4.

Viroze cutanate

4. INFECTII CUTANATE VIRALE

PAPILOMA VIRUSURI UMANE

Def. Grup de virusuri ADN din familia Papova viride cu peste 200 de genotipuri distincte,
unele cu tropism cutanat (HPV1,2,3,4), altele cu tropsim pe mucoasa genitala (HPV
6,11,16,18), altele pe cea bucala (HPV 13 si 32 – hipeplazia epiteliala focala orala). Tipurile
HPV5 si HPV7 au fost izolate in epidermodisplazia veruciforma, la imunodeprimati dar si in
pielea normala. Produc proliferarea epiteliiilor scuamoase determinand lez. benigne, dar in
anumite circumstante (genetice si de mediu) contribuie la aparitia de lez. displazice sau
neoplazice. Demostrarea capacitatii oncogenice a HPV 16 (50% din carcinoame de col
uterin) si 18 ca agent cauzativ al neo de col uterin a schimbat conduita dg si de tratament.

Epidemiologie: sunt afectate toate varstele. Frecvente la copii, adulti activi sexuali etc.

Virusul este rezistent la desicare si la unii detergenti, dar expunerea la formaldehida si

detergenti puternici precum sodium-dodecil-sulfat sau temperaturi ridicate prelungite le
reduce infectivitatea. Dupa inocularea experimentala o veruca se dezvolata in 2-9 luni.
Sprafata verucoasa a verucii poate leza pielea adiacenta permitand dezvoltarea de noi veruci
in intervla de sapt-luni. Autoinocularea este posibila dar nu exista dovezi pentru diseminarea
hematogena. Verucile plantare care contin HPV-1 contin cel mai mare numar de virioni.

Patogenie: virusuri umane. Nu exista un model animal pe care sa fie reproduse.

Maceratia pielii este factor predispozant important permitand inocularea virusului. S-a
demonstrat a au capacitatea de a se insera in ADN ul uman. Multiplicarea virala se prod. la
niv nucl., de aceea cel. infectate arata un grad mare de atipie nucleara cel transformandu-se in
coilocite= celule cu halou perinuclear si nucleu picnotic sau in ciorchine.

Numeroase genotipuri au capacitatea de a transforma celulele fiind asociate cu dezv de

neoplazii.

Proteinele E6 si E7 din componenta serotipurilor de mare risc s-a dovedit ca pot inactiva
proteinele supresoare p53 si Rb, determinand proliferarea anormala a cel gazdei si
transformare maligna.

Manifestari clinice:

Veruci vulgare (HPV2): mai frecvente la copii; papule rotund-ovalare, keratozice, bine
circumscrise, cu spraf keratozica, de cul. pielii normale sau gri-cenusii, izolate sau confluate
in placi. Nr variabil (unicecateva zeci), localizate oriunde dar mai frecv. pe dosul mainilor,
al degetelor. Asimptomatice, dar in localiz peri si subunghiale pot det. modif unghiale. Mai
frecv. la copii. Transmitere prin contact interuman sau autoinoculare. 65% regreseaza
spontan.

Veruci plantare:

1
 4. Viroze cutanate

- profunde (HPV1): papule usor elevate sau lez. keratozice plate, discoide, care
intrerup cadrilajul normal al pielii; de culoarea pielii normale sau gri-galbui, inconj de
un inel cornos; pot prezenta puncte negre pe suprafata (dator. hemoragiilor capilare
sau incluziilor de praf). Frecv. unice dar si multiple. Se localizeaza pe zonele de
presiune ale plantei. Datorita dezv. in profunzime sunt f dureroase la presiune si
produc impotenta functionala.

- superficiale (HPV2): aspect similar verucilor vulgare; nedureroase; prin confluare

formeaza lez. cu aspect reticulat;

 Veruci plane (juvenile) (HPV 3, 10): papule epidermice turtite, ferme la palpare,
lucioase, rotund ovalare, 1-4 mm, de cul. apropiata de cea a pielii normale, putand fi
observate cu greutate uneori; aparitii unei coloratii rosiatice este semnul unei r. imunologice
ce poate det. resorbtia lor. Sediu: dosul mainilor, degete, fata. Frecvente la adolescenti si
adulti tineri. Se remarca dispunerea liniara a papule prin autoinoculare (keobnerizare prin
grataj).

 Papiloame: veruci filiforme, pediculate, exofitice de cul pielii normale. Localiz. in reg
cefalica, periorificial, reg cervicala- barba la barbati (autoinoculare prin barbierit)

 Condiloame ano-genitale: afecteaza mucoasa genitala si teg adiacente. Format.

papuloase roz-rosii, nekeratozice, care dator. maceratiei capata un aspect albicios. Cresc
progresiv in nr si dimens. Lez. mai mari au supraf neregulata, cu aspect caracteristic de
“creasta de cocos”. La barbat se localiz. in santul balano-preputial, teaca penisului, gland,
meat urinar; la femei: introit vaginal, labii, portiunea profunda a vaginului. Perianal la ambele
sexe dar mai frecv. la homosexuali. Dezvoltarea lor e favoriz. de sarcina si de deficitele
imunitare. Pot involua spontan, recidiveaza frecv., perista mai multi ani.

 Condiloamele plane ale colului uterin: dificil de observat, mai usor prin aplicarea de
acid acetic 5%. Au potential oncogen. 10% evol catre carcinom invaziv.

 Condilomatoza giganta Bushke-Lowenstein (HPV6,11): forma tumorala cu baza de

implantare profunda, infiltrat, dura, agresiva care simuleaza un epiteliom invaziv, agresiv;
d.o. aspect histol. benign; poate infiltra tes. invecinate; initail descrisa la barbat in santul
balano-preputial, dar poate apare si la femeie (mucoasa genitala sau ano-rectala); transf.
Maligna la 20-40% din cazuri (SCC verucos)

Papuloza bowenoida (HPV 16,18, 33): lez. papuloase izolate sau confluate, roz-violacee
sau brune, supraf neteda sau mamelonata, uneori leukokeratozica. La adulti tineri, cu localiz.
la niv. penisului sau vulvar; hp: aspecte displazice si dezorganizare structurala similare bolii
Bowen. Pacientii trebuie examinati periodic dator. riscului de transformare.

 Epidermodisplazia veruciforma Lewandowsky-Lutz (HPV 3,5,8): afect. genetica rara,

AR, care perdispune la o infectie cronica si persistenta cu HPV cu potential oncogen (HPV 5,
HPV8) datorita unui defect al imunitatii celulare. Dezv. precoce de carcinoame cutanate pe
zonele fotoexpuse.

2
 4. Viroze cutanate

2 tipuri de leziuni: eruptie persistenta formata din papule keratozice similare verucilor plane,
izolate sau confluate in mici paci psoriaziforme SAU macule eritematoase sau
hiperpigmentare, usor atrofice, similare pitiriazisului versicolor.

CSC in EV si imunosupresie apare pe lez pititiazis-like de pe zonele fotoexpuse, risc mai

mare pt. HPV-5 si HPV-8.

