PUG Municipiul Focsani

REGULAMENT LOCAL DE URBANISM municipiul FOCSANI iunie 2012
PLAN URBANISTIC GENERAL

MUNICIPIUL FOCŞANI
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM
BENEFICIAR : CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI FOCŞANI
PROIECTANT
GENERAL: SC PROTELCO S.A.
PROIECTANT
DE SPECIALITATE: SC ALTRIX ARHITECTURA SRL
COLECTIV DE ELABORARE: Drd. Arh. Marius ALBIŞOR

Drd. Urb. Mariana UGLEA
Drd. Arh. Magdalena Daniela MUSCALU
1
CUPRINS
TITLUL I – PRESCRIPŢII GENERALE
1. Rolul Regulamentului de Urbanism................................................................... p. 3

2. Domeniu de aplicare.......................................................................................... p. 3
3. Corelare cu alte documentaţii............................................................................. p. 3
4. Condiţii de aplicare............................................................................................ p. 3
5. Derogări de la prevederile Regulamentului....................................................... p. 4
6. Diviziunea terenului în zone, subzone şi unităţi teritoriale de referinţă ........... p. 5
7. Observaţii privind alcătuirea regulamentului ................................................. p. 8
TITLUL II – PRESCRIPŢII SPECIFICE PE ZONE, SUBZONE ŞI UNITĂŢI TERITORIALE DE

REFERINŢĂ
1. Zone protejate – Reglementări .......................................................................... p. 8

2. Zone de siguranţă şi de protectie sanitară – Reglementări ................................ p. 11
3. Zone cu risc geotehnic – Reglementări ............................................................. p. 15
4.Căi de comunicaţie – Reglementări ................................................................... p. 16
5. Parcarea autovehiculelor-Reglementări ............................................................ p. 17
6. Dreptul de parcelare .......................................................................................... p. 20
7. Spaţii verzi şi plantate........................................................................................ p. 24
8. Zone cuprinse în intravilan ................................................................................ p. 25
8.C – Zona centrală ……………………………………………………. p. 25
8.M – Zona mixtă ....................................................................................... p. 55
8.L – Zona de locuit .................................................................................. p. 68
8.A – Zona de activităţi productive ........................................................... p. 95
8.V – Zona spaţiilor verzi .......................................................................... p. 100
8.G – Zona de gospodărie comunală ......................................................... p. 106
8.T – Zona transporturilor ......................................................................... p. 109
8.S - Zonă cu destinaţie specială ............................................................... p. 114
9. Zone cuprinse în extravilan ............................................................................... p. 116
9. Tex – Zona transporturilor ...................................................................... p. 116
9. Ex1 – Terenuri agricole........................................................................... p. 117
9. Ex2 – Zona cu destinaţie specială............................................................ p. 117
9. Ex2 - Perdele de protecţie........................................................................ p. 117
2
TITLUL I
– PRESCRIPŢII GENERALE-
Acest regulament local de urbanism ( RLU ) se aprobă prin Hotărârea Consiliului Local al
municipiului Focşani, pe baza avizelor şi acordurilor prevăzute de lege şi devine act de autoritate al
Administraţiei Publice Locale, împreună cu Planul Urbanistic General.
1. ROLUL REGULAMENTULUI DE URBANISM
Regulamentul local de urbanism, aferent Planului General de Urbanism al municipiului Focşani a

fost elaborat având la baza legislaţia specifică în vigoare precum şi Regulamentul General de Urbanism
aprobat cu H.G.R 525/1996 republicat la 27.11.2002.
 Regulamentul local de urbanism cuprinde principiile urbanistice prin care se

stabileşte modul în care pot fi ocupate terenurile precum şi amplasarea şi conformarea
construcţiilor şi amenajărilor în acord cu prevederile legale.
 Prin aplicarea regulilor generale de urbanism trebuie să se asigure concilierea intereselor

cetăţeanului cu cele ale colectivităţilor, respectiv protecţia proprietăţii private şi apărarea
interesului public.
 Regulamentul local de urbanism ce însoţeşte Planul Urbanistic General

explicitează şi detaliază prevederile cu caracter de reglementare ale P.U.G.
2. DOMENIU DE APLICARE
Planul Urbanistic General, împreună cu Regulamentul Local de Urbanism aferent, cuprinde

norme obligatorii pentru autorizarea executării construcţiilor pe orice categorie de terenuri, atât în
intravilan, cât şi în extravilan, în limitele teritoriului administrativ al localităţii.
Intravilanul este format din suprafeţele de teren destinate contrucţiilor şi amenajărilor de pe
teritoriul administrativ al municipiului Focşani: localitatea de reşedinţă - Focşani, trup intravilan-
“Mândreşti Moldova”-, trup intravilan– “Mândreşti Muntenia” şi restul trupurilor reglementate.
Intravilanul, aprobat conform legii şi figurat în planşele de reglementări ale Planului
Urbanistic General, va fi marcat pe teren prin borne, potrivit Legii cadastrului şi publicităţii imobiliare nr.
7/1996.
3. CORELARE CU ALTE DOCUMENTAŢII
În cadrul Regulamentului Local de Urbanism se preiau toate prevederile

cuprinse în documentaţiile de amenajarea teritoriului aprobate conform legii respectiv Planurile de
Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN) şi prevederile Regulamentului General de Urbanism
(RGU).
Regulamentul Local de Urbanism este corelat cu prevederile Planurilor Urbanistice Zonale
aprobate sau în curs de aprobare.
4. CONDIŢII DE APLICARE
 Regulamentul Local de Urbanism preia prevederile Regulamentului General de Urbanism şi le

detaliază.
3
 Prezentul regulament este un regulament cadru având un caracter director. Prevederile sale
permit autorizarea directă cu excepţia derogărilor şi situaţiilor speciale în care se impune
elaborarea unor Planuri Urbanistice de Detaliu sau Planuri Urbanistice Zonale, cazuri specificate
în continuare la punctul 4, precum şi în conţinutul regulamentului.
 În cazul operaţiunilor urbanistice importante ca arie, volum de construcţii şi complexitate a

lucrărilor de infrastructură tehnică, prezentul regulament va fi detaliat şi adaptat prin
regulamentele aferente unor Planuri Urbanistice Zonale, realizate şi aprobate conform legii,
regulamente care vor respecta prevederile RLU aferente PUG în ceea ce priveste indicatorii
principali de urbanism, repectiv regimul de înalţime, coeficientul de utilizare al terenului,
funcţiunile admise şi regimul de construire.
 Prevederile prezentului Regulament Local de Urbanism vor fi permanent corelate cu evoluţia

legislaţiei cu caracter general, precum şi cu cea a legislaţiei de specialitate, relevante pentru
activitatea de urbanism şi amenajarea teritoriului.
5. DEROGĂRI DE LA PREVEDERILE REGULAMENTULUI
5.1. Prin derogare se înţelege modificarea condiţiilor de construire: funcţiuni admise, regim de
construire, înălţime maximă admisă/regim de înălţime, distanţe minime faţă de limitele parcelei,
POT, CUT, regim de alinere.
5.2. Derogări de la prevederile prezentului regulament sunt admise numai în următoarele situaţii:
- condiţii de fundare dificile care justifică un mod de construire diferit de cel admis prin
prezentul regulament ;
- descoperirea în urma săpăturilor a unor mărturii arheologice care impun salvarea şi
protejarea lor;
- situarea specială a parcelei în cadrul oraşului într-o zonă de interes maxim sau
condţionată de existenţa, pe terenurile alăturate a unor clădiri care trebuiesc menţinute;
- dimensiuni sau forme ale parcelei care nu se înscriu în prevederile regulamentului;
5.3. În cazul în care prin cererea pentru emiterea certificatului de urbanism se solicită o modificare de la
prevederile documentaţiilor de urbanism aprobate pentru zona respectivă sau dacă condiţiile
specifice ale amplasamentului ori natura obiectivelor de investiţii o impun, autoritatea publică locală
are dreptul ca, după caz, prin certificatul de urbanism:
a) să respingă cererea în mod justificat;

b) să solicite elaborarea unui plan urbanistic zonal numai în baza unui aviz prealabil de
oportunitate întocmit de către structura specializată condusă de arhitectul-şef şi aprobat de
către consiliul local, prin care se stabilesc:
1. teritoriul care urmează să fie reglementat prin Planul Urbanistic Zonal;
2. categoria/categoriile funcţională/funcţionale a/ale dezvoltării şi eventualele servituţi;
3. reglementări obligatorii sau dotări de interes public necesare;
c) să solicite elaborarea unui plan urbanistic de detaliu.
5.4. Modalităţile de autorizare în cazul derogărilor sunt următoarele:
- modificarea distanţelor faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei sunt posibile pe
baza unor Planuri Urbanistice de Detaliu – PUD, însoţite de ilustrare de arhitectură, cu avizul
organismelor abilitate precum şi, în cazul zonelor protejate, al Direcţiei Judeţene pentru
Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Vrancea ;
4
- modificarea uneia dintre condiţiile stipulate în PUG privind funcţiunile admise, regimul de
construire, înălţimea maximă admisă, CUT, POT şi retragerea clădirilor faţă de aliniament
este posibilă pe baza unor Planuri Urbanistice Zonale – PUZ, elaborate şi aprobate conform
legii.
5.5. Pentru zonele în care emiterea autorizaţiei de construire se poate face doar în baza unei
documentaţii de urbanism PUZ aprobate conform legislaţiei în vigoare, dacă se intenţionează schimbarea
zonei/subzonei funcţionale, a indicatorilor de urbanism maxim admişi POT, CUT, regim de înălţime, regim
de aliniere (retragerea faţă de aliniament), este obligatoriu ca PUZ să se elaboreze astfel:
- pentru toată Unitatea Teritorială de Referinţă (UTR) în cazul în care aceasta are restricţie de
construire sau are în componenţă străzi noi propuse prin planşa de reglementări urbanistice.
- pentru iloul (teritoriu delimitat de străzi) în care este amplasat terenul care a generat PUZ în
celelalte situaţii.
Documentaţiile de urbanism se vor supune aprobării conform legislaţiei în vigoare.
6. DIVIZIUNEA TERENULUI ÎN ZONE, SUBZONE ŞI UNITĂŢI

TERITORIALE DE REFERINŢĂ
6.1. Definirea unei anumite unităţi teritoriale de referinţă este determinată de trei parametri:
(1) funcţiunile dominante admise cu sau fără condiţionări;
(2) regimul de construire (ocuparea terenului, gradul de utilizare a terenului);
(3) înălţimea maximă admisă.
Schimbarea unuia dintre cei trei parametri conduce la modificarea prevederilor regulamentului şi deci,
este necesară încadrarea terenului în altă categorie de UTR.
- Conform legislaţiei în vigoare documentaţia de urbanism poate fi iniţiată, pentru a fi admise

derogari de la prezentul regulament de urbanism, doar în baza unui studiu de oportunitate
aprobat conform legii de consiliul local, prin care se vor stabili condiţiile întocmirii planului
urbanistic precum şi suprafaţa ce urmează a fi studiată şi reglementată.
6.2. Pentru toate unităţile teritoriale de referinţă se mai adaugă un criteriu de diferenţiere a prevederilor
regulamentului: respectiv situarea într-o zonă protejată.
Regulamentul cuprinde prevederi cu privire la următoarele zone, subzone şi unităţi teritoriale de referinţă:
C- ZONA CENTRALĂ
C.P. SUBZONA CENTRALĂ SITUATĂ ÎN LIMITELE ZONEI DE PROTEJARE A VALORILOR

ISTORICE ŞI ARHITECTURAL-URBANISTICE - se aplică prevederile REGULAMENTULUI
DE INTERVENŢIE ÎN ZONE PROTEJATE
C.A. SUBZONA CENTRALĂ SITUATĂ ÎN AFARA LIMITELOR ZONEI PROTEJATE
C.B. SUBZONA SITUATĂ ÎN AFARA PERIMETRULUI CENTRAL, CARE GRUPEAZA

FUNCŢIUNI COMPLEXE DE IMPORTANŢA SUPRAMUNICIPALĂ ŞI MUNICIPALĂ
CB1 - subzona serviciilor publice dispersate în afara zonelor protejate;

CB2 - subzona serviciilor publice dispersate în zone protejate;
CB3 - subzona polilor urbani principali
5
M - ZONA MIXTA CONŢINÂND INSTITUŢII, SERVICII ŞI ECHIPAMENTE PUBLICE, SERVICII DE

INTERES GENERAL (SERVICII MANAGERIALE, TEHNICE, PROFESIONALE, SOCIALE,
COLECTIVE ŞI PERSONALE, COMERŢ, HOTELURI, RESTAURANTE, RECREERE) ACTIVITĂŢI
PRODUCTIVE MICI-NEPOLUANTE ŞI LOCUINŢE
M1 - subzona mixtă situată în zonă protejată
M2 - subzona mixtă situată în afara limitelor zonei protejate, cu clădiri având regim de
construire continuu sau discontinuu şi înălţimi maxime de P+10 niveluri în cazul
accentelor înalte
M3 - subzona mixtă situată în afara limitelor zonei protejate, având regim de construire
continuu sau discontinuu şi înălţimi maxime de P+4 niveluri
M4 - subzona mixtă situată în afara limitelor zonei protejate, având regim de construire
continuu sau discontinuu şi înălţimi maxime de P+4 niveluri situate în zone
destructurate
L - ZONA DE LOCUIT
L1- SUBZONA LOCUINŢELOR INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2

NIVELURI:
L1a - locuinţe individuale şi colective mici, cu maxim P+2 niveluri, situate în afara zonei protejate,
pe parcelări tradiţionale/spontane;
L1b - locuinţe individuale şi colective mici cu maxim P+2 niveluri situate în interiorul zonei
protejate;
L1c - locuinţe individuale şi colective mici cu maxim P+2 niveluri situate în noile extinderi sau
enclave neconstruite;
L1d - locuinţe individuale mici pe parcele cu POT < 30% situate în zona culoarelor plantate
propuse pentru ameliorarea climatului;
L1e - locuinţe individuale existente mici cu maxim P+2 niveluri situate în zone cu caracter rural,
L2 SUBZONA LOCUINŢELOR INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2

NIVELURI REALIZATE PE BAZA UNOR LOTIZĂRI ANTERIOARE
L2a - locuinţe individuale şi colective mici realizate pe baza unor lotizări urbane anterioare cu P -
P+2 niveluri situate în afara zonei protejate;
L2b - locuinţe individuale şi colective mici realizate pe baza unor lotizări urbane anterioare cu P -
P+2 niveluri situate în zone protejate;
L3 SUBZONA LOCUINŢELOR COLECTIVE MEDII (P+3-4 NIVELURI) SITUATE ÎN

ANSAMBLURI PREPONDERENT REZIDENŢIALE
L3a - subzona locuinţelor colective medii cu P+3 – P+4 niveluri formând ansambluri
preponderent rezidenţiale situate în afara zonei protejate;
L3b - subzona locuinţelor colective medii cu P+3 – P+4 niveluri formând ansambluri
preponderent rezidenţiale situate în zone protejate;
6
V - ZONA SPAŢIILOR VERZI
V1 SUBZONA SPAŢIILOR VERZI PUBLICE CU ACCES NELIMITAT
V1.a - subzona spaţiilor verzi publice cu acces nelimitat - parcuri, grădini, scuaruri, precum şi
plantaţii de aliniament ale arterelor principale sau secundare, plantaţii aferente
promenadelor pietonale, amenajări locale ambientale;
V1.b - subzona spaţiilor verzi publice cu acces nelimitat - parcuri, grădini, scuaruri, precum şi
plantaţii de aliniament ale arterelor principale sau secundare, plantaţii aferente
promenadelor pietonale, amenajări locale ambientale situate în zone protejate.
V2 SUBZONA SPAŢIILOR VERZI PENTRU AGREMENT SI SPORT
V3 SUBZONA SPAŢIILOR VERZI PENTRU PROTECŢIA CURSURILOR DE APĂ ŞI A

ZONELOR UMEDE
V4 SUBZONA CULOARELOR DE PROTECŢIE FAŢĂ DE INFRASTRUCTURA

TEHNICĂ
V5 SUBZONA PĂDURILOR DE AGREMENT CU ROL DE AMELIORARE A

MICROCLIMATULUI
A - ZONA DE ACTIVITĂŢI PRODUCTIVE ŞI SERVICII
A1 - SUBZONA UNITĂŢILOR MICI ŞI MIJLOCII PRODUCTIVE ŞI DE SERVICII
A2 - SUBZONA UNITĂŢILOR AGRO - INDUSTRIALE
T - ZONA TRANSPORTURILOR
T1 - SUBZONA TRANSPORTURILOR RUTIERE
T2 - SUBZONA TRANSPORTURILOR FEROVIARE
G - ZONA DE GOSPODARIE COMUNALA
G1 -SUBZONA CONSTRUCŢIILOR ŞI AMENAJĂRILOR PENTRU GOSPODĂRIE

COMUNALĂ
G2 -SUBZONA CIMITIRELOR
S - ZONA CU DESTINAŢIE SPECIALĂ
S1 -SUBZONA CU DESTINAŢIE SPECIALĂ CU CARACTER URBAN SITUATA ÎN ZONA

PROTEJATA
S2 - SUBZONA CU DESTINAŢIE SPECIALĂ SITUATĂ ÎN AFARA ZONELOR PROTEJATE
ZONE CUPRINSE ÎN EXTRAVILAN
Tex – SUBZONĂ TRANSPORTURI ŞI ECHIPAMENTE TEHNICO-EDILITARE

EX1 – SUBZONĂ TERENURI AGRICOLE
EX2 – SUBZONĂ CU DESTINAŢIE SPECIALĂ
EX3 – PERDELE DE PROTECŢIE
7
7. OBSERVAŢII PRIVIND ALCĂTUIREA REGULAMENTULUI:
1. În mod normal, în regulamentele urbanistice din alte ţări europene, obiectivele de utilitate publică -
construcţii şi spaţii plantate şi amenajate - nu fac obiectul prevederilor regulamentare deoarece
acestea sunt protejate prin lege, au în majoritate ca beneficiar şi responsabil aceeaşi autoritate
publica locală care eliberează certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construire şi deci nu pot
face obiectul speculei funciare şi imobiliare. Deoarece în ţara noastră, aplicarea practică a
regulamentelor reîncepe după un hiatus de decenii, s-a considerat necesară o protecţie suplimentară
a obiectivelor de utilitate publică şi, în consecinţă, acestea fac obiectul unor articole de regulament.
2. Deoarece Regulamentul Local de Urbanism este un document opozabil în justiţie, structura acestuia
a urmat uzanţele în acest domeniu din ţările cu o îndelungată experienţa de aplicare, utilizare şi
reactualizare a unor astfel de regulamente; astfel s-a ţinut seama de faptul că:
(a) prevederile trebuie să fie simplu şi clar exprimate, fără posibilitatea de interpretare diferită,
(b) nu se admit trimiteri de la prevederile care privesc o unitate teritorială de referinţă la alta, chiar
dacă apar unele repetări,
(c) în cazul unor situaţii insuficient de clare, documentul scris prevalează asupra celui grafic.
3. Prevederile Regulamentului au fost adaptate situaţiei de tranziţie în care au apărut sporadic sau încă
întârzie să îşi facă simţită prezenţa noi tipuri de grupări de funcţiuni, motiv pentru care există un grad
ridicat de flexibilitate care să permita dezvoltarea acestora.
4. Întrucât o parte importanta a localitatii a fost configurată pe baza unor regulamente anterioare,
prevederile acestui regulament menţin, restituie şi interpretează în raport cu exigenţele actuale,
dispoziţiile din regulamentele precedente.
5. În cazul unor particularitati evidente, unele dintre prevederile acestui regulament au prevalat fata de
prevederile Regulamentului General de Urbanism, ca de exemplu cele privind zona protejată.
6. Pentru lotizările existente, în special pentru cele protejate şi pentru cele realizate cu clădiri standard
cuplate sau izolate, condiţiile de construire au fost restituite dupa măsuratorile din planurile
cadastrale, pentru a se evita deteriorarea calităţii locuirii şi a aspectului general al acestor zone
datorată unor presiuni speculative.
7. Deoarece în planul la scara 1/25 000 nu este posibilă indicarea grafică a unităţilor de referinţă, acest
plan urmează să fie însoţit de detalieri la scara 1/5000 sub forma unui album care va constitui o bază
mai uşor de utilizat în vederea acordării certificatelor de urbanism şi autorizaţiilor de construire.
TITLUL II
- PRESCRIPŢII SPECIFICE PE ZONE, SUBZONE ŞI
UNITĂŢI TERITORIALE DE REFERINŢĂ -
1. ZONE PROTEJATE – REGLEMENTĂRI

ART. 1
Intervenţiile asupra monumentelor istorice se vor face conform prevederilor Legii 422 din
iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice republicată în 2006:
1. Intervenţiile asupra monumentelor istorice de importanţa locală (B) se fac numai pe baza şi cu
respectarea avizului emis de către Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul
Cultural Naţional Vrancea;
8
2. Intervenţiile asupra monumentelor istorice de importanţa naţională (A) se fac numai pe baza şi cu
respectarea avizului emis de către Ministerul Culturii şi Cultelor.
ART. 2
În sensul Legii 422 din iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice republicată în
2006, intervenţiile ce se efectuează asupra monumentelor istorice sunt:
1. toate lucrările de cercetare, conservare, construire, extindere, consolidare, restructurare,

amenajări peisagistice şi de punere în valoare, care modifică substanţa sau aspectul
monumentelor istorice;
2. executarea de mulaje de pe componente ale monumentelor istorice;
3. amplasarea definitivă sau temporară de împrejmuiri, construcţii de protecţie, piese de mobilier fix,
de panouri publicitare, firme, sigle sau orice fel de însemne pe şi în monumente istorice;
4. schimbări ale funcţiunii sau destinaţiei monumentelor istorice, inclusiv schimbările temporare;
5. strămutarea monumentelor istorice;
6. amenajări de căi de acces, pietonale şi carosabile, utilităţi anexe, indicatoare, inclusiv în zonele
de protecţie a monumentelor istorice;
7. Autorizaţia de construire, autorizaţia de desfiinţare, precum şi autorizaţiile referitoare la

intervenţiile menţionate mai sus se eliberează numai pe baza şi în conformitate cu avizul Direcţiei
Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Vrancea şi /sau avizul Ministerului
Culturii şi Cultelor – dupa caz şi cu celelalte avize sau aprobări, potrivit dispoziţiilor legale în
vigoare.
ART. 3
Referitor la imobilele care nu sunt monumente istorice, dar care se află în zona protejată:
1. Intervenţiile care se efectuează asupra imobilelor care nu sunt monumente istorice, dar care se
află în zone de protecţie a monumentelor istorice, precum şi construcţiile noi în zonele de protecţie
a monumentelor istorice se autorizează numai daca siguranţa şi servitutea de vedere a
monumentelor din apropiere nu sunt afectate şi daca se încadreaza în arhitectura specific locală ,
cu condiţia obţinerii avizului favorabil al Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul
Cultural Naţional Vrancea şi cu celelalte avize, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare;
- În baza STUDIULUI ISTORIC sunt marcate zonele de protecţie de jur-împrejurul monumentului

istoric
2. Intervenţiile care se efectuează asupra imobilelor care nu sunt monumente istorice, dar care se
află în zone protejate, precum şi construcţiile noi în zonele protejate se autorizează direct în baza
reglementărilor prevăzute în prezentul Regulament Local de Urbanism şi a prevederilor
Regulamentului de Intervenţie în Zone Protejate
3. În situatia în care, în timpul lucrărilor se descoperă vestigii arheologice, beneficiarul şi

antreprenorul în mod solidar au obligaţia ca în cel mai scurt timp să aducă la cunostinţa Direcţiei
Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Vrancea şi a Muzeului de Istorie şi
Arheologie a Judeţului Vrancea acest fapt.
9
ART. 4
Intervenţiile în siturile arheologice reperate sau cu potenţial se vor face conform
prevederilor Ordonanţei de Guvern nr. 43 din 30.01.2000 :
1. În cazul zonelor cu potenţial arheologic cunoscut şi cercetat, regimul de protecţie este

reglementat de legislaţia în vigoare privitoare la protejarea monumentelor istorice şi a bunurilor
mobile care fac parte din patrimoniul cultural naţional;
2. Zonele cu patrimoniu arheologic reperat, delimitate şi instituite conform legii, beneficiază de

protecţia acordată zonelor protejate, precum şi de măsurile specifice de protecţie prevăzute de
respectiva ordonanţă;
3. În cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evidenţiat întâmplător (ca urmare a factorilor naturali
sau a acţiunilor umane, altele decât cercetarea arheologică) se instituie, din momentul
descoperirii de bunuri arheologice, în vederea cercetării şi stabilirii regimului de protejare,
temporar, pentru o perioadă ce nu poate depăşi 12 luni, regimul de protecţie pentru bunurile
arheologice şi zonele cu potenţial arheologic;
4. În cazul zonelor cu potenţial arheologic este necesară o cercetare arheologică în vederea

înregistrării şi valorificării ştiinţifice a acestora;
5. Săpătura arheologică şi activităţile umane întreprinse asupra patrimoniului arheologic se

efectuează numai pe baza şi în conformitate cu autorizaţia emisă de Ministerul Culturii, în
condiţiile legii;
6. Utilizarea detectoarelor de metale în situri arheologice, în zonele de interes arheologic prioritar şi

în zonele cu patrimoniu arheologic reperat este permisă numai pe baza autorizării prealabile
emise de MinisterulCulturii;
7. Până la descărcarea de sarcină arheologică terenul care face obiectul cercetării este protejat ca
sit arheologic, conform legii;
8. Autorizarea lucrărilor de construire sau desfiinţare din zonele cu patrimoniu arheologic reperat
sau marcat pe planşele prezentului PUG se aprobă numai pe baza şi în conformitate cu avizul
Ministerului Culturii
9. În cazul zonelor cu patrimoniu arheologic evidenţiat întâmplător, până la descărcarea de

sarcină arheologică, autorizarea de construire se suspendă sau, după caz, primarul localităţii
dispune întreruperea oricărei alte activităţi, în conformitate cu avizul serviciilor publice
descentralizate ale Ministerului Culturii, şi se instituie regimul de supraveghere sau săpătură
arheologică .
10. Toate lucrările care urmează să afecteze solul din intravilanul municipiului Focşani (săpături
pentru fundaţii, pentru şanţurile necesare amplasării de conducte sau de canale de irigaţii mai
adînci de 40 cm sau executare de gropi pentru plantare pomi sau viţă de vie) urmează să fie
anunţate prin grija primăriei mun. Focşani, Direcţiei pentru Cultură Culte şi Patrimoniu Cultural
Naţional a jud. Vrancea pentru a proceda în funcţie de anvergura intervenţiei şi de locul
acestora.
Aceste prevederi sunt valabile şi pentru lucrările similare cu cele enumerate anterior care
urmează să se execute şi în extravilanul municipiului Focşani pentru a se evita distrugerea unor situri
arheologice de mare importanţă amplasate în teritoriul administrativ al oraşului.
10
2. ZONE DE SIGURANŢĂ ŞI DE PROTECŢIE

SANITARĂ – REGLEMENTĂRI
1. Autorizarea lucrărilor de construire în interiorul zonelor de protecţie pe baza normelor sanitare se
face numai pe baza şi în conformitate cu avizul Direcţiei de Sănătate Publică.
2. Se va solicita avizul sanitar pentru proiectarea, amplasarea şi executarea construcţiilor de locuinţe

sau de obiective de utilitate publică sau privată, pentru transformarea, extinderea sau schimbarea
destinaţiei construcţiilor sau instalaţiilor, cât şi pentru PUZ-urile necesare conform Reglementărilor
propuse.
3. Se vor dimensiona şi institui perimetrele de protecţie hidro-geologică şi zonele de protecţie

sanitară (cu regim sever şi de restricţie) la sursele şi instalaţiile de alimentare cu apă potabilă
conform „Studiului hidrogeologic privind delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a
perimetrului de protecţie hidrogeologică al captarii de apă subterană prin foraje Mândreşti,
pentru alimentarea municipiului Focşani, judeţul Vrancea” şi „Studiul hidrogeologic privind
delimitarea zonelor de protecţie sanitară şi a perimetrului de protecţie hidrogeologică al
captarii de apă subterană prin foraje „Suraia”, pentru alimentarea municipiului Focşani,
judeţul Vrancea”.
- Pentru toate activităţile de pe terenurile situate în perimetrele de protecţie hidrogeologică în

cadrul procedurilor de reglementare din punctul de vedere al protecţiei mediului este necesară
întocmirea unui studiu de evaluare a impactului asupra mediului în care să se prevadă
prevenirea pătrunderii oricărui subsanţe poluante greu degradabile sau nedegradabile în apele
subterane.
- Amenajarea terenurilor inculse în zonele de protecţie sanitară cu regim de restricţie:
- Deţinătorii de terenuri incluse în aceste zone, le pot exploata din punct de vedere agricol,
având însă următoarele interdicţii:
- Utilizarea îngrăşămintelor naturale şi chimice;
- Utilizarea substanţelor fitosanitare;
- Irigări cu ape uzate, chiar epurate complet;
- Amplasarea garajelor şi coteţelor de animale şi a depozitării de gunoi animalier;
- Păşunatul şi însilozirea nutreţurilor;
- Amplasarea de sere şi de iazuri piscicole;
- Amplasarea de abatoare;
- Amplasarea de bazine neetanşe cu ape reziduale, puţuri absorbante, haznale;
- Amplasarea de spitale, locuinţe, aeroporturi, unităţi militare, dacă nu dispun de sistem de

transport prin canalizare a apelor reziduale şi pluviale în condiţii de siguranţă în afara
zonei de restricţie;
- Amplasarea de cimitire umane, animale, cimitire de maşini, containere deşeuri;
- Vidanjarea şi spălarea cisternelor cu ape fecaloid-menajere;
11
- Infiltarea / injectarea de ape de zăcămînt sau de răcire;
- Efectuarea manevrelor militare, amplasarea de balastire, exploatări de turbă, piatră,

lucrări de drenaj, sau orice lucrări care diminuează stratul acoperitor – protector al
acviferului;
- Executarea de construcţii pentru activităţi industriale şi agricole (grajduri, silozuri,

depozite de carburanţi, lubrifianţi, combustibili solizi);
- Amplasarea de campinguri, ştranduri, în lipsa sistemelor de transport – canalizare

exterior zonei cu regim de restricţie;
- Spălarea maşinilor şi efectuarea schimburilor de ulei;
- Transportul de conducte de substanţe poluante de orice fel, cu excepţia reţelelor de

canalizare din interiorul zonei cu regim de restricţie care sunt strict etanşate.
- Amenajarea terenurilor incluse în zonele de protecţie sanitară cu regim sever:
- În zonele de protecţie sanitară cu regim sever instituite pentru captările de ape subterane şi în
partea de pe mal a acestor zone instituite pentru ape de suprafaţă, sunt interzise toate
activităţile prevăzute pentru zona de protecţie sanitară cu regim de restricţie, precum şi:
- Amplasarea de construcţii care nu sunt legate direct de exploatarea sursei şi a

instalaţiilor;
- Traversarea zonelor de către sisteme de canalizare pentru ape uzate, cu excepţia celor
aferente obiectivului protejat, care prezintă măsuri speciale de etanşeitate;
- Deversarea apelor uzate chiar dacă sunt epurate;
- Terenul aferent zonei de protecţie cu regim sever, va fi protejat împotriva eroziunii şi

inundaţiilor, lucrările vechi, deschise ca: galerii, canale, foraje, puţuri, pîlnii de explozii,
vor fi asigurate pentru pătrunderea apelor cu potenţial poluant.
- Pe terenurile agricole cuprinse în zonele de protecţie sanitară cu regim sever se vor

putea exploata numai culturi de plante perene păioase, pomi fructiferi, cu condiţia să nu
provoace degradarea lucrărilor de alimentare cu apă. De asemenea sunt interzise:
- Irigarea cu ape care nu au caracteristici de potabilitate

- Culturi care necesită îngrijirea cu tracţiune animală
- Păşunatul
4. Fosele septice vidanjabile şi impermeabilizate se vor amplasa la distanţele minime de 3m faţă de
conductele reţelei de apă potabilă, 10m faţă de locuinţele vecine, 20-50m faţă de sursele locale de
apă potabilă (fântâni, pompe de mână, izvoare captate etc.).
5. Se vor asigura zone de protecţie sanitară între teritoriile protejate (zone de locuit, zonele de
odihnă, zonele social-culturale etc.) şi întreprinderile agricole, agro-zootehnice şi industriale
sau o serie de unităţi care pot polua factorii de mediu sau pot produce disconfort şi unele
riscuri sanitare (cimitire, staţie de epurare etc.) în conformitate cu OMS 536/1997 publicat în
MO 140/1997:
- Daca terenul / imobilul se află în zona de protecţie sanitară a fermei avicole şi conform art.5
din Legea 204/2008 privind protejarea exploataţiilor agricole, deţinătorul exploataţiei poate
iniţia proceduri judiciare în vederea demolării construcţiilor neautorizate sau autorizate fără
respectarea legii.
12
- Pentru emiterea autorizaţiilor de construcţie pe terenurile care se află în zona de protecţie a

exploataţiei agricole de creştere a păsărilor (1000m) marcate ca atare în planşa de
reglementări prin certificatul de urbanism se va solicita obţinerea avizului conform al Direcţiei
pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Vrancea.
6. Amplasarea zonelor destinate industriilor poluante se va face pe baza studiilor de impact de mediu,
topografice, hidrometeorologice şi dispersie a poluanţilor, astfel încât acestea să nu depăşească
concentraţiile maxime admise prevăzute în normative în teritoriile protejate (zonele de locuit,
parcurile, rezervaţiile naturale, zonele de interes balneoclimateric, de odihnă şi recreere, instituţiile
social-culturale şi medicale, precum şi unităţile economice ale căror procese tehnologice necesită
factori de mediu lipsit de impurităţi).
7. Zona de protecţie sanitară pentru staţia de epurare a localităţii va fi de minim 300m faţă de
teritoriile protejate (zonele de locuit, parcurile, rezervaţiile naturale, zonele de interes
balneoclimateric, de odihnă şi recreere, instituţiile social-culturale şi medicale, precum şi unităţile
economice ale căror procese tehnologice necesită factori de mediu lipsit de impurităţi).
8. Zona de protecţie sanitară pentru depozitele de deşeuri va fi de minim 1000m faţă de teritoriile
protejate (zonele de locuit, parcurile, rezervaţiile naturale, zonele de interes balneoclimateric, de
odihnă şi recreere, instituţiile social-culturale şi medicale, precum şi unităţile economice ale căror
procese tehnologice necesită factori de mediu lipsit de impurităţi).
9. Se interzice construirea în zonele de protecţie a surselor şi instalaţiilor de apă potabilă, a staţiilor de

epurare, a conductelor de transport produse petroliere, gaze, linii de înaltă şi medie tensiune etc.
- Zona de protecţie la conducta de transport ţiţei este de 10m de o parte şi de alta a
conductei, zonă în care se interzice „ efectuarea oricăror lucrări de construcţii şi montaj, chiar cu
caracter provizoriu”.
- Zona de protecţie la conducta de transport gaze este de 20 m de o parte şi de alta a
conductei, zonă în care se interzice „ efectuarea oricăror lucrări de construcţii şi montaj, chiar cu
caracter provizoriu”.
10. Se emit autorizaţii de construire în zonele de siguranţă a surselor şi instalaţiilor de apă potabilă, a
staţiilor de epurare, a conductelor de transport produse petroliere, gaze, linii de înaltă şi medie
tensiune etc. condiţionat de obţinerea unui aviz favorabil emis de deţinătorul echipamentelor,
instalaţiilor, construcţiilor şi/sau conductelor în cauză.
- Zona de siguranţă la conducta de transport gaze este de 100 m de o parte şi de alta a
conductei, zonă în care autorizarea construcţiilor se poate face doar în baza unui aviz favorabil
emis de deţinătorul conductei
- Zona de siguranţă la liniile electrice coincide cu zona de protecţie
Pentru depozitele de deşeuri se vor înainta proiectele întocmite conform OMS 117/2002, însoţite de
studii de impact pentru sănătate şi mediu, studii geologice, hidrogeologice şi urbanistice, conform
OMS 536/1997, art. 8,10,11 şi 43.
11. Pentru sistemul de canalizare-epurare documentaţia înaintată la DSP-Vrancea spre avizare sanitară
va fi însoţită de studiul de impact asupra sănătăţii populaţiei şi mediului înconjurător conform OMS
536/1997 art.28
12. Zona de protecţie aferentă capacităţii energetice, este zona în care se instituie restricţii privind
accesul persoanelor şi regimul construcţiilor; această zonă se instituie pentru a proteja capacitatea
energetică şi pentru a asigura accesul personalului pentru exploatare şi mentenanţă.
Zona de siguranţă aferentă capacităţii energetice, în care se instituie restricţii şi interdicţii, în
scopul asigurării funcţionării normale a capacităţii energetice şi pentru evitarea punerii în pericol a
persoanelor, bunurilor şi mediului din vecinătate; zona de siguranţă cuprinde şi zona de protecţie.
13
13. Pentru o staţie electrică de conexiune/transformare zonele de protecţie şi de siguranţă se stabilesc

conform cap.V, art.16 din Norma tehnică privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţa
aferentă capacităţilor energetic rev.I text actualizat, şi anume:
- Zona de protecţie este delimitată de împrejmuirea instalaţiilor, echipamentleor şi a anexelor

tehnologice ale acestora;
- Zona de siguranţă a staţiei electrice, ţinând seama de tensiunea cea mai înaltă a acesteia, se
stabileşte astfel: pentru o staţie electrică cu tensiunea cea mai înaltă de 110kV, cand staţia este
de tip exterior, este zona extinsă în spaţiu delimitat la distanţă de 20 m de împrejmuirea staţiei,
pe fiecare latură a acesteia.
Pentru staţiile eclectrice cu tensiunea cea mai înaltă de 110kV de tip exterior, se poate diminua
zona de siguranţă în cazul vecinătăţii cu clădirile nelocuite şi depozitele având categoria de
pericol de incendiu D sau E şi având gradul de rezistenţă la foc I sau II, care se pot instala cu
acordul titularului de licenţă/proprietarului staţiei cu tensiunea cea mai înaltă de 110kV, la
distanţa minimă de 10m de împrejmuirea staţiei.
14. Pentru un post de transformare zonele de protecţie şi siguranţă se stabilesc conform cap V art.17,
din Norma tehnică privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţa aferentă capacităţilor
energetice rev.I text actualizat, şi anume:
- Pentru posturi aeriene pe stâlpi este delimitată de conturul fundaţiei stâlpilor şi de

protecţie pe sol a platformei suspendate;
- Pentru posturi de transformare, puncte de alimentare, cabine de secţionare în

construcţie zidită sau realizate din alte materiale (cabine metalice), supraterane, zona
de protecţie este delimitată astfel:
I. De suprafaţa construită, respectiv suprafaţa fundaţiei (atunci cand aceasta

depăşeşte conturul cabinei metalice), pe laturile fără uşi de acces şi fără ferestre
de ventilaţie;
II. La distanţă de 3m faţă de latura cu acces în post pentru transformator;
III. La distanţă de 1,5m faţă de alte laturi cu uşi, respectiv cu ferestre de ventilaţie,
acolo unde este cazul;
- Pentru posturi de transformare subterane, este egală cu protecţia pe sol a

perimetrului încăperii postului;
- Pentru posturi de transformare, puncte de alimentare, cabine de secţionare supraterane,

amplasate în cabina metalică, în construcţie zidită/ în anvelopă de beton sau înglobate
în clădiri precum şi pentru posturi subterane, prevăzute cu echipament cu ulei uscat
15. Pentru linii electrice aeriene cu tensiuni de peste 1kV zona de protecţie şi zona de siguranţă
coincid cu culoarul de trecere al liniei şi sunt simetrice faţă de axul liniei. Se stabilesc conform cap.
V, art. 18, art.19, art.20, art.21, din Norma tehnică privind delimitarea zonelor de protecţie şi de
siguranţa aferentă capacităţilor energetice rev.I text actualizat.
Dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau dublu circuit este de
24 m pentru LEA cu tensiuni între 1 şi 110 kV;
Pe teren împădurit, dimensiunea (lăţimea) zonei de protecţie şi de siguranţă a unei linii simplu sau
dublu circuit 110kV construită este de 32 m;
LEA 20kV, cu conductoare izolate sau neizolate, se construiesc la marginea drumurilor, inclusiv a
celor forestiere, în culoare amplasate în zonele de protecţie a drumurilor publice, la limita zonei de
siguranţă acestora, în condiţiile precizate în NTE 003/04/00.
14
În cazul LEA 20kV simplu sau dublu circuit construită pe teren împădurit „distanţa pe verticală dintre
conductorul cel mai apropiat de arbori şi vârful arborilor, inclusiv o creştere previzibilă pe o perioadă
de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei, trebuie să fie de cel puţin 1m;
Menţinerea culoarului de trecere al liniei prin păduri se realizează prin defrişări periodice,
programate de deţinătorul liniei, conform drepturilor conferite prin Legea energiei electrice.
Pentru linii electrice aeriene cu tensiunea mai mică sau egală de 1kV, zona de protecţie şi zona de
siguranţă se delimitează la 0,1m în exteriorul conductoarelor extreme ale liniei.
16. Pentru linii electrice în cablu zona de protecţie şi zona de siguranţă se stabileşte conform cap. V,
art. 18, art.19, art.20, art.21, din Norma tehnică privind delimitarea zonelor de protecţie şi de
siguranţa aferentă capacităţilor energetice rev.I text actualizat şi anume:
- În cazul instalării în pământ a cablurilor de medie sau/şi joasă tensiune zona de protecţie
a traseului de cabluri coincide cu zona de siguranţă, este simetrică faţă de axul traseului
şi are lăţimea de 0,8 m; în plan vertical zonele de protecţie şi de siguranţă ale traseului
de cabluri se delimitează prin distanţa (adâncimea) de pozare în valoare de cel puţin
0,8m.
17. Conform „Norme tehnice privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente
capacităţilor energetice (Ordinul ANRE nr.4/09.03.2007 modificat şi completat cu Ordinul ANRE
nr.49/29.11.2007) lăţimea zonei de protecţie şi de siguranţă a liniilor electrice aeriene este de 400kV
este de 75m.
18. Pentru reglementarea dispunerii cablurilor de comunicaţii trebuie să se emită o Hotarare de Consiliu
prin care sa se interzica instalarea aeriana a cablurilor in intravilanul Municipiului Focsani si prin care
sa fie prevazuta realizarea unei infrastructuri subterane (canalizatie metropolitana) necesara preluarii
retelelor de comunicatii aeriene, precum si a retelelor de comunicatii viitoare.
In proiectarea si realizarea reţelei metropolitane vor trebui indeplinite urmatoarele conditii,

cumulativ:
1. capacitatea infrastructurii de canalizatie nu trebuie sa limiteze sub nicio forma numarul de
operatori de telecomunicatii existenti sau viitori;
2. reteaua va acoperi intravilanul municipiului Focsani;
3. reteaua nu va afecta proprietatile private, sau acolo unde este cazul se vor respecta prevederile
normative aplicabile in contextul dat;
4. canalizatia va fi astfel amplasata incat sa reduca la minim cantitatile de refaceri. Se va incerca,
pe cat posibil instalarea in spatiul verde. Acolo unde nu este posibil, instalarea se va realiza in
zonele de acces pietoni (trotuar);
5. lucrarile vor fi corelate cu celelate investitii ale primariei(cu lucrarile de modernizare strazi,
proiecte de trafic, etc.);
6. reteaua va fi astfel proiectata incat sa poata fi utilizata de orice operator, conform principiului
neutralitatii, indiferent de tehnologia de transmisiuni adoptata de acestia;
7. reteaua va permite accesul deschis al oricarui operator la suport – criteriu de eligibilitate;
8. suportul se va limita la infrastructura (tevi, tubulatura, conducte, fibra optica pasiva).
3. ZONE CU RISC GEOTEHNIC

