Procedura de lucru

CONSTRUCŢII METALICE

I GENERALITĂŢI

Prezenta procedura de lucru tratează aspectele legate de uzinarea

elementelor de construcţii din oţel, tehnologia de execuţie şi montaj a
construcţiilor metalice, cât şi cele privind verificările în vederea recepţiei.

II STANDARDE, NORMATIVE ŞI PRESCRIPŢII CARE

GUVERNEAZĂ EXECUŢIA DE ANSAMBLU A LUCRĂRII

NORMATIVE:

 C150-99-Normativ privind calitatea îmbinărilor sudate din oţel ale

construcţiilor civile, industriale şi agricole.

 P100-1/2011-Normativ pentru proiectarea antiseismică a

construcţiilor de locuinţe, social-culturale, agrozootehnice şi
industriale.

 C56-85-Normativ privind calitatea îmbinărilor sudate din oţel ale

construcţiilor civile, industriale şi agricole.

 Norme de protecţie a muncii în activitatea de construcţii privind

protecţia la acţiunea focului, indicativ P118-99.

 Normativ privind urmărirea comportării în timp a construcţiilor

P130-99

STAS-uri:

 767/0-88-Construcţii civile, industriale şi agricole. Construcţii din

oţel. Condiţii generale de calitate.

 768-66-Construcţii din oţel sudate. Prescripţii de execuţie.

 500/ 1-89-Oţeluri de uz general pentru construcţii.

 500/ 2, 3-80-Oţeluri de uz general pentru construcţii.

 565-86-Oţel I, format la cald.

 564-86-Oţel U, format la cald

 424-91-Oţel cornier cu aripi egale

 395-88-Oţel laminat la cald. Oţel lat

 437-87-Tablă groasă

 R-8542-79-Alegerea oţelurilor pentru construcţii metalice.

 505-86-Tablă groasă. Condiţii speciale.

 334-88-Oţel pătrat.

 3480-80-Tablă striată.
Pag. 1 din 12
 2700/3-89-Organe de asamblare filetate. Caracteristici mecanice.

 4272-89-Şuruburi semiprecise

 4071-89-Piuliţe.

 2241/ 1-82-Şaibe uzuale.

 5200-91-Şaibe plate.

 2350-91-Şuruburi pentru fundaţii.

 3336-81-Găuri de trecere pentru organele de asamblare filetate.

 5555/ 1-81-Sudarea metalelor.

 5555/ 2-80-Sudarea metalelor.

 5555/ 3-83-Sudarea metalelor.

 7194-90-Sudabilitatea oţelurilor.

 8299-78-Clasificarea şi simbolizarea defectelor îmbinării sudate.

 7502-87-Îmbinări sudate. Formele şi dimensiunile rosturilor.

 9101-77-Îmbinări sudate. Abateri limită.

 1125/1-91-Sudarea metalelor.

 1125/2-81-Sudarea metalelor.

 1126-87-Sârmă de oţel pentru sudare.

 10123/ 1-84-Clasificarea şi simbolizarea materialelor de adaus

pentru sudarea sub flux.

 10014-81-Determinarea caracteristicilor de depunere a

electrozilor.

 7084/1-81-Defectele îmbinărilor sudate prin topire.

 9552-87-Controlul ultrasonic al îmbinărilor sudate.

 6606/ 1-86-Controlul îmbinărilor sudate prin topire.

 6726-85-Formele şi dimensiunile rosturilor la sudarea cu arc

electric acoperit.

 6662-86-Formele şi dimensiunile rosturilor la sudarea manuală cu

arc electric şi cu gaze.

 767/ 0-88-Construcţii din oţel. Condiţii tehnologice generale de

calitate.

 767/ 2-78-Îmbinări cu şuruburi.

 8600-79-Sistem de toleranţe dimensionale.

 10564/1-81-Tăierea metalelor cu oxigen

 10214-84-Defectoscopie nedistructivă.

 10138-75-Defectoscopie cu radiaţii penetrante.

 8866-82-Controlul ultrasonic al laminatelor din oţel.

 6967-88-Încercări mecanice ale metalelor.

