4.2.

SUBSTANYE ANESTEZICE

Principalele substarite anestezice se impart in doua grupe;

:;:,,

PRINCIPALELE SUBSTANfE ANESTEZICE LOCO-REGIONALE I

GRUPA
; A . ESTERI B.AMIDE I
l
'i 1. COCAINA l. LlDOCAINA {xilina, xylocaina,
2.PROCAINA(NOVOCAINA,SINCAINA) lygnocaina, etc.)

I
.f
t
3. TETRACAINA (PANTOCAlNA)
4. BENZOCAINA
5. HOSTACAINA
2. MEPIVACAI~A (CARBOCAINA)
3. PRlLOCAINA (ClTANEST)
4. BUVIVACAJNA (MARCAINA)
.I

\!
t
' ~
6. OXYPROCAINA I
t

Esteri.i cuprind cea mai mare parte a anestezicelor locale si au

fost eel mai larg utilizati. Structura lor chiniica este unnatoarea: o
grupare aromatica (lipofila),· o grupare intermediara conpnand o . .
legatura tip "ester" pe .o .grupare "amino" secundara sau tertiara
(hidroftla), ce fonneaza saruri solubile in apa cand sunt combinate cu
acizi.
Aniide}e, substante anestezice noi, in prezent sunt. admin.istrate
cu prioritate in toate tipurile de interventii in stomatologie. Structura
lor chimica este: o grupare aromatica ·(lipofila), o grupare ''amino··
secundara sau tertiara (hidrofila) ce formeaza saruri solubile in apa in.
combinatie cu acizi.
Substantele anestezice utilizate in stomatologie au unnatoarele
ptoprietati. comune:
- toate sunt sintetice,
- contm grupan ~ o ,
• 'W • " • ' '

I
 226

- forn1eaza saruri cu acizii tari,

- sarurile sunt solubile in apa,
in
- sarurile anestezicelor sunt acide reactie si relativ Stabile,
~
• I
I
.

- toate anestezicele sufera feno1nene de hidroliza sub influenta

colinesterazelor plasmatice sau fenomene de metabolizare ~I •

hepatica, ..
l!

- au actiune reversibila,
-- sunt compatibile cu adrenalina sau cu medica~ente inrudite,
-:au acelea~i mecanisme de actiune,
- la o anumita concentratie plasmatica produc efecte tipice generate,
- in concentratii anestezice. nu au efect iritant asupra tesuturilor.

Efecte secundare ~i adverse: Exista insa $i o · serie de efecte I .

.. secundaie comune ale anestezicelor locale, pe langa cele specifice
fiecaru.ia din ele:
,
I

l
1. Alergii - destul de frecvente. I

2. Actiune pe sistemul nervos central exteriorizata prin: tremuraturi,

anxietate, convulsii, moarte.
3. Efecte cardiace manifestate prin: extrasistole, scaderea fortei de
contractie a cordului, fibrilatie ventticulara.

·...·'<9'"\.,
Reprezent.anti ai anestezicelor locale: < ·.
GRUPA ESTERI

1. CO CAIN A - Este cei n1ai vechi anestezic local Ce a fost

izolat din frunzele arborelui Eritroxilon Coca ce cre$te in Peru si
Bolivia.
A fost utiiizata initial ca anestezic (Koller, 1860) . pentru
instilarii oftahnologice in solutie de 2% ~i pentru blocarea nervului
n1andibular in solutie 4c1o_ (Halsted).

. .LL
~,
,.;
I

, . l
- -•.,·.'i, ..\; "
 227

~ dezavantajul ca detennina fannacodependenta

~ . (toxicomanie), dar mai ales poate produce in mod reflex · stop
cardiorespirator la primul contact local, ceea ce i-a restrans mult
indicatiile. Astlzi, cocaina se utilizeaza in ~tom~ologie
. . '
sub fonna
,~ ,. solutiei Bonain. (cocaina, menthol, fenol) peritfu pansamente
·. ~. ;

calmante in pulpitele acute.