 Lez. la niv. mucoasei bucale: papiloame orale, veruci orale, hiperplazia epiteliala focala
(maladia Heck – HPV 13,32; intalnita mai frecv la copii; papule cu tend. la confluare dezv.
pe mucoasa jugala si labiala), lez. displazice. Papilomatoza florida orala = numeroase veruci
mari in cavit bucala

Paraclinic:

- ex. hp si ultrastructural – epiderm acantotic cu papilomatoza, hiperkeratoza si parakeratoza.

Capilare dermice proeminente pot fi trombozate. Keratinocite mari cu nucleu picnotic
excentric in conjurat de un halo perinuclear (coilocite).

Verucile anogenitale - acantoza redusa sau extensiva si parakeratoza, lipseste stratul granular,
crestele papilare formeaza benzi groase care se extind extensiv in dermul intens vascularizat.

- dg virusologic pt identif tipurilor de tulpini – PCR, teste de hibridizare specifica –

linear array HPV genotiping tests

- Aplicarea de acid acetic 3-5% pe verucile genitale pt a creste vizualizarea

colposcopica

Diag. diferential:

- veruci palmo-plantare superficiale: keratodermii circumscrise, keratoliza punctata;

- veruci plantare profunde: calozitati dueroase, cicatrici fibroase, granuloame de corp strain;

- veruci vulgare maini: exostoze, tumori subunghiale, tuberculoza verucoasa de inoculare,

angiofibroame periunghiale din scleroza tuberoasa; psoriazis, granulom piogen, sifilis
secundar, keratoacantom

- veruci plane: lichen plan, papule veruciforme din b. Darier; dermatita periorala, adenom
sebaceu, keratoza seboreica plana, keratoza actinica, pitiriazis versicolor, porokeratoza
actinica superficiala, epidermodisplazia veruciforma

- condiloamele genitale: condyloma lata din sifilis secundar, hiperplazia papilelor glandului;

- tumora Buschke-Lowenstein: carcinom spinos vegetant. Considerata de unii un carcinom

verucos.

Tratament:

- verucile vulgare si plane: prin metode distructive preponderent (crioterapie,

electrocauterizare, acizi salicilic, TCA, lactic, uree 40%, laser CO2, terapie fotodinamica);
3
 4. Viroze cutanate

- lez. genitale:

- podofilina 25%: se aplica sub supraveghere medicala deoarece este toxica si det
frecvente ef. sec: iritatie, arsuri, fimoza/parafimoza. Nu se utilizaeaza la copii sau la
gravide sau la femei care alapteaza. Se spala dupa max. 2 ore.

- podofilotoxina: Condyline sol 0,5% si Wartec crema 0,15% (pt lez mucoase). Este
mai putin toxica. Se adm de 2x/zi, 3 zile consecutiv apoi pauza, max 5 saptamani. Se
aplica strict pe leziuni. Wartecul poate fi aplicat si intravaginal, o aplic la 2 zile cu
spalare la 12 ore, in total 3 aplic.

- imiquimod (Aldara 5%) – activeaza rec TLR-7 si 8, se aplica la 2 zile (L,Mi,V). Se

mentine crema 6-10 ore apoi se spala. Se utiliz. max 16 sapt. Mec.: stimuleaza activ
TH1, NK, Mo det. o crestere semnificativa a IFN alpha si gamma, TNF alpha si
scaderea markerilor pt inf HPV;

- reziquimod: inductor puternic de IFN alpha si CK Th1 fiind superior imiquimodului;

- 5 FU (Effudix): citostatic. Se aplica pe lez recente. Se mentine 12 ore apoi se spala.

O aplic la 48 ore, 3 administrari.

- Interferon: intralezional.

- metode distructive: ac salicilic, ac lactic, ac TCA (80-90%, de electie la gravide),

excizie chirurgicala (in cz refractare sau extensive), laser CO2, electrocauterizare, crioterapie
(a 2 a optiune la gravide); acid retinoic – topic pt veruci plane

- isotretinoin oral – pt veruci cutanate extinse

- imunoterapie – DCP sau dibutilesterul acid scuaric – stimuleaza imunitatea locala

+ imunomodulatoare (Isoprinosine, Baraka, cimetidina)

+ vaccinuri: Silgard (6,11,16,18), Gardasil, Cervarix (16,18) – vaccin neinfectios bazat pe

asamblarea prot L1 in particule virus-like care seamana morfologic si antigenic cu capside
autentuce – adm ca 3 injectii IM in interval de 6 luni

HERPESVIRUSURI

Def. Visururi AND care se replica intranuclear unde produc incluzii caracteristice. Replicarea
virala depinde de agresivitatea virusului si de rectivitatea imuna a gazdei.

Cuprind:

Alfa-herpesvirusuri - HSV1, HSV2, VVZ (HV3)

Beta-herpesvirusuri - CMV (HV5), HV6, HV7

4
 4. Viroze cutanate

Gama –herpesvirusuri – EBV (HV4), HV 8.

Infectia cu herpes virusuri se caract. Prin persist virusului dupa vindecare cl, uneori toata
viata.

Herpes simplex
Etiopatogenie: afectiune produsa de 2 tulpini de virus ce pot fi identif. numai prin tehnici
imunoenzimatice sau imunofluorescenta.

HSV1 infecteaza mai ales jum. sup a corpului. Se transmite prin contact direct cu lez.
herpetice sau prin saliva purtatatorilor sanatosi.

HSV2 infecteaza predom reg. genitala; se transmite prin contact sexual sau in timpul nasterii
de la mama la NN.

In timpul infectiei acute virusul se replica la locul de inoculare de pe suprafete mucocutanate

=> leziuni primare => infectare terminatii nervoase senzitive => calatoreste prin transport
retrograd axonal pana la nivelul nucleului neuronal din ggl senzoriali regionali. Urmeaza
perioada de latenta intr-un subset din neuronii infectati o singura gena virala fiind abundent
transcrisa. In ultimul stadiu se reactiveaza replicarea virala concomitent cu transportul
anterograd axonal al noului virus asamblat catre o regiune periferica la sau aproape de poarta
de intrare originala.

HSV-1 se reactiveaza cel mai eficient si frecvent din ggl trigeminal in timp ce HSV-2 se
reactiveaza in principal din ggl sacral. Rata de reactivare pare a fi influentata de cantitatea de
ADN viral latent din ggl. Reactivarea poate fi indusa de: radiatii UV, hipertermie, traumatism
local si stres fiziologic.

Epidemiologie: apare la orice varsta, HSV1 mai frecv la copii, HSV 2 la adulti. Se transm
prin contact direct cu lez. sau prin contact cu secretile unor purtatori sanatosi. Autoinocularea
este posibila.

Manifestari clinice: depind de statusul imun al gazdei:

Primoinfectia herpetica: dupa o incubatie de 3-12 zile. Evolueaza 1-3 sapt, mai
indelungat decat recurentele;

- forme inaparente: frecvente, explicand nr mare de purtatori sanatosi fara istoric de

lez;

- gingivostomatita herpetica: data de HSV1; apare mai frecv la copii cu varste intre 6
luni si 5 ani. Stare generala alterata, febra, disfagie, sialoree, vezicule bucale care se
rup usor si lasa eroziuni cu contur policiclic acoperite de depozite difteroide.
Adenopatie cervicala dureroasa, imposibilitatea alimentatiei. Se remite in 10-15 zile.

