Arta textilă de casă din zona Neamț

Țăranul moldovean este unul dintre cei mai buni păstrători ai rânduielii străbune, atât în
domeniul experiențelor de muncă și de viață, cât și în cel al manifestărilor rituale, ceremoniale
și artistice.
În organizarea interiorului locuinței tradiționale moldovenești se remarcă o deosebite
unitate bazată pe existența unor componente și modalități similare de dispunere a lor în spațiul
casei.
Trăsătura esențială a interiorului tradițional moldovenesc constă în simplitatea și sobrietatea
ansamblului rezultate din corelații specifice: vatră-pat, păretar- ștergar, laiță-lăicer, tavan
din lemn, podea lutuită.
Materiale și tehnici decorative
Țăranca de odinioară considera că interiorul casei ei are nevoie de textile împodobite cu
măsură și discreție potrivite cu ansamblu modest al spațiului de locuit. Dar, de la începutul
sec. XX- lea, ingeniozitatea tehnică a țesătoarelor s-a dovedit a fi impresionantă. Astfel au
fost dezvoltate tehnica neveditului în multe ițe, ale alesului peste fire sau ele alesului cu acul,
cu andreaua , cu mițe. La acestea trebuie adăugate mulțimea tehnicilor de cusut. Prin
aplicarea broderiei pe fire numărate s-a creat stilul geometrizat al cusăturilor care a constituit
una din caracteristicile principale ale acestui domeniu de creație populară.
Distribuirea și proporționarea decorului a fost determinată de funcția și forma fiecărei
categorii de textile. Totul era gândit cu măsură și respecta o ordine strictă.
Locuitorii din fiecare regiune și-au stabilit anumite norme de reprezentare plastică, pe care le-
au păstrat cu statornicie.
În domeniul ornamenticii populare moldovenești aceste reguli se exprimă prin: preferința
pentru stilul puternic geometrizat al motivelor, pentru logica și claritatea compozițiilor și
pentru anumite simboluri:”roata”, ”pomul vieții”, ”pasărea”
Ornamentul reprezintă desenul unor forme concrete sau abstracte. Prin îmbinarea liniilor și
petelor de culoare au fost realizate motive de o mare diversitate.
Semantica ornamentelor și compozițiilor redă conținutul tematic al reprezentărilor plastice.
Cele mai originale și răspândite ornamente nemțene sunt:ornamentele abstracte redate prin
semne geometrice. Din jocul cromatic al dungilor au rezultat elemente ornamentele primare-
vărgelele- ele s-au țesut foarte ușor prin mânuirea suveicii, pe toată lățimea țesăturilor .Prin
ruperea sau alternarea lor ordonată s-au format vrâstele. Când s-a întrerupt continuitatea
liniară a vrâstei prin folosirea a două suveici cu fire diferit colorate și prin schimbarea rostului
urzelii s-au obținut vrâstuțele întrerupte numite: zimți, răsărituri, pieptănași.
Prin întrebuințarea tehnicilor alesului cu mâna s-a ajuns la fragmentarea vrâstei și formarea
unei pete de culoare-pătratul. Acesta va reprezenta elementul fundamental al ornamenticii
populare moldovenești. Pătratul obținut prin întretăierea dungilor de urzeală cu cele de băteală
a dus la formarea cadrilului folosit la țeserea macaturilor.
Ornamentele figurative redau forme concrete ale lucrurilor inspirate din realitatea
înconjurătoare, însă adesea includ simboluri mitologice. Cele mai caracteristice grupe de
motive figurative întâlnite în țesăturile nemțene sunt: astrale, fitomorfe, zoomorfe și
antropomorfe.
 Ornamentele astrale reprezintă corpuri sau fenomene cosmice care au avut o
influență permanentă asupra omului.
Soarele este reprezentat printr-un romb. Respectând principiul repetiției, cu ajutorul
rombului, a fost creată cea mai veridică impresie de mișcare, motiv pentru care a
purtat numele de roata soarelui, roata vieții. pag 111
Un alt element astral frecvent întâlnit este steaua.
 Ornamente fitomorfe: pomi, crengi, vrejuri,frunze, flori, ghirlande, buchete, coronițe.
Locuitorii din satele de la poalele munților Neamțului s-au născut și au trăit la umbra
bradului, care le-a influențat puternic viața, iar acesta a devenit unul dintre cele mai
caracteristice motive din ornamentica nemțenilor. pag 118
 Ornamente zoomorfe : păsările, coarnele berbecului - acestea din urmă reprezintă cele
mai vechi motive din ornamentica textilei românești. Pag 132
 Ornamente antropomorfe au răspândire redusă în arta populară nemțeană.
Particularități cromatice
O importanță covârșitoare în creația cromatică a materialelor a avut-o descoperirea
proprietăților de vopsire dintr-o serie de elemente minerale și vegetale.
Țăranca noastră talentată a înțeles că oricât de frumos ar fi modelul ales pentru țesătura ei, el
nu va fi reușit dacă nu-l realizează în culori potrivite. Experiența a condus-o spre dobândirea
unor forme foarte interesante.
Astfel, rombul - simbolul soarelui- a fost redat prin culoarea roșie obținută din fructele de
boz, din florile și frunzele de măr sau din scoarță de corn sau măcieș.
Pasărea –simbolul sufletului - cu alb
Florile au fost reprezentate prin culori mai vii.
Frunzele și tulpinile cu negru obținut din scoarța de arin sau cu verde obținut din levănțică sau
mentă.
Tudor Pamfilie în lucrarea sa ”Cromatica Poporului român” prezenta câteva rețete de
vopsire din plante din județul Neamț:
”Prin județul Neamț, culoarea roșie închisă se capătă daca se fierb frunze de sovârf uscate
bine la umbră, iar pentru ca culoarea să fie mai închisă se pun la fiert și frunze de pădurețe
uscate bine la umbră. După ce au dat un clocot se începe a se vântura, cum se vântură
răcitura, turnând dintr-un vas în altul de la o înălțime de un metru, până la o sută de ori.
După aceasta, iar se pune la fiert și iar se vântură. Abia după trei zile se face roșul cum
trebuie, când este bun pentru boit.” Pag 193,205
Privită ca o simplă piesă, orice textilă populară, prezintă un interes limitat. Analizată ca
document de viață și de muncă, ea dezvăluie concepțiile utilitare și estetice a colectivității
care a creat-o.
În țesături e un simț, un gust al somptuosului, care chiar când se exprimă cu elemente și
materii cât se poate de simple, nu este pentru aceasta mai puțin bogată în concepție.
Textilele tradiționale de casă din zona Neamț, prin bogatele calități, se înscrie printre cele
mai valoroase creații feminine moldovenești aducând o contribuție importantă la îmbogățirea
artei populare românești.

Material realizat de Înv.Spătărescu Ramona.Liceul ”Mihail Sadoveanu”, Borca, Neamț

Bibliografie

Florescu Elena-Portul popular din zona Neamț, Piatra Neamț, 1979

Eliade Mircea- Meșterul Manole, Studii de etnologie și mitologie, Editura
”Junimea”, Iași
Ghibănescu Ioan- Industria casnică la sate în Moldova, Fălciu, 1890
Pamfilie Tudor-Cromatica poporului român,București. 1914