Disciplina: Managementul durabil al agroecosistemelor

CULTURA DE SOIA
PREZENTARE GENERALA A CULTURII DE SOIA

Soia este una dintre cele mai importante plante agricole pentru alimentatia oamenilor, animalelor si
ca materie pentru industrie. Continutul boabelor de soia in proteine si in grasimi ii imprima acestei
culturi o valoare nutritiva foarte ridicata, avand substante hranitoare de cea mai buna calitate.

Boabele de soia mature se pot folosi in alimentatia oamenilor, in obtinerea furajelor combinate si
pentru extragerea grasimilor.

Soia cultivata apartine speciei Glycine max.(L), ordinul Leguminosales. Soia este una din plantele
agricole de cea mai mare importanta pentru alimentatia umana, alimentatia animalelor si industrie.
Semintele de soia contin peste 30% substante proteice si 17-25% ulei.

Prin prelucrarea boabelor de soia se obtin :

• faina de soia, utilizata in industria alimentara( lapte, branza, fulgi, cafea, ciocolata, macaroane,
biscuiti, substituent al carnii;

• uleiul de soia, folosit la fabricarea margarinei, sapunurilor, lecitinei, etc.;

• sroturile de soia, rezultate din procesarea uleiului, utilizate in hrana animalelor;

Soia, fiind o leguminoasa, contribuie substantial la cresterea gradului de fertilitate al solului.

Date privind dinamica productiei - perioada 1995-2004 (suprafata cultivata; productie medie;
productie totala realizata)

Suprafata cea mai mare sa realizat in 2003 si a fost de 128 mii ha, iar suprafata cea mai mica sa
realizat in 2001 si a fost de 44 mii hectare. Productia medie cea mai mare sa realizat in 2004 si afost
de 2450 kg/ha iar cea mai mica sa realizat in 2000 si afost de 500 kg/ha. In 2004 sa realizat o
productie de peste 300 mii tone pe toata suprafata.
Datorita continutului de acid lecitinofosforic, boabele de soia se folosesc ca aliment in combaterea
asteniei, iar pentru continutul redus in extractive neazotate sunt indicate in alimentatia diabeticilor.

Semintele si pastaile nemature se pot folosi ca legume verzi, salate sau pentru prepararea unor
mancaruri bogate in vitamine si saruri minerale.

Planta intreaga se foloseste ca furaj verde pe pasune, fan uscat si conservat, nutret insilozat,iar
tulpinile si pastaile ramase dupa treierat se pot folosi in furajarea animalelor (dupa o prealabila
pregatire), ca ingrasamant organic, combustibil sau pentru prelucrari industriale (obtinerea
furfurolului si matasii artificiale).

Fiind planta leguminoasa, care intra in relatie de simbioza cu bacteriile fixatoare de azot, soia
prezinta si importanta agrofitotehnica fiind o planta buna premergatoare pentru majoritatea
culturilor agricole, chiar si pentru cerealele de 120 kg/ha. Se poate folosi ca ingrasamant verde, iar in
conditii de irigare se poate cultiva in cultura dubla.

STADII DE EVOLUTIE A CULTURII DE SOIA

Din punct de vedere agronomic, ciclul de vegetatie al culturii de soia poate fi descompus in
urmatoarele etape:

a) Germinatia: La germinare, semintele se imbiba cu o cantitate de apa ce reprezinta circa 150%

fata de masa lor, germinand mai repede sau mai lent, in functie de temperature. Soia
germineaza la o temperature de 7-8°C.
b) Faza cresterii vegetative, care dureaza 30-40 zile, timp in care planta isi dezvolta foliajul si
sistemul radicular. Nodozitatile se dezolta lent si inca nu sunt in functiune. Planta foloseste
azotul mineral din sol. Tulpina este erecta, cu un grad diferit de ramificare, in functie de soi si
spatial de nutritive. In functie de genotip, cresterea tulpinii poate fi:
 Determinate: tulpina se termina cu o inflorescenta in varf iar soiurile de plante sunt
cele mai tardive.
 Nedeterminata: ultima inflorescenta se afla sub nivelul ultimelor frunze de la varful
plantei, iar soiurile plantei sunt mai precoce.
 Semideterminata: situatia este intermediara.
c) Temperaturile medii de 12°C din luna aprilie si de 20-21°C din lunile iunie si august sunt
hotaratoare in dezvoltarea normal a plantei. Soia este sensibila la temperaturile de minus 1-
2°C si la oscilatiile mari de temperature. Soia este o planta de “zi scurta”, iar in conditiile de
“zi lunga”, aceasta isi prelungeste vegetatia.

