ROLUL DIRIGINTELUI

IN FORMAREA RESPONSABILA A ELEVULUI

Functia de profesor – diriginte al unei clase de elevi are vechi traditii in

invatamantul romanesc. Ideea ca unul dintre profesorii care predau la o clasa de
elevi sa fie ales de catre colegii sai dirigintele clasei respective a aparut pentru prima
data in « Legea instructiunei »,din 1864. Legea invatamantului data de Spiru Haret in
1898, apoi « Regulamentul pentru scolile secundare », din anul 1901, au adus
precizari importante cu privire la rolul si sarcinile profesorului – diriginte, dintre care
multe isi pastreaza valabilitatea si astazi : observarea tinutei si a disciplinei elevilor,
controlul si motivarea absentelor, judecarea neintelegerilor dintre elevi, tinerea la
curent a foilor matricole ale elevilor si a fiselor psihopedagogice individuale,
intermedierea relatiilor parintilor cu directorul si profesorii scolii, informarea parintilor
asupra notelor obtinute de elevi sau asupra abaterilor disciplinare, etc.
In deceniile care au urmat s-a pus tot mai mult accentul pe functia educativa a
profesorului diriginte, desi au fost pastrate toate sarcinile sale organizatorice si
administrativ-disciplinare , intrate deja in traditie. Rolul fundamental al dirigintelui a
devenit acela de a realiza o coordonare si de a asigura o unitate a tuturor influentelor
educative ce se exercita de catre toti membrii colectivului pedagogic si de catre toti
factorii educativi antrenati in acest proces.
Functia de diriginte ii sporeste profesorului responsabilitatea, ii amplifica rolul
si il aseaza intr-un anumit raport cu toti ceilalti factori educativi. Aceasta functie il
apropie de elevi si ii largeste simtitor sfera de influenta, adaugand la predarea
specialitatii si rolul de coordonator al intregii activitati a clasei sale. Dirigintelui ii
revine sarcina de a urmari climatul de munca al clasei , interesul elevilor pentru
invatatura, aria lor de informare, stilul de munca, eficienta activitatilor colective si mai
ales progresul fiecarui elev la fiecare obiect de invatamant si de la o etapa la alta.
Contributia dirigintelui este hotaratoare prin modul in care stie sa organizeze si
sa stimuleze dorinta si ambitia elevilor de a-si indeplini cu simt de raspundere toate
obligatiile scolare. A le insufla constiinta datoriei si autocontrolul inseamna a-i ajuta
sa-si inteleaga corect statutul de elev si sa dobandeasca un comportament adecvat.

1
Invatandu-i cum sa invete , cum sa-si organizeze munca , cum sa-si formeze
priceperi, deprinderi si atitudini corespunzatoare in activitatea de instruire , dirigintele
ii ajuta de fapt sa se integreze cu succes in colectivul scolar si sa-si gaseasca drumul
propriu al autorealizarii si al autoformarii.
Legatura pe care dirigintele o mentine cu ceilalti profesori si cu ceilalti factori
educativi , prin comparatia clasei sale cu celelalte clase si mai ales prin raportarea
rezultatelor la obiectivele stabilite pe scoala, acesta devine indrumatorul real al
adevaratei formari si dezvoltari al elevilor imbinand calitatea de profesor cu cea de
educator.
Dirigintele ii ajuta pe elevi sa inteleaga corect faptul ca instruirea reprezinta
principala cale de dezvoltare multilaterala, ii ajuta sa se maturizeze si sa-si
constientizeze principalele indatoriri scolare. In cadrul orelor de « Consiliere si
Orientare « dirigintelui ii revine sarcina de a cultiva la elevi :
- cristalizarea unei imagini de sine pozitive ;
- sporirea responsabilitatii personale fata de sine, altii, societate ;
- cresterea capacitatii de luare a deciziilor ( independenta alegerilor personale) ;
- pastrarea echilibrului in situatii de succes si esec;
- cresterea rezistentei la frustrare, marginalizare temporara, critica ;
- autoevaluarea realista a potentialelor proprii ( intelectual, fizic, aptitudinal, etc.)
- cunoasterea clara a calitatilor personale si punctelor slabe;
- asumarea de obiective realiste, realizabile;
- capacitatea de analiza a propriilor erori , greseli, esecuri;
- asumarea riscurilor, stapanirea situatiilor de incertitudine, anticiparea
consecintelor;
- adoptarea unei atitudini active fata de cariera personala;
- elaborarea de solutii alternative ;
- adoptarea unei atitudini pozitive fata de mediul inconjurator.
Dirigintele este preocupat sa-si puna clasa in legatura cu mediul social , cu
viata si cu problemele ei. Frumusetea relatiilor cu ceilalti, utilizarea timpului liber,
bucuria de a trai, nevoia de a cunoaste , grija pentru pastrarea mediului natural,
lupta pentru pace, prietenia si solidaritatea cu tineretul inaintat si alte aspecte ale
pregatirii elevilor pentru viata sociala, se inscriu de asemenea printre obiectivele
principale ale muncii educative a dirigintelui la orice clasa. Educatia pentru viata de
familie determina intelegerea responsabilitatilor si a necesitatii armoniei in microgrup.

