Plan Propriu SSM Sanitare Si Hvac Coseda
Plan Propriu SSM Sanitare Si Hvac Coseda
Plan Propriu SSM Sanitare Si Hvac Coseda
APROBAT,
Administrator,
ing. Cismaru Silviu
……………
……..
PLAN PROPRIU DE
SECURITATE SI
SANATATE IN MUNCĂ
(conform HGR 300 / 2006)
pentru lucrarea:
AVIZAT, AVIZAT,
Coordonator în materie de securitate, Reprezentant lucrător cu răspundere spec. SSM
şi sănătate pe durata realizării lucrării din cadrul S.C. COSEDA SERVICE S.R.L.
………………………….…………….. ………………………….……………..
- 2012 –
PLANUL DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ
PENTRU REABILITARE (CONSOLIDARE ŞI RESTAURARE) IMOBIL
OTETELEŞANU
CAPITOLUL 1
DATE DE IDENTIFICARE ALE PROIECTULUI/LUCRĂRII
CAPITOLUL 2
NUMELE ŞI ADRESA PROIECTANTULUI, ANTREPRENORULUI,
SUBANTREPRENORULUI
a. Proiectant / Proiectanţi
Nr. CATEGORIA Proiectant
crt. LUCRARILOR (numele si adresa)
1 Elaborare documentaţii Proiectant general arhitectură:
S.C. CRIBA DESIGN S.R.L.
…………………………………………………………
…………………………………………………………
Proiectant instalaţii:
S.C. MTM IMPEX 93 S.R.L.
B-dul Iuliu Maniu, nr. 59, bl. 10A, sc. 6, et. 9, ap. 290
Sector 6, Bucureşti
b. Antreprenor/Antreprenori
Nr. CATEGORIA Antreprenor Numarul
crt. LUCRARILOR (numele si adresa) lucratorilor
1 ANTREPRENOR S.C. STUDIOURILE MEDIA PRO S.A.
GENERAL Buftea, Str. Studioului nr. 1, cod 7000, ………..
jud. Ilfov.
c. Subantreprenori
Nr. CATEGORIA Subantreprenor Numarul
crt. LUCRARILOR (numele si adresa) lucratorilor
1 INSTALATII SANITARE S.C. COSEDA SERVICE S.R.L.
INSTALATII H.V.A.C. Ploiesti, str. Plăieşilor, nr. 47, ………..
jud. Prahova
Nr. R.C.: J29/953/1997
C.U.I.: RO9749710
Date de contact: CISMARU SILVIU
Tel.: 0724291840
Managerul de proiect:
……………………
CAPITOLUL 3
SCOP
Organizarea de santier
Personalul executantului nu are voie sa paraseasca zona delimitate sa devieze de la
rutele indicate sa intre in zonele tehnologice mecanice sau energetice ale beneficiarului si sa
execute lucrari fara autorizatie scrisa.
Mijloacele de transport si echipamentele executantului vor primi un permis de acces de
la un reprezentant al beneficiarului indicandu-se ruta care trebuie urmata si de la care nu se va
devia.
Executarea in conditii de siguranta a lucrarilor cu foc deschis se va face dupa
asigurarea lucrarilor de pregatire (cand este necesar mai ales in spatii inchise se vor utiliza
explosimetre).
Conectarile si deconectarile ce presupun oprirea alimentatrii cu energie electrica sau a
altor utilitati vor fi realizate de beneficiar la cererea executantului, in conformitate cu masurile
de siguranta a muncii si PSI.
Echipamentul de protectie necesar personalului COSEDA SERVICE S.R.L. va fi
asigurat de COSEDA SERVICE S.R.L.
Vor fi asigurate spatiile pentru activitatile administrative (birourile) cat si cele pentru
cazarea temporara. Amplasamentul santierului va fi imprejmuit cu un gard temporar, iar
accesul pe santier va fi posibil numai prin locuri indicate.
OBIECTIVE
Obiectivul Planului SSM este acela de a defini scopul, cerinţele şi măsurile ce
trebuiesc luate pe perioada execuţiei lucrărilor. Acesta va fi folosit pentru:
• A demonstra că proiectul va implementa un sistem de organizare a securităţii şi sănătăţii
muncii eficient şi coerent;
• A arată cum sunt identificate, evaluate, controlate şi diminuate toate pericolele şi efectele
lor asupra omului, proprietăţii şi mediului;
• Informarea Contractorilor şi Subcontractorilor cu privire la cerinţele minime de securitate
şi sănătate care vor fi impuse prin proiect. Tuturor părţilor li se va cere să participe, să
contribuie la dezvoltarea viitoare a acestui Plan şi să fie de acord cu implementarea lui;
CAPITOLUL 4
DEFINIŢII ŞI PRESCURTĂRI
Definiţii
1. planul propriu de securitate şi sănătate = ansamblul de măsuri de securitate şi
sănătate specific fiecărui antreprenor sau subantreprenor.
2. şantier temporar sau mobil, denumit în continuare şantier = orice şantier în care se
desfaşoară lucrări de construcţii sau inginerie civilă.
3. beneficiar (investitor) = orice persoană fizică sau juridică pentru care se executa
lucrarea şi care asigură fondurile necesare realizării acesteia.
4. manager de proiect = orice persoană fizică sau juridică, autorizată în condiţiile
legii şi desemnata de către beneficiar, însărcinată cu organizarea, planificarea, programarea
şi controlul realizării lucrărilor pe şantier, responsabilă de realizarea proiectului în
condiţiile de calitate, costuri şi termene stabilite.
5. proiectantul lucrării = orice persoană fizică sau juridică competentă care, la
comanda beneficiarului, elaborează documentaţia de proiectare.
6. şef de şantier = persoană fizică desemnată de către antreprenor să conducă realizarea
lucrărilor pe şantier şi să urmărească realizarea acestora conform proiectului.
7. antreprenor (constructor, contractant, ofertant) = orice persoană fizică sau juridică
competent care execută lucrări de construcţii montaj, în baza unui proiect, la comanda
beneficiarului.
8. subantreprenor (subcontractant) = orice persoană fizică sau juridică care îşi asuma
contractual faţă de antreprenor sarcina de a executa lucrările de construcţii montaj de
specialitate, prevăzute în proiectul lucrării.
9. lucrător independent = orice persoană fizică autorizată care realizează o activitate
profesională în mod independent şi îşi asumă contractul faţa de beneficiar, antreprenor,
subantreprenor sarcina de a realiza pe şantier lucrările pentru care este autorizat.
10. coordonator în materie de securitate şi sănătate în muncă pe durata elaborării
proiectului lucrării = orice persoană fizică sau juridică competentă, desemnată de către
benefciar şi/sau de către managerul de proiect pe durata elaborării proiectului.
11. coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării =
orice persoană fizică sau juridică desemnată de către beneficiarul lucrării şi/sau de către
managerul de proiect pe durata realizării proiectului.
12. executantul = omul, lucrătorul, implicat nemijlocit în executarea unei sarcini de muncă.
13. lucrătorul = persoană angajată de către un angajator, potrivit legii, participantă la
procesul de muncă.
14. echipament de muncă = orice maşină, aparat, instalaţie, utilaj, unealtă, dispozitiv, etc.,
folosite pentru realizarea sarcinilor de muncă.
15. mijloace de producţie = totalitatea echipamentelor de muncă (instalaţii, utilaje, maşini,
aparate, dispozitive, unelte, etc.) şi a obiectelor muncii (materii prime, materiale, etc.)
folosite în procesul de muncă.
