Întreruptoare de medie tensiune

13. ÎNTRERUPTOARE DE MEDIE TENSIUNE

13.1 Scopul lucrării

Studiul construcţiei şi funcţionării întreruptoarelor de medie tensiune, a mecanismelor de

acţionare, verificarea principalilor parametri cinematici şi electrici.

13.2 Generalităţi

Întreruptorul de putere de înaltă tensiune este un aparat de comutaţie mecanică destinat a

închide, suporta şi deschide curenţii nominali de funcţionare şi curenţii de avarie (suprasarcină şi
scurtcircuit) având şi rol de protecţie. Întreruperea curenţilor de scurtcircuit solicită cel mai intens
construcţia întreruptorului şi de aceea de mărimea acestor solicitări se ţine seama în calculele de
dimensionare. În instalaţiile electrice de înaltă tensiune întreruptorul este aparatul cel mai complicat
şi care are rolul esenţial în întreruperea porţiunii de reţea defectă într-un timp cât mai scurt pentru a
se limita deteriorările şi suprasolicitările determinate de curenţii de avarie.
Întreruptoarele realizează stingerea arcului electric de comutaţie în camere de stingere
speciale care funcţionează pe principiul întreruperii curentului în momentul trecerii naturale prin
zero prin mărirea rigidităţii dielectrice a spaţiului dintre contactele de comutaţie.
Principalii parametri ai întreruptoarelor sunt:
 curentul nominal, cel mai mare curent standardizat (200, 400, 600, 1000, 2000, 4000, 6000 etc.)
sub care întreruptorul poate funcţiona în regim permanent;
 curentul nominal de rupere Irn, cel mai mare curent pe care îl poate deconecta în mod sigur
întreruptorul la tensiunea nominală a instalaţiei;
 puterea de rupere nominală Srn, la declanşare trifazată este dată de relaţia:

S r  3  U n  I rn (13.1)

Aparate electrice – Îndrumar de laborator, vol. II

Întreruptoare de medie tensiune

 curentul nominal de anclanşare, cel mai mare curent de scurtcircuit (curentul de scurtcircuit de
şoc) pe care-l poate anclanşa întreruptorul fără avarie; acest curent determină construcţia
contactelor;
 timpul de întrerupere, intervalul de timp cuprins între comanda declanşării şi stingerea completă
a arcului electric la toate fazele întreruptorului;
 timpul de închidere, intervalul de timp cuprins între comanda de închidere şi momentul
atingerii contactelor;
 timpul de reanclanşare rapidă, timpul de pauză necesar restabilirii rigidităţii dielectrice în
camera de stingere pentru a realiza o nouă anclanşare după o declanşare determinată de un
curent de avarie.
După funcţiile îndeplinite în schemele instalaţiilor de producere, transport şi distribuţie
întreruptoarele de înaltă tensiune se clasifică astfel:
 întreruptoare de staţie caracterizate prin tensiune nominală şi putere de rupere mare, timp de
declanşare mic (0,06…0,08 s) şi funcţionare RAR;
 întreruptoare de distribuţie, caracterizate prin curent nominal şi putere de rupere de valoare
mică (300…600 A, 100…300 MVA), funcţionare RAR;
 întreruptoare de generator, caracterizate prin valori mari ale curenţilor nominali (10…50 kA),
a puterii de rupere (500…2000 MVA) şi valori relativ mici ale tensiunii nominale (6…36 kV).
În tehnica europeană a întreruptoarelor de medie tensiune 6…36 kV, în prezent s-au impus
următoarele tipuri:
1. întreruptorul cu ulei puţin, folosit în reţelele de distribuţie a energiei electrice cu curenţi de
scurtcircuit mici Isc < 15 kA şi cu probabilitate redusă de avarie; costul de fabricaţie este redus
dar aparatul necesită revizie generală în cazul unui număr mic de întreruperi pe scurtcircuit
(3…5);
2. întreruptorul cu aer comprimat, folosit pentru deservirea unor instalaţii care necesită un număr
mare de comutaţii şi timpi de declanşare mici (0,05 s faţă de 0,15 s la întreruptoarele IUP);
sarcinile limită de 2000 A la 24 kV au făcut ca aceste întreruptoare să fie utilizate preferenţial în
instalaţiile de înaltă tensiune unde s-au impus faţă de întreruptoarele cu ulei datorită unor
avantaje tehnico-economice superioare respectiv ca întreruptoare de generator în instalaţiile de
medie tensiune;
3. întreruptorul cu hexaflorură de sulf, este utilizat în special în reţelele caracterizate prin curent
de scurtcircuit mare 15 kA < Isc < 25 kA, fiind mult mai fiabil şi cu întreţinere simplificată;

Aparate electrice – Îndrumar de laborator, vol. II

Întreruptoare de medie tensiune

4. întreruptorul în vid, ca variantă universală cu capacitate de rupere până la 50 kA la 12 kV (31,5

kA la 36 kV) şi o durată de viaţă estimată de 10 ani dar confirmată practic la 15…20 ani; sunt
folosite în instalaţii cu număr mare de conectări pe scurtcircuit (ex.: cuptoare electrice cu arc).

