa, îl poate ajuta.
Acum voi îmbrăca pălăria roşie: cea a emoţiilor.
Mătuşa este supărată pe Pavel că acesta a lăsat satul Valea Cucoarelor fără
cocostârci, de fapt fără suflet, iar Pavel nutreşte emoţii negative faţă de mătuşă-sa, pentru
că aceasta este o cioară albă a iznoavelor.
Ar putea aceste două suflete să se împace? Mă întreb eu, punându-mi pălăria
neagră? Probabil nu, căci prea mult rău a trecut printre ei, prea orgolioşi sunt ambii ca
să-şi recunoască greşelile.
Dar să nu disperăm şi să luăm pălăria verde.
Dacă rudele ar discuta, ar clarifica situaţia, ar căuta o soluţie, la sigur s-ar putea
găsi o cale de împăcare, căci nici Pavel, nici mătuşa Ruţa nu au inimă de piatră, altfel de
ce ar fi fost adoraţi de către săteni?
Pălăria galbenă mă duce la gândul că aceste două persoane, fiind diferite, totuşi
sunt rude, dar sângele apă nu se face, sunt suflete pereche şi dragostea lor la rădăcină
este aceeaşi: zare albastră, semănături proaspete...
Pălăria albastră mă îndeamnă să fac concluzia că oricine are şansa să zboare, să
atingă un succes în viaţă, să capete recunoştinţa şi respectul celor din jur dacă aşa ca
Pavel va fi îndrăgostit de muncă, va fi fericit, aducând bucurie altora; dacă aşa ca mătuşa
Ruţa va iubi viaţa şi va păstra cu sfinţenie valorile spirituale ale neamului.
Dar să ţinem minte că nici un zbor nu va fi cu adevărat frumos dacă nu este
susţinut şi admirat de rude.

PRIN VALORI ŞI PENTRU VALORI

 Ce neînţelegeri apar mai des în familia ta?
 Ce întreprind membrii familiei pentru a soluţiona neînţelegerile?
 Ce slogan propuneţi pentru menţinerea relaţiilor armonioase în familie?

21
 DRAGOSTEA
sentiment de afecţiune pentru cineva sau ceva

Subcompetenţele vizate: exprimarea unei opinii folosind drept argument situaţii

similare sau experienţa proprie (V9); stabilirea unor legături dintre operele literare
studiate şi alte valori naţionale şi universale (V14); participarea la o conversaţie
făcând generalizări, sinteze, propunând argumente etc. (V17); construirea unor
mesaje, exprimând şi argumentând opinia proprie (S8).

Subiectul: M. Eminescu. Luceafărul.

Clasa: a XII-a.
Tehnica: Diagrama Venn
Etapa: Reflecţie (se realizează după studierea temei)
Timp necesar: 10-20 de minute

 Scenariul activităţii:
Se propun pentru lectură/ audiere următoarele fragmente:

„O, vin'! odorul meu nespus, Hai ş-om fugi în lume,

Şi lumea ta o lasă; Doar ni s-or pierde urmele
Eu sunt luceafărul de sus, Şi nu ne-or şti de nume, Visul Visul
Iar tu să-mi fii mireasă. Căci amândoi vom fi de dragoste de
dragoste
Colo-n palate de mărgean cuminţi, al
al lui
Te-oi duce veacuri multe, Vom fi voioşi şi teferi, Luceafărului Cătălin
Şi toată lumea-n ocean Vei pierde dorul de părinţi
De tine o s-asculte. Şi visul de luceferi.
– „Tu eşti copilă, asta e...

1. Elevilor li se solicită să compare visul de dragoste al Luceafărului şi cel al lui

Cătălin.
2. Fiecare elev, pereche sau echipă prezintă diagrama, menţionând valoarea
propunerilor.
3. Urmează o dezbatere în care se solicită răspunsul la întrebarea: De ce Cătălina
renunţă la dragostea Luceafărului şi îl acceptă pe Cătălin?

PRIN VALORI ŞI PENTRU VALORI

 Dragostea începe de la:
înfăţişare, atitudinile faţă de cei din preajmă,
ţinuta vestimentară, modul de a se comporta,
capacităţile intelectuale, alte variante?
Argumentaţi-vă opinia.
 Scrieţi, în zece enunţuri, un eseu la tema Idealul dragostei mele.

