L18 Intreruptoare de MT
L18 Intreruptoare de MT
L18 Intreruptoare de MT
13.2 Generalităţi
S r 3 U n I rn (13.1)
curentul nominal de anclanşare, cel mai mare curent de scurtcircuit (curentul de scurtcircuit de
şoc) pe care-l poate anclanşa întreruptorul fără avarie; acest curent determină construcţia
contactelor;
timpul de întrerupere, intervalul de timp cuprins între comanda declanşării şi stingerea completă
a arcului electric la toate fazele întreruptorului;
timpul de închidere, intervalul de timp cuprins între comanda de închidere şi momentul
atingerii contactelor;
timpul de reanclanşare rapidă, timpul de pauză necesar restabilirii rigidităţii dielectrice în
camera de stingere pentru a realiza o nouă anclanşare după o declanşare determinată de un
curent de avarie.
După funcţiile îndeplinite în schemele instalaţiilor de producere, transport şi distribuţie
întreruptoarele de înaltă tensiune se clasifică astfel:
întreruptoare de staţie caracterizate prin tensiune nominală şi putere de rupere mare, timp de
declanşare mic (0,06…0,08 s) şi funcţionare RAR;
întreruptoare de distribuţie, caracterizate prin curent nominal şi putere de rupere de valoare
mică (300…600 A, 100…300 MVA), funcţionare RAR;
întreruptoare de generator, caracterizate prin valori mari ale curenţilor nominali (10…50 kA),
a puterii de rupere (500…2000 MVA) şi valori relativ mici ale tensiunii nominale (6…36 kV).
În tehnica europeană a întreruptoarelor de medie tensiune 6…36 kV, în prezent s-au impus
următoarele tipuri:
1. întreruptorul cu ulei puţin, folosit în reţelele de distribuţie a energiei electrice cu curenţi de
scurtcircuit mici Isc < 15 kA şi cu probabilitate redusă de avarie; costul de fabricaţie este redus
dar aparatul necesită revizie generală în cazul unui număr mic de întreruperi pe scurtcircuit
(3…5);
2. întreruptorul cu aer comprimat, folosit pentru deservirea unor instalaţii care necesită un număr
mare de comutaţii şi timpi de declanşare mici (0,05 s faţă de 0,15 s la întreruptoarele IUP);
sarcinile limită de 2000 A la 24 kV au făcut ca aceste întreruptoare să fie utilizate preferenţial în
instalaţiile de înaltă tensiune unde s-au impus faţă de întreruptoarele cu ulei datorită unor
avantaje tehnico-economice superioare respectiv ca întreruptoare de generator în instalaţiile de
medie tensiune;
3. întreruptorul cu hexaflorură de sulf, este utilizat în special în reţelele caracterizate prin curent
de scurtcircuit mare 15 kA < Isc < 25 kA, fiind mult mai fiabil şi cu întreţinere simplificată;
Camera de stingere este montată în interiorul cilindrilor izolanţi 5, 6 aflaţi la rândul lor în interiorul
unui cilindru metalic 1 care formează peretele exterior şi susţine sistemul de izolaţie 10 al
contactului mobil. Caracteristicile tehnice ale intreruptoarelor IUP sunt prezentate în tabelul 13.1:
Tabelul 13.1 Caracteristicile tehnice ale întreruptoarelor de m.t. cu ulei puţin
Tip Un In Cap. inchidere Durata inchidere Durata masa Tip mec.
intreruptor [kv] [A] pe scc[KA] [ms] deschidere [ms] actionare
IUP10/630 12 630 3 50 140 30
IUPM-10/1000 12 1000 3 50 140 310 MRI-0
Funcţionarea camerei de stingere a întreruptorului IUP – M la curenţi de intensităţi relativ mici este
critică deoarece fenomenul de expandare şi degajarea de gaze este insuficientă în majoritatea
cazurilor. Acest neajuns s-a rezolvat prin utilizarea camerelor de stingere cu jet de ulei dirijat,
figura 13.2, care creează un jet de ulei principal dependent de intensitatea curentului de comutaţie şi
un jet de ulei suplimentar, independent de intensitatea curentului electric, dirijat prin tija contactului
mobil direct în zona de ardere a arcului:
nedescompus de energia calorică a arcului. Masa de ulei astfel conservata serveşte la realizarea
reanclanşării automate rapide RAR.
11
10 1
6 1
7
5
dintre contactele de comutaţie şi stingerea arcului. În întreruptoarele cu aer comprimat factorii care
influenţează în mod hotărâtor procesul de stingere a arcului electric sunt:
presiunea şi viteza de scurgere a aerului comprimat;
frecvenţa proprie a circuitului deconectat;
distanta dintre contacte;
secţiunea de ieşire (a ajutajului de suflaj);
orientarea jetului de aer comprimat în raport cu coloana arcului electric.
