DOCENDO DISCIMUS

Referenþialul de evaluare a
rezultatelor ºcolare: criterii,
indicatori ºi descriptori de
performanþã
pentru mãsurarea ºi aprecierea competenþelor elevului
într-o situaþie educaþionalã bine definitã.
Teoria ºi practica evaluãrii ºcolare au stabilit cã,
oricare ar fi nivelul la care se aplicã disciplina supusã
Maria HADÎRCÃ
aprecierii, proiectarea unui demers evaluativ reclamã
Institutul de ªtiinþe ale Educaþiei parcurgerea urmãtoarelor etape:
a) identificarea obiectului de evaluat, adica stabilirea
1. REFERENÞIALUL CA INSTRUMENT NECESAR obiectivelor/competenþelor urmãrite în perioada
AL EVALUÃRII de formare ºi care trebuie estimate;
Orice obiect supus evaluãrii este apreciat prin b) construirea instrumentarului necesar pentru evalua-
raportarea acestuia la anumiþi referenþi: un manual ºcolar rea obiectivelor/competenþelor, adicã formularea de
este evaluat în baza unor criterii specifice, activitatea itemi, structurarea lor în test, determinarea criteriilor
cadrului didactic – dupã alte criterii, instituþia de de evaluare în baza cãrora vor fi apreciate ºi notate
învãþãmînt are ºi ea referenþialul sãu de evaluare. rezultatele, precizarea scalei de notare etc.;
Care este referenþialul de evaluare (termen preluat c) administrarea probei de evaluare ºi culegerea de
din didactica francezã) a rezultatelor ºcolare sau la ce se date privind rezultatele învãþãrii;
referã evaluatorul atunci cînd apreciazã un produs realizat d) prelucrarea, analiza º i interpretarea datelor
de elev (un rãspuns oral sau scris, un test sau o colectate, în vederea luãrii unei decizii în legãturã
compunere, un referat sau un portofoliu etc.)? cu rezultatele obþinute din evaluare.
Întrebarea datã vizeazã problema instrumentarului de Plecînd de la ideea cã, dupã cinci ani de instruire a
evaluare, adicã a instrumentelor necesare pentru unui învãþãmînt bazat pe obiective, profesorii stãpînesc
efectuarea operaþiei de mãsurare ºi apreciere a rezultatelor deja metodologia aplicãrii evaluãrii în baza reperelor
ºcolare. Avem în vedere nu numai elaborarea unui test pedagogice respective, adicã identificã uºor obiectivele
(principalul instrument de evaluare), ci ºi fixarea criteriilor/ de evaluat, formuleazã itemii de evaluare, þinînd cont de
referenþilor de evaluare a produsului realizat de elev, respectarea celor trei condiþii de construire a acestora
stabilirea indicatorilor de performanþã care trebuie sã (Ce? Cît? Cum?) ºi îi structureazã pe niveluri taxonomice
aparã în produsul realizat, descrierea nivelurilor de într-o probã de evaluare. Putem afirma cã dintre etapele
performanþã la care poate fi realizat produsul etc. Dacã enunþate anterior, prima ºi a doua (parþial) se realizeazã
metoda de evaluare este cea care contureazã întregul în practica de evaluare a rezultatelor ºcolare, însã în ceea
demers de proiectare ºi derulare a acþiunii evaluative, de ce priveºte administrarea corectã a unei probe de
la determinarea obiectivelor/competenþelor de evaluare evaluare, însoþitã de aplicarea referenþialului de evaluare
pînã la construirea º i aplicarea instrumentelor de lucrurile sînt destul de incerte. De aceea, avînd în vedere
evaluare, atunci instrumentarul de evaluare (parte importanþa instrumentarului în desfãºurarea activitãþii de
integrantã a metodei) este cel ce concretizeazã, la nivel mãsurare ºi apreciere a rezultatelor ºcolare, în cele ce
de produs ºcolar, opþiunea metodologicã a profesorului urmeazã ne propunem sã abordãm un subiect mai puþin