Frunzele situate la:

 Primul nod al tulpinii sunt porvenite din cotiledoane;

 Al doilea nod sunt simple, uniforme;
 Nodurile urmatoare, dispuse altern, sunt trifoliate, fiind inserate printr-un petiol lung de circa
3-30 cm.

Foliolele (frunzulite care intra in alcatuirea unei frunze) au forma, ovala, lanceolata, rombica.
Frunzele, ca si tulpina, sunt acoperite cu perisori desi, care la maturitate pot avea culoarea argintie
sau roscata.

d) Faza reproductiva, care dureaza 35-50 zile si cuprinde inflorirea si frunctificarea. Activitatea
fiziologica a plantei este maxima, iar nodozitatile furnizeaza azot plantei.
Florile sunt grupate care 3-9, dispuse in inflorescete sub forma de ciorchine (raceme) axiliare sau
terminale avand petalele de culoare alba sau violacee. La soiurile cu crestere determinate primele
flori se formeaza si se deschid la nodurile 8-9 si progreseaza, formarea si deschiderea lor spre baza si
varful plantei, inflorirea incheiandu-se intr-un timp mai scurt. La soiurile cu crestere nedeterminata
primele flori apar la nodurile 4-5, inflorirea progresand spre varful tulpinii.

Fructul este o pastaie usor curbata sau dreapta, cu 1-5

seminte, de culoare bruna-deschis sau castanie-deschis,
cu perisori argintii sau roscati. Pe o planta in mod
obisnuit se formeaza si ajung la maturitate 30-60 pastai.

e) Faza maturizarii semintelor, care dureaza 30-50

zile. Samanta are o crestere rapida pana ajunge la
maturitatea fiziologica. Semintele au forma aproape
sferica, elipsoidala, cu tegumentul de culoare galbena,
bruna, neagra iar hilul de aceeasi culoare cu tegumentul
sau diferit colorant, avand MMB intre 50-400 g (mai
frecvent 100-200 g).

Cunoasterea fazelor cresterii si dezvoltarii stadiale permite cultivatorului sa dirijeze procesul de

formare a recoltei.

INFIINTAREA CULTURII DE SOIA

Samanta de soia destinata semanatului trebuie sa apartina unui soi zonat, sa fie sanatoasa (fara
miros, nefisurata sau vatamata, cu luciu si culoare caracteristica) si sa provina din ultima recolta.

Zone de favorabilitate

 zona foarte favorabila: partea de Vest a tarii, cmpia Carasului, Timisului, Muresului, prtea
vestica a campiei Crisurilor si Somesului in Moldova, Depresiunea Jijiei si a Bahluiului, Lunca
Siretului, intre Bacau si N Romanului in Transilvania, pe vaile Muresului si Tarnavelor, Podisul
Tarnavelor, campia Blajului-Turda-Tg.Mures, valea Somesului incinte indiguite din Lunca
Dunarii;
 zona favorabila : sudul tarii (zona cernoziomurilor din Campia Romana)

Perioada de vegetatie si de campanie

•perioada de vegetatie - 108 - 145 zile, in functie de grupa de maturitate ( foarte precoce - tardive)

•perioada de semanare: 10-20(25) aprilie in Sud si 10-30 aprilie in celelalte zone

•data recoltarii - septembrie-octombrie

Bacterizarea (tratarea semintelor cu Nitragin-soia) constituie tratamentul obligatoriu al semintelor si

se face conform instructiunilor care insotesc preparatul. Tratarea semintelor cu fungicide impotriva
bolilor se efectueaza numai in situatia in care suspensia de bacteria (Nitragin-soia) se administreaza
direct in sol, odata cu semanatul.

Planta premergătoare:

Foarte bune: cerealele păioase

Bune: sfecla de zahăr.

Medii: porumbul.

Nu se recomandă: unde a fost floarea soarelui, soia, lucernă şi porumb erbicidat cu triazinice.

Aratul: Pregătire teren:

Arătura de vară: 30cm: Toamna sau primăvara prin lucrări de nivelare

Arătura de toamnă 25cm:

Pregătirea patului germinativ

Patul germinativ se pregăteşte printr-o singură trecere cu combinatorul la 4-6cm adâncime în preziua
semănatului.
Fertilizarea de bază

Fertilitate naturală sol Azot Fosfor Potasiu

Kg/ha s.a. Kg/ha s.a. Kg/ha s.a.

