WEC REGIONAL ENERGY FORUM – FOREN 2004

NEPTUN, 13-17 JUNE 2004

REFERENCE no: sp5- 24.doc

CALCULUL DISTRIBUTIEI CURENTULUI DE SCURTCIRCUIT

MONOFAZAT ÎN INSTALATIILE DE PAMÂNTARE LA
MICROHIDROCENTRALE
Prof. Dr. Ing. TOADER DUMITRU, Prep. Ing. IOVA SIMONA, UNIVERSITATEA
„POLITEHNICA” TIMISOARA

1. Introducere

Realizarea unor microcentrale (MHC) respective a centralelor hidroelectrice

de mica putere (CHEMP) a necesitat revizuirea si completarea corespunzatoare a
normativelor pentru dimensionarea instalatiilor de legare la pamânt. Dimensionarea
economica a instalatiilor de legare la pamânt, dar corespunzatoare din punct de vedere
tehnic necesita cunoasterea valorii curentilor ce se închid prin acestea în regiunile cele
mai nefavorabile din punct de vedere a protectiei muncii. Pentru dimensionarea
instalatiilor de legare la pamânt se au în vedere curentii de scurtcircuit monofazat
deorece prin aceste instalatii curentii au valori maxime într-un astfel de regim.
Din punct de vedere al modului de realizare a instalatiilor de legare la pamânt
a postului de transformare (medie pe joasa tensiune) si priza de pamânt a MHC sau
CHEMP sunt realizate separate (postul de transformare nefiind în incinta MHC sau
CHEMP), dar sunt legate între ele printr-o platbanda de otel respective prin nulul
retelei de joasa tensiune. Se considera cazul în care la bara de joasa tensiune (barele
MHC sau CHEMP) sunt racordati si consumatorii situati la o anumita distanta de
MHC sau CHEMP, acesta fiind cazul cel mai general.
Rezultatele obtinute prin calcul s-au comparat cu cele obtinute experimental.
Pentru aceasta s-au provocat scurtcircuite monofazate la priza MHC, la priza postului
de transformare, respective la consumatorul alimentat de la barele de joasa tensiune,
într-o instalatie existenta.

2. Modelul matematic de calcul al curentilor de scurtcircuit monofazat

În fig. 1 se prezinta schema monofilara a instalatiei pentru care s-a calculat

curentul de scurtcircuit monofazat si distributia acestuia prin instalatia de legare la
pamânt. S-a avut în vedere faptul ca scurtcircuitul are loc la priza de pamânt a MHC
(K1), priza de pamânt a postului de transformare (K2), respectiv la carcasa motorului
asincron (K3).
În aceasta figura notatiile au urmatoarele semnificatii: T – transformator de
medie tensiune pe joasa tensiune (20/0.4 kV); H.G.A.- hidrogeneratorul realizat cu un
generator asincron; M.A. – motor asincron alimentat de la barele de joasa tensiune ale
MHC sau CHEMP ; RPT – rezistenta prizei de pamânt a postului de transformare;
RMHC – rezistenta prizei de pamânt a MHC; R P1 – rezistenta prizei de pamânt a
consumatorului; RP0 – rezistenta prizei de pamânt din punctul considerat de potential
nul; 3I 01 – curentul de scurtcircuit monofazat; 3I 02 – curentul de scurtcircuit
monofazat debitat de generatorul asincron; 3I03 – curentul de scurtcircuit monofazat
debitat de sistem (transformatorul de 20/0,4kV); 3I 04 – curentul ce se închide prin
platbanda ce leaga priza de pamânt a MHC cu cea a postului de transformare; 3I05 –
curentul ce se închide prin conductorul ce leaga nulul postului de transformare cu

1
 WEC REGIONAL ENERGY FORUM – FOREN 2004
NEPTUN, 13-17 JUNE 2004

nulul consumatorului (al tabloului de la care se alimenteaza consumatorul); 3I06 –

curentul ce se închide prin conductorul ce leaga nulul postului de transformare cu
nulul MHC;