Prescurtări
L = Lege
HG = Hotărâre de Guvern
EM = Echipament de Muncă
EIP = Echipament Individual de Protecţie
SU = Situaţie de Urgenţă
PSI = Prevenirea şi Stingerea Incendiilor
IL = Instrucţiune de Lucru
CCM = Contract Colectiv de Muncă
AMC = Aparatură de Măsură şi Control
CT = Carte Tehnică
ARR = Autoritate Rutieră Română
CSSM = Comitet de Sănătate şi Securitate în Muncă
FIAM = Formular de Inregistrare a Accidentelor de Muncă
IF = Indice de Frecvenţă
IG = Indice de Gravitate
ROF = Regulamentul de Organizare şi Funcţionare
IPSM. = Instrucţiune Proprie de Securitate în Muncă
I.N.C.D.P.M. = Institutul National de Cercetare si Dezvoltare pentru Protecţia Muncii
I.N.SE.M.EX. = Institutul Naţional pentru Securitate Minieră si Protecţie Antiexplozivă
I.S.C.I.R.= Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipienţilor sub Presiune şi a
Instalaţiilor de Ridicat
I.T.M. = Incapacitate Temporară de Muncă
LEGEA 319 / 2006 = Legea Securităţii şi Sănătăţii în Muncă
M.M.F.E.S. = Ministerul Muncii, Familiei si Egalităţii de Şanse
S.S.M. = Securitatea şi Sănătatea Muncii
CAPITOLUL 5
CATEGORII DE LUCRARI
4. Montare-demontare schela
Legea nr. 319/2006
Hotararea 1425/11.10.2006 - Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii
securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006
Hotărârea nr. 300/02.03.2006 - Cerinţe minime de securitate şi sănătate în muncă pentru
şantiere temporare sau mobile (Directiva 92/57/CEE);
Hotărâre nr. 1050 din 09/08/2006
Hotărârea nr. 1048/09.08.2006 - cerinţe minime de securitate şi sănătate în muncă pentru
utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă
(Directiva 89/656/CEE);
Hotărâre nr. 971/26.07/2006 - cerinţe minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau
sănătate în muncă (Directiva 92/58/CEE);
Hotărâre nr. 1051 din 09/08/2006 - cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru
manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de
afecţiuni dorsolombare;
Hotărâre nr. 1091 din 16/08/2006 - cerinte minime de securitate pentru locul de muncă
(Directiva 1989/CEE);
Hotărârea nr. 1146/30.08.2006 - cerinte minime de securitate şi sănătate în muncă pentru
utilizarea în muncă de către lucrători a echipamenelor de muncă (Directiva 89/655/CEE,
95/65/CEE si 2001/45/CEE);
Hotărâre nr. 493 din 12/04/2006 - cerinţe minime de securitate şi sănătate referitoare la
expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot (Directiva 2003/10/CEE);
Hotărâre nr. 1876 din 22/12/2005 - cerinte minime de securitate şi sănătate referitoare la
expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii actualizată prin HG 601 /
13.07.2007;
Evaluări de riscuri de accidentare si îmbolnăvire profesionala ce vor fi intocmite de
antreprenori/ subantreprenori înainte de începerea lucrărilor
Instrucţiuni proprii de securitatea muncii pentru aceste categorii de lucrări, ce vor fi
intocmite de antreprenori/ subantreprenori
5. Instalatii sanitare
Legea nr. 319/2006
Hotararea 1425/11.10.2006 - Norme metodologice de aplicare a prevederilor
Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006
Hotărârea nr. 300/02.03.2006 - Cerinţe minime de securitate şi sănătate în muncă pentru
şantiere temporare sau mobile (Directiva 92/57/CEE);
Hotărârea nr. 1048/09.08.2006 - cerinţe minime de securitate şi sănătate în muncă pentru
utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă
(Directiva 89/656/CEE);
Hotărâre nr. 971/26.07/2006 - cerinţe minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau
sănătate în muncă (Directiva 92/58/CEE);
Hotărâre nr. 1051 din 09/08/2006 - cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru
manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de
afecţiuni dorsolombare;
Hotărâre nr. 1091 din 16/08/2006 - cerinte minime de securitate pentru locul de muncă
(Directiva 1989/CEE);
Hotărâre nr. 1136 din 30/08/2006
Hotărârea nr. 1146/30.08.2006 - cerinte minime de securitate şi sănătate în muncă pentru
utilizarea în muncă de către lucrători a echipamenelor de muncă (Directiva 89/655/CEE,
95/65/CEE si 2001/45/CEE);
Evaluări de riscuri de accidentare si imbolnavire profesionala ce vor fi intocmite de
antreprenori/ subantreprenori inainte de inceperea lucrărilor
Instrucţiuni proprii de securitatea muncii pentru aceste categorii de lucrări, ce vor fi
intocmite de antreprenori/subantreprenori
6. Instalatii HVAC
Legea nr.319/2006
Hotararea 1425/11.10.2006 - Norme metodologice de aplicare a prevederilor
Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006
Hotărârea nr. 300/02.03.2006 - Cerinţe minime de securitate şi sănătate în muncă pentru
şantiere temporare sau mobile (Directiva 92/57/CEE);
Hotărârea nr. 1048/09.08.2006 - cerinţe minime de securitate şi sănătate în muncă pentru
utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă
(Directiva 89/656/CEE);
Hotărâre nr. 971/26.07/2006 - cerinţe minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau
sănătate în muncă (Directiva 92/58/CEE);
Hotărâre nr. 1051 din 09/08/2006 - cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru
manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de
afecţiuni dorsolombare;
Hotărâre nr. 1091 din 16/08/2006 - cerinte minime de securitate pentru locul de muncă
(Directiva 1989/CEE);
Hotărâre nr. 1136 din 30/08/2006
Hotărârea nr. 1146/30.08.2006 - cerinte minime de securitate şi sănătate în muncă pentru
utilizarea în muncă de către lucrători a echipamenelor de muncă (Directiva 89/655/CEE,
95/65/CEE si 2001/45/CEE);
Evaluări de riscuri de accidentare si imbolnavire profesionala ce vor fi intocmite de
antreprenori/ subantreprenori inainte de inceperea lucrărilor
Instrucţiuni proprii de securitatea muncii pentru aceste categorii de lucrări, ce vor fi
intocmite de antreprenori/subantreprenori
CAPITOLUL 6
DESCRIEREA SUMARA A LUCRARII
Imobilul Conac Oteteleşanu este amplasat în judeţul Ilfov, str. Atomiştilor, nr. 409,
locatitatea Magurele.
Pentru Reabilitarea (consolidare şi restaurare) Conacului Oteteleşanu se doreste si
realizarea instalaţiilor sanitare si HVAC.
Instalatii sanitare
Alimentarea cu apa potabila pentru consumatorii din cladire, respectiv grupuri
sanitare, centrala termica si instalatia de preparare apa calda menajera se va realiza din reteaua
exterioara de apa existenta in incinta, printr-un bransament contorizat.
Distributia apei la consumatori se va asigura prin intermediul unei statii de hidrofor de
unde apa este trimisa la consumatori printr-o instalatie interioara de distributie de tip ramificat
si a coloanelor verticale.
Apa calda menajera se va prepara centralizat in boilerul amplasat in centrala termica
de unde va fi distribuita la consumatori printr-o instalatie ramificata si coloane verticale.
Pentru a se asigura temperatura optima de apa calda menajera se va realiza o instalatie de
recirculate, compusa dintr-o retea de conducte si o pompa de circulatie montata pe teava in
centrala termica.
Apele uzate menajere colectate de la consumatori vor fi evacuate printr-o instalatie
interioara si racorduri la reteaua exterioare de canalizare.
Condensul rezultat de la instaltiile de climatizare va fi colectat prin conducte de
scurgere si evacuat in instalatia de canalizare pluviala a cladirii.
Conductele de apa rece, calda menajera si recirculare ce se vor monta vor fi din
polipropilena reticulata si se vor izola termic. Conductele de canalizare sunt prevazute din
polipropilena ignifuga.
Instalatii HVAC
Sursa de energie termica a cladirii o constituie centrala termica proprie, amplasata la
subsolul cladirii, intr-un spatiu special amenajat.
Incalzirea spatiilor interioare se vor realiza in functie de destinatie, cu
ventiloconvectoare, in zona administrativa si birouri, radiatoare din otel in zona de locuinte,
grupuri sanitare, holuri si spatii anexe. Apa calda sau racita va fi distribuita prin intermediul
conductelor din teava de otel neagra, trasa la rece sau la cald, amplasate pe verticala in ghene
speciale si pe orizontala in plafonul fals.
Evacuarea aerului viciat de la grupurile sanitare care nu sunt prevazute cu ferestre, se
va face cu ajutorul ventilatoarelor locale.
Montare grile-anemostate-introducere-evacuare
Generalitati
Instalatorul va supune spre aprobare beneficiarului elementele care se vor monta.
Selectia si implantarea sistemului de grile-anemostate se va face in colaborare cu
furnizorul.
Anemostate si grile de introducere
Sistemul de introducere a aerului trebuie sa se concretizeze intr-o realizare uniforma a
temperaturilor din incaperi.
Organele de reglare in cazul ghenelor cu presiune statica ridicata, vor fi suficient de
indepartate ca sa nu perturbe nivelul sonor la anemostate sau grile.
Selectia lor se va face in functie:
1. Anemostate
Raza minimala va fi determinata de zonele fara nici un obstacol in calea suflarii
aerului (stalpi, lampi aparente, etc.), iar in cazul in care unul din aceste obstacole nu va fi
evitat, se va face apel la obturari.
