Contract de munca/Fisa de post /organigrama-cerinte/responsabilitati/subordonare/coordonare

Legislatie generala-cadrul legislativ general-drepturi/responsabilitati-Control

Organizarea locului de munca-Control

Procesul de munca -Elementele procesului de munca -Identificarea elementelor procesului de munca

-Identificarea factorilor de risc pe elemente al procesului de munca -Masuri -Control

Masuri de protectie colectiva si individuala-verificarea protectiilor la EM sau locul de munca -Control

EIP/materiale igienico-sanitare/alimentatie de protectie/dispozitive pentru protectie personala pentru unii

factori de risc-Control

Instruirea SSM-PSI-SU-mediu – coordonarea echipelor si instruirea subordonatilor

Semnalizarea SSM-risc deosebit/pericol iminent-Control

Primul ajutor-truse-utilizare-acordare prim ajutor-Plan SU(identificare SU-intocmire plan-exercitii-

evaluare capacitate raspuns)

Planificarea activitatilor/sarcini executanti/evaluare riscuri

Evenimente -accidente

Evidente SSM-fise instruire/evenimente/autorizari interne/EIP

1
 TEST EVALUARE INITIALA

1. Ce este o fisa de post?

2. Putem defini munca drept un proces?Care sunt componetele lui?
3. Nominalizati cateva riscuri in activitatea de constructii.
4. Ce este EIP-exemple?
5. Ce este EM-exemple?
6. Cand se face instruirea de SSM?
7. Ce este un accident de munca ?
8. Este responsabilitatea voastra :
-sa aveti grija de propria securitate si sanatate : DA / NU
-trebuie sa aveti grija pe cat posibil si de celelalte persoane din jurul vostru urmand
instructiunile si instruirile pe care le-ati primit : DA / NU
-cand trebuie sa folositi un echipament ( tehnic sau de protectie ) cel mai bun mod
de a invata cum sa-l utilizati corect este sa faceti o proba si sa sesizati unde gresiti :
DA ? NU
-trebuie sa colaborati cu conducatorii si indrumatorii vostri : DA ? NU
-daca identificati un pericol evitati-l si ignorati-l. Este treaba altcuiva sa-l raporteze
si sa ia masuri pentru inlaturarea lui : DA ? NU
-trebuie sa cunoasteti in intregime legislatia referitoare la securitate si sanatate in
munca inainte sa munciti : DA ? NU
-trebuie sa respectati toate instructiunile , regulile si indicatoarele de avertizare
expuse in perimetrul locului vostru de munca : DA ? NU
-voi trebuie sa va procurati si sa platiti bani pentru orice echipament individual de
protectie de care aveti nevoie pentru a va desfasura munca in conditii de siguranta :
DA ? NU
-angajatorul are responsabilitati legate de sanatatea lucratorilor?DA ? NU
9. Este mai bine sa-ti pui dopuri in urechi decat sa incerci sa inlaturi sursa de zgomot ?
Adevarat / Fals
10. Este OK sa lucrezi toata ziua la 100 decibeli ?
Adevarat / Fals
11. Pierderea auzului afecteaza numai persoanele in varsta .
Adevarat / Fals
12. Oricine poate masura intensitatea zgomotului prin simpla ascultare .
Adevarat / Fals
13. Tiuitul urechilor ar trebui sa fie un avertisment .
Adevarat / Fals
14. Frecventa se refera la intensitatea ( puterea ) zgomotului .
Adevarat / Fals
15. Pierderea auzului se produce repede .
Adevarat / Fals
16. Purtarea echipamentului individual de protectie auditiva ar trebui sa fie ultima solutie .
Adevarat / Fals

2
Contract de munca/Fisa de post /organigrama-cerinte/responsabilitati/subordonare/coordonare

Contract =Conventie (scrisă) prin care două sau mai multe părti se obligă reciproc la ceva.
Contract de muncă = contract încheiat de un salariat cu o întreprindere sau cu o institutie, prin
care cel dintâi se obligă să presteze în favoarea celei din urmă o anumită muncă în schimbul unui
salariu .

Fisa postului = descrierea posturilor/sarcinilor de munca,contine date minime despre:

denumirea postului de munca, integrarea in structura organizatorica, responsabilitati, sarcini,
activitati si actiuni specifice postului de munca, competentele postului de munca, contextul muncii,
pregatirea necesara postului de munca, salariul si conditiile de promovare.

Organigramă=redare schematică (grafică) în toate detaliile a organizării, a subordonării si a

legăturilor dintre compartimente din cadrul unei întreprinderi sau al unei institutii.

Exercitiu:
-pe o organigrama imaginara
-stabilti minim 3 posturi de lucru
-pentru un post de lucru stabiliti minim 3 sarcini de lucru

3
 Legislatie generala-cadrul legislativ general-drepturi/responsabilitati-Control

Elementul generator al intregii legislatii referitoare la securitatea si sanatatea in munca il

constituie Constitutia Romaniei care stabileste dreptul la protectia vietii si sanatatii pentru toti cetatenii
in mod egal .
Art.22-Dreptul la viata si la integritate psihica
alin.1.Dreptul la viata , precum si dreptul la integritate fizica si psihica ale persoanei sunt
garantate.
Printre categoriile de persoane nominalizate explicit , pentru care trebuie asigurata protectia
sociala , iar in cadrul acesteia , protectia muncii , sunt salariatii.
Art.38,alin.2: Salariatii au dreptul la protectia sociala a muncii.
Masurile de protectie privesc securitatea si igiena muncii, regimul de munca al femeilor si al
tinerilor , instituirea unui salariu minim pe economie , prestarea muncii in conditii grele si alte conditii
specifice.
Al doilea nivel în cadrul legislativ din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă este reprezentat
de Codul Muncii intrat în vigoare la 1 martie 2003, aprobat prin Legea nr. 53/2003.
În Titlul V - Sănătatea şi securitatea în muncă, actul normativ menţionat abordează
următoarea problematică:
 Capitolul I - Reguli generale:
 principiile care guvernează securitatea şi sănătatea în muncă:
 angajatorul are obligaţia sa asigure securitatea şi sănătatea salariaţilor în toate
aspectele legate de muncă;
 dacă un angajator apelează la persoane sau servicii exterioare, aceasta nu îl
exonerează de răspundere în acest domeniu;
 obligaţiile salariaţilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă nu pot aduce
atingere responsabilităţii angajatorului;
 măsurile privind securitatea şi sănătatea în muncă nu pot să determine, în nici un
caz, obligaţii financiare pentru salariaţi;
 modul de completare a dispoziţiilor Legii nr. 53/2003 cu dispoziţiile legii speciale, ale
contractelor colective de muncă aplicabile, precum şi cu normele şi normativele de protecţie
a muncii (securitate şi sănătate în muncă).
 principiile generale de prevenire pe baza cărora se realizează adoptarea şi punerea în practică
a măsurilor necesare pentru protejarea securităţii şi sănătăţii salariaţilor;
 obligaţiile care îi revin angajatorului în ceea ce priveşte:
 organizarea activităţii de asigurare a sănătăţii şi securităţii în muncă;
 asigurarea tuturor salariaţilor pentru risc de accidente de muncă şi boli profesionale;
 instruirea angajaţilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;
 organizarea locurilor de muncă astfel încât să fie garantată securitatea şi sănătatea salariaţilor;
 condiţiile în care se poate:
 dispune limitarea sau interzicerea fabricării, comercializării, importului ori utilizării cu orice
titlu a substanţelor şi preparatelor periculoase pentru salariaţi;
 impune angajatorului să solicite organismelor competente, contra cost, analize şi expertize
asupra unor produse, substanţe sau preparate considerate a fi periculoase.
→ Capitolul II - Comitetul de securitate şi sănătate în muncă: condiţiile de constituire şi
organizare a Comitetului de securitate şi sănătate în muncă, organism creat în scopul de a asigura
implicarea salariaţilor la elaborarea si aplicarea deciziilor în domeniul protecţiei muncii (securităţii
şi sănătăţii în muncă).

4
 → Capitolul III - Protecţia salariaţilor prin servicii medicale:
 obligaţia angajatorului de a asigura accesul fiecărui salariat la serviciul medical de medicină
a muncii;
 modul de organizare a serviciul medical de medicină a muncii;
 sarcinile principale ale medicului de medicină a muncii.
Legislatia in domeniul securitatii si sanatatii in munca poate fi figurata asemenea unei piramide:

Legea
319/2006
Codul Muncii (Legea 53/2003) Constitutia Romaniei
Norme
specifice

Standarde de securitate
Reglementari interne

Directiva cadru 391/89 a Comunitatii Euorpene ne spune ”Sa constientizam drepturile

noastre in mediul in care traim si muncim “
Aceasta axioma ar putea fi pusa in practica prin :
1)respectarea de catre angajator a principiilor generale de prevenire a riscurilor in munca ;
2)asigurarea de catre angajator a securitatii si sanatatii salariatilor;
3)grija de care salariatii trebuie sa dea dovada vis-a-vis de propria securitate si sanatate in munca ,
in acord cu instruirea si instructiunile primite din partea angajatorului si raportarea tuturor situatiilor
care le pun in pericol sanatatea si securitatea .
Pentru armonizarea legislatiei romanesti cu cea europeana , toate directivele europene au fost
transpuse in legi si hotarari de guvern de catre diferite organisme ale statului,in standarde de securitate
armonizate de catre Institutul Roman de Standardizare.Au fost elaborate legi,ordonante de guvern si
hotarari de guvern pentru reglementarea relatiilor si organizarea unor domenii de activitate si activitati
care nu sunt acoperite de directivele europene(anexa 1) .
Adoptarea noii strategii,implementarea noului cadru legislativ prezinta urmatoarele
caracteristici:
-o abordare globala a starii de bine la locul de munca prin luarea in considerare a schimbarilor
aparute in lumea muncii si aparitia unor noi riscuri,fiind destinata cresterii calitatii muncii;
-consolidarea unei culturi de prevenire a riscului prin continuarea unei varietati de instrumente
politice,dialog social,responsabilitate sociala si stimulente economice bazate pe construirea de
parteneriate intre factorii implicati in activitatea de SSM ;
-existenta unei politici sociale,adecvate care reprezinta un factor in ecuatia de competitivitate,stiind
ca nonpolitica genereaza riscuri.

5
 Legea 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca publicata in MO 646/26.07.2006
Ca structură, Legea nr. 319/2006 cuprinde 11 capitole, al căror conţinut asigură acoperirea
tuturor problemelor de bază ale organizării şi desfăşurării activităţii practice de prevenire a
riscurilor profesionale:
 Capitolul I - Dispoziţii generale: scopul legii, principiile generale, clauzele privind
securitatea şi sănătatea în muncă care trebuie incluse în convenţiile internaţionale şi
contractele bilaterale;
 Capitolul II - Domeniu de aplicare: nivelul de aplicabilitate, categoriile de persoane
beneficiare, definirea termenilor şi expresiilor utilizate în cadrul legii;
 Capitolul III - Obligaţiile angajatorilor: obligaţiile generale ale angajatorilor, serviciile
de prevenire şi protecţie, primul-ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucrătorilor, pericol
grav şi iminent, alte obligaţii ale angajatorilor, informarea lucrătorilor, consultarea şi
participarea lucrătorilor, instruirea lucrătorilor;
 Capitolul IV - Obligaţiile lucrătorilor: obligaţiile lucrătorilor şi a celorlalţi participanţi la
procesul de muncă, potrivit activităţilor pe care aceştia le desfăşoară;
 Capitolul V - Supravegherea sănătăţii
 Capitolul VI - Comunicarea, cercetarea, înregistrarea şi raportarea evenimentelor:
evenimente, accidente de muncă, boli profesionale (elemente, comunicare, cercetare,
înregistrare, raportare);
 Capitolul VII - Grupuri sensibile la riscuri
 Capitolul VIII - Infracţiuni
 Capitolul IX - Contravenţii
 Capitolul X - Autorităţi competente şi instituţii cu atribuţii în domeniu: atribuţiile
M.M.S.S.F., M.S.P., Inspecţiei Muncii, autorităţii competente în domeniul asigurării pentru
accidente de muncă şi boli profesionale, I.N.C.D.P.M. Bucureşti
 Capitolul XI - Dispoziţii finale: actele normative care trebuie emise pentru aplicarea
prevederilor legii, finanţarea activităţilor de interes naţional în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă, cerinţele legate de intrarea în vigoare a legii, actele normative abrogate.
Pentru aplicarea Legii 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca a fost adoptata Hotararea de
Guvern nr. 1425/2006 -Normele metodologice de aplicarea a Legii 319/2006 ,modificata si
completata de Hotararea de Guvern nr. 955/27.09.2010, care reglementeaza, în principal, următoarele
aspecte:
 autorizarea funcţionării angajatorilor din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă;
 serviciile de prevenire şi protecţie;
 reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;
 organizarea şi funcţionarea Comitetului de securitate şi sănătate în muncă la nivelul întreprinderii şi/sau
unităţii;
 instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;
 locurile de muncă cu pericol grav şi iminent;
 zonele cu risc ridicat şi specific;
 comunicarea şi cercetarea evenimentelor, înregistrarea şi evidenţa accidentelor de muncă şi a
incidentelor periculoase, semnalarea, cercetarea, declararea şi raportarea bolilor profesionale;
 avizarea documentaţiilor cu caracter de informare şi instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă.
Reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă
sunt aleşi de către şi dintre lucrătorii din întreprindere şi/sau unitate, conform prevederilor
regulamentului intern.
Potrivit prevederilor normelor metodologice, Comitetul de securitate şi sănătate în muncă este
6
organul paritar constituit la nivelul angajatorului, în vederea participării şi consultării periodice în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 319/2006.(Lista
actelor normative in vigoare este prezentata pe pagina de web a Ministerului Muncii ,Familiei si
Protectiei Sociale).
Normativul-cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie( Ordinul
nr. 225/1995 al M.M.P.S. privind aprobarea Normativului-cadru de acordare şi utilizare a
echipamentului individual de protecţie (ordin emis în baza unor acte normative care sunt abrogate în
prezent, dar care este încă utilizat pe scară largă))stabileşte criteriile generale de acordare si utilizare a
echipamentului individual de protecţie în funcţie de factorii de risc de accidentare şi îmbolnăvire
profesională existenţi la fiecare loc de muncă. În baza lui,alaturi de HG 1048/2006, fiecare agent
economic este obligat să-şi elaboreze propriul normativ de echipament, ţinând seama de procesele de
muncă pe care le organizează şi de condiţiile sale concrete de desfăşurare a activităţii.
Standardele de securitate a muncii sunt acte juridice care reglementează aspectele de
protecţie a muncii vizând produsele, şi anume: terminologie, principii constructive, cerinţe, metode de
măsurare. Respectarea prevederilor standardelor se asigură prin certificarea produselor.
După criteriul conţinutului, standardele de securitate pot fi :
 standarde de terminologie - trebuie să aibă în vedere reglementările naţionale în domeniul securităţii
muncii, dar şi alinierea la prevederile din Uniunea Europeană;
 standarde pentru forme, dimensiuni, conţinut, pentru mesajele de atenţionare, avertizare,
interdicţie (semnale, marcaje, etichete) - urmăresc alinierea legislaţiei naţionale la cerinţele europene şi
internaţionale, precum şi satisfacerea condiţiilor de transport, manipulare, depozitare, punere în
funcţiune;
 standarde de cerinţe (caracteristici, performanţe) - oferă o bază clară pentru: proiectare/fabricaţie,
certificare, utilizare, transport/depozitare, scoatere din uz, dezmembrare (casare);
 standarde de limite admisibile şi metode de evaluare a nivelului de
expunere -stau la baza realizării şi aprecierii condiţiilor de muncă din punctul de vedere al securităţii
muncii.
Pentru asigurarea condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi pentru prevenirea accidentelor
de muncă şi a bolilor profesionale, în conformitate cu prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă
nr. 319/2006, art. 13, lit. e, angajatorii au obligaţia „să elaboreze instrucţiuni proprii, în spiritul
prezentei legi, pentru completarea şi/sau aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă,
ţinând seama de particularităţile activităţilor şi ale locurilor de muncă aflate în responsabilitatea
lor”.
Instrucţiunile proprii pentru completarea şi/sau aplicarea reglementărilor de securitate şi
sănătate în muncă sunt obligatorii numai pentru emitent.

