Probleme cu unde transversale, unde longitudinale,

ecuat, ia undei plane

1. Viteza undei transversale, ı̂ntr-o coardă supusă la o anumită tensiune, este de 200 m/s. Care
va fi viteza dacă tensiunea se dublează? Dar dacă tensiunea se reduce la jumătate?

R. Viteza v a undei transversale ı̂ntr-o coardă cu densitate masică liniară (masa unităt, ii de lun-
gime) µ supusă la o anumită tensiune T este
s
T
v= .
µ

Tensiunea T din coardă măsoară elasticitatea corzii, iar densitatea masică liniară µ este o
caracteristică inert, ială (de revenire) a corzii.

Astfel, dacă tensiunea se dublează, T → 2T ,

s
2T √ √
v → v0 = = 2v; ı̂n cazul nostru, 200 m/s → 200 2 m/s ≈ 282,84 m/s ,
µ
T
iar dacă tensiunea se ı̂njumătăt, es, te, T → ,
2
s √
T 2 √
v → v 00 = = v; ı̂n cazul nostru, 200 m/s → 100 2 m/s ≈ 141,42 m/s .
2µ 2

2. Viteza unei unde longitudinale ı̂ntr-un mediu este de 120 m/s. Care va fi viteza undei ı̂ntr-un
mediu ı̂n care densitatea este de două ori mai mare, iar modulul lui Young de două ori mai
mic?

R. Viteza v a unei unde longitudinale ı̂ntr-un mediu de densitate ρ s, i cu modul de elasticitate (al
lui Young) E este dată de expresia s
E
v= .
ρ

Dacă unda longitudinală respectivă trece (prin refract, ie) ı̂ntr-un alt mediu, a cărui densitate
este de două ori mai mare decât a primului, ρ → 2ρ, s, i al cărui modul al lui Young este jumătate
E
din al primului, E → , atunci viteza undei ı̂n noul mediu va fi
2
s
E v
v0 = = ; ı̂n cazul de fat, ă, v 0 = 60 m/s .
4ρ 2

1
3. Un pescar observă că pluta efectuează 20 oscilat, ii complete timp de 10 s s, i că distant, a dintre
crestele vecine ale valurilor este de 1,2 m. Care este viteza valurilor fat, a de pescar?

R. Cele 20 de oscilat, ii complete efectuate ı̂n timp de 10 s conduc la o frecvet, ă a valurilor apei

20 oscilat, ii
ν= = 2 Hz ,
10 s

iar distant, a dintre crestele adiacente este tocmai lungimea de undă a valurilor de pe suprafat, a
apei:
λ = 1,2 m ,

astfel că viteza valurilor fat, ă de pescar va fi

v = ν · λ = 2 · 1,2 = 2,4 m/s .

4. O barcă balansează pe valurile care se propagă cu viteza de 1,5 m/s fat, ă de t, ărm. S, tiind că
distant, a dintre două adâncituri vecine ale valurilor este de 6 m, calculează perioada de oscilat, ie
a bărcii.

R. Relat, ia ce leagă viteza v de propagare a valurilor fat, ă de t, ărm de lungimea de undă (distant, a
dintre două adâncituri sau dintre două creste vecine) λ a valurilor s, i de perioada T de oscilat, ie
a bărcii este
λ
v= ,
T
astfel că perioada de oscilat, ie a bărcii va fi

λ 6
T = = =4s.
v 1,5

5. O coardă de 50 m lungime s, i masa m1 = 1,2 kg se leagă cu o altă coardă, cu lungime dublă

s, i diametrul jumătate din al celei dintâi. Corzile fiind făcute din acelas, i material s, i tensionate
cu o greutate de masă m = 40 kg, să se determine timpul ı̂n care coarda rezultată poate fi
străbătută de un impuls transversal.
d1
R. Fie d1 s, i d2 = diametrele primeia s, i a celei de-a doua corzi, l1 = 50 m s, i l2 = 2l1 = 100 m
2
lungimile primeia s, i a celei de-a doua corzi, m1 s, i m2 masele primeia s, i a celei de-a doua corzi.
Corzile fiind făcute din acelas, i material, densităt, ile materialului ı̂n corzi sunt egale, ρ1 = ρ2 = ρ.