2
De la viata in familie la cea in scoala , dirigintele se va ocupa de educatie –pentru
inlaturarea delicventei juvenile si a violentei. Educatia pentru timpul liber urmareste
identificarea si cultivarea corespondentelor optime dintre interese , aptitudini, talente,
cultivarea unui stil de viata civilizat. Descoperirea frumosului dorinta de a fi pastrator
al valorilor culturii, de a deveni factori civilizatori ai lumii, creeaza atitudini optimiste
de viatasi ii pregateste pe tineri pentru viitor. Formarea capacitatii de cunoastere si
autocunoastere duce la dorinta autoperfectionarii si alegerii potrivite a meseriei.
Constiinta politico-morala a elevilor va forma nucleul in jurul caruia trebuie sa se
structureze principalele preocupari ale fiecarui tanar, a-l ajuta sa vada insemnand a-l
orienta.
Orice diriginte urmareste realizarea unor obiective concrete cum sunt :
o Studierea si cunoasterea personalitatii elevilor;
o Organizarea si educarea colectivului de elevi;
o Asigurarea succesului la invatatura al tuturor elevilor si intarirea disciplinei;
o Formarea si dezvoltarea profilului moral al fiecaruia ;
o Orientarea scolara si profesionala a tuturor elevilor clasei ;
o Organizarea timpului liber al elevilor ;
o Coordonarea eforturilor educative ale tuturor profesorilor clasei si asigurarea
unitatii de cerinte si de actiune.
Dirigintele , in calitatea de coordonator al influentelor exercitate asupra clasei
sale , aduce la cunostinta celor interesati , atat planul de masuri stabilite , cat si
rezultatele obtinute pe diferite linii de actiune :
■ cunoasterea elevilor ;
■ rezultatele la invatatura ;
■ aptitudini deosebite ;
■ masurile educative intreprinse.
Consiliul clasei poate sugera si urmari aplicarea unor masuri diferentiate
pentru remedierea unor neajunsuri , sau pentru consolidarea unor tendinte pozitive
inregistrate in conduita colectivului de elevi. Numai o activitate colectiva condusa si
indrumata cu grija , poate cuprinde si satisface obiectivele complexe ale muncii
educative puse in fata colectivului.

