Ministerul Educației al Republicii Moldova

Centrul Educaţional PRO DIDACTICA

Cultura
bunei vecinătăţi
țara mea – mândria mea!

Caiet de educaţie interculturală

pentru elevii din clasa a IV-a

D O N A ț ie

Chişinău, 2017
CZU 37.015(076)
S 79

Lucrarea este realizată de Centrul Educațional PRO DIDACTICA în cadrul proiectului ”Educație civică
pentru buna înțelegere pe ambele maluri ale Nistrului”, implementat cu suportul financiar al Fundației
”Black Sea Trust for Regional Cooperation” (BST) și al proiectului ”Educarea culturii păcii prin promovarea
bunei vecinătăți în clasele primare”, sprijinit de rețeaua internațională de edificare a păcii GPPAC (Parte-
neriate Globale pentru Prevenirea Conflictelor Armate).

Punctele de vedere exprimate în prezenta lucrare sunt cele ale autorilor şi nu angajează în niciun fel
instituţiile de care aceştia aparţin, tot aşa cum nu reflectă poziţia instituţiei care a finanţat elaborarea sau
care a asigurat managementul proiectului.

Coordonator: Viorica GORAŞ-POSTICĂ, doctor habilitat în pedagogie, profesor universitar, Universitatea

de Stat din Moldova

Autori: Daniela STATE, învăţătoare, grad didactic superior, Liceul Columna, mun. Chişinău
Margarita ARADJIONI, doctor în istorie, cercetător coordonator, Institutul de Tehnologii şi
Conţinuturi Inovative în Învăţământ, Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei din Ucraina

Consultanţi: Alla NIKITCENKO, doctor în pedagogie, consultant principal, Ministerul Educaţiei al

Republicii Moldova
Elena TULBA, specialist principal, Direcţia Generală Educaţie, UTA Găgăuzia

Lector: Mariana Vatamanu-Ciocanu

Copertă şi procesare computerizată: Nicolae Susanu

Tipar: “Bons Offices“ SRL, mun. Chișinău

Tiraj: 500 ex.

© Centrul Educaţional PRO DIDACTICA. Toate drepturile rezervate.

___________________________________________________________________________________

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

State, Daniela.
Cultura bunei vecinătăţi: Ţara mea – mândria mea!: Caiet de educaţie interculturală pentru elevii din clasa
a 4-a / Daniela State, Margarita Aradjioni; coord.: Viorica Goraş-Postică; consultanţi: Alla Nikitcenko,
Elena Tulba; Min. Educaţiei al Rep. Moldova, Centrul Educaţional "Pro Didactica". – Chişinău: Centrul
Educaţional "Pro Didactica", 2017 (Tipogr. "Bons Offices"). – 96 p.: il.
Aut. sunt indicaţi pe vs. f. de tit. – Apare cu suportul financiar al Fundaţiei "Black Sea Trust for Regional
Cooperation" (BST), sprijinit de reţeaua intern. de edificare a păcii GPPAC. – 500 ex.
ISBN 978-9975-9898-9-3.
 Cuprins
CĂLĂTORIA 1 CĂLĂTORIA 13
Țara mea și lumea-ntreagă. Pacea și Scriitori din Moldova ......................................... 48
armonia................................................................ 5
CĂLĂTORIA 14
CĂLĂTORIA 2 Compozitori din Moldova................................... 56
Atitudinea față de lume, țară și culturile din
Moldova.............................................................. 10 CĂLĂTORIA 15
Mijloace de comunicare: trecut și prezent........ 58
CĂLĂTORIA 3
Valorile bunei vecinătăți................................... 13 CĂLĂTORIA 16
Elemente de decor și ornamente
CĂLĂTORIA 4 la diferite etnii..................................................... 61
”Noi” și ”ceilalți”: comunicăm, prietenim,
colaborăm!......................................................... 17 CĂLĂTORIA 17
Meșteșugurile băștinașilor Moldovei................. 63
CĂLĂTORIA 5
Miracolele naturii. Să le ocrotim!..................... 22 CĂLĂTORIA 18
Păpușile și teatrul de păpuși. ............................ 65
CĂLĂTORIA 6
Meşteşugurile tradiţionale ale locuitorilor din CĂLĂTORIA 19
Moldova.............................................................. 22 Ospitalitatea noastră. Dezvoltarea turismului... 68

CĂLĂTORIA 7 CĂLĂTORIA 20
File din „Cartea Roşie”..................................... 27 Salutăm oaspeții în limba lor!............................ 70

CĂLĂTORIA 8 CĂLĂTORIA 21
Monumente și rezervații ale naturii. .................. 30 Suntem gazde primitoare!.................................. 72

CĂLĂTORIA 9 CĂLĂTORIA 22
Să cunoaștem monumentele de arhitectură!. ... 35 Bucatele noastre tradiționale ............................ 75

CĂLĂTORIA 10 CĂLĂTORIA 23
Evenimente istorice care ne reprezintă............. 39 Suvenirele........................................................... 81

CĂLĂTORIA 11 CĂLĂTORIA 24
Voievozi și conducători care ne-au proslăvit Prezentăm țara străinilor... ............................... 83
țara...................................................................... 43
Soluții.............................................................. 85
CĂLĂTORIA 12
Liderii noștri religioși......................................... 46 ANEXE................................................................ 86