13.3 Construcţia întreruptoarelor de medie tensiune

13.3.1 Întreruptoare cu ulei puţin

La aceste întreruptoare uleiul este folosit numai ca mediu de stingere iar izolaţia părţilor sub
tensiune se realizează din porţelan sau răşini sintetice. Stingerea arcului electric se realizează într-o
cameră de stingere ce utilizează următoarele principii:
 principiul expandării şi al jetului de lichid (IUP – M);
 principiul jetului de ulei dirijat (întreruptor cu vârf izolant Siemens);
 principiul expandării şi deplasării în sensuri opuse a gazelor şi tijei contactului mobil (IO,
AEG).
Separarea pieselor de contact, dezvoltarea şi stingerea arcului electric de comutaţie are loc într-un
mediu de ulei mineral şi vapori rezultaţi în urma unor procese de vaporizare parţială a uleiului, care
determină creşterea presiunii în camera de stingere până la valori de 30…100 bari.. Din cantitatea
totală de gaze rezultate prin descompunerea parţiala a uleiului aproximativ 70% este hidrogen
molecular, gaz cu o conductivitate termică de 17 ori mai mare decât a aerului ceea ce favorizează
extragerea de căldură din coloana arcului. Combinarea procesului de ardere a arcului electric la
presiune ridicată cu deionizarea intensă prin răcire cu gaze şi ulei mineral rece adus din zone aflate
în afara zonei de dezvoltare a arcului, determină stingerea sa la trecerea prin valoarea zero a
curentului. Problema esenţială la un întreruptor cu ulei puţin este de a controla presiunea în camera
de stingere astfel încât să se evite pericolul de explozie în orice situaţie de comutaţie.
Întreruptorul de medie tensiune IUP-M 10 – 20/630, figura 13.1, este format din 3 cuve
metalice 1, 2, 3 care conţin camera de stingere 13 şi sistemul de contacte. Camerele de stingere, câte
una pe fiecare fază sunt de tipul cu suflaj transversal. La declanşare contactul mobil 15 se
îndepărtează de contactul fix tip tulipă 12 şi ca urmare între ele apare arcul electric care
descompune uleiul formând gaze în camera de stingere. Datorită presiunii formate, la deschiderea
orificilor transversale ale camerei de stingere de către contactul mobil ce se deplasează în sus, are
loc un suflaj transversal cu jet de ulei şi gaze care produce fragmentarea, deionizarea şi ruperea
arcului. Gazele se îndreaptă spre partea superioră a cuvei unde sunt eşapate în atmosferă. Camera
de detentă 3 are rolul de a comprima pătura de aer 14 astfel ca, la trecerea curentului prin zero, prin

Aparate electrice – Îndrumar de laborator, vol. II

Întreruptoare de medie tensiune

destinderea ei să se producă un curent transversal de ulei în canalele de suflaj ale camerei de

stingere.

Figura 13.1 Secţiune prin întreruptorul IUP - M

Camera de stingere este montată în interiorul cilindrilor izolanţi 5, 6 aflaţi la rândul lor în interiorul
unui cilindru metalic 1 care formează peretele exterior şi susţine sistemul de izolaţie 10 al
contactului mobil. Caracteristicile tehnice ale intreruptoarelor IUP sunt prezentate în tabelul 13.1:
Tabelul 13.1 Caracteristicile tehnice ale întreruptoarelor de m.t. cu ulei puţin
Tip Un In Cap. inchidere Durata inchidere Durata masa Tip mec.
intreruptor [kv] [A] pe scc[KA] [ms] deschidere [ms] actionare
IUP10/630 12 630 3 50 140 30
IUPM-10/1000 12 1000 3 50 140 310 MRI-0

Aparate electrice – Îndrumar de laborator, vol. II

Întreruptoare de medie tensiune

IUPM-20/630 24 630 3 36,5 140 320 MRI-1

IUPM-20/1000 24 1000 3 36,5 140 330

Funcţionarea camerei de stingere a întreruptorului IUP – M la curenţi de intensităţi relativ mici este
critică deoarece fenomenul de expandare şi degajarea de gaze este insuficientă în majoritatea
cazurilor. Acest neajuns s-a rezolvat prin utilizarea camerelor de stingere cu jet de ulei dirijat,
figura 13.2, care creează un jet de ulei principal dependent de intensitatea curentului de comutaţie şi
un jet de ulei suplimentar, independent de intensitatea curentului electric, dirijat prin tija contactului
mobil direct în zona de ardere a arcului:

1,2,4 – indicator nivel ulei;

3 – compartiment egalizare presiuni;
5 – flanşă superioară;
6 – inel filetat;
7 – cap izolat al tijei contactului mobil;
8 – contact fix tip tulipă;
9 – ţeavă de distanţă;
10 – izolator;
11 – canal suflaj jet ulei principal;
12 – camera de stingere;
13 – arc electric;
14 – tijă mobilă;
15 – izolator de ghidaj;
circuit suplimentar; 16 – contact cu role;
circuit principal 17 – ghidaj;
18 – flanşă inferioară;
19 – cap cruce;
20 – carter inferior;
21 – garnitură etanşare;
22 – flanşă fixare întreruptor;
23 – buşon golire ulei;
24 – amortizor mecanism biela – manivelă;
25, 26 – izolator;
27 – garnitură etanşare;
28 – buşon umplere, evacuare gaze.

Figura 13.2 Intreruptor cu ulei puţin şi vârf izolant Siemens

O variantă perfecţionată de întreruptor cu ulei puţin de medie tensiune o reprezintă tipul

ortojector IO, figura 13.3, caracterizat printr-o construcţie simplificată, un sistem de izolaţie
îmbunătăţit din punct de vedere al rezistenţei mecanice, o cameră de stingere cu suflaj combinat
(longitudinal şi transversal) în care se realizează în permanenţă controlul presiunii cu risc minim de
explozie. Camera de stingere este prevăzută cu compartimente multiple în care se conservă ulei

Aparate electrice – Îndrumar de laborator, vol. II

Întreruptoare de medie tensiune

nedescompus de energia calorică a arcului. Masa de ulei astfel conservata serveşte la realizarea
reanclanşării automate rapide RAR.