3
 Activitatea extrascolara a dirigintelui vine sa lamureasca si sa adanceasca
unele preocupari ale scolii , consolidand cunostintele, priceperile si deprinderile si
stimuland interesele inclinatiile si aptitudinile elevilor .
Activitatea practica va cuprinde un sistem de actiuni educative organizate in
functie de nivelul de dezvoltare al elevilor clasei , de preocuparile si problemele care-
i framanta la un moment dat , de faptele de viata care-i mobilizeaza si-i intereseaza.
Astfel de actiuni sunt :
o Organizarea unor intalniri si discutii cu personalitati culturale si stiintifice ;
o Vizite in institutii culturale , muzee, expozitii de art aspre a le oferi elevilor
posibilitatea de a cunoaste concret sensul unei munci desfasurate cu
pasiune ;
o Dezbaterea unor fapte de viata , cunoscute de elevi pentru a le influenta
opiniile ;
o Participarea la actiuni si evenimente importante care sa consolideze
deprinderi de munca si optiuni scolare si profesionale.
In procesul de proiectare, organizare si conducere a activitatii educationale, un
rol deosebit de important il au relatiile diriginte – elev dar si relatiile diriginte –
familie. Relatiile educationale nu se desfasoara intr-un cadru educational stabil si
inert, ci intr-unul dinamic si in permanenta schimbare.astfel, dirigintele trebuie sa
cultive o atitudine activa, interesata din partea elevilor si sa contribuie la formarea,
mentinerea coeziunii grupului si la crearea unui climat stimulativ pentru desfasurarea
activitatilor educative. O consecinta a modului in care se manifesta aceste relatii ar fi
reactiile elevilor la sarcinile trasate de diriginte.
Problemei relatiilor dintre diriginti si familie i s-a acordat in ultimul timp o
atentie si o importanta tot mai mare, binemeritata. O relatie eficienta diriginte-parinte
presupune, printre altele, o ascultare activa, implicarea familiei in actiunile
extrascolare ale clasei, informari reciproce cu privire la evolutia elevului, cultivarea si
practicarea tolerantei fata de un punct de vedere diferit.

IN RELATIA CU ELEVII

In relatia cu elevii este bine ca un diriginte sa aiba in vedere urmatoarele

aspecte:

4
 tine cont de particularitatile de varsta ale elevilor sai, avand in vedere faptul ca
adolescentul manifesta o serie de atitudini contradictorii, da dovada de o mare
instabilitate emotiva, este foarte influentabil de catre cei din grupul in care se
integreaza si este sensibil la tot ceea ce se petrece in jurul sau, mai ales in familie.
Este perioada in care unii tineri tind sa devina hiperindependenti, ceea ce-i poate
aduce in conflict atat cu scoala, cat si cu familia;
 acumuleaza date necesare cunoasterii individuale ale elevilor, avand in
vedere randamentul scolar, starea de sanatate, particularitatile psihice, trasaturile de
personaslitate ale acestora;
 implica toti elevii la ora de dirigentie, care nu trebuie sa constituie corvoada
nici pentru profesor, nici pentru elevi, prin utilizarea unor metode ca: studiul de caz,
jocul de rol si activitatile pe grupe;
 acorda fiecarui elev cate o responsabilitate si urmareste modul in care acesta
isi indeplineste sarcinile,evitand instalarea liderului permanent al clasei,dirigintele
trebuie sa-l constientizeze si sa-i permita sa fie responsabil de propriul
comportament. Sarcinile elevilor vor fi bine delimitate, iar functiile de conducere vor
alterna, astfel incat fiecare elev sa primeasca diferite responsabilitati.
 Ofera un model caracterial si comportamental elevilor sai, adaptandu-si si
controlandu-si permanent reactiile, atitudiniile, mimica.
 Ajuta elevii sa se cunoasca reciproc prin antrenarea colectivului clasei in
diverse activitati extrascolare, excursii, vizionari de spectacole, concursuri, cercuri.
 Aplica anumite chestionare cu intrebari referitoare la cunoasterea intereselor
elevilor, a alegerii viitoarei profesii.
 Respecta toti elevii si nu-i umileste, facandu-le observatii in fata intregii clase.
 Trateaza in mod diferentiat fiecare caz in parte ascultand si acordand o atentie
deosebita celor relatate de elev, fiind dispus sa-si schimbe opinia atunci cand
primeste argumentarea necesara.
 Formeaza deprinderi de munca intelectuala si urmareste regimul de viata al
elevilor.
 Cunoaste direct pe fiecare elev prin discutii individuale.
 Observa permanent starea de sanatate fizica si mentala a elevilor, precum si
dificultatile aparute in invatare si tulburarile de comportament, observa si