 7927-67-Încercarea şi rezistenţa la forfecare.

 777-88-Încercarea la îndoire.

 7511-81-Încercări şi încovoiere prin şoc.

Pag. 2 din 12
  200-87-Încercarea la tracţiune.

 2015/1-83-Luarea probelor pentru determinarea compoziţiei chimice.

 6833-79-Încercări de încovoiere prin şoc la temperaturi scăzute.

 5540/ 1-85-Încercări mecanice ale îmbinărilor sudate cap la cap.

 5976/1-82-Încercări mecanice al sudurilor de colţ.

 7356/1-80-Încercări mecanice ale metalului depus prin sudare

manuală cu electrozi înveliţi.

 7356/2-80-Încercări mecanice ale metalului depus cu sârmă prin

sudare sub flux.

 7356/4-80-Încercări mecanice ale metalului depus prin sudare

electrică în baie de zgură.

 10221-83-Încercarea de fisurare la cald a metalului depus prin

sudare.

 10108/ 0-78-Calculul elementelor din oţel.

III MATERIALE ŞI STANDARDE CARE TREBUIE

RESPECTATE

Materialele ce intră în componenţa construcţiilor metalice, table şi

profile metalice, fac parte din grupa de oţeluri de uz general pentru
construcţii - STAS 5oo/1-78 şi se vor încadra în următoarele clase de
calitate la fabricaţie:

 profile laminate de catalog

 STAS 565-86

 STAS 564-86

 STAS 424-91

 oţel lat, platbande şi table groase

 STAS 395-88

 STAS 437-87.

Mărcile de oţeluri utilizate (OL37) se încadrează în prevederile STAS

500/ 2-80. Alegerea clasei de calitate s-a făcut conform prevederilor
STAS R-8542-79.

Materialele ce se folosesc trebuie să aibă compoziţia chimică şi

caracteristicile mecanice corespunzătoare pentru mărcile şi clasele de
calitate prevăzute în proiect, garantate prin certificate de calitate,
conform standardelor de produs.

Mărcile şi clasele de calitate ale oţelurilor, materialelor de bază,

precum şi caracteristicile mecanice ale organelor de asamblare
(sudurilor, şuruburilor, piuliţelor şi şaibelor) nu pot fi schimbate fără
acordul scris prealabil al proiectantului.

Uzina de confecţii metalice va lua toate măsurile necesare ca în

elementele structurii metalice, să nu se introducă alte materiale decât
cele prevăzute în proiecte şi cu calităţile prescrise de normativele
(standardele) în vigoare
Pag. 3 din 12
IV PREPARARE, CONFECŢIONARE

Elementele componente ale construcţiilor metalice s-au încadrat

conform STAS 767/0-88 în următoarele categorii de execuţie:

 ferme, grinzi, stâlpi, contravântuiri verticale între stâlpi:

categoria A;

 pane acoperiş şi planşee, contravântuiri la nivelul acoperişului,

elemente de susţinere a închiderilor : categoria B.

Conform normativelor C150-99 şi P100-1/2006 sunt stabilite

următoarele clase de calitate pentru îmbinările sudate:

 clasa C1-pentru contravântuiri şi ferme de acoperiş

 clasa C2-pentru grinzile cu secţiune compusă şi stâlpi

 clasa C3-restul elementelor

4.1. În ceea ce priveşte uzinarea se prevăd următoarele:

 Orice nepotrivire constatată cu ocazia verificării proiectelor sau

pe parcursul operaţiilor de şablonare în uzină, se va aduce la
cunoştinţa proiectantului pentru a efectua corecţiile necesare
înainte de trasarea sau debitarea materialelor.

 Înainte de trasare şi debitare, laminatele se vor verifica bucată cu

bucată în ceea ce priveşte aspectul exterior, dimensiunile şi
planeitatea verificându-se dacă acestea se încadrează în toleranţele
admisibile prevăzute de normativele şi standardele în vigoare.
Verificarea se va face pe baza numărului şarjei şi a lotului, imprimat
pe laminat şi pe baza certificatelor de calitate emise de furnizor.