11

10 1

6 1

7
5

Figura 13.3 Întreruptoare de medie tensiune ortojectoare:

a. IO 10…20 kV/630…1250 A, Electroputere , Craiova; b. IO 20 kV/2500 A, AEG
1 – camera de egalizare a presiunilor; 2 – contact fix; 3 – anvelopă izolantă; 4 – pârghie de acţionare; 5 – contact mobil;
6 – camera de stingere; 7 – borna de conexiune (A, B); 8 – contact glisant; 9 – indicator nivel ulei; 10 – ecran izolant;
11 – ventil eşapare.

13.3.2 Întreruptoare cu aer comprimat

La întreruptoarele cu ulei arcul electric se stinge într-un mediu gazos adus la presiune
ridicată., ca urmare s-a dezvoltat ideea de a utiliza aerul comprimat ca mediu de stingere. Principiul
de stingere folosit pentru stingerea arcului electric la întreruptoarele cu aer comprimat este
principiul jetului de gaz sub presiune (10…30 bar). Fluxul de aer comprimat spală coloana arcului
electric longitudinal sau transversal, îndepărtând particulele de aer ionizate şi înlocuindu-le cu alte
particule de aer rece într-un flux continuu. Scăderea temperaturii arcului electric mai ales în
momentul trecerii curentului prin valoarea zero, determină creşterea bruscă a rigidităţii spaţiului

Aparate electrice – Îndrumar de laborator, vol. II

Întreruptoare de medie tensiune

dintre contactele de comutaţie şi stingerea arcului. În întreruptoarele cu aer comprimat factorii care
influenţează în mod hotărâtor procesul de stingere a arcului electric sunt:
 presiunea şi viteza de scurgere a aerului comprimat;
 frecvenţa proprie a circuitului deconectat;
 distanta dintre contacte;
 secţiunea de ieşire (a ajutajului de suflaj);
 orientarea jetului de aer comprimat în raport cu coloana arcului electric.
Capacitatea de rupere a întreruptorului cu aer comprimat este limitată de micşorarea vitezei de
intrare a aerului în ajutajul camerei de stingere şi de tendinţa de refulare a arcului electric odată cu
creşterea curentului şi a presiunii locale în zona ajutajului.. Pentru ca arcul electric să poată fi răcit
eficient este necesar ca procesul de scurgere a gazului să se desfăşoare în afara domeniului de
apariţie a refulării. Pentru a controla acest fenomen este necesar ca presiunea de intrare în ajutaj să
fie în domeniul 20…30 bar astfel încât să se obţină viteze de intrare în ajutaj de minim 8…10 m/s.
În figura 13.4 este prezentat întreruptorul AEG de medie tensiune cu aer comprimat:

1 – contact mobil;
2 – răcitor gaze şi amortizor zgomot;
3 – camera de stingere;
4 – piesă izolantă;
5 – canal admisie aer comprimat;
6 – ventil de admisie;
7 – rezervor de aer comprimat;
8 – mecanism de acţionare cu aer
comprimat;
9 – ax;
10- pârghie izolantă;
11- tija mobilă;
12- contacte alunecătoare;
13- contact fix;
A, B – borne de conexiune.

Aparate electrice – Îndrumar de laborator, vol. II

Întreruptoare de medie tensiune

Figura 13.4 Întreruptor AEG de medie tensiune

13.3.3 Întreruptoare cu SF6
Folosirea gazului hexaflorură de sulf SF6 la stingerea arcului electric şi la asigurarea
izolaţiei între piesele de contact se justifică prin proprietăţile deosebite ale acestui gaz:
 este un gaz electronegativ care îşi păstrează acesta proprietate până la câteva mii de grade astfel
încât se obţin tensiune de străpungere mult superioare celor în aer;
 energie şi temperatură de disociere reduse şi ca urmare coloana arcului are un diametru cu două
ordine de mărime mai mică decât a arcului ce arde în aer, constanta de timp fiind de aproximativ
4,5 ori mai mică (refacerea rigidităţii dielectrice este foarte rapidă);
 este un gaz multiatomic cu un coeficient mare de dilatare volumică ceea ce permite obţinerea
unor presiuni importante sub influenţa arderii arcului electric;
 este incolor, fără miros, incombustibil, netoxic.
Întreruptoarele funcţionează pe principiul jetului de gaz şi sunt în prezent la a treia generaţie
constructivă:
1. la prima generaţie gazul SF6 sub presiune este furnizat de un compresor separat şi stocat într-un
rezervor de înaltă presiune;
2. la a doua generaţie gazul sub presiune rezultă din procesul de autocompresie prin care, la
retragerea contactului mobil un piston ataşat acestuia comprimă gazul din incintă şi îl dirijează
spre ajutajul în care se amorsează arcul electric;
3. la a treia generaţie gazul se încălzeşte prin preluare de energie de la coloana arcului electric care
arde într-un spaţiu limitat; are loc creşterea rapidă a presiunii locale care permite formarea unui
jet de gaz dirijat longitudinal (autosuflaj).
În figura 13.5 se prezintă schema de funcţionare a întreruptorului de medie tensiune Siemens
pentru gama de tensiuni 10…30 kV şi puteri de rupere 500…1500 MVA. Întreruptorul
funcţionează în circuit închis de gaz la două presiuni 15 bar şi 3 bar, circuitul de gaz fiind comun
celor trei poli.
La deschidere este acţionată electrovalva de declanşare 4 şi gazul la înaltă presiune din rezervorul 8
pătrunde în spaţiul inferior al camerei de stingere 1, împinge piesa de întrerupere mobilă 9 în sus, în
poziţie deconectat. Din partea superioară a camerei de stingere gazul pătrunde în rezervorul de
joasă presiune 5 de unde după ce trece prin filtrul 6, este pompat cu ajutorul compresorului 7 în
rezervorul de înaltă presiune. La închidere este acţionată electrovalva de anclanşare 2 şi gazul din
rezervorul de înalta presiune pătrunde în partea superioară a camerei de stingere şi împinge în jos