Slabă 70 80 50

Mijlocie 60 70 40

Bună 50 60 0

Fertilizarea de bază cu azot se recomandă a fi făcută sub formă amidică (uree) sau amoniacală
(complexe) în benzi cu fertilizatoare.

Fosforul se aplică sub formă de complexe bogate în fosfor de tipul 22-22-0, 23-23-0, 13-32-0, 9-24-
24) sub arătură sau la pregătit teren.

Obligatoriu înainte de semănat sămânţa se tratează cu NITRAGIN (tehnologia nitragin) şi trebuie

zvântată în timpul semănatului şi ferită de razele directe ale soarelui.

Sămânţa şi semănatul

Soiuri de soia recomandate pentru vestul ţării: PR92B05; Avila; Condur;

Tratamentul seminţei: Apron XL 350 ES(1l/t); Devident 030 FS (1,7l/t) + tehnologia Nitragin la
semănat.

Perioda optimă de semănat este primăvara când în sol la adîncimea de semănat sunt 10-12 grade C.

Densitatea se stabileşte în funcţie de potenţialul biologic al soiului, indicii de calitate a seminţei şi

starea fitosanitară a acestora, de epoca de semănat, de calitatea patului germinativ, şi de presiunea
bolilor la densităţi mărite.

Stabilirea densitatii plantelor trebuie sa tina seama de urmatoarele elemente:

 STABILIREA DENSITATII PLANTELOR
Valoarea Greutatea a
Nr boabe
Distanta dintre randuri cultural a 1000 boabe Hibrizi
germinabile/m2
semintei (MMB)
50 cm Semitimpurii:
Neirigat 40-45 2x30x70
echidistant Columna, Proteinka,
Nr boabe/m Nr boabe/m Neoplanta;
-puritate 97%
liniar 22.5 liniar 21.3 Semitarzii: Danubian,
-germinatie -115-220 g
Triumf, Balkan;
Irigat 50-55 Distanta Distanta 80%
Tardive:Stine 2250,
intre boabe intre boabe
S2254 RR(se cultiva in
4.4 cm 4.7 cm
procent redus).

Cantitatea de samanta: Cantitate 60-120 kg/ha.

Semanatul
Epoca Adancime Distanta intre randuri
-3 cm * 50 cm – L -445 + SPC – 9 (cand se folosesc erbicide
Incepe cand in sol la antigramineice inainte de semanat si a tratamentelor
adancimea de semanat, se in vegetatie cu erbicide pentru combaterea
realizeaza 7-8°C. Semanatul buruienilor dicotiledonate);
este indicat a se finaliza * in benzi de 2 randuri la 30x70 cm cu U- 650 + SPC –
pana la 20 aprilie. 8 (la neirigat sau irigat prin aspersiune, ce permite
reducerea la jumatate a dozei de erbicide, cu
aplicarea in vegetatie a erbicidelor in benzi);
* la 70 cm cu U – 650 + SPC – 8 cand se folosesc
metode chimice de combatere incomplete a
buruienilor. Aceasta variant permite intretinerea
culturii prin prasile.

Daca se intarzie semanatul, plantele risca sa nu ajunga la maturitate inainte de caderea primelor
brume (in zonele nordice), iar prin uscarea stratului superficial al solului rasaritul se desfasoara
neuniform cu multe goluri (in zonele sudice).
Daca se seamana prea devreme, cand temperatura solului este sub 7-8 °C se prelungeste rasaritul
plantelor ceea ce conduce la imburuienarea culturii inainte de rasarire (in cazul in care nu se aplica
erbicide), cultura este neuniforma iar plantele au un ritm de crestere lent.

Rotatia culturii de soia se face in functie de cerintele agrobiologice ale plantei. Soia nu este
pretentioasa la planta premergatoare si la durata rotatiei dar, prefer ca plantele premergatoare
cerealele paioase (grau, orz), plantele furajere graminee care asigura in sol o cantitate mare de apa,
precum si unele plante praditoare (sfecla de zahar, porumbul neerbicidat cu triazine si cartoful).

Nu se recomanda ca plantele premergatoare leguminoaselor anuale sau perene, floarea-soarelui si

rapita din cauza bolilor comune (Sclerotinia sclerotiorum).