 SALUT, DRAGĂ PRIETENE!
Sunt eu, albinuța Melissa, prietena ta credincioasă! Mă bucur să te revăd, căci
vom avea posibilitatea să ne cunoaştem mai bine! Dacă ai deschis această carte,
înseamnă că ești elev în clasa a IV-a și putem porni din nou la drum prin Moldova, o ţară încântă-
toare, țara în care trăim și învățăm! Noua noastră călătorie va avea genericul „Țara mea – mândria
mea”. De aceea, îţi propun să-i inviți și pe ceilalți membri ai familiei, pe prieteni, vecini, colegi. Vom
urma câteva trasee turistice din Moldova, vom lua cunoştinţă de monumente de arhitectură, mu-
zee, teatre. Știi deja ce ”haine valoroase” sunt prietenia şi buna vecinătate. Despre acest lucru vom
discuta și în continuare, dar și despre pace, înțelegere și colaborare. Te vei convinge că nu există
culturi ”bune” sau ”rele”, că oamenii sunt interesanți, deoarece sunt diferiți. Îți voi povesti despre
evenimente ce au marcat parcursul istoric al țării. Vei cunoaște personalități ale neamului care ne-
au dus faima în lume: scriitori, muzicieni, pictori, artiști, cântăreți, meșteri populari.
Desigur, nu am uitat de sarcinile pe care le vei realiza în timpul călătoriilor. Vreau să-ţi reamin-
tesc care sunt mascotele ce îţi vor sugera cum s-o faci.

Interesant! Gândeşte-te, Dicţionar

Sfaturile află, compune,
albinuţei ghiceşte.

Desenează, Uneşte, Citeşte,

colorează, alege, memorează.
termină desenul. găseşte.

Scrie, termină pro- Povesteşte, Decupează,

poziţia. meditează. lipește.

Cum ți se par călătoriile noastre? Îţi plac sau nu? Este un gând care mă frământă întruna. De
aceea, te rog să alegi un simbol care să reprezinte așteptările tale de la oră și să-l desenezi în pătratul
din debutul călătoriei. La sfârșitul lecției, marchează în ce măsură au fost satisfăcute așteptările tale.
Te vor ajuta simbolurile de mai jos:

A fost mai bine A fost pe În mare parte, M-am așteptat Nu mă pot Nu mi-a plăcut
decât m-am măsura a fost pe măsu- la mai multe, determina călătoria
așteptat așteptărilor ra așteptărilor dar nu m-am
mele mele dezamăgit

Așadar, să pornim la drum și să continuăm să ne descoperim țara!


 CĂLĂTORIA 1

ȚARA MEA ȘI
LUMEA-NTREAGĂ.
PACEA ȘI ARMONIA
 Patrie – țara în care s-a născut, trăiește și activează cineva.
 Patriot – din greacă, omul, cetățeanul care își iubește țara, care se îngrijește
de bunăstarea și dezvoltarea ei.

Patria este locul în care se naște și crește un om. Fiecare dintre noi este dator
să o iubească. Când rostim cuvântul ”baștină”, nu avem în vedere doar localita-
tea în care am văzut lumina zilei, dar și regiunea, zona, țara din care face parte
aceasta. Într-o localitate pot trăi oameni de diferite naționalități, religii, culturi.
Pentru o bună conviețuire, e nevoie de înțelegere, prietenie și colaborare.

• Cu ce calități trebuie să fie înzestrat un patriot adevărat? Bifează-le.

AGRESIVITATE RĂUTATE ATENȚIE

BUNĂTATE BRUTALITATE GRIJĂ

INDIFERENȚĂ CORECTITUDINE DRAGOSTE

TOLERANȚĂ ONESTITATE CURAJ

• Citește poezia. De ce autorul repetă un vers de câteva ori?

Să fie pace în lume!

Să fie pâine pe masă Doar vești frumoase să vină,
Și toți ai casei acasă, Să fie pace, pace, pace pe Pământ.
Și grâu-n brazdă să iasă,
Să fie pace, pace, pace pe Pământ. Ca focul rău să nu ardă,
Cât viața-n noi nu e moartă,
Și ale lumii guverne Să stăm cu toții de gardă
Să știe bine-a discerne, Să fie pace, pace, pace pe Pământ.
Nevoia vieții eterne,
Să fie pace, pace, pace pe Pământ. Sub zbuciumatele astre,
Destul cu-atâtea dezastre,
Să fie-o blândă lumină, O cer durerile noastre,
Și nu rachete-n grădină, Să fie pace, pace, pace pe Pământ.
Adrian Păunescu


 • Completează spațiile libere în mod corespunzător.

Patria mea este _____________________, cea mai frumoasă țară de pe pla-

netă. Baștina mea este casa părintească, strada _____________________
________, pe care locuiesc, municipiul/orașul/satul ________________, în
care m-am născut. Mi-e dragă baștina, pentru că aici trăiesc______________
__________________________________________. Tot aici se află ______
__________________ în care învăț, ________________________________
____________________________________________________________.

• Desenează locul de baștină.

• Continuă enunțurile cât mai original:

Moldova este o țară cunoscută în lume, fiindcă ________________________

_____________________________________________________________
Toate țările de pe glob sunt importante pentru Moldova, deoarece _________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
Ce înseamnă țara mea pentru mine? Înseamnă ________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
• Descoperă proverbul românesc ascuns. Amintește-ți și alte proverbe cu
aceeași tematică.


• Ordonează enunțul de mai jos, apoi explică-l.

de dragoste, izvorul, Patria, și putere, omul, ce susține, vieții, este, pe tot parcursul
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________

• Citește textul și află cum își imaginează niște semeni de-ai tăi Moldova în
viitor.

