CRR CL XII Liceu Organizator Banqueting
CRR CL XII Liceu Organizator Banqueting
CRR CL XII Liceu Organizator Banqueting
CURRICULUM
pentru
clasa a XII – a
Calificarea profesională
ORGANIZATOR BANQUETING
Domeniul de pregătire profesională: TURISM ȘI ALIMENTAȚIE
Domeniul de pregătire generală: ALIMENTAȚIE
2018
Acest curriculum a fost elaborat ca urmare a implementării proiectului “Curriculum Revizuit în Învăţământul
Profesional şi Tehnic (CRIPT)”, ID 58832.
Proiectul a fost finanțat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară:1 “Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe
cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.1 “Accesul la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate”
GRUPUL DE AUTORI:
BRUMAR CONSTANȚA Dr. Ec. Profesor grad didactic I, Dr., Colegiul Economic „Viilor”
București
COSTACHE RODICA Profesor, grad didactic I, Liceul Tehnologic „Voievodul Gelu” Zalău
COORDONARE CNDIPT:
Notă introductivă
Modulul, ”Politici de marketing”, componentă a ofertei educaționale (curriculare) pentru calificări
profesionale din domeniul de pregătire profesională Turism și alimentație, domeniul de pregătire
generală Alimentație, face parte din cultura de specialitate și pregătirea practică săptămânală,
aferente clasei a XII-a, învățământ liceal- filiera tehnologică.
Modulul are alocat un număr de 62 ore/an, conform planului de învățământ, din care :
31 ore/an – laborator tehnologic, prin metoda firma de exercițiu
Modulul „Politici de marketing” este centrat pe rezultate ale învățării și vizează dobândirea de
cunoștințe, abilități și atitudini necesare angajării pe piața muncii în una din ocupațiile specificate
în SPP-urile corespunzătoare calificărilor profesionale de nivel 4, din domeniul de pregătire
profesională Turism și alimentație, domeniul de pregătire generală Alimentație, sau în continuarea
pregătirii într-o calificare de nivel superior.
Structură modul
Sugestii metodologice
Rezultatele învățării reprezintă ceea ce o persoană înțelege, cunoaște și este capabilă să facă la
finalizarea unui proces de învățare. Rezultatele învățării se exprimă prin cunoștințe, abilități și
atitudini dobândite pe parcursul diferitelor experiențe de învățare formală, nonformală și informală.
Conținuturile modulului „Politici de marketing” trebuie să fie abordate într-o manieră integrată,
corelată cu particularitățile și cu nivelul inițial de pregătire al elevilor.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conținutul
modulului, în funcție de dificultatea temelor, de nivelul de cunoștințe anterioare ale colectivului cu
care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică și de ritmul de
asimilare a cunoștințelor de către colectivul instruit.
Se recomandă ca în cadrul laboratorului tehnologic să fie abordate în context profesional cu
preponderență următoarele teme: factori de influență ai mixului de marketing; lansarea unui produs
nou pe piață; gama de produse și servicii; strategii de produs; distribuția fizică; strategii de
distribuție; strategii de preț; utilizarea Internetului în promovarea produselor; strategii promoționale.
Modulul ,,Politici de marketing” are o structură flexibilă, deci poate încorpora, în orice moment al
procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Pregătirea se recomandă a se desfășura în
laboratoare sau/și în cabinete de specialitate, ateliere de instruire practică din unitatea de învățământ
sau de la operatorul economic, dotate conform recomandărilor menționate mai sus.
Pregătirea în laboratoarele tehnologice din unitatea de învățământ sau de la operatorul economic are
importanță deosebită în atingerea rezultatelor învățării.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activități de învățare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învățare ale fiecărui elev,
inclusiv adaptarea la elevii cu CES.
Acestea vizează următoarele aspecte:
aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive și operatorii ale
elevilor, pe exersarea potențialului psihofizic al acestora, pe transformarea elevului în
coparticipant la propria instruire și educație;
îmbinarea și alternanța sistematică a activităților bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observația proprie, exercițiul personal,
instruirea programată, experimentul și lucrul individual, tehnica muncii cu fișe) cu
activitățile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuțiilor, asaltului
de idei etc.;
folosirea unor metode care să favorizeze relația nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoașterii, prin recurgere la modele concrete;
însușirea unor metode de informare și de documentare independentă, care oferă
deschiderea spre autoinstruire, spre învățare continuă.