4.1.1. Trasarea

Indiferent dacă se execută trasarea sau tăierea se face direct, la

stabilirea cotelor de debitare a materialelor se va ţine seama că
valorile cotelor din proiect sunt cote finale, care trebuie realizate după
încheierea întregului proces tehnologic de uzinare. Trasarea se va
executa cu precizie de ±1,00 mm. Nu se admite comutarea mai
multor toleranţe pe aceeaşi linie de cotare.

4.1.2. Tăierea

Debitarea laminatelor se poate executa cu fierăstrău, cu foarfecă sau

cu flacără. Tăierile date în elemente nu au voie să prezinte fisuri sau
crestături, cele care prezintă se vor prelucra până la dispariţia
acestora. Se admite tăierea pieselor din oţel cu flacără oxigaz.
Neregularităţile după tăiere cu flacără se vor rectifica.

4.1.3. Găurirea

Găurile se execută cu burghiul sau prin poansonare (ştanţare).

Poansonarea găurilor se poate face numai la piese mai subţiri de 16 mm
şi diametre de maxim 18mm. Găurirea cu burghiul se execută la
diametrul definitiv conform prevederilor proiectului, cu respectarea STAS
3336-81. Găurirea prin poansonare se face la un diametru cu 5mm mai

Pag. 4 din 12
mic, urmând ca înainte de asamblare să se facă alezarea la diametrul
definitiv.Nu se admite găurirea cu flacără oxiacetilenică. Este interzisă
ajustarea găurilor cu pila, lărgirea lor cu dornuri sau cu flacără
oxiacetilenică. Găurile trebuie să fie circulare (dacă nu se prevede în
proiect altfel), fără rizuri şi pereţii lor trebuie să fie perpendiculari pe
suprafaţa materialului, iar muchiile să fie curăţate de bavuri. Găurile
pentru şuruburi, de regulă, se execută după operaţiile de îndreptare şi
sudare iar unde este posibil piesele de strâns adiacente se vor găuri
simultan pentru garanţia păsuirii poziţiilor.

4.1.4. Asamblarea

Toate operaţiile legate de procesul de asamblare (în special sudurile)

se vor efectua în hale închise, ferite de umiditate, cu temperatura
mediului ambiant de peste +5 grade C. Asamblarea elementelor de
construcţie metalică se va face pe schele de montaj sau dispozitive
potrivite care să asigure păstrarea precisă a poziţiei pieselor
asamblate în vederea sudării. Ordinea de asamblare a pieselor
componente ale unui element de construcţie metalică va fi stabilită
printr-un proces tehnologic elaborat de Serviciul tehnologic al uzinei
de confecţii metalice. Această ordine de asamblare trebuie astfel
aleasă încât să asigure posibilitatea sudării tuturor pieselor
componente, în condiţii normale de lucru. Asamblarea prin sudare
provizorie (heftuirea) cu puncte de sudură trebuie executată de
sudori autorizaţi, cu electrozi de aceeaşi marcă cu cele cu care se vor
suda cordoanele de rezistenţă, în funcţie de materialul de
bază.Lungimea punctelor de prindere va fi de minimum 60 mm, iar
grosimea în funcţie de procedeul de sudare, dar nu sub 3 mm.
Asamblarea şi prinderea provizorie trebuie făcute astfel ca după
sudarea definitivă să rezulte subansamble cu dimensiuni corecte,
eventualele abateri trebuind să se încadreze în limitele toleranţelor
admisibile conform punctului 2.3 din STAS 767/0-88.