Aș vrea ca, peste o mie de ani, realizările științei și tehnicii să ajute Moldova
să devină cea mai curată și mai frumoasă țară de pe Pământ.
Ar fi bine să dispară orice confruntare sau neînțelegere între etniile care
conviețuiesc în Moldova!
Oamenii trebuie să trăiască în bună înțelegere, să lucreze onest și conștiincios.
Doar așa țara va prospera, vor înflori grădinile și vor crește grânele.

• Descrie, în 3-4 enunțuri, cum crezi că va arăta baștina ta în viitor.

_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
___________________________________________________________________________
_____________________________________________________________

• Ascultă poeziile în limba găgăuză. Citește traducerea lor.

Yașêêrız biz Moldovada, Trăim în Moldova,

Yașêêrız Bucakta. Trăim în Bugeac.
Yașêêrız kär kardaș gibi, Trăim în frăție,
Yașêêrız dostlukta. Trăim în amiciție.

Dostluk Prietenie
Moldovan, gruzin hem rus, Moldoveni, gruzini și ruși,
Bulgar, armän, gagauz, Bulgari, armeni, găgăuzi
Tatar, uzbek, kazahlar Tătari, cazaci și uzbeci,
Bizim topraamızda var. Împreună să trăim, în veci.
Yok nicä dayanalım, Să nu ne abținem, chiar de-i greu,
Kadınca oynayalım. Cadânja s-o dansăm,
Gümbürdesin dolaylar, Să știe lumea-ntreagă, mereu,
Açan dostluk bizdä var. Ce amici buni suntem.

• Scrie, sfătuindu-te cu un coleg de clasă, ce trebuie să facă un copil pen-

tru a menține pacea:


 – în familie:_____________________________________________________.
– în clasă: _____________________________________________________.
– în curtea/pe strada ta: __________________________________________.
– în localitatea ta: _______________________________________________.

• Subliniază factorii ce contribuie la menținerea

păcii:

– respectarea drepturilor și a libertăților altor persoane;

– comunicarea asertivă;
– capacitatea de a te pune în locul altuia (empatie);
– respectarea dreptului omului de a fi așa cum își dorește;
– acceptarea celorlalți așa cum sunt;
– toleranța față de ideile și comportamentul altor persoane;
– nonviolența;
– capacitatea de a-și recunoaște vina;
– dorința de a înțelege alte persoane;
– capacitatea de a ierta.

Moldova îți este cel mai scump loc de pe întreg globul pământesc, întrucât aici
ești acasă, aici ești înconjurat de părinți, bunici, prieteni, învățători și vecini.
Este locul pe care mereu îl vei purta în suflet, chiar dacă vei decide să te muți
cu traiul în altă parte a lumii. Iubește această țară cordială, luminoasă, cu o
istorie impresionantă. Ai grijă de ea! Spune “Nu!” tuturor celor care doresc să
reaprindă pe meleagul nostru focul ostilității. Copiii sunt în stare de multe! Vii-
torul țării depinde nu numai de adulți, dar și de tine, de prietenii tăi. Ia aminte,
dragostea noastră, buna vecinătate și dorința de pace o va menține frumoasă,
ospitalieră și o va transforma într-o țară prosperă.

• Ascultă poezia în limbile rusă și ucraineană. Citește-o în traducere.

Дом под крышей голубой

Словно крыша над землёю – А под крышей голубою –
Голубые небеса, Реки, горы и леса,
Океаны, пароходы, Чтоб дарить оно могло
И поляны, и цветы, В мире каждому оконцу
Страны все, и все народы, Золотистое тепло.
И, конечно, я и ты! Чтобы жили мы на свете,
Кружит в небе голубом Не ругаясь, не грозя,
Наш огромный круглый дом. Как хорошие соседи
Дом кружится возле Солнца, Или добрые друзья.


 Дім під дахом голубим
Ніби дах понад землею – Кружеля наш спільний дім.
Голубіють небеса, Дім наш крутиться вкруг Сонця,
Під тим дахом, мов лілея, Щоб воно завжди могло
Розквітає гір краса. В кожне дарувать віконце
Під тим дахом – тихі води, Золотистеє тепло.
Ниви, ріки і мости, Щоб жили ми всі у світі,
Всі країни, всі народи, В дружбі, щасті і красі,
І, звичайно, я і ти! Мов сусіди всі привітні,
В небі ясно – голубім Ніби друзі добрі всі!

Casa De sub acoperișul albastru

Acoperiș din cer albastru Iar sub umbrelă – bolt-albastră,
Ce te așterni peste pământ, Se tot învârte casa noastră
Acoperi râuri, munți, păduri, Și împrumută de la soare
Pustiuri și mări, Pentru a-mpărți la fiecare
Neamuri și țări, Căldură aurie și lumină vie.
Câmpii cu flori, Să trăim în pace, cum ne place,
Cântări cu viori Ca buni vecini, ca frați,
Și sunet de păsări ascunse-n scorburi. Ca prieteni devotați.


 CĂLĂTORIA 2

ATITUDINEA FAȚĂ DE LUME,

ȚARĂ ȘI CULTURILE
DIN MOLDOVA
• Identifică cuvântul lipsă (este unul și același).

Unde este ___________ și lui Dumnezeu îi place.

Decât o judecată dreaptă, mai bine o ____________ strâmbă.
Mai bună-i o ____________ decât o sută de procese.