Difuzoarele racordate direct pe ghena de distributie de aer comporta grile de egalizare
pentru a regla curentul de aer.
Ele trebuie echipate cu organe de reglare usor accesibile fara a se demonta si
manevrabile cu ajutorul uneltelor simple (surubelnuta, etc.).
Fixarea lor pe ghena se va face cu ajutorul suruburilor ascunse.
2. Grile de introducere murale si/sau verticale (aluminiu)
Vor fi fabricate din aluminiu extrudat anodizat, protejat antioxidare cu dubla deflexie.
CAPITOLUL 7
CERINTE LEGISLATIVE
• Legea nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca – M.O. nr. 646/26.07.2006
• Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă
nr. 319/2006 – aprobate prin HGR nr. 1425/2006 - M.O. nr. 882 din 30/10/2006
• Hotararea nr. 300/02.03.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
santiere temporare sau mobile – M.O. nr. 252/21.03.2006
• Hotarare nr. 1091/16.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
locul de munca – M.O nr.739/30.08.2006
• Hotararea nr.1146/30.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca – M.O nr. 815/03.10.2006
• Hotararea nr.1048/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca –
M.O nr. 722/23.08.2006
• Hotarare nr.971/26.07/2006 privind cernitele minime pentru semnalizarea de securitate
si/sau de sanatate la locul de munca – M.O nr.683/09.08.2006
• Hotararea nr. 1136/30.08.2006 privind cerinte minime de securitate si sanatate
referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de campuri electromagnetice – M.O
nr.769/11.09.2006
• Hotărâre nr. 1051 din 09/08/2006 privind cerintele minime de securitate şi sănătate
pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special
de afectiuni dorsolombare – M.O. nr. 713/21.08.2006
• Hotărâre nr. 493 din 12/04/2006 privind cerintele minime de securitate şi sănătate
referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot - M.O. nr. 380 din
03/05/2006
• Hotarare nr. 1218/06.09.2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si
sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de
prezenta agentilor chimici – M.O nr. 845/13.10.2006
• Ordin nr. 94/07.02.2006 pentru aprobarea Listei standardelor romane care adopta
standardele armonizate referitoare la echipamente individuale de protectie – M.O. nr.
169/22.02.2006
• Legea nr. 481/2004 privind Protectia Civila. Publicat in M.O. nr. 1.094 / 24.10. 2004
• Legea nr. 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor – M.O nr. 633/21.07.2006.
• Ordinul nr. 712/23.06.2005 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea
salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta – M.O nr.599/12.07.2005
• Ordin MAI nr. 786/19.09.2005 al ministrului administratiei si internelor privind
modificarea si completarea Ordinul MAI nr. 712/2005 pt. aprobarea Dispozitiilor generale
privind instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta. Publicat in M.O. nr 844 din
19.09.2005;
• Ordin nr.163/28.02.2007 al MAI – privind Normele generale de aparare impotriva
incendiilor
• HGR nr. 537/06.06.2007 – privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele
de prevenire si stingere a incendiilor
• Orice alte prevederi aplicabile ale dreptului român, inclusiv cele care inlocuiesc sau
modifica normele juridice mentionate mai sus.
CAPITOLUL 8
ROLURILE ŞI RESPONSABILITĂŢIILE PRIVIND SECURITATEA ŞI
SĂNĂTATEA MUNCII
Beneficiarul de lucrare
Este persoana juridică/fizică pentru care se execută lucrările şi care asigură
fondurile necesare realizării acesteia.
Beneficiarul, denumit şi investitor, conform prevederilor legale, are următoarele îndatoriri:
a) Numeşte un manager de proiect, pentru a-l însărcina cu organizarea, planificarea,
programarea şi controlul realizării lucrărilor pe şantier, astfel încât să fie realizate
condiţiile de calitate, costurile şi termenele stabilite;
Proiectantul lucrarii
Este persoana juridică/fizică competentă, care elaborează documentaţia de
proiectare, la comanda beneficiarului şi în conformitate cu cele aprobate de acesta. In
funcţie de mărimea şi natura lucrării, pot fi unul sau mai mulţi proiectanţi: proiectant
general, proiectanţi de specialitate, arhitectura etc.
a) Proiectantul, ca elaborator al documentaţiei tehnico-economice comandate de beneficiar,
poartă răspunderea privind calitatea proiectului, referitor la soluţiile adoptate, la siguranţa
modului de realizare a acestor soluţii, precum şi la siguranţa obiectivului realizat.
b) El este astfel obligat ca, în fazele de concepere, studiere şi elaborare a proiectului
lucrării, să ia în considerare principiile generale de prevenire în materie de SSM, mai
ales în cazul alegerii soluţiilor arhitecturale, tehnice şi organizatorice, destinate
planificării diferitelor lucrări sau faze de lucru, ce se pot desfăşura simultan sau succesiv,
precum şi în estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrări sau faze de lucru.
c) Pe toată durata conceperii şi elaborării proiectului de lucrare, trebuie să se evalueze
riscurile previzibile legate de:
- desfăşurarea simultană sau succesivă a unor lucrări sau faze de lucru.
- modul de lucru.
- echipamentele de munca folosite.
- utilizarea substanţelor şi preparatelor periculoase.
- deplasarea personalului.
- materialele utilizate.
- organizarea şantierului.
şi să stabilească măsurile ce se impun.
d) Aceste măsuri, care vor fi incluse în planul de securitate şi sănătate al obiectivului, pot
preciza reguli aplicabile şantierului respectiv, ţinând cont (după caz), de activităţile de
exploatare desfăşurate pe şantier, precum şi unele masuri specifice anumitor riscuri, cum ar
fi: căderea de la înalţime, prăbuşirea de taluze, apariţii de noxe etc.
e) Proiectantul colaborează în această direcţie cu coordonatorul/coordonatorii în materie de
securitate şi sănătate, numit/numiţi de către beneficiar sau de către managerul de proiect.
f) In faza de elaborare a proiectului lucrării, proiectantul trebuie să ţină seamă, ori de câte ori
este necesar, şi să participe la:
- elaborarea planului de securitate şi sănătate întocmit de către
coordonatorul/coordonatorii în materie de securitate şi sănătate în devenire, ţinând cont de
activităţile ce au loc în cadrul acestuia;
- întocmirea dosarului de intervenţii ulterioare, adaptat caracteristicilor lucrării, ce conţine
elemente utile în materie de securitate şi sănătate de care trebuie să se ţ ină seamă în
cursul unor eventuale lucrări ulterioare;
- adaptarea planurilor de securitate şi sănătate şi/sau a dosarului de intervenţii ulterioare, în
funcţie de evoluţia lucrărilor şi de eventualele modificări intervenite în perioada
execuţiei lucrărilor.
Managerul de proiect
Este responsabil de realizarea proiectului în condiţiile date de calitate, de costuri
şi la termenele de execuţie stabilite.
Managerul de proiect este numit de beneficiarul investiţiei şi/sau îl poate substitui
pe acesta. In ambele cazuri el este persoana tehnică competentă şi responsabilă de modul în
care se elaborează şi se urmăreşte realizarea planului de securitate şi sănătate.
Dacă managerul de proiect este cel care a desemnat unul sau mai mulţi
coordonatori în materie de securitate şi sănătate, el nu va fi exonerat de răspunderile în acest
domeniu.
În vederea asigurării şi menţinerii securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din şantier,
managerul de proiect are următoarele obligaţii:
a) sa aplice principiile generale de prevenire a riscurilor la locul de munca;
b) sa coopereze cu coordonatorii în materie de securitate şi sănătate în timpul fazelor de
proiectare şi de realizare a lucrărilor;
c) sa ia în considerare observaţiile coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate
consemnate în registrul de coordonare;
d) sa stabilească măsurile generale de securitate şi sănătate aplicabile şantierului,
consultandu-se cu coordonatorii în materie de securitate şi sănătate;
e) sa redacteze un document de colaborare practica cu coordonatorii în materie de
securitate şi sănătate.
Antreprenorul
Este persoana fizică/juridică competentă, care execută lucrări de construcţii - montaj,
pe baza unui proiect, la comanda beneficiarului.
Antreprenorul (constructor, contractant, ofertant), prin contract economic încheiat
cu beneficiarul, pune la dispoziţie echipament, forta de muncă, materiale necesare
realizării obiectivului.
a) atunci când un antreprenor se angajează să execute lucrări pe şantier, el trebuie să şi
elaboreze un plan propriu de securitate şi sănătate, care va fi armonizat cu planul
şantierului şi care va fi pus la dispoziţia managerului de proiect, a beneficiarului şi/sau a
coordonatorilor în materie de SS.
b) antreprenorul care execută, cu unul sau mai mulţi subantreprenori (subcontractanţi), în
totalitate sau parţial, lucrări ce trebuie să respecte prevederile planului de securitate şi
sănătate, trebuie să le transmită acestora un exemplar al planului propriu şi dacă este cazul,
un document care cuprinde măsurile generale de SSM pentru lucrările şantierului ce intră în
responsabilitatea sa.