2. PROCAINA (Novocaina)
Este un ester al _acidului para aminobenzoic, sintetizat in anul
1905 de catre Einhorn si a fost eel mai folosit anestezic local pana la
descoperirea xilinei. Se prezinta sub forma de pulbere incolora,
cristalina, solubila in apa. Are o actiune neutra, usor antiseptica ~i
I
poate fi sterilizata prin fierbere.
Posedl un efect putemic anestezic asupra fibrelor si
I
l' tenµinatillor nervoase - pnn intreruperea conductiei influxului
iI
senzi1iv, care se produce numai daca substanta este introdusa
intratisular. Este inactiva pe suprafata tegumentelor ~i mucoaselor.
Inhibl sistemul nervos autonom, deoarece este simpat(?litica,
producand deci vasodilatatie locala prin paralizia vasocostrictorilor.
Vasodilatatia ajuta la absorbtia mai rapida a substantei anestezice in
circulatia sistemica, determinand o durata de actiune .scurta, 1S-30
minute. ·
Procaina are actiune slaba asupra respiratiei ~i circulatiei, este
tnsl hipotensiva; prin vasodilatatia pe care o. produce, iar in unele
:cazuri poate deprima activitatea cardiaca prin actiune directa pe
/
:miocard.
.

In doze marl, determina fenomene toxice ale SNC, la

incep-ut de tip excitativ cu convulsii, dispnee, iar ulterior de tip
inhibitor cu nipotensiuile arteriala, bradicardie ~i moarte prin
oprirea cordului ~i respiratiei. Supradozarea se datore$te, _de
· obicei, injectarii prea rapide, cantitatilor de anestezic . p_rea
mari ~au concentratiilor ridicate. In general, se aprecia~a ca
 228

toxicitatea novocainei cre~te in proportie geometrica cu

concentra\ia·. . . . .
Astfel, solutia de novocaina 1% este de 4 or1 ma1 toxic~
decat o solutie de novocaina 0,5°/o , solutia de 2o/o este de 4 or1
mai toxica decat so\utia 1% ~i de 16 ori mai toxica decat solutia
0,5%.
Cantitatea maxima de substanta ce poate fi administrata intr-o
~edinta ·nu va depa~i doz.a de 0,8-1 g novocaina (qupa TIMO~CA)
adica 40 cc. solutie 0,5%, 20 cc solutie l % sau 10 cc solutie 2% .
Ac\iunea a\ergica a novocainei. este bine cunoscuta ~i se manifesta
pnn aparitia rapida a simptomelor caracteristice. . .
·Efectul a\ergic se datore$te structurii sale chimice, respectiv
. fun~\iei amino in pozitia para. Aceasta impune ca inaintea· folosirii
. novocainei sa se faca o anamneza riguroasa, investigatii clinice ~i
teste biologice (cutireactie, IDR, etc).
Novocaina diminueaza $i chiar anihileaza actiunea
bacteriostatica a sulfan1idelor ~i deasemeni inactiveaza actiunea unor
preparate antinevralgice ce contin mcompozitie grupari amino; acest
fapt explica ineficienta lor in combaterea durerilor postoperatorii,
practicienii recomandand folosirea algocaln1inului.
"
In stomatologie se utilizeaza concentratii\e:
- 0,25%-0,33% -0,50°/4 - pentru anestezia prin infiltratie locala;
- 0,5%-1 % - pentru anestezii plexale;
-·2o/o - pentru anestezii tronculare periferice.
Actiunea NOVOCAINE! este de scurta durata, de aceea se
asociaza de regula cu un corectiv (vasoconstrictor) care incetinindu•i
di_fuziunea ii intare~te efectul. Este compatibila cu toate substantele
vasoconstrictoare.
•

3. PANTOCAIN A (Tetracaina hidroclorica, Anestezina)

Este foarte activa pentru anestezia ·de suprafata a n1ucoase-
lor (de aprox~mativ 10 ori mai activa decat Cocaina), nu produce
s-
'- - - dt·i'Hffi F.iJ!.¥.!•,2$1
- --·c:::,
Wlt!3
·· ·- t:t·/'':3 t:S t=:t·:.·•.r;]

229

vasoconstrictie, nu da senzatie de uscaciune a m~coasei bucale. Se

folose~te pentru anestezii de contact in solutii 1-2 % ~i pentru
anestezia prin injectie in concentratie de 0,50%-1 % .

4. BENZOCAINA
Se prezinta sub fonna de pulbere alba cristalizata, insolubila in
apa. Se utilizeaza ca atare in aplicatii locale sau sub fonna de pomada
(5-10%), . deasemeni sub forma de pastile de supt pentru efectul
anestezic de suprafata.

5. HOSTOCAINA
Are pu~ere anestezica mai mare decat a Novocainei, penetratia
in tesuturi foarte buna, anestezi~ se instaleaza rapid, intensitatea
accentuata, durata mare, absenta fenomenelor toxico-alergice. . Se
folosesc solutii 1-2 % asociate sau nu cu un vasoconstrictor~

6. OXIPROCAINA
Are propri~tati ane_stezice asemanatoare Noyocainei fund ceva
I
i

mai toxica decat ea; instalarea anesteziei se face rapid, 'durata de

actiune este -insa mai scurta.