REGLEMENTĂRI
1. În zonele cu risc geotehnic se impun interdicţii/restricţii temporare de construire până la
soluţionarea problemelor geotehnice
15
4. CĂI DE COMUNICAŢIE – REGLEMENTĂRI

SECŢIUNEA I
PREVEDERI GENERALE
ART.1
Străzile de pe teritoriul municipiului Focşani vor respecta prevederile legale în vigoare (Ordinul nr.
49 din 27.01.1998, STAS10144/2-91 RTC.)
Zona de protecţie pentru drumurile de pe raza teritoriului municipiului Focşani vor respecta
prevederile Ordonanţei nr. 43 din 1997 cu completările şi modificările ulterioare:
Categoria drumului Autostradă Drum Naţional Drum Judeţean Drum Comunal

Distanţa de la axul drumului
până la marginea exterioară a 50 22 20 18
zonei drumului (m)
SECŢIUNEA II
NORME PENTRU DIMENSIONAREA ARTERELOR DE CIRCULAŢIE
ART.2
Străzile din localităţile urbane sunt clasificate în raport cu intensitatea traficului şi de funcţiile pe
care le îndeplinesc, astfel:
- Străzi de categoria I – magistrale – 6 benzi - asigură preluarea fluxurilor majore ale oraşului
- Străzi de categoria a II-a – de legătură – 4 benzi – asigură circualţia majoră între zonele
funcţionale şi de locuit
- Străzi de categoria a III-a – de colectare – 2 benzi – preiau fluxurile de trafic din zonele
funcţionale şi le dirijează spre străzile de legătură sau magistrale
- Străzi de categoria a IV- a – de folosinţă locală – asigură accesul la locuinţe şi servicii curente
sau ocazionale din zonele cu trafic foarte redus
Numărul
Dimensiunile
Categoria benzilor Lăţimea părţii
Elementele străzii elementelor
străzii de carosabile
străzii, în m
circulaţie
I 6 21,00 - Trotuar - 2,25
- Fîşie liberă - 2,00
- Lăţime totală - 29,50
II 4 14,00 - Trotuar - 2,25
III 2 7,00 - Trotuar - 2,00

6,00 - Trotuar - 2,00
IV 1 3,50 - Trotuar - 1,00
- Fîşie liberă - ------
16
3,00 - Trotuar - 1,00

- Fîşie liberă - -------
- Trotuarele la străzile din localitate sunt de regulă, separate de partea carosabilă printr-o fîşie liberă
rezervată pentru amplasarea pomilor, a instalaţiilor subterane, a stîlpilor de iluminat şi de
telecomunicaţii.
- Fâşia liberă la străzile de categoria III poate fi prevăzută numai în cazul cînd distanţa dintre fronturile
construcţiilor de pe părţile laterale ale străzilor permite existenţa acestora; în caz contrar trotuarele
sunt adiacente părţii carosabile.
- Artera de circulaţie cu traseu înfundat nu va avea o lungime mai mare de 150,00m şi va fi prevăzută
la capătul înfundat cu buclă pentru întoarcerea autovehiculelor, cu raza de minim 6,00m
SECŢIUNEA III
DISPOZIŢII FINALE
ART.3
- Străzile nou propuse în noile enclave cu locuinţe individuale vor fi minim de categoria a III-a, excepţie
făcând străzile cu lungimi mai mici de 150 m pentru care nu există posibilitatea de a se prelungi şi se
vor amenaja cu fundături prevăzute la capătul înfundat cu buclă pentru întoarcerea autovehiculelor,
cu raza de minim 6,00m
- Străzile noi propuse ce leagă două străzi existente vor prelua caracteristicile categoriei superioare cu
care au tangenţă, cu condiţia ca parcelarul şi fondul construit existent să permită acest lucru.
- Pe arterele de circulaţie de categoriile I şi II având fronturi fragmentate sau constituite din parcele cu
deschidere la stradă de sub 40,00, se vor asigura artere locale de minim 6,00m lăţime, separate de
carosabil prin zone verzi de aliniament şi pietonale de minim 3,00m.
Executarea lucrărilor edilitare ce afectează suprafaţa străzilor (carosabil şi trotuar) se vor aproba doar
cu condiţia, ca la terminarea acestora să se refacă sistemul rutier ( stratificaţie, grosime stratificaţie şi
tip de îmbrăcăminte) identic cu cel existent la începerea lucrărilor.
5. PARCAREA AUTOVEHICULELOR
-REGLEMENTĂRI-
SECŢIUNEA I:
PRINCIPII GENERALE
ART.1
Prevederile prezentelor reglementări au caracter normativ privind asigurarea numărului minim de locuri
de parcare şi se vor aplica la elaborarea, avizarea şi aprobarea documentaţiilor pentru realizarea
clădirilor şi amenajărilor pe teritoriul municipiului Focşani.
ART.2
Sunt prevăzute reglementări şi pentru construcţiile existente pe lotizări anterioare intrării în vigoare a
Hotărârii Guvernului României nr. 525/1996 - pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism,
hotărâre ale cărei prevedri stau la baza prezentelor reglementări cu caracter normativ.
17
SECŢIUNEA II
NORME DE PARCARE PE FUNCŢIUNI URBANISTICE
ART.3
Numărul minim de locuri de parcare necesar realizării clădirilor şi amenajărilor pentru autorizare în
construcţii noi pe teritoriul municipiului Focşani se dimensionează în funcţie de destinaţia şi suprafaţa
utilă sau construită specifică funcţiunilor ce se regăsesc în clădire.
ART.4
Construcţii de locuinţe – necesită parcaje dispersate la domicilii, garaje individuale, iar în unele cazuri
parcaje-garaje în interiorul construcţiilor. Parcarea/gararea autoturismelor se admite numai în interiorul
parcelei, deci în afara circulaţiilor publice, asigurându-se numărul de locuri de parcare funcţie de
suprafaţa construită desfăşurată a locuinţei şi de tipul de locuire. Numărul minim de locuri de parcare ce
trebuie asigurat se stabileşte după cum urmează:
1.1. Subzonele locuinţelor unifamiliale cu acces şi lot propriu:

1.1.1. Se va asigura minim 1 (un) loc de parcare la o locuinţă a cărei suprafaţa construită
desfăşurată este de maxim 100mp;
1.1.2. Se vor asigura minim 2 (două) locuri de parcare la o locuinţă a cărei suprafaţa construită
desfăşurată este mai mare de 100mp;
1.2. Subzonele locuinţelor semicolective/colective cu acces şi lot folosit în comun:

1.2.1. Se va asigura minim 1 (un) loc de parcare pentru fiecare apartament cu suprafaţa
construită desfăşurată de maxim 100mp;
1.2.2. Se vor asigura minim 2 (două) locuri de parcare pentru fiecare apartament cu suprafaţa
construită desfăşurată mai mare de 100mp;
1.3. Subzonele locuinţelor (colective tip blocuri):

1.3.1. Se va asigura minim 1 (un) loc de parcare pentru fiecare apartament;
1.3.2. Faţă de prevederile aliniatului 1.3.1. este necesară, pentru vizitatori, suplimentarea cu
minim 20% a totalului locurilor de parcare/garare stabilite.
ART.5
Construcţii cu funcţiuni de învăţămînt (şcoli postliceale, universităţi, cămine studenţeşti),
financiar bancare, birouri, hoteluri (indiferent de categoria de confort), de alimentaţie
publică (restaurant, cafenea, bar etc.) :
5.1. Pentru toate categoriile de construcţii menţionate se va asigura minim 1(un) loc de parcare
pentru fiecare 60mp ai suprafeţei utile aferente destinaţiei respective, cu excepţia:
- construcţiilor de alimentaţie publică pentru care se va asigura minim 1 (un) loc de parcare
pentru fiecare 8 (opt) „locuri de luat masa” din unitatea de alimentaţie publică;
- hotelurilor pentru care se va asigura minim 1(un) loc de parcare la 2 (două) locuri de
cazare.
5.2. Faţă de prevederile pct. 5.1. se va asigura suplimentarea cu minim 20% a totalului locurilor de
parcare/garare stabilite, pentru salariaţi/vizitatori/aprovizionare.
5.3. Din totalul locurilor de parcare realizate se vor prevedea garaje în procent de 75% din care maxim
25% la sol, atunci cînd condiţiile de amplasament permit acest lucru;
18
ART.6
Construcţii cu funcţiuni comerciale:
6.1 Pentru toate categoriile de spaţii comerciale se va asigura minim 1(un) loc de parcare pentru
fiecare 30mp ai suprafeţei desfăşurate construite
6.2 Faţă de prevedrile de la pct. 6.1 se va asigura suplimentarea cu minim 10% a totalului de
parcare/garare stabilite, pentru salariaţi şi aprovizionare
6.3 Accesele rutiere în parcare se vor realiza numai din artere de circulaţie de categoria a III-a. Aceste
unităţi vor asigura în interiorul parcelei spaţii pentru circulaţia pietonală în condiţii de siguranţă şi
confort, spaţii pentru circulaţia rutieră, platforme pentru parcarea autovehiculelor de mare tonaj
pentru aprovizionare/autocare, spaţii plantate.
ART.7
Construcţii sportive şi amenajări de agrement
7.1 Pentru toate categoriile de construcţii şi amenajari sportive sau de agrement vor fi prevăzute în
funcţie de capacitatea construcţiei:
- câte 1(un) loc de parcare la 15 persoane (public şi/sau sportivi) pentru complexuri sportive,
săli de antrenament, săli de competiţii (specializate sau polivalente), locuri de joacă;
- cîte 1(un) loc de parcare la 20 de persoane (public şi/sau sportivi) pentru stadioane,
patinoare, poligoane pentru tir, popicării etc
- pentru cluburi, discoteci câte 1(un) loc de parcare pentru fiecare 60mp ai suprafeţei utile
aferente destinaţiei respective
7.2 Faţă de prevedrile de la pct. 7.1 se va asigura suplimentarea cu minim 10% a totalului de locuri de
parcare/garare stabilite, pentru personal/salariaţi
7.3 La cele rezultate conform pct. 7.1 şi 7.2 se va adăuga, în funcţie de capacitatea construcţiei câte
1-3 locuri de parcare pentru autocare.
ART.8
Construcţii cu funcţiuni industriale (producţie şi depozitare), service-auto / showroom, de
sănătate:
8.1. Vor fi prevăzute parcaje în funcţie de specificul activităţii, după cum urmează:
- Activităţi desfăşurate pe o suprafaţă de 10-100 mp, minim 1 (un) loc parcare la 25mp ADC
- Activităţi desfăşurate pe o suprafaţă de peste 1000 mp, minim 1 (un) loc parcare la 100mp ADC
8.2. Faţă de prevederile pct.8.1. se va asigura suplimentarea cu 20% a totalului locurilor de
parcare/garare stabilite, pentru salariaţi/vizitatori/aprovizionare;
8.3. Din totalul locurilor de parcare necesare maxim 60% vor fi prevăzute la sol, atunci când condiţiile
amplasamentului permit acest lucru;
8.4. Pentru construcţiile industriale, service-auto/showroom, acesele rutiere în parcare (calculată
conform pct. 8.1 şi 8.2.) se vor realiza numai pe artere de circulaţie de categoria a III-a. Aceste unităţi vor
asigura în interiorul parcelei spaţii pentru circulaţia pietonală în condiţii de siguranţă şi confort, spaţii
pentru citculaţia rutieră, platforme pentru parcarea autovehiculelor de mare tonaj pentru
aprovizionare/autocare, spaţii plantate.
19
ART.9
Construcţii cu funcţiuni de servicii publice (spălătorii auto, vulcanizări, staţii de distribuţie
carburanţi):
9.1. Pentru toate categoriile de construcţii menţionate se va asigura minim 1(un) loc de parcare pentru
fiecare 30mp ai suprafeţei desfăşurate construite;
9.2. Faţă de prevederile pct.9.1. se va asigura suplimentarea cu 20% a totalului locurilor de
9.3. Pentru construcţiile cu funcţiunea de servicii publice (spălătorii auto, vulcanizări) accesele rutiere
se vor realiza numai pe artere de circulaţie de categoria a III-a
SECŢIUNEA III
DISPOZIŢII FINALE
ART.10
Asigurarea numărului minim de locuri de parcare, rezultat şi calcul, este obligatoriu pentru obţinerea
avizelor necesare eliberării autorizaţiei de construire
ART.11
Se exceptează de la aplicarea prevederilor anterioare construcţiile existente situate în zona centrală
protejată sau neprotejată pentru care se solicită autorizarea lucrărilor necesare pentru conversie
funcţională, construcţiile colective situate de-a lungul marilor artere rutiere unde prin regulament se
solicită creşterea mixităţii funcţionale prin conversia funcţională a apartamentelor de la parter.
ART.12
Derogări privind numărului minim de locuri de parcare prevăzut în aceste reglementări cu caracter
normativ, pentru construcţiile noi, propuse a se realiza, se vor putea face în urma stabilirii de către
autorităţile publice locale prin HCL a unor taxe băneşti, în vederea constituirii unui fond pentru construirea
de parcaje publice, subterane sau supraterane pe teritoriul municipiului Focşani.
ART.13
Modul de constituire al fondului pentru construirea de parcaje în construcţii amenajate, procedura de
plată şi cuantumul taxei se vor reglementa prin HCL.
ART.14
Se interzice amplasarea de garaje individuale pe terenurile proprietate publică a municipiului Focşani.
6. DREPTUL DE PARCELARE
SECŢIUNEA I:
BAZA LEGALĂ ŞI DEFINIREA UNOR TERMENI
ART. 1
1. Conform alin.6 al art.6 din Legea 50/1991 republicată în 2004, cu modificările şi completările
ulterioare, pentru operaţiuni notariale privind circulaţia imobiliară atunci când operaţiunile
respective au ca obiect împartiri ori comasări de parcele solicitate în scopul realizării de lucrări
de construcţii precum şi constituirea unei servituţi de trecere cu privire la un imobil, este
necesară solicitarea unui Certificat de Urbanism;
20
Conform Legii nr. 350/2001 cu modificările şi completările ulterioare, art.47, alin.3, lit. b ,
elaborarea Planurilor Urbanistice Zonale este obligatorie în cazul parcelărilor;
2. Prin parcelare se înţelege operaţiunea de proiectare urbanistică prin care se determină

divizarea în 4 sau mai multe parţi alăturate a uneia sau mai multor proprietăţi funciare distincte,
destinate construirii, în scopul de a fi sau nu înstrăinate prin cedări, concesionări sau vânzări a
loturilor rezultate; (art.30 R.G.U)
3. Se înţelege prin parcelă, suprafaţa de teren situată într-o unitate administrativ-teritorială pe un

amplasament bine stabilit, având o singură categorie de folosinţă şi aparţinând unui proprietar
sau mai multor proprietari, în indiviziune; (Legea 7/1996 și Norme tehnice de introducere a
cadastrului general aprobate cu Ordinul MAP 534/2001)
4. Faptul de a proiecta sau construi mai mult de patru cladiri pe o parcelă, constituind un singur
trup, este considerat din punct de vedere al autorizării construcţiilor, ca o parcelare, în sensul
celor prevăzute anterior;
5. Proprietarii suprafeţelor de teren pe a căror întindere se pot construi patru sau mai multe
locuinţe sau clădiri de orice natură , respectănd prevederile prezentului regulament, au dreptul
să le parceleze. Dreptul de parcelare este supus, în afară de prevederile înscrise în
reglementarile legale, dispoziţiilor prezentului regulament .
SECŢIUNEA II :
CONDITII DE REALIZARE A PARCELĂRILOR NOI
În noile parcelări sau în extinderile de intravilan unde sunt marcate străzi noi prin prezentul PUG înainte
de autorizarea construcţiilor este obligatorie întocmirea unui PUZ de parcelare care să fie redactat pe o
ridicare topo actualizată, PUZ care v-a reglementa poziţia exactă a străzilor, racordarea la reţelele
edilitare, conformarea parcelelor (raportul laturilor, suprafaţa, deschiderea la stradă, etc.). Este interzis
prin aceste PUZ-uri modificarea indicatorilor principali de urbanism prevăzuţi prin prezentul PUG, precum
Hmax, regim de înălţime, CUT, dimensiunile minime ale parcelelor sau a deschiderii minime la stradă.
ART. 2
Se va aproba parcelarea unui teren intravilan sau care urmează sa fie introdus în intravilan, dacă:
1. terenul se află în întregime sau în parte într-o zonă construibilă;
2. pentru fiecare porţiune de teren se aplică prevederile zonei şi ale unităţilor teritoriale prevazute în
prezentul regulament;
3. aşezarea şi natura terenului permite construirea în mod igienic, eficient şi după normele de
siguranţa şi rezistenţă în vigoare .
ART. 3
Pentru a putea obţine aprobarea parcelării unui imobil proprietarul terenului trebuie să solicite
în prealabil certificatul de urbanism. Acesta se va obţine de la Primăria municipiului Focşani, şi prin el
autoritaţile publice locale sunt obligate conform Legii 350/2001 cu modificările şi completările ulterioare,
să solicite întocmirea unui Plan Urbanistic Zonal care se va aproba conform legilor în vigoare şi care va
sta la baza viitoarei parcelări reglementând forma, dimensiunile, accesul şi echiparea edilitară a
viitoarelor parcele astfel obţinute.
ART. 4
1. Sunt interzise parcelările prin care se obţin mai mult de 12 loturi pe terenurile situate pe străzi, unde
nu există sau nu sunt prevăzute reţele de apă potabilă şi canalizare pentru evacuarea apelor uzate;
21
2. Se poate totuşi admite parcelarea acestor terenuri dacă proprietarul execută sau plateşte costul
executării racordării lucrărilor edilitare ale parcelării la acelea ale localităţii, conform condiţiilor cerute
de societăţile care administrează reţelele publice de alimentare cu apa şi canalizare în zona
respectivă, sau de Regia Apele Române şi Agenţia de Protectia Mediului;
3. Pe străzile unde nu există conducte pentru alimentare cu apă potabilă şi canalizare şi unde nici nu
urmează a se executa de catre Primărie sau particulari lucrări de racordare la reţelele localităţii, se
poate totuşi autoriza, cu avizul Agenţiei de Protectia Mediului, parcelari cu parcele cu suprafata
minima de 1500 mp. În acest caz trebuie să se execute de către parcelator lucrări locale separate
pentru fiecare parcelă în parte, care să asigure alimentarea cu apa potabilă şi evacuarea apelor
uzate. Pentru toate aceste lucrări se va cere în prealabil avizul Regiei Apele Romane şi al Agenţiei de
Protecţie a Mediului;
4. Dacă ulterior executării parcelărilor în condiţiile de mai sus, se vor înfiinţa pe strada respectivă reţele
edilitare de apă şi canalizare - fie de către Primărie, fie de către proprietar/parcelator – aceştia din
urma vor putea reduce prin divizare suprafaţa parcelelor de 1500mp , conform prevederilor
regulamentare, dar numai după ce vor fi executate racordurile necesare la conductele de apă şi canal
pentru aleile şi străzile nou create prin parcelare.
5. Operaţiunea de parcelare/reparcelare se consideră finalizată odată cu delimitarea în teren conform

PUZ aprobat, numerotarea şi înscrierea noilor parcele în evidenţa Oficiului de Cadastru şi Publicitate
Imobiliară.
SECŢIUNEA III :
DIMENSIUNILE MINIME ŞI FORMA PARCELELOR NOI
ART. 5
Pentru ca o parcelă nouă să poată fi construibilă pentru funcţiunea de locuire, trebuie ca
parcelele care se creează să aibă suprafaţa, deschiderea la stradă şi adâncimea prevazute mai jos.
Fiecare condiţie de minimum se va considera separat pentru fiecare dimensiune cât şi pentru suprafeţe,
ele trebuind să fie respectate simultan.
- FRONT LA STRADĂ de minimum 8,0 m pentru clădiri înşiruite şi respectiv de minimum 12,0 m
pentru clădiri izolate sau cuplate;
- SUPRAFAŢA minimă a parcelei de 150 mp pentru clădiri înşiruite şi respectiv de minimum 200
mp pentru clădiri amplasate izolat sau cuplate;
- ADÂNCIMEA PARCELEI trebuie să fie de maxim trei ori cât deschiderea la stradă sau cel puţin
egală cu deschiderea la stradă.
Sunt considerate loturi construibile numai loturile care se încadrează în prevederile de mai sus
22
ART. 6
1. La o parcelare cu un numar mai mare de 10 loturi, o cincime din numărul total al loturilor pot
beneficia de toleranţa de 25 % pentru suprafaţă şi numai dacă configuraţia terenului nu permite realizarea
tuturor parcelelor conform prevederilor Regulamentului;
2. Se admite aşezarea parcelelor pe două rânduri, unele la alinierea străzii şi altele spre fundul
parcelei, dacă fiecare parcelă de fund are câte o trecere liberă, separată, spre drumul public, în deplină
proprietate, cu lăţimea minimă de 5 m şi cu o adâncime de max. 30m, din alinierea străzii;
4. Pe terenurile care se parcelează fără a se creea străzi noi şi care au o adâncime mai mică decât
minimum prevăzut de Regulament, se admite o toleranţă de 25 % la adâncime pentru toate parcelele.
Pentru suprafaţă se admite de asemenea în acest caz, o toleranţă de 25 % din minimum permis, însă
numai pentru o cincime din numărul total al parcelelor create .
SECŢIUNEA IV :
STRĂZI ŞI ALEI CAROSABILE ÎN PARCELĂRILE NOI
ART. 7
1. Orice parcelare în care nu toate parcelele au acces direct la un drum public existent, trebuie să
aiba acces la cel puţin o stradă deschisă la ambele capete sau fundatură;
2. Strazile sau aleile vor îndeplini condiţile arătate în aliniatele următoare;
3. Aleile carosabile din interiorul zonelor parcelate vor avea minim două benzi de circulaţie;
4. Străzile, aleile carosabile (inclusiv fundăturile) nou create vor respecta profilul transversal indicat în
planşa de „Reglementări - căi de comunicaţie”;
5. Pentru a fi construibilă, o proprietate cu adâncime mare se poate dezmembra în maxim două
parcele, una la alinierea străzii şi alta către fund, cu condiţia ca parcela de fund să aibă un acces
carosabil de min. 5 m creat pe teren propriu şi cu adâncime de maxim 30m de la alinierea străzii;
6. Fundăturile nu pot avea mai mult de 100 m lungime - din alinierea străzii până în capătul ei. La
partea de capăt, fundătură trebuie să prezinte o lărgire de o formă şi cu dimensiunile astfel alese,
încât să asigure întoarcerea unui vehicul din cel mult trei mişcări, înscriindu-se în curbe cu raza
exterioara de min. 10m. Aceste curbe trebuiesc desenate pe planuri cu razele lor;
7. Pe cât e posibil se va evita ca o arteră de mare circulaţie să fie întreuptă prea des de astfel de
străzi provenite dintr-o parcelare.
ART. 8
1. Proiectul de parcelare trebuie să prevadă străzi, alei, pieţe şi treceri spre parcele în condiţiile
impuse prin prezentul Regulament.
Proiectul cu toate aceste suprafeţe, complet echipate din punct de vedere edilitar, se vor preda
Primăriei în mod obligatoriu şi gratuit de către proprietar.
2. La parcelările unor terenuri cu suprafaţă mai mare de 50 000 mp –– în afara îndeplinirii celorlalte
condiţii de parcelare, trebuie să se prevadă pe lângă terenul necesar asigurării străzilor, o
suprafaţă de teren pentru scopuri publice (comert, şcoala, biserică, terenuri de sport, etc) .
Aceasta va fi de minim 5 % din suprafaţa totală a terenului – pentru terenurile cu suprafaţă între
50 000 şi 200 000mp şi de min. 7 % pentru terenurile cu suprafaţa mai mare de 200 000mp.
3. În noile parcelări se vor asigura spaţii verzi de folosinţă comună în proporţie de 10% din suprafaţa
construită desfăşurată a locuinţelor propuse, care vor constitui un UTR separat cu destinaţia zonă
verde (V). În aceste suprafeţe nu se pot include grădinile private ale locuinţelor, accesele şi aleile
carosabile şi pietonale, trotuarele, parcajele la sol sau platformele tehnico-edilitare.
23
SECŢIUNEA V:
UNITATEA DE CARACTER ARHITECTURAL A PARCELĂRILOR
ART. 9
1 Toate clădirile ce urmează a se construi pe parcelele rezultate din diviziunea unei singure
proprietăţi sau pe parcele în indiviziune, trebuie să fie concepute şi executate într-o coerenţă de
caracter arhitectural, astfel încât toate clădirile să apară ca un întreg armonios;
2 Odată cu planul urbanistic de parcelare, trebuie prevăzut un număr îndestulător de norme
generale după care urmează a fi realizată construirea grupului de clădiri şi ambientarea lui cu
plantaţii şi elemente de mobilier urban.
7. SPAŢII VERZI ŞI PLANTATE

SECŢIUNEA I:
PRINCIPII GENERALE
Art.1
1. Suprafaţa de spaţii verzi pe o parcelă va fi prevăzută cu respectarea normelor şi legislaţiei în
vigoare
2. Se interzice schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi şi/sau prevăzute
ca atare în documentaţiile de urbanismn sau înregistrate în REGISTRUL SPAŢIILOR VERZI
AL MUNICIPIULUI FOCŞANI.
3. Se interzice reducerea suprafeţelor acestora.
SECŢIUNEA II
NORME DE DIMENSIONARE A SPAŢIILOR VERZI PE FUNCŢIUNI
Art.1 Construcţii administrative şi financiar-bancare

 Pentru sedii de primării vor fi prevăzute spaţii verzi cu rol decorativ, minimum 15% din suprafaţa
terenului
 Pentru sedii de partid, de sindicate, culte, fundaţii, organizaţii neguvernamentale, asociaţii,
agenţii, fonduri, sedii de birouri, construcţii financiar-bancare etc. vor fi prevăzute spaţii verzi cu
rol decorativ şi de protecţie, minimum 10% din suprafaţa terenului
Art.2 Construcţii comerciale

 Pentru construcţiile comerciale vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate, cu rol decorativ şi de
agrement în exteriorul clădirii sau în curţi interioare – 2 - 5%, din suprafaţa totală a terenului
Art.3 Construcţii de cult

 Pentru construcţiile de cult vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate, cu rol decorativ şi de protecţie,
dimensionate în funcţie de amplasarea în localitate şi de condiţiile impuse de RLU
24
Art.4 Construcţii culturale

 Pentru toate categoriile de construcţii culturale vor fi prevăzute şi spaţii verzi plantate, spaţii de
joc şi odihnă, în funcţie de capacitatea construcţiei – 10 - 20% din suprafaţa totală a terenului.
Art.5 Construcţii de sănătate

 Pentru spitale generale, spitale de specialitate, policlinici, dispensare vor fi prevăzute spaţii verzi
şi plantate în interiorul incintei, după cum urmează :
- Aliniamente simple sau duble cu rol de protecţie
- Parc organizat cu o suprafaţă de 10-15mp/bolnav
 Pentru creşe vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate de 10 – 15mp/copil
Art.6 Construcţii şi amenajări sportive

 Pentru construcţii şi amenajări sportive vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate, minimum 30% din
suprafaţa totală a terenului
Art.7 Construcţii de turism şi agrement

 Pentru construcţii de turism şi agrement vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate, în funcţie de
destinaţie şi de gradul de confort, dar nu mai puţin de 25% din suprafaţa totală a terenului.
Art.8 Construcţii de locuinţe

 Pentru construcţiile de locuinţe vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate, în funcţie de de tipul de
locuire, în proporţie de 10% din suprafaţa construită desfăşurată a locuinţelor.
Art.8 Construcţii industriale

 Pentru construcţiile industriale vor fi prevăzute spaţii, aliniamente şi plantaţii perimetrale cu rol de
protecţie, în funcţie de categoria acestora, dar nu mai puţin de 20% din suprafaţa totală a
terenului. Plantaţiile perimetrale vor avea minim 6m lăţime, calculaţi de la împrejmuire.
8. ZONE CUPRINSE ÎN INTRAVILAN
8.C- ZONA CENTRALĂ

C - ZONA CENTRALĂ - CONŢINÂND FUNCŢIUNI ŞI ECHIPAMENTE CU
CARACTER DE CENTRALITATE ŞI REPREZENTATIVITATE,
POLARIZATOARE ALE INTERSULUI PUBLIC LA NIVEL LOCAL
Zona centrală prezentă în interiorul mun. Focşani este caracterizată de: concentrarea cea mai compactă
de clădiri protejate, făcând parte din zona istorică a oraşului ; concentrarea majorităţii instituţiilor publice
de importanţă internaţonală, naţională şi municipală ; concentrarea celor mai importante spatii urbane
reprezentative ale municipiul Focşani (strazi, piete, scuaruri).
Caracteristica de diversitate şi lipsa de omogenitate a zonei care uneori devine disfuncţie, în

acelaşi timp a devenit un element de particularitate şi de farmec al acestei zone. Menţinerea acestui
caracter face imposibilă aplicarea unor reglementări rigide, ceea ce implică necesitatea unei anumite
elasticităţi a reglementărilor, care trebuiesc aplicate cu creativitate atât de promotorii de investiţii cât şi de
administratori.
25
Pentru a face posibile diferenţierile urmărite prin regulament zona a fost subâmpărţită în următoarele
subzone şi unităţi teritoriale de referinţă :
CP - SUBZONA CENTRALĂ SITUATA ÎN LIMITELE ZONEI PROTEJATE A VALORILOR

ISTORICE ŞI ARHITECTURAL-URBANISTICE - în care regulamentul urmăreşte să
menţină şi întăreasca statutul de zona reprezentativă dar şi să contribuie la punerea în
valoare a fondului construit existent **
** Se aplică cu precădere prevederile REGULAMENTULUI DE INTERVENŢIE ÎN ZONELE PROTEJATE aferen

P.U.G. municipiul Focşani
CA - SUBZONA CENTRALĂ SITUATA în AFARA LIMITELOR ZONEI PROTEJATE - în care

regulamentul urmăreşte să menţină şi să întărească statutul de zonă reprezentativă
CB - SUBZONA SITUATA ÎN AFARA PERIMETRULUI CENTRAL, CARE GRUPEAZA

FUNCTIUNI COMPLEXE DE IMPORTANTA SUPRAMUNICIPALA ŞI MUNICIPALA
CB1 - subzona serviciilor publice dispersate în afara zonelor protejate;

CB2 - subzona serviciilor publice dispersate în zone protejate;
CB3 – subzona noilor poli urbani
CP - SUBZONA CENTRALA SITUATA în LIMITELE ZONEI

PROTEJATE A VALORILOR ISTORICE şi
ARHITECTURAL-URBANISTICE
- se aplică cu prioritate prevederile « REGULAMENTULUI DE
INTERVENŢIE ÎN ZONELE PROTEJATE »- în cazul în care
prevederile generale din cadrul prezentului regulament diferă faţă de
cele din regulamentul de intervenţie se ia în considerare reglementarea
cea mai restrictivă.
GENERALITĂŢI: CARACTERUL ZONEI
Partea din zona centrală care este situată în interiorul limitelor de protecţie a valorilor istorice şi
arhitectural urbanistice şi este inclusă în intravilanul municipiului Focşani, păstrează fragmentar ţesutul
urban rezultat din succesiunea diferitelor etape de precizare a tramei stradale ca trasee şi profile şi de
reconstrucţie spontană sau bazată pe regulamente urbanistice ori proiecte. Această zonă conţine
majoritatea monumentelor de arhitectură din Focşani, înscrise în lista monumentelor sau propuse a fi
înscrise conform studiului de fundamentare, între care se regăsesc importante şi reprezentative clădiri
destinate funcţiunilor publice, biserici sau foste clădiri rezidenţiale de mare valoare istorică, arhitecturală
şi memorială, adăpostind acum diferite alte funcţiuni, precum şi clădiri de locuit.
Regulamentul urmăreşte păstrarea caracterului şi particularităţilor fiecăruia dintre segmentele
caracteristice ale cadrului construit, în scopul menţinerii diversităţii şi accentuării prestigiului cultural al
zonei centrale.
- Se vor respecta prevederile Regulamentului de Intervenţie al zonei protejate aferente
26
SECŢIUNEA I :
UTILIZARE FUNCŢIONALĂ
ART. 1 - UTILIZĂRI ADMISE

CP- Se vor respecta prevederile Regulamentului de Intervenţie al zonei protejate aferente
- se menţin neschimbate acele utilizări iniţiale ale clădirilor care corespund cerinţelor actuale sau se
admite revenirea la acestea. Se admit conversii ale funcţiunilor în condiţiile în care orice schimbare de
destinaţie a clădirilor monument de arhitectură şi din centrul istoric se avizează conform legii;
- se admit conversii funcţionale compatibile cu caracterul zonei şi cu statutul de protecţie al clădirilor
pentru: funcţiuni publice de interes supramunicipal şi municipal, administrative, culturale, de învăţământ,
funcţiuni terţiare superioare, media, edituri, agenţii, comerţ, servicii profesionale şi personale, recreere şi
turism, locuinţe;
- se admite extinderea vadurilor comerciale şi utilizarea pentru funcţiuni atractive pentru turism a curţilor
clădirilor, a subsolurilor şi a mansardelor;
- se recomandă o notă de specializare a străzilor, mai ales pietonale, prin predominanţa fie a unui comerţ
de obiecte de artă, bijutierii şi consignaţii, fie a unor cafenele, ceainării, mici restaurante specializate,
distracţii, mici hoteluri, pensiuni, cluburi, sedii ale unor asociaţii etc.;
- se admite acoperirea cu sticlă a curţilor închise sau în formă de U, în vederea transformării lor în spaţii
funcţionale interioare;
- se vor menţine micile activităţi productive manufacturiere compatibile cu statutul zonei centrale protejate
şi atractive pentru turismul cultural; activităţile incompatibile vor face obiectul unor programe de conversie
sau relocare ;
- se admite, în cazul conversiei funcţiunilor din clădirile actuale care nu sunt sau nu se propun a fi
declarate monumente de arhitectură şi în cazul reconstrucţiei unor clădiri fara valoare, introducerea unor
funcţiuni publice şi funcţiuni de interes general care permit accesul liber al locuitorilor şi turiştilor la
parterul clădirilor, având preponderent caracter de comerţ şi servicii de standard ridicat: magazine de lux,
restaurante, cofetării, cafenele, baruri, agenţii, bănci şi oficii bancare, hoteluri, birouri diverse, servicii
colective şi personale, distracţii, servicii pentru recreere, mici ateliere manufacturiere, locuinţe cu partiu
adecvat profesiunilor liberale etc;
ART. 2 - UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI
- CP - Se vor respecta prevederile Regulamentului de Intervenţie al zonei protejate aferente
- se admite conversia în alte funcţiuni a locuinţelor situate în clădiri existente cu condiţia menţinerii a unei
ponderi a locuinţelor de minim 30% din totalul ariei construite desfăşurate pe parcela în cauză
 se admit restaurante de orice tip care comercializează pentru consum băuturi alcoolice numai
la o distanţă de minim 100 metri de instituţiile publice, unităţi de învăţământ şi lăcaşele de cult;
 parterul clădirilor va fi destinat unor spaţii comerciale, restaurante şi servicii accesibile
publicului;
 se admit fronturi în care la parter publicul să nu aibă acces cu condiţia ca lungimea unor astfel
de segmente să nu depaşească 40 metri şi să grupeze cel mult două construcţii adiacente.
- se admit extinderi sau reconstrucţii ale clădirilor existente lipsite de valoare cu următoarele două
condiţii:
(1) - funcţiunea existentă să nu stânjeneasca vecinătăţile sau, în caz contrar, proiectul să
demonstreze eliminarea sursei de incomodare sau poluare;
27
(2) - proiectul să asigure ameliorarea aspectului construcţiei şi amenajărilor şi o mai bună integrare
în zona protejată.
ART. 3 - UTILIZĂRI INTERZISE