Subantreprenorul
Este persoana fizică/juridică care îşi asumă contractual, faţă de antreprenor, sarcina de
a executa lucrări de construcţii-montaj specializate, prevăzute în proiectul lucrării.
Trebuie să elaboreze propriul plan de securitate şi sănătate, ţinând seama de
informaţiile furnizate de antreprenor, precum şi de prevederile planului de securitate şi
sănătate al şantierului
În planurile lor de Securitate si Sanatate, antreprenorul şi subantreprenorul trebuie
să prevadă:
a) amenajarea şi organizarea şantierului, inclusiv a obiectivelor edilitarsanitare;
b) modalităţi de depozitare a materialelor;
c) amplasarea echipamentelor de muncă necesare pentru realizarea lucrărilor proprii.
În vederea asigurării şi menţinerii securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din şantier
angajatorii au următoarele obligaţii:
a) sa respecte obligaţiile generale ale angajatorilor în conformitate cu prevederile din
legislaţia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE;
Seful de santier
Este persoana fizică stabilită de către antreprenor să conducă şi să
supravegheze realizarea lucrărilor pe şantier, conform prevederilor din proiectul de execuţie
şi din planul de lucrări.
El este conducătorul locului de muncă, iar atribuţiile sale în materie de securitate
şi sănătate sunt prevăzute distinct de legislaţie.
Atribuţiile şi răspunderile conducătorului locului de muncă, respectiv ale şefului
de şantier, vor fi stabilite punctual prin fişa postului.
a) Coordonează întocmirea planului propriu de Securitate si Sanatate, dispune
responsabilităţile pentru personalul tehnic-operativ din subordine in legătura cu
întocmirea, urmărirea şi aplicarea prevederilor planului propriu de Securitate si Sanatate.
b) Completează pct. “Descrierea sumară a lucrării” din planul propriu SSM.
c) Solicită avizele şi autorizaţiile obţinute de Societate/Sucursala precum şi documentele
necesare pentru obţinerea avizelor ce cad în sarcina sa.
d) Solicită rezultatele şi concluziile evaluării nivelului de risc de către comisia de
evaluare a Sucursalei şi stabileşte responsabilităţile pentru prevenirea/reducerea
elementelor care generează accidente sau îmbolnăviri profesionale.
e) Solicită evidenţa zonelor cu risc ridicat şi specific.
f) Intocmeşte împreună cu responsabilul de mediu şantier inventarul substanţelor
periculoase.
g) Pune planul propriu de securitate şi sănătate la dispoziţia managerului de proiect,
beneficiarului sau coordonatorului în materie de securitate şi sănătate după caz.
CAPITOLUL 9
CALIFICAREA LUCRĂTORILOR. AUTORIZAREA LUCRĂTORILOR
Lucrările vor fi executate de personal calificat şi autorizat, în conformitate cu
prevederile legale în vigoare.
Autorizarea externă se efectuează de către antreprenori/subantreprenori categoriilor
de lucrători care execută lucrări speciale, în conformitate cu prevederile legislaţiei de
SSM în vigoare.
Se intocmeşte şi se păstrează de către antreprenori/subantreprenori, pe şantier, o
Evidenţă a personalului autorizat intern şi extern.
CAPITOLUL 10
INSTRUIRI PE LINIE DE SSM ŞI ÎN DOMENIUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ
CAPITOLUL 11
CONTROLUL PREVENTIV DE MEDICINA MUNCII
Angajarea şi repartizarea personalului pe locurile de muncă se va face în funcţie de
starea de sănătate şi de aptitudinile fizice şi psihice ale solicitanţilor. Angajarea personalului
în muncă este realizată numai prin examene medicale şi psihologice efectuate conform
reglementărilor din HGR nr. 355/2007, iar rezultatele se consemnează în Dosarul
medical (inclusiv examenele medicale complementare, clinice şi paraclinice
corespunzătoare), în Fişa de aptitudine şi in Fişa individuală de instruire privind securitatea
şi sănătatea în muncă.
Controlul medical periodic se efectuează la toate categoriile de salariaţi şi cu
frecventa definită de medicul de medicina muncii în conformitate cu prevederile HGR nr.
355/2007, în care sunt stabilite şi responsabilităţile pentru organizarea, urmărirea,
efectuarea şi evidenţa controalelor medicale.
CAPITOLUL 12
RAPORTAREA, ÎNREGISTRAREA ŞI EVIDENTA EVENIMENTELOR -
ACCIDENTE DE MUNCĂ, ACCIDENTE UŞOARE, INCIDENTE PERICULOASE
CAPITOLUL 13
LUCRĂRI CARE IMPLICĂ RISCURI SPECIFICE PENTRU SECURITATEA ŞI
SĂNĂTATEA LUCRĂTORILOR (conform Anexa 2 la HGR 300/2006)
Nr. Tipuri de Lucrari care implica Existenta acestor Categoriile de lucrari specifice
Crt. riscuri specifice pentru tipuri de lucrari in proiectului
securitatea si sanatatea organizarea lucrarii
lucratorilor /santierului
(se bifeaza cu X)
1 Lucrări care expun lucrătorii la X - manipulare instalatie de ridicat si legare
riscul de a fi ingropati sub sarcini
alunecări de teren, inghititi de - confectii metalice
terenuri mocirloase/mlastinoase - montare/demontare echipamente
ori de a cădea de la înălţime, tehnologice
datorită naturii activităţii - transport materiale mecanizat si prin
desfăşurate, procedeelor folosite purtare directa
sau mediului înconjurător al - montare demontare schele
locului de munca - montare confectii metalice
- demontare prefabricate
- instalaţii şi echipamente electrice
2 Lucrări în care expunerea la X - activitati de manipulare carburanti si
substanţe chimice sau biologice lubrefianti
prezintă un risc particular -manipulare instalatie de ridicat si legare
pentru securitatea şi sănătatea sarcini
lucrătorilor ori pentru care - vopsitorii confectii metalice
supravegherea sănătăţii
lucrătorilor este o cerinta legala
3 Lucrări cu expunere la radiatii X - instalaţii şi echipamente electrice
ionizante pentru care
prevederile legale specifice
obliga la delimitarea de zone
controlate sau supravegheate
4 Lucrări în apropierea liniilor X - manipulare instalatie de ridicat si legare
electrice de inalta tensiune sarcini
- confectii metalice
- montare / demontare echipamente
tehnologice
- transport materiale mecanizat si prin
purtare directa
- montare demontare schele
- montare confectii metalice
- demontare prefabricate
- transport materiale mecanizat si prin
5 Lucrări care expun la risc de - purtare directa
inec
6 Lucrări de puţuri, terasamente -
subterane şi tuneluri
7 Lucrări cu tuburi cu aer -
comprimat
8 Lucrări care implica folosirea -
de explozibili
9 Lucrări de montare şi X - montare confecţii metalice
demontare elementelor - manipulare instalatie de ridicat si legare
prefabricate grele sarcini
- demontare elemente prefabricate
10 Lucru la inălţime X - manipulare instalatie de ridicat si legare
sarcini
- confectii metalice
- montare / demontare echipamente
ehnologice
- montare/demontare instalatii aer
comprimat
- transport materiale mecanizat si prin
purtare directa
- montare demontare schele
- montare confectii metalice
- demontare prefabricate
CAPITOLUL 14
IDENTIFICAREA RISCURILOR ŞI DESCRIEREA LUCRĂRILOR CARE POT
PREZENTA RISCURI PENTRU SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA
LUCRĂTORILOR; MASURI PENTRU ASIGURAREA SĂNĂTĂŢII ŞI
SECURITĂŢII LUCRĂTORILOR
Neutilizarea mijloacelor de protecţie din - Angajaţii au obligaţia să cunoască modul corect de utilizare al EIP
dotarea şi să-l poarte pe toată durata îndeplinirii sarcinii de muncă.
proprie sau a echipamentelor de muncă -Se interzice înlăturarea, anihilarea deconectarea, schimbarea sau
deservite (ochelari de protecţie, mânuşi de mutarea arbitrară a dispozitivelor de securitate, protectorilor şi a
protecţie, încălţăminte antistatica şi dispozitivelor de protecţie din dotarea EM
îmbrăcăminte antiderapanta si cu bombeu si
Nerespectarea normelor de igienă - Angajatul este obligat să utilizeze EIP din dotare adecvat şi curat,
personală şi de igienă în muncă – să utilizeze materialele igienico- sanitare puse la dispoziţie de
infectare organism angajator, să depoziteze hainele proprii şi EIP /EIL separat, în locuri
special amenajate şi să desfăşoare activitatea astfel încât să evite
expunerea propriei persoane la pericole de contaminare cu agenţi
nocivi.