INTRETINEREA CULTURII DE SOIA

Soia nu este pretentioasa fata de sol, fapt ce permite cultivarea ei pe aproape toate tipurile de sol din
tara noastra. Cele mai bune rezultate se obtin pe solurile luto-nisipoase, lutoase si luto-argiloase,
bogate in calciu, fosfor si potasiu.

Soia este o planta cu cerintele ridicate fata de apa, avand un coeficient ridicat de transpiratie a
plantei. Soia suporta bine seceta pana in faza de inflorire a plantei.

Avand in vedere aceste considerente, cele mai importante lucrari de intretinere a culturii de soia
sunt:

A.ROTATIA CULTURII: soia se poate amplasa cu success pe terenurile care au fost cultivate anterior cu
cereal de toamna sau porumb. Soia se paote cultiva in monocultuira mai multi ani. Soia este o buna
premergatoare pentru toate culturile anuale.

B. SPARGEREA CRUSTEI formata inainte si dupa rasarire pentru a favoriza rasarirea uniforma a
plantelor, afanarea solului si distrugerea buruienilor in curs de rasarire. Astfel:

 La 4-5 zile dupa semanat, cand semintele de soia se gasesc in faza de germinatie, se executa
o lucrare cu grapa cu colti reglabili sau cu sapa rotativa in scopul de a distruge buruienile
rasarite si de a sparge crusta dapa acesta s-a format.
 Dupa rasarire, cand plantele de soia sunt bine inradacinate si au o inaltime de 8-10 cm, iar
buruienile sunt in faza de rasarire se executa o lucrare cu sapa rotativa, lucrare care
determina aerisirea solului.
 In continuare se executa 3-4 prasile mecanice intre randuri si dupa posibilitati, 2-3 prasile
manuale. Acesta se executa pana la inflorirea plantelor, deoarece dupa aceasta data lucrarile
se executa cu dificultate, plantele de soia acopera mult mai bine terenul si inabusa
buruienile.

C. COMBATEREA BURUIENILOR, A BOLILOR SI DAUNATORILOR se realizeaza prin:

a.Metode preventive: samanta curata, distrugerea focarelor de imburuienare;

b.Metode agrotehnice: asolamente si rotatii corespunzatoare ale culturii de soia rotatia erbicidelor,
araturi de vara intretinute pana in toamna, lucrari de intretinere a patului germinativ, lucrari de
intretinere efectuate la timp si la nivel calitativ ridicat pentru fiecare cultura din asolament,
semanatul soiei in epoca optima, prasile mecanice si manuale;

c.Metode chimice: folosirea erbicidelor si insect-fungicidelor.

D. PREVENIREA SI COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR:

a. Cele mai periculoase boli la soia sunt produse de agentii patogeni care provoaca mana soiei
(Peronospora manshurica), arsura bacteriana (Pseundomonas glycine), fuzarioza (Fusarium ssp.),
rizoctonia (Rizoctonia ssp.), putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum), care se transmit prin sol si
resturi vegetale, iar in conditii favorabile de umiditate si temperatura pot aduce prejudicii culturii de
soia. Pentru prevenirea pierderilor produse se recomanda tratarea semintelor cu produse specifice.

b. Principalii daunatori sunt paianjenul rosu (Tetranicus urticae), care produce defolierea prematura
si se combate in momentul semnalarii; musca cenusie a culturilor (Hylemia sp.), care ataca
cotiledoanele in timpul germinatiei sau la rasarire si se combate inainte de pregatirea patului
germinativ; molia pastailor (Etiella zinkenella) se combate tratand samanta dupa recoltare in magazii
inchise; musca (Phorbia platura) ce ataca semintele si plantutele in faza de germinare, se combate
prin tratamente preventive la sol.
Combatere bolilor la soia în timpul vegetaţiei:
Topsin (0,07%)-pentru a combate arsura bacteriană

Combatere dăunători:
(Acarianul roşu, molia păstăilor de soia)
Se vor aplica tratamente chimice în perioada de vegetaţie cu unul dintre produsele de mai jos: Apollo
Plus (0,03%); Actara 35 WG (0.06l/ha); Decis 2,5 EC (0.02-0,05%); Decis 25 WG (0,2-0,3l/ha); Fastac
(0,01-0,02l/ha); Karate 2,5 EC (0,2-0,4l/ha); Mopsilan (0,06-0,125l/ha); Regent (0,09-0,1l/ha);
Sinoratox 35(0,1-0,3%); Victenon (0,4-1l/ha).
Pentru combaterea rozătoarelor din cîmp se poate utiliza produsul Baraki.