GRUPA AMIDE

1. XILINA (Xilocaina, Lidocaina, Lignocaina, Octocaina)

Este un derivat de acetanilida, sintetizata in 1943 de chimistii
suedezi Lofgren $i Lundquist. in tara n_o astra xilina a fost preparata in
·1953 din petrol. Xilina este primul dintre compu~ii neesterici utilizali
ca anestezic local in ~tomatologie, ceilalti fiind oarecum similari ca
actiune. Ea difuzeaza imediat prin tesutul interstitial ~~ prin inveli~ul
lipidic al nervilor, anestezia se instaleaza.rapid (3-4'), este deosebit de
putemica, iar efectul se pastreaza 2-3 ore. Nu detem1ina vasodilatatie
I
 230

locala, deci nu este obligatorie asocierea cu un vasoconstrictor.

Xilina in doze toxice produce. iri primul rand stimularea, apoi
depresiunea SNC, care se manifesta cu somnolenta sau letargie.
: Uneori pot apare ~i convulsii, dar aceasta . reactie este mai ~ult
· rezultatul unei depresiuni a ce~trilor inhibitori ai cprtexului decat a
unei stimulari.
Efectele xilinei asupra sistemului cardio-vascular variaza in
·functie de doza utilizata. Astfel 100 mg solutie 1-2% poate fl
administrata ~i intravenos· in timpul unor anestezii ·pentru efectul
. corector al arittnillor ventriculare, declan$ate in cursul diferitelor
,- proceduri terapeutice. .
iri general, dozele ridicate produc o scadere a -fortei de
contractie a miocardului, reducand randamentul cardiac; dozele
· mici de xilina nu influenteaza negativ forta de contractie. a 'inimii.
· Dozele moderate nu au nici un efect asupra aparatului respirator.
Dozele marl au efect depresor asupra mecanismelor respiratorii,
apneea frind una din cele mai comune cauze ale mortii legate de
supradozarea xilinei.
Nu determina fenomene :de sensibilizare ~i nici reactii
alergice; dar in u.Itimul timp, probabil prin diferite mecanisme de
interferenta medicamentoasa, s-au citat cazuri de $OCUri
anafilactice sau alte manifestari clinice, pe aceea~i linie de
sensibilizare. Datorita faptului .ca xilina se resoarbe prin mucoasa
bucala poate fi intrebuintata cu succes $i in anesteziile de suprafata
p~ contact~ in concentratie de 5-10% (sub fonna de solutii, paste,
preparate 'pulverizabile).
Xilina, pentru stomatologie, se utilizeaza in concentratie de
0,25 -0,?_0% pentr~ anestezii prin· infiltratii locale, I% pentru·
anestezu plexale $1 de 2% pentru aneste.zii tronculare periferice.
Doza permisa este de pan a la 0,3 g substanta anestezica I
(TIMO~CA), dar 1n orice caz nu va dep~~i niciodata 0,5g
(Grott), ceea ce revine la aproximativ 50 cc solutie xilina I
I
 'I
I
I
l
i 231
I
1% sau la 25 cc solutie xilina 2% •
Solutiei de xilin~ i ·se poate adauga un vasocqnstrictor de tipul
"adrenalinei, noradrenalinei", etc., dar cantitatile recomandate sunt
mult mai mici decat pentru novocaina (aproximativ 1/80.000-
1/100.000).
La ora actuala, in stomatologie, xilina este eel mai utilizat
anestezic loco-regional. .

2. CARTICAINA (Ultracaina)
o
Are p_uter~ anestezica mare, efectul instalandu-se rapid in
doua mmute, · cu durata medie de aproximativ trei ore. Penetreaza
u~r $i bine in oasele maxilare, motiv pentru care e mult folos~t in
stomatologie.

3. MEPIV ACAINA (Carbocaina)

Are actiune similara xilinei, ~ar este mai putin toxica, cu
actiune suficient de lunga ~i mai ales nu are efect vasodilator. Se
prefera solutii de 0,5% pentru infiltratii locale, 1-2% pentru
anestezii tronculare periferice ~i · de 2-4% pentru anesteziile de
contact.