-Asigurarea de spaţii special amenajate pentru servirea mesei şi a
apei potabile.
-Asigurarea de spaţii dotate cu instalaţii igienico- sanitare adecvate
şi substanţe antiseptice pentru ochi şi piele.
-Angajatorul trebuie să ia măsurile necesare pentru a asigura
supravegherea medicală adecvată.
-Lucrătorul trebuie să respecte regulile de igienă corporală şi de
igienă în muncă.
-Înainte de servirea mesei sau fumat, lucrătorii se vor spăla pe mâini
şi pe faţă şi în funcţie de caz, vor utiliza substanţe neutralizante.
Cădere de la acelaşi nivel (prin - Căile de circulaţie, de acces, precum şi zonele în care se utilizează
împiedicare de materiale, scule şi EM se vor menţine permanent în stare de curăţenie, libere de orice
unelte de mână, alunecare pe obstacol care ar putea împiedica desfăşurarea în condiţii de
pardoseli sau suprafeţe alunecoase, cu securitate a activităţilor.
polei sau umede) – entorse, fracturi. - Folosirea obligatorie, pe toată durata îndeplinirii sarcinii de
muncă, în scopul pentru care a fost acordat, a echipamentului
individual de protecţie – bocanci cu talpă antiderapantă.
- Traseul de deplasare, în timpul transportului prin purtare al
maselor nu trebuie să fie cu obstacole, instabil sau alunecos.
Poziţii de lucru forţate sau vicioase la lucrul în -O atenţie deosebită trebuie acordata organizării pauzelor pe
poziţie parcursul zilei de lucru.
aplecată, aplecat pe spate, ghemuit, etc. -Pentru evitarea riscurilor determinate de efortul fizic, trebuie
producătoare de afecţiuni ale sistemului evitate: poziţiile vicioase, mişcările bruşte si extreme, mişcările
osos şi muscular. repetitive.
-Eliminarea poziţiilor forţate, nenaturale ale corpului muncitorului şi
asigurarea posibilităţilor de modificare a poziţie în timpul ucrului se
fac prin folosirea echipamentelor de muncă corespunzătoare,
organizarea locului de muncă, optimizarea locului de muncă şi a
fluxului tehnologic.
- Folosirea obligatorie, pe toată durata îndeplinirii sarcinii de
muncă, în scopul pentru care a fost acordat, a echipamentului
Efort dinamic în timpul lucrului, la -individual
O atenţiede protecţietrebuie
deosebită . acordata organizării pauzelor pe
manipulare materiale, etc. – solicitarea parcursul zilei de lucru.
sistemului muscular şi osos - La efectuarea operaţiilor de manipulare şi transport prin purtare a
maselor, se vor repartiza numai salariaţii care corespund din punct
de vedere fizic. Se interzice manipularea frecventă şi prelungită a
sarcinilor, fără efectuarea unor controale medicale periodice.
- Pentru evitarea riscurilor determinate de efortul fizic, trebuie
evitate: poziţiile vicioase, mişcările bruşte si extreme, mişcările
repetitive.
- La manipularea si transportul prin purtare al maselor se va ţine
seama de următoarele elemente de referinţă: caracteristicile maselor,
efortul fizic necesar, caracteristicile mediului de muncă, cerinţele
activităţii şi de factorii individuali de risc.
Desfăşurarea activităţii într-o stare psiho- - Se interzice desfăşurarea activităţii de către salariaţi aflaţi într-o
fiziologică stare psiho-fiziologică necorespunzătoare, bolnavi, sub influenţa
necorespunzătoare. băuturilor alcoolice, a stresului sau a căror stare fizică şi mentală
- este necorespunzătoare.
- Salariaţii sunt obligaţi să nu introducă sau să consume băuturi
alcoolice în incinta unităţii.
- Salariaţii trebuie să aibă controlul medical care să confirme
aptitudinea de a presta meseria pentru care sunt angajaţi, în condiţiile
existente la locurile de muncă deservite.
Manevre şi reglaje greşite, utilizarea - EM trebuie utilizat numai pentru operaţiile şi în condiţiile pentru
necorespunzătoare a EM deservite, care a fost destinat, precizate în Cartea tehnică/ Manual de utilizare/
executarea defectuoasă a lucrărilor, fără Instrucţiuni de utilizare.
respectarea regimului de lucru stabilit prin - EM vor fi folosite numai de deservenţi calificaţi, instruiţi şi
tehnologii, a instrucţiunilor proprii desemnaţi în acest scop, care cunosc bine metodele de lucru şi
şi specifice de securitate şi sănătatea muncii. reglementarile de SSM aplicabile.
- Se interzice utilizarea EM, desfăşurarea activităţii fără aplicarea
măsurilor de SSM.
- În timpul funcţionării EM este interzisă orice operaţie de
întreţinere.
- Este obligatorie împrejmuirea zonei de lucru, respectiv a lucrărilor
ce prezintă pericol.
- Toate locurile periculoase, cât şi acolo unde este circulaţia mare se
va atrage atenţia asupra pericolului de accidentare, prin indicatoare
de avertizare.
- Înainte de intrarea in schimb, deserventul va verifica starea tehnică
şi buna funcţionare a sculelor şi uneltelor din dotarea punctului de
lucru, interzicându- se utilizarea acestora dacă nu sunt în perfectă
stare de funcţionare
Afecţiuni musculare şi ale sistemului osos - La locurile de muncă unde se lucrează în poziţie ortostatică, munca
datorită se va organiza astfel încât sa permită aşezarea muncitorului, chiar şi
poziţiei ortostatice în timpul lucrului (efort numai pentru perioade scurte, în care scop se va asigura mijloacele
static). necesare (scaune, bănci, etc.).
Dispunerea executării de operaţii care nu - Lucratorul este obligat să refuze întemeiat executarea unei sarcini
intră în sarcinile de serviciu: executarea de de serviciu dacă aceasta l-ar pune în pericol de accidentare sau
reparaţii, intervenţii, reglaje la echipamente îmbolnăvire profesională.
de muncă (operaţie neprevăzută prin sarcina - Se interzice să se impună deserventului să execute operaţii care nu
de muncă), dispunerea executării operaţiilor intră în sarcinile de serviciu, sau care contravin normelor de
într-o succesiune greşită, etc. securitatea muncii.
Producerea de calamităţi naturale (inundaţii, - Angajaţii au obligaţia să oprească lucrul la apariţia unui pericol
cutremure, vijelii, viscol, surpari, prabusiri iminent de producere a unui accident şi să informeze conducătorul
etc.). locului de muncă care va stabili măsuri concrete de prevenirea
accidentelor tehnice şi de muncă în situaţii de urgenţă.
- Folosirea obligatorie, pe toată durata îndeplinirii sarcinii de
muncă, în scopul pentru care a fost acordat, a echipamentului
individual de protecţie – bocanci, haină vătuită, căciulă, cască.
- Se interzice executarea lucrărilor la înălţime în perioadele de timp
nefavorabil – vânt puternic peste 11 m/s, ninsori, polei, în locuri cu
vizibilitate redusă.
Viroze, afecţiuni pulmonare reumatism - Folosirea obligatorie, pe toată durata îndeplinirii sarcinii de
datorate temperaturii scăzute a aerului în muncă, în scopul pentru care a fost acordat, a echipamentului
anotimpul rece sau curenţilor de aer în individual de protecţie – bocanci, haină vătuită, căciulă.
timpul deplasării sau lucrului în incinte - Condiţiile de microclimat la locurile de muncă trebuie să asigure
deschise. menţinerea echilibrului termic al organismului uman, corespunzător
activităţii desfăşurate.
- Personalul care lucrează în microclimat rece (sub 5º C) va
beneficia de pauze pentru refacerea capacităţii de termoreglare şi se
va asigura ceai fierbinte, 0,5 –1 l/persoană.
Temperatură ridicată în sezonul canicular – - Se va aplica măsurile stabilite de reglementările în vigoare:
afecţiuni ale organismului (insolaţii, reducerea timpului de lucru, pauze mai dese, administrare apă
deshidratare insuficienţă cardio minerală, utilizare EIP corespunzător.
respiratorie). - Personalul care lucrează în microclimat cald (peste 30º C) va
beneficia de pauze pentru refacerea capacităţii de termoreglare
- Căile şi ieşirile de urgenta trebuie sa fie în permanenta libere şi sa conducă în modul cel
mai direct posibil într-o zona de securitate.