Competențele cheie integrate in modulul ”Politici de marketing” sunt din categoria:
Competențe digitale de utilizare a tehnologiei informației ca instrument de
învățare și cunoaștere;
Competențe de sensibilizare și de expresie culturală;
Competențe antreprenoriale;
Profesorul trebuie să promoveze experiențe de învățare prin conținuturi și activități, cât mai variate
care să susțină dezvoltarea potențialului fiecărui elev.
Turul galeriei
Desfășurare
Se comunică sarcina de lucru.
Se formează grupurile de lucru și se lucrează pe o foaie de format mare (afiș).
Produsul poate fi un desen, o schemă/ un circuit/ o organigramă etc.
Elevii prezintă în fața clasei produsul, explicând semnificațiile ideilor reprezentate și răspund
întrebărilor puse de colegi.
Se expun afișele într-o miniexpoziție etc.
Lângă fiecare afiș se lipește o foaie goală.
Li se cere grupurilor să facă un tur, cu oprire în fața fiecărui afiș, și să noteze pe foaia albă anexată
comentariile, sugestiile, întrebările lor.
Avantaje:
Elevii oferă și primesc feedback.
Elevii au șansa de a compara produsul muncii lor cu cel al altor echipe, în cadrul procesului de
autoevaluare.
Dezavantaje:
Dificultatea de a cuprinde mesajul integral al produselor colegilor.
Dificultatea de a sintetiza ideile esențiale.
Fișă de apreciere
Criterii de evaluare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 Aspect general
2 Acuratețea
informațiilor
3 Accesibilitatea
limbajului
4 Originalitate
5 Creativitate
6 Contribuții personale
7 Imagini sugestive
8 Documentare
9 Din oficiu 20
Punctaj final:
Punctaj final – maxim 100 de puncte (se adună punctajele acordate anterior, dar și 20 puncte din
oficiu) :
Evaluarea a fost realizată de echipa ......... formată din elevii:
...................................................................
............................................................
............................................................
............................................................
............................................................
...............................................................
Data ........................
Evaluare și feed-back:
o Activitatea se va evalua pe baza unei fișe de evaluare (detaliată la capitolul Sugestii privind
evaluarea)
Calificarea profesională: Organizator banqueting
Domeniul de pregătire profesională: Turism şi alimentaţie
Domeniul de pregătire generală: Turism
11
Sugestii privind evaluarea
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică, prin care profesorul
va măsura eficiența întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmărește măsura în care elevii
au achiziționat rezultatele învățării propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi:
a. La începutul modulului – evaluare inițială.
Instrumentele de evaluare pot fi orale și scrise.
Reflectă nivelul de pregătire al elevului.
b. În timpul parcurgerii modulului, prin forme de verificare continuă a rezultatelor învățării.
Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeași perioadă de timp.
c. Finală
Realizată printr-o metodă cu caracter aplicativ și integrat la sfârșitul procesului de
predare/ învățare și care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a
cunoștințelor, abilităților și atitudinilor.
Se propun următoarele instrumente de evaluare inițială:
Întrebări,
Chestionare,
Exerciții de tipul știu/vreau să știu/am învățat,
Brainstorming.
Sugerăm următoarele instrumente de evaluare continuă:
Fișe de observație,
Fișe test,
Fișe de lucru,
Fișe de autoevaluare,
Fișe de monitorizare a progresului,
Fișe pentru evaluarea/ autoevaluarea abilităților cheie,
Teste de verificare a cunoștințelor cu: itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală, itemi de
completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare
de probleme;
Fișa de autoevaluare a capacității colaborative,
Lista de verificare a proiectului,
Brainstorming,
Planificarea proiectului,
Fișă de observație,
Jurnalul elevului,
Teme de lucru,
Prezentare.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
Chestionare - cu grile de evaluare/autoevaluare.
Proiectul - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor și echipamentelor, acuratețea tehnică, modul de organizare a
ideilor și materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de
elevi.
Studiul de caz - care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări
electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
Portofoliul - care oferă informații despre rezultatele școlare ale elevilor, activitățile
extrașcolare etc.