În funct, ie de diametrul funiei, considerând forma cilindrică circulară dreaptă pentru fiecare
dintre funii, masele lor se pot scrie:

πd21
m1 = ρ · V1 = ρ · S1 · l1 = ρ · · l1
4
2
 s, i
πd22
m2 = ρ · V2 = ρ · S2 · l2 = ρ · · l2 .
4
astfel că densităt, ile masice liniare (masele unităt, ilor de lungime) ı̂n cele două corzi sunt:

m1 πd21
µ1 = =ρ·
l1 4

s, i
2
πd2

m2 π d1 µ1
µ2 = =ρ· 2 =ρ· = .
l2 4 4 2 4
Tensiunea indusă ı̂n corzi de masa m = 40 kg va fi aceeas, i, T = m · g = 400 N, astfel că vitezele
impulsului transversal ı̂n cele două corzi vor fi:
s s √ √ !
T 400 200 5 100 15
v1 = = = √ = m/s
µ1 1, 2/50 2 3 3

s, i s s √ !
T 4T 200 15
v2 = = = 2v1 = m/s .
µ2 µ1 3
Timpii de propagare a impulsului longitudinal ı̂n cele două corzi vor fi:
√
l1 50 3 15
t1 = = √ = √ = s
v1 100 15 2 15 10
3
s, i
√ !
l2 2l1 15
t2 = = = t1 = s ,
v2 2v1 10
astfel ı̂ncât timpul ı̂n care coarda rezultată poate fi străbătută de impulsul transversal este
√
15
t = t1 + t2 = s ≈ 0, 77 s .
5
 
t x
6. Pentru unda plană descrisă de y(x, λ) = A sin 2π − să se determine distant, a dintre
T λ
două puncte care oscilează

a) ı̂n fază;

b) ı̂n opozit, ie de fază.

R. Fie primul dintre puncte aflat la distant, a x1 de sursa oscilat, iilor s, i al doilea punct aflat la
distant, a x2 de aceeas, i sursă, situate pe aceeas, i rază de undă. La acelas, i moment t, elongat, iile
celor două puncte vor fi  
t x1
y(x1 , λ) = A sin 2π −
T λ

3
 s, i, respectiv,  
t x2
y(x2 , λ) = A sin 2π − .
T λ
Defazajul dintre cele două puncte va fi
   
t x2 t x1 2π
∆ϕ = ϕ2 − ϕ1 = 2π − − 2π − = (x1 − x2 ) .
T λ T λ λ
a) Pentru ca cele două puncte, indiferent că sunt apropiate sau depărtate, să oscileze ı̂n fază,
trebuie ca defazajul dintre ele să fie un multiplu ı̂ntreg de 2π rad (sau un număr par de π
rad), adică ∆ϕ = 2kπ rad (∀ k ∈ Z). Aceasta ı̂nseamnă
2π 2kπ λ
(x1 − x2 ) = 2kπ ⇒ x1 − x2 = = kλ = 2k
λ 2π 2
λ
(distant, a dintre două puncte care oscilează ı̂n fază este un număr ı̂ntreg de lungimi de
undă sau, vom vedea mai jos de ce spun astfel, un număr par de jumătăt, i de lungime de
undă).

b) Pentru ca cele două puncte, indiferent că sunt apropiate sau depărtate, să oscileze ı̂n
opozit, ie de fază, trebuie ca defazajul dintre ele să fie un multiplu impar de π rad, adică
∆ϕ = (2k + 1)π rad (∀ k ∈ Z). Aceasta ı̂nseamnă
2π (2k + 1)π λ
(x1 − x2 ) = (2k + 1)π ⇒ x1 − x2 = = (2k + 1) ,
λ 2π 2
λ
(distant, a dintre două puncte care oscilează ı̂n opozit, ie de fază este un număr impar de
jumătăt, i de lungime de undă).

7. O sursă aflată ı̂ntr-un mediu elastic emite unde plane de forma y = 0,25 sin(100 π t) (mm).
S, tiind că λ = 10 m, află:

a) După cât timp intră ı̂n oscilat, ie un punct aflat la distant, a x = 8 m fat, ă de sursă?

b) Care este defazajul ı̂ntre sursă s, i punctul respectiv?