Aparate electrice – Îndrumar de laborator, vol. II

Întreruptoare de medie tensiune

contactul mobil care pătrunde în contactul fix tubular şi închide circuitul de forţă; poziţia
întreruptorului este semnalizată de blocul de contacte 3.

Figura 13.5 Întreruptor Siemens din prima generaţie

Pentru tensiuni nominale Un < 24 kV, In = 630 … 1250 A şi Ir < 25 kA firma BBC
construieşte întreruptoare cu autosuflaj, figura 13.6.a. În acest caz mecanismul de acţionare
dezvoltă o energie minimală (redusă cu 20%) deoarece nu trebuie să mai asigure şi energia de
compresie a gazului de stingere ca la întreruptoarele cu autocompresie. La un astfel de întreruptor
camera de stingere este divizată în două spaţii: camera de presiune 6 şi camera de egalizare 7 cu un
volum mai mare. La extragerea tijei mobile 5 arcul electric se comută pe inelul 4 iar bobina de
suflaj 2 este parcursă de curentul de arc. Arcul electric arde în câmp magnetic şi sub acţiunea forţei
Lorentz se roteşte în jurul axei ajutajului de stingere. Prin aceasta gazul SF6 (multiatomic) în
contact cu plasma arcului electric preia din căldura acestuia, se dilată puternic şi determină creşterea
presiunii în camera de presiune. Gazul sub presiune este dirijat ulterior în camera de egalizare
realizând un suflaj longitudinal al arcului electric care este răcit intens şi stins la trecerea curentului
prin valoarea zero. Limitarea acestui avantaj decurge din faptul că gazul astfel format şi care
serveşte la răcirea arcului electric este cald şi mai puţin eficient decât la întreruptoarele cu
autocompresie care lucrează cu un jet de gaz rece. În cazul curenţilor mici încălzirea gazului în
camera de presiune este insuficientă iar formarea jetului de gaz spre camera de egalizare este

Aparate electrice – Îndrumar de laborator, vol. II

Întreruptoare de medie tensiune

incertă. Pentru a face faţă acestei situaţii tija mobilă este prevăzută cu pistonul 8 care trimite gaz sub
presiune în camera de presiune prin ventilul 12.

deconectarea curenţilor intenşi deconectarea curenţilor slabi

Figura 13.6 a. Întreruptor HB cu autosuflaj, BBC; b. Camera de stingere cu autosuflaj

O variantă de cameră de stingere perfecţionată este prezentată în figura 13.6.b. Din punct de
vedere constructiv camera de stingere este prevăzută cu un sistem supape care sunt acţionate
selectiv în faza de deschidere respectiv închidere în funcţie de intensitatea curentului comutat. În
cazul curenţilor de scurtcircuit arcul electric de comutaţie dezvoltă o cantitate importantă de energie
ce determină dilatarea SF6 , închiderea supapelor 6, iar gazul sub presiune trece din camera de
presiune spre camera de egalizare realizând un suflaj intens. Prin compresia gazului aflat sub
pistonul 8, supapele 7 se deschid şi permit trecerea gazului în camera de egalizare. La deconectarea
curenţilor de intensitate redusă dilatarea gazului este redusă şi supapele 6 rămân deschise astfel
încât prin deplasarea pistonului gazele din spatele acestuia sunt comprimate şi o cantitate
suplimentare de gaz rece sub presiune este dirijat spre coloana arcului electric favorizând prin suflaj

Aparate electrice – Îndrumar de laborator, vol. II

Întreruptoare de medie tensiune

combinat (bifurcaţia gazului de stingere în ajutaj) stingerea acestuia. Fluorurile metalice care apar la
deschidere, sub acţiunea arcului electric şi care nu se mai recombină complet sau nu s-au depus pe
pereţii camerei de stingere sunt fixate de un filtru (Al2O3) care serveşte şi la captarea umidităţii
reziduale.
13.3.4 Întreruptoare în vid
Întreruptorul în vid avansat este considerat ca aparat de comutaţie fără întreţinere, durata de
viaţă fiind influenţată de numărul de comutaţii, intensitatea curentului comutat. Fiecare deconectare
determină într-o anumită măsură topirea şi vaporizarea metalului din piesele de contact şi
degradarea vidului prin eliberarea unor molecule de gaz incluse în piesele de contact. Pentru a
limita acest proces piesele de contact sunt realizate dintr-un suport din Cu OFHC de forma unui
pahar pe care se brazează elemente active din material sinterizat Cu - Cr 50, iar arcul electric este
deplasat continuu sub acţiunea forţei Lorentz generată de prezenţa unui câmp magnetic creat de
curentul comutat ce străbate bobinele de suflaj magnetic. În figura 13.7 este prezentat polul unui
întreruptor AEG:
1 – izolator de susţinere;
2, 15 – piesă de rigidizare;
3 – resort;
4 –tijă de acţionare;
5 - pârghie de acţionare;
6 – indicator de uzura a contactelor;
7 – pârghie;
8 – pârghie de transfer;
9 – bornă inferioară;
10 - contact inelar;
11 - camera de stingere;
12 - burduf metalic;
13 - piesă de contact mobilă;
14 - piesă de contact fixă;
16 – bornă superioară.