• Cifrează unul dintre proverbele de mai sus. Poți folosi alfabetul cifrat de
la sfârșitul caietului.
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________

• Citește poezia, apoi argumentează de ce îți iubești țara.

Moldova
Aici îmi este ţara În ţara mea Moldova,
Şi limba mea, şi graiul, Cu pitoreşti câmpii,
Aici îmi este mama, Cu şesurile-ntinse,
Aici îmi este raiul! Cu codri mari şi deşi,
În ţara mea frumoasă, În ţara mea Moldova
Cu dealuri şi câmpii, Cu-ntinsele poteci.
În ţara mea Moldova, O altă ţară-aleasă
Cu multe bucurii. Ca asta nu găseşti,
În ţara asta sfântă, Cu lanuri înspicate,
Iubită de copii, Cu vii şi cu livezi!
Ana Țărnă

• Stabilește, cu ajutorul săgeților, cum se traduc cuvintele ”patrie” și

”pace” în diferite limbi vorbite în Europa.

РОДИНА engleză МИР

HOMELAND franceză PEACE
РОДИНА germană СВІТ
PATRIA rusă LA PACE
NACIONAL ucraineană LA PAZ
HEIMAT italiană FRIEDEN
HOMELAND spaniolă LA PAIX

10
 • Explică cum înțelegi zicătorile și proverbele de mai jos. Ce au ele în co-
mun? Dacă ți-au plăcut, memorează-le.

‒ Lumea-ntreagă am umblat, dar raiul acasă l-am aflat. (proverb azerbaidjan)

‒ Fără ochi poți trăi, fără țară – nu. (proverb bulgar)
‒ Înțelegi cât de scumpă îți este țara doar atunci când te afli departe de ea. (pro-
verb kazah)
‒ Patria este leagănul tău de aur. (proverb tătar)
‒ Omul fără țară e ca o privighetoare fără cântec. (proverb tătar)
‒ Vatandan gözäl er dünnedä hiç yoktur. (proverb găgăuz)
Nu există priveliști mai frumoase decât cele din țara ta. (traducere)
‒ Vatanda kahır da taa ilinmiş. (proverb găgăuz)
În țara ta și necazul e mai dulce. (traducere)
‒ У рідному краю, гарно як у раю. (proverb ucrainean)
Locul natal este bucată de rai. (traducere)
‒ Mein Nest ist das best. (proverb german)
Cuibul în care te-ai născut e cel mai bun. (traducere)
‒ Eigener Herd ist Goides wert. (proverb german)
Casa părintească este cea mai mare avuție. (traducere)

• Citește povestea, apoi răspunde la următoarele întrebări:

 Ți-a fost vreodată dor de casa părintească?

 Ai vrea sau ai putea să o schimbi pe un palat pustiu?

Cântecul privighetorii
Odată, un negustor prinse în pădure o privighetoare, o aduse acasă și îi făcu o colivie de
aur. Negustorul avea o grădină impresionantă, cu flori frumoase, de-ți furau ochii. În mijlocul
grădinii avea un havuz, spre care ducea o scară de marmură cu multe trepte. El puse colivia
lângă havuz și venea zilnic să admire privighetoarea, care însă era tristă, se tot uita la cer și
cânta jalnic. Atunci negustorul găsi un om care știa limba păsărilor și îl rugă să vadă ce are
privighetoarea, de ce suferă atât de mult. Omul îi ascultă cântecul și îi zise:
– Patria mea și cuibul meu, fără voi ce mă fac eu? Așa cântă
pasărea, stăpâne!
Zilele treceau, iar privighetoarea cânta tot mai trist și mai trist. Ne-
gustorului i se făcu milă de ea și îi dădu drumul. Apoi, împreună cu
omul ce înțelegea limba păsărilor, urcă pe cal și porni în urma păsării.
Privighetoarea zbură peste râuri, munți și văi și, într-un sfârșit, ajun-
se la cuibul său. Acesta era gol. Se așeză pe o ramură și începu să
cânte: ”Patria mea! Ești cea mai frumoasă și mai dulce dintre toate!”.

11
 ”Vai, ce pasăre ciudată! I-am oferit un trai cu de toate. Mânca și bea din vase de argint, dar tot
tristă era. Și aici, de cum își văzu cuibul, umplu văzduhul de cântec!”, se minună negustorul.
– De ce te miri, stăpâne? Fiecare are o patrie, care îi este cea mai scumpă, îi răspunse
omul.

• Scrie cuvinte care încep cu literele cuvântului ”patrie” și care fac parte
din câmpul lexical al acestuia. Inventează un simbol pentru cuvântul
”pace”.

P PACE
A
Toleranță
R
I
E

• Desenează un fragment din povestea „Cântecul privighetorii”.

12
 CĂLĂTORIA 3

VALORILE BUNEI
VECINĂTĂȚI

• Citește poezia, apoi răspunde la întrebări.

Ţara mea
Frumoasă mi-e ţara străveche, Frumoasă mi-e ţara cea nouă,
Întinsă pe munţi şi pe văi, Când râde cu râs tineresc,
Cu fete cu flori la ureche, Cum râde grădina când plouă
Cu mândri şi ageri flăcăi! Şi florile când înfloresc.
Otilia Cazimir

 Cum crezi, țara poate fi străveche și nouă în același timp?

 Când o țară este considerată străveche? Dar nouă?
 Ce țară este mai bine cunoscută în lume: cea străveche sau cea nouă?
 Cum este țara ta? Dar cum o consideră bunicii sau părinții tăi?