65
 DOCENDO DISCIMUS

dezbãtut în literatura de specialitate din R. Moldova – de diferite tipuri, rezumate, referate, proiecte etc.) pe care
proiectarea referenþialului de evaluare, un instrument profesorul le supune evaluãrii, pentru a le nota ºi a face
indispensabil oricãrei acþiuni de acest gen. Ca bazã pentru dovada cã elevul stãpîneºte o competenþã sau alta. Pentru
ilustrarea ideilor expuse ne-a servit domeniul educaþiei a evalua produsele realizate de elevi, evaluatorul are nevoie
lingvistice (EL) literar-artistice (ELA). de anumiþi referenþi la care sã le raporteze.
În mod tradiþional, cu titlu de valori-instrumente de
2. SISTEMUL DE REFERINÞE PENTRU MÃSURAREA- mãsurare-apreciere a produselor/rezultatelor ºcolare, în
APRECIEREA COMPETENÞELOR COMUNICATIVE cazul EL/ELA sînt utilizate criteriile de referinþã sau de
ªI LITERARE/LECTORALE ALE ELEVILOR evaluare, cum ar fi creativitatea, corectitudinea
În conturarea sistemului de referinþe, necesar pentru exprimãrii, coerenþa ºi logica expunerii, completitudinea
desemnarea parametrilor de mãsurare-apreciere a ºi unitatea de conþinut a mesajului oral sau scris, stilul ºi
competenþelor specifice domeniului limbii ºi literaturii limbajul adecvat º. a. Aceste criterii desemneazã
române (comunicative/lectorale/de scriere), vom porni de dimensiunile valorice ale domeniului/tipului de educaþie
la sistemul elaborat de Vl. Pâslaru (1997), pe care îl vom la care sînt raportate, de regulã, produsele ºcolare realizate
dezvolta în acelaºi spirit al teoriei curriculumului ºi îl vom de elevi. Criteriile de referinþã au servit ºi vor servi drept
completa cu noi orientãri conceptuale în ceea ce priveºte cadru referenþial de bazã al evaluãrii competenþelor ºcolare
proiectarea evaluãrii didactice. proiectate sã aparã prin educaþia lingvisticã ºi literarã. Însã
Precizãm din start cã renunþãm la ideea de obiective în ele sînt atît de generale (iar pentru elev ºi foarte vagi) încît
rol de criterii de apreciere a rezultatelor ºcolare, ca fiind simpla raportare a produselor ºcolare doar la aceste criterii
inadecvatã, ineficientã ºi nefuncþionalã pentru evaluarea ni se pare totuºi o operaþie insuficientã, o jumãtate de
realizãrilor elevilor în domeniul educaþiei lingvistice ºi mãsurã, care nu permite efectuarea cu precizie a mãsurãrii-
literare, produse de nivel superior materializate în aprecierii competenþelor elevilor. Or, evaluarea unor
competenþe de nivel complex (comunicative/lectorale/de competenþe concrete ºi specifice solicitã ºi un referenþial
scriere etc.) ºi vom aborda problema referenþialului de de evaluare mai nuanþat, mai aproape de concreteþea lucrului
evaluare dintr-o perspectivã mai largã – cea a unui sistem realizat de elev, adaptabil la fiecare tip de produs-rezultat
de referinþe constituit din urmãtoarele componente: criterii apreciat. Prin referenþializare, adicã prin demultiplicarea
de referinþã, indicatori de performanþã ºi descriptori de criteriilor de referinþã sau de evaluare se pot obþine repere
performanþã. mai exacte – indicatorii de performanþã care, la rîndul lor,
Ca suport teoretic pentru fundamentarea ºtiintificã a pot fi transformaþi în repere ºi mai concrete – descriptorii
referenþialului de evaluare vom folosi urmãtoarele de performanþã.
concepte: Aºadar, avînd în vedere diversitatea ºi specificitatea
• conceptul de competenþe ºcolare „ca valori ale produselor de mãsurat-apreciat în cadrul educaþiei
educaþiei, proiectate de curriculum sã aparã în lingvistice ºi literare, pe de o parte, ºi caracterul general
rezultatul unor complexe acþiuni educaþionale” al criteriilor de referinþã/de evaluare prestabilite, pe de altã
(Vl. Pâslaru, 2003); parte, þinînd cont de complexitatea evaluãrii unor
• conceptul de referenþial de evaluare, ca sistem de competenþe în formare, dar ºi de nevoia de concreteþe ºi
referinþe pentru evaluarea competenþelor ºcolare exactitate pe care o impune operaþia de mãsurare-apre-
(G. Figari, 1994), alcãtuit din valori-instrumente ciere a unui produs ºcolar ce reprezintã o competenþã,
(Vl. Pâslaru, 2003) cu care trebuie sã opereze sugerãm posibilitatea elaborãrii unui construct al
evaluatorul. referenþialului de evaluare a competenþelor specifice EL/
Pornind de la ideea cã disciplina Limba ºi literatura ELA din trei trepte, care include urmãtoarea paradigmã:
românã produce valori dinspre ºtiinþele comunicãrii (D. criterii de referinþã/de evaluare, indicatori de
Bougnoux) ºi teoria educaþiei literar-artistice (Vl. Pâslaru), performanþã ºi descriptori de performanþã.
acestea fiind integralizate în educaþia lingvisticã ºi literarã,
orientatã strategic spre formarea la elevi a unor valori Referenþialul de evaluare a competenþelor
praxiologice, cum ar fi competenþele de comunicare, de lectu- comunicative ºi literare
rã, de scriere, considerãm referenþialul de evaluare drept un
instrument de bazã al evaluatorului (dar ºi al celui evaluat), Criterii de referinþã/de evaluare specifice
pe care acesta trebuie sã-l aplice în procesul de mãsurare- produsului/competenþei de evaluat
apreciere a performanþelor elevilor ºi la care trebuie sã se ⇓
raporteze în momentul notãrii unui produs ºcolar. În aceastã Indicatori de performanþã necesar de atins în
viziune, competenþele comunicative/lectorale/de scriere sînt realizarea produsului-competenþã
valori praxiologice achiziþionate de elevi pe parcursul ⇓
învãþãrii limbii ºi literaturii române; ele se materializeazã în Descriptori de performanþã, concretizînd diferitele
produse specifice (rãspunsuri orale ºi/sau scrise, compuneri niveluri posibile de atins