poziţia închis poziţia deschis

Aparate electrice – Îndrumar de laborator, vol. II

Întreruptoare de medie tensiune

Figura 13.7 Întreruptor în vid

Inspectarea şi revizia mecanismului de acţionare este necesară după 10.000 manevre,

presiunea se determină periodic urmărindu-se să nu depăşească 10-2 Pa, limită pentru care
proprietăţile dielectrice pot fi considerate acceptabile din punct de vedere funcţional.
13.4 Întreruptoare de medie tensiune pentru generator

Creşterea puterilor nominale ale generatoarelor sincrone a impus realizarea unei categorii de
întreruptoare cu parametri superiori în ceea ce priveşte curentul nominal In = 10…50 kA,
capacitatea de rupere Ir = 250 kAef , capacitatea de închidere pe scurtcircuit Iî sc. = 750 kAmax.
Deoarece curenţii comutaţi sunt foarte mari întreruptoarele de generator se execută cu contacte de
lucru şi rupere a arcului. În figura 13.8 se prezintă schema constructivă de principiu a
întreruptorului cu ulei puţin pentru generator de 6…20 kV, 2000…8000 A, 1800…3000 MVA, tip

MG:
Figura 13.8 Întreruptor cu ulei puţin pentru generator tip MG: a. poziţie închis; b. poziţie deschis

Polul de rupere a arcului este cuprins într-un cilindru metalic 5 prevăzut cu o cameră de
stingere cu suflaj transversal în opoziţie (se formează fluxuri de ulei de presiune ridicată 80 bar,
care sunt dirijate alternativ asupra coloanei din direcţii diferite). Contactele de lucru 1, 2
funcţionează în aer iar contactele de rupere 3, 4 funcţionează în ulei. Contactele de lucru fixe 1

Aparate electrice – Îndrumar de laborator, vol. II

Întreruptoare de medie tensiune

sunt fixate pe capacele metalice 6 iar contactele de lucru mobile din kirit sunt fixate pe lamela de
cupru 7 a traversei de contact 8. Contactele de rupere mobile 4, sub formă de tije sunt fixate pe
traversa 8 şi izolate faţă corpul metalic al întreruptorului prin izolatorul de trecere 9. Întregul
întreruptor este izolat faţă de pământ prin izolatoarele suport 10. La declanşare întâi se deschid
contactele de lucru fără întreruperea circuitului de curent după care se deschid contactele de rupere
ce asigura comutaţia curentului şi stingerea arcului electric în interiorul camerelor de stingere.
În figura 13.9 a.b, este prezentat principiul de funcţionare şi construcţia întreruptorului de
generator cu aer comprimat al firmei BBC:

2 2
4

1
5

a. b.

Figura 13.9 Întreruptor cu aer comprimat de generator BBC: a. principiul de funcţionare; b. construcţie:
1 – contact principal; 2 – contact pentru introducerea rezistenţei de şuntare; 3 – rezistenţă de şuntare; 4 – rezistenţă
neliniară de limitare a supratensiunilor; 5 – separator; 6 – punte de comutaţie; 7 – rezervor; 8 – cameră de stingere
principală; 9 – camera de stingere auxiliară.

Întreruptorul funcţionează cu aer comprimat la 36 bar dar pe perioada de stingere a arcului electric
pentru refacerea rapidă a rigidităţii dielectrice camera de stingere 1 lucrează la o presiune de 150
bar.

13.5 Mecanisme de acţionare ale întreruptoarelor de medie tensiune

Aparate electrice – Îndrumar de laborator, vol. II

Întreruptoare de medie tensiune

Performanţele electrice ale aparatelor de comutaţie mecanică sunt condiţionate de asigurarea

unor parametri cinematici (viteză de separare contacte, cursă) de către mecanismul de acţionare. În
prezent s-au impus următoarele tipuri de mecanisme de acţionare:
 cu acumulare de energie în resort, la întreruptoarele IUP, la întreruptoarele cu SF6 de tipul cu
autosuflaj, la cele cu comutaţie în vid;
 cu acţionare pneumatică, la întreruptoarele cu aer comprimat mai vechi, la unele întreruptoare
cu SF6.
13.5.1 Mecanisme de acţionare cu acumulare de energie în resort
Principiul de funcţionare a mecanismului constă în a acumula în faza de armare (10…15 s),
într-un sistem de resorturi, energia necesară operaţiilor de închidere şi deschidere pe care o
eliberează brusc (zeci ms) atunci când se comandă realizarea celor două faze ale procesului de
comutaţie. O variantă a mecanismului MRI utilizat la acţionarea întreruptoarelor IUP, IO, SF6
produs de Electroputere Craiova este prezentat în figura 13.10