T 20/0,4 kV

A
//

3I03
3I02

3I03
// 3I06 // //
F
B N
F F
K2 N
N H 3I05
3I014

3I05
3I08 K3
3I02

RPT
3I01

3I013
K1
\\

3I07

C RP1 ∆
G.A. E M.
A.
3I09
3I04 3I010 UPC
3I012

UPA
RPMH
C
3I011

Figura 1. Schema monfilara a instalatiei si repartita curentilor de scurtcircuit

3I07 – curentul ce se închide prin cablul ce leaga nulul MHC cu priza de pamânt a
MHC; 3I08 – curentul ce se închide prin priza postului de transformare; 3I09 – curentul
ce se închide prin pamânt între priza consumatorului si a postului de transformare;
3I010 – curentul ce se închide prin pamânt între priza postului de transformare si
MHC; 3I011 – curentul ce se închide prin pamânt între priza consumatorului si a MHC;
3I012 – curentul ce se închide prin priza MHC; 3I013 – curentul ce se închide prin priza
de pamânt a consumatorului; 3I 014 – curentul ce se închide prin cablul ce leaga nulul
transformatorului cu priza de pamânt a postului de transformare.
Pentru calculul curentilor de scurtcircuit monofazat se utilizeaza metoda
componentelor simetrice. În fig. 2 se prezinta modul de conectare a schemelor de
secventa pentru cele trei scurtcircuite monofazate avute în vedere.
În schema din fig. 2 tensiunea sursei se exprima prin relatia:

2
 WEC REGIONAL ENERGY FORUM – FOREN 2004
NEPTUN, 13-17 JUNE 2004

U ff 1
jω C ( )
U f 1 jX σ 1 + Z '1 L + U f 2 Z 1T + Z '1 L ( )
Uf= , unde U ff=
R+ 1
j ωC jX σ 1 + Z 1T + 2 Z '
1L

Iar Z e=
R 1
j ωC
, unde R=
( jX σ1 )(
+ Z '1L Z 1T + Z 1 L
'
)
R+ 1
jωC jX σ 1 + Z 1T + 2 Z '
1L

(Z 2T )(
+ Z ' 2 L R 2 + jX σ + jX σ 1 + Z ''2 L
' '
) 1
jωC
Z1=
Z 2T + Z ' 2 L + R2 + jX σ + jX σ 1 + Z '' 2 L +
' ' 1
j ωC

Ze Re
•

U1
Uf
•
Zl Rl
•
U2
I01
•
I03 ZOL Z’OL
A Rl
• •
I02
3 ZNa jXσ1 Z’’OL
3ZN
U0
I06 3 ZNb 3 ZNc I07
C• •
B
3 ZNh 3Zl I04 F
• •
I014 I012
D• 3ZNd 3 Z’l I05
3RPT 3R p1
3Zp2 I09 R pMCH
I08 3Zp1 I011
• • •H
E G
3Zp I010

Figura 2. Modul de conectare al schemele de secventa în cazul scurtcircuitului

monofazat la priza MHC

Impedantele care intervin în schemele de secventa au urmatoarele semnificatii:

Z1T , Z2T , Z0T – impedantele de secventa ale transformatorului 20/0.4 kV; Z’ 1L, Z’2L,
Z’ 0L – impedantele de secventa ale liniei electrice de la postul de transformare la
barele MHC; Z’’ 1T, Z ’’2T , Z’’ 0T – impedantele de secventa ale liniei electrice de la
bornele generatorului asincron la barele MHC; R1 – rezistenta de limitare a curentului
de scurtcircuit monofazat; Xσ1 – reactanta de dispersie a statorului generatorului
asincron; X’ σ2 – reactanta de dispersie a rotorului generatorului asincron redusa la
stator; R’ 2/s – rezistenta rotorica a generatorului asincron redusa la stator; C –
capacitatea de faza a bateriei de condensatori montata pe barele MHC; Z1L, Z2L, Z0L –

3
 WEC REGIONAL ENERGY FORUM – FOREN 2004
NEPTUN, 13-17 JUNE 2004

impedantele de secventa ale liniei electrice de la barele de postului de transformare la