REFERENÞIALUL DE EVALUARE A REZULTATELOR ªCOLARE: CRITERII, INDICATORI ªI DESCRIPTORI DE PERFORMANÞÃ

66
 DOCENDO DISCIMUS

Aceastã paradigmã se pliazã uºor pe etapele activitãþii – integrarea fragmentului în opera º i în creaþia
de evaluare (mãsurare-apreciere-interpretare-luare de autorului;
decizie) a unei competenþe ºcolare. Ea porneºte dinspre – argumentarea apartenenþei textului la gen/specie;
valorile generale ale disciplinei – criteriile de referinþã sau – exprimarea unei opinii personale în legãturã cu
de evaluare – spre cele particulare ºi concrete, incluzînd textul comentat.
pe lîngã ansamblul valorilor general recunoscute ºi Datoritã însã caracterului sãu destul de general,
consacrate în practica de evaluare la limba ºi literatura criteriul este considerat de unii specialiºti în domeniu
românã indicatorii de performanþã, instrumente de mãsurã (J.-J. Bonniol) drept un „instrument privilegiat al
mai concrete care sînt reprezentãrile de bazã ale unui evaluãrii”, care nu îl ajutã prea mult pe profesor, dat fiind
produs-competenþã sau principalele elemente de cã nu îi oferã indici concreþi de evaluat în fiecare produs
competenþã care trebuie sã aparã în acest produs, ºi realizat de elevi. De aceea, „în serviciul lui trebuie pus
descriptorii de performanþã care formeazã scala sau indicatorul de performanþã sau dimensiunea concretã
baremul de notare a fiecarui element de competenþã al (numericã sau valoricã) a evaluãrii” (J.-J. Bonniol ºi
produsului ºcolar. M. Vial, 1997). Aceastã recomandare este absolut
Criteriile de referinþã reprezintã baza referenþialului necesar de avut în vedere la evaluarea competenþelor
de evaluare a competenþelor comunicative ºi literare. În specifice educaþiei lingvistice ºi literare care, potrivit lui
accepþia cercetãtoarei E. Voiculescu, criteriile formeazã „un Vl. Pâslaru, se manifestã în produse complexe, în care
ansamblu de norme ale evaluatorului, capabile sã aducã, „valorile semiotice interacþioneazã cu cele herme-
fiecare, un sens posibil unor rezultate”, avînd scopul sã- neutice” ºi care „implicã atît utilizarea mãsurãtorilor cît
i informeze pe profesori ºi elevi despre componentele ºi a judecãþilor de valoare” (Vl. Pâslaru, 2001). Plecînd
produsului evaluat. Ele permit evaluatorului sã decidã de la sugestiile cercetãtorilor indicaþi, am inclus în
asupra calitãþii produsului ºi se prezintã sub forma unui referenþialul de evaluare a competenþelor specifice EL/
sistem de referinþe deja constituite, care consemneazã ELA un element nou – indicatorii de performanþã,
parametrii de bazã ai mãsurãrii-aprecierii. Raportatã la termen de referinþã încetãþenit în practicile
domeniile educaþiei lingvistice ºi literare, noþiunea criterii internaþionale de evaluare.
de referinþã include tradiþionalele criterii de evaluare, Indicatorii de performanþã sînt reperele concrete ale
aplicate constant la evaluarea competenþelor comu- mãsurãrii-aprecierii, segmentul intermediar în operaþia
