Fitoremedierea Word
Fitoremedierea Word
Fitoremedierea Word
I.GENERALITĂȚI
1.1. Fitoremedierea apelor uzate
2.1.Aparatura si reactivi
2.2. Mod de lucru
2.3. Rezultate experimentale
2.4. Observații și concluzii
Fitoremedierea apelor poluate cu metale grele
I.GENERALITĂȚI
1.1 Fitoremedierea apelor uzate
Fitoremedierea se refera la bioremedierea botanică si implică utilizarea plantelor verzi pentru
decontaminarea solurilor, apelor si aerului. Este o tehnologie care poate fi aplicată atât
poluanților organici cat si poluanților anorganici (metale mai ales) prezenți in sol, apa sau aer.
Poluanții pot fi absorbiți in plante prin cateva procese naturale biofizice si biochimice , si
anume prin absorbție, transport și translocare .
Prin definiție metalele grele sunt elemente chimice ce au greutatea specifica de cel putin
5 ori mai mare ca cea a apei. Apa are greutatea specifica 1, arsenicul 5.7, cadmiul 8.6, cuprul
8.86, fierul 7.9, plumbul 11.3 si mercurul 13.5.
Cuprul poate ajunge în mediul înconjurător din surse foarte variate: scurgerile de la
minele de exploatare a cuprului sau a altor metale, activităţile industriale ce produc sau folosesc
cupru sau compuşi ai cuprului (băi de decapare, de nichelare sau de cromare, producerea
fertilizanţilor, producerea pesticidelor, chimia anorganică, producerea celulozei şi hârtiei,
rafinării, etc.), producerea fierului si oţelului, prelucrarea materialelor feroase şi turnătorii,
fabricarea motoarelor sau a unor componente, depozitele de deşeuri, apele uzate orăşeneşti,
arderea combustibililor fosili sau a deşeurilor, corodarea conductelor sau a altor instalaţii. Printre
sursele de poluare se pot enumera şi unele surse naturale: erodarea depozitelor naturale de cupru,
descompunerea vegetaţiei, vulcani, incendii de pădure.
Cuprul este un element care in urme este necesar vietii. Lipsa de cupru produce lipsa de
pofta de mancare, slabire, impiedica cresterea, anemie si sterilitate. La tratarea anemiei
oamenilor cu solutie de CuSO4 se suporta usor cantitatile de cateva miligrame zilnic.
Sarurile de cupru sunt nocive pentru stomac, ataca inima, doza letala de CuSO 4 fiind de
aproximativ 10g., iar pentru acetatul bazic de cupru de 15 g. Atingerea ochilor cu saruri de cupru
produce atacul mucozitatii pielii, tulburarea partilor cornoase ale pielii, orbire. Praful de cupru
provoaca o inverzire a pielii, a parului si a dintilor.
Cantitatile mari de cupru au actiuni asupra sistemului nervos, ducand la tremuraturi si
lipsa de coordonare in miscari. De asemenea sunt afectati ficatul si rinichii.
In intoxicatia cronica apar febra, greata, tuse, lizereu ginginal rosu inchis. Cuprul se
localizeaza in ficat, pancreas, sistem nervos,muschi, oase.
Valorile admise in apa potabila sunt de 0,05 mg./dm³, iar in cazuri exceptionale de 0,1 mg./dm³.
Toti compusii cuprului au potential toxic. Astfel, oamenii pot fi expusi la poluare cu
cupru din aerul respirat, din apa pe care o beau, din mancare sau prin contactul pielii cu cuprul
sau alti compusi ai acestuia. In apa de baut, concentratia cuprului este diferita, in functie de
sursa, dar limitele trebuie sa corespunda regulamentului UE. Astfel, concentratia cuprului in apa
de baut este cuprinsa intre 1 – 2 mg/L.
Cuprul poate produce boli care pot afecta creierul, ficatul sau rinichii. O concentratie
mare de cupru in apa marii poate distruge viata marina a pestilor sau a altor vietuitoare.
1.3 Limitele cuprului in apele uzate
In tabelul 1 sunt prezentate valorile cerute de Normativul NTPA – 001 privind stabilirea limitelor
de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in receptorii naturali
si Normativul NTPA – 002 privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare
ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare.
Tabel 1. Concentratiile maxime acceptate (CMA) din cadrul Normativelor NTPA-001 si NTPA-
002 [3]
Indicator NTPA-001 NTPA-002
2+
Cupru (Cu ) 0.1 mg/L 0.2 mg/L
Legea numarul 311 din 28 iunie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr.
458/2002 privind calitatea apei potabile admite ca limita ionilor de cupru in apa de baut trebuie
sa fie 0.1 mg/L. Legea numarul 161/2006 pentru aprobarea Normativului prevede 5 tipuri de apa
de suprafata, tinandu-se cont de concentratiile poluantilor. Valorile admise pentru fiecare tip de
apa in functie de concentratiile ionilor de cupru sunt prezentate in tabelul 2.