Drepturi -obligatii(responsabilitati)-control
Legea 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca :
Drepturile lucratorilor
- de fi informat( in legatura cu riscurile de la locul de munca inainte de a fi angajat,cu raspunderile
inscrise in fisa postului ) si instruit( sa primeasca toate instructiunile de care are nevoie pentru a-si
indeplini sarcina de munca) ;
- de a beneficia de un cadru organizatoric si de mijloacele necesare indeplinirii in conditii de securitate a
sarcinilor de munca ;
-de a beneficia de EM fara pericol pentru SSM , gratuit de EIP( si inlocuirii celui degradat), alimentatie
de protectie si materiale igienico-sanitare ( daca acest lucru s-a stabilit prin Contractul Colectiv de
Munca) ;
-de a nu fi prejudiciati in cazul in care , datorita aparitiei unui pericol grav si iminent parasesc locul de
munca ;
7
-sa participa efectiv la luarea masurilor de SSM (lucrator, reprezentant al lucratorilor cu raspunderi
specifice in domeniul SSM,membru al CSSM );
-de a beneficia de supravegherea starii de sanatate la angajare si periodic pe durata derularii Contractului
Obligaţiile lucrătorilor(responsabilitatile)
Art. 22. - Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi instruirea
sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de
accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi alte persoane care pot fi afectate de
acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă.
Art. 23. - (1) În mod deosebit, în scopul realizării obiectivelor prevăzute la art. 22, lucrătorii au
următoarele obligaţii:
a) să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de transport şi
alte mijloace de producţie;
b) să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare, să îl înapoieze sau
să îl pună la locul destinat pentru păstrare;
c) să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară a
dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor, instalaţiilor tehnice şi
clădirilor, şi să utilizeze corect aceste dispozitive;
d) să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de muncă despre care au
motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi orice
deficienţă a sistemelor de protecţie;
e) să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului accidentele suferite de
propria persoană;
f) să coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp cât este necesar, pentru a face
posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de muncă şi inspectorii
sanitari, pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor;
g) să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, pentru a permite
angajatorului să se asigure că mediul de muncă şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru
securitate şi sănătate, în domeniul său de activitate;
h) să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi
măsurile de aplicare a acestora;
i) să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari.
(2) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) se aplică, după caz, şi celorlalţi participanţi la procesul de muncă,
potrivit activităţilor pe care aceştia le desfăşoară.
Controlul activitatii lucratorilor
Prin Decizia interna a conducatorului unitatii se stabileste cine realizeaza controlul activitatilor
desfasurate in cadrul societatii ( domeniile de control: calitate,SSM,etc , tematici de control,
periodicitatea controalelor,documente care se incheie cu ocazia controalelor, masuri ce pot fi luate in
cadrul controalelor ,sanctiuni ce pot fi aplicate ,etc) .

Organizarea locului de munca-Control

HG 1091- cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă
Art. 4. - În sensul prezentei hotărâri, prin loc de muncă se înţelege locul destinat să cuprindă posturi de
lucru, situat în clădirile întreprinderii şi/sau unităţii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii şi/sau a
unităţii la care lucrătorul are acces în cadrul desfăşurării activităţii.
Art. 6. - Locurile de muncă utilizate pentru prima dată după data intrării în vigoare a prezentei hotărâri
trebuie să îndeplinească cerinţele minime de securitate şi sănătate prevăzute în anexa nr. 1.
Art. 7. - Locurile de muncă aflate deja în folosinţă înainte de data intrării în vigoare a prezentei
hotărâri trebuie să îndeplinească cerinţele minime de securitate şi sănătate prevăzute în anexa nr. 2.
8
 ANEXA Nr. 1
CERINŢE MINIME de securitate şi sănătate pentru locurile de muncă utilizate pentru prima
dată conform art. 6 din hotărâre
Stabilitate şi rezistenţă
Instalaţii electrice
Căi şi ieşiri de urgenţă
Detectarea şi prevenirea incendiilor
Ventilaţia locurilor de muncă în spaţii închise
Temperatura în încăperi
Iluminatul natural şi artificial
Pardoseli, pereţi, plafoane şi acoperişuri ale încăperilor
Ferestre şi luminatoare
Uşi şi porţi
Căile de circulaţie - zone periculoase
Măsuri specifice pentru scări rulante şi transportoare
Cheiuri şi rampe de încărcare
Dimensiunile încăperilor şi volumul de aer în încăperi - libertatea de mişcare la postul de lucru
Încăperi pentru odihnă
Femei gravide şi mame care alăptează
Instalaţii sanitare
Încăperi pentru acordarea primului ajutor
Lucrători cu dizabilităţi
Locuri de muncă în aer liber (dispoziţii speciale)
Locuri de muncă în condiţii de izolare (dispoziţii speciale)
Principii ergonomice
- Dimensiunea locului de muncă
-Eliminarea poziţiilor forţate
-Locurile de muncă la care se lucrează în poziţie aşezat se dotează cu scaune concepute corespunzător
caracteristicilor antropometrice şi funcţionale ale organismului uman, precum şi activităţii care se
desfăşoară, corelându-se înălţimea scaunului cu cea a planului de lucru.
-La locurile de muncă unde se lucrează în poziţie ortostatică trebuie asigurate, de regulă, mijloace pentru
aşezarea lucrătorului cel puţin pentru perioade scurte de timp (de exemplu, scaune, bănci).
-Echipamentele de muncă, mesele şi bancurile de lucru trebuie să asigure spaţiu suficient pentru
sprijinirea comodă şi stabilă a membrelor inferioare în timpul activităţii, cu posibilitatea mişcării
acestora.
-Înălţimea planului de lucru pentru poziţia aşezat sau ortostatică se stabileşte în funcţie de distanţa
optimă de vedere, de precizia lucrării, de caracteristicile antropometrice ale lucrătorului şi de mărimea
efortului membrelor superioare.
-Pentru evitarea mişcărilor de răsucire şi aplecare ale corpului, precum şi a mişcărilor foarte ample ale
braţelor, trebuie luate măsuri de organizare corespunzătoare a fluxului tehnologic, de manipulare corectă
a materiilor prime şi a produselor la echipamentele de muncă la care lucrătorul intervine direct.
Locurile de munca deja in utilizare vor fi aduse la aceleasi standarde cu cerintele Anexei 1.
Controlul referitor la respectarea acestor cerinte se realizeaza de inspectorii ITM din exteriorul unitatii
si de persoanele desemnate prin decizie interna , pentru controlul intern.

9
Procesul de munca -Elementele procesului de munca
-Identificarea elementelor procesului de munca
-Identificarea factorilor de risc pe elemente al procesului de munca
-Masuri -Control

Prezentarea ppt “Procesul de munca”

Exercitiu:Asociati fiecarui termen/ expresie elementul din procesul de munca caruia credeti
ca- ii corespunde.
Executant-Ex ; Sarcina de munca-SM; Mijloacele de productie/echipamentele de munca -EM; Mediul
de munca-MM

ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCA PERICOL

muncitor necalificat
lucrator neinstruit la locul de munca
miscarea de rotatie a pietrei de polizor
gaze iritante pentru ochi
zgomot
neatentia lucratorului
lipsa EIP
stress
norma de lucru prea mare
cabluri electrice neizolate
suprafete fierbinti
mucegai pe pereti
utilizarea vopselurilor pe baza de solventi

10
Masuri de protectie colectiva si individuala
-verificarea protectiilor la EM sau locul de munca –Control

Prezentare ppt”evaluare-masuri “

Exercitiu: pentru riscurile din tabelul de mai sus stabiliti cel putin o masura de reducere/
eliminare .

11
 EIP/materiale igienico-sanitare/alimentatie de protectie/
dispozitive pentru protectie personala pentru unii factori de risc-Control

Prezentare”EIP”

Exercitiu:asociati un sortiment de echipament individual de protectie unei parti a organismului uman

ce trebuie protejata.

PARTEA COPRULUI CE TREBUIE PROTEJATA SORTIMENT DE EIP FOLOSIT

CAP

MAINI

OCHI

URECHI

PICIOARE

CAI RESPIRATORII

12
Instruirea SSM-PSI-SU-mediu
 coordonarea echipelor si instruirea subordonatilor
Prezentare ppt “Unde incepe SSM”
Legea 319/2006 a SSM-cap III ,secţiunea 1 obligatiile angajatorului :
art. 7. - (1) c) informarea şi instruirea lucrătorilor;
(3) i) furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor.
(5) d) să informeze lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora despre riscurile profesionale.
SECŢIUNEA a 7-a Instruirea lucrătorilor
Art. 20. - (1) Angajatorul trebuie să asigure condiţii pentru ca fiecare lucrător să primească o instruire
suficientă şi adecvată în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, în special sub formă de informaţii şi
instrucţiuni de lucru, specifice locului de muncă şi postului său:
a) la angajare;
b) la schimbarea locului de muncă sau la transfer;
c) la introducerea unui nou echipament de muncă sau a unor modificări ale echipamentului existent;
d) la introducerea oricărei noi tehnologii sau proceduri de lucru;
e) la executarea unor lucrări speciale.
(2) Instruirea prevăzută la alin. (1) trebuie să fie:
a) adaptată evoluţiei riscurilor sau apariţiei unor noi riscuri;
b) periodică şi ori de câte ori este necesar.
(3) Angajatorul se va asigura că lucrătorii din întreprinderi şi/sau unităţi din exterior, care desfăşoară
activităţi în întreprinderea şi/sau unitatea proprie, au primit instrucţiuni adecvate referitoare la riscurile
legate de securitate şi sănătate în muncă, pe durata desfăşurării activităţilor.
(4) Reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă au
dreptul la instruire corespunzătoare.
Art. 21. - (1) Instruirea prevăzută la art. 20 alin. (1), (2) şi (4) nu poate fi realizată pe cheltuiala
lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora.
(2) Instruirea prevăzută la art. 20 alin. (1) şi (2) trebuie să se realizeze în timpul programului de lucru.
(3) Instruirea prevăzută la art. 20 alin. (4) trebuie să se efectueze în timpul programului de lucru, fie
în interiorul, fie în afara întreprinderii şi/sau unităţii.

Normele metodologice de aplicare a Legii 319/2006, aprobate cu HG 1425/2006 si completate si