20

21 29

19

22 30
18
B 4
15
12
17
13

16 14
25 A
26 10
23
28 2

27 3 11

24

1
6

9
3
5

Aparate electrice – Îndrumar de laborator, vol. II

Întreruptoare de medie tensiune

Figura 13.10 Mecanism de acţionare cu resorturi MRI

A-arbore principal; B-arborele secundar; 1-resort principal; 2-roata dinţată de armare; 3-volant; 4-camă cu excentric; 5-
manivelă; 6-mecanism de zăvorâre-armare şi arbore motor; 7-motor; 8-transmisie cu lanţ; 9-roată dinţată;10-buton de
închidere (roşu); 11-electromagnet închidere; 12- rolă blocare deschidere; 13-camă zăvorâre închidere; 14-clichet
zăvorâre închidere; 15-camă de alunecare cu role; 16-cama profilată; 17-pârghie; 18-pârghie acţionare; 19,20-tije
acţionare articulate; 21-tija contactului mobil; 22-contact fix; 23-buton de deschidere (verde); 24-electromagnet
deschidere; 25-rolă de blocare la deschidere; 26-pârghie; 27--subansamblu clichet zăvorâre-închidere şi comandă
deschidere; 28-resort dezăvorâre la deschidere- 29-arc de deschidere; 30-clichet blocare închidere.
Armarea manuală a resortului principal 1 se face cu manivela 5 care antrenează (în sens
invers trigonometric) roata parţial danturată 2, volantul 3, cama profilată 4 prin intermediul unui
mecanism format din cama cu excentric 3 şi sistemul de pârghii cu clichet 6 până se ating poziţiile
figurate cu linie plină. Armarea automată se face cu servomotorul 7 ce antrenează prin sistemul de
transmisie cu lanţ 8 roata dinţată 9 fixată pe acelaşi ax cu cama 3. Comanda locală de închidere se
realizează prin apăsarea butonului 10 (roşu) iar de la distanţă prin alimentarea electromagnetului de
închidere 11; se eliberează rola 12 blocată de mecanismul de zăvorâre la închidere format din
clichetul 14, cama 13, şi se permite astfel rotirea (în sens invers trigonometric) a axului principal A
şi a volantului de uniformizare a mişcării 3 pe seama energiei acumulate de resortul principal care 1

se destinde total. Pintenului camei 4 antrenează în mişcarea sa de rotaţie cama de alunecare 15, care
din poziţia punctată, alunecă pe cama profilată 16 până în poziţia figurată cu linie plină unde
rămâne blocată datorită profilului special al camei de ghidare. Cama 15 articulată pe pârghia 17
permite transmiterea mişcării de rotaţie în sens unic de la axul A la axul B. Prin pârghia 18 de la
capătul axului secundar B se acţionează printr-un sistem de pârghii articulate 19, 20 tija 21 a
contactului mobil al întreruptorului. Concomitent, pe parcursul cursei de închidere este tensionat
resortul de deschidere 29 care preia astfel o parte din energia iniţial acumulată de resortul principal.
Deschiderea se comandă manual prin apăsarea butonului 23 (verde) sau automat prin alimentarea
electromagnetului de deschidere 24; se eliberează rola 25 a camei 14, blocată de mecanismul de
zăvorâre la deschidere format din clichetul 26, 27. Sub acţiunea resortului 28 cama 16 coboară şi
se eliberează blocajul camei de alunecare 15 care se roteşte împreună cu axul secundar B în sens
trigonometric pe seama energiei resortului 29 (armat); prin pârghia 18 şi mecanismul de acţionare a
tijei 19 se transmite mişcarea de deschidere a întreruptorului. Mecanismul de acţionare realizează şi
funcţia de declanşare liberă prin care nu este permisă menţinerea întreruptorului în poziţia închis
dacă se menţine comanda de deschidere. Comanda de deschidere este prioritară faţă de comanda de
închidere iar interblocarea comenzilor se realizează cu mecanismul 30. Se împiedică astfel
închiderea şi menţinerea întreruptoarelor pe scurtcircuit.

Aparate electrice – Îndrumar de laborator, vol. II

Întreruptoare de medie tensiune

Mecanismul bielă – manivelă este utilizat frecvent în construcţia întreruptoarelor cu ulei

puţin de tip ortojector, în scopul transformării mişcării de rotaţie în mişcare de translaţie. La un
asemenea mecanism este necesar ca forţa de introducere a tijei în tulipă F să fie suficient de mare
pentru a învinge forţa de frecare a tijei în tulipă Ff :
M
F (13.1)
dx
d
unde M este cuplul dezvoltat de axul mecanismului de acţionare;  - randamentul transmisiei; F –
forţa de antrenare a contactului.
Diagrama cursei contactului în funcţie de unghiul de rotaţie al manivelei x= f() prezintă un interes
deosebit deoarece indică alura vitezei contactului mobil.
În cazul întreruptoarelor în vid sistemul de acţionare trebuie astfel conceput încât să nu
solicite camera de stingere la încovoiere sau torsiune, pentru a nu solicita lipiturile de etanşare de
tip metal-ceramică. În figura 13.11 este prezentat mecanismul de transmitere a mişcării de la
mecanismul de acţionare la contactul mobil al întreruptorului, mecanism ce dezvoltă la nivelul
piesei de contact 8 o forţă caracterizată numai prin componenta longitudinală F:
1, 2 – mecanism bielă – manivela;
3 – resort;
4, 5 – triunghi nedeformabil;
6 – ghidaj de translaţie;
8
7 – camera de stingere;
8 – contact mobil;
O1 – axul principal al mecanismului;
F O2, O3 – articulaţii fixe.