CP
- toate utlizările care nu se regăsesc în prezentul articol, sunt permise cu condiţia respectării prevederilor
art. 2 – Utilizări permise cu condiţionări.
- se interzice epuizarea rezervei de teren pentru zona centrală prin admiterea neselectivă a unor funcţiuni
inferioare statutului acestei zone
- sunt interzise următoarele tipuri de activităţi şi de lucrări:
- activităţi productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat;
- construcţii provizorii de orice natură, cu excepţia tonetelor, pupitrelor acoperite sau
închise, destinate difuzării şi comercializării presei, cărţilor şi florilor
- depozitare en gros;
- depozitarea pentru vânzare a unor cantităţi mari de substanţe inflamabile sau toxice;
- activităţi care utilizează pentru depozitare şi productie terenul vizibil din circulaţiile
publice sau din institutiile publice;
- depozitări de materiale refolosibile;
- staţii de întreţinere auto;
- spălătorii chimice;
- platforme de precolectare a deşeurilor urbane;
- lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice şi
construcţiile de pe parcelele adiacente;
- orice lucrări de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine
sau care impiedică evacuarea şi colectarea apelor meteorice
- dispunerea pe faţade a antenelor TV satelit, a cablurilor CATV vizibile şi a antenelor
pentru telefonie mobilă;
- cu excepţia telecomunicaţiilor speciale, se interzice dispunerea de piloneţi zăbreliţi
(tripozi uniţi cu grinzi cu zăbrele) pe terasele clădirilor dacă acestea nu au caracter
tehnic;
- dispunerea de panouri de afişaj pe plinurile faţadelor, desfigurând arhitectura clădirilor şi
deteriorând finisajul acestora;
SECŢIUNEA II
- CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFORMARE A CLĂDIRILOR-
ART. 4 – CARACTERISTICI ALE PARCELELOR

(SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI)
- CP Se vor respecta prevederile Regulamentului de Intervenţie al zonei protejate aferente
(1) - Parcelele existente la data aprobării prezentului regulament trebuie să îndeplinească

următoarele condiţii cumulativ, pentru a fi construibile direct pentru funcţiunea de locuire:
a) să aibă o suprafaţă minimă de 150 m;
28
b) să aibă un front la strada de:

- minimum 6,0 m. în cazul construcţiilor înşiruite (2 calcane laterale)
- minimum 9,0 m. în cazul construcţiilor cuplate (un calcan lateral, o faţadă laterală)
- minimum 12,0 m. în cazul construcţiilor izolate (patru faţade).
(2) - Pentru noile parcele care se constituie ulterior intrării în vigoare a prezentului regulament,
pentru a fi construibile direct pentru funcţiunea de locuire, parcelele trebuie să îndeplinescă
prevederile Secţiunii III, art. 5, respectiv:
- O parcelă poate fi adusă în condiţii de construibilitate prin asociere cu una din parcelele vecine sau prin
contopire cu aceasta (regrupare parcele) ;
- Nu se acordă autorizaţie de construire pentru locuinţe pe parcele care nu sunt construibile conform
prevederilor prezentului articol ;
- Aceeaşi prevedere se aplică parcelelor care devin neconstruibile, în condiţiile punctului (2), prin apariţie
în urma unei impărţiri de teren (ieşire din indiviziune, înstrăinare, moştenire, dezmembrare) ;
- Pe parcelele neconstruibile conform prevederilor prezentului articol, Consiliul Local al Municipiului

Focşani poate decide autorizarea unor constructii cu condiţia elaborării unui Plan Urbanistic de Detaliu şi
a unei ilustrări de arhitectură care să demonstreze posibilitatea construirii cu respectarea obigatorie a
celorlalte prevederi ale prezentului regulament ;
- în cazul comasării parcelelor se vor menţine amprentele vechii lotizări prin amenajările din curţi - dalaje,
parapete, jardiniere fixe, plantaţii, etc.
ART. 5 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT

CP
- Aliniamentul este definit în sensul prezentului regulament ca fiind linia de demarcaţie între domeniul
public şi proprietatea privată.
- În raport cu caracterul străzilor existente, clădirile pot fi dispuse pe aliniament sau pot fi retrase, cu
condiţia să nu lase aparente calcane ale clădirilor învecinate propuse a fi menţinute datorită valorii lor
arhitectural -urbanistice sau de intrebuinţare
- Clădirile care adăpostesc funcţiuni publice reprezentative se vor amplasa retrase de la aliniament la o
distanţa de minim 6,00 m cu condiţia să nu lase vizibile calcane ale clădirilor obligatoriu de menţinut
situate pe limitele laterale ale parcelelor ;
- Amplasarea de garaje şi funcţiuni tehnice în subteran este permisă pe întreagă suprafaţă a parcelei
până la limita propusă pentru domeniul public cu condiţia asigurării suprafeţelor obligatorii de spaţii verzi
cu un strat de pământ vegetal cu o grosime de min. 1,5 m.
29
ART. 6 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI

POSTERIOARE ALE PARCELELOR
CP
- clădirile care adăpostesc funcţiuni de interes general şi locuinţe şi alcătuiesc fronturi continue prin
alipire de calcanele clădirilor învecinate vor fi dispuse pe limitele laterale ale parcelelor până la o distanţă
de maxim 20.00 m. de la aliniament după care se vor retrage cel puţin faţă de una din limitele de
proprietate cu minim 3m putând ajunge astfel până la max. 40,0 m. lungime
- clădirile se vor amplasa pe limita de proprietate atunci când se cuplează cu o cădire existentă protejată
sau o clădire neprotejată în stare bună sau cu o clădire posibil de realizat pe parcela alaturată caz în care
trebuie să fie îndeplinite următoarele condiţii:
= parcela alaturată este libera de construcţii
= peretele realizat pe limita de proprietate atunci când rămâne vizibil din domeniul public va
fi tratat cu aceeaşi atenţie şi aceleaşi materiale de finisaj ca şi celelalte faţade
- retragerea faţă de limita de proprietate va fi egală cu jumătate din înălţimea construcţiei propuse sau
mai mare, cu următoarele condiţionări :
- atunci cand sunt orientate ferestre de la încăperi principale retragerea va fi egală cu jumătate
din înălţimea construcţiilor;
- pentru construcţiile la care jumătate de înălţime înseamnă mai puţin de 3,0 m retragerea va fi
de minim 3,0 metri
- atunci când sunt orientate ferestre de la dependinţe retragerea faţă de limita de proprietate se
poate reduce la minim 3,0 metri cu condiţia să se asigure însorirea pe o durată de minimum 1
1/2 ore zilnic, la solstiţiul de iarnă, a tuturor încăperilor de locuit aparţinând construcţiei
învecinate.
- se interzice construirea pe limita laterală a parcelei dacă aceasta este şi linia de separaţie faţă de o
clădire publică dispusă izolat sau faţă de o biserică ortodoxă; în acest caz se admite o retragere faţă de
limitele parcelei de min. 4,00 m.
- clădirile se vor retrage faţă de limita posterioară la o distanţă de cel puţin jumătate din înălţimea clădirii
măsurate la cornişă, dar nu mai puţin de 5,00 m
- se interzice construirea pe limita posterioară a parcelei, cu excepţia cazului în care există un calcan al
unei clădiri principale, iar noua construcţie se limitează la acoperirea acestuia.
- balcoanele sau bow-windowurile de faţadă, deasupra străzii, trebuiesc retrase cu 1,0 m. de la limita
laterală de proprietate. Ele pot fi prelungite până la limita de proprietate cu acordul notarial al vecinilor,
atunci însă balcoanele trebuie să fie în aceeasi linie orizontala
- pe străzile cu distanţa între alinierile faţadelor sub 10,0 m. se admit balcoane sau bow-windowuri pe
faţadele spre stradă, numai când depăşesc alinierea faţadelor cu cel mult 0,30 m.
- proiecţia balcoanelor şi bow-windowurilor pe faţada respectivă nu trebuie să depăşească 1/3 din
suprafaţa acesteia. Suprafaţa faţadei se consideră socotind lungimea totala a faţadei propuse şi înălţimea
maximă admisă reglementată pe strada respectivă ;
ART. 7 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI

PARCELĂ
CP
- În situaţia amplasării mai multor clădiri de locuit pe aceeaşi parcelă, distanţa dintre ele va fi
30
stabilită prin PUD şi în lipsa acestuia va fi egală cu minim înălţimea la cornişă a clădirii cu înălţimea cea
mai înaltă, dar nu mai puţin de 6,0 m.;
- În situaţia în care pereţii orientaţi către spaţiul dintre cele două clădiri nu au ferestre sau au doar
ferestre de la dependinţe (casa scării, WC, băi, cămări) această distanţă poate fi redusă la jumătate din
înălţimea clădirii celei mai înalte, dar nu mai puţin de 3,0 m.;
- Clădirile de locuit situate pe aceeaşi parcelă vor fi amplasate astfel încât distanţa dintre ferestrele
camerelor de locuit şi orice parte a aceleiaşi clădiri, sau a clădirii învecinate să fie astfel dimensionată
încât planul care uneşte parapetul ferestrei cu partea cea mai înaltă a clădirii opuse să formeze cu planul
orizontal un unghi mai mic sau egal cu 45 grade;
- În cazul adăugării unui corp nou la o clădire existentă, noua construcţie nu va ascunde elemente
de arhitectură veche, de interes arheologic sau estetic, înscrise clasate conform legii sau descoperite în
timpul lucrărilor. Se va urmări dimpotrivă, punerea lor în valoare;
- Pentru loturile cu suprafaţa mai mare de 500 mp, amplasarea a mai mult de 2 construcţii pe
aceeaşi parcelă, se va face numai în baza unui Plan Urbanistic de Detaliu/Studiu de Amplasament
aprobat conform legii.
ART. 8 - CIRCULAŢII ŞI ACCESE

CP
- parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil de minim 3,50 m. lăţime
dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin una din proprietăţile
învecinate. Caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie să permită intervenţia mijloacelor de
stingere a incendiilor. Când lătimea accesului este mai mică de 3,5 m este obligatorie obţinerea avizului
ISU Vrancea;
- în cazul fronturilor continue la stradă, se va asigura un acces carosabil în curtea posterioară
printr-un pasaj dimensionat astfel incat sa permita accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor;
distanţa dintre aceste pasaje măsurată pe aliniament nu va depăşi 30,00 m.;
- numărul şi configuraţia acceselor se vor încadra în prevederile Anexei nr.4 Regulamentului
General de Urbanism
- se pot realiza pasaje şi curţi comune private accesibile publicului permanent sau numai în timpul
programului de funcţionare precum şi pentru accese de serviciu;
- în toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului în spaţiile publice a persoanelor cu
dizabilităţi locomotorii ;
- pe străzile cu acces preponderent pietonal şi auto limitat se va desfiinţa separarea prin bordura
între spaţiul pentru pietoni şi cel pentru maşini; se vor face amenajări prin mobilier urban (fântâni,
lampadare, bănci, jardiniere, bolarzi), arbori, pavimente specifice pentru o zona pietonală favorabilă
plimbării şi şederii mai îndelungate; programul circulaţiei pentru aprovizionare se va stabili printr-o
hotarare a Consiliului Local.
ART. 9 - STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR

CP
Parcajele aferente oricăror funcţiuni se vor asigura în afara spaţiului drumului public.
Pentru operaţiuni necesitând mai mult de 40 locuri de staţionare, cel puţin 60% vor fi
realizate în garaj suprateran sau subteran.
31
Calculul capacităţii de parcare în funcţie de obiectiv, modul de amplasare şi detaliile de proiectare se vor
asigura în conformitate cu „Normativ pentru proiectarea, execuţia, exploatarea şi postutilizarea parcajelor
etajate pentru autoturisme” (indicativ NP 24-1997 aprobat prin Ordinul MLPAT nr. 141/N/28.11.97) şi cu
prevederile TITLULUI II - PRESCRIPŢII SPECIFICE PE ZONE, SUBZONE ŞI UNITĂŢI
TERITORIALE DE REFERINŢĂ, CAPITOLUL 5, PARCAREA AUTOVEHICULELOR –
REGLEMENTĂRI.
- Pentru străzile cu interdicţie pentru traficul auto sau cele cu acces limitat (acces doar pentru
riverani), numărul de locuri de parcare se va asigura strict pentru locatarii permanenţi şi pentru
autovehiculele din dotarea unităţilor riverane. Restul se va asigura în parcajele colective prevăzute
conform Normativului NP 24-1997.
- În cazul în care nu se pot asigura în limitele parcelei locurile de parcare normate, se va

demonstra (prin prezentarea formelor legale) realizarea unui parcaj în cooperare ori concesionarea
locurilor necesare într-un parcaj colectiv; aceste parcaje vor fi situate în zona adiacentă la o distanţă de
maxim 150 metri;
- Normele indicate anterior sunt aplicabile pentru orice clădire noua sau extindere a suprafeţei utile
pentru o clădire existentă. În cazul schimbării funcţiunii unei clădiri existente, se va solicita un număr de
locuri de parcare corespunzător noii funcţiuni, diminuat cu numărul de locuri corespunzător vechii
funcţiuni, considerate ca existând.
ART. 10 - ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR

CP
- Se vor respecta prevederile „Regulamentului de Intervenţie” al zonei protejate aferente
- Înălţimea maximă la cornişa în raport cu terenul amenajat nu poate depăşi cu mai mult de două niveluri
înălţimea construcţiilor alăturate, dacă Regulamentul de Intervenţie nu prevede altfel, (va fi luată în
calcul înălţimea construcţiei cea mai înaltă din cele situate alipit parcelei) fără a depăşi înălţimea la
cornişă stabilită prin zonificări în planul „Studiului Istoric General”.
- Înălţimea minimă în raport cu terenul amenajat este de 5 m la cornişă.
ART. 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR

CP
Reguli generale
- Orice construcţie nouă, sau modificare a uneia existente trebuie să se înscrie
armonios în zonă, fiind posibilă şi armonia prin contrast.
- Construcţiile noi vor trebui – prin proporţii şi compoziţia faţadei – să evidenţieze ritmul
parcelarului tradiţional şi să asigure, prin înălţime, forma şi dimensiunile golurilor – o
continuitate în peisajul străzii.
- Pentru toate construcţiile, faţadele spre curte, spre stradă şi spre vecini, vor fi de
aceeaşi calitate arhitecturală ca şi faţada principală chiar şi atunci când rezultă un
calcan.
Reguli relative la lucrările de restaurare şi de întreţinere a clădirilor existente
Cererea de certificat de urbanism pentru orice modificare, chiar parţială, a unei clădiri, trebuie să
fie însoţită de un releveu al clădirii respective în starea în care se găsea la data depunerii cererii, compus
din:
- plan de situaţie al întregii proprietăţi;
- plan al fiecărui nivel căruia i se aduc modificări;
- releveu şi fotografii ale faţadelor.
32
În cazul clădirilor monument sau cu valoare arhitecturală

Se vor menţine şi/sau reface finisajele originale. Se vor face intervenţii doar în cazul în care
acestea au suferit degradări cu obligativitatea ca elementele de profilatură să nu fie ascunse sau
deteriorate. Se poate schimba materialul invelitorii pastrandu-se geometria acoperisului.
Cercetarea arheologică şi de arhitectură va precede orice intervenţie în subsolul incintei sau
asupra clădirilor anterioare anului 1900. Înlocuirea acoperişurilor tradiţionale existente, cu acoperişuri
terasă, este interzisă.
Reguli particulare pentru comerţ
Cererile de certificat de urbanism pentru modificarea vitrinelor sau de creare a unor vitrine
noi, trebuiesc însoţite de un dosar conţinând toate elementele necesare unei bune cunoaşteri a stării
actuale a parterului, a contextului (faţada totală a imobilului şi a celor alăturate) precum şi a situaţiei sale
originale. Modificarea vitrinelor este recomandată în special în cazul în care se revine la situaţia iniţială
(în cazul clădirilor monument sau cu valoare arhitecturală). Mărimea vitrinei va trebui să respecte ritmul
parcelarului tradiţional (regruparea mai multor localuri alăturate sub o singură firmă, nu se va putea
traduce printr-un singur tip de vitrină), modenatura vitrinelor va trebui să corespunda ritmului de decupare
a fiecărui imobil şi să respecte structurile lor respective.
Ocuparea căii publice va fi limitată prin regulile în vigoare. Singurele ce pot fi autorizate
sunt amenajările temporare reduse la simple etalaje mobile în măsura în care ele nu incomodează
circulaţia pietonală.
Sistemele de protecţie împotriva furtului şi de închidere, trebuie să fie complet ascunse
atunci când magazinul este deschis.
Se interzice amplasarea de firme sau reclame la etajele superioare ale construcţiei, cu

excepţia firmelor în consola amplasate pe o porţiune neutră a faţadei şi care nu împiedică
perceperea faţadei sau a unor detalii semnificative de arhitectură.
ART. 12 - CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ
CP
- Toate branşamentele, pe cât posibil trebuiesc ascunse; în caz de imposibilitate tehnică majoră,
ele trebuiesc plasate la extremităţile faţadelor şi vopsite în tonul faţadelor pe care se aplică.
- Firidele de branşament vor fi integrate în împrejmuire, îngropate sau înzidite în construcţie.
- Apa potabilă
Orice construcţie nouă de locuit şi orice local putând servi pentru munca, odihna sau agrement,
trebuie să fie racordată la reţeaua publică de distribuţie a apei potabile sau să – şi aibă asigurat
necesarul din sursa proprie, cu avizul DSP Vrancea.
- Canalizare menajeră
Racordarea la reţeaua de canalizare este obligatorie pentru orice construcţie sau instalaţie nouă.
- Canalizare pluvială
Amenajările pe orice teren trebuiesc astfel realizate încât să permită scurgerea apelor meteorice
spre reţeaua publică colectoare a acestora.
Racordarea burlanelor la canalizarea pluvială este obligatoriu să fie facută pe sub trotuare pentru
a se evita producerea gheţii
33
- Reţele electrice, telefonice şi CATV

Cablurile de alimentare cu energie electrică destinate consumului particular ca şi iluminatului
public, de asemenea şi reţelele de telecomunicaţii trebuiesc introduse în subteran. În caz de
imposibilitate tehnică şi numai atunci, pot fi dispuse astfel încât să urmărească liniile de cornişa ale
imobilelor, cu scopul de a se confunda cu zonele de umbră ale acoperişurilor.
- Gaze
Toate conductele din afara imobilelor vor fi amplasate în subteran.
- Salubritate
Orice clădire de locuit (locuinţe individuale sau colective) precum şi orice unitate cu caracter
lucrativ, pentru odihnă sau recreere, trebuie să fie prevăzută cu amenajări pentru colectarea resturilor
menajere în containere pe categorii de deseuri.
ART. 13 - SPATII VERZI ŞI SPATII PLANTATE
CP
- Suprafeţele marcate în planşa de reglementări anexă ca spaţii verzi obligatorii, sunt
interzise a primi o altă destinaţie.
- Spaţiile libere din faţă construcţiilor în front continuu vor fi tratate în mod obligatoriu în
continuitate cu spaţiul public chiar atunci când frontul este retras de la aliniament şi nu
pot fi utilizate pentru amenajarea de locuri de parcare decât dacă retragerea este mai
mare de 11 m. O bandă de cel puţin 5 m paralelă cu faţada va fi tratată ca spaţiu liber
circulaţiei pietonale sau spaţiu plantat.
- Parcajele în aer liber cu mai mult de 8 locuri vor trebui dispuse cu grijă şi compuse de o
asemenea manieră încât grupările de câte 4 locuri de parcare să fie separate de minimum
un arbore de talie înaltă.
- Spaţiile pentru pietoni vor constitui subiectul unor studii speciale pentru a permite cel mai bun acces la
imobile, comerţ, dar şi o ambianţă plăcută.
- În situaţiile în care prin intervenţie se are în vedere suprimarea unui arbore de talie mare
este necesar avizul Agenţiei de Protecţie a Mediului Vrancea. Tăierea oricărui arbore va fi compensată
prin plantarea unuia nou, de talie înaltă.
ART. 14 – ÎMPREJMUIRI
CP
- Se admit împrejmuiri realizate din arbusti sau plante utilizate în mod curent pentru aceasta
functiune
- Este exclusă împrejmuirea catre domeniul public din panouri prefabricate din beton armat - chiar
perforate, blocuri de bca, uluci sau panouri opace din lemn sau metal).
- În toate cazurile se va asigura perceperea de către trecător a faţadei principale a clădirilor

cu vedere la stradă. Se interzice vopsirea în culori stridente şi strălucitoare a împrejmuirilor.
- Împrejmuirile se vor trata arhitectural în corelare cu stilul arhitectural al clădirilor aflate pe parcelă.
34
SECŢIUNEA III:
POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI
ART. 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)
- CP - POTmaxim = conform prevederilor „Regulamentului de Intervenţie” pentru fiecare

zonă protejată aferentă
În cazul unor clădiri cuprinse între calcane pe trei laturi sau mai multe sau care refac o
construcţie protejată dispărută, procentul de ocupare a terenului nu este limitat.
Pentru parcelele a căror capacitate de ocupare şi utilizare a terenului a fost epuizată (prin
utilizare la maximum a POT) restul terenului rămâne neconstruibil chiar şi în situaţia înstrăinării acestuia
sau divizării parcelelor.
ART. 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)
- CP - CUT maxim = conform prevederilor „Regulamentului de Intervenţie” pentru fiecare

zonă protejată aferentă
- Proprietarii parcelelor din care prin PUZ sunt propuse fragmente spre transfer
către domeniul public beneficiază de un spor al suprafeţei desfăşurate admise egal cu de 3 ori suprafaţa
de teren transferată spre domeniul public (fără a depăşi CUT maxim admis pentru zona aferentă,
reglementat prin PUG, cu mai mult de 20%, o singură dată) atunci când acest transfer este făcut pe bază
de act notarial şi fără despăgubiri din partea Primăriei Municipiului Focşani;
- CUT se poate majora o singură dată, cu maxim 20%, peste cel reglementat prin regulamentul de
intervenţie, dacă acesta permite, doar în baza PUZ aprobat conform Legii nr. 350/2001 cu modificările şi
completările ulterioare;
- Pentru a permite modernizarea patrimoniului construit existent pentru parcelele pe care este
permisă şi recomandată demolarea construcţiilor existente, având un CUT superior celui permis prin
prezentul regulament, inclusiv Regulamentul de Intervenţie în zone protejate, noile construcţii vor putea
menţine coeficientul de utilizare a terenului existent cu încadrarea în celelalte prevederi ale
regulamentului;
- Cererile de eliberare a certificatului de urbanism pentru situaţii în care este permisă depăşirea
CUT vor fi însoţite în mod obligatoriu, de ilustrare de arhitectură;
CA - SUBZONA CENTRALĂ SITUATĂ ÎN AFARA LIMITELOR

ZONEI PROTEJATE
GENERALITĂŢI
Prevederile acestui regulament care provin din considerente de ansamblu privind modul de dezvoltare a
localităţii şi a zonei centrale preiau şi sintetizează prevederile regulamentului P.U.Z. Zona Centrală a
Municipiului Focşani
35
SECŢIUNEA I :

CA
Se admit funcţiuni publice reprezentative de importanţa supramunicipală şi municipală rezultate
în urma procesului de modernizare şi descentralizare, instituţii de coordonare a municipiului Focsani şi
altele similare, sedii ale unor organisme internaţionale şi zonal-europene, învătământ superior de tip
urban, asistenţa socială, servicii medicale, străzi şi piaţete pietonale, plantaţii decorative, reclame,
mobilier urban şi elemente de arta decorativă.
- se admit funcţiuni de interes general specifice centrelor oraşelor mari:

- sedii de companii şi firme în construcţii specializate pentru birouri;
- servicii financiar-bancare şi de asigurări;
- servicii autonome avansate (manageriale, tehnice şi profesionale);
- servicii pentru cercetare-dezvoltare;
- servicii de formare-informare;
- biblioteci, mediateci;
- posta şi telecomunicaţii
- edituri, centre media;
- activităţi asociative diverse;
- hoteluri inclusiv pentru turismul de afaceri şi alte spaţii de recepţie;
- expoziţii, galerii de artă;
- servicii profesionale, colective şi personale, servicii specializate pentru comerţ şi pentru
funcţionarea zonei centrale, pentru întreţinere şi grupuri sanitare;
- restaurante, cofetării, cafenele, ceainării, baruri, terase;
- centre comerciale, galerii comerciale, comerţ cu obiecte de artă;
- cazinouri, discoteci, cinematografe;
- centre de recreere şi sport în spaţii acoperite şi descoperite;
- mici unităţi productive manufacturiere şi de depozitare mic-gros legate de funcţionarea zonei
centrale;
- locuinţe cu partiu special avand incluse spaţii pentru profesiuni liberale (arhitect, avocat, notar,
medic etc.) ;
- parcaje multietajate de descongestionare a circulaţiei din zona centrală protejată

CA
- se admit clădiri cu funcţiuni care nu permit accesul liber al publicului cu condiţia ca, la nivelul parterului
şi mezaninului, frontul spre strada să fie destinat unor spaţii accesibile locuitorilor şi turiştilor - comerţ,
expoziţii, restaurante, recreere, servicii personale şi colective, etc.;
- se admit la parterul clădirilor cu front la domeniul public funcţiuni care nu permit accesul liber al
publicului numai cu condiţia ca acestea să nu reprezinte mai mult de 30% din frontul străzilor şi să nu se
grupeze mai mult de două astfel de clădiri;
- se admit locuinţe la nivelurile superioare ale clădirilor având alte funcţiuni, de preferinţă cu partiu
special adaptat zonei centrale de afaceri;
- se admite conversia în alte funcţiuni a locuinţelor situate în clădiri existente cu condiţia menţinerii a unei
ponderi a locuinţelor de minim 30% din totalul ariei construite desfăşurate pe parcela în cauză ;
36
- se menţin unităţile productive actuale cu condiţia să nu fie poluante, să nu prezinte risc tehnologic sau
să fie incomode prin traficul generat, să fie compatibile ca funcţionare şi aspect cu zona centrală şi să
obţină avizul Agenţiei pentru Protecţia Mediului - Vrancea
- se admit construcţii specifice infrastructurii de telecomunicaţii dacă acestea sunt mascate astfel încât nu
se percep din circulaţiile publice

CA
Toate utlizările care nu se regăsesc în prezentul articol, sunt permise cu condiţia respectării
prevederilor art. 2 – Utilizări permise cu condiţionări
- se interzice epuizarea rezervei de teren pentru zona centrală prin admiterea neselectivă a unor
funcţiuni inferioare statutului acestei zone ;
- sunt interzise următoarele tipuri de activităţi şi de lucrări:
- construcţii provizorii de orice natură, cu excepţia tonetelor, pupitrelor acoperite sau închise,
destinate difuzării şi comercializării presei, cărţilor şi florilor
- depozitarea pentru vanzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau toxice;
- activităţi care utilizează pentru depozitare şi producţie terenul vizibil din circulaţiile publice sau
din institutiile publice;
- staţii de betoane;
- autobaze
- lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice şi construcţiile de pe
parcelele adiacente;
- orice lucrări de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care
impiedică evacuarea şi colectarea apelor meteorice ;
- dispunerea pe faţade a antenelor TV satelit, a cablurilor CATV vizibile şi a antenelor pentru
telefonie mobilă;
- cu excepţia telecomunicaţiilor speciale, se interzice dispunerea de piloneţi zăbreliţi (tripozi uniţi
cu grinzi cu zăbrele) pe terasele clădirilor dacă acestea nu au caracter tehnic;
SECŢIUNEA II :
CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR
ART. 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR

CA
(1) - Parcelele existente la data aprobării prezentului regulament pentru funcţiunea de locuire
trebuie să îndeplinească următoarele condiţii cumulativ, pentru a fi construibile direct :
37

(2) - Pentru noile parcele care se constituie ulterior intrării în vigoare a prezentului regulament,
pentru a fi construibile direct pentru funcţiunea de locuire, parcelele trebuie să îndeplinescă


CA
- Aliniamentul este definit în sensul prezentului regulament ca fiind, linia de demarcaţie între domeniul
public şi proprietatea privată
- În raport cu caracterul străzilor existente clădirile pot fi dispuse pe aliniament sau pot fi retrase cu
condiţia să nu lase aparente calcane ale clădirilor învecinate propuse a fi menţinute datorită valorii lor
arhitectural urbanistice sau de întrebuinţare
- Clădirile care adăpostesc funcţiuni publice reprezentative se vor amplasa retrase de la aliniament la o
distanţă de minim 6,00 m. cu condiţia să nu lase vizibile calcane ale clădirilor obligatoriu de menţinut
situate pe limitele laterale ale parcelelor
- Racordarea aliniamentelor la intersecţiile străzilor se va face printr-o linie perpendiculară pe

bisectoarea dintre aliniamente, având lungimea de 12,00 m. pe străzile de categoria I-a şi a Il-a şi de
6,00 m pe cele de categoria a III – a
- Amplasarea de garaje şi funcţiuni tehnice în subteran este permisă pe întreaga suprafaţa a parcelei
până la limita propusă pentru domeniul public cu condiţia asigurării suprafeţelor obligatorii de spaţii
verzi cu un strat de pământ vegetal cu o grosime de min. 1,5 m.
38

CA
alipire de calcanele clădirilor învecinate vor fi dispuse pe limitele laterale ale parcelelor până la o
distanţă de maxim 20,00 m. de la aliniament după care se vor retrage cel puţin 3m faţă de una din
limitele de proprietate putând ajunge astfel până la max. 40,0 m lungime
- clădirile se vor amplasa pe limita de proprietate atunci când se cuplează cu o cădire existentă în stare
bună sau cu o clădire posibil de realizat pe parcela alaturată caz în care trebuie să fie îndeplinite
următoarele condiţii:
= peretele realizat pe limita de proprietate atunci când rămâne vizibil din
domeniul public va fi tratat cu aceeaşi atenţie şi aceleaşi materiale de
finisaj ca şi celelalte faţade
- atunci cand sunt orientate ferestre de la încăperi principale retragerea va fi egală cu
jumătate din înălţimea construcţiilor;
- pentru construcţiile la care jumătate de înălţime înseamnă mai puţin de 3,0 m
retragerea va fi de minim 3,0 metri
- atunci când sunt orientate ferestre de la dependinţe retragerea faţă de limita de

proprietate se poate reduce la minim 3,0 metri cu condiţia să se asigure însorirea pe
o durată de minimum 1 1/2 ore zilnic, la solstiţiul de iarnă, a tuturor încăperilor de
locuit aparţinând construcţiei învecinate.
clădire publică dispusă izolat sau faţă de o biserică ortodoxă; în acest caz se admite o retragere faţă
de limitele parcelei de min. 4,00 m.
- de asemenea este admisă aşezarea construcţiilor pe limita posterioară de proprietate pe parcelele care
la data intrării în vigoare a prezentului regulament au mai puţin de 12 m adâncime
- balcoanele sau bow-windowurile de faţadă, trebuiesc retrase cu 1,0 m. de la limita laterală de

proprietate. Ele pot fi prelungite până la limita de proprietate cu acordul notarial al vecinilor, atunci însă
balcoanele trebuie să fie în aceeaşi linie orizontală
- pe străzile cu distanţă între alinierile faţadelor sub 10,0 m se admit balcoane sau bow-windowuri pe
faţadele spre stradă, numai când depăşesc alinierea faţadelor cu cel mult 0,30 m.
- proiecţia balcoanelor şi bow-windowurilor pe faţada respectivă nu trebuie să

depăşească 1/3 din suprafaţa acesteia. Suprafaţa faţadei se considera socotind lungimea totală a
faţadei şi înălţimea maximă admisă reglementată pe strada respectivă
39

PARCELĂ
CA
- clădirile vor respecta între ele distanţe egale cu jumătate din înălţimea la cornişă a celei mai înalte
dintre ele
- distanţa se poate reduce la 1/4 din înălţime, dar nu mai puţin de 3,00 m numai în cazul în care faţadele
prezintă calcane sau ferestre care nu asigură luminarea unor încăperi fie de locuit, fie pentru alte
activităţi care necesită lumina naturală

CA
- parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil de minim 3,50 m lăţime dintr-o
circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin una din proprietăţile
învecinate; caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie să permită intervenţia mijloacelor de
stingere a incendiilor. Când lăţimea accesului este mai mică de 3,5 m este obligatorie obţinerea
avizului ISU Vrancea;
- în cazul fronturilor continue la stradă, se va asigura un acces carosabil în curtea

posterioară printr-un pasaj dimensionat astfel încât să permită accesul autovehiculelor de stingere a
incendiilor; distanţa dintre aceste pasaje măsurată pe aliniament nu va depăşi 30,00m;
- numărul şi configuraţia acceselor se vor încadra în prevederile Anexei nr. 4 a

Regulamentului General de Urbanism;
- în toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului în spaţiile publice a persoanelor cu dizabilităţi
locomotorii.
- pe străzile cu acces preponderent pietonal şi auto limitat se va desfiinţa separarea prin bordura între
spaţiul pentru pietoni şi cel pentru maşini; se vor face amenajări prin mobilier urban (fântâni,
lampadare, bănci, jardiniere, bolarzi), arbori, pavimente specifice pentru o zona pietonală favorabilă
plimbării şi şederii mai îndelungate; programul circulaţiei pentru aprovizionare se va stabili printr-o
hotarare a Consiliului Local.

CA
- Staţionarea autovehiculelor necesare funcţionării diferitelor activităţi se admite
numai în interiorul parcelei, deci în afara circulaţiilor publice;
- Calculul capacităţii de parcare în funcţie de obiectiv, modul de amplasare şi detaliile de proiectare se
vor asigura în conformitate cu „Normativ pentru proiectarea, execuţia, exploatarea şi postutilizarea
parcajelor etajate pentru autoturisme” (indicativ NP 24-1997 aprobat prin Ordinul MLPAT nr.
141/N/28.11.97) şi cu prevederile TITLULUI II - PRESCRIPŢII SPECIFICE PE ZONE, SUBZONE
ŞI UNITĂŢI TERITORIALE DE REFERINŢĂ, CAPITOLUL 5, PARCAREA AUTOVEHICULELOR –
REGLEMENTĂRI.
- Pentru străzile cu interdicţie pentru traficul auto sau cele cu acces limitat (acces doar pentru riverani),
numărul de locuri de parcare se va asigura strict pentru locatarii permanenţi şi pentru autovehiculele
din dotarea unităţilor riverane. Restul se va asigura în parcajele colective prevăzute conform
Normativului NP 24-1997.
40
- În cazul în care nu se pot asigura în limitele parcelei locurile de parcare normate, se va demonstra
(prin prezentarea formelor legale) realizarea unui parcaj în cooperare ori concesionarea locurilor
necesare într-un parcaj colectiv; aceste parcaje vor fi situate în zona adiacentă la o distanţă de maxim
150 metri;
- Normele indicate anterior sunt aplicabile pentru orice clădire nouă sau extindere a suprafeţei utile
pentru o clădire existentă. În cazul schimbării funcţiunii unei clădiri existente se va cere un număr de
funcţiunii, considerate ca existând;
- Se recomandă ca gruparea prin cooperare a parcajelor la sol să se facă în suprafeţe dimensionate şi

dispuse astfel încât să permită ulterior, odată cu creşterea gradului de motorizare, construirea unor
parcaje supraetajate

CA
- înălţimea maximă admisă va fi egală cu distanţa dintre aliniamente; pot fi adăugate suplimentar unul
sau două niveluri în funcţie de volumetria caracteristică străzii, cu condiţia retragerii acestora în
limitele unui arc de cerc cu raza de 4.0 metri continuat cu tangenta sa la 45 grade;
- în cazul racordării între străzi cu lăţimi diferite, cu clădiri având regim diferit de înălţime, se va prelungi
regimul cel mai înalt spre strada secundară pe o lungime de 50,0 metri dacă strada are 6 sau 4 fire de
circulaţie şi pe o lungime de 25,0 metri dacă strada are 2 fire de circulaţie; dacă diferenţa este mai
mare de două niveluri, racordarea se va face în trepte;
- depăşirea acestei înălţimi este posibilă numai cănd prin aceasta nu se realizează un calcan spre o
clădire protejată sau aflată în stare buna şi menţinută şi numai în următoarele condiţii:
- pe parcelele având o suprafaţă de min. 350 mp. se admit clădiri cu max. P+4 niveluri
- pe parcelele având o suprafaţă de min. 700 mp. se admit clădiri cu până la P+6 niveluri
-pe parcele avănd o suprafaţă de min. 1000 mp. se admit clădiri cu până la P+8 niveluri
-pe parcele având o suprafaţă de min. 2000 mp. se admit clădiri cu până la P+10 niveluri
- atunci când prin realizarea unei clădiri care se înscrie în prevederile regulamentului se dezveleşte
calcanul unei clădiri existente menţinute;
- se admite depăşirea cu maxim 2 niveluri retrase faţă de planul faţadei în interiorul unui cerc cu raza
de 4 m şi tangenta la 45 grade la acesta;
- pentru clădirile foarte înalte (peste 35 metri) se va prezenta prin P.U.Z. justificarea configuraţiei de
ansamblu ţinându–se seama de modul de percepere de pe principalele trasee de circulaţie.

CA
- aspectul clădirilor, reclamelor şi elementelor de mobilier urban noi va fi subordonat cerinţelor
specifice unei diversităţi de funcţiuni şi exprimării prestigiului investitorilor, dar cu condiţia
realizării unor ansambluri compoziţionale care să ţină seama de rolul social al străzilor zonei
centrale, de particularităţile sitului, de caracterul general al zonei şi de arhitectura clădirilor din
vecinătate cu care se află în relaţii de covizibilitate;
- aspectul clădirilor va exprima caracterul şi reprezentativitatea funcţiunii şi va
răspunde exigenţelor actuale ale arhitecturii europene de „coerenţă” şi ”eleganţă”;
- se va asigura o tratare similară a tuturor faţadelor aceleiaşi clădiri având în vedere perceperea
acestora din clădirile înalte;
- se va acorda atenţie modului de tratate a acoperişurilor sau teraselor perceptibile într-o
41
perspectivă descendentă din clădirile înalte;

- se interzice afectarea aspectului arhitectural al clădirilor prin dispunerea neadecvată a reclamelor
pe plinurile faţadelor, parapete, balcoane, etc.
- orice construcţie nouă sau modificare a uneia existente trebuie să se înscrie armonios în zonă,
fiind posibilă şi armonia prin contrast.
Intervenţii asupra clădirilor existente

- Pentru imobilele înregistrate ca având calitate arhitecturală sunt permise lucrări de reconversie
funcţională şi modificări interioare cu condiţia păstrării aspectului exterior.
- Înlocuirea sau extinderea imobilelor acolo unde sunt permise - se pot face cu condiţia ca noile
construcţii să fie compatibile cu aspectul general al ansamblului arhitectural.
- Sunt interzise lucrările de îmbunătăţire asupra construcţiilor incompatibile din
punct de vedere funcţional sau arhitectural cu zona, altele decât cele menite să
contribuie la schimbarea cu o funcţiune compatibilă cu zona şi armonizarea
plasticii exterioare cu caracterul zonei
- Descoperirea în cursul lucrărilor a unor fragmente de arhitectură veche (bolţi, sculptură, decoraţii)
necunoscute în momentul autorizării trebuie declarată imediat emitentului autorizaţiei conform
prevederilor legale. Lucrările nu vor putea fi continuate decât în măsura în care ele nu vor
prejudicia cercetarea, conservarea sau punerea în valoare a vestigiilor descoperite

- Cererile de Certificat de Urbanism pentru modificarea vitrinelor sau de creare a unor vitrine noi,
trebuiesc însoţite de un dosar conţinând toate elementele necesare unei bune cunoaşteri a stării
actuale a parterului, a contextului (faţada totală a imobilului şi a celor alăturate) precum şi a
situaţiei sale originale. Este admisă şi recomandată reconversia funcţiunilor de la parterul
clădirilor cu front la domeniul public în funcţiuni cu acces public şi deschiderea de vitrine spre
domeniul public
- Ocuparea circulaţiilor publice va fi limitată prin regulile în vigoare. Pot fi
autorizate amenajări temporare/sezoniere reduse la simple etalaje mobile în măsura în care ele
nu incomodează circulaţia pietonală
- Sistemele de protecţie împotriva furtului şi de închidere, trebuie să fie complet ascunse atunci
când magazinul este deschis.