22
 Subiectul: M. Eminescu. Cezara.
Clasa: a XII-a.
Tehnica: Diagrama Venn
Etapa: Realizarea sensului
Timp necesar: 15-20 de minute

 Scenariul activităţii:
1. Se propun pentru lectură următoarele texte:
Am auzit că mata ai sămânţă de gherghine. Nu
mi-i da şi mie vreo câteva?...
Da unde vi-i căruţa, că nu se vede în ogradă? Rusanda Cezara
S-a dus Gheorghe la arat... şi şi
În Hârtoape aţi arat de amu? Gheorghe Ieronim
Încă nu. De mâine se duce...
Tată, noi anul ista semănăm mazăre?
Mazăre? Ar trebui... şi-a dat cuşma pe ceafă cu dosul palmei. Numai că nu prea
avem loc în grădină.
Da în Hârtoape?
Ei! Ţi-or fura-o copiii de verde.
N-o mai fură nimeni. Anul trecut câţi au pus acolo mazăre şi nu le-au mai
furat-o?!
Da cine a avut acolo mazăre?
Mulţi...
Ştiu eu! Da nu-i devreme?
Nu mai este!.. Da să mă duc mâine, ce zici mata?
(Ion Druţă. Frunze de dor)

Cezara către Ieronim

Iartă dac-o femeie îţi spune că te iubeşte. O femeie frumoasă şi tânără, căci ştiu că
sunt frumoasă. Dar ştiu eu... tu eşti atât de mândru, ştii a privi atât de rece... Ah! cum aş
topi gheaţa ochilor tăi cu gura mea – iubite! De ce să mai îmbrac amorul cu vălul ruşinii...
când te iubesc, când aş primi să fiu servitoarea ta, numai să mă suferi într-un colţ al casei
în care vei locui tu, să suferi ca să sărut perina pe care va dormi capul tău. Vezi tu ce copil
supus, umilit, este amorul? Tu crezi că sunt o neruşinată, o rea, o femeie de defăimat: dar
cugetă un lucru, că aş fi un miel, că n-aş vorbi un cuvânt, că aş tăcea privindu-te, dacă
m-ai iubi şi tu pe mine. Ştiu eu cum e inima ta? Pot eu şti? Vin de-mi spune cum este... Ce
se petrece în acea cămăruţă unde-aş vrea să locuiesc eu... numai eu. Şi ştii tu cum mă
cheamă?
(Mihai Eminescu. Cezara)

2. Elevilor li se solicită să compare: acţiunile Rusandei pentru a-i cuceri inima lui
Gheorghe şi cele ale Cezarei pentru a-i cuceri inima lui Ieronim.
3. Fiecare elev, în pereche sau în echipă, prezintă diagrama, menţionând
similitudinile şi diferenţele.

23
 PRIN VALORI ŞI PENTRU VALORI
 Ce aţi întreprinde pentru a vă exprima atitudinea faţă de persoana iubită?
 Redactaţi o scrisoare persoanei iubite în care să-i împărtăşiţi sentimentele.
Utilizaţi şi secvenţe din textele propuse mai sus.

Subiectul: L. Rebreanu. Ciuleandra.

Clasa: a XII-a.
Tehnica: Diagrama Venn
Etapa: Realizarea sensului
Timp necesar: 15-20 de minute

 Scenariul activităţii:
1. Elevilor li se solicită să compare modul în care Puiu şi doctorul Ursu îşi trăiesc şi
îşi manifestă iubirea pentru Mădălina.
2. Fiecare elev, în pereche sau pe echipe, prezintă diagrama, menţionând
similitudinile şi diferenţele.
3. Urmează o dezbatere în care se solicită încadrarea idilei relatate în text în una sau
mai multe categorii:
∙ absurdă; ∙ plină de lirism;
∙ tragică; ∙ platonică; Puiu Doctorul Ursu
şi şi
∙ romantică; ∙ tristă;
Mădălina Mădălina
∙ inocentă.

PRIN VALORI ŞI PENTRU VALORI

 Bifaţi varianta potrivită pentru afirmaţia dată.
Iubirea între soţi înseamnă:
datorie; reciprocitate, duioşie, armonie;
milă; fidelitate, chiar în cazul când nu mai
obişnuinţă; iubeşti.