modificate cu HG 955/2010 precizeaza si detaliaza la cap. V: Instruirea lucrătorilor în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă,secţiunea 1: Dispoziţii generale
Art. 74 Prezentul capitol stabileşte procedura instruirii lucrătorilor din punct de vedere al securităţii şi
sănătăţii în muncă, în conformitate cu art. 20 din lege.
Art. 75 Instruirea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă are ca scop însuşirea cunoştinţelor şi
formarea deprinderilor de securitate şi sănătate în muncă.
Art. 76 (1)Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la nivelul întreprinderii
şi/sau al unităţii se efectuează în timpul programului de lucru.
(2)Perioada în care se desfăşoară instruirea prevăzută la alin. (1) este considerată timp de muncă.
Art. 77 Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă cuprinde 3 faze:
a)instruirea introductiv-generală;
b)instruirea la locul de muncă;
c)instruirea periodică.
Art. 78 La instruirea personalului în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă vor fi folosite mijloace,
metode şi tehnici de instruire, cum ar fi: expunerea, demonstraţia, studiul de caz, vizionări de filme,
diapozitive, proiecţii, instruire asistată de calculator.
Art. 79 Fiecare angajator are obligaţia să asigure baza materială corespunzătoare unei instruiri adecvate.
13
Art. 80 Angajatorul trebuie sa dispuna de programe de instruire - testare la nivelul intreprinderii si/sau
unitatii pentru:
a) conducatorii locurilor de munca;
b) lucratori, pe meserii si activitati.
Art. 81 (1)Rezultatul instruirii lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se consemnează
în mod obligatoriu în fişa de instruire individuală, conform modelului prezentat în anexa nr. 11, cu
indicarea materialului predat, a duratei şi datei instruirii.
(2)Completarea fişei de instruire individuală se va face cu pix cu pastă sau cu stilou, imediat după
verificarea instruirii.
(3)După efectuarea instruirii, fişa de instruire individuală se semnează de către lucrătorul instruit şi de
către persoanele care au efectuat şi au verificat instruirea.
(4) Fisa de instruire individuala va fi pastrata de catre conducatorul locului de munca si va fi insotita de
o copie a ultimei fise de aptitudini completate de catre medicul de medicina muncii.
(5) Fisa de instruire individuala se pastreaza in intreprindere/unitate, de la angajare pana la data incetarii
raporturilor de munca.
Art. 82 (1) Pentru persoanele aflate in intreprindere si/sau unitate cu permisiunea angajatorului, cu
exceptia altor participanti la procesul de munca, asa cum sunt definiti potrivit art. 5 lit. c) din lege,
angajatorul stabileste, prin regulamentul intern sau prin regulamentul de organizare si functionare,
durata instruirii si reguli privind instruirea si insotirea acestora in intreprindere si/sau unitate.
(2) Pentru lucratorii din intreprinderi si/sau unitati din exterior care desfasoara activitati pe baza de
contract de prestari de servicii, angajatorul beneficiar al serviciilor va asigura instruirea lucratorilor
respectivi privind activitatile specifice intreprinderii si/sau unitatii respective, riscurile pentru securitatea
si sanatatea lor, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul intreprinderii si/sau
unitatii, in general.
(3)Instruirea prevăzută la alin. (1) şi (2) se consemnează în fişa de instruire colectivă, conform
modelului prezentat în anexa nr. 12.
(4)Fişa de instruire colectivă se întocmeşte în două exemplare, din care un exemplar se va păstra de către
angajator/lucrător desemnat/serviciu intern de prevenire şi protecţie care a efectuat instruirea şi un
exemplar se păstrează de către angajatorul lucrătorilor instruiţi sau, în cazul vizitatorilor, de către
conducătorul grupului.
(5) Reprezentantii autoritatilor competente cu atributii de control vor fi insotiti de catre un reprezentant
desemnat de catre angajator, fara a se intocmi fisa de instruire.
SECŢIUNEA 2: Instruirea introductiv-generală
Art. 83 Instruirea introductiv-generală se face:
a)la angajarea lucrătorilor definiţi conform art. 5 lit. a) din lege;
b)lucrătorilor detaşaţi de la o întreprindere şi/sau unitate la alta;
c)lucrătorilor delegaţi de la o întreprindere şi/sau unitate la alta;
d)lucrătorului pus la dispoziţie de către un agent de muncă temporar.
Art. 84 Scopul instruirii introductiv-generale este de a informa despre activităţile specifice întreprinderii
şi/sau unităţii respective, riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă, precum şi măsurile şi
activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii, în general.
Art. 85 Instruirea introductiv-generală se face de către:
a)angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; sau
b)lucrătorul desemnat; sau
c)un lucrător al serviciului intern de prevenire şi protecţie; sau
d)serviciul extern de prevenire şi protecţie.
Art. 86 Instruirea introductiv-generală se face individual sau în grupuri de cel mult 20 de persoane.
Art. 87 (1)Durata instruirii introductiv-generale depinde de specificul activităţi şi de riscurile pentru
securitate şi sănătate în muncă, precum şi de măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul
14
întreprinderii şi/sau al unităţii, în general.
(2)Angajatorul stabileşte prin instrucţiuni proprii durata instruirii introductiv-generale; aceasta nu va fi
mai mică de 8 ore.
(3)Sunt exceptate de la prevederile alin. (2) persoanele prevăzute la art. 82, cărora li se vor prezenta
succint activităţile, riscurile şi măsurile de prevenire şi protecţie din întreprindere şi/sau unitate.
Art. 88 (1)în cadrul instruirii introductiv-generale se vor expune, în principal, următoarele probleme:
a)legislaţia de securitate şi sănătate în muncă;
b)consecinţele posibile ale necunoaşterii şi nerespectării legislaţiei de securitate şi sănătate în muncă;
c)riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice unităţii;
d)măsuri la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi
evacuarea lucrătorilor.
(2)Conţinutul instruirii introductiv-generale trebuie să fie în conformitate cu tematica aprobată de către
angajator.
Art. 89 (1)Instruirea introductiv-generală se va finaliza cu verificarea însuşirii cunoştinţelor pe bază de
teste.
(2)Rezultatul verificării va fi consemnat în fişa de instruire.
(3)Lucrătorii prevăzuţi la art. 83 lit. a) şi d) nu vor putea fi angajaţi dacă nu şi-au însuşit cunoştinţele
prezentate în instruirea introductiv-generală.
SECŢIUNEA 3: Instruirea la locul de muncă
Art. 90 (1)Instruirea la locul de muncă se face după instruirea introductiv-generală şi are ca scop
prezentarea riscurilor pentru securitate şi sănătate în muncă, precum şi măsurile şi activităţile de
prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui loc de muncă, post de lucru şi/sau fiecărei funcţii exercitate.
(2)Instruirea la locul de muncă se face tuturor lucrătorilor prevăzuţi la art. 83, inclusiv la schimbarea
locului de muncă în cadrul întreprinderii şi/sau al unităţii.
Art. 91 (1)Instruirea la locul de muncă se face de către conducătorul direct al locului de muncă, în grupe
de maximum 20 de persoane.
Art. 92 (1)Durata instruirii la locul de muncă depinde de riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă,
precum şi de măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui loc de muncă, post de
lucru şi/sau fiecărei funcţii exercitate.
(2)Durata instruirii la locul de muncă nu va fi mai mică de 8 ore şi se stabileşte prin instrucţiuni proprii
de către conducătorul locului de muncă respectiv, împreună cu:
a)angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; sau
b)lucrătorul desemnat; sau
c)un lucrător al serviciului intern de prevenire şi protecţie; sau
d)serviciul extern de prevenire şi protecţie.
Art. 93 (1) Instruirea la locul de munca se va efectua pe baza tematicilor intocmite de catre angajatorul
care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca/lucratorul desemnat/serviciul
intern/serviciul extern de prevenire si protectie si aprobate de catre angajator, tematici care vor fi
pastrate la persoana care efectueaza instruirea.
(2) Instruirea la locul de munca va cuprinde cel putin urmatoarele:
a) informatii privind riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice locului de munca
si/sau postului de lucru;
b) prevederile instructiunilor proprii elaborate pentru locul de munca si/sau postul de lucru;
c) masuri la nivelul locului de munca si/sau postului de lucru privind acordarea primului ajutor,
stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor, precum si in cazul pericolului grav si iminent;
d) prevederi ale reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind activitati specifice ale locului
de munca si/sau postului de lucru;
e) demonstratii practice privind activitatea pe care persoana respectiva o va desfasura si exercitii practice
privind utilizarea echipamentului individual de protectie, a mijloacelor de alarmare, interventie,
15
evacuare si de prim ajutor, aspecte care sunt obligatorii.
Art. 94 Începerea efectivă a activităţii la postul de lucru de către lucrătorul instruit se face numai după
verificarea cunoştinţelor de cate şeful ierarhic superior celui care a făcut instruirea şi se consemnează în
fişa de instruire individuală.
SECŢIUNEA 4: Instruirea periodică
Art. 95 Instruirea periodică se face tuturor lucrătorilor prevăzuţi la art. 83 şi are drept scop
reîmprospătarea şi actualizarea cunoştinţelor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
Art. 96 (1)Instruirea periodică se efectuează de către conducătorul locului de muncă.
(2) Durata instruirii periodice, intervalul dintre doua instruiri si periodicitatea verificarii instruirii vor fi
stabilite prin instructiuni proprii, in functie de conditiile locului de munca si/sau postului de lucru.
(21) Intervalul dintre doua instruiri periodice nu va fi mai mare de 6 luni.
(3)Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre două instruiri periodice va fi de cel mult 12
luni.
(4)Verificarea instruirii periodice se face de către şeful ierarhic al celui care efectuează instruirea şi prin
sondaj de către angajator/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciile externe
de prevenire şi protecţie, care vor semna fişele de instruire ale lucrătorilor, confirmând astfel că
instruirea a fost făcută corespunzător.
(5)Instruirea periodică se va completa în mod obligatoriu şi cu demonstraţii practice.
Art. 97 Instruirea periodică se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către angajatorul care şi-a
asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă/lucrătorul desemnat/serviciul intern de
de prevenire şi protecţie/serviciul extern de prevenire şi protecţie şi aprobate de către angajator, care vor
fi păstrate la persoana care efectuează instruirea.
Art. 98 Instruirea periodică se face suplimentar celei programate în următoarele cazuri:
a)când un lucrător a lipsit peste 30 de zile lucrătoare;
b)când au apărut modificări ale prevederilor de securitate şi sănătate în muncă privind activităţi specifice
ale locului de muncă şi/sau postului de lucru sau ale instrucţiunilor proprii, inclusiv datorită evoluţiei
riscurilor sau apariţiei de noi riscuri în unitate;
c)la reluarea activităţii după accident de muncă;
d)la executarea unor lucrări speciale;
e)la introducerea unui echipament de muncă sau a unor modificări ale echipamentului existent;
f)la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru;
g)la introducerea oricărei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.
Art. 99 Durata instruirii periodice prevăzute la art. 98 nu va fi mai mică de 8 ore şi se stabileşte în
instrucţiuni proprii de către conducătorul locului de muncă respectiv, împreună cu:
a)angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; sau
b)lucrătorul desemnat; sau
c)un lucrător al serviciului intern de protecţie şi prevenire; sau
d)serviciul extern de protecţie şi prevenire.
Art. 100 . Instruirea periodică prevăzută la art. 98 se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către
angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă/lucrătorul
desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciul extern de prevenire şi protecţie şi
aprobate de către angajator, care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea.

Exercitiu:
Completati fisa de instruire individuala in domeniul SSM cu elementele pe care dumneavoastra , in
calitate de sef de formatie , va trebui sa le inscrieti.

16
 Semnalizarea SSM -risc deosebit/pericol iminent-Control

Desi pericolele sunt identificate, evaluate si prezentate lucratorilor, exista zone, activitati,
echipamente unde pericolul rezidual este prezent. In aceste situatii este necesara informarea
lucratorului, atentionarea, avertizarea lui. Semnalizarea de securitate si sanatate in munca,
prezenta in toate tipurile de intreprinderi si activitati este reglementata prin HG 971/2006.
(vezi filme Napo).

Legea 319/2006
l) pericol grav şi iminent de accidentare - situaţia concretă, reală şi actuală căreia îi lipseşte doar prilejul
declanşator pentru a produce un accident în orice moment;

HG 1425 /2006 modificat si completat cu HG 955/2010

4.zone cu risc ridicat şi specific - acele zone din cadrul întreprinderii şi/sau unităţii în care au fost
identificate riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinţe grave, ireversibile,
respectiv deces sau invaliditate;

CAPITOLUL VI: Pericol grav şi iminent şi zone cu risc ridicat şi specific

SECŢIUNEA 1: Pericol grav şi iminent de accidentare
Art. 101 Starea de pericol grav şi iminent de accidentare, astfel cum este el definit la art. 5 lit. I) din
lege, poate fi constatată de către orice lucrător din întreprindere şi/sau unitate, lucrător al serviciului
extern de prevenire şi protecţie cu care întreprinderea şi/sau unitatea a încheiat contract, precum şi de
către inspectorii de muncă.
Art. 102 La constatarea stării de pericol grav şi iminent de accidentare se vor lua imediat următoarele
măsuri de securitate:
a)oprirea echipamentului de muncă şi/sau activităţii;
b)evacuarea personalului din zona periculoasă;
c)anunţarea serviciilor specializate;
d)anunţarea conducătorilor ierarhici;
e)eliminarea cauzelor care au condus la apariţia stării de pericol grav şi iminent.
Art. 103 (1)În vederea realizării măsurilor prevăzute la art. 102 lit. a), în prealabil angajatorul va
desemna lucrătorii care trebuie să oprească echipamentele de muncă şi va asigura instruirea acestora.
(2)În vederea realizării măsurilor precizate la art. 102 lit. b), în prealabil angajatorul trebuie:
a)să întocmească planul de evacuare a lucrătorilor;
b)să afişeze planul de evacuare la loc vizibil;
c)să instruiască lucrătorii în vederea aplicării planului de evacuare şi să verifice modul în care şi-au
însuşit cunoştinţele.
(3)În vederea realizării măsurilor precizate la art. 102 lit. c), în prealabil angajatorul trebuie:
a)să desemneze lucrătorii care trebuie să contacteze serviciile specializate şi să îi instruiască în acest
sens;
b)să asigure mijloacele de comunicare necesare contactării serviciilor specializate.
(4)În vederea realizării măsurilor precizate la art. 102 lit. d), în prealabil angajatorul trebuie să
stabilească modul operativ de anunţare la nivel ierarhic superior.
(5)În vederea realizării măsurilor precizate la art. 102 lit. e), în prealabil angajatorul trebuie:
a)să desemneze lucrătorii care au capacitatea necesară să elimine starea de pericol grav şi iminent, să
asigure instruirea şi dotarea lor cu mijloace tehnice necesare intervenţiei;
b)să stabilească serviciile specializate care pot interveni.
Art. 104 Angajatorul trebuie să stabilească măsurile de securitate prevăzute la art. 102, ţinând seama de
natura activităţilor, numărul de lucrători, organizarea teritorială a activităţii şi de prezenţa altor persoane
17
în afara celor implicate direct în procesul muncii.
SECŢIUNEA 2: Zone cu risc ridicat şi specific
Art. 105 Evidenţa zonelor cu risc ridicat şi specific prevăzută la art. 13 lit. k) din lege trebuie să conţină
nominalizarea şi localizarea acestor zone în cadrul întreprinderii şi/sau unităţii şi măsurile stabilite în
urma evaluării riscurilor pentru aceste zone.
Art. 106 (1) Angajatorul trebuie sa aduca la cunostinta tuturor lucratorilor care sunt zonele cu risc
ridicat si specific.
(2) Angajatorul trebuie sa aduca la cunostinta conducatorilor locurilor de munca si lucratorilor care isi
desfasoara activitatea in zonele cu risc ridicat si specific masurile stabilite in urma evaluarii riscurilor.
Art. 107 Acţiunile pentru realizarea măsurilor stabilite în urma evaluării riscurilor pentru zonele cu risc
ridicat şi specific constituie o prioritate în cadrul planului de protecţie şi prevenire.