Combatere buruieni:
Se vor efectua tratamente chimice în momentele optime de aplicare cu unul dintre
următoarele erbicide:
 TRIFLUREX 48 EC (1,75-2l/ha)
 AGIL (0,7-1,5l/ha); LEOPARD (0,8-1,75l/ha); GALANT SUPER (0,5-1l/ha); SENCOR
(0,25-0,5l/ha)
 Soia S2254 se erbicidează cu R.READY (4l/ha)

E. IRIGAREA influenteaza pozitiv productia de soia si se aplica pe toata perioada de vegetatie:

a. Perioada critica pentru apa la soia este de la aparitia primelor flori pana la umplerea boabelor din
partea superioara a plantelor.

b.Sunt necesare 4-5 udari cu norme cuprinse intre:

700-800 m3/ha pe solurile cu permeabilitate buna

400-500 m3/ha pe solurile cu permeabilitate slaba si nisipuri

Metoda de udare: aspersiune sau brazde.

Irigarea:
 Inainte de înflorit – o udare 600mc/ha.
 La formare păstăi – o udare 600mc/ha
EVALUAREA PRODUCTIEI, RECOLTAREA SI VALORIFICAREA PRODUCTIEI DE SOIA

Evaluarea productiei inainte de recoltare ii permite fermierului aprecierea cantitatii ce urmeaza a fi

recoltata si il ajuta in luarea unor decizii legate de depozitarea si transportul productiei.

Pentru stabilirea cantitatii probabile recoltate se recolteaza plante de pe o suprafata de zece metri
liniari, in cinci puncte distribuite pe diagonal parcelei. Metoda se aplica pentru parcele (solele) de
pana in 50 ha. Pentru suprafete mai mari apar abateri statistice si se vor face recoltari in zece puncte
pe diagonala.

De la plantele culese se recolteaza pastaile, se desfac, se cantaresc boabele si se calculeaza productia

medie la hectar, facandu-se o corectie de umiditate de 14%. Trebuie precizat ca pentru o valoare
medie cat mai exacta, se va mari numarul puctelor de recoltare a plantelor.

Evaluarea productiei:

Suprafata unui punct de control este de 10 m2. Formula de calcul a productiei (Qkg/ha) medii:
Npl x Npp x Npb x MMB
Qkg/ha= 100

In care:

Npl= numar mediu de plante pe m2

Npp=numar mediu de pastai pe planta;

Npb= numar mediu de boabe pe pastaie;

MMB=masa (greutatea) a 1000 de boabe.

Recoltarea:

Momentul optim la soia este atunci cand 70% din pastai sunt uscate, brunificate, semintele capata
culoarea specifica soiului, se inataresc si au umiditatea de 16%.

Recoltarea se face mecanizat cu combina autopropulsata direct din lan iar pentru evitarea pierderilor
determinate de insertia joasa a pastailor se recomanda ca inaltimea de taiere a plantelor sa fie cat
mai mica (4-6 cm) iar viteza de deplasare a utilajului agricol sa nu depaseasca 4-5 km pe ora.

Recoltarea intarziata mareste pierderile datorita insertiei joase si scuturarii cu usurinta a boabelor.

Recoltarea timpurie duce la deprecierea recoltei datorita numarului mare de boabe de la varful
tulpinilor neajunse la maturitate si care pot ingreuna uscarea, depozitarea si pastrarea recoltei.

Samanta obtinuta la recoltare mai intai se usuca, se conditioneaza si apoi se depoziteaza pentru
pastrare.
Recoltarea:
Recoltarea se face când umiditatea boabelor este de 14%.. Se pot obţine producţii de peste
4000kg/ha.

Depozitarea :
Se vor executa lucrări de lopătare, condiţionare, lotizare şi controale periodice privind
condiţiile de păstrare. Păstrarea se face la maxim 12% umiditate. Pentru combaterea
insectelor din depozite se utilizează unul din următoarele produse: Actelic (0,05-0,1%);
Fendona (2-3%); K,Obiol 25 EC (1,56mg s.a./mp), Phostoxin (39/100kg seminţe).
TEHNOLOGIA DE PRODUCTIE SI BUGETUL