 Argumentaţi alegerea într-un eseu la tema Calea ce duce spre fericire este
atât de îngustă, încât pe ea nu încap doi, dacă ei nu formează un întreg.

24
 CARIERA
etapă, treaptă în ierarhia socială sau profesională;
poziţie în societate, situaţie bună.

Subcompetenţele vizate: participarea la o conversaţie făcând generalizări,

sinteze, propunând argumente etc. (V17); identificarea ideilor principale din
informaţiile propuse (L4).

Subiectul: Cum să-ţi alegi o profesie?

Clasa: a XII-a.
Tehnica: Lectura ghidată
Etapa: Realizarea sensului
Timp necesar: 15-20 de minute

 Scenariul activităţii:
1. Elevilor li se propune să citească pe rând câte un fragment de text.
2. După lectura fiecărui fragment urmează o conversaţie ghidată.

FIUL
Cineva sună la uşă. E o femeie între două vârste. Îi deschide un bărbat tot între
două vârste.
Eu sunt diriginta fiului dumneavoastră. Putem sta de vorbă câteva minute?
Cu plăcere, zice bărbatul. Poftiţi. Luaţi loc. Doriţi o cafea? V-o fac eu, soţia e la
serviciu.
Nu, mulţumesc. V-am invitat de atâtea ori pe la şcoală, dar n-aţi venit niciodată.
Dacă aţi şti cât sunt de ocupat! Efectiv, nu-mi văd capul de trebi.
Oricum, de atâţia ani să nu ne vedem... Îi sunt dirigintă de patru ani.
Îmi pare rău... Există probleme cu el?
Nu ceva special. E un copil bun.
Acasă nu ne deranjează cu nimic. Eu nici nu-l simt.

- Care este motivul vizitei dirigintei?

Cred totuşi că ar avea nevoie de sprijinul dumneavoastră, mai ales în ce priveşte

alegerea drumului în viaţă. Sfatul dumneavoastră i-ar putea fi de un mare folos. De când
n-aţi stat de vorbă cu el între patru ochi?
Sincer să vă spun, nu ştiu. Nu ne potrivim cu programul: eu lucrez dimineaţa, el
învaţă după amiază. Duminica eu mă duc la fotbal, el cu ale lui. Aţi aflat cumva ce vrea
să se facă?

- Credeţi că Nu ne potrivim cu programul este o justificare pertinentă?

- Poate tatăl să-l sfătuiască pe fiu ce drum să-şi aleagă în viaţă?

Ofiţer de marină.
Extraordinar! Nouă nu ne-a spus nimic, măgarul. Marinar, va să zică. Să plece
pe mări şi oceane, iar noi să-i ducem dorul...
E o meserie romantică. Mai ales că scrie şi versuri.

25
 Scrie versuri?! Bravo! La noi în familie n-a avut nimeni aplicaţii aiurite. O să-i zic
maică-si să-l ia la trei parale. Dar şi ea e ocupată.
E talentat şi la sport. Practică tirul, a câştigat o cupă.
Nu băgaţi groaza în mine! Trebuie s-ascund puşca. Sfătuiţi-l să se ocupe cu
altceva.
Mai şi pictează foarte frumos. În special peisaje.
Nu-i rău. Tot trebuie să zugrăvim apartamentul. O să-l pun la treabă.

- Ce atitudine are diriginta faţă de talentele băiatului?

- Cum le apreciază tatăl?
- Dar voi?
- Aţi dori un astfel de tată?

Acum are multe pe cap. Trebuie să înveţe. Se apropie bacalaureatul.

- Cum credeţi, cu ce s-a încheiat discuţia dirigintei cu părintele?

Ce-i cu bacalaureatul?! Să nu-mi spuneţi c-a ajuns deja într-a douăsprezecea?!

Ba da.
Extraordinar! Ia uite dom-le, cum trece timpul! Parcă ieri îl duceam în braţe la
creşă. Ştiţi că mie nu mi-a spus nimic de bacalaureat? Absolut nimic. E un caracter
ascuns, seamănă cu maică-sa. Spuneţi-mi sincer: fumează?
Nu. Sunt sigură.
Atâta i-ar trebui, că nu ştiu ce i-aş face. Între noi fie vorba, eu am început pe la
15 ani, dar erau alte condiţii, n-aveam îndrumare, n-aveam educaţie, nu eram
controlat...
(După N. Băieşu)

- Cine ar putea să-l ajute pe băiat să facă o alegere corectă a drumului în viaţă?