- Uşile de ieşire în caz de urgenta trebuie sa se deschidă spre exterior.
- Căile de circulaţie, inclusiv scarile mobile, scarile fixe, şi rampele de încărcare, trebuie sa
fie calculate, plasate şi amenajate, precum şi accesibile astfel încât sa poată fi utilizate uşor,
în deplina securitate şi în conformitate cu destinaţia lor, iar lucrătorii aflaţi în vecinătatea
acestor cai de circulaţie sa nu fie expusi nici unui risc.
- Dacă şantierul are zone de acces limitat, aceste zone trebuie sa fie prevăzute cu
dispozitive care sa evite pătrunderea lucrătorilor fără atribuţii de serviciu în zonele respective.
- Utilajele si echipamentele nu trebuie manipulate/conduse decât de o persoana calificata si
care este in posesia unui certificat de competenta valabil.
- Zonele periculoase trebuie semnalizate în mod vizibil.
- Lucrările la înălţime nu pot fi efectuate, în principiu, decât cu ajutorul echipamentelor
corespunzătoare sau cu ajutorul echipamentelor de protecţie colectivă, cum sunt
schelele, balustradele, platformele ori plasele de protectie. În cazul în care, datorită naturii
lucrărilor, nu se pot utiliza aceste echipamente, trebuie prevăzute mijloace de acces
corespunzătoare şi trebuie utilizate centuri de siguranta sau alte mijloace sigure de ancorare.
- Toate mijloacele de lucru si de protectie colectiva pentru lucrul la inaltime trebuie sa fie
concepute, construite şi întreţinute astfel încât sa se evite prăbuşirea sau deplasarea
lor accidentala.
- Platformele de lucru, pasarelele şi scarile schelelor trebuie sa fie construite,
dimensionate, protejate şi utilizate astfel încât persoanele sa nu cada sau sa fie expuse
caderilor de obiecte.
- Montarea si demontarea schelelor se va efectua de catre echipe specializate, in baza
unui proiect de montare / demontare sau a unor instructiuni; Dupa montare schelele se vor
preda persoanelor care coordoneaza activitatea punctului de lucru (utilizatorului schelei)
pe baza de proces verbal de receptie dupa montaj.
- Schelele trebuie controlate astfel:
a) zilnic, înainte de utilizarea lor – vizual de catre supraveghetorul desemnat;
b) la intervale periodice, in baza unui program prestabilit – de catre o comisie de
verificare, din care va face parte obligatoriu si lucratorul desemnat;
c) după orice modificare, perioada de neutilizare, expunere la intemperii sau
cutremur de pământ ori în alte circumstanţe care le-ar fi putut afecta rezistenta sau
stabilitatea – de catre comisia mai sus mentionata.
- Schelele mobile trebuie sa fie asigurate impotriva deplasarilor involuntare.
- Nici o persoana in afara de electricianul de santier numit nu va face conectari sau
deconectari, altele decât cele de la prizele electrice sau triplu stecher, sau sa modifice
alimentarea electrica temporara.
- Improvizatiile electrice pentru iluminat, gatit, încalzire etc. nu sunt permise.
- Exploatarea echipamentelor de munca se va face numai de catre personal calificat,
instruit si desemnat pentru lucrul cu acestea.
- Mâncarea trebuie consumata numai in locurile amenajate si destinate pentru servirea
masei.
- Accesul vizitatorilor in santier este permis numai insotit.
- Fumatul pe santier este permis numai in zonele special amenajate.
- Este interzisa scoaterea din functiune, modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a
dispozitivelor de securitate proprii ale mijloacelor de munca cu care se lucreaza sau cu care
se intra in contact la locul de munca.
CAPITOLUL 16
ECHIPAMENTE INDIVIDUALE DE PROTECTIE
Pentru prevenirea accidentelor se vor utilza EIP stabilite prin Lista interna de
dotare cu EIP in conformitate cu prevederile HGR nr. 1048/2006; Acestea trebuie alese
astfel incat sa corespunda principiului actiunii la riscurile cumulate. Principalele EIP
utilizate sunt:
2. Armatura metalica
Armatura metalica va fi asezata in stive ordonate in functie de diametru si nu va fi
depozitata direct pe pamant.
Armatura metalica trebuie stivuita ordonat pentru a preveni alunecarea sau rasturnarea
stivei.
3. Tevile
Tevile vor fi asezate pe gratare de stivuire dotate cu opritori corespunzatori. In functie de
marime, fiecare stiva va ramane cu inaltimea maxima admisa. Nu vor fi asezate tevi de marimi
diferite in aceeasi stiva.
Tevile nu vor fi asezate la inaltimi mai mari de 2 m decat pe suporti adecvati.
4. Dispunerea deseurilor
Toate deseurile vor fi adunate intr-o zona de colectare din care vor fi transportate regulat.
Comitetul de securitatea muncii va organiza si verifica curatenia periodica.
Deseurile nu vor fi aruncate de la nivelele superioare catre nivelele inferioare sau catre
pamant.
5. Operatiunile de ridicare
In timpul executarii lucrarii, operatiile de ridicare vor fi indeplinite cu ajutorul
echipamentelor de ridicare.
Aceste echipamente vor fi inspectate periodic. Inspectorul de securitatea muncii va pastra
in amplasament copiile certificatelor pentru toate instalatiile de ridicat, ca si alte acte necesare
conform legislatiei romanesti, privind utilizarea in siguranta a unor astfel de echipamente.
Toate instalaţiile de ridicat vor respecta prevederile prescripţiilor tehnice ISCIR DIN
LEGEA 319/2006.
6. Schelele
Urmatoarele reguli de siguranta trebuie sa fie aplicate in construirea, utilizarea si
demontarea schelelor si a platformelor pentru lucrul la inaltime, care sunt folosite in timpul
proiectului:
a) Fiecare schela si fiecare parte a acesteia va fi bine construita, din material corespunzator si cu
o rezistenta corespunzatoare scopului initial.
b) Partile metalice care sunt folosite pentru construirea schelelor vor fi de buna calitate si in stare
buna, fara coroziuni sau alte defectiuni care ar putea afecta rezistenta materialului.
c) Toate schelele si platformele de lucru vor fi construite, schimbate si demontate de catre
personal competent si experimentat sub atenta supraveghere a unui supraveghetor competent.
d) Fiecare schela va fi intretinuta corespunzator si fiecare componenta a acesteia va fi fixata
intr-o pozitie sigura astfel incat sa previna pe cat posibil desprinderea accidentala.
e) Este esentiala o baza sigura, de aceea, pamantul sau podeaua pe care va fi pozitionata schela
trebuie examinate cu atentie. Nisipul sau podeaua ar putea avea nevoie de consolidare pentru a
se asigura ca nu se vor crea gauri. Astfel de baze cum ar fi: podele, acoperisuri, etc. ar putea
necesita ancorarea de dedesubt.
Desprinderea oricarui picior de sustinere va fi prevenita prin urmatoarele:
1) Scufundand piciorul in pamant la o adancime suficienta; sau
2) Pozitionand piciorul pe o baza plata corespunzatoare, in asa fel incat sa se evite alunecarea.
3) Acolo unde schelele sunt construite pe suprafete solide precum betonul, mici placi de
cherestea pot fi folosite in locul planseelor pentru a preveni spargerea placilor de baza.
4) Fiecare schela va fi ancorata corespunzator sau suspendata, iar acolo unde este necesar, i se va
asigura un contrafort sau traverse, pentru a asigura stabilitatea.
5) Schelele vor fi fixate cu ajutorul unor traverse centrale sau diagonale, sau cu ajutorul
amandurora, pentru a asigura componentele laterale verticale; traversele centrale vor avea
lungimea corespunzatoare astfel incat sa alinieze si sa impreuneze automat membrele verticale
pentru a asigura stabilitatea si rigiditatea schelei. Toate traversele de legatura vor fi executate in
conditii de siguranta.
6) Ramele sistemului schelei vor fi pozitionate una deasupra celeilalte cu suruburi fixatoare
pentru a asigura alinierea verticala corespunzatoare a picioarelor.