Figura 13.11 Cinematica de acţionare a contactului la întreruptoarele în vid

Axul O1 este rotit de mecanismul de acţionare figura 13.12, cu aproximativ 48 şi mişcarea se
transmite contactului mobil 8 prin intermediul mecanismului bielă – manivelă 1, 2 al triunghiurilor
nedeformabile 4, 5 cuplate între ele prin resortul 3 care asigură forţa de apăsare în contact. Se
asigură astfel:

Aparate electrice – Îndrumar de laborator, vol. II

Întreruptoare de medie tensiune

 o poziţie stabilă în poziţia închis prin depăşirea unui punct mort fără folosirea unui mecanism de
zăvorâre;
 transferul forţei de acţionare, către piesa de contact mobilă, fără componentă radială.
Mecanismul propriu-zis care transmite mişcarea de rotaţie este de tipul cu acumulare de energie în
resorturi. Sistemul de acţionare dezvoltă o energie mult mai mică decât în cazul mecanismelor
similare utilizate la acţionarea IUP deoarece cursa contactului mobil şi viteza sunt mult mai mici
(cursa de aproximativ 10 ori iar viteza de 4 ori mai mică pentru aceeaşi tensiune nominală 24 kV).

1 – ax principal;
2 – resort deschidere;
3 – resort principal;
4 – ax acţionare manuală;
5 – pârghie de cuplaj;
6 – ax de armare resort;
7 – buton închidere;
8 – buton deschidere

Figura 13.12 Mecanism de acţionare cu resort, întreruptor în vid AEG

13.5.1 Mecanisme de acţionare pneumatice

Acest tip de mecanism de acţionare este utilizat de întreruptoarele cu aer comprimat care
sunt prevăzute cu rezervoare de aer comprimat utilizat la stingerea arcului electric. Energia de
acţionare a mecanismului este acumulată de volumul de aer comprimat stocat cel mai des într-un
rezervor auxiliar. Volumul rezervorului se calculează în funcţie de numărul de acţionări minim
necesar, impus de o funcţionare sigură în sistem. Asigurarea a două deschideri şi a unei închideri

Aparate electrice – Îndrumar de laborator, vol. II

Întreruptoare de medie tensiune

reprezintă minimul admis pentru sistemul de acţionare. După efectuarea unui număr limitat de
manevre presiunea în rezervor atinge o valoare minimă iar o electrovalvă de presiune minimă
permite încărcarea cu aer de la un compresor până la atingerea presiunii maxime. Alimentarea
rezorvorului se poate face în sistem central de la reţeaua de aer comprimat, figura 13.13, ceea ce
asigură practic un număr mai mare de manevre la un cost de exploatare redus sau local prin
echiparea întreruptorului cu compresor propriu. Deplasarea contactului mobil la deschidere este
asigurată prin montarea acestuia pe tija pistonului unui cilindru pneumatic acţionat de aerul
comprimat care asigură şi suflajul arcului electric de comutaţie iar după atingerea cursei finale se
asigură blocarea contactului printr-un dispozitiv de zăvorâre. Pentru menţinerea în poziţia închis la
întreruptoarele de medie tensiune este utilizată frecvent soluţia cu resort precomprimat care
limitează consumul de aer comprimat.

24 20

21
23

19
22

Figura 13.13 Instalaţie centrală de aer comprimat;

1 – rezervor de înalta presiune; 2 – rezervor de joasă presiune; 3 – motor; 4 – compresor; 5 – radiator; 6 – separator apa
şi ulei; 7 – ventil golire apă; 8 – ventil evacuare apă; 9 – ventil unidirecţional; 10 – ventil de siguranţă; 11 – ventil de
închidere; 12 – reductor de presiune; 13 – ventil eliminare condens; 14 – manometru; 15 – manometru cu contact
presiune minimă/maximă; 16 – sonerie; 17 – întreruptor cu regulator de presiune; 18 – întreruptor principal; 19 –
electrovalvă deschidere; 20 – electromagnet închidere întreruptor; 21 – corp cameră stingere; 22 – contact fix; 23 –
contact mobil; 24 – mecanism zăvorâre în poziţia deschis.

Aparate electrice – Îndrumar de laborator, vol. II

Întreruptoare de medie tensiune

13.6 Modul de lucru

13.6.1 Studiul construcţiei întreruptoarelor de medie tensiune

După studiul materialului teoretic se identifică tipurile de întreruptoare de medie tensiune
existente în cadrul laboratorului şi se notează parametrii lor nominali, tipul mecanismului de
acţionare. Utilizând întreruptoarele secţionate în scop didactic se identifică părţile componente,
materialele utilizate pentru construcţia diferitelor repere, modul de funcţionare a sistemului
mecanic. Se examinează reperele demontate şi se identifică tipul camerei de stingere, contactelor
fixe.
13.6.2 Studiul schemelor cinematice ale întreruptoarelor de medie tensiune
Se studiază schema cinematică a mecanismului de acţionare cu resorturi MRI ce acţionează
întreruptorul IUP-M 12/630A, urmărindu-se poziţia diferitelor repere pentru cele trei faze de
funcţionare: armare, închidere, deschidere. Se realizează schiţa simplificată a mecanismului
întreruptorului ce cuprinde mecanismul de acţionare, sistemul de transmitere a mişcării până la
nivelul sistemului de contacte, sistemul de frânare şi amortizare. Se realizează acelaşi lucru pentru
întreruptorul IO- 10/630A.

13.6.3 Determinarea caracteristicii dinamice cursă – timp

Pentru înregistrarea caracteristicii de deplasare a contactului mobil la închidere şi la
deschidere se utilizează un sistem de înregistrare cu tambur, figura 13.14. Sistemul cuprinde un
motor electric M care se roteşte cu viteză constantă de axul căruia este fixat un tambur T pe care se
înfăşoară o coală de hârtie. De tija de acţionare a contactului mobil se fixează un mijloc de scriere S
tensionat cu un resort R. Prin comanda întreruptorului, pe coala de hârtie se imprimă caracteristica
h(t).