PRIN VALORI ŞI PENTRU VALORI

 Ce talente, aptitudini ai tu?
 Ce profesie ai vrea să-ţi alegi? De ce?
 Cine te poate ajuta să faci o alegere corectă?

Subcompetenţele vizate: prezentarea unei informaţii expunându-şi opinia (V5);

identificarea ideilor principale din informaţiile propuse (L4).

Subiectul: Cum să-ţi alegi o profesie?

Clasa: a XII-a.
Tehnica: Turul galeriei
Etapa: Realizarea sensului
Timp necesar: 15-20 de minute

26
  Scenariul activităţii:
1. La semnalul profesorului, elevii circulă prin sală, de la un poster la altul, le
examinează.

Îi plac animalele şi plantele.

A Este pasionată de maşini, de tehnologie.
Când dă sfaturi, lumea se supără că este prea directă.
B Îi place să studieze şi să rezolve problemele de matematică. Este foarte precisă.
Apreciază lucrurile originale, îi place dansul, arta, muzica, teatrul. Este
C independentă, originală şi sensibilă la lucrurile frumoase. În timpul liber scrie
poezii, ascultă muzică de calitate sau pictează.
Îi place să ajute oamenii, să le dea sfaturi. Este răbdătoare, tolerantă. Este
D
prietenoasă şi manifestă grijă faţă de cei din preajmă.
Are darul să convingă şi poate cu uşurinţă să îi mobilizeze pe cei din jur. Este
E
ambiţioasă şi energică. Aspiră la o funcţie de director.
Îi place ca lucrurile să fie aranjate.
F
Are abilităţi de organizator. Duce lucrurile la bun sfârşit.

2. La al doilea tur se opresc la fişa cu descrierea persoanei care i se potriveşte mai

mult (A  F).
3. Fiecare elev îşi motivează alegerea, aducând exemple şi argumente concludente.
4. Elevilor li se propune cheia testului: tipul de persoană şi profesiile ce i se
potrivesc:
Când vine momentul să ne alegem un drum în viaţă, de multe ori suntem indecişi.
Ne gândim să alegem un domeniu bine plătit, cu un program lejer, dar şi unul pe plac.
Te întrebi Ce profesie ţi se potriveşte cel mai bine?
Atunci trebuie să ştii ce tip de personalitate ai: realistă, întreprinzătoare,
convenţională, socială, artistică sau investigativă?

Preferi activităţi fizice ce presupun iscusinţă, deprinderi manuale şi îndeplinirea

A de sarcini concrete.
Ţi se potrivesc următoarele profesii: poliţist, veterinar, pilot, inginer.
Preferi activităţi predominant intelectuale, rezolvarea de probleme teoretice,
explicarea cauzelor şi a naturii fenomenelor, te axezi pe căutarea adevărului.
B
Ţi se potrivesc următoarele profesii: matematician, chimist, meteorolog, arhitect,
biolog, medic.
Preferi activităţi de relaţionare, sarcini creative. Îţi displac activităţile ordonate,
C sistematizate sau de afaceri.
Ţi se potrivesc următoarele profesii: designer, actor, compozitor, dansator.
Preferi comunicarea şi grija pentru alte persoane.
D
Ţi se potrivesc următoarele profesii: consilier, psiholog, asistent social, profesor.
Preferi activităţi ce necesită iniţiativă personală, asumarea unor riscuri. Eşti
orientat spre dezvoltarea propriei afaceri, manifeşti competenţe de lider şi relaţii
E interpersonale.
Ţi se potrivesc următoarele profesii: judecător, avocat, primar, prezentator,
director de bancă.
Preferi activităţi în care se utilizează cifrele, activităţi de execuţie, dar structurate
F şi precizate.
Ţi se potrivesc următoarele profesii: secretară, impresar, contabil.

27
 PRIN VALORI ŞI PENTRU VALORI
 În ce măsură sunteţi de acord cu rezultatele testului?
 Ce profesie vă este pe plac?
 Ce competenţe vă vor ajuta să obţineţi succes în acest domeniu?
 Ce profesii sunt astăzi în vogă? Cum credeţi, de ce?
 Ce atitudine aveţi faţă de sintagma profesie prestigioasă?