λ
c) Defazajul dintre două puncte aflate la distant, a unul de altul pe direct, ia de propagare.
2
π
d) La ce distant, ă se află două puncte ale căror oscilat, ii sunt defazate cu ?
6
R. Ecuat, ia generală a undei plane este
  
t x
y(x, λ) = A sin 2π −
T λ
iar ecuat, ia oscilatorului liniar armonic este

y(t) = A sin(ωt + ϕ0 )

4
Cum unda plană are mai degrabă forma ecuat, iei oscilatorului liniar armonic fără vreo fază
init, ială (ϕ0 = 0), s, i care vizează oscilat, iile la distant, a x = 0 fat, ă de sursă (adică chiar la pozit, ia
sursei, deoarece ı̂n expresia iniţială a lui y nu apare şi x, ci doar t), vom ı̂ncerca să ajungem de
la a doua ecuat, ie la prima pentru a determina elongat, ia pentru un oscilator aflat la o distant, ă
x oarecare de sursă la un moment t oarecare de timp.

y(0, t) = 0,25 sin(100 π t) (mm)

  
0
= 0,25 sin 2π 50 t − (mm)
10
  
t 0
= 0,25 sin 2π − (mm)
1/50 10
  
t 0
= 0,25 sin 2π − (mm)
0,02 10
care ar duce la expresia dorită
  
t x
y(x, t) = 0,25 sin 2π − (mm)
0,02 10
sau
h  x i
y(x, t) = 0,25 sin 2π 50 t − (mm) .
10
Des, i elongat, ia y s, i amplitudinea A sunt exprimate ı̂n mm, este absolut necesar ca dimensiunile
lui t s, i T să corespundă, la fel ca s, i dimensiunile lui x s, i λ, pentru a se putea simplifica s, i ca
argumentul funct, iei sinus aibă dimensiunea de radian.

a) Pentru a afla după cât timp intră ı̂n oscilat, ie un punct aflat la distant, a x = 8 m fat, ă de
sursă, trebuie să s, tim cu ce viteză se propagă unda plană prin mediul elastic respectiv.
Aceasta este legată de lungimea de undă s, i de perioada oscilat, iilor prin expresia
λ 10
λ=v·T ⇒v = = = 500 m/s.
T 0,02
As, adar, punctul aflat la distant, a x = 8 m fat, ă de sursă va intra ı̂n oscilat, ie după
x 8
t= = = 0,016 s = 16 ms.
v 500

b) La problema precedentă am determinat că diferent, a de fază ∆ϕ = ϕ2 − ϕ1 dintre două

puncte aflate la distant, ele x2 s, i x1 de sursă are expresia
2π
∆ϕ = |x1 − x2 |
λ
La noi,
2π 8π
∆ϕ = |0 − 8| = rad .
10 5

5
 λ
c) Defazajul dintre două puncte aflate la distant, a unul de altul pe direct, ia de propagare
2
va fi
2π λ
∆ϕ = · = π rad ,
λ 2
adică punctele sunt ı̂n antifază (sau opozit, ie de fază).
π
d) Distant, a la care se află două puncte ale căror oscilat, ii sunt defazate cu este
6
π
∆ϕ 5
|x1 − x2 | = = 6 = m ≈ 83,33 cm .
2π 2π 6
λ 10
8. Perioada unei mis, cări ondulatorii, care se propagă pe o direct, ie orizontală, este de 3 · 10−3 s.
π
Distant, a dintre două puncte consecutive, a căror diferent, ă de fază este , are valoarea de
2
30 cm. Calculează lungimea de undă s, i viteza de propagare.