Primul ajutor-truse-utilizare-acordare prim ajutor

-Plan SU (identificare SU-intocmire plan-exercitii-evaluare capacitate raspuns)

Art. 103 (2)În vederea realizării măsurilor precizate la art. 102 lit. b), în prealabil angajatorul trebuie:
a)să întocmească planul de evacuare a lucrătorilor;
b)să afişeze planul de evacuare la loc vizibil;
c)să instruiască lucrătorii în vederea aplicării planului de evacuare şi să verifice modul în care şi-au
însuşit cunoştinţele.
(4)În vederea realizării măsurilor precizate la art. 102 lit. d), în prealabil angajatorul trebuie să
stabilească modul operativ de anunţare la nivel ierarhic superior.
(5)În vederea realizării măsurilor precizate la art. 102 lit. e), în prealabil angajatorul trebuie:
a)să desemneze lucrătorii care au capacitatea necesară să elimine starea de pericol grav şi iminent, să
asigure instruirea şi dotarea lor cu mijloace tehnice necesare intervenţiei;
b)să stabilească serviciile specializate care pot interveni.
Prin decizii interne se va stabili componenta echipei/echipelor de prim ajutor/interventie in caz
de necesitate, numarul si amplasarea truselor de prim ajutor ( componenta acestora in conformitate cu
reglementarile legale in vigoare) .-completare cu primul ajutor prezentat de specialist-exercitii practice
Dupa identificarea SU va fi desemnata persoana/colectivul care va dezvolta planul de interventie
iar prin decizie interna va fi nominalizata persoana care raspunde de testarea acestora si imbunatatirea
capacitatii de raspuns a lucratorilor la SU.

18
Planificarea activitatilor/sarcini executanti/evaluare riscuri

Exercitiu: pentru o zi realizati distribuirea sarcinilor pentru cei trei membri ai echipei pe care o
coordonati:un zidar,un zugrav si un instalator.Inscrieti activitatea echipei, a fiecarui membru al echipei.

19
Evenimente -accidente

Legea 319/2006-definitii
f) eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului, produs în timpul
procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, situaţia de persoană dată dispărută sau
accidentul de traseu ori de circulaţie, în condiţiile în care au fost implicate persoane angajate, incidentul
periculos, precum şi cazul susceptibil de boală profesională sau legată de profesiune;
g) accident de muncă - vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională,
care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi care provoacă
incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;
h) boală profesională - afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii,
cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de muncă, precum şi de
suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de muncă.
SECŢIUNEA a 2-a Accidente de muncă
Art. 30. - (1) În sensul prevederilor art. 5 lit. g), este, de asemenea, accident de muncă:
a) accidentul suferit de persoane aflate în vizită în întreprindere şi/sau unitate, cu permisiunea
angajatorului;
b) accidentul suferit de persoanele care îndeplinesc sarcini de stat sau de interes public, inclusiv în
cadrul unor activităţi culturale, sportive, în ţară sau în afara graniţelor ţării, în timpul şi din cauza
îndeplinirii acestor sarcini;
c) accidentul survenit în cadrul activităţilor culturalsportive organizate, în timpul şi din cauza îndeplinirii
acestor activităţi;
d) accidentul suferit de orice persoană, ca urmare a unei acţiuni întreprinse din proprie iniţiativă pentru
salvarea de vieţi omeneşti;
e) accidentul suferit de orice persoană, ca urmare a unei acţiuni întreprinse din proprie iniţiativă pentru
prevenirea ori înlăturarea unui pericol care ameninţă avutul public şi privat;
f) accidentul cauzat de activităţi care nu au legătură cu procesul muncii, dacă se produce la sediul
persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, în calitate de angajator, ori în alt loc de muncă
organizat de aceştia, în timpul programului de muncă, şi nu se datorează culpei exclusive a
accidentatului;
g) accidentul de traseu, dacă deplasarea s-a făcut în timpul şi pe traseul normal de la domiciliul
lucrătorului la locul de muncă organizat de angajator şi invers;
h) accidentul suferit în timpul deplasării de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice
la locul de muncă sau de la un loc de muncă la altul, pentru îndeplinirea unei sarcini de muncă;
i) accidentul suferit în timpul deplasării de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice
la care este încadrată victima, ori de la orice alt loc de muncă organizat de acestea, la o altă persoană
juridică sau fizică, pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă, pe durata normală de deplasare;
j) accidentul suferit înainte sau după încetarea lucrului, dacă victima prelua sau preda uneltele de lucru,
locul de muncă, utilajul ori materialele, dacă schimba îmbrăcămintea personală, echipamentul individual
de protecţie sau orice alt echipament pus la dispoziţie de angajator, dacă se afla în baie ori în spălător sau
dacă se deplasa de la locul de muncă la ieşirea din întreprindere sau unitate şi invers;
k) accidentul suferit în timpul pauzelor regulamentare, dacă acesta a avut loc în locuri organizate de
angajator, precum şi în timpul şi pe traseul normal spre şi de la aceste locuri;
l) accidentul suferit de lucrători ai angajatorilor români sau de persoane fizice române, delegaţi pentru
îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în afara graniţelor ţării, pe durata şi traseul prevăzute în documentul
de deplasare;
m) accidentul suferit de personalul român care efectuează lucrări şi servicii pe teritoriul altor ţări, în
baza unor contracte, convenţii sau în alte condiţii prevăzute de lege, încheiate de persoane juridice
române cu parteneri străini, în timpul şi din cauza îndeplinirii îndatoririlor de serviciu;
20
n) accidentul suferit de cei care urmează cursuri de calificare, recalificare sau perfecţionare a pregătirii
profesionale, în timpul şi din cauza efectuării activităţilor aferente stagiului de practică;
o) accidentul determinat de fenomene sau calamităţi naturale, cum ar fi furtună, viscol, cutremur,
inundaţie, alunecări de teren, trăsnet (electrocutare), dacă victima se afla în timpul procesului de muncă
sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu;
p) dispariţia unei persoane, în condiţiile unui accident de muncă şi în împrejurări care îndreptăţesc
presupunerea decesului acesteia;
q) accidentul suferit de o persoană aflată în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, ca urmare a unei
agresiuni.
(2) În situaţiile menţionate la alin. (1) lit. g), h), i) şi l), deplasarea trebuie să se facă fără abateri
nejustificate de la traseul normal şi, de asemenea, transportul să se facă în condiţiile prevăzute de
reglementările de securitate şi sănătate în muncă sau de circulaţie în vigoare.
Art. 31. - Accidentele de muncă se clasifică, în raport cu urmările produse şi cu numărul persoanelor
accidentate, în:
a) accidente care produc incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice;
b) accidente care produc invaliditate;
c) accidente mortale;
d) accidente colective, când sunt accidentate cel puţin 3 persoane în acelaşi timp şi din aceeaşi cauză.
Art. 32. - (1) Înregistrarea accidentului de muncă se face pe baza procesului-verbal de cercetare.
(2) Accidentul de muncă înregistrat de angajator se raportează de către acesta la inspectoratul teritorial
de muncă, precum şi la asigurător, potrivit legii.
SECŢIUNEA a 3-a Bolile profesionale
Art. 33. - În sensul prevederilor art. 5 lit. h), afecţiunile suferite de elevi şi studenţi în timpul efectuării
instruirii practice sunt, de asemenea, boli profesionale.
Art. 34. - (1) Declararea bolilor profesionale este obligatorie şi se face de către medicii din cadrul
autorităţilor de sănătate publică teritoriale şi a municipiului Bucureşti.
(2) Cercetarea cauzelor îmbolnăvirilor profesionale, în vederea confirmării sau infirmării lor, precum şi
stabilirea de măsuri pentru prevenirea altor îmbolnăviri se fac de către specialiştii autorităţilor de
sănătate publică teritoriale, în colaborare cu inspectorii din inspectoratele teritoriale de muncă.
(3) Declararea bolilor profesionale se face pe baza procesului-verbal de cercetare.
(4) Bolile profesionale nou-declarate se raportează lunar de către autoritatea de sănătate publică
teritorială şi a municipiului Bucureşti la Centrul naţional de coordonare metodologică şi informare
privind bolile profesionale din cadrul Institutului de Sănătate Publică Bucureşti, la Centrul de Calcul şi
Statistică Sanitară Bucureşti, precum şi la structurile teritoriale ale asigurătorului stabilit conform legii.
(5) Intoxicaţia acută profesională se declară, se cercetează şi se înregistrează atât ca boală profesională,
cât şi ca accident de muncă.
CAPITOLUL VII Grupuri sensibile la riscuri
Art. 35. - Grupurile sensibile la riscuri specifice, cum ar fi: femeile gravide, lehuzele sau femeile care
alăptează, tinerii, precum şi persoanele cu dizabilităţi, trebuie protejate împotriva pericolelor care le
afectează în mod specific.
Art. 36. - Angajatorii au obligaţia să amenajeze locurile de muncă ţinând seama de prezenţa grupurilor
sensibile la riscuri specifice.

HG 1425/2006 completata si modificata de HG 955/2010 -definitii

5. accident care produce incapacitate temporara de munca (ITM) - accident care produce
incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice consecutive, confirmata prin certificat
medical sau, dupa caz, prin alte documente medicale, potrivit prevederilor legale;"
6.accident care produce invaliditate (INV) - accident care produce invaliditate confirmată prin decizie
de încadrare într-un grad de invaliditate, emisă de organele medicale în drept;
21
7.accident mortal (D) - accident în urma căruia se produce decesul accidentatului, confirmat imediat
sau după un interval de timp, în baza unui act medico-legal;
8.accident colectiv - accidentul în care au fost accidentate cel puţin 3 persoane, în acelaşi timp şi din
aceleaşi cauze, în cadrul aceluiaşi eveniment;
9.accident de muncă de circulaţie - accident survenit în timpul circulaţiei pe drumurile publice sau
generat de traficul rutier, dacă persoana vătămată se afla în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu;
10.accident de muncă de traseu:
a)accident survenit în timpul şi pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la domiciliu şi invers
şi care a antrenat vătămarea sau decesul;
b)accident survenit pe perioada pauzei reglementare de masă în locuri organizate de angajator, pe traseul
normal al deplasării de la locul de muncă la locul unde ia masa şi invers, şi care a antrenat vătămarea sau
decesul;
c) accident care a antrenat vatamarea sau decesul, petrecut pe traseul normal al deplasarii de la locul de
munca la locul unde isi incaseaza salariul si invers, daca acesta este organizat de angajator in afara
unitatii;
11.accident în afara muncii - accident care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 5 lit. g) şi la art.
30 din lege;
12.intoxicaţie acută profesională - stare patologică apărută brusc, ca urmare a expunerii organismului
la noxe existente la locul de muncă.

22
Evidente SSM-fise instruire/evenimente/autorizari interne/EIP

HG 1425/2006 cu HG 955/2010
Anexa nr. 11:
ÎNTREPRINDEREA/UNITATEA........................................
FIŞĂ DE INSTRUIRE INDIVIDUALĂ privind securitatea şi sănătatea în muncă
NUMELE Şl PRENUMELE..........................
LEGITIMAŢIA, MARCA...........................
GRUPA SANGUINĂ.............................
DOMICILIUL...................................
Data şi locul naşterii..................................
Calificarea....................Funcţia......................
Locul de muncă............................................
Autorizaţii (ISCIR, ş.a.) .........................................
Traseul de deplasare la/de la serviciu........................................................
Instruirea la angajare
1) Instruirea introductiv generală, a fost efectuată la data ........................ timp de..............ore, de
către ..................................... având funcţia de .....................................................
Conţinutul instruirii....................................................................................................................
Semnătura celui instruit Semnătura celui care a efectuat Semnătura celui care a verificat
instruirea însuşirea cunoştinţelor
2) Instruirea la locul de muncă, a fost efectuată la data ........................ loc de muncă/post de
lucru ...................... timp de.................ore, de către .................... având funcţia de ...........................
Conţinutul instruirii......................................
Semnătura celui instruit Semnătura celui care a efectuat Semnătura celui care a verificat
instruirea însuşirea cunoştinţelor
3) Admis la lucru
Numele şi prenumele..............................
Funcţia (şef secţie, atelier, şantier etc.)..........................
Data şi semnătura.........................................

Instruirea periodică
Data instruirii Durata Ocupaţia Materialul predat Semnătura celui
(h) instruit care a care a verificat
instruit instruirea

Instruire periodică suplimentară

Data instruirii Durata Ocupaţia Materialul predat Semnătura celui

(h) instruit care a care a verificat
instruit instruirea

23
Rezultatele testărilor
Data Materialul examinat Calificativ Examinator

Accidente de muncă sau îmbolnăviri profesionale suferite

Data producerii Diagnosticul medical Nr. şt data PV de cercetare a Nr. zile ITM
evenimentului evenimentului

Sancţiuni aplicate pentru nerespectarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă

Abaterea săvârşită Sancţiunea administrativă Nr. şi data deciziei

CONTROL MEDICAL PERIODIC

Observaţii de specialitate Observaţii de specialitate
.................................... ...................................
................................. ...................................
Semnătura şi parafa Data vizei Semnătura şi parafa Data vizei
medicului de medicina medicului de medicina
muncii........... muncii............
Observaţii de specialitate Observaţii de specialitate
.................................... ...................................
.................................. ....................................
Semnătura şi parafa Data vizei Semnătura şi parafa Data vizei
medicului de medicina medicului de medicina
muncii....... muncii
Observaţii de specialitate Observaţii de specialitate
................................... ...................................
................................... ...................................
Semnătura şi parafa Data vizei Semnătura şi parafa Data vizei
medicului de medicina medicului de medicina
muncii ...... muncii............
TESTAREA PSIHOLOGICĂ PERIODICĂ
Apt psihologic pentru: * Apt psihologic pentru:"
.................................... ....................................
.................................... ...................................
Semnătura psihologului Data Semnătura psihologului Data
Apt psihologic pentru: * Apt psihologic pentru: *
.................................... ....................................
.................................. ..................................
Semnătura psihologului Data Semnătura psihologului Data
Apt psihologic pentru: * Apt psihologic pentru: *
.................................... ....................................
.................................... .................................

24
Semnătura psihologului Data Semnătura psihologului Data
 lucru la înălţime, lucru în condiţii de izolare, conducători auto, etc.

Anexa nr. 12:

Întreprinderea/unitatea........................................
FIŞĂ DE INSTRUIRE COLECTIVĂ privind securitatea şi sănătatea în muncă
întocmită azi...........................................
Subsemnatul .................................................... , având funcţia de ............ , am procedat la instruirea unui
număr de .......persoane de la .................. , conform tabelului nominal de pe verso, în domeniul securităţii
şi sănătăţii în muncă, pentru vizita (prezenţa) în întreprindere/unitate în zilele...................
În cadrul instruirii s-au prelucrat următoarele materiale:
..............................................................................................................