VALORI NAŢIONALE

ŢARA
teritoriu locuit de un popor organizat din punct de vedere administrativ şi politic
într-un stat; teritoriu de mare întindere având anumite caracteristici specifice
(de climă, de relief, resurse economice etc.).

Subcompetenţele vizate: utilizarea informaţiei selectate în propriile acte de

comunicare (V5) – cl. a X-a; compararea de evenimente, fapte şi deducerea
afinităţilor dintre ele (V8) – cl. a XI-a; selectarea şi notarea unei informaţii conform
sarcinii propuse (S4) – cl. a XI-a.

Subiectul: Mari nume româneşti din trecut, mari nume româneşti din
prezent.
Clasele: a X-a – a XI-a.
Tehnica: Clustering
Etapa: Reflecţie
Timp necesar: 15-20 de minute

 Scenariul activităţii:
1. Se formulează subiectul Marii bărbaţi ai neamului românesc.

28
 2. Se acumulează şi se înscriu informaţii, în variante cât mai laconice: cuvinte sau
îmbinări de cuvinte.
3. Pe măsură ce se înscriu cuvintele, se trasează linii între ideile care se leagă în
vreun fel.
4. Se înscriu toate formulele verbale, până la epuizarea ideilor sau până la
expirarea timpului.
5. Se examinează alte posibilităţi de marcare a conexiunilor între idei, noţiuni,
termeni.34
6. În final, elevilor (în perechi sau echipe) li se propune să prezinte un discurs în
care să descrie marii bărbaţi ai neamului românesc dintr-un anumit domeniu,
utilizând clustering-ul elaborat.

PRIN VALORI ŞI PENTRU VALORI

 Pe cine dintre oamenii localităţii îi consideraţi ca personalităţi demne de
admiraţie? De ce?
 Scrieţi, în zece enunţuri, un eseu la tema De la marii bărbaţi ai neamului
românesc am învăţat... Utilizaţi informaţiile oferite.

Subcompetenţele vizate: sesizarea, în textul oral, al unor particularităţi ale

personajului (A5); utilizarea informaţiei selectate în propriile acte de comunicare
(V5); relatarea succintă a elementelor-cheie ale unui eveniment/ ale unei
întâmplări etc. (V6); selectarea unei informaţiei solicitate (L3) etc.

Subiectul: Mari nume româneşti din trecut, mari nume româneşti din
prezent.
Clasele: a X-a – a XI-a.
Tehnica: Proiectul
Etapa: Evaluare
Timp necesar: elaborare – o săptămână,
prezentare – 10 minute.

 Scenariul activităţii:
1. Se propune examinarea hărţii unei localităţi pentru identificarea denumirilor de
străzi ce poartă numele unor personalităţi marcante.
C
H
I
Ş
I
N
Ă
U

29
2. Se propune realizarea unui proiect la tema Nume înveşnicite în care să motiveze
denumirile de străzi.
3. Se propune şi se examinează planul de realizare a proiectului:

 Alegerea temei.
 Stabilirea obiectivelor.
 Planificarea activităţilor:
∙ distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului;
∙ identificarea surselor de informare;
∙ stabilirea şi procurarea resurselor (materialelor) necesare;
∙ stabilirea unui grafic de lucru.
 Documentarea (timp de o săptămână).
 Realizarea produselor finale (rapoarte, poster, articole, albume, prezentări
Power Point etc.).
 Prezentarea rezultatelor.

4. Evaluarea proiectului.
5. Pregătirea unei expoziţii (în clasă, instituţie, raport postat pe site).

PRIN VALORI ŞI PENTRU VALORI

 Examinaţi harta localităţii, a raionului şi realizaţi un proiect similar.
 Cum credeţi, cu numele căror personalităţi marcante din localitate ar putea
fi numite străzile satului/ oraşului de baştină? De ce?

Subcompetenţele vizate: asocierea conţinutului mesajului audiat cu alte mesaje

cunoscute (A2); construirea logică a diferitor mesaje (V3); utilizarea unui lexic
adecvat temei abordate, situaţiei de comunicare etc. (V4); construirea de mesaje-
relatări informative (S5).

Subiectul: Locuri memorabile

(produs final: traseu turistic de interes personal).
Clasa: a X-a.
Tehnica: Proiectul
Etapa: Evaluare
Timp necesar: elaborare – o săptămână,
prezentare – 10 minute.