4. PRILOCAINA (Citanest)
Da anestezie de lunga durata, intensitate buna ~i instalare
rapida. Are toxicitate mai redusa decat xilina. Solutia 4% se folose~te
fara adrenalina. in doze marl, Prilocaina, produce prin metabolizare o
toluidina care este un agent methemoglobinizant

5. BUPIV ACAINA (Marcaina)

Este de 3-4 ori mai activa decat lidocaina ~i actiune pana Ia 12
ore. Nu. da vaso~_ilatatie. Nu trece prin placent~, deci se poate folosi
fara pencol la femeile insarcinate. ·

~
i...;.:......J
 232

Alte anestezice locale utilizate in stomatologie:

- PSICAINA - indicata pentru ane.stezii de suprafafa prin contact

pentru ·mucoasa na.zala, bucala, faringiana.

- ORTOFORMUL (Etoform, Butesin, Ortocaina) obtinut din

Cocaina amestecata cu grupul benzoil. Se utilizeaza sub fonna de
pomada (5-10%) sau pulbere, rar in solutii (Anestezin).
.l
;j
i
- ·KELENOL (Clorura de etil) anestezic de suprafata, prirt JI:,
refrigeratie, sub form~ de lichid incolor, sub presiune, cu un grad
extrem de mare de evaporare si care actioneaza prin racirea locala a
tegumentelor (se poate ajunge pana - la -20°C). Are unele
inconveniente: racirea brusca este dezagregabila si produce du~ri vii I
(

uneori, intare$te tesuturile incat inci~e se fac greu, poate da nacroze

.de congelatie, proiectarea sa pe dintii vii detem1ina dureri intense, iar
pe cornee da leziuni trofice; este inflamabil $i explozi v, deci poate
expune la accidente. ·
*
* *
Trecand in. revista substantele anestezice utilizate mai. frecvent
in stomatologie, se remarca faptul ca de~i au . ~ulte proprietati .
comune, se deosebesc totusi prin rapiditatea instalarii anesteziei, . ·
puterea de actiune, durata in timp, reactii secundare $i ·posologia
maxima proprie fiecareia dintre ele. Medicul sto~atolog trebuie sa
aleaga cu mult discemamant anestezicul ··eel mai potrivit Iu.and in
consideratie varsta pacientului, starea · generala, durata si . locul
interventiei, terenul alergic.
 233

..... '.

: ( ,I
•• '·J .
'
4.3. SUBSTAN1E VASOCONSTJUCTOARE

Pentru cre$terea actiunii anestezicelor . locale ~i pen tru

combate;ea efectelor nedorite, s-a · ajuns ia concluzia ca substanta
anestezica propriu-zisa trebuie sa fie
asociata cu unele substante
corectoare ~i anume vasoconstrictoarele.
Aceste substante grabesc instalarea anesteziei si prelungesc
durata ei (deoarece favorizeaza mentinerea anestezicului in tesuturi
1mpiedic~d resorbtia lui rapida), ·potenteaza actiunea anestezica
asupra terminatiilor $i fibrelor nervoase periferice, diminua efectele
toxice asupra SNC, combat efectele toxialergice ale substantei
anestezice, realizeaza o vasoconstrictie scazand sangerarea in campul
\ operator. .
Substantele vasoconstrictoare sunt amine simpatico-mimetice ce
actioneaza asupra receptorilor adrenergici alfa ~i beta ~i se clasiflcif ·
astfel:

SUBSTANTE VASOCONSTRICTOARE
'
1. SIMPATICOMIMETICE NAWRALE 2. SIMPATICOMIMETICE DE SINTEzA ·,
:•
.,~
'.
' .
CATECOLAMINE: - ADRENALlNA NORDEFRIN - (CORBAZlL)
- NORADRENALINA FENILEFRIN - (NEQSYNEFRIN)
NECATECOLAMINE: - EFEDRlNA LEVONORDEFRIN

Clasificarea se mai po ate face ~i in functie de tipul de receptor

stimulat: ·
. - stimulente pentru receptorii alfa·~i beta
- stimulente pentru receptorii alfa: - selective si neselective
- stimulente pentru receptorii beta: - selective si neselective.
 234
; l

Avantaje··
Folosirea substantelor vasocon~trictoare in solutiile anestezice au
urmatoarele avantaje:
- iniarzie absorbtia anestezicului reducandu-i toxicitatea,. cre~te durata
de actiune $i detennina utilizarea unor cantitati mici de solutie
anestezica,
- reduce sangerarea in campul operator, deci asigura o ·buna
vizibilitate.
pezavantaje ·•
Rezulta din folosirea lor gre$ita:
- in concen tratii mai n1ari decat cele necesare;
- injectari repetate. ce cresc cantitatea de vasoconstrictor parta la _doze
aproape toxice;
·- injectare intravasculara accidentala.