R. Lungimea de undă a mis, cării oscilatorii este legată, după cum am văzut s, i ı̂n problemele
anterioare, de valoarea dată a diferent, ei de fază s, i de distant, a dintre punctele consecutive ı̂ntre
care există respectiva diferent, ă de fază prin expresia
2π 2π 2π
∆ϕ = |x1 − x2 | ⇒ λ = |x1 − x2 | = π · 0,30 = 1,20 m .
λ ∆ϕ
2
După cum spuneam s, i ı̂n problema precedentă, viteza de propagare a mis, cării oscilatorii este
legată de valoarea lungimii de undă s, i de perioada mis, cării prin expresia
λ 1,2
λ=v·T ⇒v = = = 400 m/s .
T 3 · 10−3
9. Ecuat, ia unei unde armonice ı̂ntr-o coardă este y(x, t) = 0,001 sin(314t + 62, 8x) (m).

a) În ce sens se mis, că unda?

b) Care este viteza sa?

c) Care este lungimea de undă, frecvent, a s, i perioada undei?

d) Care este deplasarea maximă a unui segment oarecare al coardei?

e) Care este ecuat, ia vitezei s, i accelerat, iei unei particule situate pe coardă ı̂n punctul
x=-3 cm?

R. Aranjăm expresia ecuat, iei undei armonice pentru a putea extrage informat, iile cerute ı̂n textul
problemei:
y(x, t) = 0,001 sin(314t + 62, 8x) (m)

= 0,001 sin(2 · 3, 14 · 50t + 2 · 3, 14 · 10x) (m)

  
t −x
= 0,001 sin 2π − (m)
0,02 0,1

6
As, adar,

a) Unda se mis, că ı̂n sensul −x. Dacă prin convent, ie luăm sensul +x ca fiind spre dreapta,
sensul −x va fi spre stânga s, i unda se va propaga spre stânga.

b) Viteza sa este
λ 0,1
v= = = 5 m/s .
T 0,02
c) Lungimea de undă este
1
λ= = 0,1 m = 10 cm .
10
Frecvent, a undei este
v 5
ν= = = 50 Hz .
λ 0, 1
Perioada undei este
1 1
T = = = 0,02 s = 20 ms .
ν 50
d) La ı̂ntrebarea aceasta nu sunt sigur că răspund corect, pentru că nu sunt sigur că am
ı̂nt, eles corect ı̂ntrebarea profesorului. Presupun că segmentul este oricât de scurt, adică
leagă două puncte ı̂nvecinate ale corzii (lungimea sa tinzând la zero). De aceea, acel
segment ar trebui să execute o mis, care până la amplitude atât de o parte cât s, i de cealaltă
a pozit, iei sale de echilibru, ceea ce ar face ca deplasarea sa maximă să fie

4A = 0,004 m = 4 mm .

Dacă nu ı̂nt, elegi nici tu, ai putea ı̂ntreba profesoara la oră.

e) Pentru o particulă situată pe coardă ı̂n punctul x = -3 cm, ecuat, ia undei este
  
t 0,03
y(-0,03, t) = 0,001 sin 2π − (m)
0,02 0,1
  
100t 3
= 0,001 sin 2π − (m)
2 10
 
3π
= 0,001 sin 100πt − (m)
5

Ecuat, ia vitezei punctului situat la pozit, ia x = -3 cm pe coardă se obt, ine derivând ecuat, ia
y(-0,03, t) ı̂n raport cu timpul, operat, iune pe care o vei ı̂nvăt, a anul acesta s, colar la analiză:

7
 d
v(-0,03, t) = y(-0,03, t)
dt   
d 3π
= 0,001 sin 100πt −
dt 5
    
d 3π 3π
= 0,001 100πt − cos 100πt −
dt 5 5
 
3π
= 0,001 · 100π cos 100πt −
5
 
3π
= 0,1π cos 100πt − (m/s)
5
iar ecuat, ia accelerat, iei punctului situat la pozit, ia x = -3 cm pe coardă se obt, ine derivând
ecuat, ia v(-0,03, t) ı̂n raport cu timpul
d
a(-0,03, t) = v(-0,03, t)
dt   
d 3π
= 0,1π cos 100πt −
dt 5
    
d 3π 3π
= −0,1π 100πt − sin 100πt −
dt 5 5
 
3π
= −0,1π · 100π sin 100πt −
5
 
3π
= −10π 2 sin 100πt − (m/s2 )
5
 
x
10. Ecuat, ia unei unde transversale care se propagă ı̂ntr-o coardă este y(x, t) = 10 sin 2πt −
0,1
(m). Determină viteza de propagare a undei, viteza s, i accelerat, ia maximă ale particulelor din
coardă.