 Scenariul activităţii (vezi mai sus):

1. Se propune examinarea în echipe a hărţilor turistice:

30
 Echipa 1 Echipa 2 Echipa 3
Tururi mănăstiri Cetăţi medievale Atracţii naturale

2. Se solicită identificarea pe hartă a destinaţiilor turistice, documentarea şi

prezentarea (sursa http://www.informator.md).
3. Elevilor li se propune elaborarea unui traseu turistic de interes propriu (utilizând
hărţile de contur de la geografie) şi comentarea alegerii.

PRIN VALORI ŞI PENTRU VALORI

 Cât de importantă este astăzi cunoaşterea ţinutului natal?
 Ce atracţii turistice există în localitatea voastră?
 Realizaţi un spot publicitar pentru a-i îndemna pe turişti să vă viziteze
localitatea.

VALORI
DEMOCRATICE/EUROPENE

TOLERANŢA
atitudine îngăduitoare faţă de cineva; capacitatea de a suporta.

Subcompetenţele vizate: discriminarea diferitelor sensuri ale unui enunţ în

funcţie de intonaţie (A3); sesizarea, în textul oral, al unor particularităţi ale
personajului (naturaleţe, fineţe, umor, ironie etc.) (A5); iniţierea şi susţinerea unor
dialoguri, apreciind şi argumentând cele relatate (V15); rezumarea unui text (L6).

Subiectul: Comunicarea cere responsabilitate.

Clasa: a X-a.
Tehnica: Joc de rol
Etapa: Realizarea sensului
Timp necesar: 20-25 de minute

31
  Scenariul activităţii:
1. Provocare:
Spune cum reacţionezi în următoarea situaţie: Un profesor ţi-a subevaluat o lucrare:
- Nu sunt sigur, dar cred că lucrarea merită mai mult.
- Cum aşa! Eu merit o notă mai înaltă!!!
- Aş aprecia mult dacă îmi veţi revedea lucrarea. Cred că nota aceasta nu reflectă
efortul meu.

2. Formaţi echipe în dependenţă de reacţia ce vă caracterizează.

3. Citiţi (în perechi) informaţia şi menţionaţi caracteristicile stilului de comunicare.

Stilul pasiv Stilul agresiv Stilul asertiv

Stilul pasiv de Stilul agresiv se Stilul asertiv de

comunicare este caracterizează printr-o comunicare reprezintă
caracterizat de lipsa de stare de alertă o îmbinare a celor două
acţiuni, se tem de permanentă în relaţiile stiluri. La baza acestui
ofensele altora, doresc interpersonale. Pentru stil de comunicare stă
să fie plăcuţi şi cedează ei nu contează respectul, tactul şi
foarte uşor. Este un drepturile celorlalţi. toleranţa. Acest stil de
ascultător timid şi nu comunicare este cel
se implică în discuţii mai potrivit pentru
aprinse. construirea unei relaţii
de durată.

Astfel de persoane: Astfel de persoane: Astfel de persoane:

∙ neagă propriile sale ∙ folosesc un ton ∙ ţin cont de ideile
drepturi; ridicat; celorlalţi;
∙ nu-şi apără ∙ utilizează expresii ∙ apreciază munca
interesele; ofensatoare; celor din jur;
∙ evită să-şi exprime ∙ umilesc interlocutorii; ∙ critică în mod
emoţiile şi ∙ nu tolerează sfaturi constructiv;
sentimentele; de la ceilalţi; ∙ cer şi oferă ajutor cu
∙ îşi consideră ideile şi ∙ îşi manifestă violent plăcere;
părerile neînsemnate; nemulţumirile; ∙ sunt receptivi.
∙ reacţionează ∙ găsesc defecte în tot
bolnăvicios la critică. ceea ce fac alţii.

4. Simulaţi situaţiile propuse din perspectiva agresivilor, pasivilor şi a asertivilor.

Echipa 1 Echipa 2 Echipa 3

Colegul nu şi-a făcut Ai aşteptat de la părinţi Îţi place un anumit stil
tema. un cadou deosebit la vestimentar. Dirigintele
Speră să o copieze de la ziua de naştere. Ei ţi-au insistă să porţi
tine. dăruit un obiect util, uniforma şcolară.
dar nu cel aşteptat.