- herpesul genital primar: det. de HSV2 (20-40% din primile ep. Herpetice genitale
det. De HSV1), dupa debutul vietii sexuale. Dat epidemiologiei dobandirea HSV-1 la

5
 4. Viroze cutanate

o persoana anterior infectata cu HSV2 este neobisnuita dar reciproca nu e valabila =>
infectii frecvente cu HSV1 si HSV2 al tract genital.

La femei: vulvo-vaginita acuta foarte dureroasa, febra, stare generala alterata.

Buchete de vezicule si eroziuni policiclice pe mucoasa vulvara + edem. Pot afecta
vaginul si colul, perineul, fesele. Adenopatie inghinala sensibila. +/- retentie acuta de
urina. Vindecarea spontana dureaza~3 sapt. Cervicita herpetica (la 80%) prin
invadarea col

La barbat: primoinfectie mai putin severa (gland, preput. Teaca penis – vezicule pe
baza eritematoasa care se erodeaza rapid => lez. Policiclice).

La copii: primoinfectie prin autoinoculare.

- forma cutanata pura: buze, nas, pleoape. Se poate prod. prin zgarieturi, intepaturi
(herpes traumatic = herpesul gladiatorilor), uneori f dureros (herpes hiperalgic). La
niv degetelor (panaritiu herpetic) poate fi confundat cu panaritiu piococic; se prod
prin contaminare profesionala mai ales la pers sanitar.

- keratoconjunctivita: d.o. unilaterala, are un caracter acut si se manifesta prin

conjunctivita purulenta, edem palpebral si buchete de vezicule herpetice periorbitare
+adenopatie preauriculara. Complicatii: ulceratii si opacifieri corneene, fav. de
utilizarea cortico-terapiei.

Forme grave ale primoinfectiei:

- eczema herpeticum (eruptia variceliforma Kaposi): rezulta din imprastierea infectiei

secundara inocularii cutanate la pac cu afect cutanate preexistente (DA, Darier,
pemfigus, mycosis, Sezary, ihtioze, arsuri de gr II sau III). De obicei este o
manifectare a primoinfectiei herpetice la copiii cu DA iar expresia catelicidinelor in
piele poate controla susceptibilitatea la inf herpetica a cestor pacienti. Grupuri de
vezicule ombilicate  bule cu continut purulent sau hemoragic, care se rup si lasa
eroziuni extinse. Febra, stare generala alterata, limfadenopatie. Durata: 2-6 sapt si
poate fi insotit de recurente. DD: impetigo extins sau pustuloza varioliforma K-J.
Recurentele sunt deobicei mai usoare. Diagnosticul este dificil datorita impetiginizarii
secundare. Eczema herpeticum la copii este o urgenta medicala si trat precoce su
acyclovir poate salva viata.

- herpesul neo-natal: rar dar extrem de grav. D.o. transmis. in mom. nasterii de la
mama la fat. Se manifesta in primele 2 sapt prin 1. lez. cutanate discrete sau absente
(in 20% din cazuri), manif oculare si la niv cavit bucale 2. encefalita 3. infectie
diseminata. Mortalitate crescuta (65%), prognostic nefast. Profilaxie: examinarea
riguroasa a gravidei in ultimele 6 sapt de sarcina. Herpesul genital primar – risc de
transmitere de 25-50% pt nasterile vaginale. Herpesul recurent – risc de doar 3% (rol
protector al Ac transplacentari)

6
 4. Viroze cutanate

- herpesul la imunodeprimati: mai frecv. prod de HSV 1 care det o infectie severa
uneori mortala. Lez cutaneo-mucoase necrotice extinse, cu tend. la generalizare,
insotite de afect. viscerala multipla.

 Herpesul recurent:

- HSV 1 in ggl trgeminal Gasser si HSV 2 in ggl sacrat

- doar 10 % din adultii purtatori pot face herpes recurent. Recidivele sunt favorizate de factori
care favoriz. scaderea imunitatii celulare: infectiile - febra, rad. solare, stresul, unele
medicamente imunosupresive, menstruatia, raporturile sexuale, alimentatia, tulburari
digestive, traumatisme orale, adm epidurala de morfina, lasere abrazive si alte proceduri
cosmetice. Mai frecv determinate de HSV 2 in localiz. genitale. Recurentele sunt anuntate de
simptome prodromale (senz de arsura, prurit), urmate de placi eritematoase pe care apar
buchete de vezicule. Pot conflua formand buleeroziunecrusta. Uneori adenopatie locala.
In unele cazuri infectia herpetica (mai frecv HSV 1) poate fi urmata de lez. de eritem
polimorf la 5 – 14 zile care pot recidiva la fiecare recurenta.

- d.o lez apar in acelasi loc, care este si cel al primo-infectiei.

- herpesul genital: reactivat de rap. sexuale si de menstruatie. Poate constitui poarta de intrare
pt alte infectii. Aparitia in timpul sarcinii poate afecta fatul, det avort sau prematuriate. Se
considera a fi implicat in aparitia cancerului de col uterin dar importanta mai mica decat HPV
(interact HPV 16/18 si HSV 2) . Reactivare HSV-2 genital de aprox 16 ori mai frecventa
decat HSV-1 genital cu o medie de 3-4 reactivari/an, mai frecvent in primii ani dupa
primoinfectie. Fara tratament se vindeca in 6-10 zile.

- herpes labial: frecv reactivat in pusee febrile, localizarea cea mai frecventa la nivelul treimii
externe a buzei inferioare. 2/3 din leziuni afecteaza vermilonul buzei iar restul jonctiunea cu
pielea.

- herpes nazal: simuleaza o foliculita narinara;

- stomatita herpetica: prod. eroziuni dureroase. este rara;

- keratita herpetica: ulcerarea repetata a corneei duce la cecitate.

- HSV zosteriform –suspectat cand z. Zoster apare a-2 a oara pe acelasi dermatom

- panaritiu herpetic – infectie a degete prin inoculare directa sau prin imprastiere din zone
mucosale in momentul primei infectii. Fecv la copii cu gingivostomatita herpetica si la
personalul medical. De obicei cauzat de HSV-1 dar si HSV-2 dupa contact manual-genital.
Leziuni la nivelul varfului degetului, eritem edem, pustule extrem de dureroase. Febra si
limfadenopatia locala sunt frecvente

- herpesul gladiatorilor – transmitere intre spotivi ce practica sporturi de contact (herpesul

rugbistilor) – lez multiple pe torace, urechi, fata, brate si maini infectia fiind facilitata de
traumatism in timpul sportului. Poate apare herpes ocular concomitent

7
 4. Viroze cutanate

- eritemul polimorf recurent este frecv precipitat de HSV – durata de aprox 3 sapt, lez
diseminate simetrice pe extremitati si pe fata + grupare a lez la niv umar si genunchi +
afectare pliuri unghiale

Dg dif: - in gura – ulcere aftoase – nu sunt precedate de vezicule, prezente numai pe mucoasa