CA
- Toate branşamentele, pe cât posibil trebuiesc ascunse; în caz de imposibilitate
tehnică majoră, ele trebuiesc plasate la extremităţile faţadelor şi vopsite în tonul
faţadelor pe care se aplică.
- Firidele de branşament vor fi integrate în împrejmuire, îngropate sau înzidite în
construcţie.
- Apa potabilă
Orice construcţie nouă de locuit şi orice local putând servi pentru munca, odihna sau agrement,
trebuie să fie racordată la reţeaua publică de distribuţie a apei potabile sau să – şi aibă asigurat
necesarul din sursa proprie, cu avizul DSP Vrancea.
- Canalizare menajeră
42
- Canalizare pluvială
spre reţeaua publică colectoare a acestora.
Racordarea burlanelor la canalizarea pluvială este obligatoriu să fie facută pe sub trotuare pentru
- Reţele electrice, telefonice şi CATV

Cablurile de alimentare cu energie electrică destinate consumului particular ca şi iluminatului
imposibilitate tehnică şi numai atunci, pot fi dispuse astfel încât să urmărească liniile de cornişa ale
imobilelor, cu scopul de a se confunda cu zonele de umbră ale acoperişurilor.
- Gaze
Toate conductele din afara imobilelor vor fi amplasate în subteran.
- Salubritate
lucrativ, pentru odihnă sau recreere, trebuie să fie prevăzută cu amenajări pentru colectarea resturilor
ART. 13 - SPAŢII VERZI ŞI SPAŢII PLANTATE

CA
- spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de gardă vor fi înierbate şi plantate cu un
arbore la fiecare 100 mp;
- se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei să se evite
impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese, circulaţii pietonale, terase;
- se recomandă înverzirea teraselor neutilizabile ale clădirilor cu înălţime mai mică de P+2 niveluri
în proporţie de 70%;
- parcajele la sol vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare şi vor fi înconjurate cu un
gard viu de minim 1,20 metri.
- spaţiile libere din faţa construcţiilor în front continuu vor fi tratate în mod obligatoriu în continuitate
cu spaţiul public chiar şi atunci când frontul de clădiri este retras de la aliniament şi nu pot fi
utilizate pentru amenajarea de locuri de parcare. Spaţiul din faţa frontului de construcţii poate fi
utilizat pentru amenajarea de locuri de parcare doar dacă retragerea este mai mare de 11 m. O
bandă de cel putin 5 m paralelă cu faţada va fi tratată ca spaţiu liber circulaţiei pietonale sau
spaţiu plantat
- spaţiul dintre aliniament (limita dintre proprietate şi domeniul public) şi alinierea principală a
clădirilor va fi tratat în mod obligatoriu ca spaţiu verde sau spaţiu liber circulaţiei pietonale
- se vor identifica, proteja şi păstra în timpul executării construcţiilor arborii importanţi existenţi
având peste 4,00 m inalţime şi diametrul tulpinii peste 15,00 cm, măsurat la 1m faţă de sol. În
cazul tăierii unui arbore se vor planta în schimb alţi 10 arbori în perimetrul unor spaţii plantate
publice din apropiere.
- în grădinile de faţadă ale construcţiilor publice minim 40% din suprafaţa va fi
prevăzută cu plantaţii înalte
ART. 14 - ÎMPREJMUIRI
CA
- împrejmuirile spre stradă sau spre domeniul public vor fi transparente, cu o înălţime de 1,80 m.
realizate din fier forjat şi cu un soclu de 60 cm placat cu piatră sau mozaic
- împrejmuirile pe limitele lateralre şi posterioare ale parcelei pot fi opace, cu înălţime maximă de
2,2 m.
43
- în toate cazurile se va asigura perceperea de către trecător a faţadei cu vedere la

stradă. Se interzice vopsirea în culori stridente şi strălucitoare a împrejmuirilor
- se recomandă separarea terenurilor construcţiilor publice şi bisericilor cu garduri transparente de
1,80 m. înălţime din care 0,60 m. soclu opac, dublate de gard viu
- spaţiile comerciale şi alte servicii retrase de la aliniament pot fi lipsite de gard, pot fi separate cu
borduri sau cu garduri vii, iar terenul liber dintre aliniament şi alinierea construcţiilor poate fi
utilizat ca terase pentru restaurante, cafenele, etc.
- este exclusă împrejmuirea catre domeniul public din panouri prefabricate din beton armat - chiar
- împrejmuirile se vor trata arhitectural în corelare cu stilul arhitectural al clădirilor aflate pe parcelă.
SECŢIUNEA III

CA
POT maxim = 60%
- procent de ocupare a terenului (POT) - raportul dintre suprafaţa construită (amprenta la sol a
clădirii sau proiecţia pe sol a perimetrului etajelor superioare) şi suprafaţa parcelei. Suprafaţa
construită este suprafaţa construită la nivelul solului, cu excepţia teraselor descoperite ale
parterului care depăşesc planul faţadei, a platformelor, scărilor de acces. Proiecţia la sol a
balcoanelor a căror cotă de nivel este sub 3,00 m de la nivelul solului amenajat şi a logiilor
închise ale etajelor se include în suprafaţa construită.
În mod excepţional în cazul construcţiilor care sunt delimitate pe toate laturile de domeniul public
sau de calcane ale unor construcţii existente valoroase sau refac o construcţie valoroasă dispărută POT
poate ajunge până la 100%
- Pentru parcelele a căror capacitate de ocupare şi utilizare a terenului a fost epuizată (prin
utilizarea la maxim a POT sau a CUT) restul terenului rămâne neconstruibil chiar şi în situaţia
înstrăinării acestuia sau divizării parcelelor.
- Pentru parcelele pentru care s-a atins valoarea maximă admisă a regimului de înălţime
reglementat la art. 10 şi a coeficientului de utilizare maxim admis la art. 16, corelarea cu POT
maxim admis se va face prin diminuarea coeficientului POT în consecinţă.

CA
CUT maxim = 3,5 pentru parcele cu suprafaţa mai mare de 350mp
CUT maxim = 2,4 pentru parcele cu suprafaţa mai mică de 350mp
- coeficient de utilizare a terenului (CUT) - raportul dintre suprafaţa construită desfăşurată (suprafaţa
desfăşurată a tuturor planşeelor) şi suprafaţa parcelei inclusă în unitatea teritorială de referinţă. Nu se iau
în calculul suprafeţei construite desfăşurate: suprafaţa subsolurilor cu înălţimea liberă de până la 1,80 m,
suprafaţa subsolurilor cu destinaţie strictă pentru gararea autovehiculelor, spaţiile tehnice sau spaţiile
destinate protecţiei civile, suprafaţa balcoanelor, logiilor, teraselor deschise şi neacoperite, teraselor şi
copertinelor necirculabile, precum şi a podurilor neamenajabile, aleile de acces pietonal/carosabil din
incintă, scările exterioare, trotuarele de protecţie;
44
- Coeficientul de utilizare a terenului poate fi majorat prin cumulare, cu maxim 20% peste cel
reglementat, la 4,2, respectiv la 2,88 funcţie de suprafaţa parcelei, majorare aplicabilă o singură dată,
după cum urmează:
- cu 10% pentru parcelele situate la intersecţia a două străzi (parcelele de colţ, sau în cazul intersecţiei în
T parcela situată în dreptul străzii care nu se mai continuă)
- cu 10% pentru terenuri care-şi modifică zona funcţională (reconversie funcţională - pentru funcţiuni
existente incompatibile cu zona).
Posibilităţi de depăşire a CUT
- CUT se poate majora pentru o zonă a unui UTR, o singură dată, cu maxim 20%, peste cel
reglementat prin prezentul regulament, doar în baza PUZ aprobat conform Legii nr. 350/2001 cu
modificările şi completările ulterioare
Pentru a permite modernizarea patrimoniului construit existent pentru parcelele pe care este permisă şi
recomandată demolarea construcţiilor existente, având un CUT superior celui permis prin prezentul
regulament, inclusiv Regulamentul de Intervenţie în zone protejate, noile construcţii vor putea menţine
coeficientul de utilizare a terenului existent cu încadrarea în celelalte prevederi ale regulamentului.
- Cererile de eliberare a certificatului de urbanism pentru situaţii în care este permisă depăşirea CUT vor
fi însoţite în mod obligatoriu, de ilustrare de arhitectură
EXCEPŢII DE CALCUL AL INDICATORILOR URBANISTICI POT şi CUT:

- dacă o construcţie nouă este edificată pe un teren care conţine o clădire care nu este destinată
demolării, indicatorii urbanistici (POT şi CUT) se calculează adăugându-se suprafaţa planşeelor existente
la cele ale construcţiilor noi;
- dacă o construcţie este edificată pe o parte de teren dezmembrată dintr-un teren deja construit,
indicatorii urbanistici se calculează în raport cu ansamblul terenului iniţial, adăugându-se suprafaţa
planşeelor existente la cele ale noii construcţii.
CB - SUBZONA SITUATA IN AFARA PERIMETRULUI CENTRAL, CARE

GRUPEAZA FUNCŢIUNI COMPLEXE DE IMPORTANŢĂ MUNICIPALĂ
ŞI SUPRAMUNICIPALĂ
GENERALITĂŢI
Zona conţine nuclee de dezvoltare ale municipiului situate în afara zonei centrale, care vor putea conferi
Focşaniului un nou prestigiu, o echilibrare funcţională şi noi calităţi estetic-configurative, în condiţiile unei
oferte diversificate şi imediat accesibile investitorilor.
45
SUBZONA SITUATA ÎN AFARA PERIMETRULUI CENTRAL, CARE GRUPEAZA FUNCTIUNI

COMPLEXE DE IMPORTANTA MUNICIPALA ŞI SUPRAMUNICIPALA cuprinde următoarele
subzone:
CB1 - subzona serviciilor publice dispersate în afara zonei centrale şi a zonelor

protejate;
CB2 - subzona serviciilor publice dispersate în afara zonei centrale, dar în zonă
protejată
CB3 – subzona polilor urbani
- Pentru orice noi intervenţii vor fi necesare în subzonele :
- CB1, CB2 – elaborarea unor PLANURI URBANISTICE DE DETALIU care să ilustreze

rezulatul intervenţiei propuse şi să propună şi eventuale intervenţii necesare pentru
configurarea unui spaţiu cu caracteristicile unui nucleu urban
- CB3 - elaborarea unor PLANURI URBANISTICE ZONALE prin care să se facă propuneri
de structurare a acestor subzone
- Pentru orice noi intervenţii în subzona CB2 se vor respecta prevederile Regulamentului de
Intervenţie al zonei protejate aferente
SECŢIUNEA I :
CB 1 + CB 2 + CB3 - institutii şi servicii publice municipale, sedii ale unor organisme extrateritoriale;
servicii financiar-bancare şi de asigurări, poşta şi telecomunicaţii, servicii avansate manageriale, tehnice
şi profesionale (sedii de companii şi firme în clădiri specializate); cercetare-dezvoltare, edituri, servicii
pentru media; centre de informare, biblioteca-mediateca; activităţi asociative diverse; servicii
profesionale, colective şi personale, hoteluri pentru turismul de afaceri şi alte spatii de receptie,
restaurante cofetarii, cafenele, baruri, comerţ, expoziţii, recreere (cazino, dancing, cinema, centre de
recreere, sport) în spaţii acoperite şi descoperite, săli de conferinţe, spectacole şi sport de diferite
capacităţi cu serviciile anexa, locuinţe cu partiu special pentru profesiuni liberale, învaţământ superior şi
de formare continuă; spital, policlinică, dispensar, farmacie şi activităţi conexe serviciilor de sănătate
CB3 - unităţi mici şi mijlocii specializate în activităţi de producţie abstractă şi concretă în domenii de vârf;
activităţi manufacturiere legate de funcţionarea polului terţiar, parcaje multietajate;
CB 2 - se vor respecta prevederile Regulamentului de Intervenţie al zonei protejate aferente
CB 1 - extinderile şi schimbările de profil se admit cu condiţia să nu incomodeze prin poluare şi trafic

funcţiunile învecinate;
CB 2 – se vor respecta prevederile Regulamentului de Intervenţie al zonei protejate aferente
CB3 - întrucât realizarea acestor obiective se va derula în timp, se recomandă ca prin P.U.Z. terenul
rămas neafectat în prima etapă şi păstrat în rezervă să fie amenajat sumar ca un spaţiu plantat accesibil
locuitorilor, vegetaţia importantă urmând să facă parte din amenajarea definitivă a zonei.
- se vor asigura circulaţii şi piaţete pietonale, precum şi scuaruri atractive pentru recreere în cadrul
urban, în pondere de minim 10% din suprafaţa de teren.
46
CB1+CB2+CB3 - se va asigura în toate locurile publice accesul persoanelor cu handicap motor;
Toate utlizările care nu se regăsesc în prezentul articol, sunt permise cu condiţia respectării
prevederilor art. 2 – Utilizări permise cu condiţionări
CB 1 + CB 2 + CB3 - se interzic:
- construcţii provizorii de orice natură, cu excepţia tonetelor, pupitrelor acoperite sau închise,
destinate difuzării şi comercializării presei, cărţilor şi florilor
- depozitarea pentru vanzare a unor cantitati mari de substante inflamabile sau toxice;
din institutiile publice;
- autobaze
- lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice şi construcţiile de pe
parcelele adiacente;
- orice lucrări de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care
impiedică evacuarea şi colectarea apelor meteorice ;
- dispunerea pe faţade a antenelor TV satelit, a cablurilor CATV vizibile şi a antenelor pentru
telefonie mobilă;
- cu excepţia telecomunicaţiilor speciale, se interzice dispunerea de piloneţi zăbreliţi (tripozi uniţi
cu grinzi cu zăbrele) pe terasele clădirilor dacă acestea nu au caracter tehnic;
- CB 2 - se vor respecta prevederile Regulamentului de Intervenţie al zonei protejate aferente
SECŢIUNEA II
CONDIŢII DE AMPLASARE. ECHIPARE ŞI CONFORMARE A CLĂDIRILOR

CB 1 - se vor rezerva terenuri pentru instituţii şi servicii publice, parcelate în module având suprafaţa
minimă de 800 mp. şi un front la stradă de minim 24.0 metri;
CB 2 - se recomandă menţinerea parcelării caracteristce zonei protejate, se vor respecta prevederile
Regulamentului de Intervenţie al zonei protejate aferente
CB3 – conform PUZ cu recomandarea unei lotizari de minim 800 mp. si un front la strada de minim 18.0
metri in cazul fronturilor continue si de minim 24.0 metri in cazul fronturilor discontinue
47
CB 1 - serviciile publice vor fi retrase de la aliniament cu minim 10 metri sau vor fi dispuse pe aliniament
în funcţie de caracterul străzii, de profilul activităţii şi de normele existente;
- clădirile care alcătuiesc fronturi continue vor avea o adâncime faţă de aliniament care nu va depăşi 20.0
metri (aliniere posterioară)
CB 2 - Se vor respecta prevederile „Regulamentului de Intervenţie” al zonei protejate aferente
CB3– conform P.U.Z., cu următoarele condiţii:
- în zonele constituite retragerea de la aliniament va fi de minim 6.0 metri de la aliniament;

- pentru zonele destructurate în reconstrucţie, pentru operaţiuni pe terenuri libere sau cu statut
juridic mixt, retragerea clădirilor publice va fi de 10.0 metri.
- clădirile care alcătuiesc fronturi continue vor avea o adâncime maximă faţă de aliniament
care nu va depăşi 20.0 metri.
CB1+CB2+CB3
- clădirile care alcătuiesc fronturi continue vor avea o adâncime faţă de aliniament care nu va depăşi 20.0
metri (aliniament posterior)

CB 1 + CB 2 - clădirile publice se vor amplasa de regulă în regim izolat conform PUD

- clădirile care vor alcătui fronturi continue se vor alipi de calcanele clădirilor învecinate dispuse
pe limitele laterale ale parcelelor până la o adâncime de maxim 20.0 faţă de aliniament;
- în cazul fronturilor discontinue, în care parcela se învecinează numai pe una dintre limitele
laterale cu o clădire având calcan pe limita de proprietate iar pe cealaltă latură se învecinează cu o
clădire retrasă de la limita laterală a parcelei şi având pe faţadă laterală ferestre, noua clădire se va alipi
de calcanul existent iar faţă de limita opusă se va retrage obligatoriu la o distanţă egală cu jumatate din
înălţimea la cornisă, dar nu mai puţin de 6.0 metri;
- clădirile se vor retrage faţă de limita posterioară a parcelei la o distanţă de cel putin jumătate din
înălţimea clădirii măsurată la cornişă dar nu mai puţin de 6.0 metri;
- distanţa dintre clădirea unei biserici şi limitele laterale şi posterioară ale parcelei este de minim
10.0 metri;
CB3 - conform P.U.Z., cu următoarele condiţionări;

- clădirile se vor retrage de la limitele laterale la o distanţă egală cu 1/3 din înălţime, dar nu cu mai
puţin de 5,0 metri;
- clădirile se vor retrage faţă de limita posterioară a parcelei la o distanţă de cel puţin jumătate din
înălţimea clădirii măsurată la cornişă, dar nu mai puţin de 5,0 metri;
- distanţa dintre clădirea unei biserici ortodoxe şi limitele laterale şi cea posterioară ale parcelei este
de minim 10.0 metri;
48

PARCELĂ
CB 1 + CB3
- clădirile vor respecta între ele distanţe egale cu înălţimea la cornişă a celei mai înalte dintre ele;
- distanţa se poate reduce la jumătate din înălţime dar nu mai puţin de 6.0 metri numai în cazul în care
faţadele prezintă calcane sau ferestre care nu asigură luminarea unor încăperi fie de locuit, fie pentru alte
activităţi permanente ce necesită lumină naturală;
- în cazul adăugirii unui corp nou la o clădire existentă, noua construcţie nu va ascunde elemente de
arhitectura veche, de interes arheologic sau estetic, clasate ca atare conform legii sau descoperite în
timpul lucrărilor. Se va urmări dimpotriva, punerea lor în valoare.

CB 1 + CB 2 + CB3
- parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil direct dintr-o circulaţie publică;
- în cazul fronturilor continue la stradă se va asigura un acces carosabil în curtea posterioară printr-un
pasaj dimensionat astfel încât să permită accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor; distanţa dintre
aceste pasaje, măsurată pe aliniament, nu va depăşi 30.0 metri.
locomotorii.
CB3 – circulaţiile şi accesele se vor stabili prin PUZ cu condiţia respectării prevederilor anterioare
CB 1 + CB 2 + CB3 - staţionarea autovehicolelor se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara

circulaţiilor publice;

REGLEMENTĂRI.
- locurile de parcare se dimensionează conform normelor specifice şi se dispun în construcţii supra /

subterane sau în parcaje amenajate la sol care vor fi plantate cu minim un arbore la 4 maşini şi vor fi
înconjurate cu gard viu de 1.20 m înălţime;
- în cazul în care nu se pot asigura în limitele parcelei locurile de parcare normate, se va demonstra
(prin prezentarea formelor legale) amenajarea pe un alt amplasament a unui parcaj propriu sau în
cooperare ori concesionarea locurilor necesare într-un parcaj comun multietajat; aceste parcaje vor fi
situate la distanţa de maxim 150 metri.
49
CB 1 - înălţimea maximă admisibilă în planul faţadei nu va depăşi distanţa dintre aliniamente; pot fi
adăugate suplimentar unul sau două niveluri în funcţie de volumetria caracteristică străzii, cu condiţia
retragerii acestora în limitele unui arc de cerc cu raza de 4.0 metri continuat cu tangenta sa la 45 grade;
Număr niveluri suplimentare

admise *):
Înălţimea (A) retrase în interiorul unui arc
Lăţimea străzii Număr niveluri
maximă de cerc cu raza de 4,0 metri şi
între aliniamente(metri) convenţionale
admisă tangenta la 45 o la acesta
/ profile standard actuale (3.0 metri)
(metri) (B) în planul faţadei la clădirile de
colţ pe o lungime de maxim 15
metri, apoi retrase (A)
Sub 9 metri 7 - 10 P+1+M, P+2 (A) - 1 nivel; (B) - 1 nivel
9,01 – 11,00 11 P+2 +M (A) - 2 niveluri; (B) - 1 nivel
Carosabil - 7 m. + trotuare 2x1,5 m.
=10 metri (categoria III)
11,01 – 13,00 13 P+3 (A) - 2 niveluri; (B) - 1 nivel
Carosabil 7 m. + trotuare 2x 3 metri
=13 metri (categoria III)
13,01 – 16,00 16 P+4 (A) - 2 niveluri; (B) - 1 nivel
16,01 – 19,00 19 P+5 (A) - 2 niveluri; (B) - 2 niveluri
Carosabil – 14 m. + trotuare 2x4 =
22 m .(categoria II)
26 m. .(categoria II)
33 m.(categoria I)
*) în toate cazurile în care construcţiile au acoperiş cu pante de peste 45 grade se admite mansardarea.
CB 3 - înălţimea clădirilor se limitează la maxim P+10 niveluri.
CB1+CB3
- se admite ca la intersecţii înălţimea maximă să fie depăşită cu cel mult două niveluri, retrase în
anteriorul unui arc de cerc cu raza de 6 metri pe o distanţa de maxim 15.0 metri de la intersecţia
aliniamentelor.
- pentru clădirile foarte înalte (peste 35 metri) se va prezenta justificarea configuraţiei de ansamblu
ţinându–se seama de modul de percepere de pe principalele trasee de circulaţie, de pe splaiuri şi de pe
cornişele Vrancei, şi se va emite autorizaţie de construire în baza unui PUZ aprobat
- pentru asigurarea coerenţei imaginii cadrului construit, înăltimea cladirilor de pe o strada principală cu
fronturi continue sau discontinue se va întoarce şi pe străzile secundare care debuşează în aceasta pe o
lungime de 50.0 metri pe străzile de 4 fire de circulaţie şi pe o lungime de 25 metri pe străzile cu două fire
de circulaţie sau mai puţin; în acest spaţiu se recomandă racordarea în trepte a înăţimii clădirilor de pe
strada considerată principală cu înălţimea clădirilor de pe strada secundară dacă diferenţa dintre acestea
este mai mare de două niveluri;
50
CB 1 - aspectul exterior al clădirilor aspectul clădirilor va exprima caracterul şi reprezentativitatea

funcţiunii şi va ţine seama de caracterul general al zonei şi de arhitectura clădirilor din vecinatate cu care
se află în relaţii de co-vizibilitate.
CB 2 - aspectul exterior al clădirilor va ţine seama de caracterul general al zonei şi de arhitectura

clădirilor din vecinătate şi a monumentelor de arhitectură cu care se află în relaţii de co-vizibilitate.
- în vederea autorizării vor fi cerute studii suplimentare de inserţie şi intervenţie asupra clădirilor
din zona protejată (justificări grafice, fotomontaje, machete) ;
- se interzic imitaţii stilistice după arhitecturi străine zonei, imitaţii de materiale sau utilizarea
improprie a materialelor, utilizarea culorilor stridente sau strălucitoare;
CB 3 - aspectul clădirilor va fi subordonat cerinţelor specifice unei diversităţi de funcţiuni şi exprimării

prestigiului investitorilor (similar unui centru de afaceri), cu condiţia realizării unor ansambluri
compoziţionale care să ţină seama de caracterul general al zonei şi de arhitectura clădirilor din
vecinătate cu care se află în relaţii de co-vizibilitate;
CB1+CB2
- Intervenţii asupra clădirilor existente

- vor fi menţinute şi în funcţie de nevoie, restaurate următoarele categorii de
imobile:
- imobilele sau fragmentele de imobile înregistrate ca monumente pe Lista Monumentelor Istorice;
- pasajele de trecere (gangurile) pe sub imobilele enumerate mai sus;
- elementele de mobilier urban (sculpturi, feronerii, împrejmuiri din fier forjat), amenajări ale
spaţiilor publice aferente imobilelor menţionate mai sus
Pentru imobilele înregistrate ca monument, măsurile de conservare şi protejare cuprind şi

elementele de arhitectură interioare ca: scări, picturi interioare, decoraţiuni, lambriuri şi toate elementele
decorative aparţinând imobilului şi daca acestea nu au suferit modificari pe perioada existentei lor.
Menţinerea în situaţia originală şi restaurarea lor vor trebui asigurate în aceleaşi condiţii ca şi pentru
elementele exterioare.
- Pentru imobilele înregistrate ca având calitate arhitecturală sunt permise lucrările de reconversie
funcţională şi modificări interioare cu condiţia păstrării aspectului exterior.
construcţii să fie compatibile cu aspectul general al ansamblului arhitectural.
- Sunt interzise lucrările de îmbunătăţire asupra construcţiilor incompatibile din

punct de vedere funcţional sau arhitectural cu zona, altele decât cele menite să
contribuie la schimbarea cu o funcţiune compatibilă cu zona şi armonizarea
plasticii exterioare cu caracterul zonei
- Descoperirea în cursul lucrărilor a unor fragmente de arhitectură veche (bolţi, sculptură, decoraţii)
prevederilor legale. Lucrările nu vor putea fi continuate decât în măsura în care ele nu vor
prejudicia cercetarea, conservarea sau punerea în valoare a vestigiilor descoperite

- Cererile de Certificat de Urbanism pentru modificarea vitrinelor sau de creare a unor vitrine noi,
trebuiesc însoţite de un dosar conţinând toate elementele necesare unei bune cunoaşteri a stării
51
actuale a parterului, a contextului (faţada totală a imobilului şi a celor alăturate) precum şi a

situaţiei sale originale. Este admisă şi recomandată reconversia funcţiunilor de la parterul
clădirilor cu front la domeniul public în funcţiuni cu acces public şi deschiderea de vitrine spre
domeniul public
- Ocuparea căii publice va fi limitată prin regulile în vigoare. Pot fi
autorizate amenajările temporare/sezonire reduse la simple etalaje mobile în măsura în care ele
nu incomodează circulaţia pietonală
- Sistemele de protecţie împotriva furtului şi de închidere, trebuie să fie complet ascunse atunci
când magazinul este deschis
CB 2 - Se vor respecta cu prioritate prevederile „Regulamentului de Intervenţie” al zonei protejate
aferente
CB 1 + CB 2 + CB3
construcţie.
- Toate conductele din afara imobilelor vor fi amplasate în subteran.
Apa potabilă
Orice construcţie trebuie să fie racordată la reţeaua publică de distribuţie a apei potabile sau să-şi aibă
asigurat necesarul din sursă proprie, cu avizul DSP Vrancea.
Canalizare menajeră
Racordarea la reţeaua de canalizare este obligatorie pentru orice construcţie sau instalaţie
nouă.
Canalizare pluvială
spre reţeaua publică colectoare a acestora
Racordarea burlanelor la canalizarea pluvială este obligatoriu să fie făcută pe sub trotuare pentru
Reţele electrice, telefonice şi CATV

Cablurile de alimentare cu energie electrică destinată consumului particular ca şi iluminatului
imposibilitate tehnică şi numai atunci, pot fi dispuse astfel încât şi urmărească liniile de cornişă ale
imobilelor, ca scopul de a se confunda cu zonele de umbra ale acoperişurilor.
Gaze
Toate conductele în afara imobilelor vor fi amplasate în subteran.
Salubritate
lucrativ, pentru odihnă sau recreere, trebuie să fie prevăzute cu amenajări pentru colectarea deşeurilor
52
ART. 13 – SPAŢII VERZI ŞI PLANTATE

CB 1 + CB 2 + CB3
arbore la fiecare 100 mp.
- se vor identifica, păstra şi proteja în timpul executării construcţiilor arborii importanţi existenţi
având peste 4.0 metri înălţime şi diametrul tulpinii peste 15.0 cm, măsurat la 1m faţă de sol. În
cazul tăierii unui arbore se vor planta în schimb alţi 10 arbori în perimetrul spaţiilor publice plantate
din proximitate;
- pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiilor se va evita

- parcajele amenajate la sol vor fi plantate cu minim un arbore la 4 locuri de parcare şi vor fi
înconjuratre cu un gard viu de minim 1.20 metri înălţime;
CB 1 + CB 2 + CB3
- Se admit împrejmuiri realizate din arbusti sau plante utilizate în mod curent pentru aceasta
functiune
- Este exclusă împrejmuirea catre domeniul public din panouri prefabricate din beton armat - chiar

CB 1 + CB3
- gardurile spre stradă vor fi transparente, vor avea înălţimea de 1.80 metri, vor avea un soclu opac
de circa 0.40 m., partea superioară fiind realizată din fier forjat sau plasa metalică şi vor putea fi
dublate de gard viu;
CB 3 –spre trotuare şi circulaţii pietonale nu sunt obligatorii garduri, dar se va putea prevedea marcarea
apartenenţei spaţiului prin diferenţe de pavaje, borduri, garduri vii, terase etc.
SECŢIUNEA III:
POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI.
CB 1 + CB3 - POT maxim 70%

CB2 – se vor respecta prevederile „Regulamentului de Intervenţie” pentru fiecare zonă protejată
aferentă
- În cazul unor clădiri cuprinse între calcane pe trei laturi sau mai multe sau care refac
o construcţie protejată dispărută, procentul de ocupare a terenului nu este limitat.
53
- procent de ocupare a terenului (POT) - raportul dintre suprafaţa construită (amprenta la sol a clădirii sau
proiecţia pe sol a perimetrului etajelor superioare) şi suprafaţa parcelei. Suprafaţa construită este
suprafaţa construită la nivelul solului, cu excepţia teraselor descoperite ale parterului care depăşesc
planul faţadei, a platformelor, scărilor de acces. Proiecţia la sol a balcoanelor a căror cotă de nivel este
sub 3,00 m de la nivelul solului amenajat şi a logiilor închise ale etajelor se include în suprafaţa
construită.
CB 1 - pentru funcţiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului dar fără a se
depăşi
- CUT maxim = 3,5 pentru clădiri cu P+5 şi peste (6 sau mai multe niveluri)
- CUT maxim = 3,0 pentru clădiri cu P+3-4 (4-5 niveluri)
CB 2 - pentru funcţiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului care se vor
adapta la caracteristicile zonei protejate, cu respectarea prevederilor „Regulamentului de Intervenţie”
pentru fiecare zonă protejată aferentă
CB 1 + CB 2 - CUT se poate majora pentru o zonă a unui UTR, o singură dată, cu maxim 20%, peste cel
reglementat prin prezentul regulament/regulamentul de intervenţie, dacă acesta permite, doar în baza
PUZ aprobat conform Legii nr. 350/2001 cu modificările şi completările ulterioare
CB3 – CUT maxim = 4,0
- coeficient de utilizare a terenului (CUT) - raportul dintre suprafaţa construită
desfăşurată (suprafaţa desfăşurată a tuturor planşeelor) şi suprafaţa parcelei inclusă
în unitatea teritorială de referinţă. Nu se iau în calculul suprafeţei construite
desfăşurate: suprafaţa subsolurilor cu înălţimea liberă de până la 1,80 m, suprafaţa
subsolurilor cu destinaţie strictă pentru gararea autovehiculelor, spaţiile tehnice sau
spaţiile destinate protecţiei civile, suprafaţa balcoanelor, logiilor, teraselor deschise şi
neacoperite, teraselor şi copertinelor necirculabile, precum şi a podurilor
neamenajabile, aleile de acces pietonal/carosabil din incintă, scările exterioare,
trotuarele de protecţie;
54
8.M. ZONA MIXTĂ

M - ZONA MIXTA CONŢINÂND INSTITUŢII, SERVICII ŞI ECHIPAMENTE
PUBLICE, SERVICII DE INTERES GENERAL (SERVICII
MANAGERIALE, TEHNICE, PROFESIONALE, SOCIALE, COLECTIVE ŞI
PERSONALE, COMERŢ, HOTELURI, RESTAURANTE, RECREERE)
ACTIVITĂŢI PRODUCTIVE MICI-NEPOLUANTE ŞI LOCUINŢE
„Zona mixtă se caracterizează printr-o mare flexibilitate în acceptarea diferitelor funcţiuni de interes
general şi public, formând în mod continuu linearităţi comerciale şi de servicii de-a lungul arterelor
principale din aria cuprinsă în inelul principal de circulaţie şi segmente de linearităţi formate din diverse
categorii de activităţi comerciale, servicii şi de producţie concretă şi abstractă, în lungul principalelor
artere de penetraţie în oraş şi al inelelor exterioare de circulaţie. Totodată, zona mixtă prelungeşte zona
centrală şi principalii poli urbani, conturează mai puternic punctele de concentrare a locuitorilor (gări,
autogări, zone de activităţi etc.) şi completează funcţiunea centrelor de cartier.”
Zona mixtă cuprinsă în municipiul Focşani în inţelesul prezentului regulament este definită ca o
zona în care alături de locuire într-o proporţie însemnată se găsesc dotări de folosinţă periodică sau rară,
servicii care se adresează unei populaţii mai numeroase decât din zona de servire directă, birouri,
restaurante, etc.
Zona mixtă se poate regăsi, diferenţiată ca statut, amploare şi grad de complexitate, atât în
perimetrul central al municipiului Focşani, cât şi în exteriorul acestuia. De asemenea se poate identifica o
zonă mixtă în curs de cristalizare adiacent principalelor artere stradale şi penetraţii rutiere în oraş, sau
punctual, în zone industriale care prezintă tendinţa de reconversie funcţională concomitent cu
atractivitatea pentru comerţ, birouri, servicii.
Strategia generală propusă prin P.U.G. şi Regulamentul Local de Urbanism urmăreşte:
1. Păstrarea, încurajarea şi întărirea mixităţii funcţionale precum şi diferenţierea justă a

zonei mixte - funcţie de locaţia şi rolul sau în teritoriul municipiului;
2. Conturarea zonei mixte ca o zona de dezvoltare direcţionată a municipiului Focşani în

lungul unor artere de legătură cu alte zone funcţionale importante ale acestuia,
valorificând mai bine în acest scop infrastructura existentă;
3. Înlocuirea funcţiunilor incompatibile şi transformarea lor în zone funcţionale mixte,

dinamice şi capabile să asigure rapid reconversia funcţionala dorită;
Pentru realizarea acestei strategii prezentul regulament propune o serie de indicatori urbanstici
(POT, CUT, RH) diferenţiati, care, utilizaţi în paralel cu alte instrumente (taxe şi impozite diferenţiate) vor
permite Consilului Local al Municipiului Focşani să pună în practică o politică urbană. Totodată, pentru
asigurarea unei eficiente sporite a banilor publici este propusă utilizarea la maxim a infrastructurii
existente acceptând şi încurajând un Coeficient de Utilizare a Terenului (CUT) majorat în zonele care
beneficiază de transport în comun.
De asemenea, este acceptat un CUT majorat în zonele propuse pentru reconversie funcţională
(zonele industriale slab ocupate care conţin o rezervă importantă de teren pentru dezvoltări ulterioare),
pentru a încuraja şi grăbi acest proces.
Pentru protejarea zonelor mixte cu valoare ambientală ridicată, cuprinse în perimetrul definit prin
STUDIUL ISTORIC GENERAL al Municipiului FOCŞANI - sunt preluate reglementările stabilite prin
documentaţia amintită sau se fac trimiteri direct la Regulamentul de Intervenţie în zone protejate.
55
În interiorul zonei mixte alături de construcţii existente cu certa valoare arhitectural-urbanistică

sau de întrebuinţare există numeroase imobile în stare rea, lipsite de valoare, care subutilizeaza un teren
extrem de preţios pentru oraş. Regulamentul urmăreşte valorificarea terenurilor de acest fel prin
realizarea unor construcţii noi alături de fondul construit existent care să permită armonia prin contrast,
utilizarea unui limbaj formal şi a unor materiale de construcţie pe deplin contemporane.
Pentru a face posibile diferenţierile urmărite prin regulament zona a fost împarţită în următoarele
subzone şi unităţi teritoriale de referinţă:
M1 - SUBZONA MIXTĂ SITUATĂ IN LIMITELE ZONEI PROTEJATE A VALORILOR

ISTORICE ŞI ARHITECTURAL-URBANISTICE*
*subzona mixtă protejată structurată în care regulamentul urmăreşte să menţină şi să întărească

statutul de zona reprezentativă dar şi să contribuie la punerea în valoare a fondului construit
existent, reglementările pentru această zonă sunt stabilite prin Regulamentul de Intervenţie în Zone
Protejate
M2 - SUBZONA MIXTA SITUATĂ ÎN AFARA LIMITELOR ZONEI PROTEJATE, cu clădiri

având regim de construire continuu sau discontinuu şi înălţimi maxime de P+10
niveluri în cazul accentelor înalte **
** în care regulamentul urmăreşte întărirea mixităţii funcţionale ca o prelungire a zonei centrale a oraşului
spre alte zone de interes urban- în teritoriile structurate şi incurajarea schimbării utilizării actuale a
terenului necorespunzătoare cu situarea în cadrul oraşului –în teritoriile destructurate
M3 - SUBZONA MIXTA SITUATA IN AFARĂ LIMITELOR ZONEI PROTEJATE, având regim

de construire continuu sau discontinuu şi înălţimi maxime de P+4 niveluri **
** în care regulamentul urmăreşte întărirea mixităţii funcţionale ca o prelungire a zonei centrale a oraşului
spre alte zone de interes urban- în teritoriile structurate şi încurajarea schimbării utilizării actuale a
terenului necorespunzătoare cu situarea în cadrul oraşului – în teritoriile destructurate
M4 - SUBZONA MIXTA SITUATA IN AFARA LIMITELOR ZONEI PROTEJATE ÎN TERITORIILE

DESTRUCTURATE DIN CADRUL ORAŞULUI ***
*** în care autorizarea construirii se va face numai în baza unui P.U.Z. aprobat
SECŢIUNEA I:
ART.1 - UTILIZĂRI ADMISE
M1- conform prevederilor „Regulamentului de Intervenţie” pentru fiecare zonă protejată aferentă
M2 +M3+M4
Sunt admise următoarele utilizări:
- instituţii, servicii şi echipamente publice de nivel supramunicipal, municipal şi de cartier;
- lăcaşuri de cult;
- sedii ale unor companii şi firme, servicii pentru întreprinderi, proiectare, cercetare, expertizare,
consultanţă în diferite domenii şi alte servicii profesionale;
- servicii sociale, colective şi personale;
- sedii ale unor organizatii politice, profesionale, etc.;
- comerţ cu amănuntul;
- depozitare mic-gros;
56
- hoteluri, pensiuni, agenţii de turism;

- restaurante, baruri, cofetării, cafenele, etc.;
- sport şi recreere în spaţii acoperite;
- parcaje la sol şi multietajate;
- spaţii libere pietonale, pasaje pietonale acoperite;
- spaţii plantate - scuaruri, grădina de cartier;
M2 +M3 - locuinţe cu partiu obişnuit;