Reprezentanti

1. ADRENALINA (Adrenina, Epinefrina, Suprarenina)

Adrenalina este produsul de secretie intema a
111edulosuprarenalei ~i a celulelor cron1afine din tesuturi, descoperita
in 1901 de TAKAMINE si ALDRICH. ABEL a denumit-o
epinefrina, iar FURTH suprarenina.
· Se poate prepara ~i sinteti~ avand .formula: metil-an1ino-
acetilpiro-catechina; Sinteza chimica a adrenalinei ._a· fost realizata
. prima oara in 1931 de STOLZ $i DAKIN. .
Se prezinta sub fonna de pulbere alba, cristalina cu proprietati
asemanatoare alcaloizilor. Are 2 efecte principale: vasoconstrictia $i
hipertensiunea tranzitorie. ·
Adrenalina la locul injectarii, datori_ta .actiunii directe i
II
asupra tenuinatiilor nervoase sin1patice si asupra ·.·fi~relor

I
1nusculare netede din peretii vaselor, produce initial O pliterri.ica
vasoconstrictie a arteriolelor si capilarelor, dupa care urnieaza .
 235

- · · .. ~ li tiile pe mucoasa bucala

vasodilatatia loc,ala_ de ti~ PW:alilJ.c. ~ ap Ica . rda-albicioasa si
produce o ischenue ev1dentiata pnn cu oarea pa t
aparitia unor complicatii: necroze, gangrene. . . ..
. Efectul vasomotor al adrenalinei, daca ac~1dental a m~at m
ta
circulatie, se resimte asupra intregului sistem vascular marufeS t
prin:
- c~terea tensiunii arteriale,
- accelerarea pulsul~,
- exagerarea batailor cardiace (tahicardie),
- paloarea fetei,
- sincopa cardiaca. .
De asemeni, .adrenalina act.ioneaza la. nivelul SNC (agitatie
•:
l .
; neuroleptica), a aparatului respirator (bronhorelaxanta), gastro-
·. 1
intestinal (sfincterului piloric ~i ileocecal), . uter(relaxan:a
i
., musculaturii), stimuleaza secretia lacrimala · ~i scade presiunea intra
,1
,i
oculara, are actiune hipergliceminata prin trei mecanisme: .inhiba
secretia pancreatica de insulina, scade captarea glucozei de catre
tesuturile periferice, stimuleaza glicogenoliza. Ea mai are actiune
lipolitica (stimuland beta 1 receptorii ~i ridicand nivelul plasmatic al
si
colesterolului), cre1e metab_olismul bazal consumul de O2 cu 20-
30%. ·
I
I Adrenalina stimuleaza ·sistemul nervos simpatic, juguland
eliminarea de histamina. ·Fiind deci un antagonist fiziologic al
\
\. histarninei neutralizeaza fenomenele alergice, combate ~ocul
·. , anafilactic ~i deci diminua. efectele de sensibilizare anafilactica ale
·novocairtei. In solutiile anestezice, adrenaliria este aso<;iata intr-o
proportie foarte mica:
- in solutiile de Novocaina maxim 3-5 picaturi Adrenalina 1 % in 10
cc (1/50.0QO); -
- in solutille de xilina, hostocaina, carbocaina, proportia este mai
redusa: 1/80.000..: 1/200.000;
- in anestezicele de suprafatll proportia este de 1/400.000 -
I

I. 236

1/500.000. . . . . _ . _
· . Daza totala de adrenalina din solutia anestez1ca nu trebu1e sa
depa~easca 0,2 mg. · .. · _ . _ _ . _ ·
Deoarece, adrenalina este d1strusa rapid de caldura, lumma sau
in contact cu aerul, fiolele trebuie ferite de lumina ~i con~olate
obligator inainte de folosire (schimbarea de culoare 'spre roz sau
brun-roscat traduce alterarea solutiei).
Adrenalfua este contraindicata la bolnavii hipertensivi,
ateroscleroti~i, cu tireotoxicoze, miocatdite, afectiuni cardiace
decompensate, diabet netratat, copii excitati.