- buze – impetigo (frecv asoc)

- stomatita angulara unilaterala

- sifilis – nedureros, neprecedat de vezicule

- herpangina – afecteaza partea posterioara a gurii (palatul moale, amigdale)

- SJS – lez diseminate

- genital: afte, b. Behcet, sancroid – ulceratie profunda cu exudat, sifilis, pioderma

sancriform, limfogranuloma venerum – ulcer nedureros, granuloma inguinale –
ulcer nedureros, leziuni exuberante

Diagn de laborator

- citodiagnosticul Tzanck – util in diagn rapid, sensibilitate mai redusa decat cultura si
IFD (rez pozitive in mai putin de 40% din cazurile confirmate prin cultura) Se realizeaza prin
razuirea bazei unei vezicule proaspat rupte, intinderea continut pe o lama si colorare Giemsa,
Wright sau Papanicolau => examinare la MO pentru celule gigante multinucleate

- izolarea virus din leziuni – culturi celulare in care HSV cauzeaza efect citopatic
tipic cu pozitivarea specimene in 48 – 96 ore dupa inoculare – sensibilitatea
culturii depinde de cantitatea de virus din specimen (60 -70% din lez genitale) –
de preferat prelevare din stadiul vezicular

- PCR – mai sensibila decat izolarea virala

- IFD sau detectarea Ag virale (diferente antigenice intre glicoprot G HSV-1 si

HSV-2) – sensibilitate mai redusa decat cultura virala

- HP – biopsie cutanata – cel epiteliale marite, edematiate si frecvent separate

(acantoliza). Cel multimucleate cu incluziuni intranucleare eozinofile (incluziuni
tip Cowdry A)

Complicatii

- infectii oculare => keratoconjunctivita recurenta asociata cu opacifierea corneei si

cecitate – cauza de HSV-1 cu exc nou-nascuti unde este HSV-2

- meningita - HSV – 2

- encefalita – HSV-1

8
 4. Viroze cutanate

Tratament

1. Acyclovir – analog nucleozidic aciclic de guanosina este activat terapeutic

preferential in celulele infectate prin fosforilare de catretimidin-kinaza virala, apoi bi
si trifosf de kinazele cel => acyclovir trifosfat = forma activa care inh. ADN
polimeraza virala atat a HSV-1 cat si HSV-2

- elim renal 85%. Se ajust doza daca cereance ren <50%

- indicatii: herpes neonatal, herpes ocular, primo-inf herpetica, herpes recurent invalidant,
herpesul la atopici si imunodeprimati

- Primoinfectie- 200 mg x 5/zi – 7-10 zile sau pana la disparitia simptome si 400
mg x 2/zi pt. profilaxia recurente. Infectii recurente – trat episodic – 400 mg x 5 (x
3/zi in herpes genital) /zi – 4-5 zile sau pana la vindecarea leziuni (5-10 zile in
herpes genital)

- injectabil – 3 doze de 5mg/kg c la 8 ore timp de 5-10 zile

- topic crema 5%– ineficient genital, risc de ACD, se aplica cel putin 3 zile dupa
vindecare (picaturi in keatoconj herpetica)

- pediatric – primoinfectie- 15 mg/kgc p.o x 5/zi – 7-10 zile sau pana la disparitia
simptome

- herpes neonatal – aciclovir inj 20 mg/kg la 8 ore.

2. Valcyclovir (Valtrex) - prodrog oral (L-valil ester al acyclovir) convertit in vivo in

acyclovir

– 2x1000 mg/zi – 7-10 zile la primoinfectie, 2 x 2000 mg/zi – 1 zi la herpes recurent

(2 x 1000 mg/zi in herpes genital – 5-10 zile), profilaxie recurente – 500 mg/zi (x 2/zi in
herpes genital)

- biodisp de 54 % (de 5 ori mai mare ca acyclovir)

3. Famciclovir – forma orala a analogului guanozinic penciclovir convertit similar cu

aciclovirul prin fosforilare in metabolitul activ penciclovir trifosfat. biodisp de 77%,
utilizat in caz de rezistenta la Acyclovir

- primoinfectie – 250 mg x 3/zi – 7-10 zile

- episod recurent – 500 mg x 2-3/zi -1 zi (5-10 zile in herpes genital)

- profilaxie recurente – 125 mgx2/zi

4. Foscarnet – inhibitor direct al ADN polimerazei virale, nu necesita activare de catre

timidin-kinaza – eficient in trat HSV rezistent la aciclovir

- Doza 60 mg/kg x 3/zi, 20 zile

9
 4. Viroze cutanate

- RA frecv: nefrotoxicitate, dexech hidroelectrolitic, anemie, convulsii

5. Cidofovir – nu necesita activare de catre timidin- kinaza – util topic in trat lez
herpetice progresive, adm IV – risc mare de nefrotoxicitate (necesita coadmin de sol
salina si probenecid)

6. Resiquimod (agonist TLR7/8) 0,01% gel topic

7. Penciclovir crema 1% - adm la interval de 2 ore cu pauza noaptea

8. Doconasol crema 10% (alcol saturat cu lant lung care inhiba patrunderea virus
anvelopat in celula – reduce timpul de vindecare cu 18 ore) – 5 aplicatii/zi

Prevenirea recurente – Ig specifice antiherpetice, imunomod nespec (Isoprinosina, Baraka,

Levamisol, Cimetidina), vaccinuri antiherpetice, creme fotoprotectoare

Trat supresiv de lunga durata indicat la mai mult de 9 recurente pe an, eritem polimorf,
imunodeprimati – 9-12 luni 400 mg Acyclovir x 2/zi sau Valacyclovir 500 mg/zi

VARICELA

- inalt contagioasa (87%), maj cazuri (95%) clinic aparente. Pacientul este
contagios cu 1-2 zile inainte de aparitia exantem si 4-5 zile dupa (pana cand
ultimele vezicule au facut crusta)

- perioada medie de incubatie 14-15 zile (10-23 de zile)

- transmitere pe cale respiratorie dar si prin contact direct

- varicela naturala cauzata de virusul salbatic confera imunitate pe viata –

reexpunerea la virus nu duce la reaparitia bolii decat la pacientii cu
imunodeficiente severe

Manif clinice – prodrom 2-3 zile – febra, frisoane, cefalee, anorexie, durere de gat si tuse
uscata

- eruptia debuteaza pe fata si scalp si se extinde rapid pe trunchi crutand

extremitatile. Lez apar in pusee succesive cu distributie centrala.. Progresia este
rapida (12 ore) de la macule roz => papule => vezicule => pustule => cruste

- vezicula tipica are diam de 2-3 mm, este eliptica cu axul lung paralel cu pliurile
cutanate, are pereti subtiri si e inconj de o zona de eritem nereg (aspect de roua pe
o petala de trandafir). Lichidul devine neclar dat influx de cel inflam => pustula.
Apoi se usuca incepand din centru => pustula ombilicata => cruste care cad
spontan in 1-3 sapt => depresie roz-pal care dispare gradat

