Incetarea Executarii Silite Peto Sandor Csaba

Descărcați ca docx, pdf sau txt
Descărcați ca docx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 5

Universitatea Babeș-Bolyai

Facultatea de Drept

Executarea silită

ÎNCETAREA EXECUTĂRII SILITE

Student: Pető Sándor-Csaba

An universitar 2017-2018

Cluj-Napoca
ÎNCETAREA EXECUTĂRII SILITE

1. Semnificația termenului ,,executarea silită”

Sintagma ,, executarea silită” evocă ea însăși conotațiile esențiale, determinante ale acestui
concept: silirea celui obligat printr-o hotărâre judecătorească sau printr-un alt titlu executoriu
să-și îndeplinească prestația, atunci când el nu se asociază voluntar la realizarea dreptului
recunoscut prin acel titlu.1 Urmărirea silită este procedura prin mijlocirea căreia creditorul,
titular al dreptului recunoscut printr-o hotărâre judecătorească sau printr-un alt titlu executoriu,
constrânge – cu concursul organelor de stat competente – pe debitorul său, care nu-și execută
de bunăvoie obligațiile decurgând dintr-un asemenea titlu, de a și le aduce la îndeplinire, în
mod silit.2

Astfel se poate afirma că executarea silită are natura unei activități jurisdicționale. Numai
că actele îndeplinite în cursul executării silite, prin specificul lor, se apropie de natura
actelor administrative, împrejurare care a determinat și exprimarea opiniei potrivit căreia
executarea silită constituie o activitate administrativă, care intră astfel în domeniul funcției
executive a statului.

Consideraţiile exprimate de doctrină, pe un plan mai general al fazelor procesului civil și al


etapelor prin care trece acțiunea civilă până la realizarea efectivă a dreptului, sunt incontestabil
judicioase.

Pe de altă parte, executarea apare, în principiu, ca o fază ulterioară recunoașterii


judecătorești a dreptului afirmat prin acțiune. Intervenția instanței în cursul executării silite
este uneori necesară. Este ceea ce se realizează în mod deosebit în sistemul execuțional
reglementat prin dispozițiile Codului de procedură civilă.

În cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, aceasta se aduce la îndeplinire
prin executare silită, care începe odată cu sesizarea organului de executare, potrivit dispozițiilor
prezentei cărți, dacă prin lege specială nu se prevede altfel.3

1
Ion Deleanu, Valentin Mitea, Sergiu Deleanu, Tratat de procedură civilă, ed. Universul Juridic, București, 2013,
p. 15
2
S. Zilberstein, V. M. Ciobanu, Drept civil. Executarea silită, vol. I, p. 13
3
Legea nr. 134/2010 privind noul Cod de procedură civilă, art. 622 alin. (2)
2. Natura juridică a executării silite

Opinia, îndeajuns de întreținută cândva, în sensul căreia, indistinctiv, urmărirea sau


executarea silită ar fi o activitate administrativă, credem că poate fi considerată revolută.4 Cel
mai edificator reper al caracterului jurisdicțional al executării silite îl constituie tocmai faptul
că, în lipsa concursului voluntar din partea debitorului, a trebuit să se treacă la ,,silirea” acestuia.

3. Încetarea executării silite

Art. 703 alin. (1) menționează cinci situații în care executarea silită încetează, mai mult cu
una decât în reglementarea precedentă. Astfel, la cazurile de încetare a executării stabilite de
fostul art. 3715 s-a adăugat5, justificat, și acela în care executarea silită a fost anulată.

Executarea silită încetează în următoarele cazuri:

a) s-a realizat integral obligația prevăzută în titlu executoriu, s-au achitat cheltuielile de
executare, precum și alte sume datorate potrivit legii.