2. NORADRENALINA (Norepinefrina, Neoatrial)

Este secretata tot de medulosuprarenale si are acee3$i structura
chimica cu Adrenalina. Se prepara ~i sintetic. Are o eficienta actiune
. vasoconstrictoare _periferica fara a influenta insa circulatia gen.erala,
nu modifica ritmul, debitul $i amplitudinea contractfilor cardiace, este
vasodilatator coronarian.
Nu favorizeaza efectele secundare importallte, nu c~e$te
glicemia, nu tul~ura metabolismul bazal. Toxicitatea sa este de 4 ori
mai mica decat a Adrenalinei.
Supradozajul provoaca o u~oara hipertensiune ~i bradicardie..
Are indi~atie la bolnavii hiper:tensivi, hipertiroidieni, diabetici,
bolnavi cu distonii neurovegetative~
Concentratille folosite ·in stomatologie sunt de l/30.000-
1/20.000. ·Doza maxima admisa este de 0,34 mg.

. 3. NORDEFRIN (Corbasil, Carbedrina, Corbadrin sau Levono-

defrin}
..Recomandat de SCHAUMANN, este -un izomer al Adrenalinei.
Este mai putin activ (de 8 o.ri) si mai putin toxic decat Adrenalina, nu
detennina cre$teri bruste ale · tensiunii arteriale, este un
· vasoconstrictor local eficient.
Se folose$te in concentratie de 1/10.000.
- - - - - -- - -
,.,,...
 IDZ·
.. ·'l
'

237

4. FENILEFRINA (Neosynefrin)
Este eel mai stabil, dar eel mai slab vasoconstrictor. Doza
maxima admisa este de 4 mg. Se f olose~te in concentratii de
1/2500.

5. LBVONORDBFRIN (Neocobefrin)
Este unul din ultimii.vasoconstrictori introdu$i in stomatologie.
Are ac\iune · egala cu 1/2 din cea a Adrenalinei, se folose~te in
concentratie de 1/20.000.
1n concl~zie, ~oate cele 5 amine simpatico-mimetice utilizate in
stomatologie ca substante vasoconstrictoare, dau rezultate bune,
adrenalina frind cea mai eficienta. Reactfile toxice produse de oricare
din ele sunt asemanatoare, manifestandu-se clinic prin: stare de ,
nelini~te, palpitatii, . tremuraturi,· cefalee, HTA, tahicardie ~i
bradicardie (in unele cazuri). ·
Alegerea ~i f olosirea unui vasoconstrictor trebuie sa tin a
seama de varsta $i starea generala a· pacientului, de durata
interventiei ca ~i de necesitatea unui camp operator fara
sangerare.

·. / ...... . ~
,
(
.
!' . ':.:;'
_,,..
'·
4.4. SUBSTANJE ADJUVANTE

Pentru ca solutiile anestezice sa fie cat mai fiziologice ~i cat mai

putin nocive pentru tesuturi, sa fie bine tolerate, sa ·_aiba actiune
suficient de lunga $i de intensitate corespunzatoare, se adauga
urmatoarele adjuvante:
- .clorura de potasiu,
- clorura de calciu,
- clorura desodiu,
J
 238

bicarbonat de sodiu ~1 potasiu (prelunge~te actiunea· . .,:f .

-
,

anestezicului), .-:· ~

- sulfat de p:otasiu (mare$te puterea analgezica a procainei),

- sulfat de magneziu (diminua excitabilitatea file tel or senzitive),"
- glucoza (~cJ.u:ce aportul caloric celular),
- antibiotlce ·(~ actiune bactericida $i bacteriostatica la locul
injectarii),
_ - hialuronidaza (favorizeaza instalarea mai rapida a anesteziei, ,r I}

-prelunge~te durata de actiune a anestezicului).

4.5~ SUBSTANJE.DILUANTE _
,j
I1
f
I

. .
,,,w
!.~
Pentru a fi cat mai corespunzatoare mediului intern anestezicele ' '
se prepara in solutii Ringer sau in Ser Fiziologic.

*
.* *

Solutiile anestezice se gasesc deja preparate in fiole sau se

prepara la cerere, in flacoane de sticla neutra, bine inchise cu dop de
sticla. Solutille preparate "adhoc·,, in flacoane se utilizeaza .in ziua
~espectiva, sterilizarea lor frind riguroasa.
~· Sub'stanta vasoconstrictoare se adauga in flacon dupa.sterilizare,
imediat inainte de folosire.
Pe fiole $i flacoane se specifica at.at concentratia cat $i
substanta corectoare vasoconstrictoare adaugata in Solutia
~nestezica. ·
Solutfile anestezice trebuie sa aiba o compozitie ~i 0
concentratie asemru1atoare cu cea a organismului:
- sa fie izatonice, izoionice ~i izohidrice,
 239

- sa ti~ ·izosomatice, (sa ~ba punct ·crioscopic ca eel al·.~s-etu~ui .

