Formarea Oraselor Antice Romane
Formarea Oraselor Antice Romane
Formarea Oraselor Antice Romane
Abstract
“Inceputul, asa cum este bine stiut, este un moment de maxima importanta in orice,
cu predare in fondarea si construirea unui oras” - Plutarch, De Fortuna Romanorum
8.321 a-b (Plutarch 1936)”
Introducere
Dintre aceste orase, Roma s-a diferentiat fata de perioadele anterioare, avand
principiile organizationale mult mai stricte si rigide. In cartea sa, Time and Square
(1959),Paul Zucker observa faptul ca atat arhitectura, cat si sculptura romana au
creat valori artistice noi si originale, in ciuda faptului ca vocabularul era preluat
aproape in totalitate din cultura Greciei Antice.
1
Spiro Konstantine Kostof (n. 7 mai 1936 - d. 7 decembrie 1991), istoric de arhitectura si profesor la Universitatii
Berkley, California
2
Joseph Rykwert (n. 1926 -), profesor de arhitectura la Universitatea din Pennsylvania, si unul dintre cei mai
importanti istorici si critici de arhitectura contemporani
3
Albius Tibullus (n.. 55 B.C.. - d. 19 B.C.) ,poet latin si scriitor de elegii
4
Sir Thomas Browne (n. 19 octombrie 1605 - d. 19 octombrie 1682), scriitor englez
5
Numa Denis Fustel de Coulanges (n. 18 martie 1830 - d. 12 septembrie 1889), istoric francez.
6
Werner Müller (n. 22 mai 1907-d. 8 martie 1990), etnolog german
7
Smith E.(2007): Form and Meaning in the Earliest Cities: A New Approach to Ancient Urban Planning, JOURNAL
OF PLANNING HISTORY, Vol. 6, No. 1, p. 3-47
GHEORGHIU BEATRICE
MASTER PROIECTARE URBANA
Fondarea oraselor.Calendar
Foustel de Coulange vorbeste in cartea sa, La cite Antique, despre fondarea oraselor
ca principalul moment zero pentru o civilizatie: “Istoria antica a fost o istorie sacra si
locala. A inceput cu fondarea unui oras, deoarece orice moment apriori nu a
reprezentat niciun interest - tocmai de aceea civilizatiile antice si-au uitat originile
rasei lor. Fiecare oras are propriul sau calendar, religie, istorie. “8.
Pornind de la acest lucru este de la sine inteles faptul ca fondarea orasului Roma a
dat nastere unui tip de calendar folosit de istoricii romani pentru notarea diferitelor
evenimente petrecute in perioada regala si perioada republicana a acesteia.
Calendarul respectiv a plecat de la sintagma Ab urbe condita sau anno urbis conditae
(AUC) precede calendarul propus de Dionysius Exiguus9 si folosit la ora actuala
pentru marcarea evenimentelor din antichitate, bazat pe anno domini (AD) - anul
nastereii lui Iisus Hristos. Acesta se refera la fondarea orasului (Roma) si ii
corespunde anului 753 inainte de anul 0 AD.
Foustel de Coulange sustine faptul ca religia a fost singurul factor hotarator in evolutia
Grecie si a Romei antice, aceasta dictand legatura dintre familie si stat si mai apoi
devenind unitatea de baza a societatilor antice. Declinul acesteia si a autoritatii
religioase, cu care era in stransa legatura a dat nastere la declinul ce a condamnat
republica si a dus la moartea statului antic.10
Totodata, in cartea The Idea of a town: The Anthropology of Urban From in Rome,
Italy and the Ancient World(2011), Joseph Rykwert sustine o parte din ideile lui de
Coulange, insistand asupra faptului ca fondarea orasului Roma este strans legata de
miturile si riturile prezente in acea perioada in peninsula italica. Acesta sustine faptul
ca ritualurile respective joaca un rol in definitivarea formei fizice a oraselor antichitatii.
Acestea pot fi grupate in doua categorii: libri tagetici si libri vegoines, cele din urma
cuprinzand instructiuni despre interpretarea fulgerelor ( libri fulgurales) si instructiuni
despre ritualurile fondarii oraselor (libri rituales).
Conform spuselor lui Rykwert, cartile etruscilor, numite Rituales cuprind informatii
despre ritualurile de intemeiere ale oraselor, despre consacrarea templelor, despre
8
De Coulanges F.(1864): La cite Antique, Imprimerie Générale De Ch. Lahure,Paris, p.
9
Dionysius Exiguus(c. AD 470 - AD 544), calugar din regiunea Scythia Minor, membru al curiei romane; cunoscut
pentru introducerea caledarului bazat pe anno domini
10
De Coulanges F.(1864): La cite Antique, Imprimerie Générale De Ch. Lahure,Paris, p.