Capacitatea de rupere a întreruptorului cu aer comprimat este limitată de micşorarea vitezei de
intrare a aerului în ajutajul camerei de stingere şi de tendinţa de refulare a arcului electric odată cu
creşterea curentului şi a presiunii locale în zona ajutajului.. Pentru ca arcul electric să poată fi răcit
eficient este necesar ca procesul de scurgere a gazului să se desfăşoare în afara domeniului de
apariţie a refulării. Pentru a controla acest fenomen este necesar ca presiunea de intrare în ajutaj să
fie în domeniul 20…30 bar astfel încât să se obţină viteze de intrare în ajutaj de minim 8…10 m/s.
În figura 13.4 este prezentat întreruptorul AEG de medie tensiune cu aer comprimat:
1 – contact mobil;
2 – răcitor gaze şi amortizor zgomot;
3 – camera de stingere;
4 – piesă izolantă;
5 – canal admisie aer comprimat;
6 – ventil de admisie;
7 – rezervor de aer comprimat;
8 – mecanism de acţionare cu aer
comprimat;
9 – ax;
10- pârghie izolantă;
11- tija mobilă;
12- contacte alunecătoare;
13- contact fix;
A, B – borne de conexiune.
contactul mobil care pătrunde în contactul fix tubular şi închide circuitul de forţă; poziţia
întreruptorului este semnalizată de blocul de contacte 3.
Pentru tensiuni nominale Un < 24 kV, In = 630 … 1250 A şi Ir < 25 kA firma BBC
construieşte întreruptoare cu autosuflaj, figura 13.6.a. În acest caz mecanismul de acţionare
dezvoltă o energie minimală (redusă cu 20%) deoarece nu trebuie să mai asigure şi energia de
compresie a gazului de stingere ca la întreruptoarele cu autocompresie. La un astfel de întreruptor
camera de stingere este divizată în două spaţii: camera de presiune 6 şi camera de egalizare 7 cu un
volum mai mare. La extragerea tijei mobile 5 arcul electric se comută pe inelul 4 iar bobina de
suflaj 2 este parcursă de curentul de arc. Arcul electric arde în câmp magnetic şi sub acţiunea forţei
Lorentz se roteşte în jurul axei ajutajului de stingere. Prin aceasta gazul SF6 (multiatomic) în
contact cu plasma arcului electric preia din căldura acestuia, se dilată puternic şi determină creşterea
presiunii în camera de presiune. Gazul sub presiune este dirijat ulterior în camera de egalizare
realizând un suflaj longitudinal al arcului electric care este răcit intens şi stins la trecerea curentului
prin valoarea zero. Limitarea acestui avantaj decurge din faptul că gazul astfel format şi care
serveşte la răcirea arcului electric este cald şi mai puţin eficient decât la întreruptoarele cu
autocompresie care lucrează cu un jet de gaz rece. În cazul curenţilor mici încălzirea gazului în
camera de presiune este insuficientă iar formarea jetului de gaz spre camera de egalizare este
incertă. Pentru a face faţă acestei situaţii tija mobilă este prevăzută cu pistonul 8 care trimite gaz sub
presiune în camera de presiune prin ventilul 12.
O variantă de cameră de stingere perfecţionată este prezentată în figura 13.6.b. Din punct de
vedere constructiv camera de stingere este prevăzută cu un sistem supape care sunt acţionate
selectiv în faza de deschidere respectiv închidere în funcţie de intensitatea curentului comutat. În
cazul curenţilor de scurtcircuit arcul electric de comutaţie dezvoltă o cantitate importantă de energie
ce determină dilatarea SF6 , închiderea supapelor 6, iar gazul sub presiune trece din camera de
presiune spre camera de egalizare realizând un suflaj intens. Prin compresia gazului aflat sub
pistonul 8, supapele 7 se deschid şi permit trecerea gazului în camera de egalizare. La deconectarea
curenţilor de intensitate redusă dilatarea gazului este redusă şi supapele 6 rămân deschise astfel
încât prin deplasarea pistonului gazele din spatele acestuia sunt comprimate şi o cantitate
suplimentare de gaz rece sub presiune este dirijat spre coloana arcului electric favorizând prin suflaj
combinat (bifurcaţia gazului de stingere în ajutaj) stingerea acestuia. Fluorurile metalice care apar la
deschidere, sub acţiunea arcului electric şi care nu se mai recombină complet sau nu s-au depus pe
pereţii camerei de stingere sunt fixate de un filtru (Al2O3) care serveşte şi la captarea umidităţii
reziduale.