nicative/lingvistice ºi literare/lectorale ale elevilor. S-a de mãsurare-apreciere a unei competenþe ºcolare.
optat însã pentru acest termen generic în dorinþa de a Situîndu-se la interfaþa descriptorilor de performanþã,
integra într-o singurã noþiune a referenþialului atît ei descriu ºi apreciazã, în baza unor indici concreþi,
criteriile de evaluare, care sînt doar ale evaluatorului, performanþa elevului, indicã prezenþa sau absenþa unor
cît ºi criteriile de reuºitã, care sînt ale elevului, în vederea elemente concrete de competenþã ºi oferã evaluatorului
creãrii unui instrument unic de evaluare. un fundament real pentru acordarea unei note. În
Criteriile de referinþã sînt relativ stabile, reprezentînd general, un criteriu este constituit dintr-un fascicul de
categoriile/valorile majore ale educaþiei lingvistice ºi indicatori de performanþã, care sînt în acelaºi timp
literare, au caracter specific domeniului EL/ELA ºi se caracteristicile concrete ale competenþei supuse
prezintã sub forma unor referenþi de bazã la care trebuie evaluãrii ºi indicii de calitate ai produsului evaluat. De
sã se raporteze atît profesorul cît ºi elevul, la evaluarea exemplu, un criteriu de referinþã aplicat în mãsurarea-
unui rezultat ºcolar materializat într-un produs- aprecierea unui produs ºcolar – scrisoarea amicalã ºi
competenþã. De exemplu, pentru a evalua produsul scris un produs reprezentativ pentru competenþa ºcolarã Didactica Pro..., Nr.5-6(33-34) anul 2005
al unui elev de clasa a VI-a (compunere narativã sau redactarea de texte funcþionale (carte poºtalã, invitaþie,
descriptivã), profesorul va raporta acest produs la: cerere, scrisoare, CV) este corectitudinea scrisului.
– subordonarea conþinutului redactat temei; Acest criteriu poate fi decompozat în urmãtorii indici
– unitatea de conþinut; concreþi de performanþã:
– coerenþa ºi claritatea expunerii; – prezenþa sau absenþa greºelilor ortografice;
– corectitudinea scrisului, – prezenþa sau absenþa greºelilor gramaticale;
criterii pe care elevul trebuie sã le cunoascã din timp – prezenþa sau lipsa greºelilor de punctuaþie.
ºi sã le respecte în redactarea compoziþiei. Descriptorii de performanþã sînt normele de
La fel, pentru a dovedi cã stãpîneºte competenþa de apreciere a produsului-rezultat. Rolul ºi rostul lor este
a comenta un fragment de text literar, elevul clasei a VIII-a de a-i oferi evaluatorului, dar ºi celui evaluat reperele
trebuie sã facã faþã urmãtoarelor cerinþe/criterii de aprecierii ºi „de a permite o evaluare care sã punã în
referinþã: evidenþã ceea ce trebuie sã ºtie ºi sã facã elevul, pentru
– cunoaºterea mesajului operei literare; a obþine o anumitã notã sau un anumit calificativ”
– relevarea ideilor/sentimentelor de bazã ºi a (Voiculescu, E., 1998). Descriptorii de performanþã se
mijloacelor artistice; aflã în relaþie directã cu criteriul de referinþã ºi cu