5
 consemneaza datele sau eventualele modificari privind evolutia conduitei elevilor in
fisa de observatie a elevilor.
 Isi pregateste din timp elevii pentru fiecare ora de dirigentie si cauta metode
stimulative pentru desfasurarea acestora.
 Manifesta un comportament empatic
 Evidentiaza elevii cu rezultate deosebite si comportament exemplar
 Organizeaza periodic intruniri cu profesorii clasei, psihologul scolar si ceilalti
factori importanti implicati in procesul educativ
 Controleaza zilnic catalogul clasei pentru inregistrarea absentelor, notelor
elevilor si analizeaza impreuna cu acestia eventualele probleme aparute.

IN RELATIA CU FAMILIA
 Cunoaste mediul familial al elevilor vizitandu-i anuntat sau neanuntat si isi
noteaza observatiile in caietul dirigintelui
 In functie de categoria in care se inregistreaza parintii elevului, interesati sau
dezinteresati de tot ceea ce se intampla cu prpriul copil, cooperanti, partial
cooperanti, necooperanti cu scoala isi fixeaza si intretine cat mai multe discutii
individuale, evitand in cazul celor cu copii problema prezentarea in plenul sedintelor
a rezultatelor scolare si a absentelor.
 Initiaza si mentine o legatura stransa cu familia elevului si poarta un dialog
deschis si sincer extins si in afara orelor de curs prin convorbiri telefonice, scrisori.
 Stabileste din timp si planifica tematica sedintelor si lectoratele cu parintii.
 In cazul elevilor problema se implica activ in procesul de educare a familiei ea
reprezentand sursa principalelor atitudini gresite ale copiilor, familia trebuie convinsa
ca numai acordand timp si atentie copilului va putea sa-l ajute sa depaseasca
dificultatile aparute.
 Incearca stabilirea unei legaturi reciproce apropiate si permanente cu parintii
pentru ca acestia din proprie initiativa sa contacteze dirigintele si profesorii pentru a
se interesa de situatia scolara a elevului sau evenimente aparute in viata acestuia.

IN RELATIA CU SCOALA

6
 Isi intocmeste la timp documentele scolare :
 In cazul esecului scolar cauta cauze determinante si colaboreaza cu parintii,
profesorii, pshihologul, medicul, directorul, fiind un intermediar intre acestia si elev

CONCLUZII

Acesta tema de o larga complexitate comporta o varietate de dezbateri, de

completari si interpretari.
Sugestiile oferite de prezenta abordare nu trebuie considerate ca niste solutii
sricte si inchise, ci sunt menite sa stimuleze imaginatia creativa a fiecarui diriginte in
munca sa de modelare a personalitatii umane.
Fara a minimaliza impactul educativ al altor factori educationali, consider ca
scolii ii revine rolul de coordonator , situatie determinata de posibilitatile formative pe
care le detine in domeniu. Deoarece in conditiile actuale timpul aflarii elevului in
scoala depaseste timpul contactului sau cu familia , cadrele didactice si, in primul
rand, dirigintele devine responsabil pentru calitatea procesului educational, in
ansamblu, si pentru educatia vocationala, in particular. Rolul profesorului –diriginte
se remarca incontestabil , dat fiind faptul ca el este coordonatorul activitatilor
instructiv-educative menite sa sintetizeze , sa valorifice, sa completeze influentele
educative exercitate asupra elevilor.

7
 BIBLIOGRAFIE

1. Bontas, I. – Pedagogie, Editura Bic All, Bucuresti, 2001.

2. Calugaru, D.- Dirigentia si consilierea, Editura Gheorghe Alexandru , Craiova,
2004.
3. Constantinescu, E.- Managementul activitatii explicit educative, Editura
Scorpion 7, Bucuresti,2000.
4. Cucos, C.- Pedagogie, Editura Polirom , Bucuresti, 2001.
5. Diaconu, M.,Jinga, I., (coord.)- Pedagogie, Editura A.S.E., Bucuresti,2000.
6. Nicola, I.- Pedagogie scolara, Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti,
1980.