- locuinţe cu partiu special care includ spaţii pentru profesiuni liberale.
M4 – complexe comerciale mari, supermarket-uri, hipermarket-uri
ART.2 – UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI
M2 +M3+M4
- toate clădirile vor avea la parterul orientat spre strada funcţiuni care admit accesul publicului în mod
permanent sau conform unui program de funcţionare; se admit activităţi în care accesul publicului nu este
liber numai cu condiţia ca să nu reprezinte mai mult de 30% din lungimea străzii incluse în zona mixtă;
- în zonele existente se admite conversia locuinţelor în alte funcţiuni, cu condiţia menţinerii ponderii
locuinţelor în proporţie de minim 30% din ADC pe parcela în cauză;
- se menţin unităţile productive actuale cu condiţia să nu fie poluante, să nu prezinte risc tehnlogic sau să
fie incomode prin traficul generat şi să fie compatibile ca funcţionare şi aspect cu zona mixtă şi a obţinerii
avizului Agenţiei pentru Protecţia Mediului Vrancea.
M4 - unităţi de producţie nepoluantă, spaţii de depozitare pentru produse nepoluante.
M2 +M3+M4
Sunt interzise următoarele tipuri de activităţi şi de lucrări:
- construcţii provizorii de orice natură cu excepţia tonetelor, pupitrelor acoperite sau închise,
destinate difuzării şi comercializării presei, cărţilor şi florilor ;
- depozitarea pentru vânzare a unor cantităţi de substanţe inflamabile sau toxice;
din instituţiile publice;
- autobaze
- lucrări de terasament de natura să afecteze amenajările din spaţiile publice şi construcţiile de
pe parcelele adiacente;
- orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care
impiedică evacuarea şi colectarea apelor meteorice;
57
SECŢIUNEA II:

M1 - se vor menţine caracteristicile parcelarului din zona protejată şi se vor respecta prevederile
“Regulamentului de Intervenţie”
M2 + M3 + M4 –
(1) - Parcelele existente la data aprobării prezentului regulament trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii cumulativ, pentru a fi construibile direct (pentru locuinţe):
(2) - Pentru noile parcele care se constituie ulterior intrării în vigoare a prezentului
regulament, pentru a fi construibile direct (pentru locuinţe), parcelele trebuie să îndeplinescă

M2 + M3 + M4 - cu următoarele condiţionări pentru subzona mixtă din lungul principalelor artere de
circulaţie şi pentru zona de extindere:
- în cazul construcţiilor publice dispuse izolat, terenul minim este de 1000 mp, cu un front la
stradă de minim 30.00 metri;
- pentru celelalte categorii de funcţiuni, se recomandă lotizarea terenului în parcele având minim
500 mp şi un front la stradă de minim 12.00 metri, în cazul construcţiilor înşiruite dintre două
calcane laterale şi de minim 18.00 metri în cazul construcţiilor cuplate la un calcan lateral sau
independente; în funcţie de necesităţi vor putea fi concesionate sau cumpărate una sau mai
multe parcele adiacente;
58
- în cazul parcelarului existent suprafaţa minimă a parcelei construibile este de 300 mp, pentru
alte funcţiuni decât locuirea.
- Aliniamentul este definit în sensul prezentului regulament ca fiind linia de demarcaţie între domeniul
public şi proprietatea privată
M1 - se va respecta caracterul zonei protejate prin menţinerea tipului tradiţional de raportare la

aliniament, se vor respecta prevederile Regulamentului de Intervenţie aferent zonei protejate;
M2 + M3 + M4 - echipamentele publice vor fi retrase de la aliniament cu minim 6 - 10 metri sau vor fi

dispuse pe aliniament în funcţie de caracterul străzii, de profilul activităţii şi de normele existente;
- la intersecţia dintre străzi aliniamentul va fi racordat printr-o linie perpendiculară pe bisectoarea

unghiului dintre străzi având o lungime de minim 12.00 metri pe străzi de categoria I, a II-a şi de 6.00
metri pe străzi de categoria a III-a.
- în cazul străzilor cu fronturi continue dispuse pe aliniament, noile clădiri care nu sunt servicii sau
echipamente publice se amplasează pe aliniament; se pot accepta retrageri de minim 5.00 metri numai
cu condiţia ca clădirile adiacente să fie retrase faţă de limitele laterale ale parcelelor şi să prezinte faţade
laterale; în cazul în care clădirile de pe parcelele adiacente prezintă calcane este obligatorie alipirea la
acestea;
- clădirile care alcătuiesc fronturi continue vor avea o adâncime faţă de aliniament care nu va depăşi 20
metri (aliniament posterior).
- în cazul străzilor cu fronturi continue sau discontinue retrase faţă de aliniament se va respecta o
retragere de minim 5.00 metri.
M4 – retragerea clădirilor faţă de aliniament se va stabili prin PUZ, cu condiţia respectării şi prevederilor
anterioare din prezentul Regulament
ART. 6 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢA DE LIMITELE LATERALE ŞI

M1 - se va respecta caracterul zonei protejate prin menţinerea distanţelor caracteristice; se vor respecta
prevederile Regulamentului de Intervenţie aferent zonei protejate
- clădirile care adăpostesc funcţiuni de interes general şi locuinţe şi alcătuiesc fronturi continue prin alipire
de calcanele clădirilor învecinate vor fi dispuse pe limitele laterale ale parcelelor până la o adâncime de
maxim 20.00 m. faţă de aliniament după care se vor retrage cel puţin 3,0m faţă de una din limitele de
proprietate putând ajunge astfel pâna la max. 40,0 m. lungime
M2+ M3 +M4
alipire de calcanele clădirilor învecinate vor fi dispuse pe limitele laterale ale parcelelor până la o
distanţă de maxim 20,00 m. de la aliniament după care se vor retrage cel puţin 3m faţă de una din
limitele de proprietate putând ajunge astfel până la max. 40,0 m lungime
- clădirile se vor amplasa pe limita de proprietate atunci când se cuplează cu o cădire existentă în stare
bună sau cu o clădire posibil de realizat pe parcela alaturată caz în care trebuie să fie îndeplinite
următoarele condiţii:
59

- atunci cand sunt orientate ferestre de la încăperi principale retragerea va fi egală cu
jumătate din înălţimea construcţiilor;
- pentru construcţiile la care jumătate de înălţime înseamnă mai puţin de 3,0 m
retragerea va fi de minim 3,0 metri
- atunci când sunt orientate ferestre de la dependinţe retragerea faţă de limita de

proprietate se poate reduce la minim 3,0 metri cu condiţia să se asigure însorirea pe
o durată de minimum 1 1/2 ore zilnic, la solstiţiul de iarnă, a tuturor încăperilor de
locuit aparţinând construcţiei învecinate.
clădire publică dispusă izolat sau faţă de o biserică ortodoxă; în acest caz se admite o retragere faţă de
limitele parcelei de min. 4,00 m.
- de asemenea este admisă aşezarea construcţiilor pe limita posterioară de proprietate pe parcelele care
la data intrării în vigoare a prezentului regulament au mai puţin de 12 m adâncime
- balcoanele şi bow-windowurile de faţadă, deasupra străzii, trebuiesc retrase cu 1,0 m. de la limita
laterală de proprietate. Ele pot fi prelungite pana la limita de proprietate cu acordul notarial al vecinilor,
atunci însă balcoanele trebuie sa fie în aceeaşi linie orizontală
- pe străzile cu distanţă între alinierile faţadelor sub 10,0 m. se admit balcoane sau bow-windowuri pe
fatade spre strada, numai cand depasesc alinierea fatadelor cu cel mult 0,30 m.
- proiectia balcoanelor şi bow-windowurilor pe fatada respectiva nu trebuie sa depaseasca 1/3 din
suprafata acesteia. Suprafata fatadei se considera socotind lungimea totala a fatadei şi inaltimea maxima
reglementata pe strada respectiva
- se recomanda ca pentru respectarea intimitatii locuintelor, parapetul ferestrelor de pe fatadele laterale
ale cladirilor din zona mixta cu alte funcţiuni decât locuinţe, care sunt orientate spre locuinţele de pe
parcelele laterale, situate la mai puţin de 10,0 m să aibă parapetul ferestrelor la min.1,90 m. de la
pardoseala încăperilor
M4 – retragerea construcţiilor faţă de limitele laterale şi posterioare se va stabili prin P.U.Z., cu condiţia
respectării prevederilor anterioare ale prezentului regulament
ART. 7 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢA DE ALTELE PE ACEEAŞI

PARCELA
M1- conform prevederilor Regulamentului de Interventie in Zonele Protejate.
M2+M3 +M4
- clădirile vor avea între ele distanţe minime egale cu jumătate din înalţimea la cornişă a celei mai înalte
dintre ele
60
- distanţa se poate reduce la 1/4 din înălţime, dar nu mai puţin de 3,00 m.numai în cazul în care faţadele
prezintă calcane sau ferestre care nu asigură luminarea unor încăperi fie de locuit, fie pentru alte activităti
ce nu necesită lumina naturală
- în cazul adăugirii unui corp nou la o clădire existentă, noua construcţie nu va ascunde elemente de
arhitectura veche, de interes arheologic sau estetic, clasate ca atare conform legii sau descoperite în
timpul lucrărilor. Se va urmări dimpotriva, punerea lor în valoare.
M4 – retragerea construcţiilor unele faţă de altele se va stabili prin P.U.Z., cu condiţia respectării
prevederilor anterioare ale przentului regulament
M1 - se va menţine modul de acces pe parcela caracteristic zonei protejate conform Regulamentului de

Intervenţie în zonele protejate;
M2 + M3 + M4
- parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil de minim 3,50 m lăţime dinr-o
circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin una din proprietăţile învecinate;
Caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie să permită intervenţia mijloacelor de stingere a
incendiilor. Când lăţimea accesului este mai mică de 3,5 m este obligatorie obţinerea avizului ISU
Vrancea
- În cazul fronturilor continue la strada, se va asigura un acces carosabil în curtea posterioară printr-un
pasaj dimensionat astfel încât să permită accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor; distanţa dintre
aceste pasaje măsurată pe aliniament nu va depăşi 30,00 m.
- numărul şi configuraţia acceselor se vor încadra în prevederile Anexei nr.4 a Regulamentului General
de Urbanism
programului de funcţionare precum şi pentru accese de serviciu
locomotorii
M4 – accesele pe parcele se vor reglementa prin P.U.Z.
ART. 9 - STAŢIONAEA AUTOVEHICULELOR
M1 + M2 + M3 + M4 - staţionarea autovehicolelor necesare functionării diferitelor activităţi se admite

numai în interiorul parcelei, deci în afara circulaţiilor publice;

REGLEMENTĂRI.
- în cazul în care nu se pot asigura în limitele parcelei locurile de parcare normate, se va demonstra
(prin prezentarea formelor legale) realizarea unui parcaj în cooperare ori concesionarea locurilor
necesare într-un parcaj colectiv; aceste parcaje vor fi situate în cadrul centrului de cartier sau în zona
adiacenta la o distanta de maxim 250 metri;
61
pentru o clădire existentă. În cazul schimbării funcţiunii unei clădiri existente se va cere un număr de
funcţiunii, considerate ca existând;
- se recomanda ca gruparea prin cooperare a parcajelor la sol sa se faca în suprafete dimensionate şi

dispuse astfel încât sa permita ulterior, odata cu cresterea gradului de motorizare, construirea unor
parcaje supraetajate;
M1 -- conform prevederilor Regulamentului de Interventie in Zonele Protejate.
- în zona protejată se va respecta alinierea corniselor existente; în cazul unor volume care depăşesc
înălţimea vecinătăţilor imediate pentru acordarea autorizaţiei se vor prezenta justificări suplimentare
privind înscrierea în zona protejată şi relaţiile cu monumentele existente (sau propuse a fi declarate)
care sunt situate în limita de 100 metri precum şi privind impactul noii volumetrii asupra siluetei
interioare şi generale a municipiului Focşani ;
M2 - înălţimea clădirilor la cornişă nu va fi mai mare decat distanţa până la alinierea spre strada admisă
pentru clădirile situate pe frontul opus al aceleiaşi străzi ;
- depăşirea acestei înălţimi este posibilă numai când prin aceasta nu se realizeaza un calcan spre o
clădire protejată sau aflată în stare bună şi menţinută şi numai în următoarele condiţii:
- pe parcelele având o suprafaţă de min. 350 mp. se admit clădiri cu max. P+4 niveluri
- pe parcelele având o suprafaţă de min. 700 mp. se admit clădiri cu până la P+6 niveluri
-pe parcele avănd o suprafaţă de min. 1000 mp. se admit clădiri cu până la P+8 niveluri
-pe parcele având o suprafaţă de min. 2000 mp. se admit clădiri cu până la P+10 niveluri
- atunci când prin realizarea unei clădiri care se înscrie în prevederile regulamentului se
dezveleşte calcanul unei clădiri existente menţinute;
- se admite depăşirea cu maxim 2 niveluri retrase faţă de planul faţadei în interiorul unui cerc cu raza
de 4 m şi tangenta la 45 grade la acesta;
M3 + M4 - înaltime maxima admisibilă pentru clădirile dispuse pe aliniament:

= P + 4 (16.0 m la cornişă)
M2 + M3 + M4 - se admite depăşirea cu maxim douâ niveluri numai cu condiţia ca acestea să fie retrase
în interiorul unui arc de cerc cu raza de 4,0 metri şi a tangentei la acesta la 45 grade; se admite marcarea
intersecţiilor prin maxim două niveluri situate în planul faţadei numai pe o lungime de 15.0 metri de la
punctul de intersecţie al aliniamentelor;
M2 + M3 + M4 - dacă înălţimea clădirii depăşeste distanţa dintre aliniamente, clădirea se va retrage de la

aliniament cu o distanţă minimă egală cu plusul de înălţime al clădirii faţă de distanţa între aliniamentele
străzii, dar nu cu mai puţin de 5,0 metri; fac excepţie de la această regulă numai întoarcerile şi racordările
de înălţime a clădirilor pe străzile laterale conform aliniatului anterior;
M1 + M2 + M3 + M4 - înălţimea clădirilor de pe o stradă principală cu fronturi continue sau discontinue se

va întoarce şi pe străzile secundare care debuşează în aceasta pe o lungime de 50.00 metri pe străzile
de 6 şi 4 fire de circulaţie şi pe o lungime de 25.00 metri pe străzile cu două fire de circulaţie sau mai
puţin; în acest spaţiu se recomandă racordarea în trepte a înălţimii clădirilor de pe strada considerată
62
principală cu înălţimea clădirilor de pe strada secundară dacă diferenţa dintre acestea este mai mare de
două niveluri.
- atunci când noua construcţie depăşeşte ca înălţime construcţia alaturată propusă a fi menţinută este
obligatoriu ca volumul care se înalţă să fie retras de la limita de proprietate pentru a fi tratat ca faţadă
conform Codului Civil. Pentru construcţiile cuplate la calcanul unei clădiri existente este obligatorie
preluarea “amprentei” calcanului acesteia în zona vizibilă din domeniul public ;
- Motivele de decoraţiune ale acoperişului, lucarne, etc. trebuie sa fie înscrise într-un gabarit paralel cu
acela al părţii superioare a clădirii, situat la 1,50 m. depărtare de acesta.
M2 + M3 + M4
- aspectul clădirilor, reclamelor şi elementelor de mobilier urban noi va fi subordonat cerinţelor specifice
unei diversităţi de funcţiuni şi exprimării prestigiului investitorilor dar cu condiţia realizării unor ansambluri
compozitionale care să ţină seama de rolul social al străzilor zonei mixte, de particularităţile sitului, de
caracterul general al zonei şi de arhitectura clădirilor din vecinatate cu care se află în relaţii de
covizibilitate;
- aspectul clădirilor va exprima caracterul şi reprezentativitatea funcţiunii şi va răspunde exigenţelor
actuale ale arhitecturii europene de “coerenţă” şi “eleganţă”;
- se va asigura o tratare similară a tuturor faţadelor aceleiaşi clădiri având în vedere perceperea acestora
din clădirile înalte;
- se va acorda atenţie modului de tratate a acoperişurilor sau teraselor perceptibile într-o perspectivă
descendentă din clădirile înalte;
- orice construcţie nouă, sau modificare a uneia existenţe trebuie să se înscrie armonios în zonă, fiind
posibilă şi armonia prin contrast.
- sunt interzise imitaţiile de materiale ca: piatra falsă, cărămida falsă, lemn fals, folosirea în exterior a unor
materiale fabricate pentru interior (faianţă, oglindă, etc.) şi materialele de construcţie precare (de tip
asbociment, tabla ondulată, plastic ondulat, etc.).
- vor fi menţinute şi în funcţie de nevoie, restaurate următoarele categori de imobile:

- imobilele sau fragmentele de imobile înregistrate ca monumente pe Lista Monumentelor
Istorice;
- pasajele de trecere (gangurile) pe sub imobilele enumerate mai sus ;
- elementele de mobilier urban (sculpturi, feronerii, împrejmuiri din fier forjat), amenajări
ale spaţiilor publice aferente imobilelor menţionate mai sus ;
- Pentru imobilele înregistrate ca monument, măsurile de conservare şi protejare cuprind şi elementele de

arhitectură interioare ca: scări, picturi interioare, decoratiuni, lambriuri şi toate elementele decorative
apartinand imobilului. Mentinerea în situatia originala şi restaurarea lor vor trebui asigurate în aceleasi
conditii ca şi pentru elementele exterioare ;
- Pentru imobilele inregistrate ca avand calitate arhitecturala sunt permise lucrarile de reconversie
functionala şi modificari interioare cu conditia pastrarii aspectului exterior ;
- Inlocuirea sau extinderea imobilelor acolo unde sunt permise - se pot face cu conditia ca noile
constructii sa fie compatibile cu aspectul general al ansamblului arhitectural ;
63
- Sunt interzise lucrarile de imbunatatire asupra constructiilor incompatibile din punct de vedere functional
sau arhitectural cu zona, altele decat cele menite să contribuie la schimbarea cu o functiune compatibilă
cu zona şi armonizarea plasticii exterioare cu caracterul zonei ;
- Descoperirea în cursul lucrărilor a unor fragmente de arhitectură veche (bolţi, sculptură, decoraţi)
prevederilor legale. Lucrările nu vor putea fi continuate decât în măsură în care ele nu vor prejudicia
cercetarea, conservarea sau punerea în valoare a vestigiilor descoperite;
- Cererile de Certificat de urbanism pentru modificarea vitrinelor sau de creare a unor vitrine noi,
trebuiesc însoţite de un dosar conţinând toate elementele necesare unei bune cunoaşteri a stării actuale
a parterului, a contextului (faţada totală a imobilului şi a celor alăturate) precum şi a situaţiei sale
originale ;
- Este admisă şi recomandată reconversia funcţiunilor de la parterul clădirilor cu front la domeniul public
în funcţiuni cu acces public şi deschiderea de vitrine spre domeniul public – M2, M3;
- Ocuparea circulaţiilor va fi limitată prin regulile în vigoare. Se pot autoriza amenajările

temporare/sezoniere reduse la simple etalaje mobile în masura în care ele nu incomodează circulaţia
pietonală ;
- Sistemele de protecţie împotriva furtului şi de închidere, trebuie să fie complet ascunse atunci când
magazinul este deschis
M2 + M3 + M4
construcţie.
Apă potabilă
Orice construcţie nouă de locuit şi orice local putând servi pentru muncă, odihnă sau agrement, trebuie
să fie racordată la reţeaua publică de distribuţie a apei potabile sau să-şi aibă asigurat necesarul din
sursa proprie, cu avizul DSP Vrancea.
Canalizare menajeră
Canalizare pluvială
- Amenajările pe orice teren trebuiesc astfel realizate încât sâ permitâ scurgerea apelor meteorice spre
reţeaua publicâ colectoare a acestora;
- Racordarea burlanelor la canalizarea pluvială este obligatoriu să fie facută pe sub trotuare pentru a se
evita producerea gheţii.
Retele electrice, telefonice şi CATV

Cablurile de alimentare cu energie electrică destinată consumului particular ca şi iluminatului public, de
asemenea şi retelele de telecomunicaţii trebuiesc introduse în subteran. în caz de imposibilitate tehnică şi
numai atunci, pot fi dispuse astfel încât să urmărească liniile de cornişă ale imobilelor, cu scopul de a se
confunda cu zonele de umbră ale acoperişurilor.
64
Gaze
Toate conductele în afara imobilelor vor fi amplasate în subteran.
Salubritate
Orice clădire de locuit (locuinţe individuale sau colective) precum şi orice unitate cu caracter lucrativ,
pentru odihnă sau recreere, trebuie să fie prevăzute cu amenajări pentru colectarea deşeurilor menajere
în containere pe categorii de deseuri.
ART.13 - SPAŢII VERZI ŞI SPAŢII PLANTATE
M2 + M3 + M4
arbore la fiecare 100 mp.;
- parcajele la sol vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare şi vor fi înconjurate cu un
gard viu de minim 1,20 metri.
- spaţiile libere din faţa construcţiilor în front continuu vor fi tratate în mod obligatoriu în continuitate
cu spaţiul public chiar şi atunci când frontul de clădiri este retras de la aliniament şi nu pot fi
utilizate pentru amenajarea de locuri de parcare. Spaţiul din faţa frontului de construcţii poate fi
utilizat pentru amenajarea de locuri de parcare doar dacă retragerea este mai mare de 11 m. O
bandă de cel putin 5 m paralelă cu faţada va fi tratată ca spaţiu liber circulaţiei pietonale sau
spaţiu plantat
- spaţiul dintre aliniament (limita dintre proprietate şi domeniul public) şi alinierea principală a
clădirilor va fi tratat în mod obligatoriu ca spaţiu verde sau spaţiu liber circulaţiei pietonale
- în grădinile de faţadă ale construcţiilor publice minim 40% din suprafaţa va fi
prevăzută cu plantaţii înalte
ART.14 - ÎMPREJMUIRI

- în cazul unificării funcţiunilor interioare a mai multor clădiri se va menţine prin tratarea terenului spre
domeniul public şi a împrejmuirilor amprenta parcelarului tradiţional
M2 + M3 + M4
- împrejmuirile spre stradă sau spre domeniul public vor fi transparente, cu o înălţime de 1,80 m.
realizate din fier forjat şi cu un soclu de 60 cm placat cu piatră sau mozaic
- împrejmuirile pe limitele lateralre şi posterioare ale parcelei pot fi opace, cu înălţime maximă de
2,2 m.
- în toate cazurile se va asigura perceperea de către trecător a faţadei cu vedere la
stradă. Se interzice vopsirea în culori stridente şi strălucitoare a împrejmuirilor
65
- se recomandă separarea terenurilor construcţiilor publice şi bisericilor cu garduri transparente de

1,80 m. înălţime din care 0,60 m. soclu opac, dublate de gard viu
- spaţiile comerciale şi alte servicii retrase de la aliniament pot fi lipsite de gard, pot fi separate cu
borduri sau cu garduri vii, iar terenul liber dintre aliniament şi alinierea construcţiilor poate fi
utilizat ca terase pentru restaurante, cafenele, etc.
- este exclusă împrejmuirea catre domeniul public din panouri prefabricate din beton armat - chiar
- împrejmuirile se vor trata arhitectural în corelare cu stilul arhitectural al clădirilor aflate pe parcelă.
SECŢIUNEA III:
M1 - conform reglementărilor Regulamentului de Intervenţie în Zonele Protejate
M2 - POT maxim = 70%
M3 + M4 - POT maxim = 60%
M2 + M3 + M4 - în mod excepţional în cazul construcţiilor care sunt delimitate pe toate laturile de

domeniul public şi/sau de calcane ale unor construcţii existente valoroase sau refac o construcţie
valoroasă disparută POT poate ajunge până la 100%.

M1 - conform reglementărilor Regulamentului de Intervenţie în Zonele Protejate
M2 - CUT maxim = 3,0

- în cazul accentelor peste 45m. CUT maxim se va justifica prin P.U.Z.;
- pentru funcţiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului.
M3 +M4 - CUT maxim = 2,5
- în cazul existenţei accentelor peste 45 m CUT maxim se va justifica prin P.U.Z.;
- pentru funcţiunile publice se vor respecta normele specifice sau tema beneficiarului
66
În subzonele M2 + M3 + M4 - coeficientul de utilizare a terenului poate fi majorat prin cumulare, cu maxim

20% peste cel reglementat, la 3,6 respectiv la 3,0 funcţie de suprafaţa parcelei, majorare aplicabilă o
singură dată după cum urmează:
- cu 7% pentru parcelele situate la intersecţia a două străzi (parcelele de colţ, sau în cazul intersecţiei în
- cu 7% pentru terenuri care-şi modifică zona funcţională (reconversie funcţională - pentru funcţiuni
existente incompatibile cu zona).
- cu 6% pentru terenuri ce beneficiază în apropiere de transport în comun
- CUT se poate majora pentru o zonă a unui UTR, o singură dată, cu maxim 20%, peste cel
reglementat prin prezentul regulament/regulamentul de intervenţie, dacă acesta permite, doar în baza
PUZ aprobat conform Legii nr. 350/2001 cu modificările şi completările ulterioare
regulamentului.
- Cererile de eliberare a certificatului de urbanism pentru situaţii în care este permisă depăşirea CUT vor
fi însoţite în mod obligatoriu, de ilustrare de arhitectură

67
8.L. ZONA DE LOCUIT

L - ZONA DE LOCUIT
Perimetrul intravilanului municipiului Focşani cuprinde în teritoriul său şi zone cu caracter preponderent
rezidential datorate dezvoltării în timp a oraşului.
Aceste zone de locuit pot fi diferenţiate pe următoarele categorii:
I. Diferenţieri din punct de vedere al gradului de protecţie al acestora:
a) zone rezidenţiale situate în interiorul perimetrului protejat delimitat prin STUDIU ISTORIC
GENERAL al municipiului FOCŞANI grupând construcţii cu o valoare arhitecturală ridicată ;
b) zone rezidenţiale situate în afara perimetrului zonelor construite protejate şi în care intervenţia
este menită să contribuie la ridicarea valorii arhitectural ambientale a zonei, la constituirea unui
caracter şi a unei particularităţi a acesteia.
II. Diferentieri din punct de vedere al tipologiei fondului construit existent:
a) zone rezidenţiale cuprinzând locuinţe individuale cu înălţime mică, cu parcelă individuală :

- parcelări tradiţionale, spontane rezultat al divizării în timp a unor parcele de dimensiuni
mai mari;
- parcelări planificate, rezultat al unei intervenţii pe bază de regulament corect pus în

aplicare ;
b) zone rezidenţiale cu locuinţe colective în blocuri:
- locuinţe cu locuinte de înaltime medie - blocuri cu pana la P+4 niveluri

- locuinte colective inalte - blocuri cu inaltime de P+8- P+10 niveluri
III. Diferentieri din punct de vedere al parcelarului - existent şi propus prin viitoare operaţiuni
urbanistice:
- zone rezidenţiale cu locuinţe individuale şi colective mici pe parcelări tradiţionale, spontane
- zone rezidenţiale cu locuinţe individuale şi colective mici situate în noile extinderi sau enclave
neconstruite – în care se aplică un sistem de parcelare propus prin prezentul regulament
- zone rezidenţiale cu locuinţe individuale mici situate în zona culoarelor plantate propuse pentru
ameliorarea climatului municipiului Focşani
- zone rezidenţiale cu locuinţe individuale pe loturi subdimensionate cu / sau fără reţele edilitare –
în care regulamentul cuprinde prevederi speciale pentru ameliorarea parcelării şi a infrastructurii
Strategia generală propusă prin P.U.G. şi Regulamentul local referitor la zona de locuit cuprinsă în
interiorul municipiului Focşani urmăreşte:
1 – Încurajarea, protejarea şi îmbunătăţirea funcţiei rezidenţiale în acest perimetru – cu

diferentieri după morfogeneză, tipologie şi grad de protecţie şi cu grija evitării segregării
spaţiale şi sociale ;
68
2 - Acceptarea în interiorul zonei rezidenţiale a funcţiunilor complementare asociate locuirii - şi

descurajarea amplasării de funcţiuni incompatibile cu zona sau care pot determina
schimbarea caracterului acesteia ;
3 - Protejarea spaţiilor libere existente în zona rezidenţiala cu locuinţe colective în blocuri şi

favorizarea amenajării de spaţii verzi, locuri de joacă pentru copii, spaţii promovând contactele
sociale, nuclee de ambianţă locală ;
4 - Stabilirea unor indicatori urbanistici şi reglementări care să permită existenţa unor spaţii
plantate în interiorul loturilor în zonele cu locuinţe cu parcelă individuală lipsite de spaţii verzi
publice amenajate (in mod special în zona de nord-est a perimetrului central) ;
5 - Menţinerea caracterului de oraş verde, prin prezervarea spaţiilor verzi existente (grădini
publice, grădini de faţadă, scuaruri etc.) precum şi dezvoltarea acestora la nivelul municipiului.
Pentru a face posibilă realizarea acestei strategii prin prezentul regulament zona de locuit a fost
subîmpărţită în următoarele subzone şi unităţi teritoriale de referinţă:

NIVELURI:
L1a - locuinţe individuale şi colective mici, cu maxim P+2 niveluri, situate în afara zonei protejate, pe
parcelări tradiţionale/spontane
L1b - locuinţe individuale şi colective mici cu maxim P+2 niveluri situate în interiorul zonei protejate
L1c - locuinţe individuale şi colective mici cu maxim P+2 niveluri situate în noile extinderi sau enclave
neconstruite;
L1d - locuinţe individuale mici cu parcele cu POT < 30% situate în zona culoarelor plantate propuse
pentru ameliorarea climatului municipiului Focşani
L1e - locuinţe individuale existente mici cu maxim P+2 niveluri situate în zone cu caracter rural

NIVELURI REALIZATE PE BAZA UNOR LOTIZĂRI ANTERIOARE
L2a - locuinţe individuale şi colective mici realizate pe baza unor lotizări urbane anterioare cu P -
P+2 niveluri situate în afara zonei protejate:
L2b - locuinţe individuale şi colective mici realizate pe baza unor lotizări urbane anterioare cu P -
P+2 niveluri situate în zone protejate;
L3 SUBZONA LOCUINŢELOR COLECTIVE MEDII (P+3-4 NIVELURI) SITUATE ÎN

ANSAMBLURI PREPONDERENT REZIDENŢIALE:
L3a - subzona locuinţelor colective medii cu P+3 – P+4 niveluri formând ansambluri
preponderent rezidenţiale situate în afara zonei protejate;
L3b - subzona locuinţelor colective medii cu P+3 – P+4 niveluri formând ansambluri
preponderent rezidenţiale situate în zone protejate;
69
L1 - SUBZONA LOCUINŢELOR INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI

CU MAX. P+2 NIVELURI
L1a - locuinţe individuale şi colective mici, cu maxim P+2 niveluri, situate în afara zonei protejate, pe
parcelari traditionale/spontane
L1b - locuinţe individuale şi colective mici cu maxim P+2 niveluri situate în interiorul zonei protejate
L1c - locuinţe individuale şi colective mici cu maxim P+2 niveluri situate în noile extinderi sau enclave
neconstruite;
L1d - locuinţe individuale mici pe parcele cu POT < 30% situate în zona culoarelor plantate propuse
pentru ameliorarea climatului municipiului Focşani
L1e - locuinţe individuale existente mici cu maxim P+2 niveluri situate în zone cu caracter rural
Pentru zonele L1c, L1d – autorizarea construcţiilor se va face în baza unui P.U.Z. aprobat
Pentru zona L1e – autorizarea noilor construcţii se va face în baza unui P.U.D. aprobat
SECŢIUNEA I:
ART.1 - UTILIZĂRI ADMISE

L1a +L1b + L1c +L1d
- Locuinţe colective mici cu maxim 6 apartamente, cu maxim P+2 niveluri în regim de
construire continuu (înşiruit) sau discontinuu (cuplat sau izolat);
L1a +L1b + L1c +L1d +L1e

- locuinţe individuale
- funcţiuni complementare locuirii: dispensare, creşe, învăţămant, culte, sport-întreţinere,
activităţi manufacturiere, prestări servicii, activităţi aferente profesiunilor liberale, etc, în limita
a 250 mp ADC;
- scuaruri publice, spaţii verzi amenajate cu caracter public.
- echipamente tehnico-edilitare necesare zonei rezidenţiale
- căi de comunicaţie, parcaje
L1b - orice intervenţii în zona protejată se vor aviza în condiţiile legii cu respectarea prevedrilor
Regulamentului de Intervenţii în Zone Protejate
L1a + L1b + L1c + L1d - se admite mansardarea clădirilor existente cu condiţia ca aceasta să nu fie o
falsă mansardare şi să se înscrie în volumul unui acoperiş cu pantă de 45 grade; suprafaţa
nivelului mansardei va fi de maxim 60% din aria unui nivel curent;
- se admit funcţiuni comerciale, servicii profesionale şi mici activităţi manufacturiere, cu condiţia

ca suprafaţa acestora să nu depăşească 250 mp ADC, să nu genereze transporturi grele, să
nu atragă mai mult de 5 autoturisme, să nu fie poluante, să nu aibă program prelungit peste
orele 22,00 şi să nu utilizeze terenul liber al parcelei pentru depozitare şi producţie;
70
- funcţiunile comerciale, serviciile complementare locuirii şi activităţile manufacturiere cu

suprafaţa desfăşurată peste 250 mp. se pot admite cu condiţia elaborării şi aprobării unor
documentaţii PUD;
- în zonele de lotizări constituite ce cuprind parcele care în majoritatea lor îndeplinesc condiţiile
de construibilitate şi sunt dotate cu reţele edilitare, autorizarea construcţiilor se poate face
direct în baza prezentului regulament
L1a + L1b - Autorizarea construirii ansamblurilor de locuinţe colective mici (cu maxim 6 apartamente)
situate pe parcele de peste 1500 mp este admisă în baza unui P.U.D. aprobat, iar cele situate
pe parcele de peste 3000 mp în baza unui PUZ aprobat
L1b - orice intervenţii în zona protejată se vor aviza în condiţiile legii cu respectarea prevedrilor
Regulamentului de Intervenţii în Zone Protejate
- se admite pentru modernizarea dotării locuinţelor cu băi şi grupuri sanitare, extinderea clădirii în
partea posterioară cu o suprafaţă construită la sol de maxim 12,0 mp.
L1c + L1d - realizarea locuinţelor noi este condiţionată de existenţa unui P.U.Z. aprobat conform legii , iar
operaţiunile de parcelare sunt supuse prevederilor Dreptului de parcelare - conform prezentului
regulament şi se aprobă în baza unui PUZ de parcelare
;
L1e – orice lucrări de extindere la clădirile de locuit de pe loturi sub 150 mp., fără racordare la reţele
publice de apă şi canalizare şi fără încăperi sanitare în clădire, se pot admite numai pe baza unui
act notarial prin care, în caz de expropriere pentru cauză de utilitate publică, proprietarul acceptă
să fie despăgubit numai pentru valoarea clădirii dinainte de extindere. De asemenea operatiunile
de parcelare sunt supuse prevederilor Dreptului de parcelare - conform prezentului regulament şi
se aprobă în baza unui PUZ de parcelare
L1 - se interzic următoarele utilizări:

- funcţiuni comerciale şi servicii profesionale care depăşesc suprafaţa de 250 mp ADC,
generează un trafic important de persoane şi mărfuri, au program prelungit după orele 22.00,
produc poluare;
- activităţi productive poluante, cu risc tehnologic sau care sunt incomode prin traficul generat
(vehicule de transport greu sau peste 5 autovehicule mici pe zi), prin utilizarea incintei pentru
depozitare şi producţie, prin deşeurile produse ori prin programul de activitate prelungit după
orele 22.00;
- realizarea unor false mansarde;
- anexe pentru creşterea animalelor pentru producţie şi subzistenţă;
- construcţii provizorii cu excepţia tonetelor, pupitrelor acoperite sau închise, destinate
difuzării şi comercializării presei, cărţilor şi florilor;
- instalarea în curţi a panourilor pentru reclame sau a stâlpilor (tripozi) pentru telefonie mobilă;
- dispunerea de panouri de afişaj pe plinurile faţadelor, desfigurând arhitectura şi deteriorând
finisajul acestora;
- depozitare en-gros;
71
- activităţi productive care utilizează pentru depozitare şi producţie terenul vizibil din circulaţiile
publice;
- autobaze;
- staţii de întreţinere auto cu capacitatea peste 3 maşini;
- lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice şi construcţiile de
împiedică evacuarea şi colectarea rapidă a apelor meteorice.
SECŢIUNEA II:
ART.4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR

(SUPRAFETE, FORME,DIMENSIUNI)
- (1) Se considera construibile direct pentru funcţiunea de locuire, în baza prezentului regulament,
parcelele existente care indeplinesc urmatoarele conditii cumulate:
(a) - dimensiuni minime:
Regimul de Dimensiune minima în Dimensiune minima în Dimensiune minima în

construire cazul concesionarii subzonele celelalte subzone
terenului L1b + L1a
Suprafata Front Suprafata Front Suprafata Front
mp. m. mp. m. mp. m.
Insiruit 150 8 150 6 150 6
Cuplat 200 12 150 9 250 9
Izolat 200 12 150 12 350** 12***
**) - pentru L1d – suprafaţa minimă = 500 mp.