- veziculele apar si pe mucoase – bucala, nazala, faringiana, laringiana, traheala, GI,

urinara si vaginala – se rup foarte repede
10
 4. Viroze cutanate

- caracteristica este prezenta simultana in anumite zone cutanate a leziuni in toate

stadiile de dezvoltare

- febra persista si e proportionala cu severitatea eruptiei

- pruritul insoteste aparitia veziculelor

Dg de laborator

Citodiagnostic Tzanck

HP – celule gigante multinucleate si celule epiteliale cu corpi de incluziune acidofili

intranucleari

Dg dif – exanteme veziculoase virale – coxsackie si echovirusuri

- impetigo

- intepaturi de insecte

- dermatita de contact

- urticarie papuloasa

- EP bulos

- HS diseminat

- Scabie

- Sifilis secundar

- HZ diseminat

- Dermatita herpetiforma

Complicatii – infectii bact secundare (Staf si Strept) => impetigo, furunculi, celulita, erizipel

- penumonia primara din varicela – complic majora la adulti – mortalitate 10-30%

- sindromul Reye asociat varicelei

- ataxie crebeloasa acuta

- encefalita

- altele: miocardita, GN, orhita, pancreatita, gastrita, artrita, nevrita optica, keratita
si irita

Trat – topic – comprese umede reci, calamina, bai caldute cu bicarbonat sau tarate de ovaz

- trat antiviral de rutina nu este recomandat la copiii cu varsta intre 2-12 ani

11
 4. Viroze cutanate

- se recomanda trat antiviral (Aciclovir/Valaciclovir 20 mg/kg c x 4/3/zi – 5 zile pt

copii cu G < 40 kg sau Aciclovir – 800 mg x 5/zi /Valaciclovir 1 g la 8 h – 7 zile)
la adolescenti > 12 ani sau la adulti cu boli pulm/cutanate cronice, trat cu CS
inhalatori sau salicilati pe termen lung

HERPES ZOSTER

= ganglioradiculita acuta posterioara determinata de virusul varicelo-zosterian

- varicela este primoinfectia la nivelul mucoasei cailor resp superioare si orofaringelui=>

virusul infecteaza si se multiplica la nivelul cel T amigdaliene => diseminare pe cale
limfatica si sanguina (viremia primara) => cel T infectate transp virusul in sist
reticuloendotelial si in piele => virusul trece din lez cutanate sau mucosale in terminatiile
nervoase senzoriale si este trasportat centriped prin ff senzoriale in ggl senzitivi cranieni si
rahidieni HZ apare cel mai frecv in dermatoame in care eruptia de varicela atinge densitatea
maxima – cele inervate de prima ramura oftalmica a trigemen sau de ggl sensitivi spinali T1 –
L2.

-reactivare in caz de traumatisme, interv chirurg, tumori maligne, tuberculoza,

hipovitaminoze, citostatice, SIDA, arsuri solare, iradierea coloanei vertebrale, sinuzita
frontala. Cel mai imp factor in reactivare este declinul imunitatii celulare VZV- specifice.

- factori de risc: varsta > 60 de ani, inf HIV, transplant medular, leucemie si limfom, util de
chemoterapie si corticoterapie, sexul feminin, polimorfismul genei IL-10, rasa alba

- contagiozitate mai redusa decat varicela (aprox 1/3), virusul poate fi izolat in lez pana la 7
zile de la aparitia eruptiei

- transmitere a infectiei atat prin contact direct (autoinoculare) cat si pe calea aerului

- virusul reactivat se multiplica in interiorul ggl => necroza neuronala si inflamatie intensa =>
nevralgie severa => virusul se imprastie antidromic de-a lungul nerv senzorial => nevrita
intensa => eliberare din terminatiile nervoase libere in piele. Imprastierea din ggl de-a lungul
radaciniilor nervoase post => leptomeningita, pleiocitoza LCR si mielita segmentala. Infectia
nn motori din cormul ant medular si inflam rad nerv ant => paralizii locale si extensia in SNC
=> meningoencefalita, mielita transversa

Clinic

– durere intensa cu distributie segmentara, unilaterala ( f. Rara la pac < 30 de ani, apare la mj
> 60 de ani) +/- febra, astenie

- la 3-4 zile – eritem + buchete de vezicule de 2-5 mm la 12 – 24 ore (continut serocitrin care
se tulbura) – distributie unilaterala limitata la o zona cutanata inervata de un singur ggl
senzitiv

12
 4. Viroze cutanate

- interes si mucoasele + adenopatie regionala

- apar eroziuni si cruste care se usuca in 7-10 zile si persita 2-3 sapt

- localizare la niv toracic (T3 – L2) cel mai frecv, apoi cervical, trigeminal (V1-V3, ramura
oftalmica mai frecv -10-15%), regiunea lombosacrata

- herpes zoster oral – afect V2 (palat dur si maxilar) si V3 (limba si mandibula)

- forme clinice: abortiva (zoster sine herpete), eritematoasa, veziculoasa, hemoragica,

necrotica, zoster diseminat, hiperalgic

- herpes zoster generalizat = prezenta a mai mult de 20 de vezicule in afara dermatomului

primar afectat si a celor 2 adiacente

- confera imunitate, recidive exceptionale

- nu se transmite de la mama la fat cu exceptia fazei viremice a zoster diseminat (f. Rara)

- zoster oftalmic –se poate extinde de la nivelul ochilor catre vertex dar se termina brusc la
mijlocul fruntii. Cand nu sunt afectate ramurile supratrohleare si supraorbitale ochiul este
crutat. Afectarea ramurii nazociliare care inerveaza ochiul si varful si fata laterala a nas =>
lez oculare. Afecatarea diviz 2 si 3 a n. Trigeminal dar si a altor nervi cranieni poate produce
afectare bucala, auriculara, faringiana si laringiana

Complicatii

1. cutanate – suprainf bact, cicatrici, zoster gangrenosum, zoster diseminat

- herpes zoster diseminat – cel putin cateva vezicule in zone la distanta de

dermatomul afectat si cele adiacente. Herpes zoster generalizat (25-50 de leziuni
sau mai multe) produce o eruptie asemanatoare cu varicela si apare la 2-10% din
cei cu herpes zoster localizat (HIV, neoplazii, trat imunosupresor)

2. viscerale – pneumonita, hepatita, esofagita, gastrita, pericardita, cistita, artrita

2. oculare – uveita, keratita, conjunctivita, paralizii de mm oculari (zoster oftalmic),

anuntate de prezenta vezicule pe aripa nazala (semnul Hutchinson), necroza acuta
retiniana

3. pareza faciala – in sdr. Ramsay-Hunt cu afectarea ggl. Geniculat => ramura senz a
nerv facial => eruptie la nivel pavilion ureche si conduct auditiv extern, otalgii
(vezicule pe timpan), tinitus, vertij si paralizie de facial, anestezie 2/3 ant a limbii,
surditate

4. Neurologice – nevralgia postherpetica, meningoencefalita, mielita transversa, paralizii

de nervi periferici, paralizii de nervi cranieni, surditate

Algii post- herpes-zoster - persista peste 3 luni dupa vindecare, pot dura luni-ani