13.3.4 Întreruptoare în vid
Întreruptorul în vid avansat este considerat ca aparat de comutaţie fără întreţinere, durata de
viaţă fiind influenţată de numărul de comutaţii, intensitatea curentului comutat. Fiecare deconectare
determină într-o anumită măsură topirea şi vaporizarea metalului din piesele de contact şi
degradarea vidului prin eliberarea unor molecule de gaz incluse în piesele de contact. Pentru a
limita acest proces piesele de contact sunt realizate dintr-un suport din Cu OFHC de forma unui
pahar pe care se brazează elemente active din material sinterizat Cu - Cr 50, iar arcul electric este
deplasat continuu sub acţiunea forţei Lorentz generată de prezenţa unui câmp magnetic creat de
curentul comutat ce străbate bobinele de suflaj magnetic. În figura 13.7 este prezentat polul unui
întreruptor AEG:
1 – izolator de susţinere;
2, 15 – piesă de rigidizare;
3 – resort;
4 –tijă de acţionare;
5 - pârghie de acţionare;
6 – indicator de uzura a contactelor;
7 – pârghie;
8 – pârghie de transfer;
9 – bornă inferioară;
10 - contact inelar;
11 - camera de stingere;
12 - burduf metalic;
13 - piesă de contact mobilă;
14 - piesă de contact fixă;
16 – bornă superioară.
Creşterea puterilor nominale ale generatoarelor sincrone a impus realizarea unei categorii de
întreruptoare cu parametri superiori în ceea ce priveşte curentul nominal In = 10…50 kA,
capacitatea de rupere Ir = 250 kAef , capacitatea de închidere pe scurtcircuit Iî sc. = 750 kAmax.
Deoarece curenţii comutaţi sunt foarte mari întreruptoarele de generator se execută cu contacte de
lucru şi rupere a arcului. În figura 13.8 se prezintă schema constructivă de principiu a
întreruptorului cu ulei puţin pentru generator de 6…20 kV, 2000…8000 A, 1800…3000 MVA, tip
MG:
Figura 13.8 Întreruptor cu ulei puţin pentru generator tip MG: a. poziţie închis; b. poziţie deschis
Polul de rupere a arcului este cuprins într-un cilindru metalic 5 prevăzut cu o cameră de
stingere cu suflaj transversal în opoziţie (se formează fluxuri de ulei de presiune ridicată 80 bar,
care sunt dirijate alternativ asupra coloanei din direcţii diferite). Contactele de lucru 1, 2
funcţionează în aer iar contactele de rupere 3, 4 funcţionează în ulei. Contactele de lucru fixe 1
sunt fixate pe capacele metalice 6 iar contactele de lucru mobile din kirit sunt fixate pe lamela de
cupru 7 a traversei de contact 8. Contactele de rupere mobile 4, sub formă de tije sunt fixate pe
traversa 8 şi izolate faţă corpul metalic al întreruptorului prin izolatorul de trecere 9. Întregul
întreruptor este izolat faţă de pământ prin izolatoarele suport 10. La declanşare întâi se deschid
contactele de lucru fără întreruperea circuitului de curent după care se deschid contactele de rupere
ce asigura comutaţia curentului şi stingerea arcului electric în interiorul camerelor de stingere.
În figura 13.9 a.b, este prezentat principiul de funcţionare şi construcţia întreruptorului de
generator cu aer comprimat al firmei BBC:
2 2
4
1
5
a. b.
Figura 13.9 Întreruptor cu aer comprimat de generator BBC: a. principiul de funcţionare; b. construcţie:
1 – contact principal; 2 – contact pentru introducerea rezistenţei de şuntare; 3 – rezistenţă de şuntare; 4 – rezistenţă
neliniară de limitare a supratensiunilor; 5 – separator; 6 – punte de comutaţie; 7 – rezervor; 8 – cameră de stingere
principală; 9 – camera de stingere auxiliară.
Întreruptorul funcţionează cu aer comprimat la 36 bar dar pe perioada de stingere a arcului electric
pentru refacerea rapidă a rigidităţii dielectrice camera de stingere 1 lucrează la o presiune de 150
bar.
20
21 29
19
22 30
18
B 4
15
12
17
13
16 14
25 A
26 10
23
28 2
27 3 11
24
1
6
9
3
5
se destinde total. Pintenului camei 4 antrenează în mişcarea sa de rotaţie cama de alunecare 15, care
din poziţia punctată, alunecă pe cama profilată 16 până în poziţia figurată cu linie plină unde
rămâne blocată datorită profilului special al camei de ghidare. Cama 15 articulată pe pârghia 17
permite transmiterea mişcării de rotaţie în sens unic de la axul A la axul B. Prin pârghia 18 de la
capătul axului secundar B se acţionează printr-un sistem de pârghii articulate 19, 20 tija 21 a
contactului mobil al întreruptorului. Concomitent, pe parcursul cursei de închidere este tensionat
resortul de deschidere 29 care preia astfel o parte din energia iniţial acumulată de resortul principal.