Pag. 5 din 12
4.1.5. Sudarea

Procedeele şi metodele de sudare, precum şi eventualele tratamente

termice necesare se vor stabili de către tehnologul şef al fabricii . Noi,
SC Electroutil Aliser in calitate de constructor vom folosii numai
procedee tehnologice omologate care se vor alege în primul rând pe
considerente de calitate şi în al doilea rând pe considerente de
economie. Toate materialele de adaus (electrozi, sârme şi fluxuri) pentru
sudurile manuale, automate şi semiautomate, vor fi de tip bazic şi se vor
utiliza în aşa fel încât caracteristicile mecanice de rezistenţă a
cordoanelor de sudură să depăşească cu minimum 20% rezistenţa
materialelor de bază. În tehnologia de sudare se vor prevedea cele mai
potrivite măsuri pentru reducerea deformaţiilor şi prevenirea concentrării
tensiunilor proprii, prin indicarea modului de fixare a pieselor, ordinea de
executare a cordoanelor de sudură, a trecerilor etc. şi indicarea
parametrilor optimi ai regimurilor de sudare. Toate sudurile se vor
executa la dimensiunile prevăzute în desenele de execuţie şi cu
respectarea abaterilor limită prevăzute în prescripţiile oficiale în vigoare.
La sudarea în mai multe straturi suprafaţa se va curăţa cu grijă de orice
urmă de zgură şi mai ales marginile stratului depus anterior, iar
eventualele defecte se vor înlătura şi repara înaintea aplicării stratului
următor. Se recomandă ca pe cât posibil sudarea să se facă în poziţie
orizontală, evitându-se sudarea în poziţie verticală şi peste cap. La
executarea cordoanelor de sudură se va asigura trecerea lină de la
materialul de bază la sudură. Clasele de calitate a sudurilor se vor
înscrie pe planşele detaliilor de execuţie a elementelor structurii
metalice, conform normativului C150-99. Sudurile cap la cap
longitudinale prevăzute la alcătuirea secţiunilor chesonate formate din
două profile laminate U, nu se vor controla cu raze penetrante, în caz de
dubii se va suplimenta controlul vizual cu lichide penetrante. Eventualele
remedieri ale defectelor se vor executa cu respectarea prevederilor
standardelor şi normativelor în vigoare. Pentru defectele constatate mai
frecvent trebuie să se stabilească cauzele apariţiei lor şi măsurile ce
trebuie luate pentru excluderea repetării lor. Dacă defectele din
cordoanele de sudură greu accesibile nu se pot remedia în condiţii
normale, remedierea lor se va face la propunerea inginerului sudor
european şi cu avizul proiectantului de specialitate. Lucrările de sudură
se executa numai de către persoane autorizate având calificările
corespunzătoare calităţii impuse.

4.1.6. Protecţia anticorozivă

Vezi procedura de lucru care tratează această lucrare.

Se va urmări şi consemna în procese verbale de lucrări ascunse

aplicarea protecţiei anticorozive pe suprafeţele interioare ale
elementelor care urmează să fie închise.

4.1.7. Marcarea

Toate elementele de construcţii metalice trebuie marcate înainte de

recepţia în fabrica. Marcarea se va face cu vopsea în contrast,
rezistenţă la intemperii. Operaţiunile de marcare vor respecta
obligatoriu prevederile punctului 6.1.2. din STAS 767/0-88.

Pag. 6 din 12
4.1.8. Premontajul uzinal

Pentru a evita eventualele nepotriviri la montarea construcţiei

metalice pe şantier, se va face premontajul elementelor şi
subansamblurilor în fabrică. În vederea realizării premontajului
îmbinările care sunt destinate a fi executate cu sudură de montaj au
fost prevăzute cu şuruburi de centrare pentru montaj.

4.2. Execuţia lucrărilor de montaj

Conform precizărilor de la pct.1.4. din normativul C150-99, la

execuţie se vor alinia activităţile de fabricaţie şi montaj la respectarea
prevederilor normativului susmenţionat.

Conform aceluiaşi normativ în responsabilitatea unităţii executante

intră următoarele obligaţii:

a) întocmirea documentaţiei tehnice de confecţionare a construcţiilor

metalice (vezi pct.3.6., 3.7., 3.8.);

b) stabilirea materialului de adaus (vezi pct.3.16., 3.17., 3.18. şi

tab.nr.4);

c) prevederi pentru calificarea sudorilor şi identificarea cusăturilor

executate (vezi pct.3.19.);

d) tehnologia de sudură (vezi pct.3.24. până la 3.27.);

e) remedieri (vezi pct.3.28. până la 3.38.).

Conform prevederilor din normativul P100-1/2006, executantul are

obligativitatea întocmirii proiectului de montaj, care trebuie să
respecte conţinutul cadru din respectivul normativ.