Prezenta fişă de instructaj se va păstra la ....................................................................................

Verificat, Semnătura celui care a efectuat instruirea

verso Fişă de instruire colectivă
TABEL NOMINAL cu persoanele participante la instruire
Subsemnaţii am fost instruiţi şi am luat cunoştinţă de materialele prelucrate şi consemnate în fişa de
instruire colectivă privind securitatea şi sănătatea în muncă şi ne obligăm să le respectăm întocmai.

Nr. crt. Numele şi prenumele Act identitate/grupa sanguină Semnătura

Numele şi prenumele persoanei care a primit un exemplar............................

Semnătura.............................................
Notă:
Fişa se completează în 2 exemplare.

Anexa nr. 15: REGISTRUL UNIC DE EVIDENŢĂ A ACCIDENTAŢILOR ÎN MUNCĂ ÎN

ÎNTREPRINDEREA /UNITATEA ...............
Anexa nr. 16: REGISTRUL UNIC DE EVIDENŢĂ A INCIDENTELOR PERICULOASE ÎN
ÎNTREPRINDEREA /UNITATEA ...........
Anexa nr. 17: REGISTRUL UNIC DE EVIDENŢĂ A ACCIDENTELOR UŞOARE ÎN
ÎNTREPRINDEREA/UNITATEA ........
Anexa nr. 18: REGISTRUL UNIC DE EVIDENŢĂ A ACCIDENTAŢILOR ÎN MUNCĂ CE AU CA
URMARE INCAPACITATE DE MUNCĂ MAI MARE DE 3 ZILE DE LUCRU ÎN
ÎNTREPRINDEREA/UNITATEA ...........

25
I. NORME GENERALE DE PRIM AJUTOR

HEMORAGIILE
Reprezintă pierderea de sânge provocata de ruperea unui vas sangvin
CLASIFICARE
După locul de apariţie:
 Internă -sângele se scurge in interiorul corpului
 Externă -sângele provine din vase periferice si se scurge in exterior
Dupa tipul de vas afectat:
 arteriala-mai grava; sangele curge in tasnituri regulate, este de culoare rosu deschis
 venoasa- sangele curge continuu si are o culoare rosu inchis
ATITUDINE
Cele externe: se rezolva in prima faza prin plasarea unui pansament compresiv
- presiune directa la nivelul leziunii, daca nu exista corpi straini
- apoi victima este transportata la spital
Observatii:
obiectele de tipul cutitelor infipte se lasa la locul lor-prin prezenta lor opresc hemoragia
zona lezata se ridica, pentru reducerea fluxului sangvin la acel nivel
- pansamentul aplicat trebuie sa fie suficient de mare pentru a acoperi leziunea, sa fie steril, iar aplicarea
lui sa se faca cu o presiune suficienta pentru oprirea hemoragiei
- se aplica garoul care se poate mentine max 1 ora.
Cele interne: -pozitionarea orizontala a victimei, inclusiv transportarea
-in cazul leziunilor abdominale-transportarea cu genunchii indoiti
-in cazul leziunilor toraco-pulmonare –transportarea inclinata, pe partea afectata
Observatii:
-nu se modifica pozitia victimei, daca exista semne traumatice mai sus de umeri
- se solicita ajutor
- se cerceteaza: caile aeriene, respiratia, sangerarea,pulsul, culoarea fetei

FRACTURILE
Reprezintă leziunea produsa prin ruperea unuia sau mai multor oase
CLASIFICARE
Inchise-osul este rupt si pielea intacta
Deschise-capetele osului fracturat penetreaza tegumentul
ATITUDINE
- daca nu sunteti sigur ca este fractura, atunci tratati-o ca si cand ar fi
- pentru controlul hemoragiei se aplica un pansament compresiv
- pentru fractura deschisa se aplica un pansament simplu
- a se evita orice presiune directa la locul fracturii
- imobilizare: pe ambele parti ale leziunii, niciodata peste leziune
- se imobilizeaza articulatia de deasupra si dedesubtul leziunii
- daca este posibil , se ridica partea afectata pentru reducerea edemului
26
 - daca nu exista alte leziuni si nu se insoteste de paloare accentuata, ameteli, victima se transporta rapid
la spital-doar daca exista posibilitate de imobilizare
- in caz contrar se solicita ajutor
ARSURILE
1.ARSURI produse prin caldura uscata: arsuri termice, prin contact cu arc electric, arsuri chimice
2.ARSURI produse prin caldura umeda: apa, abur, grasimi, lichide fierbinti
ARSURILE SUPERFICIALE SUNT DUREROASE, NICIODATA CELE PROFUNDE
ATITUDINE
- Limitati extinderea agentului termic la nivelul tesuturilor prin spalarea cu apa rece (imersia zonei
lezate in apa rece, apa de la robinet) sau daca este accesibil, alcool sanitar
- NU aplicati niciodata lotiuni/creme/uleiuri
- NU spargeti flictenele (veziculele)
- Inlaturati orice mijloace de compresie de la nivelul zonei lezate pentru a nu agrava leziunile existente
in cazul umflarii zonei respective
- Inlaturati doar hainele afectate si nu pe cele care adera la tegument
- Acoperiti daca este posibil, cu un pansament steril
- Daca victima este constienta si nu are ameteli se transporta la cel mai apropiat spital
- Daca victima este constienta se poate incerca sa i se dea apa
- Daca este in coma se plaseaza in pozitie laterala de siguranta

HIPOTERMIA/DEGERATURILE
Cum arata pacientul?
- tegumente palide, violacee, reci
- stare de confuzie, somnolenta, coma
- rigiditate musculara
- puls greu perceptibil
- respiratie superficiala si rara
.

ATITUDINE
-scoaterea din mediu
A-eliberarea cailor aeriene
B-respiratie artificiala-cand nu exista respiratie/respiratie ineficienta
C- compresii toracice-cand nu este perceput pulsul carotidian
OBSERVATII
La pacientii aflati in stop cardio-respirator dupa expunerea la temperaturi joase resuscitarea continua
mai mult de 30 minute.
- indepartarea hainelor umede, inghetate, acoperirea cu paturi uscate si incalzite
- administrarea de bauturi calde la pacientii constienti
- transportarea la spital pentru persoanele cu starea de constienta alterata/abolita sau care au temperaturi
mai mici de 33-35 grade C sau daca apar flictene
NU se efectueaza frictionari si masaje- pot produce hemoragii, hematoame, leziuni ale organelor interne
NU se administreaza alcool victimei

ALERGIILE/INTOXICATIILE
Substantele toxice pot intra in organism pe diferite cai:
- inhalare
- injectare
27
- inghitire
- absortie prin piele

MANIFESTARI VARIATE:
- anomalii de comportament
- tulburari ale starii de constienta
- convulsii,paralizii
- tulburari digestive
- coloratii anormale ale pielii si mucoaselor
ATITUDINE
- scoaterea din mediu
- ABC-ul reanimarii
- indepartarea toxicului de pe piele (indepartarea hainelor imbibate si spalarea abundenta cu apa)
Daca pacientul este constient:
- provocarea de varsaturi –doar daca toxicul nu este caustic sau spumant
- transport urgent la spital cu observarea pulsului, respiratiei, starii de constienta
Daca pacientul este comatos/somnolent:
- nu se provoaca voma
- se plaseaza in pozitie laterala de siguranta
- se solicita ajutor

II INTOXICAŢIA PROFESIONALĂ ACUTĂ

INTOXICATIA PROFESIONALA ACUTA CU OXID DE CARBON

1. ETIOLOGIE
1.1. Factorul etiologic principal
Oxidul de carbon este un gaz incolor,inodor,neiritant,cu o densitate apropiata de a areului(0,967)
1.2. Factori etiologici favorizanti
1.2.1. Apartinand de organism:
- efort fizic intens;
- existenta unor afectiuni organice ale S.N.C;
- afectiuni ale aparatului respirator,cardiovascular(cardiopatie ischemica,arteroscleroza);
- anemii
- cresterea metabolismului(hipertiroidie)
1.2.2. Apartinand conditiilor de mediu concomitente:
- temperaturi ridicate(hiperventilatie);
- expunere concomitenta la alte substante toxice care altereaza permeabilitatea membranei
respiratorii(gaze iritante)sau interfereaza cu respiratia tisulara(acid cianhidric)
- ventilatie deficitara etc.
1.3. Timpul de expunere probabil pana la aparitia intoxicatiei acute (minute-ore)
1.4. Locuri de munca,operatii tehnologice,profesiuni expuse
Principalele surse industriale de CO sunt reprezentate de operatiile in cursul carora sunt arse
materiale care contin carbon(carbune,lemn,gaze naturale,pacura sau oricare substanta organica),atunci
cand arderea se face incomplet.Degajarile de CO sunt mai insemnate cand tirajul este defectuos sau
ventilatia locurilor de munca deficitara.
28
 Sunt supusi expunerii muncitorii de la furnale(gazele de furnal contin 20-30%CO),din
cocserii,minerii,muncitorii din turnatorii,forje,tratamente termice,din rafinariile de petrol
,industria ceramicii,soferii,tractoristii,muncitorii de la garaje(gazele de esapament ale motoarelor cu
benzina contin CO),sudorii,pompierii.
CO este utilizat ca materie prima pentru prepararea unor substante(carbonili
metalici,fosgen,aldehida formica,alcool metilic),fiind expusi muncitorii din industria chimica de sinteza;
Sunt posibile si intoxicatiile neprofesionale cu CO de la sobe cu tiraj defectuos(in care ard
:lemne,carbune ,gaze)sau in garajele particulare care nu au ventilatie.

2. PATOGENIE
2.1. Patrundere in organism: numai pe cale respiratorie,neavand nici o actiune iritanta asupra
aparatului respirator(neiritant)
2.2. Circulatie ,distributie,localizare(organe tinta)
Trece in sange in acelasi mod ca si oxigenul prin membrana alveolocapilara.
2.3. Biotransformare-nu este cazul.
2.4. Eliminare din organism
Eliminarea din organism a CO se face pe cale respiratorie.Ritmul de eliminare (ca si cel de
patrundere)este rapid la inceput si incetinit ulterior.In intoxicatiile de gravitate medie se elimina in prima
ora dupa incetarea expunerii numai 30-50% din cantitatea de CO prezenta in organism,restul
eliminandu-se in 12-24 ore.Afectiunile pulmonare care scad permeabilitatea membranei respiratorii,
ingreuneaza considerabil eliminarea.
2.5. Mecanisme de actiune
CO se combina cu Hb,formand carboxihemoglobina(COHb).
Afinitatea Hb fata de CO este de 250-300 de ori mai mare decat pentru O(aceasta inseamna ca,la
concentratii mici ale CO in aer,pot rezulta concentratii ridicate de COHb in sange).Blocarea Hb,sub
forma COHb,reduce capacitatea sangelui de a transporta O2 catre tesuturi ,ducand la hipoxie.
Mecanismul care agraveaza hipoxia este:
-modificarea curbei de disociere a oxihemoglobinei ramase(prin devierea sa spre stanga);
-blocarea unor pigmenti respiratori tetrapirolici (mioglobina,citocromoxidaza,catalaza),survenind si o
hipoxie de tip metabolic,cu perturbari ale proceselor de oxidare celulara.
Aceste mecanisme suplimentare care intervin in intoxicatia cu CO explica de ce fenomenele de hipoxie
sunt mult mai accentuate la un intoxicat cu CO decat la un anemic ,avand aceeasi cantitate de Hb
utilizabila .
Reactia dintre CO si Hb este reversibila ,COHb disociindu-se atunci cand aportul de CO inceteaza ,cu
atat mai repede cu cat presiunea partiala a O2 din aerul alveolar este mai ridicata
Consecinta practica :administrarea de O2.

3. TABLOUL CLINIC
3.1. Primele simptome apar la o concentratie de COHb de 20% si ele constau din:
cefalee violenta(frontala si/sau bitemporala,cu caracter pulsatil-“tamplele svacnesc”); ameteli
3.2 Simptomele si semnele sunt in functie de concentratia de COHb
3.2.1. La concentratii de 20-30%COHb cefaleea si ametelile se accentueaza si in plus apar:
- tulburari de echilibru
- senzatie de oboseala
- dificultate in rationament si de atentie
- palpitatii de efort
3.2.2. La concentratii de 30-40%COHb fenomenele se agraveaza si se insotesc de:
29
- greturi,varsaturi
- ameteli
- tulburari de vedere
- slabiciunea musculaturii(in special a musculaturii membrelor inferioare,ceea ce determina
imposibilitatea mersului sau statului in picioare :intoxicatul este constient dar cade)
3.2.3. La concentratii de 50%COHb sincopa este posibila:
- vederea,auzul,perceptia sunt profund tulburate
- creste frecventa pulsului si a respiratiei.
3.2.4. La concentratii de 60%COHb apar:
- pierderea constientei
- coma cu respiratie accelerate ,superficiala care ulterior devine neregulata(CHEYNE-STOKES)
- convulsii
- puls rapid
- scaderea TA
3.2.5 La concentratii de 60-70%COHb:
- moarte iminenta prin deprimarea activitatii cardiace si respiratorii
3.2.6.La concentratii de 70%COHb:
- moarte rapida
Examenul obiectiv:
La nivelul tegumentelor ,in cazurile cu pierderea constientei ,se observa cianoza(mai rar
paloare).Coloratia clasica “ciresie”se intalneste numai daca COHbdepaseste 70%(“morti
frumosi”).Tegumentele prezinta plagi bine delimitate,de culoare rosie,pe care se dezvolta flictene ce
evolueaza spre escare(care sunt deseori diagnosticate eronat drept “arsuri”)
La nivelul mucoaselor se pot intalni subfuziuni conjunctivale si hiperemie faringiana;
Aparat respirator: raluri umede tranzitorii
Aparat cardiovascular :tahicardie,ritm neregulat(extrasistole ventriculare cu fibrilatie atriala):ECG
evidentiaza anomalii ale complexului ventricular,al undei T si segmentului S-T;
Tulburari neurologice sunt prezente in majoritatea formelor comatoase :ROTdiminuate sau
abolite,reflexul cornean absent,semnul Babinski poate fi prezent,uneori incontinenta de urina si fecale
;EEG arata semne de suferinta cerebrala difuza(uneori modificari de timp comitial).