consumator (M.A.); Z Na – impedanta cablului ce leaga nulul transformatorului 20/0.4
kV ca bara de nul a postului de transformare; ZNb – impedanta cablului ce leaga nulul
barelor MHC cu nulul barelor postului de transformare; ZNc – impedanta cablului ce
leaga nulul generatorului asincron cu nulul barelor MHC; ZNd – impedanta cablului ce
leaga nulul barelor postului de transformare cu nulul tabloului de alimentare a
consumatorului; Z1 – impedanta platbandei ce leaga priza MHC cu cea a postului de
transformare; Z’ 1 – impedanta cablului de otel ce leaga nulul tabloului de alimentare a
consumatorului cu priza de pamânt a consumatorului; Z N1 – impedanta cablului ce
leaga priza MHC cu nulul barelor MHC; Zp1 – impedanta pamântului dintre priza
MHC si a consumatorului Rp1; Z p2 – impedanta pamântului dintre priza postului de
transformare si cea a consumatorului; Zp – impedanta pamântului dintre priza MHC si
cea a postului de transformare; Rp1 – rezistenta de dispersie a prizei de pamânt
aferenta consumatorului; RPT – rezistenta de dispersie a prizei de pamânt aferenta
postului de transformare; RMHC – rezistenta de dispersie a prizei de pamânt aferenta
micro-hidrocentralei;
Pentru calculul curentilor din laturile circuitului electric reprezentat în fig. 2 se
utilizeaza metoda potentialelor la noduri. Ecuatiile obtinute utilizându-se aceasta
metoda sunt:
VG=0
VA(Y’ +Y’’ +Ye)-VBY ’’ -VCY’ -V FY e= -UfY e
VB(Y’’+Y1+Y9)-V AY ’’ -VCY1-VFY9=0
VC(Y’ +Y1+Y 3+Y4)-VAY’ -VBY 1-VDY3=0
VD(Y3+Y2+Y 5)-VCY 3-VFY2-VEY 5=0 (1.1)
VE(Y5+Y6+Y 8)-VDY 5-VHY8=0
VF(Y9+Y2+Y 10+Y e)-VBY9-VDY2-VHY 10-VAYe=UFYe
VH(Y10+Y7+Y8)-V FY10-V EY 8=0
Din sistemul de ecuatii (1.1) se obtin valorile potentialelor nodurilor. Unde
admitantele ce intervin au expresiile:
1 1 1 1
Y’ = Y’’ = Y1= Y 2=
3 Z Na + Z OT + Z OL '
3 Z Nc + jX σ 1 + Z OL
''
3Z Nb 3Ze
1 1 1 1
Ye= Y3= Y4= Y5=
Re + Z e + R e + Z e + Re 3Z Nh 3 Z Nd + 3 Z 'e +3 R p 1 3Z RPT
1 1 1 1 1
Y6= Y 7= Y8= Y9= Y10= (1.2)
3Z p 2 3 Z p1 3Z p 3 Z Nc 3 R pMCH
Curentii din laturile circuitului functie de potentialele nodurilor se exprima astfel:
I01 = (VF – VA)Ye I02 = (VA – VB)Y” I03 = (VA – VC)Y’ I04 = (VD – VF)Y2

I05 = (VC – VG)Y4 I06 = (VC – VB)Y1 I07 = (VB – VF)Y9 I08 = (VD – VE)Y5

I09 = (VE – VG)Y6 I010 = (VE – V H)Y8 I011 = (V G – VH)Y7 I012 = (VH – VF)Y 10

I014 = (V C – VD)Y3 (1.3)

4
 WEC REGIONAL ENERGY FORUM – FOREN 2004
NEPTUN, 13-17 JUNE 2004

3. Rezultate numerice si experimentale

Pentru situatia concreta avuta în vedere s-au determinat valorile impedantelor

ce intervin în schema din fig. 2. Cu aste valori s-au calculat potentialele nodurilor
circuitului (relatiile 1.1) respectiv curentii din laturile circuitului (relatiile 1.3).
Valorile obtinute pentru acesti sunt prezentate în tabelul 1.

Locul de scurtcircuit A A A A A A A A A A A A A A
I01 I02 I03 I04 I05 I06 I07 I08 I09 I010 I011 I012 I013 I014
calculat 162 74.2 80.3 8.2 0.31 71 139.4 4.3 0.21 4.2 0.25 3.9 0.21 12.1
priza MHC masurat 150 68.2 76 6.82 0 66 134.2 3.4 0 3.4 0 3.4 0 10.15
eroare% 0.08 0,08 0,05 0,2 0,07 0,03 0,26 0,23 0,14 0,19
priza 102.
calculat 156.3 61.7 1 10.2 1.58 56.3 10.2 0.88 0.26 0.31 1.84 2.15 1.58 145.2
postului de
transform. masurat
142.7 54.9 95.4 9.3 1.71 52 9.3 0.45 0 0.45 1.71 1.26 1.71 136.3

consumator calculat 295 102 193 16 251.6 45.4 61 0.2 0.3 0.5 43.1 43.6 43.4 16.2
masurat 185.
282 95 5 14 242.3 41.3 54 1.9 1.9 0 40 40 40 14.1

Tabelul 1.Valorile calculate si masurate ale curentilor

În acelasi tabel sunt prezentate si valorile curentilor obtinute experimental pentru cele
trei scurtcircuite monofazat avute în vedere si anume la priza MHC ( punctul K1), la
priza postului de transfomare (punctul K2), respectiv la consumator(punctul K3).
Din datele prezentate în tabel rezulta ca diferentele dintre valorile curentilor
obtinute prin calcul si cele determinate experimental se încadreaza în limitele. Avînd
în vedere simplificarile acceptate în calculele efectuate abaterile obtinute sunt
acceptabile din punct de vedere tehnic. Aceste diferente sunt acceptabile cu atât mai
mult cu cât posibilitatile de determinare a valorilor majoritatii parametrilor ce intervin
în calculul distributiei curentului de scurtcircuit monofazat prin instalatia de
pamântare sunt limitate.