R. Ecuat, ia undei transversale care se propagă ı̂n coardă se poate rescrie

 
x
y(x, t) = 10 sin 2πt − (m)
0,1
  
t x
= 10 sin 2π − (m)
1 0,1 · 2π
  
t x
= 10 sin 2π − (m) .
1 0,628
astfel că perioada oscilat, iei corzii elastice este T = 1 s, iar lungimea de undă a undei propagante
este λ = 0,1·2π ≈ 0,628 m. De aici putem determina viteza de propagare a undei ca fiind
λ 0, 628
v= ≈ = 0, 628 m/s.
T 1
Viteza particulelor din coardă are ecuat, ia
  
d d x
v= y(x, t) = 10 sin 2πt −
dt dt 0,1
      
d x x x
= 10 2πt − cos 2πt − = 20π cos 2πt − (m/s)
dt 0,1 0,1 0,1

8
 iar accelerat, ia lor are ecuat, ia
  
d d x
a= v(x, t) = 20π cos 2πt −
dt dt 0,1
      
d x x x
= −20π 2πt − sin 2πt − 2
= −40π sin 2πt − (m/s2 )
dt 0,1 0,1 0,1

Întrucât sin x : R → [−1, 1], la fel cum şi cos x : R → [−1, 1], viteza maximă a particulelor din
coardă va fi
vmax = 20π m/s ≈ 62,8 m/s
 
x
şi se obt, ine pentru cos 2πt − = 1,
0,1
iar accelerat, ia maximă a particulelor din coardă va fi

amax = 40π 2 m/s2 ≈ 395 m/s2

 
x
şi se obt, ine pentru sin 2πt − = −1.
0,1
11. Ecuat, ia unei unde transversale ı̂ntr-o coardă este dată de y(x, t) = 3 cos[π(x − 100t)], unde x,
y sunt ı̂n cm, iar t ı̂n secunde. Determină:

a) amplitudinea, lungimea de undă, frecvent, a, perioada s, i viteza de propagare;

1 1
b) schit, ează forma coardei la momentele t1 = s s, i t2 = s;
200 1000
c) care este tensiunea ı̂n coardă dacă masa unităt, ii de lungime este de 4 g/cm.

R. Este de remarcat că aici ecuat, ia undei transversale este dată sub forma
  
x t
y = A cos(k x − ω t) ≡ A cos 2π −
λ T

când noi s, tim că ecuat, ia se scrie de regulă sub forma

  
t x
y = A sin(ω t − k x) ≡ A sin 2π −
T λ

Ce legătură este ı̂ntre cele două forme? A doua formă este ecuat, ia unei sinusoide pentru care,
la momentul t = 0, punctul coardei de la pozit, ia x = 0 se găses, te ı̂n pozit, ia de echilibru (y = 0),
ı̂n timp ce prima formă este ecuat, ia unei sinusoide pentru care, la momentul t = 0, punctul
coardei de la pozit, ia x = 0 se găses, te ı̂n pozit, ia de elongat, ie maximă (y = A), ca s, i când ar
π
avea o fază init, ială φ0 = . Într-adevăr, dacă reprezint grafic funct, iile sin x s, i cos x, ele arată
2
astfel:

9
 π
iar introducând faza φ0 = ı̂n expresia a doua, cu care am lucrat ı̂n problemele anterioare,
2
vom avea:
         
t x π t x π t x π
sin 2π − + = sin 2π − cos + cos 2π − sin
T λ 2 T λ | {z 2} T λ | {z2}
=0 =1
  
t x
= cos 2π −
T λ
  
x t
= cos 2π −
λ T

pentru că funct, ia cosinus e funct, ie pară s, i deci cos(−x) = cos x. Într-adevăr, dacă reprezint
 π
grafic funct, iile sin x + s, i cos x (sau cos(−x)), acestea se vor suprapune perfect:
2

Putem să rescriem, as, adar ecuat, ia undei din enunt, sub forma:
h πi
y(x, t) = 3 sin π (100 t − x) + (cm)
2
h  x π i
= 3 sin 2π 50 t − + (cm)
  2  2 
t x π
= 3 sin 2π − + (cm)
0,02 2 2