Bibliografie
1. Balaure V., Adăscăliței V., Bălan C., Boboc Șt., Cătoiu I., Olteanu V., Pop N. Al.,
Teodorescu N. (2002), Marketing, Editura Expert, București.
2. Capotă V., Popa F., Ghinescu C. (2006), Marketingul afacerii, Filiera Tehnologică, profil
Servicii, Editura Akademos Art, București.
3. Ilie S., Tanislav C., Poștovei C., (2006), Marketingul afacerilor, manual pentru clasa a XI-a,
Filiera Tehnologică, Editura Oscar Print , București.
4. Ilie S., Tanislav C., Poștovei C., (2007), Mediul concurențial al afacerilor, manual pentru
clasa a XII-a, Filiera tehnologică, Editura Oscar Print , București.
5. Ph. Kotler- Managementul marketingului, Editura Teora, 2006.
6. Ph. Kotler și colectiv- Principiile marketingului, Editura Teora, 1998.
7. V. Manole, M Stoian- Marketing, Editura ASE, 2004.
8. http://www.biblioteca-digitala.ase.ro
9. http://www.magazinulprogresiv.ro/
10. http://www.revistademarketing.ro/
11. http://www.editurauranus.ro/marketing-online/rmko.html
12. http://www.revistabiz.ro/marketing.html
13. www.tvet.ro – este pagina web a Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului
Profesional și Tehnic, unde puteți accesa standardele de pregătire profesională și auxiliare
curriculare
14. www.lsda.org.uk - pe acest site găsiți documente de cercetare utile privind abilitățile cheie
15. www.roct.ro – Centrala Firmelor de Exerciţiu/Întreprinderilor Simulate din România
Modulul „Analiza economico- financiară” este centrat pe rezultate ale învățării și vizează
dobândirea de cunoștințe, abilități și atitudini necesare angajării pe piața muncii în una din
ocupațiile specificate în SPP-urile corespunzătoare calificărilor profesionale de nivel 4, din
domeniul de pregătire profesională Turism și alimentație, domeniul de pregătire generală
Alimentație, sau în continuarea pregătirii într-o calificare de nivel superior.
Structură modul
Corelarea dintre rezultatele învățării din SPP și conținuturile învățării
URÎ 13. Întocmirea situațiilor
financiare Conținuturile învățării
Rezultate ale învățării (codificate
conform SPP)
Cunoștințe Abilități Atitudini
13.1.1. 13.2.1. 13.3.1. I. Reprezentarea entității prin situații financiare:
13.2.2. 13.3.2. a. Lucrări premergătoare întocmirii situațiilor
13.2.3. 13.3.3. financiare
13.2.4. b. Abordări privind bilanțul entității – sursă
informațională a analizei financiare
c. Funcțiile bilanțului
d. Abordări privind contul de profit și pierdere
e. Raportarea situațiilor financiare anuale
II. Surse de finanțare ale entității:
a. Surse de finanțare internă – Capitalurile proprii
(capital social, prime de capital, rezerve din
reevaluare, rezerve, rezultatul exercițiului,
rezultatul reportat)
b. Surse de finanțare externe:
Credite bancare
Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni
Fonduri europene
13.1.2. 13.2.5. 13.3.1. III. Prezentarea, calcularea și analiza indicatorilor
13.1.3. 13.2.6. 13.3.2. economico-financiari
13.2.7. 13.3.3. a. Indicatori de lichiditate și solvabilitate
b. Indicatori de risc (datorii)
c. Indicatori de gestiune
d. Indicatori de profitabilitate
IV. Reprezentarea grafică și interpretarea
indicatorilor: histograma, poligonul frecvențelor,
Calificarea profesională: Organizator banqueting
Domeniul de pregătire profesională: Turism şi alimentaţie
Domeniul de pregătire generală: Turism
15
dreptunghiul și cercul de structură
Sugestii metodologice
Conținuturile modulului „Analiza economico-financiară” trebuie să fie abordate într-o manieră
integrată, corelată cu particularitățile și cu nivelul inițial de pregătire al elevilor.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conținutul
modulului, în funcție de dificultatea temelor, de nivelul de cunoștințe anterioare ale colectivului cu
care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică și de ritmul de
asimilare a cunoștințelor de către colectivul instruit.