REFERENÞIALUL DE EVALUARE A REZULTATELOR ªCOLARE: CRITERII, INDICATORI ªI DESCRIPTORI DE PERFORMANÞÃ

67
 DOCENDO DISCIMUS

indicatorii concreþi, în funcþie de care ei descriu ºi indiferent de ºcoala în care se aplicã proba de evaluare,
apreciazã calitatea produsului evaluat, pornind de la un iar, în al doilea rînd, celor evaluaþi, adica elevilor, ca sã
model de descriere care desemneazã performanþa cea ºtie în ce bazã li s-a acordat un anumit punctaj, o notã
mai înaltã, de nivel superior, ºi coborînd pînã la nivelul sau alta.
minim, acceptabil al produsului realizat. Astfel,
aprecierea criteriului corectitudinea ortograficã, într- 3. CORELAREA COMPONENTELOR ÎN CADRUL
un text funcþional tip scrisoare/invitaþie/cerere, este REFERENÞIALULUI DE EVALUARE A
foarte importantã ºi se manifestã în prezenþa sau COMPETENÞELOR COMUNICATIVE/LECTORALE
absenþa indicatorilor-greºeli de ordinul celor indicate Fiecare dintre cele trei componente ale referenþialului
mai sus, fiind cotat într-un test de evaluare cu maxim 5 de evaluare propus pentru mãsurarea-aprecierea compe-
puncte. Acest punctaj poate fi detaliat în descriptori de tenþelor comunicative/lectorale/de scriere coreleazã ºi
performanþã, dupã cum urmeazã: interacþioneazã, constituind instrumente extrem de
5 puncte – nici o greºealã, nici o corectare; importante în practica de evaluare a rezultatelor ºcolare
4 puncte – 1 greºealã sau 1 corectare; exprimate în termeni de competenþe ºcolare/disciplinare,
3 puncte – 2 greºeli sau 1 greºealã + 1 corectare; întrucît, fiecare în parte ºi toate în ansamblu, pun în
2 puncte – 3 greºeli; evidenþã dimensiunile valorice generale, dar ºi reperele
1 punct – 4 greºeli; calitative concrete pe care trebuie sã le întruneascã ºi la
0 puncte – mai mult de 5 greºeli. care trebuie raportat un produs ºcolar realizat în cadrul
Utilizarea descriptorilor de performanþã drept bazã educaþiei lingvistice ºi literare, acest instrumentar oferind,
în acordarea notelor are o mare importanþã pentru totodatã, ºi o bazã obiectivã pentru notare.
obiectivizarea acþiunii de mãsurare-apreciere a Modul cum coreleazã ºi interacþioneazã cele trei
rezultatelor ºcolare, în general, ºi a celor specifice componente este ilustrat în tabelul de mai jos, prin
educaþiei lingvistice ºi literare, în particular, dar ºi pentru structurarea referenþialului pe competenþe specifice celor
asigurarea transparenþei ºi comparabilitãþii evaluãrii. trei domenii ale EL/ELA – lecturã, comunicare, scriere –
Acest element al referenþialului de evaluare este necesar, respectînd aceeaºi poziþionare a componentelor, de la
în primul rînd, evaluatorilor, pentru ca notele acordate general la concret, ºi prezentînd exemple de criterii,
de cãtre profesori diferiþi, în clase diferite, sã reflecte indicatori ºi descriptori de performanþã pentru fiecare
acelaºi nivel de competenþã (sau unul foarte apropiat), dintre domeniile avute în vedere.