***) - pentru L1d – front minim = 14 m
b) adâncimea parcelei să nu fie mai mică decât lăţimea acesteia, dar nu mai mare decât lăţimea x3.
(2) Pentru noile parcele care se constituie ulterior intrării în vigoare a prezentului regulament, pentru a fi
construibile direct (pentru locuinţe), parcelele trebuie să îndeplinescă prevederile Secţiunii III, art. 5,
respectiv:
72
- O parcela poate fi adusa în conditii de construibilitate prin asociere cu una din parcelele vecine
sau prin alipire cu aceasta
- Nu se acordă autorizaţie de construire pentru locuinţe pe parcele care nu sunt construibile
conform prevederilor prezentului articol ;
- Aceeaşi prevedere se aplică parcelelor care devin neconstruibile, în condiţiile punctului (2), prin
apariţie în urma unei impărţiri de teren (ieşire din indiviziune, înstrăinare, moştenire, dezmembrare) ;
- Pe parcelele neconstruibile, conform prevederilor prezentului articol Consiliul Local poate decide
autorizarea unor constructii cu conditia elaborarii unui Plan Urbanistic de Detaliu insotit de ilustrare de
arhitectura care sa demonstreze posibilitatea construirii cu respectarea celorlalte prevederi ale
regulamentului
- Aliniamentul este definit în sensul prezentului regulament ca fiind linia de demarcaţie între
domeniul public şi proprietatea privată ;
- Racordarea aliniamentelor la intersectaţiile străzilor se va face printr-o linie perpendiculară pe

bisectoarea dintre aliniamente având lungimea de 12,00 m. pe străzile de categoria I-a şi a II-a şi de 6,0
m. pe cele de categoria a III-a ;
L1a - clădirile se dispun pe aliniament sau cu retragere conform tipologiei predominante existente pe
strada pe care se amplasează. În cazul în care sunt retrase de la aliniament acest lucru este posibil cu
condiţia să nu lase aparente calcane ale clădirilor învecinate aflate în stare bună sau cu valoare
arhitectural urbanistică ;
 în cazul regimului de construire continuu (înşiruit) clădirile se dispun faţă de aliniament:
- pe aliniament sau cu respectarea retragerii caracteristice străzii respective, cu condiţia să

nu se lase calcane vizibile;
- retras faţă de aliniament cu minim 3,0 metri în cazul lotizărilor existente cu parcele care
îndeplinesc în majoritate condiţiile de construibilitate şi echipare edilitare, iar străzile au
profile minime de 6,0 metri carosabil cu trotuare de 1,5 metri;
73
- distanţele se pot majora în cazul protejării unor arbori sau în cazul alipirii la o clădire
existentă situată mai retras, pentru a nu se crea noi calcane;
- retras faţă de aliniament cu minim 4,0 metri pe străzi de categoria III şi 5,0 metri pe străzi
de categoria II şi I;
- banda de construibilitate a clădirilor cu regim de construire continuu nu va depăşi
adâncimea de 15.0 metri de la alinierea clădirilor.
- în fâşia non aedificandi dintre aliniament şi linia de retragere a alinierii clădirilor nu se
permite nici o construcţie cu excepţia împrejmuirilor, aleilor de acces şi platformelor de
maxim 0,40 metri înălţime faţă de cota terenului anterioară lucrărilor de terasament.
 în cazul regimului de construire discontinuu (cuplat, izolat) clădirile se dispun faţă de
aliniament:
- pe aliniament sau cu respectarea retragerii caracteristice străzii respective;
- retras faţă de aliniament cu minim 4,0 metri pe străzi de categoria III şi 5.0 metri pe străzi de
categoria II şi I;
- retras faţă de aliniament cu minim 3,0 metri în cazul lotizărilor existente cu parcele care
îndeplinesc în majoritate condiţiile de construibilitate şi echipare edilitare, iar străzile au profile
minime de 6,0 metri carosabil cu trotuare de 1,5 metri;
- distanţele se pot majora în cazul protejării unor arbori sau în cazul alipirii la o clădire existentă
situată mai retras, pentru a nu se crea noi calcane;
- în fâşia non aedificandi dintre aliniament şi linia de retragere a alinierii clădirilor nu se permite
nici o construcţie cu excepţia împrejmuirilor, aleilor de acces şi platformelor de maxim 0,40 metri
înălţime faţă de cota terenului anterioară lucrărilor de terasament.
- ieşirile în consola la nivelele de deasupra parterului în afara aliniamentului pot fi autorizate cu

condiţia să se înscrie în tipologia şi gabaritele construcţiilor existente pe strada respectivă, în
condiţiile păstrării unei distanţe verticale de minim 4,50 m faţă de nivelul terenului amenajat al
trotuarului pentru pietoni.
- amplasarea de funcţiuni tehnice în subteran este permisă pe întreaga suprafaţă a parcelei până
la limita propusă pentru domeniul public cu condiţia asigurării unei suprafeţe de min. 25% din
suprafaţa parcelei cu un strat de pamânt vegetal cu o grosime de min. 2,00 m ;
- balcoanele sau bow-windowurile de faţadă, trebuie retrase cu 1,0 m. de la limita laterală de

proprietate. Ele pot fi prelungite până la limita de proprietate cu acordul notarial al vecinilor, atunci
însă balcoanele trebuie să fie în aceeaşi linie orizontală ;
L1b - conform prevederilor Regulamentului de Interventie in Zonele Protejate.
L1c - retragerile faţă de aliniament se stabilesc prin P.U.Z. aprobat conform legii, cu următoarele
condiţionări:
- clădirile, indiferent de regimul de construire, se vor retrage faţă de aliniament la o distanţă de
minim 5.0 metri pentru a permite în viitor parcarea celei de a doua maşini în faţa garajului şi pentru
a se permite plantarea corectă a unor arbori în grădina de faţadă fără riscul deteriorării gardurilor
şi a trotuarelor de protecţie ale clădirilor;
- în cazul clădirilor înşiruite, nu se admit pe parcelele de colţ decât clădiri cu faţade pe ambele
străzi (semi-cuplate sau izolate);
74
- în fâşia non aedificandi dintre aliniament şi linia de retragere a alinierii clădirilor nu se permite nici
o construcţie, cu excepţia împrejmuirilor, aleilor de acces şi platformelor de maxim 0,40 metri
înălţime faţă de cota terenului anterior lucrărilor de terasament.
L1d - retragerile faţă de aliniament se stabilesc prin P.U.Z. aprobat conform legii, cu următoarele
condiţionări:
- clădirile se vor dispune numai în regim de construire izolat, retrase faţă de aliniament la o
distanţa de minim 4,0 metri.
L1e - clădirile vor respecta retragerea de la aliniament care este caracteristică străzii respective;
- în cazul zonelor destructurate unde autorizarea construirii se va face în baza unui P.U.Z.
aprobat retragerea noilor construcţii faţă de aliniament va fi de minim 4,0 metri

L1a + L1c + L1d + L1e:
- clădirile construite în regim înşiruit se vor alipi pe limitele laterale de calcanele de pe parcelele
învecinate pe o adâncime de max. 15,0 m. după care se vor retrage cel puţin 3,0 m faţă de una din
limitele de proprietate ;
- se interzice construirea pe limita laterală a parcelei dacă aceasta este şi linia de separaţie faţă de
o clădire cu destinaţie pentru public dispusă izolat ;
- în cazul segmentării înşiruirii, spre interspaţiu se vor întoarce faţade care vor fi retrase de la limita
proprietăţii la o distanţă de cel puţin jumătate din înălţimea la cornişă măsurată în punctul cel mai
înalt faţă de teren, dar nu cu mai puţin de 3.0 metri;
- clădirile construite în regim cuplat: clădirile se vor amplasa pe limita de proprietate atunci când se
cuplează cu o cădire existentă în stare bună sau cu o clădire posibil de realizat pe parcela alaturată caz
în care trebuie să fie îndeplinite următoarele condiţii:
- acestea se vor retrage faţă de cealaltă limită la o distanţă de cel puţin jumătate din înălţimea la
cornişă în punctul cel mai înalt faţă de teren, dar nu cu mai puţin de 3.0 metri;
- în cazul în care parcela se învecinează pe ambele limite laterale cu clădiri retrase faţă de limita
proprietăţii având faţade cu ferestre, clădirea se va realiza în regim izolat;
- clădirile izolate se vor retrage faţă de limitele laterale ale parcelei cu cel puţin jumătate din
înălţimea la cornişă, dar nu cu mai puţin de 3.0 metri;
L1a + L1c + L1d + L1e

- retragerea faţă de limita posterioară a parcelei va fi egală cu jumătate din înălţimea la cornişă,
măsurată în punctul cel mai înalt faţă de teren, dar nu mai puţin de 5.0 metri
- în cazul loturilor puţin adânci (maxim 12m) se acceptă construirea clădirilor pe limita posterioară
a parcelei numai în cazul în care pe această limită există deja calcanul unei clădiri principale de
locuit, iar adosarea respectă înălţimea şi lăţimea calcanului acesteia, prevederea nefiind valabilă în
cazul unor anexe şi garaje;
75
- garajele şi alte anexe se pot amplasa pe limita laterală sau posterioară de proprietate cu condiţia
să fie retrase de la aliniament cu distanţa obligatorie pentru clădirea de locuit şi să nu depăşească
înălţimea gardului către parcelele învecinate ( 2,50 m).
L1b - se vor respecta prevederile Regulamentului de interventie in Zonele Protejate şi caracterul

ţesutului urban existent
L1c + L1d – retragerile faţă de limitele de proprietate laterale şi posterioară se va stabili prin PUZ, cu
respectarea condiţionărilor anterioare din prezentul articol;

PARCELĂ
L1a + L1c + L1d + L1e:
distanţa minimă dintre clădirile de pe aceeaşi parcelă va fi egală cu înălţimea la cornişă a clădirii
celei mai înalte pentru faţadele cu camere locuibile; distanţa se poate reduce la jumătate, dar nu
la mai puţin de 4.0 metri, dacă fronturile opuse nu au camere locuibile;
L1b - Se vor respecta prevederile Regulamentului de Intervenţie în Zone Protejate

- în cazul adăugării unui corp nou la o clădire existentă, noua constructie nu va ascunde elemente
de arhitectura veche, de interes arheologic sau estetic, clasate ca atare conform legii sau
descoperite în timpul lucrărilor. Se va urmări dimpotrivă, punerea lor în valoare.
L1b - Se vor respecta cu prioritate prevederile Regulamentului de Intervenţie în Zone Protejate
L1a + L1b + L1c + L1d + L1e:

- Parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil de minim 3,50 m. lăţime dintr-o
circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin una din proprietăţile învecinate.
Caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie să permită intervenţia mijloacelor de stingere a
incendiilor. Când lăţimea accesului este mai mică de 3,5 m. este obligatorie obţinerea avizului ISU
Vrancea
- în cazul fronturilor continue la stradă, se va asigura un acces carosabil în curtea posterioară printr-un
pasaj dimensionat astfel încât să permită accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor, distanţa dintre
aceste pasaje măsurată pe aliniament nu va depăşi 30,00 m.
- Numărul şi cofiguraţia acceselor se vor încadra în prevederile Anexei nr.4 a Regulamentului General de
Urbanism;
- Se pot realiza pasaje şi curţi comune private accesibile publicului permanent sau numai în timpul
locomotorii.
L1a + L1b + L1c + L1d + L1e:
- Staţionarea autovehiculelor necesare locuirii sau celorlalte funcţiuni admise se va face numai în
interiorul parcelei şi în afara circulaţiilor publice;
76

REGLEMENTĂRI.
- Normele indicate anterior sunt aplicabile pentru orice clădire nouă sau extindere a suprafeţei utile pentru
o clădire existentă. În cazul schimbării funcţiunii unei clădiri existente, se va solicita un număr de locuri de
parcare corespunzător noii funcţiuni, diminuat cu numărul de locuri corespunzător vechii funcţiuni,
considerate ca existând;
- Se recomandă ca gruparea prin cooperare a parcajelor la sol să se facă în suprafeţe dimensionate şi

dispuse astfel încât să permită ulterior, odată cu creşterea gradului de motorizare, construirea unor
L1a + L1c+ L1d - înălţimea maximă a clădirilor va fi P+2 (10 metri); se admite un nivel mansardat înscris
în volumul acoperişului sau a unui nivel retras, în suprafaţă de maxim 60% din aria construită;
L1b – conform caracterului zonei protejate şi a Regulamentului de Intervenţie în Zone Protejate
L1a + L1c + L1d– se admite un nivel suplimentar la construcţiile de colţ în cazul intersecţiilor în care cel
puţin una dintre străzi este de categoria a II-a (14 metri);
L1a + L1b - se admit depăşiri de 1-2 metri numai pentru alinierea la cornişa clădirilor existente învecinate
în cazul regimului de construire înşiruit sau cuplat.
L1e - înălţimea maximă a clădirilor va fi P+1 (7 metri); se admite un nivel mansardat înscris în volumul
acoperişului, în suprafaţă de maxim 60% din aria construită;
L1a + L1c + L1d + L1e

- clădirile noi sau modificările/reconstrucţiile de clădiri existente se vor integra în caracterul general
al zonei şi se vor armoniza cu clădirile învecinate ca arhitectură şi finisaje;
- se interzice realizarea unor mansarde false;
- garajele şi anexele vizibile din circulaţiile publice se vor armoniza ca finisaje şi arhitectură cu
clădirea principală;
- se interzice folosirea azbocimentului şi a tablei strălucitoare de aluminiu pentru acoperirea
clădirilor, garajelor şi anexelor;
- se interzice tratarea fatadelor cu culori stridente
- L1b - Se vor respecta prevederile „Regulamentului de Intervenţie” al zonei protejate aferente
L1a + L1b + L1c + L1d
- toate clădirile noi vor fi racordate la reţelele tehnico-edilitare publice;

- la clădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvială va fi făcută pe sub
trotuare pentru a se evita producerea gheţii;
77
- se va asigura în mod special evacuarea rapidă şi captarea apelor meteorice în reţeaua de

canalizare;
- toate branşamentele, pe cât posibil trebuiesc ascunse; în caz de imposibilitate tehnică majoră, ele
trebuiesc plasate la extremităţile faţadelor şi vopsite în tonul faţadelor pe care se aplică.
- firidele de branşament vor fi integrate în împrejmuire, îngropate sau înzidite în construcţie
- se interzice dispunerea antenelor TV-satelit în locuri vizibile din circulaţiile publice şi se
recomandă evitarea dispunerii vizibile a cablurilor CATV;
L1e – se admit în mod provizoriu soluţii locale, cu asigurarea posibilităţii de racordare la viitoarele reţele
de apă şi canalizare şi cu condiţia respectării normelor de protecţie sanitară.
ART.13 - SPAŢII VERZI ŞI SPATII PLANTATE
L1a + L1b + L1c + L1d + L1e:

- spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă;
- spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de gardă vor fi plantate cu gazon şi cu un
impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese.
- minimum 25% din suprafaţa parcelei va fi amenajată ca spaţiu verde.
L1 - Este exclusă împrejmuirea catre domeniul public din panouri prefabricate din beton armat -
chiar perforate, blocuri de bca, uluci sau panouri opace din lemn sau metal).

L1a + L1b + L1c + L1d + L1e:

- împrejmuirile spre stradă vor avea înălţimea de maxim 2.00 metri din care un soclu opac de 0.60
şi o parte transparentă dublată cu gard viu;
- gardurile spre limitele separative ale parcelelor vor fi opace cu înălţimi de maxim 2.50 metri.
78
SECŢIUNEA III:
ART.15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)
L1a + L1c - POT maxim = 45%

L1b - POT maxim Regulamentului de Intervenţie în Zone Protejate aferent fiecărei zone
L1d - POT maxim = 30%
L1e - POT maxim = 50%
clădirii sau proiecţia pe sol a perimetrului etajelor superioare) şi suprafaţa parcelei. Suprafaţa construită
este suprafaţa construită la nivelul solului, cu excepţia teraselor descoperite ale parterului care depăşesc
construită.
 în mod excepţional în cazul construcţiilor cu funcţiune diferită de locuire care sunt delimitate pe toate
loturile de domeniul public şi de calcane ale unor construcţii existente valoroase, sau refac o
construcţie valoroasă disparută POT nu este limitat putând ajunge până la 100%
 L1b pentru parcelele cu construcţii existente valoroase, care trebuiesc menţinute şi nu dispun de băi
şi grupuri sanitare este admisă realizarea acestora în extinderea clădirii existente cu o suprafaţa
construită la sol de max. 12,0 m. chiar dacă prin aceasta se depăşeşte POT maxim admis
 Pentru parcelele a căror capacitate de ocupare şi utilizare a terenului a fost epuizată (prin
L1a + L1c - CUT maxim pentru înălţimi P+1 = 0,9 mp. ADC/mp. teren
- CUT maxim pentru înălţimi P+2 = 1,35 mp. ADC/mp. Teren
L1b - CUT maxim conform caracterului zonei protejate şi a Regulamentului de

Intervenţie în Zone Protejate fără a se lua în calcul extinderea ariei construite admise
de maxim 12,0 mp. pentru ameliorarea dotării cu încăperi sanitare
L1d - CUT maxim pentru înălţimi P+1 = 0,6 mp. ADC/mp. teren
- CUT maxim pentru înălţimi P+2 = 0,9 mp. ADC/mp. teren
L1e - CUT maxim pentru înălţimi P = 0,5 mp. ADC/mp. teren

- CUT maxim pentru înălţimi P+1 = 1,0 mp. ADC/mp. Teren
Coeficientul de utilizare a terenului admis prin prezentul regulament, poate fi majorat o singură
dată, cu maxim 20% în următoarele situaţii:
- L1a + L1b + L1c + L1d + L1e - în cazul mansardelor sau nivelurilor retrase (peste regimul de înălţime
maxim admis)
- L1a+L1b+L1c - pentru parcelele situate la intersecţia a două străzi (parcelele de colţ, sau în cazul
intersecţiei în T parcela situată în dreptul străzii care nu se mai continuă)
79
- pentru terenuri amplasate la arterele cu mai mult de 4 fire de circulaţie, spre pieţe importante sau situate
la o distanţa mai mică de 500 m. de un spaţiu public plantat cu o suprafaţa de min. 1,0 ha.
- L1a - pentru parcelele care-şi modifică situaţia juridică (asociere sau comasare parcele rezultând o
parcela cu o suprafaţă de min.700 mp) sau funcţională (reconversie funcţională pentru funcţiuni existente
incompatibile cu zona)
- Pentru a permite modernizarea patrimoniului construit existent pentru parcelele pe care este permisă
şi recomandată demolarea construcţiilor existente, având un CUT superior celui permis prin prezentul
regulament, inclusiv Regulamentul de Intervenţie în zone protejate, noile construcţii vor putea menţine
coeficientul de utilizare a terenului existent cu încadrarea în celelalte prevederi ale regulamentului.
CUT vor fi însoţite în mod obligatoriu, de ilustrare de arhitectură
L2 SUBZONA LOCUINŢELOR INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE

MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI REALIZATE PE BAZA
UNOR LOTIZĂRI ANTERIOARE
Obiectivul general al regulamentului cu privire la acesta zonă este păstrarea caracterului

parcelării iniţiale, menţinerea şi creşterea gradului de confort al zonei.
Subzona se compune din următoarele tipuri de lotizări anterioare, reglementate sau proiectate cu
locuinţe individuale şi colective mici realizate independent sau prin operaţiuni urbanistice cu
locuinţe standard:
L2a - locuinţe individuale şi colective mici realizate pe baza unor lotizări urbane anterioare cu P - P+2
niveluri situate în afara zonei protejate;
L2b - locuinţe individuale şi colective mici realizate pe baza unor lotizări urbane anterioare cu P - P+2
niveluri situate în zone protejate;
Problemele ridicate de această subzonă sunt variate, unele lotizări constituind reper pentru nivelul de
locuire al clasei favorizate sau medii, motiv pentru care sunt protejate, altele, mai modeste, fiind viabile
sau aflându-se într-un stadiu avansat de uzură.
Toate dimensiunile loturilor precum şi regulile după care au fost realizate iniţial, rămân şi astăzi valabile.
În timp, în unele cazuri, au apărut modificări, adăugiri şi inserţii de alte clădiri, generând situaţii
necorespunzătoare pentru vecinătăţi.
Procesul de reconstrucţie şi modernizare a locuinţelor de pe aceste lotizări este normal şi inevitabil, dar
tranziţia la case mult mai mari şi cu un număr mai ridicat de niveluri este considerată ca fiind o potenţială
cauză de deteriorare a calităţii locuirii şi de nemulţumiri ale locuitorilor din cauza reducerii însoririi,
iluminării naturale, intimităţii locuinţelor şi apariţiei disonanţelor într-o zonă coerentă, toate acestea având
efecte negative asupra valorii proprietăţii şi indirect asupra veniturilor la bugetul local.
80
Cea mai dificilă problemă este ridicată de lotizările cu case standard cuplate în care refacerea unei unităţi
de locuire semi-cuplată impune lucrări similare pentru unitatea cu care se cuplează, mai ales dacă între
cele două construcţii există numai un zid comun.
Din aceste motive, pentru eliberarea autorizaţiei de construire, se impune prezentarea unui plan de
situaţie cu întreaga lotizare care să ilustreze respectarea regulilor proprii lotizării respective.
SECŢIUNEA I:
- L2 - locuinţe individuale şi colective mici (maxim 6 apartamente) cu maxim P+2 niveluri în

regim de construire continuu (înşiruit) sau discontinuu (cuplat sau izolat):
- funcţiuni complementare locuirii: dispensare, creşe, învăţămant, culte, sport-întreţinere,
activităţi manufacturiere, prestări servicii, activităţi aferente profesiunilor liberale, etc, în limita
a 250 mp ADC;
- scuaruri publice, spaţii verzi amenajate cu caracter public.
- echipamente tehnico-edilitare necesare zonei rezidenţiale
- căi de comunicaţie, parcaje
L2a - se admite mansardarea clădirilor existente cu condiţia ca aceasta să nu fie o falsă mansardare şi
să se înscrie în volumul unui acoperiş cu pantă de 45 grade; suprafaţa nivelului mansardei va fi
de maxim 60% din aria unui nivel curent;
- se admit funcţiuni comerciale, servicii profesionale şi mici activităţi manufacturiere, cu condiţia

ca suprafaţa acestora să nu depăşească 250 mp ADC, să nu genereze transporturi grele, să
nu atragă mai mult de 5 autoturisme, să nu fie poluante, să nu aibă program prelungit peste
orele 22,00 şi să nu utilizeze terenul liber al parcelei pentru depozitare şi producţie;

documentaţii PUD;
- se admite pentru modernizarea dotării locuinţelor cu băi şi grupuri sanitare, extinderea clădirii
în partea posterioară cu o suprafaţă construită la sol de maxim 12.0 mp.
L2b - conform prevederilor Regulamentului de Interventie in Zone Protejate.
L2 - se interzic următoarele utilizări:

- funcţiuni comerciale şi servicii profesionale care depăşesc suprafaţa de 250 mp ADC,
generează un trafic important de persoane şi mărfuri, au program prelungit după orele 22.00,
produc poluare;
- activităţi productive poluante, cu risc tehnologic sau care sunt incomode prin traficul generat
(vehicule de transport greu sau peste 5 autovehicule mici pe zi), prin utilizarea incintei pentru
81
depozitare şi producţie, prin deşeurile produse ori prin programul de activitate prelungit după
orele 22.00;
- realizarea unor false mansarde;
- anexe pentru creşterea animalelor pentru producţie şi subzistenţă;
- construcţii provizorii cu excepţia tonetelor, pupitrelor acoperite sau închise, destinate
difuzării şi comercializării presei, cărţilor şi florilor;
- instalarea în curţi a panourilor pentru reclame sau a stâlpilor (tripozi) pentru telefonie mobilă;
- dispunerea de panouri de afişaj pe plinurile faţadelor, desfigurând arhitectura şi deteriorând
finisajul acestora;
- depozitare en-gros;
- activităţi productive care utilizează pentru depozitare şi producţie terenul vizibil din circulaţiile
publice;
- autobaze;
- staţii de întreţinere auto cu capacitatea peste 3 maşini;
- lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice şi construcţiile de
împiedică evacuarea şi colectarea rapidă a apelor meteorice.
L2b - conform prevederilor Regulamentului de Interventie in Zone Protejate

. - se interzic orice intervenţii de natură să contravină statutului de zonă protejată şi caracterului
general al lotizării.
SECŢIUNEA II

L2a - se menţin dimensiunile şi forma parcelarului iniţial care variază între 300 şi 500 mp şi au în
general frontul la strada cuprins între 12 - 14 metri pentru constructiile cuplate şi 15 - 18 metri
pentru constructiile izolate;
- dacă o parcelă neconstruită dintr-o lotizare are o suprafaţă şi un front de dimensiuni mai mici
decât celelalte parcele (de exemplu parcelele de colţ), aceasta se poate considera construibilă
numai dacă terenul nu provine din subîmpărţirea anterioară a unei parcele de dimensiuni
normale pentru lotizarea respectivă, are o suprafaţă mai mică cu cel mult 50.0 mp şi un front la
stradă (sau ambele fronturi în situaţia de parcele de colţ) redus cu cel mult 25%;
L2b - se interzice comasarea parcelelor pentru evitarea schimbării caracterului zonei protejate; în zona
protejată locuinţele colective medii vor menţine caracteristicile parcelarului existent sau
amprentele acestuia în cazul unificării mai multor parcele şi il vor exprima volumetric prin
segmentarea faţadelor.
- conform prevederilor Regulamentului de Interventie in Zone Protejate.
82
L2a - clădirile se dispun cu retragere de la aliniament conform alinierii spre strada existenta în zona şi pe
parcelele alaturate ;
- se menţine limita până la care se consideră în planurile iniţiale parcela construibilă (aliniament
posterior);
- ieşirile în consola la nivelele de deasupra parterului în afara aliniamentului pot fi autorizate cu conditia
să se înscrie în tipologia şi gabaritele construcţiilor existente pe strada respectivă, în conditiile păstrării
unei distanţe verticale de min. 4,50 m. faţă de nivelul terenului amenajat al trotuarului.
- amplasarea de funcţiuni tehnice în subteran este permisă pe întreaga suprafaţă a parcelei până la limita
propusă pentru domeniul public cu condiţia asigurării unei suprafeţe de min. 25% din suprafaţa parcelei
cu un strat de pământ vegetal cu o grosime de mininim 2,00 m ;
- balcoanele sau bow-windowurile de faţadă, trebuiesc retrase cu 1,0 m. de la limita laterală de

proprietate. Ele pot fi prelungite pana la limită cu acordul notarial al vecinilor, atunci însă balcoanele
rebuie sa fie în aceeaşi linie orizontală ;

L2a – clădirile vor respecta regimul de construire propriu lotizării;
L2a - retragerea faţă de limita posterioară a parcelei va fi determinată de alinierea posterioră a lotizării
care va putea fi depăşită numai pentru extinderi în suprafaţa de maxim 12.0 mp. construiţi la sol (pentru
îmbunătăţirea dotării cu încăperi sanitare) şi numai în cazul în care distanţa faţă de limita posterioară va
rămâne egală cu jumătate din înălţimea maximă la cornişă a corpului principal de clădire, dar nu mai
puţin de 5.0 metri;
- clădirile se vor cupla respectând sistemul existent pe o adâncime care nu va depăşi 15 metri de
la aliniament, cu o retragere faţă de limita laterală opusă a parcelei egală cu jumătate din înălţimea la
cornişă, dar nu mai puţin de 3.0 metri;
- se interzice dispunerea clădirilor cu calcanul vizibil din circulaţia publică cu excepţia cazului în
care una dintre clădirile existente pe loturile învecinate încalcă regula de cuplare, iar noua clădire
respectă regula valabilă pentru întreaga lotizare;
- în cazul unui lot remanent impar, în care clădirile de pe ambele parcele laterale sunt cuplate şi
sunt retrase de la limita parcelei prezentând faţade cu ferestre ale unor încăperi locuibile, clădirea se va
realiza izolat şi se va retrage de la limitele laterale ale parcelei la o distanţă egală cu jumătate din
înălţimea la cornişă, dar nu cu mai puţin de 3.0 metri, dacă frontul parcelei este de minim 12.0 m.

PARCELĂ.
L2a - distanţa între clădirile amplsate pe aceeaşi parcelă va fi egală cu jumătatea din înălţimea celei mai
înalte construcţii;
83
- garajele şi alte anexe se pot amplasa pe limita laterală sau posterioară de proprietate cu
condiţia să fie retrase de la aliniament cu distanţa obligatorie pentru clădirea de locuit şi să nu
depăşească înălţimea gardului către parcelele învecinate ( 2,50 m.).
L2b - Se vor respecta cu prioritate prevederile Regulamentului de Intervenţie în Zone Protejate
L2a+L2b
- parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil de minim 3,50 metri
lăţime dintr-o circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin una din
proprietăţile învecinate;
- caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie să permită intervenţia mijloacelor de stingere

a incendiilor. Cand lăţimea accesului este mai mică de 3,5 m. este obligatorie obţinerea avizului
ISU Vrancea ;
- în cazul fronturilor continue la stradă, se va asigura un acces carosabil în curtea posterioară prinr-
un pasaj dimensionat astfel încât să permită accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor;
distanţa dintre aceste pasaje masurată pe aliniament nu va depăşi 30,00 m ;
- numărul şi cofiguraţia acceselor se vor încadra în prevederile Anexei nr.4 a Regulamentului

General de Urbanism ;
programului de funcţionare precum şi pentru accese de serviciu ;
- în toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului în spatiile publice a persoanelor cu

dizabillităţi locomotorii;
L2a + L2b - staţionarea autovehiculelor se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara circulaţiilor
publice.

REGLEMENTĂRI.
pentru o clădire existentă. În cazul schimbării funcţiunii unei clădiri existente, se va solicita un număr
de locuri de parcare corespunzător noii funcţiuni, diminuat cu numărul de locuri corespunzător vechii
funcţiuni, considerate ca existând;
- Se recomandă ca gruparea prin cooperare a parcajelor la sol să se facă în suprafeţe dimensionate

şi dispuse astfel încât să permită ulterior, odată cu creşterea gradului de motorizare, construirea unor
84
L2a - înăltimea maximă admisă este de P+2 niveluri ;
- se admite mansardarea clădirilor existente având şarpantă cu panta de 45 grade, cu o

suprafaţă de maxim 60% din aria construită a nivelului curent;
- se admite realizarea unui etaj suplimentar retras de la planul faţadei pe parcelele care respectă
dimensiunile menţionate anterior şi care sunt situate în amplasamente care necesită a fi subliniate
(intersecţii de străzi, piaţete, cornise), amplasate în baza unor PUD-uri aprobate;
- se interzice supraetajarea clădirilor standardizate cuplate, dacă nu se respectă Articolul

6 şi dacă nu se realizează simultan supraetajarea ambelor clădiri cuplate:
- pentru construcţiile care se cuplează la calcanul unei clădiri existente este obligatorie preluarea
“amprentei” calcanului acesteia în zona vizibilă din domeniul public ;
L2b - conform prevederilor Regulamentului de Interventie in Zone Protejate.;
L2a - clădirile noi sau modificările ori reconstrucţiile de clădiri existente se vor integra în caracterul
general al zonei şi se vor armoniza cu clădirile învecinate ca arhitectură şi finisaje;
- clădirile vor fi prevăzute sau nu cu acoperiş, funcţie de caracterul iniţial al lotizării;
- se interzice realizarea unor mansarde false;
- se interzice tratarea fatadelor cu culori stridente
- garajele şi anexele vizibile din circulaţiile publice se vor armoniza ca finisaje şi arhitectură cu
clădirea principală;
- se interzice folosirea azbocimentului şi tablei strălucitoare de aluminiu pentru acoperirea clădirilor,
garajelor şi anexelor;
L2b - se vor respecta cu precădere caracterul zonei protejate şi a Regulamentului de Intervenţie în

Zone Protejate
- Pentru subzonele funcţionale din Perimetrul Central al Municipiului Focşani aflate sau nu în zonă
protejată vor fi menţinute şi în funcţie de nevoie, restaurate următoarele categorii de imobile:
- imobilele sau fragmentele de imobile înregistrate ca monumente în Lista Monumentelor

Istorice
- pasajele de trecere (gangurile) pe sub imobilele enumerate mai sus
- elementele de moblier urban (sculpturi, feronerii, împrejmuiri din fier forjat),
amenajări ale spaţiilor publice aferente imobilelor menţionate mai sus ;
- Pentru imobilele înregistrate ca monument, măsurile de conservare şi protejare cuprind şi

elementele de arhitectură interioare ca: scări, picturi interioare, decoraţiuni, lambriuri şi toate elementele
decorative aparţinând imobilului. Menţinerea în situaţia originală şi restaurarea lor vor trebui asigurate în
aceleaşi condiţii ca şi pentru elementele exterioare ;
85
- Pentru imobilele înregistrate ca având calitate arhitecturală sunt permise lucrările de

reconversie funcţională şi modificări interioare cu condiţia păstrării aspectului exterior ;
construcţii să fie compatibile cu aspectul general al ansamblului arhitectural ;
- Sunt interzise lucrările de îmbunătăţire asupra construcţiilor incompatibile din punct de vedere
funcţional sau arhitectural cu zona, altele decât cele menite să constribuie la schimbarea cu o funcţiune
compatibilă cu zona şi armonizarea plasticii exterioare cu caracterul zonei ;
- Descoperirea în cursul lucrărilor a unor fragmente de arhitectură veche (bolţi, sculptură,

decoraţii) necunoscute în momentul autorizării trebuie declarată imediat emitentului autorizaţiei conform
prevederilor legale. Lucrările nu vor putea fi continuate decât în măsura în care ele nu vor prejudicia
cercetarea, conservarea sau punerea în valoare a vestigiilor descoperite.
L2a
- toate clădirile noi vor fi racordate la reţelele tehnico-edilitare publice;
- la clădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvială va fi făcută pe sub
trotuare pentru a se evita producerea gheţii;
- se va asigura în mod special evacuarea rapidă şi captarea apelor meteorice în reţeaua de
canalizare;
- toate branşamentele, pe cât posibil trebuiesc ascunse; în caz de imposibilitate tehnică majoră, ele
trebuiesc plasate la extremităţile faţadelor şi vopsite în tonul faţadelor pe care se aplică.
- firidele de branşament vor fi integrate în împrejmuire, îngropate sau înzidite în construcţie
- se interzice dispunerea antenelor TV-satelit în locuri vizibile din circulaţiile publice şi se
recomandă evitarea dispunerii vizibile a cablurilor CATV;
L2b - conform prevederilor Regulamentului de Interventie in Zone Protejate

L2a + L2b
- spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă;
- spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de gardă vor fi înierbate şi plantate cu cel
puţin un arbore la fiecare 100 mp;
- se recomandă ca, pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei, să se evite
impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese;
- minimum 25% din suprafaţa parcelei va fi amenajată ca spaţiu verde.
86

L2a - se va menţine caracterul existent al împrejmuirilor astfel:
- gardurile spre stradă vor fi transparente, vor avea maxim 2,00 m înălţime din care un soclu opac
de 0,60 m. şi vor fi dublate de gard viu;
- gardurile spre limitele separative vor putea fi opace cu înălţimi de maxim 2,50 metri pentru a
masca spre vecini garaje, sere, anexe.
L2b- conform prevederilor Regulamentului de Interventie in Zone Protejate.
SECŢIUNEA III:

L2a - POT maxim = 45%.
L2b - se va respecta POT iniţial al lotizării conform caracterului zonei protejate şi a Regulamentului de
Intervenţie în Zone Protejate
- pentru parcelele cu construcţii existente valoroase, care trebuiesc menţinute şi nu dispun de băi şi
grupuri sanitare este admisă realizarea acestora în extinderea clădirii existente cu o suprafaţa construită
la sol de max. 12,0 m. chiar dacă prin aceasta se depăşeşte POT admis
clădirii sau proiecţia pe sol a perimetrului etajelor superioare) şi suprafaţa parcelei. Suprafaţa construită
este suprafaţa construită la nivelul solului, cu excepţia teraselor descoperite ale parterului care depăşesc
construită.
L2a - CUT maxim pentru înălţimi P+1 = 0,9

CUT maxim pentru înălţimi P+2 = 1,35
87
L2b - în cazul unor parcelări protejate se va respecta CUT iniţial al lotizării, fără a se lua în calcul
extinderea ariei construite admise de maxim 12,0 mp. pentru ameliorarea dotării cu încăperi sanitare. Se
vor respecta prevederile Regulamentului de Intervenţie în Zone Protejate
L2a - Coeficientul de utilizare a terenului admis prin prezentul regulament, poate fi majorat o singură
dată, cu maxim 20% în următoarele situaţii:
- în cazul mansardelor sau nivelurilor retrase (peste regimul de înălţime maxim admis),
- pentru parcelele situate la intersecţia a două străzi (parcelele de colţ, sau în cazul intersecţiei în
- pentru terenuri amplasate la arterele cu mai mult de 4 fire de circulaţie, spre pieţe importante
sau situate la o distanţa mai mică de 500 m. de un spaţiu public plantat cu o suprafaţa de min.
1,0 ha.
- pentru parcelele care-şi modifică situaţia juridică (asociere sau comasare parcele rezultând o
parcela cu o suprafaţă de min.700 mp.) sau funcţională (reconversie funcţională pentru funcţiuni
existente incompatibile cu zona)
către domeniul public beneficiază de un spor al suprafeţei desfăşurate admise egal cu de 3 ori
suprafaţa de teren transferată spre domeniul public (fără a depăşi CUT maxim admis pentru zona
aferentă, reglementat prin PUG, cu mai mult de 20%, o singură dată) atunci când acest transfer
este făcut pe bază de act notarial şi fără despăgubiri din partea Primăriei Municipiului Focşani;
regulamentului.
CUT vor fi însoţite în mod obligatoriu, de ilustrare de arhitectură
L3 SUBZONA LOCUINŢELOR COLECTIVE MEDII (P+3-4

NIVELURI) SITUATE ÎN ANSAMBLURI PREPONDERENT
REZIDENŢIALE:
GENERALITĂŢI
Zona se compune din următoarele subzone şi unităţi de referinţă:
L3a - subzona locuinţelor colective medii cu P+3 – P+4 niveluri formând ansambluri preponderent
rezidenţiale situate în afara zonelor protejate;
L3b - subzona locuinţelor colective medii cu P+3 – P+4 niveluri formând ansambluri preponderent
rezidenţiale situate în zone protejate;
Pentru zona L3b se vor respecta prevedrile Regulamentului de Intervenţie în Zone Protejate.
Pentru ansamblurile existente, noile cerinţe ale locuitorilor şi disfuncţionalităţile cauzate de

nerespectarea proiectelor iniţiale sau de unele modificări arbitrare ale cadrului construit şi
amenajat vor impune intervenţii corective pentru care va fi necesar să se elaboreze P.U.Z.-uri
parţiale în condiţiile explicitate în Regulamentul Local de Urbanism aferent P.U.G. – Municipiul
Focşani. De asemenea în anasmblurile existente unde Procentul de Ocupare al Terenului este
88
epuizat, inserţiile noi se vor autoriza în baza unui PUZ aprobat, prin care se va studia şi
reglementa suprafaţa iloului unde se doreşte inserţia.
Pentru noile ansambluri rezidenţiale (a căror suprafaţă depăşeşte 3000 mp) se vor realiza
operaţiuni urbanistice pe baza unor Planuri Urbanistice de Detaliu când ansamblul se referă la o
singură incintă şi nu se creează drumuri publice noi şi pe baza unor Planuri Urbanistice Zonale
când se referă la una sau mai multe incinte şi se creează drumuri publice noi, cu următoarele
recomandări:
(1) operaţiunile să se realizeze în parteneriat public-privat, sectorului public revenindu-i

responsabilităţi privind operaţiunile funciare prealabile, lucrările principale de infrastructură,
echipamentele publice, locuinţele sociale şi amenajările plantate publice precum şi garantarea
calităţii generale a operaţiunii în care intră bani publici;
(2) mărimea unei operaţiuni să nu depăşească un număr de maxim 1000 locuinţe;
(3) locuinţele sociale să fie integrate într-o pondere de maxim 20-30%, funcţie de necesităţile
stabilite de administraţia publică, în orice operaţiune de construire a locuinţelor.
SECŢIUNEA I:

L3a +L3b
Sunt admise următoarele utilizări:
- locuinţe colective;
- sunt admise funcţiuni complementare locuirii: dispensare, creşe, grădiniţe, învăţămant, culte,
sport-întreţinere, comerţ, prestări servicii, profesiuni liberale, etc.
- este admisă terminarea locuinţelor colective ale căror structuri au fost începute înainte de 1989,
dacă prin aceasta nu sunt mascate clădiri de cult existente ;
- sunt admise construcţii aferente echipării tehnico-edilitare şi amenajării aferente locuinţelor: căi
de acces carosabile şi pietonale, parcaje, garaje colective, spaţii plantate, locuri de joacă pentru
copii, amenajări de sport pentru tineret, împrejmuiri.
- spaţii verzi cu caracter public
L3b - Se vor respecta prevederile „Regulamentului de Intervenţie” al zonei protejate aferente

L3a +L3b
- locuinţele din clădiri colective medii pot fi de standard mediu sau ridicat;
- locuinţele sociale nu vor depăşi 20%-30% din numărul total al locuinţelor dintr-o operaţiune
urbanistică şi nu vor distona în nici o privinţă în raport cu locuinţele în proprietate privată;
- în cazul existenţei unor echipamente publice la parterul blocurilor de locuit se recomandă:
- dispensarele de la parterul blocurilor să aibă un acces separat de cel al locatarilor;
- creşele şi grădiniţele să aibă un acces separat de cel al locatarilor şi să dispună în
utilizare exclusivă de o suprafaţă minimă de teren de 100 mp. pentru jocul copiilor;
- sunt admise dotări de sport-întreţinere, comerţ, prestări servicii, profesiuni liberale
- se admit funcţiuni comerciale, servicii profesionale şi mici activităţi manufacturiere, cu condiţia ca
suprafaţa acestora să nu depăşească 250 mp ADC, să nu genereze trafic intens şi să nu
afecteze liniştea, securitatea şi salubritatea zonei;
89

documentaţii PUD;
L3a +L3b
- se permite schimbarea destinaţiei apartamentelor, indiferent de amplasare, numai pentru
categoriile de funcţiuni cuprinzând activităţi pentru servicii specializate şi practică profesională
private cu grad redus de perturbare a locuirii şi program de activitate de 12 ore pe zi (între 8 şi
20), de exemplu: cabinete medicale, birouri de avocatură, notariale, consultanţă, asigurări,
proiectare, reprezentanţe, agenţii imobiliare etc.;
- se permite schimbarea destinaţiei apartamentelor de la parterul blocurilor de locuinţe pentru
categoriile descrise mai sus, precum şi pentru cele cu caracter comercial, cum ar fi comerţ cu
produse alimentare şi nealimentare, farmacii, librării, frizerii, studiouri foto, case de schimb valutar
etc.;
- lucrări ample de remodelare a faţadelor, acceselor sau spaţiilor publice pot fi aprobate numai în
condiţiile promovării unor proiecte vizând transformarea funcţională a parterului unui întreg
tronson de clădire, respectiv apartamentele deservite de cel puţin o scară comună;
L3a +L3b
- în cazul unor enclave de lotizări existente în ansamblurile de locuinţe colective, acestea vor fi
considerate funcţional şi urbanistic similar zonei L2a şi se vor supune reglementărilor de
construire pentru această subzonă;
- se admit spaţii pentru administrarea grupurilor de peste 50 - 70 apartamente proprietate privată,

eventual cu locuinţa administratorului / portarului angajat permanent:
L3a +L3b
- toate utlizările care nu se regăsesc în prezentul articol, sunt permise cu condiţia respectării
prevederilor art. 2 – Utilizări permise cu condiţionări.
- se interzice schimbarea destinaţiei apartamentelor pentru activităţi generatoare de disconfort

pentru locatari cum ar fi funcţiuni de producţie, alimentaţie publică, jocuri electronice sau de
noroc, depozite de marfă, ateliere de reparaţii etc.;
- se interzice schimbarea destinaţiei spaţiilor comune ale imobilelor având funcţiunea de

circulaţie, holuri, accese, culoare, ganguri, curţi interioare, casele scărilor etc.;
- se interzice conversia locuinţelor existente din clădirile colective în alte funcţiuni sau
construirea unor locuinţe colective mixtate cu alte funcţiuni cu excepţia celor specificate la
Articolul 2
- se interzice utilizarea spaţiilor care deja au făcut obiectul conversiei pentru: depozite,
alimentaţie publică şi alte activităţi de natura să incomodeze locuinţele
Se interzic la nivelul ansamblului următoarele activităţi şi lucrări:

- curăţătorii chimice;
- construcţii provizorii de orice natură cu excepţia tonetelor, pupitrelor acoperite sau închise,
destinate difuzării şi comercializării presei, cărţilor şi florilor;
90
- depozitare en-gros sau mic-gros;

- autobaze;
- staţii de întreţinere auto peste 5 maşini;
- lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice şi construcţiile
învecinate;
- orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea necontrolată a apelor
meteorice sau care împiedică evacuarea şi colectarea acestora.
SECŢIUNEA II

L3a +L3b
- parcela minimă construibilă este de 1500 mp pentru construcţii cu cel mult 6 apartamente;
- În cazul construcţiilor cu mai mult de 6 aparatmente se va lua în calcul o suprafaţa
necesară de 250 mp teren / apartament
- clădirile colective de locuit pot fi dispuse fiecare pe un lot propriu având acces direct dintr-o
circulaţie publică sau pot fi grupate pe un teren utilizat în comun cu accesele asigurate din
circulaţia publică prin intermediul unor circulaţii private.