• Explică cuvintele și expresia de mai jos:

Bună vecinătate –______________________________________________

_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
Valoare –_____________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
Armonie – ____________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________

• De ce oamenii consideră buna vecinătate o valoare? Scrie 2 argumente.

1. ______________________________________________________________
______________________________________________________________
2. ______________________________________________________________
______________________________________________________________

• Enumeră, împreună cu vecinul de bancă, câteva valori care contribuie la

menținerea păcii pe pământ.
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________

13
 • Descoperă valorile ascunse în șaradele de mai jos. Acestea favorizează
traiul în bună vecinătate.

18
1, 2 3, 4, 5, 2,7 1, 5 3, 1 4, 3 1, 4, 3, 7
__________________________________ __________________________________

7
1, 2, 3 4, 1, 2 4, 5 2, 3, 1 3, 2, 1 5, 8, 7, 8
__________________________________ __________________________________

• Citește povestea despre Nastratin Hogea pe fragmente. După fiecare frag-

ment, discutați în baza întrebărilor.

Nastratin Hogea și vecinii săi

Nastratin își cumpără casă. Deși era mică, era foarte luminoasă. În spatele
avea o livadă cu meri, peri, smochini și pruni. Vecinii săi – armeni, greci, bulgari, tătari veniți
din Crimeea, turci – nu-l supărară niciodată. El, la rândul său, îi chemă pe toți în musafirie la
sărbătoarea de ”casă nouă”, unde îi servi cu ceburek, kebab, frigărui, vin fiert și ceai dulce.
Oaspeții rămaseră mulțumiți de vizită. Cu toate acestea, Nastratin înțelese, din discuția lor, că
ei nu trăiesc în pace și bună înțelegere.

 Cum se marchează în familia voastră sărbătoarea de ”casă nouă”?

 Cum crezi, ce s-a întâmplat mai departe cu Nastratin și vecinii săi?
 A reușit Nastratin să-i împrietenească?

În târg, Nastratin observă că musulmanii nu cumpără nimic de la creștini, iar aceștia,

la rândul lor, nu trec pe la tarabele musulmanilor. Hogea ocolea târgul, nu venea aici fără
treabă, pentru că nu era bogat și nu-i plăcea să piardă timpul în zadar. Toată ziua mun-
cea din greu pe bucata sa de pământ. Trăia în pace cu toată lumea, mai ales cu vecinii,
pe care îi ajuta cu plăcere. Astfel, la scurtă vreme, căpătă faima unui om înțelept, sincer,

14
onest și muncitor. Din păcate, peste oraș se așternură nori negri. Între grecul care vindea
stafide și negustorul turc de chișmiș izbucni o adevărată confruntare. În ajutor le săriră toți
negustorii. Cearta dintre cei doi însă creștea de la o zi la alta, până ieși din târg în stradă,
acasă, de băgau în sperieți toți copiii și femeile. Ei băgară spaima și în oameni nevinovați,
pentru că, supărați, distrugeau tot ce le ieșea în cale, strigând în diferite limbi numele lui
Dumnezeu.

 De ce oamenii strigau numele Domnului în diferite limbi? Ce îl rugau?

 Cum crezi, ce s-a întâmplat mai departe cu eroii poveștii?
 Oare certăreții s-au împăcat? Cum?

Într-una din zile, această ceartă se auzi și în dreptul casei lui Nastratin. El ieși la poartă,
ținând în mână nu o armă sau un băț, ci o sapă grea, ce strălucea de atâta muncă. Ridi-
când acest instrument al plugarului deasupra capului, Hogea strigă: ”Oameni buni! Vecini! Ce
faceți? Oare nu călcați pe același pământ? Oare nu respirați același aer și nu vă încălzește
același soare? Oare fructele și legumele crescute de musulmani au un gust diferit de fructele
și legumele creștinilor? Nu vă mai certați! Nu vă dușmăniți! Aici, în fața porții mele, este un
izvor. Spălați-vă pe mâini, intrați în curte, așezați-vă la umbra nucului și gustați din fructele din
grădina mea.”

 Cum crezi, ce s-a întâmplat mai departe?

 Oare a reușit Nastratin să-i împace pe oamenii care se certau în fața porții sale? Cum?
 Cu ce fructe fermecate i-a servit?

Nastratin, având o autoritatea mare, reuși să-i potolească pe cei doi negustori. Aceștia
intrară în curtea lui. Așezându-se de ambele părți ale covorului așternut pe iarbă, îi mulțumiră
gazdei, în timp ce rupeau și împărțeau din ”pâinea prieteniei”. Bătrânii înțelepți se înțeleseră
să le ia marfa, să amestece chișmișul cu stafidele și să le dea copiilor. Apoi, anunțară o regulă
nouă: să se interzică orice neînțelegere, ceartă, iar oamenii, indiferent de credință și statut,
să se respecte unii pe alții.

 Ce a provocat cearta între cei doi negustori?

 Cum a-i fi procedat tu în locul lui Nastratin?
 Demonstrează prin argumente că Hogea era un vecin bun.
 De ce vecinii trebuie să trăiască în pace și bună înțelegere?

• Ilustrează pe o foaie de desen un fragment din povestea ”Nastratin Ho-

gea și vecinii”.

15
 • Restabilește cu ajutorul săgeților proverbele. Explică-le. Amintește-ți și
alte proverbe despre vecini și buna vecinătate.