Tehnologia cadru de productie a soiei cuprinde toate detaliile legate de lucrarile mecanizate si
manual efectuate pe toata perioada de vegetatie, precum si materiile prime si materialele necesare
acestei culturi, in functie de stadiul culturii si de luna calendaristica. Bugetul de venituri si cheltuieli
prevede pe langa cheltuielile cu materiile prime si materialele (samanta, ingrasamintele, pesticide,
ierbicide), cheltuielile cu forta de munca permanenta si sezoniera, si cheltuielile cu arenda, dobanzile
la credite. Metodologia prevazuta in lucrare tine cont si de subventiile pe care le poate primi sau nu
agricultorul pentru cultura sa.
 TEHNOLOGIA CADRU LA CULTURA: SOIA CONSUM
Recolta 2015-2016
Calculatii pe hectar
Cod:D 28 Sistem neirigat
Zona geografica: campie Productia pricipala 1500 kg
Potential: Mediu Productia secundara 900 kg
Nr crt. Denumirea lucrarii Luna UM Volumul lucrarii
1 Discuit miriste ha 1
2 Incarcat ingrasaminte chimice t 0,437
Transport ingrasaminte chimice la
3 5 kg Octombrie t/km 2,185
4 Alimentat MA 3,5 + jalonat t 0,437
Fertilizat cu ingrasaminte chimice +
5 jalonat
ha 1
7 Arat la 25 cm + grapat in sol mediu Noiembrie ha 1
10 TOTAL PRODUCTIE NETERMINATA
11 Grapat ogoare ha 1
12 Transport apa pentru erbicidat t 0,3
13 Pregatit solutie mii l 0,3
14 Erbicidat + jalonat ha 1
15 Discuit pentru incorporat erbicide ha 1
16 Pregatit pat germinativ
Aprilie ha 1
17 Incarcat saci cu samanta t 0,11
18 Transport samanta la 5 km t/km 0,55
19 Descarcat saci cu samanta t 0,11
20 Bacterizat samanta t 0,11
Semanat soia + deservit
21 semanatoarea
ha 1
23 Inc, desc ingrasaminte chimice t 0,1
Transport ingrasaminte chimice la
24 5 kg
t/km 0,5
25 Descarcat ingrasaminte chimice t 0,1
26 Prasit mecanic + fertilizat Iunie ha 1
27 Prasit manual ha 1
28 Transport apa t 0,3
29 Pregatit solutie mii l 0,3
30 Erbicidat + jalonat ha 1
33 Recoltat soia t 1,5
34 Transport productie la 5 km t/km 7,5
35 Balotat vreji t 0,9
36 Deservit presa baloti t 0,9
Octombrie
37 Incarcat baloti t 0,9
38 Transport baloti la 5 km t/km 4,5
39 Descarcat baloti t 0,9
40 Stivuiti baloti t 0,9
43 TOTAL AN PLAN
TOTAL GENERAL PROD
44 NETERMINATA+AN PLAN
 TEHNOLOGIA CADRU LA CULTURA: SOIA CONSUM
LUCRARI MECANIZATE
Total
Nr Ore Consum Tarif
Denumirea lucrarii Tractor Masina agricola cheltuieli -
crt. mecaniz. motorina -litri- lei/UM
lei-
1 Discuit miriste A-1800 GD-6,4 0,267 6 119,3 119,3
Incarcat ingrasaminte
2 chimice
TIH445 0,023 0,061 2,5 1,1
Transport ingrasaminte
3 chimice la 5 kg
U650 2RM2 0,064 0,284 2,9 6,3
Alimentat MA 3,5 +
4 jalonat
0,023 0,061 2,5 1,1
Fertilizat cu ingrasaminte
5 chimice + jalonat
U650 MA3,5 0,285 1,2 33,8 33,8
Arat la 25 cm + grapat in
7 sol mediu
U650 PP3X30+GS1,2 2,105 20,5 362 362,3
TOTAL PRODUCTIE
10 NETERMINATA
2,767 28,106 523,9
11 Grapat ogoare U650 8GCR-1,7 0,154 1,1 18,9 18,9
Transport apa pentru
12 erbicidat
U650 RCU8 0,067 0,39 27 8,1
13 Pregatit solutie
14 Erbicidat + jalonat L445 MET1200 0,309 0,9 27,9 27,9