Domenii de Competenþe Produse Criterii de Indicatori de Descriptori de

evaluare supuse evaluãrii evaluate referinþã performanþã performanþã
Lectura Cl. a V-a: Textul 1. Adaptarea vocii la 1. Elevul îºi adapteazã1. - Vocea ºi ritmul sînt
Sã citeascã lecturat situaþia de lecturã vocea, ritmul, intonaþia
adecvate/ inadecvate;
expresiv un text 2. Expresivitatea 2. Respectã pauzele - elevul este atent la
lecturii impuse de punctuaþie semnele de punctuaþie;
3. Viteza de lecturã 3. κi moduleazã vocea - lectura este expresivã;
- viteza de lecturã este
corespunzatoare.
Cl. a VI-a: Mesajul 1. Înþelegerea globa- 3.3. Elevul face anumite 3.3.1.Observaþiile ºi
Sã înþeleagã reconstituit lã a mesajului observaþii, aprecieri în aprecierile sînt
mesajul global al textului 2. Reperarea elemen- legãturã cu textul; pertinente, convingã-
al unui text ºi sarcinile telor esenþiale ale 3.4. Formuleazã o toare sau nu, sau
de lecturã textului opinie de ansamblu lipsesc etc.
îndeplinite 3. Evaluarea/apreci- asupra textului etc.
erea textului
Comuni- Cl. a VII-a: Textul 1. Subordonarea 3.1. Foloseºte formule 3.1.1. Formulele
carea Sã susþinã dialogului conþinutului replici- de început de dialog utilizate sînt pertinente,
un dialog (oral sau lor unei teme 3.2. Întreþine dialogul adecvate ºi se
scris) 2. Adaptarea regi- prin întrebãri, mijloace potrivesc partenerului
strului vorbirii la nonverbale de dialog etc.
partener 3.3. Preia întîietatea
3. Utilizarea formu- atunci cînd intervine
lelor de iniþiere/men- o pauzã
þinere/ încheiere a 3.4. ªtie sã încheie dia-
dialogului logul printr-o formulã

REFERENÞIALUL DE EVALUARE A REZULTATELOR ªCOLARE: CRITERII, INDICATORI ªI DESCRIPTORI DE PERFORMANÞÃ

68
 DOCENDO DISCIMUS

4. Corectitudinea adecvatã
exprimãrii
Cl. a IX-a: Textul 1. Unitatea de conþi- 2.1. Adoptã o poziþie 2.1.1. - Poziþia adoptatã
Sã argumenteze argumenta- nut a textului pro sau contra este clarã/vagã/ lipseºte
o idee/o afirmaþie tiv (oral 2. Structurarea ele- 2.2. Susþine sau res- - Ideea este susþinutã
sau scris) mentelor argumentãrii pinge ideea/afirmaþia sau respinsã cu
3. Coerenþa argu- 2.3. Aduce argumente fermitate/evaziv
mentãrii pro sau contra - Argumentele aduse
4. Corectitudinea 3.4. Reia ideea ºi formu- sînt concludente sau nu
exprimãrii leazã o concluzie logicã - Concluzia este logicã
Scrierea Cl. a VIII-a: Rezumatul 1. Prezentarea sec- 1.1. Prezintã evenimen- 2.2.1. Verbele sînt puse
Sã facã rezumatul textului ven þelor narative tele în ordinea produ- la persoana a III-a,
unui text narativ produs de 2. Respectarea cerii lor în text elevul respectã concor-
elev succesiunii faptelor 1.2. Respectã succe- danþa timpurilor etc.
3. Respectarea cerin- siunea lor
þelor faþã de un 2.2. Relateazã la
rezumat persoana a treia
4. Corectitudinea 2.3. Transformã dialogul
exprimãrii în vorbire indirectã etc.
Cl. a IX-a: Textul 1. Respectarea formei 1.1. Antetul în partea de 1.3.1. Conþinutul
Sã redacteze un unei în structurarea sus a foii propriu-zis include
text funcþional cereri conþinutului 1.2. Formula de adresare datele de identificare
2. Corectitudinea la mijloc ale persoanei solicitante,
exprimãrii 1.3. Conþinutul propriu- obiectul cererii, moti-
3. Corectitudinea zis al cererii varea solicitãrii, mulþu-
scrisului 1.4. Data, semnãtura mirea anticipatã etc.