L3a +L3b
- clădirile se vor retrage de la aliniament cu minim 4.0 metri pe străzi de categoria III şi 6.0 metri
pe străzi de categoria II şi I, dar nu cu mai puţin decât diferenţa dintre înălţimea construcţiilor şi
distanţa dintre aliniamente;
- în cazul situării la intersecţia unor străzi având situări diferite ale clădirilor faţă de aliniament, noile
clădiri vor asigura racordarea prin întoarecerea retragerii de aliniament şi pe strada având
clădirile dispuse pe aliniament pe o distanţă egală cu cea dintre aliniamentele fronturilor opuse,
cu condiţia să nu ramână calcane vizibile.

L3a +L3b
- clădirile izolate vor avea faţade laterale şi se vor retrage de la limitele parcelei la o distanţa cel puţin
egală cu jumătate din înălţimea la cornişa a clădirii masurată în punctul cel mai înalt fata de teren;
91
- clădirile se pot cupla pe una dintre laturile laterale ale parcelei pe o adâncime de maxim 15.0 metri de la
aliniament, fiind retrase faţă de cealaltă limită laterală cu o distanţă cel puţin egală cu jumătate din
înălţimea la cornişă a clădirii măsurată în punctul cel mai înalt faţă de teren;
- clădirile care se înscriu în regim de construire continuu se alipesc pe o adâncime de maxim 15.0 metri
de calcanele situate pe limitele laterale ale parcelelor cu excepţia parcelelor de colţ unde se va întoarce
faţada în condiţiile de aliniere ale străzii laterale;
- retragerea faţă de limita posterioară a parcelei va fi cel puţin egală cu jumatate din înălţimea la cornişă
clădirii măsurată în punctul cel mai înalt faţă de teren, dar nu mai puţin de 5.0 metri.

PARCELĂ
L3a +L3b
- între faţadele înspre care sunt orientate camere de locuit distanţa va fi egală cu înălţimea clădirii celei
mai înalte; distanţa se poate reduce la jumătate în cazul în care pe faţadele opuse sunt numai ferestre ale
dependinţelor şi ale casei scării.

L3a +L3b
- clădirile vor avea asigurat în mod obligatoriu accesul dintr-o circulaţie publică fie direct, fie, în cazul
utilizării terenului în comun de către mai multe clădiri, prin intermediul unei străzi private.
- în toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului în spatiile publice a persoanelor cu dizabillităţi
locomotorii;

L3a +L3b
- conform normelor în vigoare;
- staţionarea autovehicolelor va fi asigurată în afara spaţiilor publice

- Calculul capacităţii de parcare în funcţie de obiectiv, modul de amplasare şi detaliile de
proiectare se vor asigura în conformitate cu „Normativ pentru proiectarea, execuţia,
exploatarea şi postutilizarea parcajelor etajate pentru autoturisme” (indicativ NP 24-1997
aprobat prin Ordinul MLPAT nr. 141/N/28.11.97) şi cu prevederile TITLULUI II -
PRESCRIPŢII SPECIFICE PE ZONE, SUBZONE ŞI UNITĂŢI TERITORIALE DE
REFERINŢĂ, CAPITOLUL 5, PARCAREA AUTOVEHICULELOR – REGLEMENTĂRI.
- Se va asigura minim 1 (un) loc de parcare pentru fiecare apartament cu suprafaţa construită
desfăurată de maxim 100mp;
- Se vor asigura minim 2 (două) locuri de parcare pentru fiecare apartament cu suprafaţa
construită desfăşurată mai mare de 100mp;
- Pentru vizitatori, se va suplimentar cu minim 20% totalul locurilor de parcare/garare stabilite.
92
L3a +L3b
- înălţimea maximă admisibilă este egală cu distanţa dintre aliniamente; în cazul în care
înălţimea depăşeşte distanţa dintre aliniamente, clădirea se va retrage de la aliniament la o
distanţa egală cu diferenţa dintre acestea, dar nu mai puţin de 4.00 metri;
- înălţimea generală a construcţiilor va fi de maxim P+4 niveluri
- se admite depăşirea cu maxim două niveluri numai cu condiţia ca acestea să fie retrase în
interiorul unui arc de cerc şi a tangentei la acesta, la 45 grade.

L3a +L3b
- este obligatorie integrarea în particularităţile zonei şi armonizarea cu vecinătăţile imediate;
ART. 12 - CONDIŢŢI DE ECHIPARE EDILITARĂ

L3a +L3b
- toate construcţiile vor fi racordate la reţelele edilitare publice;
- se interzice dispunerea antenelor TV-satelit în locurile vizibile din circulaţiile publice şi dispunerea
vizibilă a cablurilor CATV
- se vor prevedea amenajări/platforme pentru colectarea resturilor menajere în containere pe categorii de
deseuri.
ART. 13 - SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE

L3a +L3b
- - terenul liber rămas în afara circulaţiilor, parcajelor şi circulaţiilor, va fi plantat cu un arbore la fiecare
100 mp;
- parcajele la sol vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare şi vor fi înconjurate cu un gard
viu de minim 1,20 metri.
- terenul amenajat ca spaţii de joc, de odihnă şi grădini de faţada decorative va reprezenta cel puţin 50%
din suprafaţa totală a terenului liber;
- în orice operaţiune efectuată pe un teren mai mare de 5000 mp, se va prevedea ca din aceste spaţii
minim 10% să fie destinate folosinţei în comun.
L3a +L3b
- Se admit împrejmuiri realizate din arbusti sau plante utilizate în mod curent pentru aceasta functiune
- Pentru protecţia spaţiilor verzi dintre blocurile existente se admit garduri decorative metalice cu înălţimea
de 40-60 cm.
- Spaţiile libere dintre aliniament şi alinierea construcţiilor vor fi tratate obligatoriu în continuitate cu spaţiul
public, ca spaţii verzi de faţadă.
93
- În cazul clădirilor care formează ansambluri private, cu acces limitat, gardurile spre strada vor fi
transparente, vor avea înălţimea de maxim 2,20 m din care soclu opac de 0.40m, partea superioară fiind
realizată din fier sau plasă metalică şi dublate de un gard viu; împrejmuirile de pe limitele laterale şi
posterioare ale parcelelor pot fi opace din zidărie sau lemn, vor avea înălţimea de 2.20 m. Se recomandă
totuşi împrejmuirile plantate.
SECŢIUNEA III:
L3a
- POT maxim P+3-4 = 40%
L3a
- CUT maxim= 2,0
- coeficient de utilizare a terenului (CUT) - raportul dintre suprafaţa construită desfăşurată

(suprafaţa desfăşurată a tuturor planşeelor) şi suprafaţa parcelei inclusă în unitatea teritorială de
referinţă. Nu se iau în calculul suprafeţei construite desfăşurate: suprafaţa subsolurilor cu
înălţimea liberă de până la 1,80 m, suprafaţa subsolurilor cu destinaţie strictă pentru gararea
autovehiculelor, spaţiile tehnice sau spaţiile destinate protecţiei civile, suprafaţa balcoanelor,
logiilor, teraselor deschise şi neacoperite, teraselor şi copertinelor necirculabile, precum şi a
podurilor neamenajabile, aleile de acces pietonal/carosabil din incintă, scările exterioare,
trotuarele de protecţie;
94
8.A - ZONA DE ACTIVITĂŢI PRODUCTIVE ŞI

SERVICII
A. ZONA DE ACTIVITĂŢI PRODUCTIVE ŞI SERVICII
GENERALITATI : CARACTERUL ZONEI
Zona de activitati productive şi servicii se compune din „terenurile ocupate de activităţi

productive de bunuri (producţie “concretă” incluzând toate categoriile de activităţi industriale
conform CAEN) şi servicii (producţie “abstractă” cuprinzând activităţi manageriale, comerciale şi
tehnice pentru industrie, cercetare, servicii pentru distribuţie, expunere şi comercializare, la care
se adaugă diverse alte servicii pentru salariaţi şi clienţi, etc.). Din această zonă fac parte atât
unităţile existente care se menţin, se află în proces de restructurare presupunând conversie în
profile industriale diferite sau în profile de servicii pentru industrie, distribuţie şi comercializare,
cât şi terenurile rezervate pentru viitoare activităţi productive şi servicii.
Zona cuprinsă în perimetrul municipiului Focşani se compune din următoarele subzone / unităţi
teritoriale de referinţă:
A1 - subzona unităţilor productive mici şi mijlocii şi de servicii
A2 – subzona unităţilor agro-industriale
Pentru toate platformele industriale va fi necesară elaborarea unor Planuri Urbanistice Zonale în situaţia
în care prin construire se doreşte reconversia funcţională, ocuparea unor terenuri libere în prezent sau se
doreşte ridicarea regimului de înălţime pentru clădirile existente
SECŢIUNEA I:
UTILIZAREA FUNCŢIONALĂ
Pentru toate subzonele de activităţi sunt admise utilizări compatibile cu caracteristicile de

funcţionare pentru diferitele tipuri de unităti; în cazul în care aceste caracteristici nu permit dezvoltarea
activităţilor şi/sau este necesară extinderea unei clădiri existente sau ocuparea unor terenuri libere se va
elabora PUZ de reparcelare/conformare.
A1 - Activităţi productive desfăşurate în construcţii industriale mici şi mijlocii, destinate distribuţiei şi

depozitării bunurilor şi materialelor, cercetării industriale şi anumitor activităţi comerciale (dar nu
de vânzare cu amănuntul) care necesită suprafeţe mari de teren. Cuprind suprafeţe de parcare
pentru angajaţi, accese auto sigure şi suficient spaţiu pentru camioane – încărcat, descărcat şi
manevre. În mod obişnuit activităţile permise sunt cele care creează în mod redus
disconfort/incomodare, activităţi care se desfăşoară în întregime în clădiri (mai puţin parcare,
încărcat, descărcat şi manevră), nu necesită spaţii mari în jurul clădirilor pentru depozitarea
materiei prime şi a produselor obţinute şi care nu generează emisii poluante.
A2 - se admit construcţii specifice activităţilor agro-industriale cu serviciile specifice aferente, inclusiv

sere pentru cercetare sau pentru producţie;
95
A1 + A2
- parcaje la sol şi multietajate;
- staţii de întreţinere şi reparaţii auto;
- staţii de benzină;
- comerţ, alimentaţie publică şi servicii personale;
- locuinţe de serviciu pentru personalul care asigură permanenţa sau securitatea unităţilor.
ART. 2 - UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI-
A1 - Activităţile actuale vor fi permise în continuare cu condiţia diminuării cu cel puţin 50% a poluării
actuale în termen de 5 ani. Extinderea sau conversia activităţilor actuale va fi permisă cu condiţia să nu
agraveze situaţia poluării.
- se pot localiza cu aceleaşi condiţii de diminuare a poluării următoarele funcţiuni:
- Conform PUZ:
1. Implantări complexe de birouri incluzând oricare din următoarele utilizări:
a. birouri profesionale sau de afaceri;
b. servicii pentru afaceri;
c. instituţii financiare sau bancare;
d. restaurant (conventional).
1. Implantări complexe industriale incluzând oricare din următoarele utilizări:
a. construcţii destinate cercetării şi dezvoltării activităţilor de producţiei cu excepţia
celor care utilizează substanţe explozive sau toxice conform prevederilor legale;
b. depozite şi complexe vânzari en-gros cu excepţia celor care utilizează substanţe
explozive sau toxice conform prevederilor legale;
c. depozite şi complexe vânzari en-detail numai pentru produse care nu pot fi
transportate la domiciliu cu autoturismul propriu sau cu taxi;
d. restaurant (convenţional).
A1 - se admite depozitare comercială şi comerţ în S max de 3000 mp ADC (1500 mp suprafaţa de
vânzare) per unitate şi/sau amplasament;
- în cazul abandonării sau conversiei parţiale a profilului actual pot fi realizate, în loc, garaje şi
parcaje publice supraetajate.
A1
- în cazul conversiei funcţionale se recomandă reabilitarea şi adaptarea clădirilor industriale
abandonate;
- în cazul conversiei funcţionale se recomandă identificarea şi eliminarea surselor remanente de
poluare sau contaminare a solului.

A
- Se interzice amplasarea locuinţelor cu caracter permanent;
- toate utlizările care nu se regăsesc în prezentul articol, sunt permise cu condiţia respectării
prevederilor art. 2 – Utilizări permise cu condiţionări.
- în toate unităţile teritoriale de referinţă ale zonei A se interzice amplasarea unităţilor de
învăţământ şi orice alte servicii de interes general în interiorul limitelor în care poluarea
depăseşte cantitatea maximă admisă
96
Cazuri speciale – excepţii

În toate unităţile teritoriale de referinţă ale zonei A sunt permise în mod exceptional următoarele:
1. Cabinete medicale;
2. Heliporturi;
3. Oricare din serviciile pentru activitătile admise.
SECŢIUNEA II

A1 +A2
- Pentru a fi construibile parcelele vor avea un front minim la strada de 50,00 metri în toate UTR din zona
A şi o suprafaţă minimă de 2000 mp. Parcelele cu dimensiuni şi suprafete mai mici decât cele anterior
specificate nu sunt construibile pentru activităţi productive. Dimensiunile se păstrează şi în cazul
parcelelor noi apărute prin diviziunea unor parcele anterioare (prin schimb, înstrăinare, etc.). În cazul în
care în momentul aprobării prezentului regulament parcelele au dimensiuni mai mici decât cele
specificate anterior, este necesară relocarea unităţilor productive respective în termen de 5 ani de la data
aprobării prezentului regulament.

A1 +A2
- retragerile de la aliniamente spre străzile perimetrale şi interioare vor fi obligatoriu mai mari de :
- 10,00 metri pe străzile de categoria I-a şi a II-a;
- 6,00 metri pe străzile de categoria a III-a.
- la intersecţia dintre străzi aliniamentul va fi racordat printr-o linie perpendiculară pe
bisectoarea unghiului dintre străzi, având o lungime de minim 12.0 metri pe străzi de
categoria I, a II-a şi de 6.0 metri pe străzi de categoria a III-a.
- în cazul unor intervenţii în cadrul incintelor industriale care îşi păstrează funcţiunea dominantă
existentă, retragerile de la aliniamente se vor stabili prin documentaţii PUZ aprobate conform legislaţiei în
vigoare

A1 +A2
- clădirile pot fi alipite de construcţiile de pe parcelele alăturate cu funcţiuni similare, situate pe
limita de proprietate, în cazul în care acestea nu prezintă incompatibilităţi (trepidaţii, risc tehnologic);
- în toate celelalte cazuri, clădirile se dispun izolat de limitele laterale ale parcelei la o distanţă
egală cu jumătate din înălţime, dar nu mai puţin de 6.00 metri;
- în toate cazurile retragerea faţă de limita posterioară a parcelei va fi de minim 6.00 metri;
- în cazul clădirilor amplasate pe parcele situate către alte unităţi teritoriale de referinţă decât A, se
interzice amplasarea clădirilor pe limita parcelei către aceste alte zone;
- Nu se admite amplasarea, pe faţadele laterale orientate spre alte unităţi teritoriale de referinţă (în
special servicii publice şi locuinţe) a ferestrelor cu parapetul sub 1,90 metri de la nivelul solului.
- în cazul unor intervenţii în cadrul incintelor industriale care îşi păstrează funcţiunea dominantă
existentă, retragerile de la limitele laterale şi posterioare ale parcelelor se vor stabili prin documentaţii
PUD aprobate conform legislaţiei în vigoare.
97

PARCELA
A1 +A2
- distanţa între clădiri va fi egală cu jumătate din înălţimea clădirii celei mai înalte, dar nu mai puţin
de 6,00 metri;
- distanţa de mai sus se poate reduce la jumătate dacă pe faţadele opuse nu sunt accese în clădire
şi/sau dacă nu sunt ferestre care să lumineze încăperi în care se desfăşoară activităţi permanente;
- în toate cazurile se va ţine seama de condiţiile de protecţie faţă de incendii şi de alte norme tehnice
specifice.
A1 +A2
- pentru a fi construibile, toate parcelele trebuie să aibă acces dintr-o cale publică sau privată de
circulaţie sau să beneficieze de servitute de trecere, legal instituită, printr-o proprietate adiacentă având
o lăţime de minim 4.00 metri pentru a permite accesul mijloacelor de stingere a incendiilor şi a
mijloacelor de transport grele;
- accesele pe parcele, din străzile de categoria I şi II se vor asigura dintr-o dublură a căilor
principale de circulaţie (locale) ;
- se vor asigura trasee pentru transporturi agabaritice şi grele.

A1 +A2
- staţionarea vehiculelor atât în timpul lucrărilor de construcţii-reparaţii, cât şi în timpul funcţionării
clădirilor se va face în afara drumurilor publice, fiecare unitate având prevăzute în interiorul parcelei
spaţii de circulaţie, încărcare şi întoarcere;
- în spaţiul de retragere faţă de aliniament, maxim 40% din teren poate fi rezervat parcajelor cu
condiţia înconjurării acestora cu un gard viu având înălţimea de minimum 1,20 m.
- Calculul capacităţii de parcare în funcţie de obiectiv, modul de amplasare şi detaliile de proiectare

se vor asigura în conformitate cu „Normativ pentru proiectarea, execuţia, exploatarea şi postutilizarea
REGLEMENTĂRI.
Astfel, vor fi prevăzute parcaje în funcţie de specificul activităţii, după cum urmează:
- Activităţi desfăşurate pe o suprafaţă de peste 1000 mp, minim 1 (un) loc parcare la 100mp ADC
- Faţă de prevederile sus menţionate se va asigura suplimentarea cu 20% a totalului locurilor de

- Din totalul locurilor de parcare necesare maxim 60% vor fi prevăzute la sol, atunci când condiţiile
amplasamentului permit acest lucru;
- Pentru construcţiile industriale, service-auto/showroom, acesele rutiere în parcare (calculată
conform aliniatelor anterioare) se vor realiza numai pe artere de circulaţie de categoria a III-a. Aceste
unităţi vor asigura în interiorul parcelei spaţii pentru circulaţia pietonală în condiţii de siguranţă şi
confort, spaţii pentru citculaţia rutieră, platforme pentru parcarea autovehiculelor de mare tonaj pentru
aprovizionare/autocare, spaţii plantate.
98
ART. 10 - ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISĂ A CLĂDIRILOR
A1 - se vor respecta înălţimi maxime ale cladirilor de 20,0 metri;
A2 - se vor respecta înălţimi maxime ale cladirilor de 10,0 metri;
A1 + A2 - înalţimea construcţiilor pe strazile interioare ale zonei nu va depasi distanţa între alinieri
- Înălţimea instalaţiilor/echipamentelor/construcţiilor tehnologice nu este limitată
A1 + A2 - în culoarele rezervate liniilor electrice înaltimea se subordoneaza normelor specifice.

A1 + A2
- volumele construite vor fi simple şi se vor armoniza cu caracterul zonei şi cu vecinătăţile imediate;
- faţadele posterioare şi laterale vor fi tratate arhitectural la acelaşi nivel cu faţada principală;
- tratarea acoperirii clădirilor va ţine seama de faptul că acestea se percep din clădirile mai înalte
înconjurătoare, în special din cele cu funcţiuni publice;

A1 + A2
- toate clădirile vor fi racordate la reţelele publice de apă şi canalizare şi se va asigura preepurarea
apelor uzate, inclusiv a apelor meteorice care provin din întreţinerea şi funcţionarea instalaţiilor, din
parcaje, circulaţii şi platforme exterioare;
- în cazul alimentării cu apă din surse proprii se va obţine acordul autorităţii competente

A1 + A2
- orice parte a terenului incintei vizibilă dintr-o circulaţie publică, inclusiv de pe calea ferată, va fi
astfel amenajată încât să nu altereze aspectul general al localităţii.
- suprafeţele libere din spaţiul de retragere faţă de aliniament vor fi plantate cu arbori în proporţie
de minim 40% formând de preferinţă o perdea vegetală pe tot frontul incintei, cu lăţimea de min.15m
- se impune ca în interiorul zonelor industriale mari organizarea spaţială să permită creerea unui
spaţiu verde compact de tip scuar cu suprafaţa minimă de 20% din suprafaţa zonei respective
- suprafeţele libere neocupate cu circulaţii, parcaje şi platforme funcţionale vor fi plantate cu un
- se vor prevedea plantaţii înalte în lungul limitelor incintelor care reprezintă totodată linii de
separaţie faţă de alte subzone şi unităţi teritoriale de referinţă, pe o lăţime de minim 6m de la
împrejmuire.
A1 + A2
- împrejmuirile spre stradă vor fi transparente cu înăţtimi de minim 2.00 metri din care un soclu de 0.60
m., vor fi dublate cu un gard viu. În cazul necesităţii unei protecţii suplimentare se recomandă dublarea
spre interior la 2.50 metri distanţă, cu un al doilea gard transparent de 2.50 m înălţime, între cele două
garduri fiind plantaţi arbori şi arbuşti;
99
- porţile de intrare vor fi retrase faţă de aliniament, pentru a permite staţionarea vehicolelor de transport
(tiruri, camioane, etc.) înainte de admiterea lor în incinta, pentru a nu incomoda circulaţia pe drumurile
publice de categoria I şi a II-a şi cele care au transport în comun;
SECŢIUNEA III:

POT maxim (%):
Zona /unitatea de referinţă H maxim
POT maxim %
(metri)
A1 - subzona unităţilor mici şi mijlocii productive şi de servicii 20,0 60
A2 – subzona unităţilor agro-industriale 10,0 60
ART .16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI
CUT volumetric maxim (volum construcţie - m³ / suprafaţă teren teren - m²)
H maxim CUT
Zona /unitatea de referinţă
(metri) volumetric
maxim %
A2 - subzona unităţilor mici şi mijlocii productive şi de servicii 20,0 15
A3 – subzona unităţilor agro-industriale 10,0 9
Pentru activităţi complementare celor industriale admise în baza unui PUZ aprobat menţionate la
art. 2 CUT maxim va fi stabilit prin PUZ dar fără a depăşi valoare 3,5 ADC (arie desfăşurată
construită) / suprafaţă teren.
8.V - ZONA SPAŢIILOR VERZI

V ZONA SPAŢIILOR VERZI
Zona cuprinde spaţii verzi publice cu acces nelimitat sau specializate de interes
supramunicipal şi municipal, spaţii pentru sport şi agrement cu acces limitat de apartenenţa la cluburi
sau contra cost, spaţii plantate de protecţie.
Spaţiile verzi din cuprinsul municipiului Focşani prezintă o serie de particularităţi şi diferenţieri,
funcţie de:
(1) situarea în oraş
- spaţii verzi publice cu acces nelimitat sau specializate situate în zona centrală
- spaţii verzi situate în zona semicentrală ce acopera spaţiile libere dintre blocuri
- spaţii verzi situate în vecinătatea râului Milco , a Cacainei Vechi sau a Bălţii
Mândreşti
- spaţii verzi situate la periferie
100
(2) gradul de protecţie

- spaţii verzi protejate
- spaţii verzi situate în afara perimetrului de protecţie
(3) dimensiuni
- spaţii verzi de tip grădină sau parc cu suprafeţă peste 1,0 ha şi care au fost
delimitate ca unităţi teritoriale distincte
- spaţii verzi de tip scuar cu suprafeţe sub 1,0 ha şi care au fost incluse în
subzonele mai mari în care se încadrează, dar fără a-şi pierde caracterul de spaţiu
verde
- spaţii verzi de tip fâşie plantată de însoţire cu suprafaţa variabilă de la caz la caz –
asigurând, prin plantare mai consistentă şi amenajări ambientale locale, legăturile
necesare între diferite elemente naturale, pentru ecologizarea şi ameliorarea cadrului de
viaţă.
(4) profilul funcţional

- spaţii verzi de agrement, promenadă, însoţire trasee pietonale
- parcuri de distracţii specializate, poli de agrement (propus)
- complexe şi baze sportive
- perdele de protecţie (infrastructură edilitară, căi majore de comunicaţie, între funcţiuni
parţial incompatibile)
(5) accesibilitatea
- spaţii verzi publice cu acces nelimitat
- spaţii verzi publice cu acces limitat de apartenenţă la cluburi sau baze sportive sau
contra cost
- spaţii verzi în incinte private
Pentru a face posibile diferenţieri specifice prin regulament, pentru spaţii plantate existente şi propuse în
interiorul perimetrului municipiului Focşani, au fost evidenţiate următoarele subzone şi unităţi teritoriale
de referinţă:
V1 - Subzona spaţiilor verzi publice cu acces nelimitat
V1a - subzona spaţiilor verzi publice cu acces nelimitat - parcuri, grădini, scuaruri, precum şi
plantaţii de aliniament ale arterelor principale sau secundare, plantaţii aferente promenadelor
pietonale, amenajări locale ambientale
V1b - subzona spaţiilor verzi publice cu acces nelimitat - parcuri, grădini, scuaruri, precum şi
plantaţii de aliniament ale arterelor principale sau secundare, plantaţii aferente promenadelor
pietonale, amenajări locale ambientale situate în zone protejate.
V2 - Subzona spaţiilor verzi pentru agrement şi sport

V3 - Subzona spaţiilor verzi pentru protecţia cursurilor de apă şi a zonelor umede
V4 - Subzona fâşiilor de protecţie faţă de infrastructura tehnică
V5 – Păduri de agrement cu rol de ameliorare a microclimatului
101
SECŢIUNEA I:

V1a +V2
- sunt admise numai funcţiunile de spaţiu plantat public constând în :
- spaţii plantate;
- circulaţii pietonale din care unele ocazional carosabile pentru întreţinerea spaţiilor plantate şi
oglinzilor de apă;
- mobilier urban, amenajări pentru joc şi odihnă;
- construcţii pentru expoziţii, activităţi culturale (spaţii pentru spectacole şi biblioteci în aer liber,
pavilioane cu utilizare flexibilă sau cu diferite tematici); alimentaţie publică şi comerţ; tonete şi
pupitre acoperite sau închise, destinate difuzării şi comercializării presei, cărţilor şi florilor;
- adăposturi, grupuri sanitare, spaţii pentru administrare şi întreţinere;
- parcaje la sol şi în clădiri subterane sau supraterane
- sunt admise amenajări pentru practicarea sportului în spaţii descoperite.
- sunt admise construcţii temporare determinate de necesitatea sau potenţiabilitatatea
desfăşurării unor activităţi temporare generate de anumite evenimente culturale, sportive ,
educative, de agrement sau activităţi cu caracter sezonier ( patinoar, terase pentru alimentaţie
publică, amenajări pentru comerţ sezonier – Crăciun, Mărţişor, Paşte etc.)
V1b - se menţin funcţiunile specifice în zonele verzi protejate

- nu se admit nici un fel de intervenţii care depreciază caracterul spaţiului plantat.
V2 - sunt admise numai construcţiile legate de programul specific funcţiunii specializate – sport şi
agrement.
V2 - sunt admise construcţiile şi instalaţiile specifice conform proiectelor legal avizate.

V3 + V4 - conform legilor şi normelor în vigoare.
V5 - se admite utilizarea pentru agrement cu conditia ca prin dimensionarea si configurarea spatiilor
libere fara vegetatie înalta sa nu fie diminuat efectul de ameliorare a climatului local.
V1b - orice intervenţie va respecta prevedereile Regulamentului de Intervenţie în Zone Protejate

aferente
V3 – sunt admise amenajări specifice pentru exploatarea corespunzătoare a luciului de apă (pontoane,
umbrare etc.)
V1 – V5 - se interzic orice intervenţii care contravin legilor şi normelor în vigoare.
V1 + V2 - se interzic orice schimbări ale funcţiunilor spaţiilor verzi publice şi specializate;
o se interzice conversia grupurilor sanitare în spatii comerciale sau de altă natură;

o se interzice localizarea tonetelor şi tarabelor prin decuparea spaţiilor plantate adiacente
trotuarelor.
102
V1b - nu se admit nici un fel de intervenţii care depreciază caracterul zonei protejate;
- este interzisă în perimetrul de protecţie amplasarea de obiective şi desfăşurarea de
activităţi cu efecte dăunatoare asupra vegetaţiei şi amenajărillor .
V4 - se interzic orice amenajări care să atragă locuitorii în spaţiile de protecţie faţă de infrastructura
tehnică reprezentată de circulaţii majore şi de reţele de transport a energiei electrice şi gazelor.
SECŢIUNEA II :
ART.4. – CARACTERISTICI ALE PARCELELOR

V1 – V5 - conform studiilor de specialitate avizate conform legii.
ART. 6 - AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE ŞI

POSTERIOARE ALE PARCELELOR.
ART. 7 - AMPLASAREA CLADIRILOR UNELE FATA DE ALTELE PE

ACEEASI PARCELA
V1 – V5- conform studiilor de specialitate avizate conform legii;
ART. 8 - CIRCULATII şi ACCESE
V1 – V5 - conform studiilor de specialitate avizate conform legii;
- se va asigura accesul din circulaţiile publice a aleilor ocazional carosabile (pentru întretinere,
aprovizionare, drum de halaj) care vor fi tratate ca alei principale.
ART. 9 - STAŢIONAREA AUTOVEHICOLELOR

V1 – V5
- parcajele se vor dimensiona şi dispune în afara circulaţiilor publice conform normelor specifice şi
proiectelor de specialitate legal aprobate.
- Calculul capacităţii de parcare în funcţie de obiectiv, modul de amplasare şi detaliile de proiectare

se vor asigura în conformitate cu „Normativ pentru proiectarea, execuţia, exploatarea şi postutilizarea
141/N/28.11.97) şi cu prevederile TITLULUI II - PRESCRIPŢII SPECIFICE PE ZONE, SUBZONE ŞI
UNITĂŢI TERITORIALE DE REFERINŢĂ, CAPITOLUL 5, PARCAREA AUTOVEHICULELOR –
REGLEMENTĂRI.
103
V1 – V5 – cu excepţia instalaţiilor, înălţimea maximă a clădirilor nu va depăşi P + 1 niveluri (7m la

cornişă).
- Pentru parcările amenajate în construcţii supraterane, situate în apropierea stadioanelor se
admite o înălţime de maxim P+4 niveluri (16m).

- se recomandă adecvarea arhitecturii clădirilor la caracterul diferitelor categorii de spaţii plantate.

V1 + V2
- se recomandă extinderea sistemului de colectare a apelor meteorice în bazine decorative pentru a fi
utilizate pentru întreţinerea spaţiilor plantate.
- noile reţele tehnico-edilitare vor fi obligatoriu amplasate în subteran.
- se interzice dispunerea de piloneţi zăbreliţi (tripozi uniţi cu grinzi cu zăbrele), antene GSM sau de
comunicaţii speciale. În situaţii excepţionale se pot aproba amplasarea unor „antene ecologice”
(mascate), care ascund elementul funcţional şi se încadrează în peisajul ambiental al zonei.