Discuit pentru incorporat GD32+2GCRI1,
15 erbicide
U650 0,727 5,6 109,5 109,5
7
16 Pregatit pat germinativ U650 CPGC4 0,47 4 58,2 58,2
17 Incarcat saci cu samanta
Transport samanta la 5
18 km
U650 2RM2 0,016 0,071 3 1,7
19 Descarcat saci cu samanta
20 Bacterizat samanta
Semanat soia + deservit
21 semanatoarea
U650 SPC8 1 4,2 121,1 121,1
Inc, desc ingrasaminte
23 chimice
TIH445 0,005 0,02 2,6 0,3
Transport ingrasaminte
24 chimice la 5 kg
U650 2RM2 0,015 0,097 3 1,5
Descarcat ingrasaminte
25 chimice
TIH445 0,005 0,02 2,6 0,3
26 Prasit mecanic + fertilizat L445 CPPT-4+4F 1,19 4 102,5 102,5
27 Prasit manual
28 Transport apa U650 RCU8 0,067 0,39 27 8,1
29 Pregatit solutie
30 Erbicidat + jalonat L445 MET1200 0,308 0,9 27,9 27,9
33 Recoltat soia C14U 1,2 9 151,4 227,1
Transport productie la 5
34 km
U650 2RM2 0,22 0,975 3 22,5
35 Balotat vreji U650 PPF 0,615 2,61 74,5 67,1
36 Deservit presa baloti
37 Incarcat baloti
38 Transport baloti la 5 km U650 2RM2 0,393 1,476 2,6 11,7
39 Descarcat baloti
40 Stivuiti baloti
43 TOTAL AN PLAN 6,761 35,749 814,2
TOTAL GENERAL PROD
44 NETERMINATA+AN PLAN
9,528 63,855 1338,1
 TEHNOLOGIA CADRU LA CULTURA: SOIA CONSUM
Cod:D 28 Sistem neirigat
Zona geografica: campie Productia pricipala 1500 kg
Potential: Mediu Productia secundara 900 kg
LUCRARI MANUALE
Nr Tarif Total contributii
Denumirea lucrarii ZO nr.
crt. -lei- -lei-
1 Discuit miriste
2 Incarcat ingrasaminte chimice
Transport ingrasaminte chimice
3
la 5 kg
4 Alimentat MA 3,5 + jalonat
Fertilizat cu ingrasaminte
5 0.1 31.5 3.2
chimice + jalonat
Arat la 25 cm + grapat in sol
7
mediu
TOTAL PRODUCTIE
10 0.1 3.2
NETERMINATA
11 Grapat ogoare
12 Transport apa pentru erbicidat
13 Pregatit solutie 0.03 42.9 1.3
14 Erbicidat + jalonat 0.05 42.9 2.1
Discuit pentru incorporat
15
erbicide
16 Pregatit pat germinativ
17 Incarcat saci cu samanta 0.013 42.9 0.6
18 Transport samanta la 5 km
19 Descarcat saci cu samanta 0.012 42.9 0.5
20 Bacterizat samanta 0.081 42.9 3.5
Semanat soia + deservit
21 0.1 42.9 4.3
semanatoarea
23 Inc, desc ingrasaminte chimice
Transport ingrasaminte chimice
24
la 5 kg
25 Descarcat ingrasaminte chimice
26 Prasit mecanic + fertilizat
27 Prasit manual 2.5 56.7 141.8
28 Transport apa
29 Pregatit solutie 0.03 42.9 1.3
30 Erbicidat + jalonat 0.05 42.9 2.1
33 Recoltat soia
34 Transport productie la 5 km
35 Balotat vreji
36 Deservit presa baloti 0.11 42.9 4.7
37 Incarcat baloti 0.173 42.9 7.4
38 Transport baloti la 5 km
39 Descarcat baloti 0.111 42.9 4.8
40 Stivuiti baloti 0.261 56.7 14.8
43 TOTAL AN PLAN 3.521 189.1
TOTAL GENERAL PROD
44 3.621 192.3
NETERMINATA+AN PLAN
 TEHNOLOGIA CADRU LA CULTURA: SOIA CONSUM
MATERII SI MATERIALE Total
Total cheltuieli
Nr Denumirea Cantitatea Pret unitar tehnologice
Denumirea lucrarii UM cheltuieli
crt. materialului totala -lei- -lei-
-lei-
1 Discuit miriste 119.3
Incarcat ingrasaminte
2 1.1
chimice
Transport ingrasaminte
3 6.3
chimice la 5 kg
Alimentat MA 3,5 +
4 1.1
jalonat
Fertilizat cu ingrasaminte kg
5 Fosfor 70 1.8 126.0 163.0