Dacă va fi pace în casa vecinului, cetatea trainică. (coreean)

Buna înțelegere este mai puternică а без сусіда – ні (fără vecin – nu). (ucrai-
nean)
Unirea poporului – va fi și în casa ta. (armenesc)
Nu cumpăra casă, va intra și în casa ta. (karaim)
Dorește-i vecinului fericire și ea decât zidul de piatră. (armenesc)
Сообща можно (Împreună veți putea) найближча родина (rudă apropiată). (ucrai-
nean)
Добрий сусід (Vecin bun) – cumpără vecin. (tătar)
Без брата проживеш, (Fără frate poți trăi,) и горы свернуть. (muta munții din loc). (rus)

• Întreabă rudele ce știu despre buna vecinătate, schimbul intercultural, ajuto-

rul reciproc și cooperarea între locuitorii țării. Relatează cele auzite colegilor.

• Ce le-ai putea povesti urmașilor tăi despre actualele relații de ve-
cinătate din țara noastră? Alcătuiește o povestioară și scrie-o pe
o foaie.

• Folosește cuvintele din dicționarul de mai jos și, ghidat de un
adult, tradu fragmentul din poezia lui Vladimir Orlov.

Я ЖЕЛАЮ ВАМ ДОБРА _______________________________

Я желаю, чтобы с вами _______________________________
Людям было веселей, ______________________________
Чтобы добрыми глазами ______________________________
Вы смотрели на людей,
_________________________________
Чтобы были справедливы
И в решениях – мудры. _________________________________
К людям будете добры вы – ___________________________________
Люди будут к вам добры. _________________________________

желаю – vă doresc/urez (aici) люди – oameni веселей – bucuroși

добрыми – buni, blajini глазами – ochii смотрели – a se uita
справедливы – corecți, onești решения – decizii мудры – înțelepți

16
 CĂLĂTORIA 4

”NOI” ȘI ”CEILALȚI”:
COMUNICĂM, PRIETENIM,
COLABORĂM!
• Citește povestea Nataliei Abramțeva și imaginează-ți că ești în locul unei
garoafe. Cum ai proceda, aflând că reflecția din oglindă este a ta?

Pierderea
Bunica puse pe masă, lângă o oglindă frumoasă, o vază cu cinci garoafe. Florile – două
albe, două roze și una roșie – nu mai întâlniră o oglindă și, privindu-se în ea, își zăriră pentru
prima dată reflecția. Până acum, nu aveau de unde ști cum arată, nu mai văzură oglinzi și nu
le spuse nimeni că se pot reflecta în ele.
– Ce flori frumoase ne salută, zise garoafa roșie.
– Sunt fermecătoare, adăugă o garoafă albă, apoi una roză.
Florile nu-și dădeau seamă că își adresează complimente sieși. Făceau plecăciuni
grațioase, se închinau și florile din oglindă.
– Întrebați-le ceva, propuse una dintre ele.
Nu contează care a fost întrebarea. Adevărul e că garoafele nu auziră niciun răspuns, nici
imediat, nici mai târziu. Atunci deciseră că celelalte flori nu vor să se împrietenească.
Oglinda, care urmări totul în tăcere, se hotărî să le dezvăluie misterul și le spuse că
garofițele din fața lor sunt chiar ele, sunt reflecția
lor:
– Acestea sunteți voi! Niște flori desfătătoare!
Oglinda era sigură că florile se vor bucura la au-
zul acestor vorbe, ele însă se întristară și amuțiră.
După câteva clipe, tăcerea fu ruptă de garoafa roșie,
care, sfioasă, întrebă:
– Florile celea chiar nu există?
– Bineînțeles, răspunse în șoaptă oglinda.
– Păcat, oftară garoafele într-un glas.
Oglinda se gândi mirată: ”Oare de ce nu se bucu-
ră că sunt încântătoare?”.
Garoafele însă erau departe cu gândul de a se
bucura sau de a se mândri că sunt frumoase. Ele
pierdură niște prietene: o garoafă roșie, două garoafe roze și două albe...

• Cele cinci garofițe din povestea ”Pierderea” au alcătuit un buchet splendid,

multicolor. Cum crezi, culoarea părului, a ochilor, a pielii are vreo importanță
atunci când este vorba despre prietenie și comunicare între oameni?

17
 • Imaginează-ți, apoi desenează pe o foaie, flori sau fructe pe care le ase-
meni cu câțiva dintre colegii de clasă. Decupează-le și înmânează-le ce-
lor vizați. Din florile și fructele primite de la colegi fă un buchet sau o
compoziție. Realizați un buchet care reprezintă clasa voastră. Ce părere
ai despre diversitate în acest sens?

• Răspunde în scris la întrebări. Completează tabelul cu răspunsurile unui

coleg și ale unei colege cu care comunici cel mai puțin. Compară răs-
punsurile și evidențiază-l pe cel mai original.

1. Ce îți place să faci cel mai mult la școală?

2. Ce vis ai?
3. Ce ai dori să le urezi colegilor?

RĂSPUNSUL MEU RĂSPUNSUL COLEGULUI RĂSPUNSUL COLEGEI

1. _____________________ 1. _____________________ 1. _____________________
_____________________ _____________________ _____________________
_____________________ _____________________ _____________________
_____________________ _____________________ _____________________
2. _____________________ 2. _____________________ 2. _____________________
_____________________ _____________________ _____________________
_____________________ _____________________ _____________________
_____________________ _____________________ _____________________
3. _____________________ 3. _____________________ 3. _____________________
_____________________ _____________________ _____________________
_____________________ _____________________ _____________________
_____________________ _____________________ _____________________

• Ascultă melodiile, apoi interpretează, împreună cu câțiva colegi de cla-

să, hora bulgarilor, hora ucrainenilor şi hora românească.