Se recomandă ca în cadrul Firmei de exercițiu - laborator tehnologic să fie abordate în context
profesional cu preponderență următoarele aspecte: Reprezentarea firmei de exercițiu prin situații
financiare; Surse de finanțare ale entității; Prezentarea, calcularea și analizarea indicatorilor
economico-financiari în firma de exercițiu.
Modulul ,,Analiza economico-financiară” are o structură flexibilă, deci poate încorpora, în orice
moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Pregătirea se recomandă a se
desfășura în laboratoare sau/și în cabinete de specialitate, ateliere de instruire practică din unitatea
de învățământ sau de la operatorul economic, dotate conform recomandărilor menționate mai sus.
Întrebările care au rămas fără răspuns pot constitui temă pentru studiu individual acasă.
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică, prin care profesorul va
măsura eficiența întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmărește măsura în care elevii au
achiziționat rezultatele învățării propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi:
a. La începutul modulului – evaluare inițială
Instrumentele de evaluare pot fi orale și scrise
Reflectă nivelul de pregătire al elevului
b. În timpul parcurgerii modulului, prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învățării.
Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program
stabilit, evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeași perioadă de timp.
c. Finală
Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ și integrat la sfârșitul procesului de
predare/ învățare și care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a
cunoștințelor, abilităților și atitudinilor.
Obiective:
o Identificarea indicatorilor economico-financiari ai entității
o Colectarea informațiilor necesare determinării indicatorilor
o Calcularea indicatorilor economico-financiari
o Prezentarea semnificației indicatorilor
Notă introductivă
Modulul „Negociere și contractare” este centrat pe rezultate ale învățării și vizează dobândirea de
cunoștințe, abilități și atitudini necesare angajării pe piața muncii în una din ocupațiile specificate
în SPP-urile corespunzătoare calificărilor profesionale de nivel 4, din domeniul de pregătire
profesională Turism și alimentație, domeniul pregătirii generală Alimentație sau în continuarea
pregătirii într-o calificare de nivel superior.
Structură modul
Sugestii metodologice
Profesorul trebuie să promoveze experiența de învățare prin conținuturi și activități, cât mai variate
care să susțină dezvoltarea potențialului fiecărui elev.
Un exemplu de metodă didactică ce poate fi folosită în activitățile de învățare este metoda: Sinelg
Metoda se bazează pe o modalitate de codificare a textului care permite celui care învață să
citească, să înțeleagă în mod activ și pragmatic un conținut și înțelegerea sensului.
Obiective:
o Să identifice elementele contractului de vânzare – cumpărare
o Să analizeze contractul de vânzare – cumpărare
o Să se documenteze în legătură cu elementele ce necesită clarificări
Mod de lucru:
o Activitate individuală.
Resurse:
o Foi de hârtie.
Realizare:
În timpul lecturii elevii marchează pe contractul de vânzare – cumpărare dat spre studiu:
cunoștințele confirmate de text (√);
cunoștințele infirmate/contrazise de text (–);
cunoștințele noi, neîntâlnite până acum (+);
cunoștințele incerte, confuze, care merită să fie cercetate (?).
Evaluare și feed-back:
Informațiile obținute individual se discută în perechi/grupuri etc, apoi se comunică de către
perechi/grupuri profesorului fiecare dintre informațiile din fiecare coloană.
Profesorul le centralizează într-un tabel similar la tablă/flipchart.
Pentru evaluare, cadrul didactic, utilizează o Fișă prin care stabilește nivelul de atingere a
performanței.
Criteriul de observare DA NU
1. A respectat procedurile de lucru
2. A realizat sarcina de lucru în totalitate
3. A lucrat în mod independent
4. A cerut explicații suplimentare sau ajutor profesorului
5. Colaborarea cu membrii echipei de lucru, în scopul îndeplinirii
sarcinilor de la locul de muncă
Un exemplu de metodă creativă ce poate fi folosită în vederea formării unui rezultat al învățării este
Metoda scenariului.
Metoda scenariului - Scenariul poate fi considerat un caz special de model care ia în considerare
posibila evoluție viitoare a situației sub impactul unor factori sau variabile de natură ipotetică.
Concluziile sunt degajate pe baza unei analize obiective și a unei interpretări subiective. Abordarea
cel mai des folosită constă în utilizarea a două sau trei scenarii (pesimist, optimist, scenariu de bază)
fără a alege unul dintre aceste scenarii ca fiind cel cu cea mai mare probabilitate.