GHEORGHIU BEATRICE
MASTER PROIECTARE URBANA
Atat Kostof cat si Rykwert amintesc de Aristotel12 si Plato13 atunci cand se refera la
modul in care sunt proiectate orasele antichitatii. In ceea ce priveste recomandarile
pentru alegerea sitului pe care se va ridica viitorul oras, Aristotel descrie in detaliu
principalii factori ce influenteaza acest lucru: tipologia terenului, orientarea corecta si
amplasarea diferitelor cladiri in oras, in raport cu vanturile din zona. Secole mai tarziu,
Vituviu14, ce impartaseste aceleasi convingeri in ceea ce priveste orientarea oraselor,
topologia terenului si vanturile dominante, adauga alti factori de natura economica si
militara ce dicteaza decizia amplasamentului unui oras.
Foustel de Coulange sustine faptul ca “alegerea sitului […], un lucru de care depindea
soarta tuturor locuitorilor, a fost lasat de cele mai multe ori la latitudinea zeilor.” Tot
acesta prezinta modul in care a fost ales amplasamentul Romei comentand faptul ca:
“ Daca Romulus ar fi fost grec, ar fi consultat oracolul din Delphi, daca ar fi fost samnit,
ar fi urmat un animal sacru[…]. Fiind latin, vecin al etruscilor,[…] acesta a rugat zeii sa
ii indice un amplasament prin zborul pasarilor”.15
Mitul fondarii Romei cuprinde si descrierea ritualului inauguratio, ritual format dintr-o
rugaciune si dintr-o interpretare a zborului pasarilor de catre un augur16. Acestea
interpretare poarta numele de auspice ( lat. auspicium, lat. auspex), iar actul in sine
poate fi impartit in 3 momente cheie: conregio, conspicio si cortumio.
Primul moment, conregio, presupune stabilirea unei limite ( asociata cu limita viitorului
oras).Conspicio, referindu-se la locul in care isi fixa privirea augurul, reprezinta
momentul de contemplare. Ultimul moment, cortumio, reprezenta o analiza mai atenta,
ce urmeaza contemplarii.
11
Rykwert J. (2011) The Idea of a town: The Anthropology of Urban From in Rome, Italy and the Ancient World,
Faber Finds, p. 29
12
Aristotel(n. 384 B.C. - d. 382 B.C.), filozof din Grecia Antica
13
Plato (n. 428 B.C. - 348 B.C.), filozof din Grecia Antica
14
Marcus Vitruvius Pollio (n. 80-70 B.C.., d. 15 B.C.), autor roman, arhitect, inginer civil si inginer militar in
secolul I B.C., cunoscut pentru volumele sale De arhitectura
15
De Coulanges F.(1864): La cite Antique, Imprimerie Générale De Ch. Lahure,Paris,.
16
Augur, preot si un oficial in lumea clasica romana; rolul sau principal este interpretarea vointei zeilor studiind
zborul pasarilor
GHEORGHIU BEATRICE
MASTER PROIECTARE URBANA
In ceea ce priveste aceste axe, atat Rykwert cat si Morris le descriu in detaliu:
Cu ajutorul unui sciotherum19, un instrument apropiat ceasului solar, proiectantii
marcau pe un cerc de marmura doua puncte: respectiv umbra lasata de tija
cadranului solar asupra circumferintei cercului, inainte si dupa pranz. Dupa unirea
acestor puncte, mijlocul coardei ce se forma era legat de tija respectiva. Astfel,
coarda devenea decumanus maximus, iar linia ce una decumanus de centrul
cadranului solar, cardo maximus. La intersectia acestor doua axe, se stabilea de cele
mai multe ori, centrul vietii urbane a orasului respectiv: reprezentat de forum. La
randul sau, forumul gazduia atat templul, cat si curia, basilica si alte cladiri
administrative.
O data ce liniile majore ale orasului erau trasate in plan, urmatoarele ritualuri aveau in
vedere pregatirea orasului pentru noii locuitori. Printre cele mai importante se numara
mundus, descris ca o groapa sapata in pamant, vazuta de unii autori, ca un mod de a
comunica cu zeii subteranului.
Noul teritoriu, stabilit pe colina Palatine, desi nu prezinta momentan niciuna din
trasaturile unui oras in adevaratul sens al cuvantului,avand numai limitele trasate,
primeste un nume si o zeitate protectoare.
17
Lat. conrectio, amendment
18
Marcus Terentius Varro (116 BC – 27 BC), istoric si scriitor roman
19
Lat. sciotherum, cadran solar
20
Latte K.(1960)Römische Religionsgeschichte, Volume 5, Part 4. Handbuch der Altertumswissenschaft
GHEORGHIU BEATRICE
MASTER PROIECTARE URBANA
Concluzii
In ciuda faptului ca aceste reguli existau in perioada antica, romanii le percepeau sub
forma de mit sau ritual.
Bibliografie
Marcus Tullius Cicero (3 ianuarie 106 B.C. - 7 decembrie 43 B.C.) , politician si avocat roman, care a slujit cin
21
Anexe:
Fig. 2 - Augur
Sursa:https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/56/Augur.jpg
GHEORGHIU BEATRICE
MASTER PROIECTARE URBANA