Demersul de construire a referenþialului de evaluare profesorului cît ºi criteriile de reuºitã ale elevului ºi la care
este similar celui de operaþionalizare prin concretizarea se raporteazã ambii subiecþi ai evaluãrii. La rîndul lor,
obiectivelor pedagogice; din acest punct de vedere criteriile de referinþã sînt sprijinite de repere mai concrete
operaþia de referenþializare a actului evaluativ nu ar trebui de mãsurare-apreciere a nivelului de performanþã –
sã fie o problemã. În baza respectivului model, pornind de indicatorii ºi descriptorii de performanþã caracteristici EL/
la criteriile tradiþionale de evaluare, profesorul poate stabili ELA.
indicatorii de performanþã care trebuie sã aparã într-un Prin introducerea ºi aplicarea alãturi de indicatorii de
produs sau altul ºi îºi poate construi propriul instrumentar performanþã a descriptorilor de performanþã, actiunea de
de mãsurare-apreciere care sã-i serveascã drept referenþial evaluare este plasatã într-un cadru normativ-referenþial
pentru verificarea corectã ºi obiectivã a oricãrui produs mai riguros ºi mai obiectiv, fapt ce asigurã obiectivizarea,
ºcolar reprezentativ pentru o competenþã. La rîndul sãu, transparenþa ºi comparabilitatea rezultatelor obþinute,
elevul, avînd la îndemînã un astfel de instrument de reducînd riscul arbitrariului ºi al subiectivismului în Didactica Pro..., Nr.5-6(33-34) anul 2005
(auto)evaluare, prezentat de profesor înaintea activitãþii de apreciera performanþelor ºcolare.
evaluare, va fi mai competent în realizarea produselor Referenþialul de evaluare propus pentru mãsurarea-
ºcolare ºi va deveni un mai bun producãtor de valori, aprecierea competenþelor specifice educaþiei lingvistice
pentru cã va putea sã înþeleagã mai bine sarcinile de lucru, ºi literare a fost verificat pe cale experimentalã ºi ºi-a
adicã ceea ce se aºteaptã de la el ºi ce trebuie sã facã, la dovedit fiabilitatea. El poate servi drept cadru general
modul concret, pentru a atinge un rezultat cît mai bun. pentru elaborarea unui referenþial al evaluãrii ºcolare,
întrucît desemneazã reperele de bazã, explicã metodologia
ÎN LOC DE CONCLUZII de aplicare a acestuia ºi este racordat la instrumentarul
Referenþialul de evaluare propus pentru mãsurarea- de evaluare utilizat în practicile internaþionale, preluînd
aprecierea competenþelor comunicative, lectorale, de ºi valorificînd, în acest sens, trei dintre categoriile
scriere ale elevilor din clasele gimnaziale readuce/repune noþionale fundamentale (criteriu, indicator, descriptor
în serviciul evaluãrii ºcolare criteriile de evaluare de performanþã) cu care opereazã astãzi ºtiinþa
tradiþionale, ca dimensiuni valorice generale, dar într-o docimologicã ºi care sînt operaþionalizate în mai multe
formulã nouã, modernizatã, cea a criteriilor de referinþã, sisteme de învãþãmînt din þãrile europene (Franþa, Belgia,
care înglobeazã în sine atît criteriile de evaluare ale România º.a.).

REFERENÞIALUL DE EVALUARE A REZULTATELOR ªCOLARE: CRITERII, INDICATORI ªI DESCRIPTORI DE PERFORMANÞÃ

69
 DOCENDO DISCIMUS

REFERINÞE BIBLIOGRAFICE:
1. Allal, L., Cardinet, J., Perrenoud, Ph., L’évaluation formative dans un enseignement differencié, Peter Lang,
Berna, 1979.
2. Bonniol, J.-J., Vial, M., Les modeles de l’évaluation, De Boeck Université, Paris-Bruxelles, 1997.
3. Mager, R.-F., Comment mesurer les résultats de l’ensegnement? Bordas, 1986.
4. Pâslaru, Vl., Criºan, Al., Cerchez, M. º.a., Curriculum disciplinar de limba ºi literatura românã. Clasele V-IX,
Editura ªtiinþa, Chiºinãu, 1997.
5. Pâslaru, Vl., Introducere în teoria educaþiei literar-artistice,Editura Muzeum, Chiºinãu, 2001.
6. Pâslaru, Vl., Principiul pozitiv al educaþiei, Editura Civitas, Chiºinãu, 2003.
7. Voiculescu, E., Factorii subiectivi ai evaluãrii ºcolare, Editura Aramis, Bucureºti, 2001.