Îndepartarea ionilor metalelor din apele uzate se poate face in urmatoarele scopuri:
Cuprul se poate gasi in multe tipuri de mancare, in apa de baut si in aer. Din aceasta
cauza, noi absorbim cantitati mari de cupru in fiecare zi. Absorbtia cuprului este necesara
deoarece cuprul este un element esential pentru sanatatea umana. Chiar daca oamenii pot suporta
concentratii mari de cupru, prea mult cupru poate cauza probleme grave de sanatate.
Concentratiile de cupru in aer sunt relativ mici, asa ca expunerea la cuprul din aerul respirat este
neglijabila. Dar oamenii care traiesc langa topitoriile ce procesează minereu de cupru în metal
sunt afectati prin expunerea la cupru din aer.In mediul de lucru, contaminarea cu cupru poate
indruma la o stare asemanatoare gripei cunoscuta ca si febra metalului. Aceasta stare va trece
dupa doua zile si este cauzata de sensibilitate. Expunerea la cupru pe o perioada lunga de timp
poate cauza iritatii la nivelul nasului, gurii si ochilor, dureri de cap, de burta, ameteala, varsaturi
si diaree. Absorbtiile de cupru in mod intentionat pot cauza daune la nivelul ficatului sau
rinichilor si chiar moartea.
Atunci cand cuprul ajunge in sol se ataseaza puternic de materia organica si de minerale.
Cuprul nu ajunge foarte departe dupa eliberare. In apele de suprafata, cuprul poate călători pe
distanțe mari, fie suspendate pe particulele de nămol sau sub forma de ioni liberi.
Cuprul se poate acumula în plante și animale atunci când este prezent în soluri. Pe soluri
bogate în cupru doar un număr limitat de plante au șansa de supraviețuire. De aceea nu sunt
multe plante in apropierea fabricilorcare elimina cupru. Datorită efectelor asupra plantelor,
cuprul este o amenințare gravă pentru producțiile terenurilor agricole. În cazul în care solurile
terenurilor agricole sunt poluate cu cupru, animalele vor absorbi concentrații care sunt
dăunătoare pentru sănătatea lor.
Termenul de papură provine cel mai probabil din cuvântul foarte vechi πάπυρος
(papuros), preluat de greci de la egipteni și râspândit apoi de romani. Papuros este numele folosit
de Teofrast, cel mai faimos naturalist grec specializat pe botanică prin secolul IV î.e.n., pentru a
desemna părțile comestibile ale plantei din care se făcea și papirusul, Cyperus papyrus. Papura se
aseamănă cu papirusul datorită acceași dependențe față de apă și întrebuințărilor asemănătoare,
de aceea etimologia mi se pare explicabilă. Ambele au fost folosite de populațiile antice ca sursă
alimentară și ca materie primă pentru împletituri diverse (rogojini, coșuri, încălțăminte, frânghie)
și chiar pentru confecționarea hârtiei.
Alte plante care au aceleasi capacitate sunt: ciuma de apa (Elodea Canadensis), menta de
apa (Mentha aquatica), salata verde de apa (Pistia stratiotes), mana de apa (Glyceria maxima),
iarba alba (Phalaris arundinacea).
Alte avantaje:
S-a utilizat papură din râul Jud. PH , Sat Priseaca , Comuna Gornet Cricov , preluând atât o
papură tânara , cat si una mai uscata .Am realizat acest lucru pentru a determina randamentul
plantei la extractia de metale grele din apa pentru fiecare tip de papura .
Am preparat o solutie de Cu (CuCl2 cu 2H2O), de concentrație 0.01 M si 0.001 M, am
introdus papura in solutia preparată ,apoi am pus recipientele cu papură pe o plită cu agitare
magnetică.Dupa realizarea acestora am facut masuratori pe parcursul a 8 zile la concentrația de
0.01 M iar la concentratia de 0.001 M in decursul a 11 zile ,cu ajutorul spectrofotometrului.
Dupa obținerea rezultatelor , am intocmit un tabel pentru fiecare dintre cele 2 concentratii si
am determinat absorbanta initiala (A%), cat si cea ramasa in solutie.
2.3. Rezultate experimentale
Tabelul 1.
Tabelul 2.
Dat fiind anotimpul in care papura se dezvolta si anume in lunile iulie-august , nu am putut
procura probe semnificative de planta , ci doar cateva fire inverzite ,influentand astfel
experimentul .
Dupa procesul de epurare , papura poate fi incinerata , bineinteles in cantitati mari , si se pot
recupera metalele grele pe care planta le-a extras din apele uzate si pot fi comercializate pentru
alte industrii.
Bibliografie
1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Typha
2. https://ierburiuitate.wordpress.com/2013/06/08/papura/
3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Cupru
4. http://copperalliance.eu/ro/educa%C5%A3ie-%C5%9Fi-
cariere/date-despre-cupru