Obiective:
o Să descrie tacticile de negociere utilizând raționamente logice.
o Să realizeze oferta de bază/ specială.
o Să stabilească bugetul alocat achiziționării de produse/servicii.
o Să negocieze la nivel de firmă de exercițiu pentru vânzarea/cumpărarea de mărfuri/servicii.
Mod de lucru:
Activitate pe grupe.
Resurse:
Foi de hârtie.
Foi de flipchart.
Timp de lucru: 50 minute
Desfășurare:
Pregătire:
Se stabilesc patru echipe de negociatori (5 membri pentru fiecare echipă). Două dintre ele au ca
scop activități de vânzare în firma de exercițiu iar celelalte două activități de cumpărare. Fiecare
vânzător își stabilește oferta proprie (oferta de bază și oferta specială) pe care dorește să o
promoveze și să o negocieze cu una sau doua echipe de cumpărători; iar fiecare cumpărător are
alocat un buget pentru achiziționarea produselor/serviciilor.
Realizare:
Sarcini de lucru:
Echipa de vânzători:
Stabilirea ofertei de bază și a ofertei speciale.
Crearea unui scenariu de tranzacționare cu echipa de cumpărători.
Previzionarea rezultatelor tranzacționării.
Echipa de cumpărători:
Alocarea bugetului de cumpărare.
Crearea unui scenariu pentru tranzacționare.
Previzionarea rezultatelor tranzacționării.
Echipa de evaluatori:
Analiza comportamentului de cumpărare/vânzare (individual/pe echipe)
Evaluare și feed-back:
au loc prezentări și discuții în plen folosind regulile stabilite de profesor;
profesorul face aprecieri și recomandări subliniind aspectele importante legate de
comportamentul profesional din timpul derulării negocierilor.
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică, prin care profesorul va
măsura eficiența întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmărește măsura în care elevii au
achiziționat rezultatele învățării propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi:
a. La începutul modulului – evaluare inițială.
Instrumentele de evaluare pot fi orale și scrise.
Reflectă nivelul de pregătire al elevului.
b. În timpul parcurgerii modulului, prin forme de verificare continuă a rezultatelor învățării.
Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeași perioadă de timp.
c. Finală
Realizată printr-o metodă cu caracter aplicativ și integrat la sfârșitul procesului de
predare/ învățare și care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a
cunoștințelor, abilităților și atitudinilor.
Se propun următoarele instrumente de evaluare inițială:
Întrebări,
Chestionare,
Exerciții de tipul știu/vreau să știu/am învățat,
Brainstorming.
Sugerăm următoarele instrumente de evaluare continuă:
Fișe de observație,
Fișe test,
Fișe de lucru,
Fișe de autoevaluare,
Fișe de monitorizare a progresului,
Fișe pentru evaluarea/ autoevaluarea abilităților;
Teste de verificare a cunoștințelor cu: itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală, itemi de
completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare
de probleme,
Fișa de autoevaluare a capacității colaborative,
Lista de verificare a proiectului,
Brainstorming, planificarea proiectului,
Mozaicul,
Fișă de observație,
Portofoliul permite investigarea produselor elevilor. Încadrat într-o evaluare sumativă furnizează
nu doar o informație punctuală, într-un anumit moment al achizițiilor elevului, ci chiar o informație
privind evoluția și progresele înregistrate de acesta în timp, alături de informații importante despre
preocupările sale.
Modulul „Servicii de protocol” este centrat pe rezultate ale învățării și vizează dobândirea de
cunoștințe, abilități și atitudini necesare angajării pe piața muncii în una din ocupațiile specificate în
SPP-urile corespunzătoare calificărilor profesionale de nivel 4, din domeniul de pregătire
profesională Turism și alimentație, domeniul de pregătire generală Alimentație, sau în continuarea
pregătirii într-o calificare de nivel superior.
Structură modul
Sugestii metodologice
Conținuturile modulului „Servicii de protocol” trebuie să fie abordate într-o manieră integrată,
corelată cu particularitățile și cu nivelul inițial de pregătire al elevilor.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conținutul
modulului, în funcție de dificultatea temelor, de nivelul de cunoștințe anterioare ale colectivului cu
care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică și de ritmul de
asimilare a cunoștințelor de către colectivul instruit.