4. Concluzii

În cazul în care exista legaturi între nulul postului de transformare si cel al

MHC un scurtcircuit monofazat fie la priza de pamânt a MHC, fie la priza de pamânt
a postului de transformare nu determina curenti de valori ridicate prin cele 2 prize de
pamânt, iar prin priza de pamânt a consumatorului practic nu exista curent. Datorita
impedantei reduse a cablului ce leaga nulul postului de transformare cu cel al MHC
valoarea curentului de scurtcircuit monofazat ce se închide prin aceasta legatura este
mult mai mare decât cel care se închide prin prizele de pamânt. Din acest motiv nu
este necesar a se impune conditii deosebite din punct de vedere a dimensionarii prizei
de pamânt a MHC. Cele doua prize RPT si RMHC fiind conectate si printr-o banda de
otel de impedanta Z 1 în afara cablului ce leaga nulul PT cu nulul MHC, rezulta ca
riscul întreruperii legaturilor între cele doua prize este practic inexistent.
În cazul în care scurtcircuitul se produce la priza consumatorului valoarea
curentului ce se închide prin aceasta priza atinge valoarea de aproximativ 120 A,
valoare ce a determinat o tensiune pe priza de 136 V, tensiune periculoasa din punct
de vedere al protectiei muncii. Desi curentul ce s-a închis prin priza de pamânt a

5
 WEC REGIONAL ENERGY FORUM – FOREN 2004
NEPTUN, 13-17 JUNE 2004

consumatorului a reprezentat doar 14,2 % din curentul de scurtcircuit monofazat

totusi aceasta valoare a determinat o tensiune priza periculoasa. Din acest motiv este
necesar sa se realizeze o priza de pamânt la consumator de valoare mai scazuta si de
asemenea, legaturile dintre prize trebuiesc realizate prin cablul cu impedante de valori
mai mici.

Bibliografie

1. Bercovici, M., Arie, a., Poeata, Al. Retele electrice. Calculul electric. Editura
tehnica, Bucuresti, 1974.
2. Sora, C. Bazele electrotehnicii. Editura didactica si pedagogica, Bucuresti,
1982.
3. Toader, D. Contributii privind studiul defectelor de tipul conductor întrerupt si
cazut la pamânt, în retele electrice de medie tensiune. Teza de doctorat,
Universitatea „Politehnica” Timisoara, 1986.
4. Buta, A., Milea, L., Pana, A. Impedanta armonica a retelelor sistemelor
electroenergetice. Editura Tehnica, Bucuresti, 2000.
5. Vintan, M. Scurtcircuitul monofazat în retelele electrice de înalta tensiune.
Editura MATRIX ROM, Bucuresti, 2003.
6. Toader, D., Hristea, V. Determinarea parametrilor care influenteaza valoarea
tensiunii homopolare la un defect duble conductor întrerupt si cazut la pamânt
spre consumator într-o retea de medie tensiune, Simpozionul National de
Retele Electrice Timisoara, oct. 1984, vol. II, p.138-150.
7. Toader, D., Haragus, St. Variation of homopolar voltage in power network
with switchable neutral compensation, Analele Universitatii Oradea, 1999.
8. Haragus, St. ,Toader, D., Toaxen, V. Fault transients in distribution networks
with improved neutral point grounding, Proceeding of the International
Association of Science and Technology for Development, International
Conference Spain 2000.
9. Toader, D., Haragus, St., Hategan, I.D. Analysis of a double grounding fault in
a 20 kV network having the neutral point grounding with a compensation
reactor, Buletinul Stiintific al Universitatii ‚Politehnica’ Timisoara, 2001
10. Toader, D., Andreica, I., Hategan, I.D. Regimuri nesimetrice în retele de medie
tensiune cu neutrul izolat. Studiul comportarii protectiilor si propuneri de
îmbunatatire, Simpozionul National de Retele Electrice, Oradea, 2002