Orice schela mobila sau orice schela ce poate fi mutata pe roti sau pe sina va fi:
a) Construita astfel incat sa se aiba in vedere stabilitatea, si daca este necesar pentru stabilitatea
ei, se va plasa o greutate la baza;
b) Folosita pe o suprafata ferma si neteda, si nu pe o suprafata inclinata astefl incat sa se creeze
riscul instabilitatii schelei sau a incarcaturii de pe aceasta;
c) Ancorata in conditii de siguranta astfel incat sa se evite miscarea atunci cand o persoana
lucreaza pe schela;
d) Miscata numai prin impingerea bazei.
7. Scarile
a) Fiecare scara si scara plianta va fi bine construita, dintr-un material dur si cu o rezistenta
adecvata scopului pentru care va fi folosita.
b) Scarile si scarile pliante nu vor fi pozitionate pe bucati de caramida sau pe alte diverse
materiale ce ii pericleteaza stabilitatea, ci vor fi pozitionate pe suprefete plane si ferme.
c) Fiecare scara va fi ancorata astfel incat sa se evite balansul; sa fie ancorate in conditii de
siguranta ambele brate; sa fie folosita astfel incat sa se evite fluajul.
d) Nu se vor folosi scarile cu trepte lipsa sau cu trepte rupte; cu traverse rupte sau crapate; cu o
constructie deteriorata; sau cu una din trepte prinsa in cuie, tinte sau alte fixari similare.
e) Scarile vor amplasate in locurile de acces catre etaje sau catre platforme, cu exceptia locurilor
in care sunt deja scari temporare sau permanente.
f) Persoana care lucreaza pe o scara trebuie sa aiba intotdeauna o mana asigurata si ambele
picioare pe aceeasi treapta. Nu este permisa stationarea pe scara a mai multor persoane in acelasi
timp.
g) Persoanele care coboara sau urca de pe scara nu trebuie aiba in maini instrumente sau
materiale. Instrumentele pot fi puse in buzunar sau pe curelele speciale cu conditia ca acestea sa
nu prezinte nici un pericol iar miscarile sa nu fie stanjenite.
10. Temperatura
In timpul programului de lucru, temperatura trebuie sa fie adecvată organismului uman,
ţinandu-se seama de metodele de lucru folosite şi de solicitările fizice la care sunt supuşi
lucrătorii.
La lucrările care se execută in aer liber, S.C. COSEDA SERVICE S.R.L. va avea grijă ca
lucrătorii să fie dotaţi cu echipament individual de protecţie pentru riscuri termice, conform
Instrucţiunulor proprii de securitatea muncii in cazul temperaturilor scazute, ploaie, etc.
In cazul temperaturilor extreme S.C. COSEDA SERVICE S.R.L. va lua măsurile
necesare privind asigurarea cu apă potabilă sau ceai, conform OG 99/2000. In zone greu
accesibile unde nu exista apă potabila, societatea va asigura apa potabilă.
In cazul temperaturilor extreme este necesară alternarea perioadei de lucru cu perioada
de repaus.
CAPITOLUL 18
MASURI DE COORDONARE
CAPITOLUL 19
MASURI CE DECURG DIN INTERFERENTA ACTIVITATILOR DIN PERIMETRUL
SANTIERULUI SI DIN AFARA ACESTUIA
• Intregul personal trebuie instruit pentru a cunoaste riscurile asociate lucrarilor executate si
masurile de protectie;
• Semnificatia panourilor de semnalizare se va respecta in mod obligatoriu;
• Toti muncitorii trebuie sa poarte echipamentele individuale de protectie adecvate
operatiilor executate;
• Lucrul la inaltime necesita masuri de protectie, utilizandu-se cu prioritate masuri colective
de protectie;
• Toate incidentele, evenimentele, accidentele trebuie raportate imediat sefului de punct de
lucru /sefului de santier/lucratorului desemnat;
• Zona de lucru trebuie mentinuta in stare de curatenie iar caile de acces trebuie sa fie
libere;
• Nu este permisa intrarea in santier sub influenta alcoolului, a drogurilor sau a
medicamentelor ce contin substante halucinogene;
• Grupurile social-sanitare trebuie mentinute in stare de curatenie;
• Inainte de utilizarea sau depozitarea materialelor care contin substante periculoase,
trebuie sa existe la seful de lucrare o copie a fiselor tehnice de securitate;
• Nu este permis persoanelor neautorizate sa modifice, sa mute echipamentele tehnice,
utilajele, instalatiile, mijloacele de protectie colectiva (schele, balustrade, mijloacele de
semnalizare, etc).
SEMNALIZARILE DE SECURITATE
Direcţii de urmat (indicatii Direcţii de urmat (indicatii Direcţii de urmat (indicatii Direcţii de urmat (indicatii
suplimentare) suplimentare) suplimentare) suplimentare)
Centru de prim-ajutor Căi / Ieşiri de salvare Căi / Ieşiri de salvare Căi / Ieşiri de salvare
Direcţii de urmat (indicaţii Direcţii de urmat (indicaţii Direcţii de urmat (indicaţii Direcţii de urmat (indicaţii
suplimentare) suplimentare) suplimentare) suplimentare)
PANOURI DE OBLIGATIVITATE
Protecţie obligatorie a ochilor Protecţie obligatorie a capului Protecţie obligatorie a urechilor Protecţie obligatorie a căilor
respiratorii
Protecţie obligatorie a Protecţie obligatorie a mâinilor Protecţie obligatorie a corpului Protecţia obligatorie a fieţei
picioarelor
Protrecţie individuală obligatorie Trecere obligatorie pentru Obligaţii generale (însoţit, dacă
îmoptriva căderii de la înălţime pietoni este cazul, de un panou
suplimentar)
PANOURI DE AVERTIZARE
PANOURI DE INTERZICERE
Fumatul interzis Fumatul şi focul deschis Interzis accesul pietonilor Interzisă singerea cu apă
interzise
CAPITOLUL 20
MASURI GENERALE PENTRU ASIGURAREA MENTINERII SANTIERULUI
IN STARE DE CURATENIE SI ORDINE
• Indepartarea din zona de lucru a tuturor materialelor rezultate din demolari sau din
procesul de lucru.
• Toate caile de acces in situatii de urgenta trebuie sa fie clar marcate si libere.
• Delimitarea amplasamentului trebuie sa fie semnalizata, pentru a preveni patrunderea in
santier a persoanelor neautorizate (unde este posibil acest lucru).
• Drumurile de acces catre amplasament nu trebuie sa fie blocate cu materialele
rezultate din demolare.
• Se vor stabili locuri de fumat in incinta santierului, ce vor fi amenajate si semnalizate
corespunzator.
• Pentru deseurile rezultate din lucrare se va amenaja spatiu de depozitare pe categorii in
containere conforme pentru fiecare tip de deseu.
• La fiecare punct de lucru se vor amplasa recipienti de colectare conformi pentru
colectarea selectiva a deseurilor.
CAPITOLUL 21
INDICATII PRACTICE PRIVIND ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR, EVACUAREA
PERSOANELOR SI MASURI DE ORGANIZARE LUATE IN ACEST SENS
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
Se va contacta imediat salvarea in cazul in care survine un accident in santier.
Respiraţia artificială:
Pansamente si bandaje
Pansamentul este un invelis protector, aplicat pe o rana, pentru a controla sangerarea,
a absorbi sangele si a preveni contaminarea si infectarea acesteia.
Primul pansament facut la locul accidentului nu va fi decat un pansament provizoriu,
destinat sa protejeze plaga in perioada de timp care se scurge intre momentul accidentului si
cel in care rana este vazuta de un specialist.
Bandajele (fesi triunghiuri, rondele etc.) sunt materiale folosite pentru a fixa
un pansament, a mentine compresiunea pe o rana, a sprijini un membru sau o articulatie, a
imobiliza parti ale corpului si a fixa atele.
Aplicati bandajul suficient de strins pentru a va asigura ca sangerarea este controlata
sau ca imobilizarea este bine realizata. Daca fasa este prea larga cade de pe rana, daca este
aplicata prea strins produce durere si impiedica circulatia sangelui.
Plăgi. Hemoragii
Prin plaga (rana, leziune) se înţelege orice întrerupere a continuitatii unui ţesut (a
tegumentelor, mucoaselor sau a ţesuturilor mai profunde).
Principalele obiective ale acordării primului ajutor in îngrijirea plăgilor sunt următoarele:
• combaterea hemoragiei
• prevenirea infecţiei
• combaterea durerii
• prevenirea si combaterea socului.
Desi contaminarea pielii are loc imediat, odata cu ranirea, infectia propriu-zisa
se manifesta dupa cca. 6 ore si este complet instalata in 24 ore. De aceea, dupa acordarea unui
prim ajutor eficient si corect, tratarea calificata a plagilor trebuie realizata in primele 6 ore.