În şantier lucrările de execuţie constau în operaţii de asamblare la sol

şi la poziţie a subansamblelor şi montaj final.

Elementele componente ale structurilor de rezistenţă vor fi executate

în fabrică şi livrate pe şantier pentru montaj sub formă de
subansamble. Conform normativului P100-1/2006 montajul
construcţiilor metalice se va face numai pe baza proiectului de
montaj, în care se vor indica : cotele principale ale construcţiei
(cotele de control), ordinea în care se face montajul şi se execută
îmbinările, dispozitivele şi utilajele folosite etc.), ţinând cont de
următoarele:

 Tehnologia de execuţie a lucrărilor se va stabili pe categorii de

operaţii.

 Montarea diferitelor părţi ale construcţiei se va face introducând,

pe măsura montării elementelor de legătură, contravântuirile
prevăzute în proiect, astfel ca partea ridicată să aibă asigurată
stabilitatea şi rezistenţa necesare pentru a prelua încărcările ce
pot surveni în timpul montajului.

 Fixarea construcţiei şi executarea îmbinărilor definitive de montaj se

vor face după verificarea poziţiilor în plan şi elevaţie a elementelor
construcţiei şi a corespondenţiei lor cu cotele din proiect.

Pag. 7 din 12
  În timpul montajului provizoriu şi la definitivarea poziţiei
construcţiei se va urmări evitarea însumărilor de abateri astfel
încât să nu se depăşească toleranţele admise de STAS 767/0-88
"Construcţii din oţel. Condiţii tehnice generale de calitate".

 Se interzice forţarea construcţiei (sau a unor elemente componente)

prin presare, îndoire sau lovire, evitându-se astfel deformarea
pieselor şi/sau apariţia în acestea a unor eforturi suplimentare.

 Definitivarea îmbinărilor se va face în ordinea prevăzută în

proiectul de montaj.

Fermele şi riglele se vor cala şi centra la montaj prin intermediul

prinderilor cu găuri ovalizate.Înădirile prevăzute în proiect pentru
realizarea construcţiilor metalice se vor efectua la sol pentru ferme
(asamblare) şi la poziţie - contravântuiri, rigle.

Prinderile s-au proiectat de două categorii:

 cu sudură (la sol şi într-o mică măsură la poziţie)

 cu şuruburi brute.

De asemenea, înaintea începerii lucrărilor de montaj în cazul

elementelor care se îmbină prin sudură pe şantier se va face
verificare conform pct.5.13. până la 5.15. din normativul C150-99.

Documentaţia tehnică care se va elabora, va cuprinde în mod

obligatoriu:

a) Operaţii de uzinare pe care le necesită realizarea elementelor de

construcţii.

b) Tehnologia şi ordinea de executare a sudurilor şi tăierilor.

c) Modul de realizare a preasamblărilor de uzină.

d) Depozitarea, marcarea şi asamblarea pentru transport.

OBSERVAŢIE: Înainte de începerea oricărei lucrări, se va verifica

documentaţia tehnică de execuţie şi se va semnala orice lipsuri sau
nepotriviri constatate (vezi punctul 1.5. din STAS 767/0-88).

V PROTECŢIA LUCRĂRILOR ÎN PERIOADA DE EXECUŢIE

În timpul execuţiei construcţiilor metalice, elementele şi

subansamblele componente ce intră în alcătuirea structurii sunt
protejate prin straturile de vopsea anticorozivă prevăzute în proiect
care au fost deja executate în uzină. În zonele în care au fost
executate suduri de montaj se vor aplica protecţiile antocorozive
conform proiect. În zonele în care s-au produs eventuale deteriorări
ale protecţiei anticorozive la montaj se vor efectua corecţii pentru a
reface protecţia anticorozivă conform proiectului.