V1 – V5
– plantaţiile înalte se vor dispune conform normelor specifice pentru fiecare categorie de spaţii plantate;
- toate parcajele la sol vor fi obligatoriu plantate cu cel puţin un arbore la patru locuri de parcare şi vor fi
înconjurate de un gard viu de 1,20 metri înălţime.
- se recomanda, din considerente ecologice şi de economisire a cheltuielilor de întretinere de la buget,

utilizarea speciilor locale adaptate conditiilor climatice şi favorabile faunei antropofile specifice, cu
exceptia segmentelor decorative cu caracter special din zonele V1.
V2 – vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate, de minimum 30% din suprafaţa totală a terenului.
V1 - este interzisă împrejmuirea cu garduri; în cazul parcurilor şi gradinilor în intravilan se poate

împrejmui terenul cu gard viu de până la 60 de cm inaltime.
V1a – spre deosebire de parcuri şi gradini, scuarurile şi fâsiile plantate nu vor fi îngradite dar vor
fi separate de trotuare fie prin parapet de 0.60 cm înaltime, fie prin borduri în lungul carora, pe o distanta
de minim 0,5 metri terenul va fi coborât cu minim 0,10 metri sub nivelul partii superioare a bordurii pentru
împiedica poluarea cu praf provocata de scurgerea pamântului pe trotuare.
V1b- conform prevederilor Regulamentului de Interventie in Zone Protejate.
V2 – V4 - conform normelor specifice existente; se recomanda în intravilan împrejmuiri transparente de

2,00 metri înaltime din care un soclu opac de 0,60 metri dublate de gard viu
104
SECTIUNEA III:
POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE şi UTILIZARE A TERENULUI
V1– POT cu construcţii, circulaţii, platforme = maxim 15 % cu exceptia spatiilor plantate protejate (V1b)
care se menţin conform proiectului iniţial.
V2 - pentru construcţiile şi amenajările sportive şi de agrement, amplasamentul trebuie să permită

organizarrea în trei zone funcţionale, dimensionate conform capacităţii construcţiei:
- zona pentru construcţii

- zona pentru spaţii verzi
- zona pentru alei drumuri şi parcaje
POT maxim de ocupare a terenului va fi de:
- 50% pentru construcţii şi amenajări sportive

- 20% pentru alei, drumuri şi parcaje
- 30% pentru spaţii verzi
V2 – se permite depăşirea POT în cazul construcţiilor care deservesc funcţiunile de bază ale V2 (complex
sportiv, stadion, săli de antrenament, săli de competiţii sportive (specializate sau polivalente, patinoare
artificiale etc) dar fără a depăşi procentul de 50% reglementat pentru construcţii, calculat la întreaga
suprafaţă a subzonei functionale. Construcţiile care deservesc construcţiile de bază ale V2 sunt unităţile
de alimentaţie publică, parcajele amenajate în construcţii etc.
V3 + V5 - conform normelor specifice în vigoare
V1 - CUT maxim 0.2 mp. ADC/ mp. teren, cu exceptia spatiilor plantate protejate
V2 = CUT maxim 0.6 mp. ADC/ mp. teren sau conform normelor specifice în vigoare
V3 + V5 - conform normelor specifice în vigoare şi PUZ avizat conform legii;
105
8.G - ZONA DE GOSPODARIE COMUNALĂ

G - ZONA DE GOSPODARIE COMUNALĂ
Zona este alcătuita din următoarele subzone:

G1 - subzona construcţiilor şi amenajărilor pentru gospodărie comunală;
G2 - subzona cimitirelor
SECTIUNEA I :
G1 - construcţii, instalaţii şi amenajări pentru gospodăria comunală:
- birouri autonome;
- incinte tehnice cu clădiri şi instalaţii pentru sistemul de alimentare cu apă, canalizare, alimentare
cu energie electrică şi termică, transportul public urban, salubritate, întreţinerea spaţiilor plantate ( tratate
în R.L.U. la capitolul V – Spaţii verzi).
G2 - cimitire şi clădiri anexa:

 cimitire;
 capela mortuară;
 mausoleu - osuar;
 circulaţii carosabile;
 parcaje;
 circulaţii pietonale;
 plantaţii;
 pavilion pentru administraţie, depozitare şi anexe sanitare.
G1 - se vor asigura zonele de protecţie prevăzute prin normele sanitare
G2 - se va asigura conform normelor o zonă de protecţie de 50.0 metri, de la gardul cimitirului;

- se va asigura pentru noile cimitire o densitate mai redusă a locurilor de veci (minim 7.5 mp);
- Se recomană 8.0 mp.teren pentru un loc de veci, circulaţii carosabile şi pietonale civilizate şi o pondere
mai ridicată a vegetaţiei potrivit rolului de reculegere.
G1 - pentru incintele situate în zone rezidenţiale se interzic orice activităţi care prezintă risc tehnologic şi
produc poluare prin natura activităţii sau prin transporturile pe care le generează;
G2 - se interzice densificarea cimitirelor existente prin ocuparea aleilor şi distrugerea vegetaţiei din lungul
acestora sau din aria perimetrală.
106
SECŢIUNEA II:

G1 - pentru diferite servicii şi birouri suprafaţă minimă a parcelei este de 400 mp şi un front la stradă de
minim 15 metri.
- pentru incintele tehnice, în funcţie de complexitatea impactului funcţiunii în teritoriul înconjurător, se va

elabora un Plan Urbanistic Zonal sau de Detaliu şi un studiu de impact asupra mediului.
G2 – conform normelor în vigoare
G1+G2
- Conform normelor specifice şi studiilor de specialitate

G1 - distanţa clădirilor faţă de limitele parcelei va fi de minim jumătate din înăltimea cladirii dar nu mai
puţin de 6.0 metri;
- se interzice alipirea clădirilor cu funcţiuni tehnice de calcanele clădirilor cu funcţiuni publice şi de locuit
în cazul producerii unor zgomote şi vibraţii sau în care au loc procese de producţie non-stop (3
schimburi).
- în cazul în care activităţile constituie o sursă de zgomote şi vibraţii, în cazul în care au loc
procese de producţie non-stop (3 schimburi) sau în caz de risc tehnologic se vor respecta
normele specifice în vigoare
G2 - conform normelor în vigoare şi studiilor de specialitate

PARCELĂ
G1 - distanţa minimă între clădiri va fi egală cu media înălţimilor fronturilor opuse dar nu mai puţin de 6.0
metri sau conform normelor tehnice specifice;
- distanţa de mai sus dintre clădiri se poate reduce la jumătate dacă nu sunt accese în
clădire şi nu sunt ferestre care luminează încăperi în care se desfăşoară activităţi
permanente;
- în toate cazurile se vor respecta normele tehnice specifice.
G2 – conform normelor în vigoare şi studiilor de specialitate
ART. 8 - CIRCULATII ŞI ACCESE
G1 - se va asigura accesul în incinte numai direct dintr-o circulaţie publică;

G2 - se vor asigura circulaţiile carosabile şi pietonale în pondere de circa 15 % din suprafaţa totală a
cimitirului;
107
ART. 9 - STAŢIONAREA AUTOVEHICOLELOR.
G1 - staţionarea pentru admiterea în incinta se va asigura în afara spaţiului circulaţiei publice;

-locurile de parcare vor fi asigurate în afara circulaţiilor publice;
-în spaţiul de retragere de la aliniament se poate rezerva maxim 40% din teren pentru parcaje ale
salariatilor şi vizitatorilor;
G2 - parcajele se vor asigura în afara circulaţiei publice şi vor fi plantate cu un arbore la 4 locuri de
parcare.
G1 - înaltimea clădirilor nu va depăsi 12.0 metri cu excepţia instalaţiilor şi a coşurilor;

G2 – confrom normelor în vigoare şi studiilor de specialitate
G1 - volumele construite vor fi simple şi se vor armoniza cu caracterul zonei şi cu vecinatatile imediate;
- fatadele posterioare şi laterale vor fi tratate arhitectural la acelasi nivel cu faţada principală;
- tratarea acoperirii clădirilor va ţine seama de faptul că acestea se percep din clădirile înconjurătoare;
G2 - se va ţine seama de caracterul funcţiunii.
G2 - se vor asigura racordarea la reţelele tehnico-edilitare existente în zonă (la reaţeaua de gaze şi
telecomunicaţii după caz)
- se va asigura un punct sanitar;
- se va asigura un spatiu de depozitare a florilor ofilite şi a altor deşeuri;
- se va sigura colectarea şi evacuarea rapidă la reţeaua publică de canalizare a apelor meteorice.
G1 - orice parte a terenului incintei vizibilă dintr-o circulaţie publică, inclusiv de pe calea ferată, vor fi
amenajate astfel încât să nu altereze aspectul general al localităţii;
- se vor prevedea plantaţii perimetrale de protecţie
- suprafeţele libere din spaţiul de retragere faţă de aliniament vor fi plantate cu arbori în proporţie de
minim 40% formând de preferinţă o perdea vegetală pe tot frontul incintei;
- parcajele din dreptul faţadei vor fi înconjurate de un gard viu de 1.20 metri şi vor fi plantate cu un arbore
la fiecare 4 locuri de parcare;
- suprafeţele libere neocupate cu circulaţii, parcaje şi platforme funcţionale vor fi plantate cu un arbore la
fiecare 100 mp.;
G2 - se vor asigura plantaţii înalte pe aleile principale şi la limita exterioară a incintei în proporţie de
minim 5 % din suprafaţa totală a cimitirului.
108
G1 - împrejmuirile spre stradă vor fi transparente cu înălţimi de minim 2.00 metri cu sau fără soclu de
0.60 m., vor fi dublate cu gard viu; în cazul necesităţii unei protecţii suplimentare se recomandă dublarea
spre interior la 2.50 metri distanţă cu un al doilea gard transparent de 2.50 m înălţime, între cele două
garduri fiind plantaţi arbori şi arbuşti;
- porţile de intrare vor fi retrase faţă de aliniament pentru a permite staţionarea vehicolelor tehnice înainte
de admiterea lor în incinta pentru a nu incomoda circulaţia pe drumurile publice;
G2 - împrejmuirile spre stradă vor fi semi - opace sau opace, vor fi tratate arhitectural în mod discret
potrivit funcţiunii, având înălţimi de maxim 2,50 metri;
- se va acorda atenţie modului de tratare arhitecturală a accesului.
SECŢIUNEA III:
POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI.
G1 - POT maxim = 50%
G2 - suprafaţa totală pentru un loc de veci va fi de 7.5 - 10 mp. din care 15 % circulaţii carosabile şi
pietonale, 5 % plantaţii şi 1 % construcţii.
ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT).
G1 - CUT maxim= 1,8 mp ADC / mp.teren
G2 - CUT maxim = 0,15 mp ADC / mp.teren
8.T - ZONA TRANSPORTURILOR
T - ZONA TRANSPORTURILOR
GENERALITĂŢI: CARACTERUL ZONEI.
Întrucât aspectul general al municipiului este puternic influenţat de imaginile oferite către
principalele căi de acces rutier şi feroviar, se va acorda o atenţie sporită considerentelor estetice în
acordarea autorizaţiilor de construire pentru subzonele de transporturi.
Aspectul oferit de spaţiul aferent căii ferate, constituind o carte de vizită pentru municipiu, va fi
necesar să facă obiectul unui studiu de ansamblu şi a unor programe de ameliorare în condiţiile
prezentului regulament pentru întreg traseul căilor de acces în municipiu cuprins între gări şi linia de
centura precum şi pe tot traseul acesteia.
109
Totodată, având în vedere poluarea fonică a locuinţelor cauzată de distanţa redusa a acestora
faţă de linia ferată, va fi necesar ca în sectoarele în care această distanţă este sub 15 metri să fie
realizate ziduri antifonice sau construcţii cu acelaşi rol pe baza unor studii de specialitate.
Zona transporturilor se compune din următoarele subzone:
T1 – subzona transporturilor rutiere
T2 – subzona transporturilor feroviare
SECŢIUNEA I :
T1 – noi căi publice de circulaţie

- autogări şi alte construcţii şi amenajări pentru gararea şi întreţinerea mijloacelor de transport
rutiere cu tonaj şi gabarit admis pe străzile din Municipiul Focşăni pentru transportul de călători şi
marfă, precum şi serviciile anexe aferente; parcaje şi garaje.
- servicii pentru transportatorii în tranzit: birouri, telecomunicaţii, moteluri, restaurante, destindere;
- vama;
- unitati de productie şi montaj;
T2 - gări, instalaţii, construcţii şi depozite necesare funcţionarii serviciilor feroviare;
- servicii publice şi de interes general compatibile cu funcţionarea serviciilor feroviare (inclusiv
hoteluri, moteluri, alimentaţie publică, birouri, etc.);
- lucrări de terasamente şi spaţii aferente necesare funcţional şi pentru siguranţa transportului
feroviar;
- lucrări de terasamente şi plantaţii necesare ameliorării aspectului peisagistic
T1 + T2 - conform studiilor de specialitate.
ART. 3 – UTILIZĂRI INTERZISE
T1 + T2 – se interzic orice utilizări care afectează buna funţionare şi diminuează posibilităţile ulterioare
de modernizare sau extindere.
SECŢIUNEA II:
CONDIŢII DE AMPLASARE ECHIPARE ŞI CONFORMARE A CLĂDIRILOR

T1 + T2 - pentru construcţiile de birouri platforma minimă construibilă este de 400 mp, cu o deschidere
la strada de minim 15 metri
110
- pentru noi incinte şi pentru extinderi ale incintelor tehnice se vor elabora Planuri Urbanistice Zonale
conform normelor specifice.
T2 - conform studiilor de specialitate.
ARTI. 5 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT
T1 + T2 - clădirile noi sau reconstruite pentru birouri se vor dispune pe aliniament în cazul în care
pe strada respectivă majoritatea clădirilor mai noi se află în această situaţie sau se vor
retrage la o distanţă de minim 6,0 metri în cazul în care fronturilor dominant noi sunt
retrase de la stradă.
T1 + T2 - în cazul incintelor tehnice se impun retrageri ale clădirilor de la aliniament la o distanţa

de minim 10.0 metri pe străzile de categoria I şi II şi de minim 8.0 metri pe străzile de
categoria III.

T1 + T2 - distanţa faţă de limitele parcelei va fi de minim jumătate din înălţimea clădirii dar nu mai puţin
de 6,0 metri;
ART. 7 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE

ACEEAŞI PARCELĂ
T1 + T2 - în toate cazurile se vor respecta normele tehnice specifice;
T1 + T2 – pentru clădiri de birouri sau pentru incinte pentru care nu sunt norme specifice, distanţa
minimă dintre clădiri va fi egala cu jumătate din înălţimea la cornişe a clădirii celei mai înalte dar nu mai
puţin de 6.0 metri; distanţa de mai sus dintre clădiri se poate reduce la jumătate dacă nu sunt accese în
clădire şi nu sunt ferestre care luminează încăperi în care se desfaşoară activităţi permanente;
T1 + T2 - se va asigura accesul în incinte numai direct dintr-o circulaţie publică;
- în toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului în spatiile publice a persoanelor cu

dizabillităţi locomotorii;
T1 + T2 - staţionarea autovehicolelor se va asigura în afara circulaţiilor publice;
- în cazul străzilor cu transport în comun şi a arterelor de penetrare în municipiu staţionarea

autovehicolelor pentru admiterea în incinta se va asigura în afara spaţiului circulaţiei publice;
111
- în spaţiul de retragere de la aliniament se poate rezerva maxim 40% din teren pentru parcaje ale
salariaţilor şi clienţilor;
T1 + T2 - înălţimea clădirilor în planul faţadei nu va depăşi distanţa dintre aliniamente şi nici înălţimea
maximă admisă în unităţile de referinţă adiacente, cu excepţia instalaţiilor tehnice.
ART. 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR
T1 + T2 - volumele construite vor fi simple şi se vor armonizaza cu caracterul zonei şi cu vecinătăţile

imediate;
- faţadele posterioare şi laterale vor fi tratate arhitectural la acelaşi nivel cu faţada principală;
- tratarea acoperirii clădirilor va ţine seama de faptul dacă acestea se percep din clădirile înconjuratoare
mai înalte;
T1 – în cazul autogărilor noi din proximitatea locuinţelor, zonelor comerciale şi a polilor urbani se
recomandă soluţionări care să permită acoperirea şi închiderea spaţiilor de parcare şi îmbarcare pentru
reducerea discomfortului utilizatorilor clădirilor învecinate.

T1 + T2 - toate clădirile vor fi racordate la reţelele publice de apă şi canalizare şi se va asigura
preepurarea apelor uzate, inclusiv a apelor meteorice care provin din parcaje, circulaţii şi platforme
exterioare; în cazul alimentării cu apa din surse proprii se va obţine acordul autorităţii competente.
T1 + T2 – în limitele standardelor tehnice de siguranţa a circulaţiei, utilizarea spaţiilor libere şi

amenajarea peisagistică a plantaţiilor din aceste subzone, atât în intravilan cât şi în extravilan, se
subordonează exigenţelor de calitate a imaginii, fiind “porţile” reprezentative de intrare;
T1 + T2 - orice parte a terenului incintelor sau culoarelor vizibile din circulaţiile publice, inclusiv de pe
calea ferată, vor fi astfel amenajate încât să nu altereze aspectul general al localităţii; se interzic
depozitări de materiale, piese sau utilaje degradate, resturi de amenajări de şantier abandonate,
platforme cu suprafeţe deteriorate, menţinerea construcţiilor abandonate nerecuperabile, terenuri
degradate şi lipsite de vegetaţie, gropi de acumulare a apelor meteorice, depozite de deşeuri etc.
- suprafeţele libere din spaţiul de retragere faţă de aliniament vor fi plantate cu arbori în proporţie de
minim 40% formând de preferinţă o perdea vegetală pe tot frontul incintei;
- suprafetele libere neocupate cu circulatii, parcaje şi platforme funcţionale vor fi plantate cu un arbore la
fiecare 100 mp.
T1 + T2 - împrejmuirile spre stradă vor fi transparente cu înălţimi de maxim 1.80 metri cu sau fără soclu
opac de 0.40 m, vor fi dublate cu gard viu; în cazul necesităţii unei protecţii suplimentare se recomandă
dublarea spre interior la 2.50 m distanţă cu un al doilea gard transparent sau de opacitatea necesară de
2.20 m înălţime, între cele două garduri fiind plantaţi dens arbori şi arbuşti;
112
- portile de intrare în incinte vor fi retrase faţă de aliniament pentru a permite staţionarea vehiculelor
înainte de admitarea lor în incinta pentru a nu incomoda circulaţia pe drumurile publice de penetrare în
municipiu sau a celor care au transport în comun.
T2 – terenul aferent căilor ferate va fi îngrădit pe ambele laturi ale culoarelor în limitele intravilanului pe
baza unor modele standard;
- oriunde distanţa dintre calea ferată şi locuinţe este mai mică de 15 metri se vor realiza în loc de garduri,
ziduri de protecţie antifonică de minim 4.0 metri înălţime.
SECŢIUNEA III:
T1 + T2
Zona construibilă Nr. niveluri POT maxim %
T2 - incinte principale ale transporturilor pe cale conform studiilor de specialitate
ferată (gări)
T1 + T2 Incinte tehnice dispersate, cu sau fără maxim 3 (P+2) 70%
clădiri de birouri maxim 5 (P+4) 50%
T1 + T2 Incinte tehnice în zone industriale - 80%
T1 + T2 Birouri maxim 3 (P+2) 70%
T1 +T2 Birouri - cu condiţia ca să nu se
depaşească o adâncime de 20 metri faţă de
aliniament iar din restul curţii să poată fi maxim 5 (P+4) 70%
construită o pondere de 75% cu clădiri având
maxim 2 niveluri (8 metri).

T1 + T2 – C.U.T. maxim - mp.ADC / mp. teren sau C.U.T. volumetric - mc. / mp. teren.
Zona construibilă nr niveluri CUT CUT

- volumetric -
T2 - incinte principale ale
conform studiilor de specialitate
transporturilor pe cale ferată ( gări)
T1 + T2 - incinte tehnice maxim 1 (parter) 1,0
dispersate, cu sau fără clădiri de maxim 2 (P+1) 1,6
birouri maxim 3 (P+2) 2,0
maxim 5 (P+4) 2,4
T 1 + T2 - incinte tehnice în zone
industriale
- - 12
T 1 + T2 - birouri maxim 1 (parter) 1,0

maxim 2 (P+1) 1,6
maxim 3 (P+2) 2,0
maxim 5 (P+4) 2,2
113
8.S - ZONA CU DESTINAŢIE SPECIALĂ

S - ZONA CU DESTINAŢIE SPECIALĂ
GENERALITATI: CARACTERUL ZONEI.
Zona este alcătuită din următoarele subzone şi unităţi de referinţă:

S – subzona cu destinaţie specială formată din:
o unităţi militare;
o unităţi apartinând seviciilor speciale;
o penitenciare;
o unităţi de protecţie civilă şi de pază contra incendiilor;
Eliberarea autorizaţiilor de construire se face cu respectarea normelor specifice şi cu avizele
ministerelor tutelare conform legilor în vigoare.
Aceste subzone sunt diferenţiate după situarea în zonă protejată sau în afara zonei protejate:
S1 - subzona cu destinaţie specială situată în zonă protejată

S2 – subzonă cu destinaţie specială situată în afara zonei protejate
SECŢIUNEA I :
ART. 1 - UTILIZARI ADMISE

S1+S2
o unităţi militare;
o unităţi aparţinând seviciilor speciale;
o penitenciare;
o unităţi de protecţie civilă şi de pază contra incendiilor;

S1 +S2
- conform studiilor de specialitate şi reglementărilor în vigoare
SECŢIUNEA II:
CONDIŢII DE AMPLASARE ECHIPARE ŞI CONFORMARE A CLĂDIRILOR

S1+S2
- conform studiilor de specialitate şi reglementărilor în vigoare.
ART 5 - AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE ALINIAMENT

S1 +S2
- conform studiilor de specialitate şi reglementărilor în vigoare.
114
ART. 6 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE şi

S1 +S2 - conform studiilor de specialitate şi reglementărilor în vigoare.
ART. 7 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE

ACEEAŞI PARCELĂ





ART. 13 - SPATII LIBERE ŞI SPATII PLANTATE

S1 +S2
- Din considerente urbanistice se recomandă ca unităţile care necesită o protecţie specială în privinţa
vizibilităţii incintei să fie împrejmuite spre strada cu un gard transparent cu înălţimea de maxim 2.20 metri
şi minim 1.80 metri din care un soclu opac de 0.40 metri, dublat spre interior la circa 2.50 metri de un al
doilea gard de înălţimea şi opacitatea necesară, între cele două garduri fiind dispuse plantaţii dense de
arbori şi arbuşti.
SECTIUNEA III:
S1 +S2
- POT maxim conform normelor specifice – recomandabil 50 %.
S1 +S2
- CUT conform normelor specifice - recomandabil 1,8 mp ADC / mp.teren
115
9.ZONE CUPRINSE ÎN EXTRAVILAN
9.Tex – ZONA TRANSPORTURILOR

Tex – ZONA TRANSPORTURILOR
Zona transporturilor este aferentă viitoarei autostrăzii şi căii ferate existente. Întrucât aspectul
general al localităţii este puternic influenţat de imaginile oferite către principalele căi de acces rutier se va
acorda o atenţie sporită considerentelor estetice în acordarea autorizaţiilor de construire pentru
subzonele de transporturi.
Lucrările, construcţiile, amenajările amplasate în zonele de protecţie ale drumurilor publice trebuie:
- să nu prezinte riscuri în realizare sau exploatare şi surse de poluare (sisteme de transport gaze, ţiţei,
produse petroliere, energie electrică şi alte lucrări de acelaşi gen);
- să nu afecteze desfăşurarea optimă a circulaţiei (capacitate, fluenţă, siguranţă);
- să respecte în extravilan următoarele distanţe minime de protecţie de la axul drumului până la
marginea exterioară a zonei drumului, funcţie de categoria acestuia:
- autostrăzi - 50 m;
- drumuri naţionale – 26 m;
- drumuri judeţene - 22 m;
- Realizarea în zona drumurilor publice judeţene a oricăror construcţii sau instalaţii, în orice scop, se
face cu respectarea legislaţiei în vigoare privind amplasarea şi autorizarea executării construcţiilor şi
numai cu acordul prealabil al administratorului drumului.
- Autorizarea lucrărilor, construcţiilor, amenajărilor amplasate în zonele de protecţie ale siturilor

arheologice reperate sau cu potenţial se vor face conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr.43
din 30.01.2000 şi a Legii nr. 422 din iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice republicată în
2006 ;
- Elementele căilor de comunicaţie în zona obiectivelor speciale să respecte legislaţia în vigoare (Ordin
MLPAT, MApN, MI şi SRI din 1995);
- Amenajările şi construcţiile din incinta spaţiilor de servicii ale autostrăzii se vor face în urma unor
studii de specialitate şi se vor aproba conform legislatiei în vigoare.
116
9.EX1 - TERENURI AGRICOLE
EX1 - TERENURI AGRICOLE
(1) Potrivit Legii Nr. 18/1991 –republicată, art. 92, alin.1 – “amplasarea construcţiilor de orice fel pe
terenuri agricole din extravilan de clasa I şi a II-a de calitate, pe cele amenajate cu lucrări de
îmbunătăţiri funciare, precum şi pe cele plantate cu vii şi livezi, parcuri naţionale, rezervaţii,
monumente, ansambluri arheologice şi istorice este interzisă” .
Excepţiile sunt prevăzute la art. 92 alin.2: “ Se exceptează de la prevederile aliniatului precedent

construcţiile care servesc activităţile agricole, cu destinaţie militară, căile ferate, şosele de
importanţă deosebită, linii electrice de înaltă tensiune, forarea şi echiparea sondelor, lucrări
aferente exploatării ţiţeiului şi gazului, conducte magistrale de transport gaze sau petrol, lucrările
de gospodărire a apelor şi realizarea de surse de apă“.
(2) Autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor pe terenurile agricole din extravilan este
permisă pentru funcţiunile şi în condiţiile stabilite de Legea nr. 50 /1991 republicată în 2004, cu
modificările şi completările ulterioare şi alte acte normative specifice construcţiilor şi activitaţii
agricole
(3) Autorităţile adminsitraţiei publice locale vor urmări, la emiterea autorizaţiei de construire,
gruparea suprafeţelor de teren afectate construcţiilor, spre a evita prejudicierea activităţilor
agricole.
9. EX2 – ZONĂ CU DESTINAŢIE SPECIALĂ
EX2 – ZONĂ CU DESTINAŢIE SPECIALĂ
- Orice interevenţie se face doar cu respectarea legislaţiei în vigoare
9.EX3 – PERDELE DE PROTECŢIE
EX3 – PERDELE DE PROTECŢIE
SECTIUNEA I - AMPLASAREA FAŢA DE DRUMURILE EXISTENTE ŞI PROPUSE
În zona autostrăzii propuse este prevăzută o zonă destinată amenajării unui culoar plantat cu o
lăţime de minim 50,0 m amplasată în exteriorul zonei de protecţie şi siguranţă a autostrăzii, prevăzută
prin lege.
117
SECTIUNEA II - AMENAJĂRI INTERZISE
Se interzic orice amenajări care să atragă locuitorii în spaţiile de protecţie faţă de infrastructura
tehnică reprezentată de circulaţii majore şi de reţele de transport a energiei electrice, petrolului şi gazelor.
SECTIUNEA III –LATIMEA ZONELOR DE PROTECTIE IN LUNGUL CURSURILOR

DE APA
(conform legii nr. 107 din 1996, Anexa 2 – legea apelor)
a) Lăţimea zonei de protecţie în lungul cursurilor de apă
Lăţimea cursului de apă (m) 10-50 51-500 peste 500

Lăţimea zonei de protecţie (m) 15 30 50
b) Lăţimea zonei de protecţie de-a lungul digurilor
Înălţimea medie a digului (m) 0,5-2,5 2,6-5 peste 5

Lăţimea zonei de protecţie (m)
- spre cursul de apă 5 10 15
- spre interiorul incintei 3 4 4
c)Lăţimea zonei de protecţie de-a lungul canalelor de derivaţie de debite
Adâncimea medie a canalului (m) 0,5-2 2,1-5 peste 5

Lăţimea zonei de protecţie (m)
- Canal cu debitul instalat până la 10 m3/s 1 2 3
- Canal cu debitul instalat de la 10 m3/s la 50 m3/s 2 3 4
- Canal cu debitul instalat peste 50 m3/s 3 4 5
NOTĂ:
Zonele de protecţie se măsoară astfel:
a) la cursurile de apă, începând de la limita albiei minore;
b) la lacurile naturale, de la nivelul mediu;
c) la lacurile artificiale, de la nivelul normal de retenţie;
d) la alte lucrări hidrotehnice, de la limita zonei de construcţie.
Zona de protecţie sanitară la instalaţiile de alimentare cu apă se stabileşte de autoritatea centrală
în domeniul sănătăţii publice.
Aceasta este revizia a noua a primei versiuni a Regulamentului Local de Urbanism al

municipiului Focşani, versiune ce poate suporta modificări datorate solicitărilor din avizele
instituţiilor avizatoare sau la cererea opiniei publice în urma dezbaterilor.
iunie 2011
118
ANEXA 1 - DEFINIŢII ALE UNOR TERMENI UTILIZAŢI ÎN REGULAMENTUL

LOCAL DE URBANISM AL MUNICIPIULUI FOCŞANI
În prezentul Regulament Local de Urbanism, au fost utilizaţi o serie de termeni în plus faţă de cei
conţinuţi în “Ghidul cuprinzând precizări, detalieri şi exemplificări pentru elaborarea regulamentului local
de urbanism”, aprobat cu Ordinul MLPAT nr. 80/N/1996, sau a fost nuanţat înţelesul unora dintre aceştia,
astfel:
ACTIVITĂŢI TERŢIARE = activităţi de servicii de toate categoriile conform Clasificării Activităţilor din
Economia Naţională - Comisia Naţională de Statistică, 1992.
ACTIVITĂŢI MANUFACTURIERE = formă de producție industrială, bazată pe predominarea muncii

manuale, pe diviziunea muncii în cadrul atelierului.
ALINIAMENT = linia de demarcaţie între domeniul public şi proprietatea privată. Se utilizează în
reglementări şi aliniamentul “de fund” care stabileşte linia până la care pot fi dispuse clădirile spre
interiorul terenului, în scopul de a se proteja o mai bună posibilitate de utilizare a interiorului insulei.
ALINIEREA CLĂDIRILOR = linia pe care sunt dispuse faţadele clădirilor spre stradă şi care poate
coincide cu aliniamentul sau poate fi retrasă faţă de acesta, conform prevederilor regulamentului. În cazul
retragerii obligatorii a clădirilor faţă de aliniament, interspaţiul dintre aliniament şi alinierea clădirilor este
non aedificandi, cu excepţia împrejmuirilor, acceselor şi a teraselor ridicate cu cel mult 0,40 metri faţă de
cota terenului din situaţia anterioară lucrărilor de terasament.
ANEXE ALE LOCUINŢELOR = clădiri de mici dimensiuni realizate pe o parcelă independent de clădirea
principală, destinate pentru gararea a 1-2 maşini sau pentru agrement (umbrare, pergole acoperite, sere),
pentru adăpostirea animalelor şi produselor agricole pentru subzistenţă sau comercializare;
CENTRU COMERCIAL ŞI DE AFACERI = parte a zonei centrale care grupează cele mai importante
servicii manageriale, tehnice şi profesionale (grupate în clădiri specializate pentru birouri multietajate, dar
recomandabil nu peste P+2 niveluri conform celor mai recente studii de marketing), servicii financiar-
bancare, servicii profesionale pentru persoane fizice şi juridice, poştă şi telecomunicaţii, agenţii diverse
(imobiliare, de turism etc.), edituri, centre media, centre şi galerii de artă, expoziţii, hoteluri, restaurante,
comerţ general, specializat şi de lux, servicii colective şi personale, activităţi ale diverselor organizaţii
politice, economice, patronale şi profesionale, recreere şi sport în spaţii acoperite, mici activităţi
productive manufacturiere specializate sau necesare pentru funcţionarea altor activităţi din centrul de
afaceri, depozite mic-gros, locuinţe cu partiu special, în care sunt incluse spaţii pentru profesiuni liberale
(birouri de avocatură cabinete medicale, birouri de consultanţă financiar - contabilă etc.), străzi şi piaţete
pietonale, parcaje multietajate. Instituţiile şi serviciile publice pot fi localizate în centrul de afaceri dar nu
participă la definirea acestuia, nici funcţional, nici ca indici urbanistici utilizaţi pentru delimitare (CUT
exclusiv pentru comerţ şi servicii - mai mare de 1,0).
COEFICIENT DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) - coeficient de utilizare a terenului (CUT) - raportul
dintre suprafaţa construită desfaşurată (suprafaţa desfăşurată a tuturor planşeelor) şi suprafaţa parcelei.
Nu se iau în calculul suprafeţei construite desfaşurate: suprafaţa subsolurilor cu înalţimea liberă de pâna
la 1,80 m, suprafaţa subsolurilor cu destinaţie strictă pentru gararea autovehiculelor, spaţiile tehnice sau
spaţiile destinate protecţiei civile, suprafaţa balcoanelor, logiilor, teraselor deschise şi neacoperite,
teraselor şi copertinelor necirculabile, precum şi a podurilor neamenajabile, aleile de acces
pietonal/carosabil din incintă, scările exterioare, trotuarele de protectie;
COMERŢ – structura actuală a spaţiilor comerciale este următoarea:
- centre comerciale locale
- magazine populare
- comerţ specializat
- staţii – service
- alte spaţii comerciale
119
COMERŢ EN GROS = societăţi comerciale care se ocupă cu achiziţionarea, depozitarea, reambalarea şi

distribuirea mărfurilor către comercianţii detailişti.
CONSTRUCŢII TEMPORARE – construcţii determinate de necesitatea sau potenţiabilitatatea

desfăşurării unor activităţi temporare generate de anumite evenimente culturale, sportive , educative, de
agrement sau activităţi cu caracter sezonier ( patinoar, terase pentru alimentaţie publică, amenajări
pentru comerţ sezonier – Crăciun, Mărţişor, Paşte etc.)
CONSTRUCŢII CU CARACTER PROVIZORIU - Constructiile autorizate ca atare, indiferent de natura

materialelor utilizate, care, prin specificul functiunii adapostite ori datorita cerintelor urbanistice impuse de
autoritatea publica, au o durata de existenta limitata, precizata si prin autorizatia de construire.
De regula, constructiile cu caracter provizoriu se realizeaza din materiale si alcatuiri care permit
demontarea rapida in vederea aducerii terenului la starea initiala (confectii metalice, piese de cherestea,
materiale plastice ori altele asemenea) si sunt de dimensiuni reduse. Din categoria constructiilor cu
caracter provizoriu fac parte: chioscuri, tonete, cabine, locuri de expunere situate pe caile si in spatiile
publice, corpuri si panouri de afisaj, firme si reclame, copertine, pergole ori altele asemenea. In sensul
prezentei legi realizarea constructiilor provizorii se autorizeaza in aceleasi conditii in care se autorizeaza
constructiile definitive.
LOCUINŢE CU PARTIU SPECIAL = locuinţe care includ spaţii pentru profesiuni liberale, locuinţe de
serviciu.
PIAŢA DE GROS = spaţiu amenajat unde producătorii locali işi desfac produsele agricole către
comercianţii detailişti.
COMERŢ / DEPOZITE MIC-GROS = filieră intermediară de depozite în care intră mărfuri în ambalaje de
comercializare, în cantităţi reduse şi cu rulaj rapid pentru aprovizionarea magazinelor, care se localizează
în zona centrală, în zona mixtă şi în centrele de cartier; astfel de depozite pot asigura şi aprovizionarea la
domiciliu a clienţilor.
I.M.M. = întreprinderi mici şi mijlocii compuse din:
- unităţi micro – sub 10 angajaţi;

- unităţi mici – între 10 şi 100 angajaţi;
- unităţi mijlocii – între 100 şi 500 angajaţi.
DESCHIDERE LA STRADĂ - distanţa/lungimea perpendicularei dintre limitele laterale măsurată în
punctul cel mai apropiat de aliniament.
ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ A CLĂDIRILOR - exprimă în metri şi număr de niveluri convenţionale (3 m)
înălţimea maximă admisă în planul faţadei, măsurată între teren (în situaţia anterioară lucrărilor de
terasament) şi cornişă sau limita superioară a parapetului terasei.
INTERDICŢIE DE CONSTRUIRE (NON AEDIFICANDI) - regulă urbanistică potrivit căreia, într-o zonă
strict delimitată, din raţiuni de dezvoltare urbanistică durabilă, este interzisă emiterea de autorizaţii de
construire, în mod definitiv sau temporar, indiferent de regimul de proprietate sau de funcţiunea propusă.
PARCELĂ = Conform pct. 16 (glosar de termeni) din Norma tehnică din 01.10.2001 pentru introducerea
cadastrului general aprobat cu Ordinul 534 a Ministerului Administraţiei Publice parcela este„ suprafaţa
de teren situată într-o unitate administrativ-teritorială pe un amplasament bine stabilit, având o singură
categorie de folosinţă şi aparţinând unui proprietar sau mai multor proprietari, în indiviziune. Din punct de
vedere economic o parcelă poate avea mai multe subdiviziuni fiscale. O subdiviziune fiscală este o
porţiune a parcelei având aceeaşi clasificare calitativă.”
120
PERDELE DE PROTECTIE = sunt formaţiuni cu vegetaţie forestieră, înfiinţate prin plantare, cu lungimi
diferite şi lăţimi relativ înguste, amplasate la o anumită distanţă unele faţă de altele sau faţă de un
obiectiv, cu scopul de a-l proteja împotriva efectelor unor factori dăunători.
Perdelele de protecţie sunt pentru protecţia terenurilor agricole contra factorilor climatici dăunători şi
pentru ameliorarea condiţiilor climaterice din perimetrul apărat, antierozionale, de protejare a solului
supus fenomenelor de eroziune, pentru protecţia căilor de comunicaţie şi de transport, în special
împotriva înzăpezirilor, pentru protecţia digurilor şi a malurilor contra curenţilor, viiturilor, gheţii şi altele;
Perdelele forestiere de protecţie pot fi, după caz, proprietate publică sau privată şi constituie bun de
interes naţional. Dreptul de proprietate asupra terenurilor cu perdele forestiere de protecţie se exercită în
conformitate cu dispoziţiile Legii 289/2002
PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) - Procent de ocupare a terenului (POT) -
raportul dintre suprafaţa construită (amprenta la sol a clădirii sau proiecţia pe sol a perimetrului etajelor
superiaore) şi suprafaţa parcelei. Suprafaţa construită este suprafaţa construită la nivelul solului, cu
excepţia teraselor descoperite ale parterului care depăşesc planul faţadei, a platformelor, scărilor de
acces. Proiecţia la sol a balcoanelor a căror cotă de nivel este sub 3,00 m de la nivelul solului amenajat şi
a logiilor închise ale etajelor se include în suprafaţa construită.
SERVICII ŞI ECHIPAMENTE PUBLICE - serviciile publice care sunt finanţate de la buget, se stabilesc
prin norme şi sunt destinate tuturor locuitorilor; în mod special termenul de echipamente publice se referă
la serviciile publice structurate în reţea la nivel de zona rezidenţială şi de cartier – creşe, dispensare,
grădiniţe, şcoli, licee, biblioteci de cartier etc.
SERVICII DE INTERES GENERAL (SAU SERVICII COMERCIALE) = societăţi, companii, firme, asociaţii
care asigură, contra cost sau în sistem non-profit, o largă gamă de servicii profesionale, tehnice, sociale,
colective sau personale.
121

PUG Municipiul Focsani

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PUG Municipiul Focsani

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PUG Municipiul Focsani

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

REGULAMENT LOCAL DE URBANISM municipiul FOCSANI iunie 2012

PLAN URBANISTIC GENERAL

REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

BENEFICIAR : CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI FOCŞANI

COLECTIV DE ELABORARE: Drd. Arh. Marius ALBIŞOR

TITLUL I – PRESCRIPŢII GENERALE

1. Rolul Regulamentului de Urbanism................................................................... p. 3

TITLUL II – PRESCRIPŢII SPECIFICE PE ZONE, SUBZONE ŞI UNITĂŢI TERITORIALE DE

1. Zone protejate – Reglementări .......................................................................... p. 8

1. ROLUL REGULAMENTULUI DE URBANISM

Regulamentul local de urbanism, aferent Planului General de Urbanism al municipiului Focşani a

 Regulamentul local de urbanism cuprinde principiile urbanistice prin care se

 Prin aplicarea regulilor generale de urbanism trebuie să se asigure concilierea intereselor

 Regulamentul local de urbanism ce însoţeşte Planul Urbanistic General

Planul Urbanistic General, împreună cu Regulamentul Local de Urbanism aferent, cuprinde

3. CORELARE CU ALTE DOCUMENTAŢII

În cadrul Regulamentului Local de Urbanism se preiau toate prevederile

 Regulamentul Local de Urbanism preia prevederile Regulamentului General de Urbanism şi le

 În cazul operaţiunilor urbanistice importante ca arie, volum de construcţii şi complexitate a

 Prevederile prezentului Regulament Local de Urbanism vor fi permanent corelate cu evoluţia

5. DEROGĂRI DE LA PREVEDERILE REGULAMENTULUI

a) să respingă cererea în mod justificat;

5.4. Modalităţile de autorizare în cazul derogărilor sunt următoarele:

6. DIVIZIUNEA TERENULUI ÎN ZONE, SUBZONE ŞI UNITĂŢI

- Conform legislaţiei în vigoare documentaţia de urbanism poate fi iniţiată, pentru a fi admise

C.P. SUBZONA CENTRALĂ SITUATĂ ÎN LIMITELE ZONEI DE PROTEJARE A VALORILOR

C.A. SUBZONA CENTRALĂ SITUATĂ ÎN AFARA LIMITELOR ZONEI PROTEJATE

C.B. SUBZONA SITUATĂ ÎN AFARA PERIMETRULUI CENTRAL, CARE GRUPEAZA

CB1 - subzona serviciilor publice dispersate în afara zonelor protejate;

M - ZONA MIXTA CONŢINÂND INSTITUŢII, SERVICII ŞI ECHIPAMENTE PUBLICE, SERVICII DE

M1 - subzona mixtă situată în zonă protejată

L1- SUBZONA LOCUINŢELOR INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2

L2 SUBZONA LOCUINŢELOR INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2

L3 SUBZONA LOCUINŢELOR COLECTIVE MEDII (P+3-4 NIVELURI) SITUATE ÎN

V - ZONA SPAŢIILOR VERZI

V1 SUBZONA SPAŢIILOR VERZI PUBLICE CU ACCES NELIMITAT

V2 SUBZONA SPAŢIILOR VERZI PENTRU AGREMENT SI SPORT

V3 SUBZONA SPAŢIILOR VERZI PENTRU PROTECŢIA CURSURILOR DE APĂ ŞI A

V4 SUBZONA CULOARELOR DE PROTECŢIE FAŢĂ DE INFRASTRUCTURA

V5 SUBZONA PĂDURILOR DE AGREMENT CU ROL DE AMELIORARE A

A - ZONA DE ACTIVITĂŢI PRODUCTIVE ŞI SERVICII

A1 - SUBZONA UNITĂŢILOR MICI ŞI MIJLOCII PRODUCTIVE ŞI DE SERVICII

A2 - SUBZONA UNITĂŢILOR AGRO - INDUSTRIALE

T1 - SUBZONA TRANSPORTURILOR RUTIERE

T2 - SUBZONA TRANSPORTURILOR FEROVIARE

G - ZONA DE GOSPODARIE COMUNALA

G1 -SUBZONA CONSTRUCŢIILOR ŞI AMENAJĂRILOR PENTRU GOSPODĂRIE

S - ZONA CU DESTINAŢIE SPECIALĂ

S1 -SUBZONA CU DESTINAŢIE SPECIALĂ CU CARACTER URBAN SITUATA ÎN ZONA

ZONE CUPRINSE ÎN EXTRAVILAN

Tex – SUBZONĂ TRANSPORTURI ŞI ECHIPAMENTE TEHNICO-EDILITARE

7. OBSERVAŢII PRIVIND ALCĂTUIREA REGULAMENTULUI:

1. ZONE PROTEJATE – REGLEMENTĂRI

1. toate lucrările de cercetare, conservare, construire, extindere, consolidare, restructurare,

2. executarea de mulaje de pe componente ale monumentelor istorice;

5. strămutarea monumentelor istorice;

7. Autorizaţia de construire, autorizaţia de desfiinţare, precum şi autorizaţiile referitoare la

- În baza STUDIULUI ISTORIC sunt marcate zonele de protecţie de jur-împrejurul monumentului

3. În situatia în care, în timpul lucrărilor se descoperă vestigii arheologice, beneficiarul şi

1. În cazul zonelor cu potenţial arheologic cunoscut şi cercetat, regimul de protecţie este