(lucru pe care l-am făcut pentru completitudine, aducând ı̂n ecuat, ia lui y funct, ia sinus), sau
să o lăsăm (put, in modificată) cu funct, ia cosinus:
  
x t
y = 3 cos 2π − (cm)
2 0,02

10
a) Amplitudinea oscilat, iei este dat de termenul numeric din fat, a funct, iei trigonometrice, ı̂n
cazul de fat, ă
A = 3 cm .
x
Lungimea de undă se găses, te la numitorul fract, iei s, i, cum ı̂n enunt, ni se spune că x se
2
măsoară ı̂n cm, la fel trebuie să se ı̂ntâmple s, i cu λ:

λ = 2 cm .

t
Perioada oscilat, iei se găses, te la numitorul fract, iei s, i, cum ı̂n enunt, ni se spune că t
0,02
se măsoară ı̂n s,la fel trebuie să se ı̂ntâmple s, i cu T :

T = 0,02 s .

Frecvent, a oscilat, iilor este inversul perioadei:

1 100
ν= = = 50 Hz .
0,02 2

Viteza de propagare este produsul lungimii de undă s, i frecvent, ei:

v = λ · ν = 2 cm · 50 Hz = 100 cm/s = 1 m/s .

1
b) La momentul t1 = s, ecuat, ia coardei se scrie
200
1
  
    
1  x 200 x 1
y x, s = 3 cos 2π  − = 3 cos 2π − (cm)

200 2 1  2 4
50  π
= 3 cos πx − (cm)
2
= 3 sin(πx) (cm)

O schit, ă a formei coardei pentru momentul acesta ar fi următoarea

unde pe atât abscisa cât s, i ordonata au numerele exprimate ı̂n cm (se poate vedea s, i de
aici că lungimea de undă este de 2 cm).

11
 1
La momentul t2 = s, ecuat, ia coardei se scrie
1000
1
  
    
1  x 1000 x 1
y x, s = 3 cos 2π  − = 3 cos 2π − (cm)

1000 2 1  2 20
50  π
= 3 cos πx − (cm)
10
O schit, ă a formei coardei pentru momentul acesta ar fi următoarea:

π 1
Se observă pe grafic defazajul cu = 18◦ al undei la momentul t2 = s spre dreapta
10 1000
fat, ă de maximul de la momentul t = 0, făcând ca primul maxim să corespundă pe abscisa
π · x punctului
1
= 0,1 cm .
10
c) Masa unităt, ii de lungime fiind µ = 4 g/cm =0,4 kg/m, tensiunea ı̂n coardă se găses, te
după formula
T = µ · v 2 = 0,4 kg/m · 1 m2 /s2 = 0,4 N .

12. Într-un mediu elastic de modul de elasticitate E = 4,32·1010 N/m2 s, i densitate ρ = 2700 kg/m3
se propagă oscilat, ii longitudinale cu frecvent, a ν = 500 Hz. Calculează: viteza de propagare ı̂n
acest mediu, lungimea de undă, distant, a ∆x dintre două puncte ı̂ntre care diferent, a de fază
este ∆φ = π rad.

R. Viteza de propagare a undelor longitudinale ı̂n mediul elastic respectiv este

s
4,32 · 1010 √
r
E
v= = = 16 · 106 = 4 · 103 m/s .
ρ 2700

Lungimea de undă a undelor longitudinale este

v 4000
λ= = =8m.
ν 500

12
 Distant, a ∆x dintre două puncte ı̂ntre care diferent, a de fază este ∆φ = π rad (adică aflate ı̂n
opozit, ie de fază) este
∆ϕ π
∆x = = =4m .
2π 2π
λ 8
Aceasta se putea afla s, i mai repede, gândindu-ne la faptul că distant, a ı̂ntre două puncte ce
oscilează ı̂n fază este λ = 8 m s, i asta cere ca distant, a ı̂ntre două puncte ce oscilează ı̂n opozit, ie
de fază să fie neapărat jumătate din lungimea de undă (sau un multiplu impar de jumătăt, i de
lungime de undă, cum spuneam la rezolvarea problemei 6).

Dacă mă ı̂ntrebi ı̂n ce program am scris, răspunsul este: ı̂n LATEX (se cites, te latek)! Grafica e făcută
ı̂n Wolfram Mathematica

13