13
 4. Viroze cutanate

– 50% din pers > 50 de ani, 70% > 70 ani

- factori de risc: durere prodromala, durere intensa in faza acuta, eruptie severa, anomalii
senzoriale in dermatomul afectat si herpes zoster oftalmic

- VZV determina distructia marcata a ggl gazda => durere generata de stimuli normal
nedurerosi (alodinie), inflam t nervos poate persista multa vreme => cictrici gliale cu
afectare rr aferente => nervii pot deveni spontan activi si hipersens la stimuli periferici
dar si la stimularea simpatica

Dg dif: - HSV zosteriform, dermatita de contact, intepaturi de insecte, arsuri

- urticarie, EP, r. Postmedicam, scabie

- pemfigoid bulos, pemfigus vulgar, dematita herpetiforma, epidermoliza buloasa

herpetiforma

Tratament

- etiologic – Acyclovir 800 mg x 5/zi – 7 zile, IV 10 mg/kg la 8 ore

- Valacyclovir – 3 x 1g cp/zi (1 cp=500 mg) – 7 zile

- Famcyclovir – 500 mg x 3/zi – 7 zile

- Brivudina (brimovinil-deoxiuridina) = analog de uracil, inh puternic selectiv

al AND-polimerazei virale – biodisp de 30% per os 125 mg o data/zi – 7 zile (nu e
aprobat in SUA datorita interactiunii letale cu 5-fluorouracil

- Foscarnet = analog de pirofosfat anorganic care inhiba selectiv situsul de

legare a pirofosfat al AND polimeraze si reverstrascriptaze virale la concentratii care nu
afecteaza AND polimerazele celulare – 40 mg IV la 8 ore pana la vindecare

- patogenic – vit. B, AINS, corticoterapie 40 mg/zi – 10 zile cu rol in diminuarea algii

postherpetice

- simptomatic – antialgice, sedative

- local – sol antiseptice, lotiuni cu ZnO

-nevralgii postherp – Carbamazepina (400 – 1200 mg/zi) – in paroxisme, Doxepin,

Amitriptilina (75 mg/zi), de preferat nortriptilina si desipramina – in dureri permanente,
gabapentin (300 – 1800 mg/zi), pregabalin (2 x 75 mg/zi), Tramadol (200 – 600 mg/zi)

- crema cu capsaicina 0,025% (Zostrix) – 5x/zi – 2 sapt apoi la nevoie

- patch cu lidocaina 5%, EMLA

HERPES VIRUS TIP 6

14
 4. Viroze cutanate

-det. Exantemul subit (roseola infantum, a sasea boala eruptiva) la copii intre 6 luni – 2
ani

-Debut cu febra ridicata urmata de o eruptie maculoasa de caracter rozeolic localizata pe

trunchi care se remite in 12-48 de ore. Etiologia virala a exantemului nu a fost dovedita dar
este sustinuta de seroconversia observata la sugari.
Epidemiologie: Seroprevalenta HV-6 in pop adulta >95%.
Primoinfectia la copil se poate prezenta ca o inf subclinical sau o afectiune febrile acuta fara
manif cutanate.
Exista variatii sezoniere ale inf cu VH-6, cu incidenta maxima primavara, dar s-au raportat si
epidemii de vara si toamna.
Etiopatogenie: VH-6 este un β-herpes virus. Transmiterea aeriana se realizeaza probabil prin
saliva. Virusul H6 a fost descoperit si in cervixul femeilor infectate, dar copiii acestora nu
dezvolta infectii precoce cu VH6. Nu se transmite prin laptele matern.
Perioada de incubatie este de 5-15 zile cu o medie de 10 zile.
VH6 se replica in glandele salivare, unde poate determina o infectie persistenta si ramane
latent in monocitele/macrofagele periferice
Se poate reactiva la imunodeprimati => hepatita cu celule gigante sincitiale
Clinic Primoinfectia cu VH6 apare de obicei la copii cu varste intre 6luni-2 ani cu febra care
dureaza aprox. 3-7 zile urmata de eruptie caracteristica rozeola la o parte din copii. Edem
palpebral poate insoti febra din prima zi det aspectul de copil „somnoros” si se remite dupa o
zi. Exantemul subit se observa cu 1 zi inainte pana la 1-2 zile dupa remiterea febrei si se
manifesta prin – macule sau papule rosii-roz de 2-5 mm incojurate de un halou alb –
distribuite pe gat, trunchi si uneori fata + extremit proximale – persista 3-5 zile. De obicei
descuamarea nu se observa. Papulele eritematoase de la nivelul palatului moale (pete
Nagayama) pot preceda exantemul viral. Se poate asocia cu simptome resp si tract
gastrointest, inflam meb timpanice, injectare conjuncivala, limfadenopatie cervicala,
bombarea fontanelei.
Paraclinic: debut cu leucocitoza aoi leucopenie cu limfocitoza in zilele 3-6 de boala
Complicatii: 10% din cazuri pot apare convulsii. Rar apar encefalite, hepatite, pneumonie si
trombocitopenie
Pronostic: Inf cu VH6 este este autolimitata. Nu este un trat specific aprobat. Se foloseste trat
antiviral cu Ganciclovir, Valaciclovir, Foscarnet.

PITIRIAZIS ROZAT GIBERT

Incident 1 %, mai fecv primav si toamna, mai fv intre 10 - 40 de ani, la femei, recur f rare (1-
2%), pt ca da imunitate pe viata.
Etiologie – exantem viral asociat cu reactivarea HHV-7 si/sau HHV-6. HHV-6 si HHV-7
sunt beta-herpesvirusuri ubicuitare care afecteaza 90% din populatie si nu infecteaza
keratinocitele cu cel T CD4+ din sange in interiorul carora raman in stare latenta =>
reactivare in roseola infantum si pitiriazis rozat
Clinic

15
 4. Viroze cutanate

– debut cu placa heraldica sau placa mama (50-90% din cazuri) – lez eritemato-
scuamoasa, rotunda sau ovalara cu diam de 1-5 cm cu centru palid si periferia usor
reliefata, localiz frecv pe trunchi in zone acoperite de haine, dar uneori si pe gat sau
extremitati proximale. Localizarea pe fata sau penis este rara

– dupa cateva zile/sapt (2 zile – 2 luni) apar lez. Multiple papulo-scuamoase

pruriginoase cu dimens mai mici, cu guleras scuamos cu scuama detasata spre centru
si aderenta la periferie, cu ax lung paralel cu coastele (aspect de pom de Craciun)-
apar in valuri si ating maximul la aprox 10 zile de la debut + papule mici eritematoase
nescuamoase distribuite periferic

– localiz pe trunchi, gat, brate si coapse

– mucoasa bucala este frecvent afectata (lez discrete)

– semne genrale – febra, cefalee, adenopatii, prurit sever la 25%, usor/moderat la 50%
si absent la 25%

– dureaza 3-8 saptamani (rareori cateva luni) dupa care se remite spontan

HP – nespec – parkeratoza focala, strat granular absent/redus, acantoza usoara, spongioza

redusa, edem al derm papilar, infiltrat perivasc si superficial dermal interstitial cu limfocite si
histiocite, extravazare focala de eritrocite = aspect identic cu eritemul inelar supreficial