Specificul evaluãrii în
cadrul învãþãmîntului
pentru adulþi
The article tackles the issue of evaluation within the frame-
work of adult education system from the organizational and
andragogic/androgenic perspective. Examined from the andra-
gogic perspective it should be stated that evaluation is a specific
element of an organized ensemble, referred to the projected/set
Liliana POSÞAN
up objectives and accomplished together with the subjects of
Universitatea de Stat din Moldova
education. But from the point of view of organizational forma-
tion/education this is the ratio between efficiency and efficacy.
Starting from the adult characteristics as a subject of education and the specifics of adult education activities, the article
presents the methodology of the andragogic evaluation pattern and the traditional evaluation model planed at the level of organi-
zational management.
Evaluarea reprezintã o componentã necesarã funcþio- 2. Andragogic (personal), criteriul de evaluare fiind
nãrii oricãrui sistem ºi confirmã gradul lui de eficienþã. progresul ºi performanþa.
Tratatã din punct de vedere sistemic, educaþia adulþilor este Scopul principal al evaluãrii în educaþia adulþilor este
parte a sistemului formal de învãþãmînt, dar ºi a sistemelor de a descoperi în ce mod s-a produs o mai accentuatã
de management al resurselor umane. Totodatã, trebuie sã transformare ºi dezvoltare, ca rezultat al acþiunilor
þinem cont de caracterul eclectic al formãrii adultului ºi de pedagogice. Se apreciazã un program, în întregime sau
autonomia acestuia în rol de educabil. Adultul învaþã pe pãrþi, pentru a constata cum s-a realizat un progres
pentru el însuºi, pentru a evolua profesional sau social. El în atingerea obiectivelor preconizate [2].
învaþã dacã acþiunea formativã rãspunde nevoilor (de a Kidd considerã evaluarea „a treia parte a tranzacþiei
studia sau de a se schimba) ºi dorinþelor sale (de a acumula, învãþãrii” ca fiind esenþialã în procesul învãþãrii la adulþi.
de a-ºi modifica condiþia socialã ºi personalã); îi stimuleazã Afirmaþia se sprijinã pe douã principii fundamentale:
strategiile de (auto)dezvoltare, care se alimenteazã din 1. Adulþii, mai mult decît copiii, sînt interesaþi în
teamã ºi speranþe; se axeazã pe situaþii concrete, apelînd aplicarea celor asimilate, îi preopcupã mai mult
la experienþa personalã. direcþiile ºi punctul final al învãþãrii.
Privind lucrurile din aceastã perspectivã, în cadrul 2. Adulþii se angajeazã în majoritatea activitãþilor în
programelor de formare a adulþilor se va lua în consi- mod liber ºi nu forþaþi de lege. Motivaþia lor de a
deraþie capacitatea ºi dorinþa acestora de a-ºi asuma învãþa este dependentã de convingerea cã se
responsabilitatea propriei formãri ºi a-ºi planifica avanseazã spre atingerea unui anumit scop [3].
demersul de lãrgire a cunoaºterii, a depãºi Cercetãtorul scoate în relevanþã determinismul tele-
obstacolele, a-ºi (auto)evalua competenþele ºi ologic al evaluãrii în procesul formãrii adulþilor ºi criteriile
posibilitãþile de progres [1]. ei postformative. În aceeaºi ordine de idei, Asociaþia
Prin urmare, evaluarea în cadrul învãþãmîntului pentru Bibliotecilor Americane a enunþat „patru paºi de bazã”
adulþi poate fi realizatã cel puþin la douã niveluri: ai evaluãrii:
1. Sistemic (organizaþional), criteriul de evaluare Parcurºi înaintea acþiunii:
fiind eficienþa ºi eficacitatea; 1) Stabilirea scopurilor: Ce rezultat se urmãreºte?

REFERENÞIALUL DE EVALUARE A REZULTATELOR ªCOLARE: CRITERII, INDICATORI ªI DESCRIPTORI DE PERFORMANÞÃ

70