VI CONTROLUL EXECUŢIEI

6.1. Uzinarea

Pag. 8 din 12
 Se va efectua controlul tehnice de calitate după fiecare fază de
prelucrare insistându-se la verificarea după debitare, după
prelucrarea la maşini, după asamblare la lăcătuşerie şi după sudare
cu scopul de a preveni introducerea în fabricaţie a unor materiale sau
piese necorespunzătoare exigenţelor de calitate prescrise în prezentul
caiet de sarcini şi de a avea asigurate condiţii necesare pentru
efectuarea unor suduri de calitate, iar în final a unor subansambluri la
nivelul exigenţelor impuse.

Execuţia operaţiilor prescrise în mod special (prin proiect, caiet de

sarcini sau serviciul tehnologic al fabicii) ca:

 preîncălzirea

 detensionarea

 începerea şi terminarea joantelor la îmbinările în capete pe

plăcuţe prelungitoare

 scobirea rădăcinii sudurilor prin craituire arc-aer

 sudarea în detaliu a unor poziţii care să preceadă asamblarea

elementelor de construcţii, etc.

se va supraveghea de personal autorizat şi competent.

Toate sudurile executate trebuie să fie accesibile controlului, în care

scop se recomandă practicarea controlului parţial al calităţii sudurilor.

Toate sudurile prezentate la control trebuie să fie curăţite de zgură,

de stropi şi neacoperite cu vopsea.

Controlul sudurilor se va efectua cu respectarea prevederilor din

STAS 9101-77 şi normativ C150/84.

Toleranţele de uzinare (abaterile limită) vor trebui să se înscrie sub

limitele valorilor înscrise la punctul 2.3. din STAS 767/0-88 şi STAS
8600-79, corespunzătoare clasei de precizie respective.

6.2. Montajul

Verificarea condiţiilor tehnice generale de calitate (abateri la montaj)

se va efectua cu respectarea STAS-ului 767/0-77, a prevederilor
normativelor C.56-85 şi C150-99.

VII RECEPŢIA

7.1. Recepţia în fabrică

Toate elementele de construcţii din oţel trebuie să fie recepţionate înainte

de livrare, prin organele de control tehnic de calitate ale fabricii.

Recepţia în fabică se face după încheierea tutror fazelor de uzinare,

inclusiv aplicarea straturilor de protecţie antocorozivă prevazute a fi
executate în uzină.

Rezultatele verificărilor efectuate atât pe parcursul uzinării cât şi la

recepţia în uzină, se vor consemna în certificatele de calitate eliberate
de uzină în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.
Pag. 9 din 12
 Pentru fiecare element sau grup de elemente se va întocmi un dosar
de recepţie, care trebuie să cuprindă datele prescrise la punctul 5.13.
din STAS 767/0-88.

Elementele respinse la recepţie vor fi remediate conform prevederilor

punctului 4.10.2. din STAS 767/0-88. Dacă remedierile nu mai sunt
posibile, precum şi în cazurile când documentele de verificare a
calităţii lipsesc sau sunt incomplete, decizia asupra admisibilităţii
elementelor respective va fi luată de către proiectant. În cazul când
se prevede efectuarea unor încercări sau modificări ale elementelor în
cauză, aceste dispoziţii se vor da în scris şi vor face parte integrantă
din dosarul de recepţie, ca şi rezulatele încercărilor respectiv
verificarea executării corecte a modificărilor prescrise.

Uzina trebuie să prezinte întreprinderii de montaj piese scrise

(însoţite la nevoie de schiţe), din care să rezulte toate modificările
care au intervenit faţă de proiect şi care influenţează montajul.
Aceste date vor fi comunicate întreprinderii de montaj cel mai târziu
la livrarea elementelor respective.

Uzina va transmite întreprinderii de montaj copii după dosarele de

recepţie.

7.2. Recepţia pe şantier

La recepţia elementelor pe şantier se va ţine seama de reglementările

în vigoare privind recepţia, expedierea şi primirea mărfurilor, precum
şi stabilirea răspunderii expeditorului, cărăuşului şi destinatarului, cu
care ocazie se vor încheia procese verbale.

Procedurile recepţiei pe şantier a confecţiilor metalice uzinate se vor

desfăşura cu respectarea prevederilor punctelor 5.2.2. şi 5.2.3. din
STAS 767/0-88.