Dg. dif:

- dermatita seboreica

- tinea corporis – scuame la periferia placii nu in interior

- eczema numulara – lez rotunde, papule punctiforme si vezicule mai proeminente

- tinea versicolor

- psoriazis gutat

- lichen plan

- sifilis secundar – papule usor scuamoase fara placa primara, afectare

palmoplantara mai freventa

- parapsoriazis

- eruptii post-medicam – arsenic, barbiturice, bismut, captopril, clonidina, aur, IFN-

alfa, isotretinoin, ketotifen, metronidazol, omeprazol, terbinafina, Li, imtinib, anti-
TNF-alfa

- pitiriazis lichenoides cronic – lez tipice pe extremitati

Complicatii – in sarcina – risc de nastere prematura si avort spontan

16
 4. Viroze cutanate

Evolutie si prognostic

- rezolutie spontana completa in 4-10 sapt

- hipo/hiperpigm postinflam (agravata de fototerapie)

Trat – nu e necesar, boala autolimitanta, expunere la soare /UVB

- cazuri severe – CS topici/sistemici, AH1, Aciclovir 800 mg x 5/zi – o saptamana

CMV

- manif cutanate:

a. eruptii maculoase si maculo-papuloase, uneori cu comp purpurica, la 10% din pac cu

mononucl infect trat cu ampicilina

b. ulceratii mucoase sau periorificiale – la imunodeprimati

c. periarterita nodoasa/alte vasculite

d. purpura trombocitopenica

e. tumori granulomatoase

VIRUSUL EPSTEIN-BARR (VH-4)

Epidemiologie: Majoritatea cazurilor de primoinf survine in adolescenta sau la adultii tineri,

iar dpv clinic dse manifesta ca mononucleoza infectioasa. >90% dintre adulti sunt purtatori de
EBv. Se transmite in principal prin saliva sau contact intim. S-au raportat si transmiteri prin
transfuzii de sange, lapte matern si secretii genitale.
Etiopatogenie: VEB este un herpes virus uman 4 care infecteaza direct limfocitele B la
nivelul mucoasei orale sau mai intai celulele epiteliale orofaringiene si apoi limfocitele B, de
unde disemineaza pe cale limfocitara.
Clinic: per de incubare de 30-50 zile.
Primoinfectia la adolescenti si adulti det mononucleoza infectioasa sau boala „sarutului” –
triada clasica: febra +limfadenopatie+faringita la >50% dintre pacienti. Febra 37,5-40,5⁰C
dureaza 1-3 sapt. Limfadenopatia este localiz tipic cervical post, moale. Examinarea
faringelui poate varia de la eritem usor la amigdale mult marite cu exudat alb pe suprafata.
Leziuni cutanate – majoritatea pac cu MI au o eruptie cut cu debut tipic la 7-10 zile de la
initierea trat cu antibiotice: in special la ampicilina dar si la amoxicilina, cefalexin,
eritromicina,si levofloxacina –
a. rash tranzitor de aspect morbiliform, rozeoliform, scarlatiniform sau urticarian de tip
pruritic, de culoarea cuprului, la nivelul trunchiului si al extremitatilor (palme, plante),
mucoasa orala, care se remit fara sechele, de obicei dupa 7 zile si este insotit de descuamare

17
 4. Viroze cutanate

importanta. Acest exantem nu reprezinta o alergie la medicam respectiv. 50% din cazuri pot
prezenta edem palpebral sau periorbital.

Alte manifestari posibile:

- eritem polimorf, eritem nodos, eritem anular centrifug, pitiriazis lichenoid,

granulom inelar

- Urticarie indusa de frig, acrocianoza – mediate de crioglobuline

- Ulcere genitale – adanci, bine delim, dureroase, cu margine rosu-violacee. Baza

poate fi clara, seropurulenta sau cu tesut de granulatie. Survin adesea pe labia
mica, daca sunt bilateral atunci sunt simetrice. Se vindeca in 2-3 sapt, trat
simptomatic

- Sdr Gianotti-Crosti

Reactivare la imunodeprimati=> rashuri maculopapuloase insotite de leucoplazie linguala

paroasa (placi albicioase, imprecis delimitate, dispuse liniar, vertical pe marginea laterala a
limbii)

Manif clinice asoc: cefalee, oboseala, hepatosplenomegalie

Paraclinic: limfocitoza (limfo>50% din totalul de albe, >10% sunt atipice=patognomonic) cu

neutropenie usoara si tranzitorie si trombocitopenie. 80% din pac au Transaminazele crescute

Dg dif: intotd de exclus – exantem primar HIV, eruptie postmedic cu eozinofilie si simptome
sistemice, cel mai prob – inf cu strept de gr A, mononucleoza cu CMV, toxoplasmoza, de luat
in consid – hepatite vir, rujeola, rubeola, enterovir, adenovir.

Complicatii 20% din pac pot prezenta obstructia CRS, anemie sau trombocitopenie
hemolitica autoimuna, neutropenie, miocardita, hepatita. Mai rar complic neurologice –
encefalite, meningita, sdr. Guillain-Barre.

Evol si pronostic: fara trat specific se recupereaza in 2-3 sapt. Inf cr activa este rara si persista
peste 6 luni cu afectare severa.

Tratament: simptomatic Acetaminofen sau alti AINS pt febra, mialgi, cefalee. CS sistemici se
adm doar in cazurile grave.

Profilaxie: evitarea AB, vaccinare la pacientii cu risc inalt

Inf latenta cu VEB a fost asociata cu dezv mai multor cancere – carcinom nazofaringian,
limfom Burkitt si limfom Hodgkin, in special la imunodeprimati.

18
 4. Viroze cutanate

POXVIRUSURI

- cele mai mari virusuri ADN, rezistente la factori fizici, cu o mare capacitate de replicare in
citoplasma, f. Adaptate pt afectarea epidermului

1. ECTIMA CONTAGIOSUM = ORF

- parapoxvirus ovis (Orf)

- pastori, veterinari

- sursa – capre, oi, miei

- incubatie – 5-6 zile

- papule eritematoase ferme care se extind si form pe supraf pustule si/sau flictene
hemoragice (lea in iris – cetru rosu, inel mijl alb si periferie eritematoasa), localiz
pe degete, maini, antebrate + adenopatie reg

- dupa 10 -14 zile pot apare lez de eritem polimorf

- se vindeca spontan in 3-6 saptamani, confera imunitate durabila

- dg dif cu nodulii mulgatorilor si cu granuloamele piogenice

2. NODULII MULGATORILOR (PARAVACCINA)

- parapoxvirus asemanator virusului orf-ului

- sursa bovinele

- perioada de incubatie 5 zile

- papule rosii-albastre localiz pe degete sau fata care cresc => noduli fermi,
deprimati in centru, unde se erodeaza si apare o crusta bruna

- se vindeca spontan fara cicatrice in 4-6 sapt

- dg. diferential – granuloame piogenice

3. MOLLUSCUM CONTAGIOSUM

- poxvirusul molluscum contagiosum – exclusiv la om, mai frecv la copii cu

dermatita atopica = eczema molluscatum, transmitere prin contact direct sau
obiecte, autoinoculare (pseudokoebnerizare prin grataj)