. sanguin), . . .. . . .
- si fie neutre (eel mult cu un ph U$Or. peste 7),
· - si fie izometrice·(la temperatura corp~ui)•. · . . ..
S~lutiile care nu ·1ndepJjnesc aceste ·conditii pot -provoca reac~
tisulare: .
'
11 -. solutille-· hipertonice .detennjna .alted.ri celulare prin cedarea apei
't .
. :i . · p~ntru iestabilireij echilibrultµ osmotic; · ·
t
. -. solutfile -hipotonice due ·la .·procese de citoliza ._prin absorblie -

l
\"\
.
exage~tt: ~i ·.turgescenta ·cel'1larl (citeliza·.· afectcaz~ celulele
. ·nervoase,-celulele sanguine ca $i pe'.cele ale celorlalte-tesuturi);
- · solutilie acide·_.~au -~caline <tau iriiatii tisulare cu fenom.ene de ..
intoleranta. ·. · · · _.
iI,\j'
(
L
! I"
:J 'I
( !•
l!

1i ..)'_'

1,1:.
Il
.,' i.
\i
l

I I
!

<.Yo ·

•
 240
- i!H

5. INSTRUMENTAR ,1 MATERIALE

Pentru efectuarea ancsteziilor loco--regionalc cslc necesar un

instrumentar complet. perfect stcrilizat, compus din:

~;.~~- \nstrumentar de examen: ~l\11d_a. pcnsa, sonda denrara

1

- SCJ
ml.(J

Fig. 1 I
!
!

5.2. lnstrumentarul pentru anestezie reprezentat de: seringa, ace

de punctie, solutie anestezica.

5.2.1. Seringa trebuie sa fie perfect etan~a, u~or de curatit, u~or

de sterilizat, sau cu folosire un~ca, u~or de manevrat, sa.~e~ita
:O suficienta presiune de iQjectare. Exist! mai multe tipun de ·

seringi:
 lt:t!Z.·!\\9 Ef-\V·:--!D c-:-:-·-:3 r :::.::3 C .)
-·
241

seringa tip ~ecord de 2 ml., 5 ml., ~O ml. (Fig.2) ..

Fig. 2.

- seringi din material plastic, cu unica folosinta de 2 ml., 5 ml., 10

ml.(Fig. 3).

\
I
l Fig. 3.

r
1
 242

.. seringi polivaiente care permit realizarea ori~arui tip de anest~zie

locala-$i loco-region ala ~i la care cilindrul seringii este reprezentat de·
insa$i fiola (carpula): (Fig. 4).

Fig. 4

* seringa traditionala zisa "cu carpula"are

doua modele a corpului basculant: unul cu maner ~i piston simplu,
altul cu inel ~i piston echipat cu un tribu~on care in$urubeaza in
piston cauciucul carpulei · realizand o aspiratie, in anesteziile
tronculare (Fig. 5a, Sb).

Fig. Sa

--
Fig. Sb
!
;
~ ~
 •

243
* ~'>eringa "ASPIJBCT' SPAD" care .pennite,
gratie larghnii ferestrei, incarcarea ~i a~ezarea ~orpului . cu ma~e
usurinta. Corpul seringii este din ot~l $i manerul dm matenal plastic
negru (Fig. 6).

Fig..6

Sterilizarea se efectu~aza pnn toate mijloacele chimice ~1

tennice.
* seringa "ANTHOJECT d'ANTHOGYR"· (Fig.7). _

Fig. 7

Este din otel ~i_plastic negru tennprezistent. Foarte p_erfectionata

are un interesant sistem de clipaj a acului care pennite debarasarea lui
intr-un container far! rise de intepare.
Sistemul autoaspirant este similar celui de la ASPIJECT. Un
-singur incovenient are: daca se folose$te O a doua carpula, trebuie sa
se ridice sistemul de blocaj a acului, sa .se retraga, sa se a~eze O nouA
carpul~, punerea la loc a acului, blocarea lui.

m 8B ttmJ ~ ~ mmm ~ ~ ED
 ~ en II!!!! ll'1m ~
.. r::::, ,ea.-: , t :, 1t·· ::, e ·..,

244
* Sistemul Bloc Tetra SPAD. Este compus I
/
dintr-o seringa de plastic transparenta sterila, cu folosire unica, ;
j
echipata cu un ac, o carpula clasica, de marin1e diferita ~i un bloc :; :
I;
piston din metal $i plastic alb sau colorat, sterilizabil. Po ate foJosi !! :
orice fel de carpula ~i raspunde cerintelor actuale. (Fig.8}, material cu I. •
; -&.
I ' :I
folosire unica, in conditii de sterilitate individuala, riscul contaminarii ;

prin m\epar_e accidentala este cvasiimposibil.