IUP-M R
12/630

S T

TC 25

rpm

= ~220V
MA M


Scc

Aparate electrice – Îndrumar de laborator, vol. II

Întreruptoare de medie tensiune

Figura 13.14 Sistem de înregistrare a caracteristicii dinamice h(t)

Procesul de înregistrare decurge astfel:

 se armează mecanismul de acţionare;
 se lipeşte o coală de hârtie pe tamburul T conform indicaţiilor date de conducătorul lucrării;
 cu întreruptorul în poziţie deschis se roteşte complet tamburul T pentru a obţine poziţia iniţială;
 se alimentează motorul M de la sursa de c.c. Scc , se aduce la turaţia n = 300 rpm, măsurată cu
tahogeneratorul TC 25;
 se dă comanda de închidere, se înscrie curba h(t) apoi se opreşte motorul M;
 se taie hârtia după generatoare începând din punctul de unde a început înregistrarea;
 se înlocuieşte coala cu înregistrarea cu o nouă coală de hârtie;
 se roteşte tamburul T pentru a marca poziţia finală în contact a întreruptorului;
 se alimentează motorul M şi se verifică turaţia sa n = 3000 rpm apoi se dă comanda de
deschidere şi se obţine curba h(t) la deschidere;
 se taie hârtia după generatoare începând din punctul de unde a început înregistrarea;
 se desfăşoară înregistrările, se marchează intervalele de timp şi distanţă apoi se trec datele într-
un tabel de forma:

Nr Cursa h [mm] Timp [ms] h [mm]  t [ms] v [m/s] Cursa totală Timp total
[mm] [ms]
1 închidere
2 deschidere

Se trasează grafic curbele v(t) şi v(h) ale contactului mobil la închidere şi deschidere.

13.6.4 Măsurarea timpilor de acţionare şi a nesimultaneităţii închiderii contactelor

Se realizează montajul experimental prezentat în figura 13.15:

MINUT - M
R

IUP-M 10/630
P

Aparate electrice – Îndrumar de laborator, vol. II

ED
BC
P

EI
Întreruptoare de medie tensiune

Figura 13.15 Montaj experimental pentru măsurarea timpilor de acţionare

Pentru măsurarea timpilor de acţionare ai întreruptorului se procedează astfel:
măsurarea timpilor de închidere
 se poziţionează comutatorul basculant de pe panoul frontal al aparatului MINUT – M pe poziţia
ANCLANŞARE, se alege domeniul timpilor de măsură (0,1 / 1 ms) apoi se apasă butonul
ŞTERGERE care resetează numărătoarele şi iniţializează aparatul;
 se apasă butonul ANCLANŞARE de pe blocul de comandă BC care alimentează electromagnetul
de închidere EI al mecanismului de acţionare MA;
 se citesc indicaţiile celor trei afişoare şi se determină nivelul maxim de nesimultaneitate între
faze la închidere ca medie a unui număr de trei încercări;
măsurarea timpilor de deschidere
 se poziţionează comutatorul basculant pe poziţia DECLANŞARE, apoi se apasă butonul
ŞTERGERE care iniţializează aparatul;
 se apasă butonul DECLANŞARE care alimentează electromagnetul de deschidere ED al
mecanismului de acţionare MA;
 se citesc indicaţiile celor trei afişoare şi se determină nivelul maxim de nesimultaneitate între
faze la deschidere ca medie a unui număr de trei încercări;
 determinările finale (după trei încercări) se compară cu datele de catalog.

13.6.5 Măsurarea rezistenţei de contact pe pol

Se realizează montajul din figura 13.16:
MAVO 35

mV

+ IO 10/630
Scc
~ 380 V
600 A/75 mV mV HC81

Aparate electrice – Îndrumar de laborator, vol. II

Smin = 150 mm2
Întreruptoare de medie tensiune

Figura 13.16 Montaj experimental pentru verificarea contactelor întreruptorului

Se măsoară rezistenţa de contact prin alimentare polului întreruptorului de la sursa reglabila de c.c.
Scc, succesiv la următoarele valori ale curentului I = 100, 300, 600 A (se vor calcula în prealabil
indicaţiile aparatului de măsură MAVO 35 ce corespund valorilor recomandate ale curentului) şi
măsurându-se căderea de tensiune pe contactul închis.

13.7 Conţinutul referatului

1. Secţiunea prin polul întreruptorului ortojector IO 10/630 în care să se evidenţieze structura de

principiu a aparatului, părţile componente, principiul de funcţionare.
2. Schema cinematică simplificată a întreruptorului IUP-M.
3. Montajele experimentale, tabelele de date prelucrate, graficele parametrilor cinematici conform
indicaţiilor de la fiecare punct al părţii experimentale a lucrării.
4. Calculul nesimultaneităţii la închidere şi deschidere pentru întreruptorul IUP-M, observaţii,
concluzii, modalităţi de corecţie a erorilor de nesimultaneitate.
5. Rezultatele măsurării rezistenţei de contact pe polul întreruptorului IO.
6. Observaţii şi concluzii privitoare la tipurile de întreruptoare de medie tensiune prezentate în
partea teoretică a lucrării.

Aparate electrice – Îndrumar de laborator, vol. II

Întreruptoare de medie tensiune

Aparate electrice – Îndrumar de laborator, vol. II