- 4 subtipuri de MCV – tipul 1 cauza cea mai imp la copii, tipul 2 la adulti si
imunodeprimati

- la bolnavii cu SIDA, sdr. Wiskott-Aldrich, sarcoidoza, limfoame

19
 4. Viroze cutanate

- incubatie 2 – 7 sapt

Clinic: -papula de culoarea pielii cu centrul ombilicat cu diam pana la 1 cm (rar 2-3 cm –
forma pseudotumorala) localizata la fata, gat la copii si la adulti perigenital – in regiuni
intertriginoase (axile, fosa poplitee, reg inghinala) Lez grupate sau cu dispozitie liniara –
koebnerizare si dezv lez la niv traumatisme

- prin exprimarea continut se exteriorizeaza un material alb, grunjos format din cel
epid alterate (graunti de molluscum)

- maj au evolutie autolimitanta, unele pot persista 3-4 ani

H-P:hipertrofie si hiperplazie epiderm si invaginare, in adancitura cel epid mari multicolorate

infectate viral (corpi de molluscum Henderson-Paterson)

Dg dif – veruci, granuloame piogene, melanom amelanotic, CBC, granulom inelar papulos,
chist epidermal, hiperplazie sebacee, criptoccocoza, histoplasmoza

Complicatii – conjunctivita cronica si keratita punctata la pacientii cu lez ale pleoape

- suprainf bacteriene

Evolutie prelungita – luni - ani

Tratament – crioterapia cu azot lichid la interv de 2-3 sapt

- chiuretarea si diatermocoagularea

- laser

- terapie fotodinamica

- podofilotoxina 0,5% de 2 ori/zi 3 zile consecutiv

- acid triclor acetic 25-35% - frecv iritant

- Imiquimod 5% topic de 3 ori/sapt timp de 1-3 luni

- KOH 5% (Molutrex)

- cidofovir topic

- pasta cu nitrat de Ag – iritanta

- retinoizi topici

- cantharidina topica 0,7-0,9% - cea mai eficienta si acceptata de pacienti

PARVOVIRUSUL UMAN B19

20
 4. Viroze cutanate

1. Eritemul infectios (a cincea boala eruptiva)

- Are o distributie larga, poate surveni tot timpul anului si afecteaza toate varstele,
dar tinde sa apara sub forma de mici epidemii primavara, copii 2-10 ani,

- Patogenia nu este cunoscuta, par a fi implic CIC

- incubatie 5-14 zile, se transmite in principal pe cale respiratorie, dar e posib si

transm sg sau mama-fat, cauza majora de avort si hidrops fetal

- maj infectiilor sunt asimpt

- debut cu manif nespecifice – cefalee, rinoree, febra joasa, greturi, tuse,

conjunctivita cu 2 zile inaintea apa eruptiei si care o pot insoti. 10% din copii cu
eritem inf prezinta si artralgii sau artrita cu af artic mari

- la copii - eruptia caracteristica debuteaza cu placi confluente eritematoase,

edematoase, circinate, pruriginoase la niv fetei – reg malare, (semn de obraz
palmuit) apoi, pe masura ce eruptia faciala scade in 1-4 zile, apar macule sau
papule roz eritematoase pe trunchi, gat, suprafetele extensoare brate, gambe „in
ghirlanda”, care datorita palorii centrale au aspect dantelat si sunt accentuate de
efort, bai calde. Eruptia dureaza 5-9 zile dar se poate reactiva la cateva sapt/luni la
diferitit trigeri: lumina solara, efort, bai calde, stress. Dupa aparitia eritemului inf
pac nu mai sunt contagiosi.

- La adulti – poliartrita simetrica, in special la femei, af artic mici maini si

genunchi, mai rar la niv coloanei vert sau art costo-condrale, spontana si
autolimitata, dar poate persista sau reactiva. Este insotita de febra, adenopatie si
mai rar manif cutanate – macule pe extremitati, f rar aspect de obraji palmuiti

- Daca apare prurit la un pacient cu debut de artrita treb sa ne gandim la parvovirus

- vindecare survine dupa 12-14 zile

- determina imunitate pe viata

2. Sindromul papulo-purpuric in manusi si sosete

- tineri adulti

- eritem, edem, prurit simetric pe extremitati urmate de lez papuloase si purpurice

confluate + enantem

- se remite spontan in 2 sapt

SINDROMUL GIANOTTI CROSTI

21
 4. Viroze cutanate

(ACRODERMATITA PAPULOASA INFANTILA)

- specific infectiei cu Hepatita B dar poate fi produs si de EBV, CMV, Coxsackie

A16, B4 si B5, adenovirusuri, parvovirus B19, HIV, HHV-6

- copii 3 luni – 15 ani

Clinic - eruptie precedata de febra, astenie, papule eritematoase, lichenoide, turtite,

monomorfe de 5-10 mm, dispuse simetric pe fata, fese si zonele de extensie ale extremitati
(posibil aspect purpuric), palme si talpi deobicei crutate

- dureaza 15 – 20 de zile

- poliadenopatie generalizata, axilara si inghinala care persista 2-3 luni,

splenomegalie

Paraclinic: anemie hipocroma, leucopenie, monocitoza, Ag Hbs detectabil din ziua a-10-a

Dg dif: forma papuloasa pitiriasis rozat, boala Letter Siewe, lichen plan, eruptii lichenoide,
molluscum contagiosum, boala maini-picioare-gura, scabie

SINDROMUL MANA – PICIOR – GURA

- det de vir Coxsackie A16 (forma endemica) sau A5 si A10 (forma sporadica) la
copii 1-5 ani. Vara + echovirus, enterovirus 71

- incubatie 4-6 zile => debut de tip infectios (febra, cefalee, coriza, dureri abd,
odinofagie)

- lez eritematoveziculoase la niv gurii (palat, limba, mucoasa bucala), apoi la maini si
picioare, profunde, gri-lucioase, uneori si pe fese, organe genitale , fata si picioare

- dupa aparitia cruste se vindeca in 7-10 zile

Dg dif – herpangina, varicela, stomatita aftoasa, eruptii postmedicamentoase, EP,

gingivostomatita herpetica.

BOALA KAWASAKI

- vasculita de etiologie necunoscuta (retrovirus, parvovirus B19, stafilococ,

streptococ)

- pred copii de pana la 5 ani

Manif clinice: - debut acut cu febra si stare toxica > 5 zile => hiperemie
conjunctivala, buze rosii-uscate, limba zmeurie

- la 4-5 zile de al debut => eritem palmo-plantar, edem indurat care se remit dupa 1-
2 saptamani

22
 4. Viroze cutanate

- exantem polimorf la nivelul trunchiului

- Adenopatie cervicala

- Descuamarea pulpei degetelor in convalescenta

Dg. Dif: scarlatina, sindr de epidermoliza stafilococica,eritemul polimorf, sdr.

Stevens-Johnson

Trat - Ig IV 400 mg/kg din primele zile, aspirina in faza acuta 30-50 mg/kgc/zi apoi
3-5 mg/kgc

23