5. Analizaţi situaţiile, menţionând:

- Ce sentimente vă trezeşte fiecare dintre reprezentanţii stilului de comunicare?
- Care dintre stilurile de comunicare le consideraţi eficiente? De ce?

32
 PRIN VALORI ŞI PENTRU VALORI
 Cum credeţi, ce relaţie există între comunicare şi toleranţă?
 Care dintre stilurile examinate respectă în mai mare măsură principiul
toleranţei în comunicare?
 Utilizând informaţiile de mai sus, concluziile pe care le-aţi făcut în urma
dezbaterilor, elaboraţi un ghid pentru adolescenţi cu genericul Să învăţăm
limbajul toleranţei.

DEMNITATEA UMANĂ
faptă de merit; acţiune ce impune respect; gravitate, măreţie.

Subcompetenţele vizate: prezentarea unei informaţii de bază, accentuând

detaliile semnificative (V7); compararea de evenimente, fapte şi deducerea
afinităţilor dintre ele (V8); exprimarea unei opinii şi prezentarea de argumente
(V9).
Subiectul: Ioan Slavici. Moara cu noroc.
Clasa: a X-a.
Tehnica: Argumente pe cartele
Etapa: Realizarea sensului
Timp necesar: 10-15 minute
 Scenariul activităţii:
1. Elevilor li se propune să aleagă o afirmaţie.
∙ Vina lui Ghiţă este aceea de a fi pus mai presus de dragoste dorinţa
câştigului. (Mioara Adina Avram)
∙ Ghiţă este o fire slabă, se lasă mai mult în voia întâmplărilor, nu poate să-şi
domine pofta de îmbogăţire. (Pompiliu Marcea)
∙ Ghiţă reprezintă procesul de distrugere a sufletului prin patima avariţiei care
îl transformă treptat dintr-un om cinstit într-un ucigaş. (Emil Alexandrescu)
2. Elevii se împart în grupuri, în conformitate cu poziţia pe care o aleg (acord –
dezacord).
3. Pe cartele, elevii formulează individual cel puţin trei argumente în sprijinul
poziţiei pe care o au.
4. Grupul se întruneşte şi discută astfel: fiecare membru prezintă cel mai
puternic, în opinia sa, argument de pe cartelele sale; după discuţie se aleg doar
4-5 argumente pentru tot grupul.
5. Grupul elaborează declaraţia finală şi alege persoana care o va prezenta.
6. Se confruntă cele două poziţii, care se exprimă prin declaraţia finală a fiecărui
grup.
7. După dezbaterea propriu-zisă, elevilor li se propune să scrie un text
argumentativ, pornind de la afirmaţia enunţată.
33
 PRIN VALORI ŞI PENTRU VALORI
 Elaboraţi o formulă a demnităţii. Argumentaţi-vă opinia.
 Pe care dintre persoanele cunoscute le consideraţi drept exemple ale
demnităţii? De ce?

TEHNICI DE OBSERAVARE
A ATITUDINILOR ŞI COMPORTAMENTELOR

Valorile sunt realităţi latente, ascunse, neobservabile, imposibil de măsurat

direct. Ele există undeva, în interiorul fiinţei umane, manifestându-se prin
diverse atitudini şi comportamente.
Pentru identificarea atitudinilor şi comportamentelor, pentru relevarea
valorilor propunem câteva tehnici de observare.

JURNAL REFLEXIV

În jurnalul reflexiv elevii notează în mod regulat experienţe, sentimente,

opinii, gânduri, informaţii noi etc. Elevii răspund, timp de o săptămână, la o serie
de întrebări ce vizează propriul proces de învăţare şi reprezentările dobândite.
Jurnalul reflexiv reprezintă un dialog al elevului cu sine însuşi prin examinarea
atitudinilor şi comportamentelor, prin aprecierea şi raportarea acestora la
normele valorice.

Idei discutate Idei

Opiniile mele
Subiectul ce mi s-au părut ce necesită Concluzii finale
la început
interesante clarificate

ŞTIU – VREAU SĂ ŞTIU – AM ÎNVĂŢAT

1. Profesorul anunţă subiectul sau problema care va fi studiată în cadrul

lecţiei.
2. Elevilor li se propune următorul tabel:

Ce ştiu? Ce vreau să ştiu? Ce am învăţat?