• Descifrează proverbele georgiene de mai jos, apoi explică-le.

_______________________________________________________________
_______________________________________________________________

18
 .

_____________________________________________________________
_____________________________________________________________

• Ascultă poezia, apoi citește traducerea. Află câte lucruri interesante pot face
niște prieteni. Povestește ce îți place să faci împreună cu prietenii tăi.

Как хорошо, что есть друзья! E bine să ai prieteni!

Без них на свете жить нельзя. Ce te faci fără ei,
Ведь с другом можно рисовать Fără prietenii tăi,
И в игры разные играть. Cu cine să desenezi,
И есть, и пить, и танцевать. Să te joci, să dansezi,
А можно просто помолчать. Să mănânci și să bei
И друг сумеет всё понять, Sau să taci
И, если трудно, поддержать Și să fii înțeles de ce-o faci?
Как хорошо, что есть друзья! Cu cine? Cu ei,
Без них на свете жить нельзя. Cu prietenii tăi.

• Trebuie să fii de acord cu prietenii în toate? Dă exemple de situații în

care trebuie să-i contrazici, fără a-i ofensa.

• Scrie o situație în care un prieten a manifestat:

– compasiune___________________________________________________.
– grijă ________________________________________________________.
– sensibilitate___________________________________________________.

• Care dintre calitățile enumerate mai jos îi ajută pe oameni să se împace

și care nu? Unește-le cu săgeți.

CORDIALITATEA NEÎNCREDEREA
PERSEVERENȚA AJUTĂ RĂBDAREA
CONCILIEREA SUPĂRAREA
MÂNDRIA ÎMPIEDICĂ ÎNCREDEREA

19
 • Citește povestea populară rusă. Cum crezi, cocorul și barza comunică efi-
cient? De ce nu au reușit să realizeze cele ce-și doreau?

Un cocor și o barză își construiră cuiburi în capete opuse ale mlaștinii. Cocorul
se sătură să trăiască de unul singur și hotărî să se însoare.
”Mă duc s-o cer de nevastă pe barză”, gândi el. ”Arată ca mine: are nasul și picioarele
lungi”.
Cocorul porni la drum și merse de-a lungul mlaștinii, imaginându-și cum vor sărbători nun-
ta. Ajuns, bătu la ușă:
– Barză, ești acasă?
– Da.
– Am venit să te cer de nevastă. Te măriți cu mine?
– Nu, cocorule, răspunse barza. Nu vreau să mă mărit cu tine, căci ai picioare lungi și
haină scurtă! Și mai ești și sărac! Voi muri de foame cu tine.
Cocorul se întoarse disperat acasă. Barza însă căzu pe gânduri: ”M-am plictisit să trăiesc
singură, mai bine mă căsătoresc cu cocorul”.
Se duce barza la cocor, bate la ușă și-i zice:
– Cocorule, m-am răzgândit, hai să ne căsătorim!
– Nu, barzo, nu mă însor cu tine, nu te mai vreau de nevastă.
Barza începu să plângă de rușine și se îndreptă spre casă. Se puse cocorul pe gânduri:
”Trebuia s-o iau de nevastă, că nu e bine să trăiești de unul singur. Mă duc să-i zic că m-am
răzgândit și că ne putem căsători”.
Ajuns la barză, cocorul vorbi foarte convingător:
– Dragă barză, am mai chibzuit și am hotărât să mă căsătoresc cu tine. Ce zici?
– Nu, lungoare, acum eu nu te vreau de bărbat!
Merse cocorul acasă, lăsând-o pe barză din nou pe gânduri: ”De ce nu m-am învoit să-i fiu
soție? În singurătate mă așteaptă un trai nefericit! Mă duc să vorbesc cu el”.
Se apropie de casa cocorului și începu să-l convingă mieros s-o ia de nevastă. Co-
corul însă nu se lăsa înduplecat nici în ruptul capului. Așa că barza se întoarse necăjită
acasă.
Și acum mai merg unul la altul și se tot pețesc, dar de căsătorit nu se căsătoresc.

• Alcătuiește un dialog dintre cocor și barză, astfel încât povestea să aibă

un final fericit.
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________

20
 • Când insistența și mândria pot ajuta două persoane (sau mai multe) să
se împace și când nu? Scrie câteva calități care pot duce la certuri și
câteva care contribuie la menținerea bunei înțelegeri.
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________

• Cifrează proverbul preferat despre prietenie, apoi propune-i colegului

să-l descopere. Explică de ce ai ales anume acest proverb.

___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________

• Cuvântul ”dragoste”
poate fi reprezentat sub
formă de inimă. Inven-
tează un simbol pentru
cuvântul ”prietenie”. No-
tează în pătrat numele tău
și numele celui mai bun
prieten, iar între ele de-
senează simbolul creat.
Comparați desenele. Ce
manifestări de prietenie
sunt apreciate de colegii
tăi cel mai mult?

21
 CĂLĂTORIA 5

MIRACOLELE NATURII.
SĂ LE OCROTIM!

• Citește poezia. Cum crezi, unde se află pădurea descrisă în poezie?

CULORILE PĂDURII
Toamna, ca de-o boroboaţă, Chiar nu mişcă? Ţi se pare!
frunza s-a-nroşit la faţă. de sub pleduri de ninsoare
Prea mult s-a fălit sub soare, ies să-şi cate de-ale gurii
proaspătă şi foşnitoare. animalele pădurii.