Deschiderea se comandă manual prin apăsarea butonului 23 (verde) sau automat prin alimentarea
electromagnetului de deschidere 24; se eliberează rola 25 a camei 14, blocată de mecanismul de
zăvorâre la deschidere format din clichetul 26, 27. Sub acţiunea resortului 28 cama 16 coboară şi
se eliberează blocajul camei de alunecare 15 care se roteşte împreună cu axul secundar B în sens
trigonometric pe seama energiei resortului 29 (armat); prin pârghia 18 şi mecanismul de acţionare a
tijei 19 se transmite mişcarea de deschidere a întreruptorului. Mecanismul de acţionare realizează şi
funcţia de declanşare liberă prin care nu este permisă menţinerea întreruptorului în poziţia închis
dacă se menţine comanda de deschidere. Comanda de deschidere este prioritară faţă de comanda de
închidere iar interblocarea comenzilor se realizează cu mecanismul 30. Se împiedică astfel
închiderea şi menţinerea întreruptoarelor pe scurtcircuit.
Axul O1 este rotit de mecanismul de acţionare figura 13.12, cu aproximativ 48 şi mişcarea se
transmite contactului mobil 8 prin intermediul mecanismului bielă – manivelă 1, 2 al triunghiurilor
nedeformabile 4, 5 cuplate între ele prin resortul 3 care asigură forţa de apăsare în contact. Se
asigură astfel:
o poziţie stabilă în poziţia închis prin depăşirea unui punct mort fără folosirea unui mecanism de
zăvorâre;
transferul forţei de acţionare, către piesa de contact mobilă, fără componentă radială.
Mecanismul propriu-zis care transmite mişcarea de rotaţie este de tipul cu acumulare de energie în
resorturi. Sistemul de acţionare dezvoltă o energie mult mai mică decât în cazul mecanismelor
similare utilizate la acţionarea IUP deoarece cursa contactului mobil şi viteza sunt mult mai mici
(cursa de aproximativ 10 ori iar viteza de 4 ori mai mică pentru aceeaşi tensiune nominală 24 kV).
1 – ax principal;
2 – resort deschidere;
3 – resort principal;
4 – ax acţionare manuală;
5 – pârghie de cuplaj;
6 – ax de armare resort;
7 – buton închidere;
8 – buton deschidere
reprezintă minimul admis pentru sistemul de acţionare. După efectuarea unui număr limitat de
manevre presiunea în rezervor atinge o valoare minimă iar o electrovalvă de presiune minimă
permite încărcarea cu aer de la un compresor până la atingerea presiunii maxime. Alimentarea
rezorvorului se poate face în sistem central de la reţeaua de aer comprimat, figura 13.13, ceea ce
asigură practic un număr mai mare de manevre la un cost de exploatare redus sau local prin
echiparea întreruptorului cu compresor propriu. Deplasarea contactului mobil la deschidere este
asigurată prin montarea acestuia pe tija pistonului unui cilindru pneumatic acţionat de aerul
comprimat care asigură şi suflajul arcului electric de comutaţie iar după atingerea cursei finale se
asigură blocarea contactului printr-un dispozitiv de zăvorâre. Pentru menţinerea în poziţia închis la
întreruptoarele de medie tensiune este utilizată frecvent soluţia cu resort precomprimat care
limitează consumul de aer comprimat.
24 20
21
23
19
22
IUP-M R
12/630
S T
TC 25
rpm
= ~220V
MA M
Scc
Nr Cursa h [mm] Timp [ms] h [mm] t [ms] v [m/s] Cursa totală Timp total
[mm] [ms]
1 închidere
2 deschidere
Se trasează grafic curbele v(t) şi v(h) ale contactului mobil la închidere şi deschidere.
MINUT - M
R
IUP-M 10/630
P
EI
Întreruptoare de medie tensiune
mV
+ IO 10/630
Scc
~ 380 V
600 A/75 mV mV HC81
Se măsoară rezistenţa de contact prin alimentare polului întreruptorului de la sursa reglabila de c.c.
Scc, succesiv la următoarele valori ale curentului I = 100, 300, 600 A (se vor calcula în prealabil
indicaţiile aparatului de măsură MAVO 35 ce corespund valorilor recomandate ale curentului) şi
măsurându-se căderea de tensiune pe contactul închis.