chimice + jalonat sa
Arat la 25 cm + grapat in
7 362.3
sol mediu
TOTAL PRODUCTIE
10 653.1
NETERMINATA
11 Grapat ogoare 18.9
Transport apa pentru
12 8.1
erbicidat
13 Pregatit solutie 1.3
14 Erbicidat + jalonat ERBICIDE* 1 1.5 82.5 123.8 153.8
Discuit pentru incorporat
15 109.5
erbicide
16 Pregatit pat germinativ 58.2
17 Incarcat saci cu samanta 0.6
Transport samanta la 5
18 1.7
km
19 Descarcat saci cu samanta 0.5
20 Bacterizat samanta Insecto-fungicide kg 0.3 235.6 70.7 74.2
Semanat soia + deservit
21 Samanta kg 110 5 550 675.4
semanatoarea
Inc, desc ingrasaminte
23 0.3
chimice
Transport ingrasaminte
24 1.5
chimice la 5 kg
Descarcat ingrasaminte
25 0.3
chimice
Kg
26 Prasit mecanic + fertilizat Azot 34 2.1 71.4 173.9
sa
27 Prasit manual 141.8
28 Transport apa 8.1
29 Pregatit solutie 1.3
30 Erbicidat + jalonat ERBICIDE* 1 2 88 176.0 206.0
33 Recoltat soia 227.1
Transport productie la 5
34 22.5
km
35 Balotat vreji Sfoara kg 1.5 20.00 30 97.1
36 Deservit presa baloti 4.7
37 Incarcat baloti 7.4
38 Transport baloti la 5 km 11.7
 BUGETUL DE VENITURI SI CHELTUIELI PENTRU SOIA
Calculatii pe hectar
Cod:D.01 Sistem neirigat
Zona geografica: campie Productia pricipala 1500 kg
Potential: Mediu Productia secundara 900 kg
VALOARE
INDICATORI U.M. Fara Cu arenda in Cu arenda
arenda cheltuieli din venit
A. VALOAREA PRODUCTIEI lei 3495 3495 3495
A1. Din care productia principala lei 3225 3225 3225
B (+) SUBVENTII lei 579.8 579.8 579.8
C (=) PRODUS BRUT lei 4074.8 4074.8 4074.8
D (-) CHELTUIELI TOTALE Lei 3165.5 3363.5 3165.5
D1. Din care pentru productia principala lei 2895.5 3093.5 2895.5
I. CHELTUIELI VARIABILE lei 2588.2 2588.2 2588.2
1. Cheltuieli cu materii prime si
lei 1147.8 1147.8 1147.8
materiale
-Samanta si material saditor lei 550.0 550.0 550.0
-Ingrasaminte chimice lei 197.4 197.4 197.4
-Pesticide lei 299.8 299.8 299.8
-Alte materiale lei 100.7 100.7 100.7
2. Cheltuieli cu lucrari mecanizate lei 1338.1 1338.1 1338.1
3. Cheltuieli cu irigatii lei x x x
4. Cheltuieli cu aprovizionare lei 34.4 34.4 34.4
5. Cheltuieli cu forta de munca
lei x x x
temporara
6. Asigurari lei 67.8 67.8 67.8
II. CHELTUIELI FIXE lei 577.2 775.2 577.2
-Cheltuieli cu forta de munca
lei 192.3 192.3 192.3
permanenta
-Cheltuieli generale si de management lei 54.3 54.3 54.3
-Dobanzi la credite lei 160.7 160.7 160.7
-Arenda** lei x 198.0 x
-Amortisment pentru cladiri si utilitati lei 170 170 170
E. (=) VENIT IMPOZABIL lei 329.5 131.5 329.5
(-) Impozite si taxe lei 52.7 21.0 52.7
(-) Arenda ** lei x x 198.0
F. (=) VENIT NET + subventii lei 856.6 690.3 658.6
G. RATA VENIT IMPOZABIL % 11.4 4.3 11.4
H. RATA VENIT NET + subventii (%) % 29.6 22.3 22.7
COST DE PRODUCTIE lei/to 1930.3 2062.3 1930.3
PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL lei/to 2150.0 2150.0 2150.0
*Aceste cheltuieli se regasesc la exploatatiile de dimensiuni mijlocii, mari si foarte mari
**Pana la 600 kg/ha la pretul pietei (400 kg/ha grau x 0.45 coef = 180 kg grau x 1.1 lei/kg = 198 lei)