Fig. 8
I
.
I

- seringi cu f olosire speciala:

. . . .*
seringi "sti.lou" pentru injectii
~~ahgamentare sau mtraseptale. Principiul Ior este de a btin .
t I t- . r . o i-uJe o
~Jee are en a ~1 ~tata la presiune pe o parghie care actioneaza un I
) piston crenelat (F1g.9,10,l 1). Gratie fonnei de stilou ea este 1~ ....
la vedere. P acu1.a.
-~
"Citojet Bayer" confectionata din otel $i alumm 1·u se demon teaza l
~ w ,

u~or pentru a fi mcarcat W1 ·

sistem in baioneta. (Fig.9).
Racordul este oblic, I.a 120°.
0 fereastra vizualizeaza
nivelul pistonului in carpula.

Fig. 9 "
h
 . ..·3 l· I

245

?aroject SPAD
Construitl din otel lucios, are un mecanism foarte simplu.
(Fig.10).

Fig. 10

Seringa pentru injectii intialigamentare (tip pistol).(Fig.11).

\
Fig.II

5.2.2.Acele de punctie sunt din metal inoxid~bil, cu bizou scurt, bine

ascutite, nu .prea subtiri, de lungimi diferite (scurte 2,5 - 4 cm;
mijlocii de 6 cm; lungi de 8 -' 12 cm) (Fig.12).

Fig.U

Seringile metalice cu "catpu~!" sunt dotate cu ace speciale, cu

varf dublu (unul pentru perforarea dopului de cauciuc, celllalt pentru
1 injectare). Ele sunt de mai multe tipuri: (Fig.,3).
!

'!
 I .
246

Fig. 13
1• .
>
~! ;
fie ,
.:'! .

.· .
"i: .

} '.

i• - para apicala de 16-23 mm lungime,

- irttraseptale de 8-12 mm lungime,
- tronculare de 35-38 mm lungime.
Au diametrul de 30/100 - 50/100 sau de 12/100 (ace intra-
,.
-septate tip II de Septodont). .

5.2.~. Solutia anestezica poate fl ambala~ in:

- fiole (ampule) (Fig.14) de 2.ml. cu xilµia 2% ~i fiole de 10-20
rn.tcu xilina 1%. , sau xilina cu adrenalina 2% fiole de 2 ml. ·
s~ controleaza inamte de folosire etich~ta fiolei (pentru a vedea
concentratia solutiei $i corectivul adaugat), aspectul si temperatura
solutiei. Ga.nil fiolei se ~terge cu un tampon de vata imbibat in alcool,
s_e flambeaza · ~i se deschide in conditii de sterilitat.e. AspiliDl
anestezicul in seringa, apoi schimbam acul, verificindu-i
penneabilitatea lumenului si varful sau.

Fig. 14
 ..
,;/

247

- carpule de 1,8 ml (Fig.15) adaptate la seringi speciale cu

capac de alumfniu, sept de cauciuc ~i piston. 'In general,
rezultatele anesteziilor efectuate cu s~ringi cu "carpula" sunt
foarte bune, uneod apar insa incidente sau accidente ce tin de 3
eleme·nte:

Fig. 15

·* in intregime de carpule (pot fi sparte sau gaurite

- de aceea este bine sa fie transportate in containere sp.eciale -
poate exista un precipitat alb in jurul capacului de aluminiu, bule
mari de aer in carpula, prezenta de depozit alb in · interiorul
carpulei);
* de combinatia seringa - carpula:
- _spargerea capacului,
- _ruperea ~i perforarea pistonului de
cauciuc,
- spargerea carpulei,
- blocarea acelor de injectie.
* de pacient: (este vorba de "marii anxio~i")
 dh-ii-5 6-"-S

248

.. r·
;.

5~3. Materiale ~i medicamente: ·1r~

. I[.}
- pensa anaton1icfl pentru i:nanevrat ace'le, .'
I!':
- con1prese sau bulete sterile de vata (Fig.16). I ti
! f,i
f:
Ii,
;F
Iii
' .
\

j ·.
,.
,I .
f
Fig. 16 f·
i
ti ;'
I :
.. .
f ~
i j
i

- lama de spirt, pila de taiat fiola, alcool 70°. ·(Fig.17) I

!
:-

Fig. ·17

- aspirator de saliva
- solutie antiseptica pentru clatirea gurii. b
Cl
c,
pr
I
i_
co
.spc
I
IlC.€

1 locc