4. DIAGNOSTIC POZITIV
4.1. Stabilirea expunerii profesionale la CO
4.1.1 subiectiv - anamneza profesionala si cunoasterea circumstantelor etiologice(de la un bolnav sau
de la colegii sai)
4.1.2 obiectiv - determinari de CO in aerul locurilor de munca
4.1.3 vizitarea locului de munca
4.2 Tabloul clinic - prezenta simptomelor si semnelor descrise
4.3.Examene de laborator si paraclinice
4.3.1Indicatori de expunere:caboxihemoglobinemia-COHb
Valori normale :- la nefumatori 1%
-la fumatori pana la 10%
Conditii de recoltare a sangelui:
- rapid, imediat dupa intoxicatie ,inainte de oxigenoterapie
- recipiente astupate ermetic
- recoltarea pe anticoagulant (heparina sau fluorura Na)
4.3.2.Indicatori de efect biologic:
In alte forme grave se pot intalni:
In sange: * leucocitoza
30
 * cresterea glicemiei –dificultati la diagnosticul diferential
* cresterea ureei-dificultati la diagnosticul diferential in urina
* albuminurie
* glicozurie-dificultati la diagnosticul diferential
* acetonurie–dificultati la diagnosticul diferential in LCR
* leucocite
* hematii
* glucoza

5. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
5.1. Cefaleea de alta etiologie
5.2. Coma de alta etilologie(alcoolica,diabetica,uremica,accident vascular)

6. EVOLUTIE:
Intoxicatiile acute in urma expunerilor de scurta durata ,fara pierderea constientei,nu provoaca in general
efecte patologice persistente.Recuperarea este completa in cateva ore ,pana la 1-2 zile.
In urma intoxicatiilor prelungite ,coma paote persista 1-3 zile si este posibila apritia sechelelor
neuropsihice(prelungirea comei,dup ace concentratia de COHb a scazut sub 50%,indica existenta unei
lezari hipoxice a encefalului).Tulburarile neurologice sau psihice pot aparea imediat sau dupa un interval
de latenta de 3-4 saptamani.
7.Complicatii
a. imediate :
- pneumonii
- edem pulmonar
- lezari hepatice si renale
b. tardive
- neuropsihice (de la cefalee ,ameteli ,tulburari neurovegetative ,tulburari ale analizatorilor ,convulsii
polinevrite,parkinsonism,tulburari psihice pana la dementa)
- cardiovasculare(modificari de ritm cardiac,modificari ECG,leziuni coronariene ,infarct)
c. evolutia complicatiilor
- vindecare (unori partiala)
- agravare: lenta
rapida

8. TRATAMENT
8.1. Etilogic
Intreruperea patrunderii toxicului pe cale respiratorie prin scoaterea de la locul de munca
(ATENTIE SALVATORI)
Respiratie artificiala (daca nu respira sau respira dificil)
8.2. Patogenic
Oxigenoterapie(la concentratia COHb de 40-50% si in caz de coma se administreaza O2 sub presiune –
nu peste 3 atmosfere).
Dupa intoxicatiile grave ,bolnavul trebuie supravegheat pentru depistarea si tratarea complicatiilor
8.3. Simptomatic

9. PROFILAXIE
9.1 .Masuri tehnico-organizatorice
- ermetizarea,etanseizarea si izolarea surselor de degajare a CO;
- ventilatie corespunzatoare
31
- odorizarea gazelor ce contin CO pentru a fi sesizata poluarea aerului locurilor de munca
- controlul sistematic al concentratiilor de CO din aer (folosind eventuale detectoare automate conectate
la sisteme de alarma auditive si vizuale);
- dispozitive de protectie individuala (masti cu Hopcalita sau aparate izolante).
Concentratii admisibile :
-medie :20mg/mc
-varf :30 mg/mc
9.2. Masuri medicale
a. recunoasterea risculuide intoxicatie cu CO in intreprindere .
b.examen medical la incadrarea in munca:examinarile obisnuite.
Constituie contraindicatii :
- afectiuni cornice ale sistemului nervos central
- epilepsia
- afectiuni cornice ale aparatului cardiovascular;
- anemiile.
c.Control medical periodic
- anual *examen clinic general(in cazul expunerilor sub CMA)
*ECG(in expuneri peste CMA:5 ani de la incadrare si apoi din 3 in 3 ani)
In caz de suspiciune de intoxicatie se va detrmina COHb in timpul expunerii.
d.Informare si formare:
- muncitorii trebuie avertizati asupra riscului ,a necesitatii utilizarii mastilor de protectie;trebuie sa
cunoasca simptomatologia initiala si masurile de prim ajutor medical.

10. COMPLETARI . COMENTARII

10.1. In cazul recoltarilor de sange pentru aprecierea expunerii profesionale(in timpul schimbului sau
dupa terminarea schimbului)se interzice fumatul la subiectii cercetati,cu 24 ore inaintea recoltarii.

PREZENTAREA UNUI CAZ DE INTOXICATIE PROFESIONALA CU OXID DE CARBON

Bolnavul V.T.,in varsta de 17 ani,domiciliat in Piatra Neamt de profesie electrician la Scoala Petrol-
Chimie din Savinesti,se interneaza in Clinica de Boli Profesionale -Spitalul“N.Gh. Lupu”-la data de 11
decembrie.
11.1.Motivele internarii :
Bolnavul este transferat de urgenta de la spitalul Unificat Piatra Neamt cu”sindrom meningo-encefalitic
post oxicarbonism acut;coma.
11.2.Istoricul bolii:
In ziua de 4.XII.,ora 18 bolnavul a asistat pe un muncitor care facea o interventie in sectia de
acetilena,pentru remedierea unei defectiuni(scaparea in incapere a gazelor de cracare ce contin
:CO,CO2,H,O2,N,C2,H2,rezultate prin arderea partiala a metanului).In timpul de reparare a
conductei ,muncitorul a parasit atelierul pentru a aduce materiale ,lasandu-l pe bolnav sa supravegheze
lucrarea.Dupa aproximativ o jumatate de ora,cand muncitorul s-a intors,l-a gasit pe bolnavul nostru pe
podea ,in stare de inconstienta.A fost transportat de urgenta la spitalul din Piatra Neamt,prezentand
(conform foii de observatie)stare de inconstienta ,agitatie intermitenta ,cianoza,dispnee.Dupa 7 zile de
internare,nereusind sa-l scoata din starea comatoasa,este adus cu salvarea in Clinica de Boli Profesionale
Bucuresti.
11.3.Anamneza profesionala
Profesia: elev electrician;
Calificarea:scoala profesionala;
Ruta profesionala:este elev la Scoala Petrol-Chimie,facand practica de electrician la Combinatul de
32
Fibre Sintetice Savinesti
Epicriza anamnezei profesionale : expunere accidentala la oxid se carbon;
11.4.Anamneza neprofesionala
Antecedente heredo-colaterale:parinti sanatosi,are un frate sanatos;
Antecedente personale:scarlatina in copilarie;
Conditii de viata:bune ;
Nu consuma alcool,nu fumeaza.
11.5.Stare prezenta
Inaltime:1,70m
Greutate :58 kg
Tegumente si mucoase:normal colorate
Sistemul muscular :normal reprezentat ;
Sistemul osteoarticular:integru;
Ganglionii nu se palpeaza;
Aparat respirator:torace normal conformat.
Ampliatii,sonoritate ,vibratii vocale ,murmur vesicular:normale.
Aparat cardiovascular: socul apexian in spatial V intercostals,zgomote cardiace ritmice,bine batute;nu se
percep sufluri orificiale .Puls =76/b min.TA=115/70.
Aparat digestive: reflexul de deglutitie prezent ,abdomen suplu ,nedureros.Ficat in limite normale
Splina nu se palpeaza.Constipatie.
Aparat urinar:incontinenta urinara.Rinichi nu se palpeaza.
Sistem nervos si endocrine:bolavul nu vorbeste ,urmareste cu privirea uneori,nu coopereaza la
examen,nu executa ordinele .Redoarea cefii.Nu are paralizii ale membrelor.
Bolnavul se opune miscarilor pasive; contractura pare a fi voluntara.ROT abolite.Reflexul cutaneo-
plantar in reflexive.
11.6.Examene de laborator
11-XII:
Hemograma si leucograma normale;
ECG-normala;
EEG-semne de encefalopatie;
12.XII:
Glicemie :80mg/100 ml
Sumar de urina :normal
Glicozurie;absenta.
11.7.Evolutia
Dupa 2 zile de la internare,starea incepe sa se amelioreze ,devine prezent ,raspunde monosilabic la
intrebari
In zilele urmatoare are momente de agitatie ,este dezorientat in timp si spatiu ,are amnezie antero si
retrograde,ulterior subiectiv si obiectiv,ameliorare neta dar lenta.
Inainte de iesirea din spital examenul neurologic a fost in limite normale ,EEG,care initial aratase
semene de encefalopatie s-a ameliorat.
11.8.Tratament:
Oxigen
Vitamine :B1,B6,B12,C.
Glucoza :33%intravenos+5%perfuzie
11.9.Diagnostic
Encefalopatie toxica severa dupa intoxicatie profesionla acuta recenta cu oxid de carbon.
11.10.Recomandari la iesirea din spital:
Va evita orice expunere la oxid de carbon
33
Dispenzarizare
Repetarea EEG dupa 10 zile
Tratamnet cu acid glutamic,vitamina B6 si B12
Control dupa 6 luni
11.11.Reinternari
Dupa 7 luni –Diagnostic:discret sindrom astenic.Nu prezinta sechele neurologice sau modificari electro-
encefalografice dupa intoxicatia acuta profesionala cu CO in antecedente.
Dupa 1 an de la accident –Diagnostic:crize comitiale(grand mal) dupa intoxicatia acuta cu CO
Dupa 1 an si jumatate de la accident –Diagnostic:crize comitiale(confirmate clinic si EEG) dupa
intoxicatie acuta grava cu CO
Dupa 2 ani de la accident -Diagnostic:crize comitiale subintrante dupa intoxicatia acuta profesionala cu
CO in antecedente.
Dupa 3 ani de la accident-Diagnostic:crize comitiale majore dupa intoxicatia cu CO.
Stare de agitatie psihomotorie extrema recenta .Tulburari de comportament ,agresivitate.
Tratament efectuat dupa aparitia crizelor comitiale:
Fenitoin,Fenobarbital,Diazepam,Tioridazin
In momente de agitatie: Nozinan,Plegomazin
11.12.Comentarii
11.12.1.Pe ce baze s-a pus diagnosticul?
In acest caz diagnosticul de intoxicatie profesionala cu CO a fost pus in special pe baza expunerii
accidentale la gazele rezultate din arderea partiala a metanului(care contin un procent ridicat de
CO).Clinic,bolnavul a prezentat o simptomatologie predominant nervoasa.Nu s-a efectuat dozarea
carboxihemoglobinei imediat dupa accident
11.12.2.Diagnostic diferential
Bolnavul fiind in coma ,s-ar fi putut face diagnosticul cu come de alta natura,in special
cu cea traumatica.
11.12.3.In cazul de intoxicatie prezentat ,s-au facut o serie de greseli:
O prima greseala este a muncitorului in varsta care a lucrat fara masca ,nu a pus in functiune sistemul de
ventilatie existent,a parasit atelierul ,lasandu-l singur pe elevul care il ajuta.
A doua greseala consta in faptul ca bolnavului nu i s-a recoltat ,imediat dupa accident o proba de sange
pentru dozarea carboxihemoglobinei (Se recolteaza sange venos ,care se pune intr-o eprubeta ce contine
anticoagulant:fluorura de Na=0,3%.Eprubeta se umple complet ,pentru ca sangele sa nu vina in contact
cu aerul ,se pune un dop etans si se trimite urgent la laborator)
A treia greseala :intarzierea administrarii oxigenului.
In mod obisnuit ,chiar daca s-a recoltat sange pentru dozarea COHb nu se asteapta rezultatul
laboratorului si se incepe imediat administrarea de oxigen si respiratie artificiala.Daca laboratorul
confirma prezenta COHb,se continua oxigenoterapia aproximativ atatea minute cat a fost concentratia
initiala a carboxihemoglobinei (de exemplu :pentru 40%COHb,se administreaza oxigen timp de cel
putin 40 de minute.

INTOXICATIA PROFESIONALA CU PLUMB

4. ETIOLOGIE
1.1. Factorul etiologic principal:plumbul(Pb)
Plumbul nu se gaseste ca atare in stare naturala ci numai in minereuri.Cel mai important minereu de
plumb este galena = sulfura de plumb,din care se extrage plumbul metalic.
1.1.1. Plumbul metalic:
- se topeste la 327 grade C,dar emite vapori la 450 grade C;cu cat creste temperatura plumbului topit,cu
34
atat creste cantitatea de vapori emisa.
- formeaza numeroase aliaje in combinatie cu alte metale.
Importanta practica:in locurile de munca unde se formeaza si/sau se topesc,se recupereaza aliaje din
plumb ,exista risc de intoxicatie cu plumb,deoarece topirea celorlalte metale componente ale
aliajelor(stibiu,zinc etc.)necesita temperaturi peste 500grade C,deci temperaturi la care plumbul va emite
vapori.
1.1.2. Oxizii de plumb:
- monoxidul de plumb,PbO=litarga sau masicot(galben)
- carbonatul basic de plumb,Pb3O4=minium de plumb(rosu)
1.1.3. Saruri anorganice de plumb:
- carbonatul de plumb,PbCO3=ceruzita
- carbonatul bazic de plumb,1PbCO3+Pb(OH)2=ceruza(plumb alb)
- cromatul de plumb,PbCr2O3(galben)
- azida de plumb,Pb(N3)2;
1.1.4. Saruri organice de plumb:
- tetraetilul de plumb,Pb(C2H5)4;
- stearat de plumb
- naftenat de plumb
1.2. Factori etiologici favorizanti(secundari)
1.2.1. Apartinand de organism:efort fizic intens,surmenaj,subnutritie,alcoolism,viroze,apritia unei
acidoze metabolice,femeile ,adolescentii si tinerii;
1.2.2. Apartinand mediului de munca sau unor aspecte organizatorice:
spatii inchise neventilate,ventilatie deficitara,nerespectarea igienei individuale,nerespectarea regulilor de
protectie a muncii,nefolosirea de echipamente individuale de protectie specifice.
1.3. Timp probabil de expunere pana la aparitia intoxicatiei:
2-3 luni pana la 2-3 ani (functie de cantitatea de plumb absorbita si de particularitatile individuale
:-prezenta factorilor favorizanti).
1.4. Locuri de munca,operatii tehnologice ,profesiuni expuse:
1.4.1. Pb metalic si oxizi de plumb:
- extragerea plumbului din minereri;
- topirea si turnarea plumbului si a aliajelor de plumb,recuperarea deseurilor de plumb;
- industria de acumulatori,repararea lor;
- fabricarea cristalului etc.
1.4.2. Oxizi de plumb(coloranti) si saruri anorganice de plumb:
- fabricarea de vopsele,glazuri,lacuri,emailuri,pe baza de plumb;
- industria ceramicei,portelanului si teracotei etc. pe baza de plumb.
1.4.3. Saruri organice de plumb:
- fabricarea benzinei etilate(pentru aviatie,benzina Premium etc.);
- industria maselor plastice unde se utilizeza stearat.