Modulul „Servicii de protocol” are o structură flexibilă, deci poate încorpora, în orice moment al
procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Pregătirea se recomandă a se desfășura în
laboratoare sau/și în cabinete de specialitate, ateliere de instruire practică din unitatea de învățământ
sau de la operatorul economic, dotate conform recomandărilor menționate mai sus.
Pregătirea în cabinete/ laboratoare tehnologice/ ateliere de instruire practică din unitatea de
învățământ sau de la operatorul economic are importanță deosebită în atingerea rezultatelor
învățării.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activități de învățare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învățare ale fiecărui elev,
inclusiv adaptarea la elevii cu CES.
Aceste activități de învățare vizează:
aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive și operatorii ale
elevilor, pe exersarea potențialului psihofizic al acestora, pe transformarea elevului în
coparticipant la propria instruire și educație;
îmbinarea și alternanța sistematică a activităților bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observația proprie, exercițiul personal,
instruirea programată, experimentul și lucrul individual, tehnica muncii cu fișe) cu
activitățile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuțiilor, asaltului
de idei etc;
folosirea unor metode care să favorizeze relația nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoașterii, prin recurgere la modele concrete;
însușirea unor metode de informare și de documentare independentă, care oferă
deschiderea spre autoinstruire, spre învățare continuă.
Profesorul trebuie să promoveze experiențe de învățare prin conținuturi și activități, cât mai variate
care să susțină dezvoltarea potențialului fiecărui elev.
Exemple de metode inovative de predare-învățare, fixare-sistematizare, rezolvare de
probleme, stimularea creativității, care pot fi utilizate în activitatea didactică:
Metoda Cubului este o strategie care facilitează analiza unui subiect din puncte de vedere
diferite și poate fi folosită în orice moment al lecției. Această metodă oferă elevilor posibilitatea de
a-și dezvolta competențele necesare unor abordări complexe.
Desfășurare
Se realizează un cub pe ale cărui fețe sunt scrise cuvintele: descrie, compară, analizează,
asociază, aplică, argumentează;
Se anunță tema pusă în discuție.
Se împarte clasa în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva cerinței de pe
una dintre fețele cubului.
Se redactează forma finală și împărtășirea ei celorlalte grupe.
Se afișează forma finală pentru a fi accesibilă tuturor elevilor.
Durată: 50 minute
Desfășurare:
Pregătire:
o Elevii sunt împărțiți în 6 grupe;
o Fiecare grupă primește una dintre cerințele precizate pe fețele cubului:
Grupa 1: Descrie bufetul și mise-en-place-ul specific.
Grupa 2: Compară mise-en-place-ul pentru bufet cu mise-en-place-ul pentru o acțiune cu
plasament la masă (masa de dejun).
Grupa 3: Analizează diferite modalități de realizare a mise-en-place-ului pentru bufet.
Grupa 4 : Asociază bufetul cu diferite ocazii la care s-ar preta această formă de organizare a
servirii.
Grupa 5: Aplică concret determinarea necesarului de obiecte de servire pentru mise-en-place-
ul bufetului pregătit pentru un număr dat de persoane.
Grupa 6: Argumentează avantajele și dezavantajele organizării bufetului la diferite
evenimente.
Realizare:
o Fiecare grupă redactează pe o foaie de flipchart concluziile la care ajuns, raportându-se la
sarcina primită.
o Toate foile de flipchart se vor expune pe tablă sau pe pereții sălii de clasă sau ai laboratorului,
pentru stabilirea concluziilor finale.
Fiecare grupă, printr-un reprezentant stabilit își prezintă rezultatul activității.
Sarcină de lucru: În echipe de câte 4 elevi, stabiliți necesarul de obiecte de inventar pentru
efectuarea mise-en-place-ului pentru un bufet la care se vor servi gustări și antreuri reci, fructe,
fursecuri și prăjituri, băuturi răcoritoare, apă, cafea și ceai, pentru un număr de 20 de persoane.
Efectuați în echipă mise-en-place-ul pentru bufetul organizat în condițiile mai sus amintite
colaborând în permanență cu colegii din echipă și cu cadrul didactic/tutorele.
Evaluarea fiecăruia dintre elevi va fi realizată de cadru didactic /tutore.
