Incetarea Executarii Silite Peto Sandor Csaba
Incetarea Executarii Silite Peto Sandor Csaba
Incetarea Executarii Silite Peto Sandor Csaba
Facultatea de Drept
Executarea silită
An universitar 2017-2018
Cluj-Napoca
ÎNCETAREA EXECUTĂRII SILITE
Sintagma ,, executarea silită” evocă ea însăși conotațiile esențiale, determinante ale acestui
concept: silirea celui obligat printr-o hotărâre judecătorească sau printr-un alt titlu executoriu
să-și îndeplinească prestația, atunci când el nu se asociază voluntar la realizarea dreptului
recunoscut prin acel titlu.1 Urmărirea silită este procedura prin mijlocirea căreia creditorul,
titular al dreptului recunoscut printr-o hotărâre judecătorească sau printr-un alt titlu executoriu,
constrânge – cu concursul organelor de stat competente – pe debitorul său, care nu-și execută
de bunăvoie obligațiile decurgând dintr-un asemenea titlu, de a și le aduce la îndeplinire, în
mod silit.2
Astfel se poate afirma că executarea silită are natura unei activități jurisdicționale. Numai
că actele îndeplinite în cursul executării silite, prin specificul lor, se apropie de natura
actelor administrative, împrejurare care a determinat și exprimarea opiniei potrivit căreia
executarea silită constituie o activitate administrativă, care intră astfel în domeniul funcției
executive a statului.
În cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, aceasta se aduce la îndeplinire
prin executare silită, care începe odată cu sesizarea organului de executare, potrivit dispozițiilor
prezentei cărți, dacă prin lege specială nu se prevede altfel.3
1
Ion Deleanu, Valentin Mitea, Sergiu Deleanu, Tratat de procedură civilă, ed. Universul Juridic, București, 2013,
p. 15
2
S. Zilberstein, V. M. Ciobanu, Drept civil. Executarea silită, vol. I, p. 13
3
Legea nr. 134/2010 privind noul Cod de procedură civilă, art. 622 alin. (2)
2. Natura juridică a executării silite
Art. 703 alin. (1) menționează cinci situații în care executarea silită încetează, mai mult cu
una decât în reglementarea precedentă. Astfel, la cazurile de încetare a executării stabilite de
fostul art. 3715 s-a adăugat5, justificat, și acela în care executarea silită a fost anulată.
a) s-a realizat integral obligația prevăzută în titlu executoriu, s-au achitat cheltuielile de
executare, precum și alte sume datorate potrivit legii.
S-a mai afirmat, pe bună dreptate, că neachitarea integrală a sumelor la care se referă art.
703 alin. (1) pct. 1 nu poate conduce la finalizarea urmăririi, într-o asemenea situație executarea
rămânând să continue până la recuperarea în întregime a creanței și a sumelor pe care textul
legal le vizează.7
4
E. Herovanu, Teoria executării silite – cercetări în domeniul problemelor ei fundamentale, Ed. Librăriei ,,R.
Cioflec”, București, 1942, p. 7
5
Codul de procedură civilă 1865
6
Legea 134/2010
7
Ioan Leș, Organizarea sistemului judiciar românesc, ed. C.H. Beck, București, 2004, p. 34
privire la finalizarea executării, în vreme ce mențiunea făcută pe titlul executoriu constituie, o
dovadă irefutabilă a achitării datoriei.8
b) nu mai poate fi efectuată ori continuată din cauza lipsei de bunuri urmăribile sau a
imposibilității de valorificare a unor astfel de bunuri.
În aceste cazuri, executorul îi va remite personal creditorului sau reprezentatului său titlul
executoriu, menționând pe acesta cauza restituirii și partea de obligație ce a fost executată,
precum și, când este cazul, îi va remite debitorului un certificat constatator al părții din obligație
ce a fost executată.
Acest caz de încetare a executării se referă la două ipoteze, ambele producând același efect:
prima, când debitorul nu are în patrimoniu bunuri care potrivit legii, să poată fi urmărite
silit
a doua, când în patrimoniul debitorului există bunuri urmăribile, s-a încercat
valorificarea lor potrivit legii, însă acesta nu s-a putut realiza, neexistând persoane
interesate să le cumpere.
c) când creditorul a renunțat la executare. Este vorba, în acest caz despre una dintre
manifestările dreptului de dispoziție procesuală ale creditorului, știut fiind că art. 9 alin.
(3) C. pr. civ. stabilește că, în condițiile legii, partea poate, între altele, să renunțe la
executarea unei hotărâri.
d) când a fost desființat titlul executoriu. Încetarea urmăririi într-o asemenea situație este
cât se poate de firească, executarea silită ajungând să rămână tocmai fără fundamentul
ei. Desființarea titlului executoriu este avută în vedere ca noțiune generică în context
interesând toate acele situații de casare, modificare, schimbare sau anulare, în condițiile
legii procesuale.
e) când a fost anulată executarea. Este vorba despre un caz de încetare a executării care a
lipsit în reglementarea anterioară dar care, astfel, este de deplin justificat. Trebuie
precizat încă că, așa cum însăși legea o afirmă în cuprinsul art. 703 pct. 59, încetarea
urmăririi trebuie să fie cauzată de anularea întregii executării silite, iar nu a unui act de
executare determinat.
8
Ibidem nr. 7
9
Legea 134/2010
BIBILIOGRAFIE:
Ion Deleanu, Valentin Mitea, Sergiu Deleanu, Tratat de procedură civilă, ed.
Universul Juridic, București, 2013
S. Zilberstein, V. M. Ciobanu, Drept civil. Executarea silită, vol. I
E. Herovanu, Teoria executării silite – cercetări în domeniul problemelor ei
fundamentale, Ed. Librăriei ,,R. Cioflec”, București, 1942
Ioan Leș, Organizarea sistemului judiciar românesc, ed. C.H. Beck, București, 2004
Legi