În acest caz, executorul judecătoresc îi va preda creditorului titlu executoriu, menționând


pe acesta stingerea totală a obligației și îi va remite debitorului un certificat constatator al
îndeplinirii integrale a obligațiilor mai sus menționate. Ipoteza în discuție evocă, așadar,
atingerea în totul a scopului executării, cum se găsește el afirmat în chiar articolul de debut al
Cărții a V-a: ,,Executarea silită are loc… până la realizarea dreptului recunoscut prin titlu
executoriu, achitarea dobânzilor, penalităților sau a altor sume acordate potrivit legii prin titlu,
precum și a cheltuielilor de executare.”6

S-a mai afirmat, pe bună dreptate, că neachitarea integrală a sumelor la care se referă art.
703 alin. (1) pct. 1 nu poate conduce la finalizarea urmăririi, într-o asemenea situație executarea
rămânând să continue până la recuperarea în întregime a creanței și a sumelor pe care textul
legal le vizează.7

Certificatul constatator al îndeplinirii integrale a obligaților ce-i reveneau debitorului, și


care îi este remis acestuia de către executorul judecătoresc, îi conferă debitorului certitudine cu

4
E. Herovanu, Teoria executării silite – cercetări în domeniul problemelor ei fundamentale, Ed. Librăriei ,,R.
Cioflec”, București, 1942, p. 7
5
Codul de procedură civilă 1865
6
Legea 134/2010
7
Ioan Leș, Organizarea sistemului judiciar românesc, ed. C.H. Beck, București, 2004, p. 34
privire la finalizarea executării, în vreme ce mențiunea făcută pe titlul executoriu constituie, o
dovadă irefutabilă a achitării datoriei.8

b) nu mai poate fi efectuată ori continuată din cauza lipsei de bunuri urmăribile sau a
imposibilității de valorificare a unor astfel de bunuri.

În aceste cazuri, executorul îi va remite personal creditorului sau reprezentatului său titlul
executoriu, menționând pe acesta cauza restituirii și partea de obligație ce a fost executată,
precum și, când este cazul, îi va remite debitorului un certificat constatator al părții din obligație
ce a fost executată.

Acest caz de încetare a executării se referă la două ipoteze, ambele producând același efect:

 prima, când debitorul nu are în patrimoniu bunuri care potrivit legii, să poată fi urmărite
silit
 a doua, când în patrimoniul debitorului există bunuri urmăribile, s-a încercat
valorificarea lor potrivit legii, însă acesta nu s-a putut realiza, neexistând persoane
interesate să le cumpere.
c) când creditorul a renunțat la executare. Este vorba, în acest caz despre una dintre
manifestările dreptului de dispoziție procesuală ale creditorului, știut fiind că art. 9 alin.
(3) C. pr. civ. stabilește că, în condițiile legii, partea poate, între altele, să renunțe la
executarea unei hotărâri.
d) când a fost desființat titlul executoriu. Încetarea urmăririi într-o asemenea situație este
cât se poate de firească, executarea silită ajungând să rămână tocmai fără fundamentul
ei. Desființarea titlului executoriu este avută în vedere ca noțiune generică în context
interesând toate acele situații de casare, modificare, schimbare sau anulare, în condițiile
legii procesuale.
e) când a fost anulată executarea. Este vorba despre un caz de încetare a executării care a
lipsit în reglementarea anterioară dar care, astfel, este de deplin justificat. Trebuie
precizat încă că, așa cum însăși legea o afirmă în cuprinsul art. 703 pct. 59, încetarea
urmăririi trebuie să fie cauzată de anularea întregii executării silite, iar nu a unui act de
executare determinat.

8
Ibidem nr. 7
9
Legea 134/2010
BIBILIOGRAFIE:

Cărți, tratate, monografii

 Ion Deleanu, Valentin Mitea, Sergiu Deleanu, Tratat de procedură civilă, ed.
Universul Juridic, București, 2013
 S. Zilberstein, V. M. Ciobanu, Drept civil. Executarea silită, vol. I
 E. Herovanu, Teoria executării silite – cercetări în domeniul problemelor ei
fundamentale, Ed. Librăriei ,,R. Cioflec”, București, 1942
 Ioan Leș, Organizarea sistemului judiciar românesc, ed. C.H. Beck, București, 2004

Legi

 Legea nr. 134/2010 privind noul Cod de procedură civilă


 Codul de procedură civilă din 1865

S-ar putea să vă placă și