3. Elevii lucrează în perechi şi discută timp de 4-5 minute ce ştiu sau cred
că ştiu în legătură cu subiectul enunţat.

34
4. Fiecare pereche îşi împărtăşeşte ideile (Ce ştiu?), iar profesorul
completează tabelul.
5. La fel se lucrează şi la completarea coloanei a doua (Ce vreau să ştiu?)
6. Elevilor li se propune examinarea subiectului prin aplicarea unei tehnici
descrise mai sus şi li se solicită pe parcurs să găsească răspuns la
întrebările din coloana a doua.
7. Se trec în revistă întrebările din coloana a doua. Profesorul le solicită
elevilor să-şi enunţe răspunsurile la ideile din coloana Ce vreau să ştiu?
8. Răspunsurile şi înscriu în coloana Ce am învăţat?
9. Dacă în cadrul activităţii nu au fost găsite răspunsuri la toate întrebările,
profesorul propune alte surse de informare.

RUCSACUL [10]

1. Elevii sunt rugaţi să pună în rucsac cele culese din activitate:

informaţii, opinii, emoţii, idei, concluzii, valori.
2. Participanţii îşi prezintă rucsacul, menţionând ce vrea să ia
cu sine de la activitate, dar şi ce ar vrea să lase în clasă.

COPACUL CU FANTOMIŢE [10]

1. Fiecărui elev i se distribuie fişa Copacul cu fantomiţe.

2. Elevii reflectă asupra felului în care se simt şi îşi aleg fantomiţa cu care
s-a identificat la începutul şi sfârşitul activităţii.
3. Se analizează alegerea participanţilor – cu cât mai jos se plasează
persoana, cu atât este mai indispusă, mai puţin implicată în activitate.

35
 REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

1. Cartaleanu T., Cosovan O. ş.a. Formare de competenţe prin strategii didactice

interactive, Pro Didactica, Chişinău, 2008.
2. Cazacu T. (coord.), Nicolaescu-Onofrei L., Feteasco R. ş.a. Limba şi literatura
română pentru instituţiile cu limba rusă de instruire: Curriculum pentru
clasele a X-a – a XII-a, Ştiinţa, Chişinău, 2010.
3. Cazacu T., Roşcovanu V., Feteasco R. Limba şi literatura română pentru
instituţiile cu predare în limba rusă: Ghid de implementare a curriculumului
modernizat pentru treapta liceală, Cartier, Chişinău, 2010.
4. Dedier J. Dicţionar de filosofie, Univers enciclopedic, Bucureşti, 1999.
5. Gavriliuc C. ş.a. Ghid pentru profesioniştii care lucrează cu copiii migranţilor,
Chişinău, CIDDC, Chişinău, 2012.
6. Învăţ să fiu: Ghid pentru psihologi şcolari, diriginţi, profesori, Centrul
educaţional „Pro Didactica”, Chişinău, 2006.
7. Joiţa E. Pedagogia, Polirom, Iaşi, 1999.
8. Pâslaru Vl. Valoare şi educaţie axiologică: definiţie şi structurare. În:
Didactica Pro…, 2006, nr. 1 (35), p. 3-8.
9. Siek-Piskobuz T. Jocuri şi activităţi distractive în învăţarea limbilor străine,
Polirom, Iaşi, 1997.
10. Temple Ch., Steele J., Meredith S. Strategii de dezvoltare a gândirii critice la
diverse discipline, Ghidul IV. Adaptare: T. Cartaleanu, O. Cosovan, Chişinău,
2003.

36
 CUPRINS

PRELIMINARII 4
METODOLOGII DE DEZVOLTARE A COMPORTAMENTULUI AXIOLOGIC
LA ORELE DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

VALORI FUNDAMENTALE ALE HUMANITASULUI

FRUMOSUL 7
BINELE 9

VALORI GENERAL-UMANE
SĂNĂTATEA 12
EGALITATEA 14

VALORI INDIVIDUALE
IDENTITATEA 15
FAMILIA 19
DRAGOSTEA 22
CARIERA 25

VALORI NAŢIONALE
ŢARA 28

VALORI DEMOCRATICE/ EUROPENE

TOLERANŢA 31
DEMNITATEA UMANĂ 33

TEHNICI DE OBSERVARE A ATITUDINILOR ŞI COMPORTAMENTELOR 34

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE 36

37