FIȘĂ DE EVALUARE
Evaluator: _______________________________
Elev: ____________________________________
Grupa:___________
Bibliografie
1. Brumar, Constanța (2006) – A B C – ul ospătarului, București: Ed. Diasfera;
2. Brumar, Constanța și colab. (2012) – Organizator banqueting, manuale pentru clasele a XI
– a și a XII – a, București: Editura CD Press
3. Cerghit, Ioan (2002) – Sisteme de instruire alternative și complementare. Structuri, stiluri și
strategii, București: Editura Aramis
4. Dincă, Cristian (2008) – Ospătar. Manual pentru calificarea ospătar (chelner), vânzător în
unități de alimentație publică, București: Ed. Didactică și Pedagogică R.A.;
5. Dobrescu, Emilian (2006) – Tehnica servirii consumatorilor, cls. XI-XII, București: Ed.
Didactică și Pedagogică R.A.;
6. Florea, Constantin, ș.a. (2004) – Manualul directorului de restaurant, București: Editura
THR-CG;
7. Lupu, Costică (2009) – Strategii didactice interactive, București: Ed. Didactică și Pedagogică
R.A;
8. Oprea, Crenguța Lăcrimioara (2009) – Strategii didactice interactive, București: Ed.
Didactică și Pedagogică R.A;
9. Nicolescu, Radu (1998) – Tehnologia restaurantelor, București: Editura Inter-Rebs;
10. Nicolescu Radu (1998) – Serviciile în turism și alimentație publică, București: Editura Sport-
turism,
11. Stavrositu, Stere (2006) – Arta serviciilor în restaurante, baruri, gastronomie, hoteluri,
pensiuni turistice, București: Fundația Arta serviciilor în turism.
12. Vintilă, Iuliana și colab. (2004) – Știință și artă în catering, București: Ed. Didactică și
Pedagogică R.A;
13. *** – www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca
Modulul are alocat un număr de 150 ore/an, conform planului de învățământ, din care :
90 ore/an – laborator tehnologic
60 ore/an – instruire practică
Modulul „Stagiu de pregătire practică în activități de protocol” este centrat pe rezultate ale
învățării și vizează dobândirea de cunoștințe, abilități și atitudini necesare angajării pe piața muncii
în calificarea profesională Organizator banqueting.
Structură modul
Corelarea dintre rezultatele învățării din SPP și conținuturile învățării
Modulul „Stagiu de pregătire practică în activități de protocol” are o structură flexibilă, deci
poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice.
Pregătirea se recomandă a se desfășura în laboratoare sau/și în cabinete de specialitate, ateliere de
instruire practică din unitatea de învățământ sau de la operatorul economic, dotate conform
recomandărilor menționate mai sus.
Pregătirea în cabinete/ laboratoare tehnologice/ ateliere de instruire practică din unitatea de
învățământ sau de la operatorul economic are importanță deosebită în atingerea rezultatelor
învățării.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activități de învățare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învățare ale fiecărui elev,
inclusiv adaptarea la elevii cu CES.
Profesorul trebuie să promoveze experiențe de învățare prin conținuturi și activități, cât mai variate
care să susțină dezvoltarea potențialului fiecărui elev.
Pentru eficientizarea activităților de instruire practică, din cadrul acestui modul recomandăm
utilizarea Jurnalului de practică, document simplu de gestionat atât de către cadrele didactice cât și
de către tutorii de practică, de la agenții economici unde elevii își desfășoară stagiile de practică.
Jurnalul de practică este în egală măsură o metodă de fixare și sistematizare a cunoștințelor și
deprinderilor cât și o metodă eficientă de verificare a măsurii în care elevul și-a realizat sarcinile de
lucru în condițiile specifice desfășurării activității practice.
JURNAL DE PRACTICĂ
Obiective:
o Să relaționeze cu colegii pentru a stabili necesarului de obiecte de servire pentru catering;
o Să efectueze corect etapele de pregătire a spațiului pentru evenimentul planificat;
Calificarea profesională: Organizator banqueting
Domeniul de pregătire profesională: Turism şi alimentaţie
Domeniul de pregătire generală: Turism
49
o Să se implice activ în derularea etapelor specifice evenimentului cu catering la comandă, pe
baza fișei acțiunii;
o Să-și autoevalueze obiectiv întreaga activitate desfășurată.
Evaluator: _______________________________
Elev: ____________________________________
Bibliografie