5. PATOGENIA
2.1. Patrunderea in organism:numai pe cale respiratorie si digestiva.
Pe cale cutanata si mucoase:numai tetraetilul de plumb.
2.2. Circulatie,raspandire,localizare (organe tinta)
Circula legat de membrana hematiei=90%.De aceea plumbemia(Pb-S) se face in sangele total,deci
recoltarea sangelui se face in eprubete cu heparina,fluorura de sodium,EDTA.
Depozitare:
Initiala :in tesuturile organelor parenchimatoase(ficat,rinichi,splina),de unde poate fi mobilizat.
Secundara:in spongioasa osului ,de unde poate fi mobilizat.
35
Definitiva:in compacta osului,de unde nu poate fi mobilizat.
2.3. Biotransformarea:nu este cazul.
2.4. Eliminarea din organism:
- principala:urina(importanta diagnostica si terapeutica)
- secundara:- firul de par(importanta diagnostica)
- lapte de mama(importanta profilactica)
- placenta(importanta profilactica).
2.5. Mecanism de actiune
a)Mecanism enzimatic:actiune asupra enzimelor ce intervin in sinteza hemului(dehidraza aciduluidelta
aminolevulinic,hemasintetaza etc)
b)Mecanism hemolitic:hemoliza intravasculara;
c)Constructia musculaturii netede:vasculare,intestinale.
2.6. Absorbtia fiziologica de plumb :0,5 mg/zi prin apa ,alimente ,aer etc.

6. TABLOUL CLINIC
3.1. Sindromul astenovegetativ:astenie ,labilitate de puls si TA ,tulburari de somn,de
atentie,dermografism accentuat+maini umede.
3.2. Sindromul digestiv:
3.2.1. manifestare acuta=colica saturnina
Simptome: - dureri puternice periombilicale,cu caracter intermitent;
- constipatie;
- greturi,varsaturi
Semne: - abdomen normal conformat;
- durerea cedeaza la presiunea profunda a abdomenului;
- bradicardie;
- cresterea tensiunii arteriale temporara;
- lizereu gingival.
3.2.2. Manifestare cronica=tulburari digestive,lizereu gingival.
3.3. Sindrom nervos:
3.3.1. manifestare acuta=encefalopatia saturnina (rar intalnita profesional,mai frecvent la cei ce
consuma tuica poluata cu plumb):cefalee,halucinatii,delir.
3.3.2. manifestare cronica :pareza sau paralizia nervului radial
3.4. Sindrom pseudoreumatic:
Dureri articulare neritmate de conditiile meteorologice ci de prezenta la locul de munca.
3.5. Sindrom anemic:facies palid specific

7. DIAGNOSTIC POZITIV
4.1. Stabilirea expunerii profesionale
4.1.1 . Subiectiv:anamneza profesionala
4.1.2 . Obiectiv:
- determinari de plumb in aerul locului de munca, ce arata depasirea concentratiilor admisibile
- documente oficiale privind vechimea profesionala
4.1.3. Vizitarea locului de munca
4.2. Tabloul clinic:prezenta unuia,mai multor sau tuturor sindroamelor clinice sus amintite.
4.3. Examene de laborator sau paraclinice
4.3.1. Indicatori de expunere:
- Pb-S(plumbemia)-peste 70ug/100ml-certitudine de intoxicatie
- Pb-U(plumburia)-peste200 ug/100ml
36
- Pb-O-Pb in os
4.3.2. Indicatori de efect biologic:
- ALA-U(acid deltaaminolevulinic in urina):peste 20mg/l
- CP-U(coproporfirine in urina)-peste 300ug/l
- Hb scazuta -sub 11g%-la femei
-sub 12%-la barbati
- Ht scazut -sub 40%-la femei
-sub 42%-la barbati
- hematii cu granulatii bazofile(HGB)
- normal=sub 500HGB la 1 milion de hematii
- sigur intoxicatie cu Pb=peste 5000HGB la 1 milion de hematii-certitudine de intoxicatie
- sideremia=crescuta(hipersideremie);
- scaderea vitezei de conducere motorize in nervul radial:sub 50m/s.
4.3.3. Proba eliminarii de plumb provocata de EDETAMIN(eliminare total pe 5 zile ,corectat la
diureza normala):
- normala=sub 2 mg Pb-U
- absortia crescuta =intre 2-12 mg Pb-U
- intoxicatie cu plumb=peste 12 mg Pb-U

8. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
5.1. Colica saturnina - colica renala
- colica hepatica
- ocluzie intestinala
- ulcer gastric sau duodenal perforat
- apendicita acuta
5.2. Anemie - hepatita virala
- anemie hemolitica de alta natura cu icter
5.3. Encefalopatie saturnina:alte encefalopatii

9. SECHELE
6.1. Nefroza cronica
6.2. Arterioscleroza
6.3. Hipertensiune arteriala

10. TRATAMENT
7.1. Etiologic:
7.1.1. Intreruperea expunerii profesionale la plumb
7.1.2. Administrare de EDETAMIN
EDETAMIN=sarea monocalcica disodica a acidului etilendiaminotetraacetic
- 2 fiole(2g)intravenous lent ,dimineata si seara ,timp de 5 zile,timp in care se strange urina si se
determina cantitatea de plumb totala eliminate pe 5 zile;
- pauza 3 sau 5 zile ;
-se repeta cura(2 fiole/zit imp de 5 zile)daca cantitatea totala de plumb eliminate pe timp de 5 zile
depaseste 12mg,la prima descarcare
ATENTIE Inainte de inceperea tratamentului cu EDETAMIN se face controlul functiei
renale=creatinina sanguina ,uree sanguina ,sumar de urina,In caz de existenta unei deficiente functionale
renale creatinina sau uree sanguina.
Alternative –DMSA(Succiner)= 30 mg/kg(per os)
37
 -DMPS(Unithiol)=30/kg(per os)
7.2. Patogenic:vitaminoterapie cu spectru larg(B1,B6,C etc.).
7.3. Simptomatic:
- in colica saturinina pentru calmarea durerii –pleomazin(prozim),1-2 fiole de 25 mg intramuscular.
ATENTIE:
Avand un efect hipotensor puternic,bolnavul va fi insotit pentru nevoile firesti sau eventual pentru a
merge la laborator ,de o persoana.
- in encefalopatia saturnina :Diazepam,Plegomazin,Fenobarbital.

11. PROFILAXIE
8.1. Masuri tehnico-organizatorice
8.1.1. Eliminarea plumbului din procesul tehnologic.
8.1.2. Automatizarea unor procese tehnologice,care sa indeparteze pe muncitori de sursele de emisie a
vaporilor sau pulberilor de plumb
8.1.3. Izolarea aparaturii si/sau a proceselor tehnologice generatoare de vapori sau pulberi de plumb
de locul unde lucreaza muncitorul
8.1.4. Impiedicarea patrunderii vaporilor si pulberilor de plumb in aerul locului de munca
prin:etanseizarea proceselor de topire ,rafinare,macinare,ventilatie locala,utilizarea de procedee
umede,ventilatie generala
8.1.5. Impiedicarea sau diminuarea actiunii plumbului asupra muncitorilor prin:
- reducerea efortului fizic
- inzestrarea si obligarea folosirii echipamentului de protectie individuala;intrtinerea lui in buna stare
- regim corespunzator(succesiunea perioadelor de munca si a celor de repaus) cu conditii de repaus
corespunzatoare
- realizarea si buna intretinere a anexelor social saniatare (vestiare,dusuri,WC-uri)
- reducerea zilei de munca in anumite cazuri(6 ore/schimb)
- alimentarea rationala si de protectie
- instructaj eficient de protectie a muncii si respectarea disciplinei tehnologice
Masurile tehnice au ca scop principal realizarea unor concentratii de Pb in aerul locurilor de munca sub
concentratiile admisibile
Concentratia admisibila de Pb si compusi (in afara PbS-sulfura de plumb):
- concentratia admisibila medie :0,05 mg/metru cub
- concentratia admisibila de varf :0,1 mg/metru cub
8.2. Masuri medicale
8.2.1. Recunoasterea riscului profesional de intoxicatie cu plumb prin:
- cunoasterea procesului(proceselor )tehnologic cu precizarea formei chimice (oxizi ,carbonat basic de
plumb)si a starii de agregare (vapori,pulberi)
Aceasta recunoastere a riscului de intoxicatie este necesara pentru a face :
- catagrafia muncitorilor expusi;
- catagrafia profesiunilor expuse;
- catagrafia locurilor de munca expuse;
- catagrafia proceselor tehnologice cu risc
- studii epidemiologice
8.2.2. Examenul medical la angajare care consta din:
- examenele obisnuite pentru orice loc de munca
- determinarea hematocritului si hemoglobinei
- examen sumar de urina
Contraindicatii medicale(pentru locurile de munca unde concentatiile admisibile sunt depasite ,deci nu
simplist unde se lucreaza cu plumb);
38
- hipertensiune arteriala;
- cardiopatia ischemica
- boli cronice ale sistemului nervos central si periferic;
- afectiuni psihice;
- anemii:-la barbati –Ht sub 42% ,Hb sub 12%;
-la femei- Ht sub 40% ,Hb sub 11%;
- porfirii
- nefropatii cronice ;
- femei in perioada de fertilitate,adolescenti
8.2.3. Controlul medical periodic
- la locul de munca cu concentratia de Pb in aer sub limitele admisibile
- anual:examen clinic,ALA-U sau CP-U
- la locul de munca cu concentratia de Pb in aer peste limitele admisibile
- anual:examen clinic,ALA-U sau CP-U,Pb-U,Hb,Ht
La locurile de munca in care depasesc limitele admisibile,examinarile prevazute(eventual si plumbemia
–Pb-S)se vor efectua la intervale mai scurte ,care vor fi stabilite de medicii de medicina muncii ,in
functie de dimensiunea riscului.
8.2.4. Informarea si formarea in domeniul profilaxiei si acordarii primului ajutor
- se va avea in vedere realizarea masurilor tehnico-organizatorice,recomandate prin proces verbal de
constatare cu recomandari ,discutii in cadrul consiliului de administratie al unitatii ,consilierea
patronului.
- pentru muncitori se va avea in vedere in special:
*suprimarea fumatului la locurile de munca
*interzicerea consumarii hranei la locul de munca
*respectarea meselor individuale inaintea luarii meselor, a fumatului la locurile de munca unde acesta se
permite;
*purtarea corecta a echipamentului de protectie;
*respectarea igienei individuale la sfarsitul schimbului;
*consumarea alimentatiei de protectie (lapte) in timpul schimbului;
*diminuarea consumului de alcool (atentie mai ales la tuica produsa de producatorii particulari,care
poate contine plumb);
*cunoasterea primelor semne de boala;
*prezentarea obligatoriu la examenul medical periodic etc.
Cel mai bun indicator de expunere este Pb-S.Metoda de determinare a Pb in sange admisa pe plan
international este meoda spectrofotometrica de absorbtie atomica.
Rezultatele determinarilor de Pb in urina trebuie raportate la g creatinina urinara.
Exemple:Pb-U=250µg/g creatinina.
Limitele normale ale sideremiei sunt in functie de metoda utilizata:
exemple:cu metoda Merk test:
-barbati 59-158µg/dL(10,5-28,3µmol/L)
-femei 37-145µg//dL(6,6-26µmol/L)

INTOXICATIA PROFESIONALA CU GAZE SI VAPORI IRITANTI

DEFINITIE Gazele si vaporii iritanti sunt substante chimice cu mare reactivitate chimica,care au in
comun producerea unei excitari(iritare)anormale a receptorilor de la nivelul aparatului respirator,a
mucoaselor(conjunctiva bucala ,gastrica etc.) si tegumentelor.
Excitare anormala :concentratii mari si /sau durata prelungita de expunere.
1. ETIOLOGIE
39
1.1. Factori etiologici principali :
a.Halogenii si acizii lor :clor si acid clorhidric,fluor si acid fluorhidric,brom si acid
bromhidric,fosfogen(clorura de CO)
b.Compusii sulfului :bioxid de sulf,trioxid de sulf,acid sulfuric,hidrogen sulfurat ,dimetilsulfat.
c.Compusii azotului :oxizii de azot ,acid azotic,amoniac
d.Compusii fosforului ;tetraclorura de fosfor,oxiclorura de fosfor
e.Alte substante :acroleina,izocianati
f.Substante cu actiune secundar iritativa :vaporii de solventi organici(benzen,alcool
metilic,tetraclorura de carbon)
1.2. Factori etiologici favorizanti :leziuni inflamatorii ale aparatului respirator ,ale mucoaselor,ale
tegumentelor
1.3. Timpul de expunere probabil :
In cazul intoxicatiei acute :minute-ore.
1.4. Locuri de munca,operatii tehnologice ,profesiuni expuse
- prelucrarea clorului(industria clorosodica),preparare de clorati si hipoclorati(industria
chimica),inalbirea celulozei(fabrici de hartie),inalbirea bumbacului(industria textila ) etc
- fabricarea superfosfatilor ,insecticidelor,gravarea pe sticla si matisarea acestora,operatori de la sectiile
de electroliza in industria de aluminiu =fluor si acid fluorhidric
- fabricarea acidului sulfuric,producerea de hartie,de amidon,de sulfiti si tiosulfati,agent de albire pentru
zahar textile piele in industria chimica de sinteza (sulfura de carbon),conservarea de materiale organice
(fabrici de consevare) etc.=SO2
- instalatiile de decantare si canalizare ale fabricilor de hartie ,fabricilor de zahar,tabacarii,industria
fibrelor artificiale=H2S
- operatii de nitrare si nitratare,fabricarea de coloranti ,explozive ,procesele de sudura autogena si
electrica,in silozuri prost ventilate (la scurt timp dupa umplerea lor cu cereale),ca urmare a fermentatiei
cerealelor nematurate sau a celor tratate prealabil cu ingrasaminte azotate etc.=oxizi de azot ;
-fabricarea ingrasamintelor azotoase ,a acidului azotic,industria frigotehnica,sinteza ureei,fabrici de
coloranti ,in sectorul zootehnic,ca urmare a degradarii unei cantitati mari de urina ,dar cel mai mare
pericol il reprezinta locurile de munca unde se gaseste amoniacul sub forma de gaz comprimat ,deoarece
in aceste conditii pot aparea brusc cantitati mari de gaze etc.=amoniac