Inainte de aplicarea pansamentelor este necesara curatarea (toaleta) plagilor: se curata
zona cu ajutorul unei comprese sterile pornind de la marginile plagii spre pielea sanatoasa din
jur (NU se utilizeaza vata la aceste manevre); se dezinfecteaza plaga prin turnarea de apa
oxigenata care, prin spuma pe care o produce, antreneaza eventualii corpi straini; corpii straini
care nu pot fi indepartati cu apa oxigenata (ex. aschie infipta, cutit in rana, etc) se lasa pe
loc din cauza pericolului de singerare; doar corpii straini superficiali se vor extrage cu
ajutorul unei pensete sterile sau cu degetele, dupa o buna dezinfectare.
Prin hemoragie se intelege revarsarea sangelui in afara vaselor sanguine, ca urmare
a ruperii, taierii, inteparii sau zdrobirii acestora, la orice nivel al sau.
Orice hemoragie constituie o urgenta medicala!
Metode de realizare a hemostazei in hemoragiile externe:
a. Pansamentul compresiv: folosit in hemoragiile capilare si venoase mici, dar NU
se utilizează daca in rana se afla corpuri străine ascuţite.
b. Compresiunea manuala: se realizeaza prin apasarea arterei afectate pe un plan
osos situat intre inima si artera (presupune pregatirea corespunzatoare a salvatorului) cu
varful degetelor, cu ajutorul unuia sau mai multor degete sau chiar cu ajutorul pumnului
c. Compresiunea circulara a tesuturilor: reprezinta compresiunea realizata prin
strangerea circulara a membrului care sangereaza, cu ajutorul unui garou, pana la oprirea
hemoragiei. Garoul se utilizeaza numai in cazul ranirii membrelor; garoul nu se aplica direct
pe piele, ci peste un invelis textil (pinza); garoul trebuie folosit doar in ultima instanta sau
pe timpul curatirii si pansării plagii. Garoul NU se aplica la antebrat sau gamba!
Masuri de prim ajutor in funcţie de tipul plăgii si localizarea acesteia
Contuzii, vânătăi: produc o patrundere a sangelui in tesuturile inconjuratoare.
Primul ajutor consta in aplicarea de comprese reci sau a unei pungi de gheata (in reprize de 15
min). Nu aplicaţi punga cu gheata direct pe piele!
Plăgi minore cu sângerări: pot fi spălate cu apa daca sunt murdare, apoi vor fi şterse
cu tifon steril si acoperite cu pansament.
Plăgi grave cu sângerare abundenta: necesita o apasare continua si directa. Daca
rana este mai mare si marginile sunt desfacute, poate fi necesara apropierea marginilor sale
inainte de a apasa.
Plăgi cu un corp străin înfipt: necesita o atentie deosebita pentru ca acel obiect poate
sa comprime vasele de sange retezate in adancimea ranii. Nu modificati pozitia si nu
scoateti obiectele ce sunt adanc infipte in rana; bandajati rana de jur imprejurul obiectului
pentru a impiedica deplasarea lui, si pentru a impiedica o ranire suplimentara.
Plăgi prin înţepare: este posibil sa nu prezinte singerare externa abundenta, dar ele pot
provoca sângerare interna. Se va controla sangerarea si se da primul ajutor pentru răni.
Plăgi prin strivire: ţesuturile sunt distruse pe întindere mare iar organele interne pot fi
rupte, pot fi agravate si prin fracturi. Plăgile grave prin strivire pot produce complicaţii
grave, ajungând pina la soc si insuficienta renala. Chiar daca rănitul nu prezintă semne si
simptome de soc la scoaterea de la locul accidentului, primul ajutor trebuie acordat imediat
pentru a împiedica instalarea si agravarea socului, astfel: protejati victima fata de alte
circumstante posibile de accidentare, opriti singerarea (singerarile), aplicaţi pungi de
gheata pe zona ranita, trataţi împotriva socului.
Transportul accidentaţilor
Nici un accidentat nu va fi transportat înainte de a fi adus in starea de a suporta in
bune condiţii transportul, adică înainte de a fi examinat si a i se fi acordat, efectiv, primul ajutor.
Momentele cele mai importante ale transportului si anume scoaterea victimei de la
locul accidentului, ridicarea ei de la sol, transportul ei, aşezarea ei in pat trebuie executate
in mod diferenţiat, in funcţie de circumstanţele in care s-a produs accidentul, de gravitatea
si tipul leziunilor (vatamarilor) provocate, cat si de numărul salvatorilor prezenţi.
Tehnica de intervenţie pentru transport trebuie subordonata ideii de a nu agrava si a
nu complica vatamarile produse de accident.
Pentru aceasta, mobilizarea accidentatului va trebui astfel executata incat
segmentul format din cap-gat-trunchi-bazin, sa ramana nemişcat, ca un bloc rigid.
In orice situatie salvatorii trebuie sa dea dovada si de inventivitate pentru a asigura
securitatea victimei.
Transportul accidentaţilor se face astfel:
a. cu brancarda
Preferabil sa fie folosit ori de cate ori este posibil, chiar daca la prima vedere starea
accidentatului nu pare sa fie îngrijorătoare. Victima va fi aşezata întotdeauna cu capul către
direcţia de deplasare pentru a putea fi permanent supravegheata de salvatori.
Indiferent de obstacolele întâlnite in cale trebuie menţinuta poziţia orizontala a tărgii.
Când victima este agitata sau când transportul se face pe un teren foarte accidentat,
bolnavul trebuie fixat de targa cu 2-3 chingi speciale sau improvizate.
b. fara targa
Este obligatoriu sa se folosească o targa improvizata când starea generala a bolnavului
impune. Poate fi improvizata din doua bare trecute prin mânecile a doua vestoane aşezate
„in oglinda”
Tehnicile de transport fara targa se vor folosi numai atunci când starea generala
a accidentatului este buna, leziunile fiind cantonate evident, numai la periferia corpului sau
când victima trebuie deplasata prin spatii foarte înguste sau întortocheate (scări de bloc,
etc.), unde brancarda nu poate pătrunde.
• semnele vitale ale victimei: prezenta respiraţiei, a pulsului, starea de conştienta si se vor
supraveghea in continuare efectele primului ajutor acordat: restabilirea respiraţiei
si circulaţiei, oprirea hemoragiilor, starea pansamentelor, imobilizarea fracturilor,
poziţia de siguranţa, etc.
• se vor asigura intervenţiile necesare daca survin modificări in starea victimei;
• se vor nota pe cat posibil, datele importante privind: accidentul; evoluţia stării
victimei; alte informaţii despre victima.
La sosirea echipei de specialitate si a autosanitarei se vor comunica medicului
toate informaţiile obţinute despre accident si despre starea victimei.
REABILITARE(CONSOLIDARE SI RESTAURARE) IMOBIL OTETELESANU, LOC. MAGURELE, JUD. ILFOV
CAPITOLUL 22
MODALITATI DE COLABORARE INTRE ANTREPRENORI,
SUBANTREPRENORI SI LUCRATORI INDEPENDENTI PRIVIND
SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA
CAPITOLUL 23
CONCLUZII
Intocmit,
REABILITARE(CONSOLIDARE SI RESTAURARE) IMOBIL OTETELESANU, LOC. MAGURELE, JUD. ILFOV
ANEXA 1
NR.
FUNCTIA / MESERIA SORTIMENTUL
CRT.
Casca protectie
Centura siguranta
Scurta impermeabila
Cizme electroizolante
1. Personal tehnic de executie Manusi
Vesta vatuita
Încălţăminte cu talpă antiperforaţie
vară/iarnă
Halat –îmbrăcăminte lucru
Casca protectie
Ochelari protectie
Manusi protectie
Electricieni, instalatori, Cizme electroizolante
2. operatori sudura in Scurta impermeabilă
polietilena Cizme cauciuc
Vestă vatuită
Încălţăminte cu talpă antiperforaţie
vară/iarnă
Casca protectie
Ochelari
Manusi protecţie
Centura siguranta
3. Manipulanţi Scurta impermeabilă
Cizme cauciuc
Vestă vatuită
Încălţăminte cu talpă antiperforaţie
vară/iarnă
Casca protectie
Cizme cauciuc
Manusi protecţie
Soferi,
4. Scurta impermeabilă
maşinişti
Vestă vatuită
Încălţăminte cu talpă antiperforaţie
vară/iarnă
REABILITARE(CONSOLIDARE SI RESTAURARE) IMOBIL OTETELESANU, LOC. MAGURELE, JUD. ILFOV
ANEXA 2
FISA DE INSTRUIRE VIZITATORI