Se vor respecta strict prevederile din “Sistemul de evidenţă în

activitatea de control tehnic al calităţii construcţiilor” elaborat de ISC
şi publicat în BC nr./81.

VIII DEPOZITAREA, LIVRAREA ŞI TRANSPORTUL

Aceste operaţii se vor desfăşura conform prevederilor punctelor 6.2.

şi 6.3. din STAS 767/0-88.

Livrarea elementelor de construcţii metalice către şantier se va

realiza pe baza unui grafic aprobat de beneficiar având în vedere
ordinea normală de montaj.

IX DISPOZIŢII FINALE

Prevederile prezentului caiet de sarcini nu sunt limitative, se

completează cu memoriile tehnice cuprinse în proiectele de
specialitate şi cu prevederile standardelor şi normativelor în vigoare.,
putându-se completa cu orice măsuri suplimentare propuse de
executant care nu contravin celor cuprinse mai sus, ducând la
sporirea calităţii execuţiei.

Pag. 10 din 12
X MĂSURI PRIVIND TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII ŞI
PREVENIREA INCENDIILOR

La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile din următoarele

prescripţii:

 Legea nr. 319/2006 – Legea securităţii şi sănătăţii în muncă

 HGR nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănăţii în muncă nr. 319/2006

 HGR nr. 1091/2006 privind cerinţele minime de securitate şi

sănătate pentru locul de muncă

 HGR nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea

de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă

 HGR nr. 1028/2006 privind cerinţele minime de securitate şi

sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu
ecran de vizualizare

 HGR nr. 1051/2006 privind cerinţele minime de securitate şi

sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă
riscuri pentru lucrători, în special cu afecţiuni dorsolombare

 HGR nr. 1048/2006 privind cerinţele minime de securitate şi

sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor
individuale de protecţie la locul de muncă

 HGR nr. 1146/2006 privind cerinţele minime de securitate şi

sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a
echipamentelor de muncă

 Ordinul ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei nr.

753/2006 privind protecţia tinerilor în muncă

 Ordinul ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei nr. 755/2006

pentru aprobarea formularului pentru înregistrarea accidentului de
muncă – FIAM şi a instrucţiunilor de completare a acestuia

 Directiva Consiliului Comunităţilor Europene 89/391/CEE privind

introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătăţirii
securităţii şi sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă

 Norme republicane de protecţia muncii, aprobate de Ministerul

Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu ordinele nr.34/1975 şi respectiv
60/1975, cu modificările aduse prin Ordin nr.39/77 şi 110/30/77
(b.d.i. 3-4/77 şi 5-6/79);

 Normele de protecţia muncii în activitatea de construcţii-montaj,

aprobate de M.C.Ind. cu Ordinul nr.1233/D.1980.

 Ordinul MMPS 57/1996 privind norme generale de protecţia muncii;

 Regulamentul MLPAT 9/N/15.03.1993 privind protecţia şi igiena

muncii în construcţii – ed. 1995;

 Ordinul MMPS 235/1995 privind normele specifice de securitatea

muncii la înălţime;

 Ordinul MMPS 255/1995 – normativ cadru privind acordarea

echipamentului de protecţie individuală;

Pag. 11 din 12
  Normativele generale de prevenirea şi stingerea incendiilor
aprobate prin Ordinul MI nr. 775/22.07.1998;

 Decretul nr. 466/1979 privind regimul produselor şi substanţelor

toxice;

 Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive;

 Alte acte normative în vigoare în domeniu la data executării

propriu-zise a lucrărilor.

 Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor

 Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 1435/2006

pentru aprobarea Normelor metodologice privind avizarea şi
autorizarea privind securitatea la incendiu şi protecţia civilă

 P 118-1999 – Normativ privind siguranţa la foc a construcţiilor

 NP 086-2005 – Normativ pentru proiectarea, executarea şi

exploatarea instalaţiilor de stingerea incendiilor

 C 300 – 1994 – Normativ de prevenirea şi stingerea incendiilor pe

durata executării lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora

NOTĂ: În momentul execuţiei se vor aplica normele în vigoare.

Întocmit,
ing.Marin Alin

Pag. 12 din 12