2. PATOGENIE
2.1. Patogenie generala
a.Factori care conditioneza gravitatea intoxicatiei
Gravitatea actiunii toxice este in functie de :
- concentratia in aer ;
- durata de expunere ;
- solubilitatea in solutii apoase :cu cat sunt mai solubile in solutii apoase cu atat actiunea se localizeaza
pe caile aeriene superioare.
b.Principalele fenomene ce apar in comun la toate gazele si vaporii irtanti
Fenomene dureroase :arsuri intepaturi etc ,localizate la diferite nivele a le aparatului respirator,dar mai
ales retrosternal.
Fenomene reflexe : - de natura motorie : stranut, tuse, constrictie bronsica
-de natura secretorie : hipersecretie a glandelor nazale, bronsica, conjunctivala etc.
-de natura vasculara : congestia cailor respiratorii

40
 III. ACCIDENTE DETERMINATE DE CURENTUL ELECTRIC
1.generalitati
2.consecinte asupra organismului
3.primul-ajutor

1. GENERALITATI
Fenomenele care apar in organism ca urmare a trecerii curentului electric definesc conceptul de
electrocutare sau soc electric.
Consecintele se manifesta prin vatamari de diferite grade, pana la deces.
Consecintele electrocutarii depind de urmatorii 3 factori:
a.intensitatea curentului electric
b. timpul de trecere a curentului electric prin corp
c.traseul strabatut de curentul electric prin corp

A.INTENSITATEA CURENTULUI ELECTRIC

Intensitatea a carei limita de suportabilitate a fost stabilita experimental si care este considerata
nepericuloasa este de :
-10 mA in cazul curentului alternativ de frecventa industriala
-50 mA in cazul curentului continuu
In general, omul nu reuseste sa se desprinda singur din circuitul electric din cauza spaimei, precum si
din cauza contractiilor musculare care nu permit desprinderea de circuit.
Intensitatea curentului electric care strabate corpul omenesc, atunci cand se stabileste o tensiune
accidentala intre 2 puncte de contact ale organismului, depinde de rezistenta electrica a corpului.
Rezistenta electrica depinde de factori externi : umiditatea si temperatura aerului, gradul de umezire al
pielii. Factori interni : transpiratie, febra, continutul de alcool din sange, starea de oboseala.
Rezistenta corpului omenesc variaza intre 500-3000 ohmi.
In calculul sistemelor de protectie se iau in considerare valoarea de 1000 ohmi pentru cazul atingerilor
directe si 3000 ohmi in cazul celor indirecte.
In functie de intensitatea curentului electric care strabate organismul se produc, gradual, urmatoarele
efecte:
intre 0,5-2 mA : pragul de senzatie, variabil
- intre 2-3 mA :senzatie usoara de tremur, intepatura
- intre 3-10 mA :convulsii, soc electric
- intre 10-18 mA : senzatie dureroasa, contractii musculare
- intre 18-25 mA : dificultati in respiratie
- intre 25-75 mA : soc electric sever
- intre 75-200 mA : fibrilatie ventriculara
- intre 200-1000 mA: apar semne (arsuri) la punctele de intrare si de iesire din organism
- intre 1000-4000 mA: arsuri grave, extinse

B. TIMPUL DE EXPUNERE
Este in raport cu intensitatea curentului electric. Cu cat timpul este mai scurt, cu atat valoarea
curentului la care victima se poate desprinde este mai mare si invers.
Astfel , limitele timpului de deconectare a instalatiilor electrice de joasa tensiune trebuie sa fie de 0,2 sec
pentru tensiuni de pana la 250 V si de 0,1 sec pentru tensiuni de pana la 500V.

41
C. TRASEUL CURENTULUI ELECTRIC
Sunt considerate foarte periculoase caile: mana stanga-piciorul drept(axa inimii) , precum si mana
dreapta –marginea superioara a bazinului.

2. CONSECINTE ASUPRA ORGANISMULUI

-urmari imediate: paralizarea functiilor respiratorii si/sau circulatorii , respectiv stop respirator si/sau
stop cardiac , ori deces instantaneu prin fibrilatie ventriculara
- urmari intarziate (ore, zile): slabirea fortei musculare, amorteli, la reluarea activitatii pot apare tulburari
care influenteaza centrul generator de excitatii al inimii.

3. PRIMUL AJUTOR
a) scoaterea accidentatului de sub actiunea curentului electric pentru instalatiile cu tensiunea sub 1000V:
- daca victima este in contact cu instalatia electrica si se afla la inaltime se iau masuri pentru evitarea
consecintelor caderii
- intreruperea tensiunii (prin scoaterea sigurantelor, scoaterea din priza)
- daca scoaterea de sub tensiune a instalatiei necesita timp se scoate victima de sub tensiune prin
utilizarea unor echipamente sau materiale aflate la indemana.
Pentru instalatii cu tensiune de peste 1000V:
- apropierea salvatorului de victima reprezinta un pericol pentru salvator
- deconectarea instalatiei doar de catre o persoana care cunoaste bine instalatia.
- scoaterea victimei se va face doar de persoana instruita, care foloseste mijloace de protectie
electroizolante (cizme si manusi de inalta tensiune, stanga de manevra)
- daca victimei i s-au aprins hainele se va proceda la stingerea acestora, prin inabusire.
b) determinarea starii clinice a victimei
- daca este constient: se poate stabili contact verbal cu acesta, sub forma intrebarilor, concomitent cu
actiunea de calmare, de linistire; se cauta semne exterioare ale starii de rau (caracteristicile pulsului si
respiratiei, culoarea pielii, transpiratia fetei si a palmelor).
- daca este inconstient: daca nu exista contraindicatii se aseaza victima in pozitie culcat pe spate, pe o
suprafata plana si rigida.
- se desfac hainele la gat, piept si abdomen
- se verifica pulsul si respiratia
- in cazul lipsei functiilor vitale se va face respiratie artificiala sau reanimare cardio-respiratorie.
c) alte vatamari (arsuri, fracturi, tulburari de vedere etc)
Victimele constiente semnaleaza aceste simptome dureroase. In cazul celor inconstienti, cercetarea
vatamarilor se va face numai vizual, fara a misca si dezbraca inutil victima, dupa verificarea pulsului si a
respiratiei.
In functie de tipul vatamarii se va acorda primul-ajutor.
Orice electrocutat va fi transportat la spital pentru supraveghere , deoarece pot apare ulterior tulburari de
ritm cardiac.

Parametrii fiziologici ai organismului sunt urmatorii:

-constienta:cu exceptia somnului fiziologic, omul este constient cand si unde se afla, poate executa
comenzi si poate vorbi coerent
-tensiune arteriala: 120-130/70-80 mm Hg
-puls: 60-100 batai/minut, regulat
-respiratii:16-18 respiratii/minut
-temperatura:36-37 C
Semne de alarma:
- tegumente palide+oboseala nejustificata
42
- transpiratii abundente, fara febra
- dureri de cap(cefalee)+varsaturi
- varsaturi+intoleranta la lumina
- varsaturi in „zat de cafea”
- paloare + somnolenta
- palpitatii/puls neregulat
- dureri in piept
- respiratie greoaie+cianoza tegumentelor

CLASIFICAREA ACCIDENTELOR

1.ACCIDENTE MECANICE-provocate de obiecte taioase, dure care produc contuzii si plagi

2.ACCIDENTE ELECTRICE-provocate de actiunea curentului electric care provoaca arsuri si
electrocutari
3.ACCIDENTE TERMICE-provocate de actiunea unor substante sau corpuri fierbinti care produc
arsuri termice
4.ACCIDENTE CHIMICE-provocate de actiunea unor substante chimice care produc arsuri chimice
sau intoxicatii

PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE INFARCT MIOCARDIC ACUT

Infarctul miocardic acut (IMA) este o complicatie a cardiopatiei ischemice caracterizata prin obstructia
completa si brusca a arterelor coronare, ceea ce duce la distrugerea regionala a muschiului cardiac.
Cauza principala o constituie ateroscleroza coronariana-formarea placii de aterom la nivel coronarian,
pe care se formeaza rapid un tromb ce obstrueaza brusc fluxul de sange ce ar trebui sa hraneasca
miocardul
Bolnavii cu risc crescut de a face IMA
- bolnavii cu cardiopatie ischemica
- factorii de risc cardiovascular: colesterolul, HTA, diabetul zaharat, fumatul, stresul
Durerea este principala manifestare; durere cu caracter atroce, sfasietor,precum o lovitura de pumnal,cu
localizare in piept, cu durata mai mare de 30 minute, care creeaza bolnavului senzatia de moarte, insotita
de greata, varsaturi, dureri abdominale.

PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ATAC CEREBRAL

Semnele sunt: pierderea constientei, paralizia muschilor faciali, stare de slabiciune pe o parte sau alta a
corpului, dificultati in respiratie, dilatarea pupilelor, probleme de vorbire.
1.daca victima nu respira si nu are puls se face imediat respiratie gura la gura si masaj cardiac extern
2.daca victima nu respira dar are puls se face respiratie gura la gura
3.se solicita ajutor la 112
4.daca victima are tratament medicamentos cardiac si este constienta o ajutam in luarea medicamentului,
conform dozei prescrise
5.se mentine victima la caldura, de preferinta in pozitie sezand, pana la sosirea medicului.

STOPUL RESPIRATOR
Este starea organismului caracterizata prin oprirea respiratiei, lipsa oxigenului in sange, ceea ce duce la
distrugerea tesuturilor vitale si implicit la moarte.
Semne de tulburari respiratorii:
- respiratie neregulata, superficiala
43
- respiratie zgomotoasa, dificila
Respiratia artificiala reprezinta tehnica de alimentare a plamanilor cu aer; trebuie inceputa imediat,
deoarece organele vitale nu pot functiona fara oxigen

ETAPE:
1. aprecierea capacitatii de raspuns a victimei
- se confirma starea de inconstienta; se prinde de umar, este scuturat,este intrebat- se verifica capacitatea
de a raspunde
- daca exista leziuni ale capului si gatului se imobilizeaza acestea inainte de a solicita raspuns
2. eliberarea cailor respiratorii
- cand o persoana devine inconstienta, muschii capului si ai gatului se relaxeaza. Daca victima este pe
spate, limba ii poate cadea spre fundul gatului, inchizand calea de patrundere a aerului si astfel respiratia
inceteaza.
a. hiperextensia capului si ridicarea barbiei
Se foloseste daca nu exista vatamari ale gatului
Se pune o mana pe fruntea accidentatului si cu cealalta mana se ridica mandibula, pentru deschiderea
maxima a cailor respiratorii
b. impingerea mandibulei fara rasturnarea capului
Se foloseste daca exista leziuni ale gatului
Se tine capul fix, se apuca mandibula cu degetele 2 si 4 ale fiecarei maini si se impinge usor inainte, spre
torace; cu degetele mari se deschide gura.
3. verificarea existentei respiratiei
Se pune urechea langa gura si nasul victimei
Se urmareste miscarea sus-jos a toracelui, timp de 3-5 sec.
4. verificarea ventilatiei plamanilor
Respiratie gura-la-gura: se sta lateral de victima, se acopera nasul acestuia cu obrazul, se sufla usor aer,
timp de 1-1,5sec pentru fiecare respiratie.
Dupa fiecare respiratie se ridica gura, se urmareste toracele victimei
Respiratie gura-la-gura, strangand narile intre aratator si degetul mare.
5. verificarea existentei pulsului
La artera carotida, unilateral, cu degetul 2,3,4, lateral, pe lungimea muschilor gatului.
Daca pulsul este slab, se urmareste timp de 5-10 sec, daca nu se trece la MCE (masaj cardiac extern).

MASAJUL CARDIAC EXTERN

Compresiile toracelui duc la cresterea presiunii in interior , exercitand presiune directa pe inima, cu
reluarea circulatiei sangelui spre inima, plamani si creier.
- victima se aseaza pe un plan tare si drept.
- ridicarea membrelor inferioare
- salvatorul ingenuncheaza lateral de victima, la nivelul umarului acestuia
- a nu se apasa pe varful sternului sau pe coaste
- toracele trebuie comprimat pe o distanta de 3,8-5 cm
- apasarea si relaxarea trebuie sa dureze un timp egal
-15 apasari-2 ventilatii=1 minut
-4 cicluri complete de 15 apasari si 2 ventilatii,apoi se verifica pulsul la carotida.

44
 SCHEMA Accident  Izolarea zonei incidentului
 Scoaterea din mediul toxic
RESUSCITARE  Semnalizarea luminoasă, sonoră
Punerea în siguranţă a  Întreruperea sursei de current electric
 Stingerea focului sau izolare
VICTIMEI şi SALVATORULUI

Evaluare rapidă (5-10s) a stării de conştienţă

(stimul verbal, dureros)

ALARMĂ
112
(nr. de urgenţă)
Evaluare,
INCONŞTIENT CONŞTIENT prim ajutor
eventuale leziuni

NU RESPIRĂ? DA POZIŢIE DE SIGURANŢĂ

Pentru evitarea aspirării lichidului unei eventuale
vărsături, cu excepţia: politraumatism, TCC, înec,
electrocutare, spânzurare
--- imobilizare cu guler cervical
PERMEABILIZAREA CĂILOR
RESPIRATORII

45
IV. DEMERSURI LEGALE PENTRU DECLARAREA BOLILOR
PROFESIONALE

46
47
48
49
50