Dar acum s-a-ngălbenit Uite, Cerbu-n coarne ţine

şi pe jos s-a risipit. roşul zărilor senine,
Vii, culorile din vară, soare – prunc peste tării –
ploaia le-a făcut să piară. într-un leagăn de crengi vii.

Printre crengile maron Cu copita Cerbul sapă

cântă vântul la trombon. după iarbă, după apă.
Unde-i vara jucăuşă? A găsit un ghiocel,
Codrul pare de cenuşă… dar s-a îndurat de el:

Dar minune, astă noapte, – Clopoţel, te las să creşti,

s-a vărsat din ceruri lapte, primăvara s-o vesteşti,
zahăr pudră, rece frişcă… că doar ea e năzdrăvană
Totu-i alb, nimic nu mişcă. şi pictează în poiană
cu o pană fermecată
colorând pădurea toată!
Passionaria Stoicescu
 Ce culori poate avea pădurea?
 Cine o colorează?
 Ce anotimp este un pictor bun?
 În ce anotimp pădurea e mai frumoasă?

• Citește textul. Subliniază informațiile noi.

Republica Moldova are, în mare parte, hotare naturale: două râuri repezi şi foarte bătrâ-
ne − Nistru şi Prut, care îşi au începutul în Carpaţi. Călătorind prin țară, mai ales prin zonele de
centru şi de nord, ne surprinde relieful ei foarte variat: numeroase dealuri, văi, canioane, hârtoape,
râpe gigantice şi pante, care seamănă cu niște valuri marine pietrificate şi încremenite.

22
 Republica Moldova, deși nu e foarte mare (350 km de la nord la sud şi 150 km de la vest
la est), este foarte diversă. Cutreierând-o în lung și-n lat, nu încetezi să te uimești de schim-
bările de peisaj, de alternanţa urcuşurilor şi coborâşurilor, de bogăţia florei, de abundenţa mo-
numentelor naturii, care, în prezent, sunt mai mult de 500, de blânda şi calda sa climă, care
însă variază destul de puternic de la nord spre sud.
Străbătând-o dintr-un colț în altul, nu te poţi debarasa de gândul că te afli într-o ţară mun-
toasă. Şi aceasta în pofida faptului că munţi, ca atare, nu sunt, impresia fiind creată, în spe-
cial, de schimbările bruşte de altitudine, de adevăratele serpentine montane. Moldova este
deosebit de ”poetică” primăvara, când înfloresc livezile, sau toamna târziu, când frenezia de
culori pe care le îmbracă îţi încântă privirea.
O impresie aparte creează flora și fauna.
Nici vorbă să te plictiseşti de acest meleag binecuvântat!

• Scrie, timp de 3 minute, cât mai multe plante și animale care pot fi întâlni-
te în localitatea/zona în care locuiești. Compară cu cele scrise de colegul
de bancă.
Plante animale
______________________________ ______________________________
______________________________ ______________________________
______________________________ ______________________________
______________________________ ______________________________
______________________________ ______________________________
______________________________ ______________________________
______________________________ ______________________________

• Utilizează cuvintele dintre paranteze și completează enunțurile. Conti-

nuă-le pe liniile punctate.
(romanița, grâul, măceșul, crinul, floarea de tei, laleaua, porumbul, floarea-
soarelui, bujorul)
______________, ______________ și ______________ sunt plante......................................
______________, ______________ și ______________ sunt plante ....................................
______________, ______________ și ______________ sunt plante......................................

• Care dintre plante sunt cele mai folositoare? De ce?

• Ascultă ghicitorile compuse de scriitorul ucrainean Lesi Vozniuk, apoi

citește-le în traducere. Unește cu ajutorul săgeților ghicitoarea și imagi-
nea-răspuns. Scrie 2 ghicitori despre plante, apoi desenează răspunsu-
rile. Ce știi despre aceste plante?

23
 Не оса, а жало має, не вогонь, а обпікає.
Коли йдете в ліс гуляти, обминіть її, малята.
Nu e viespe, dar țeapă are, nu e foc, dar frige tare,
În pădure de te știi, privește-o din departe.

Квітень жовту фарбу взяв, моріжок розмалював,

і з-під пензлика розквітли, наче сонце, диво-квіти.
Aprilie vopsea galbenă a luat, o câmpie a pictat
Și cu peria sa mare, colorat-a flori și soare.

________________________________________
________________________________________

________________________________________
________________________________________

• Ce foloase aduce oamenilor fiecare
dintre animalele ilustrate mai jos?
______________________________
______________________________
__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
______________________________
______________________________
______________________________

• Răspunde la întrebări, aducând cât mai multe argumente.

Ce ar putea să se întâmple, dacă oamenii ar nimici broaştele?

_____________________________________________________________
_____________________________________________________________

Ce ar putea să se întâmple, dacă oamenii ar stropi copacii cu insecticide îm-

potriva omizilor?
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________

Ce ar putea să se întâmple, dacă oamenii ar extirpa șoarecii de câmp?

_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________

24
 • Completează dialogul dintre surori. Prezintă-l colegilor.

– Bunicul a plantat mărul, pentru că ________________________________________,

a zis Dumitrița.
– De ce bunicul a plantat teiul și stejarul? a întrebat-o Ana.
Dumitrița s-a uitat nedumerită la sora sa și i-a răspuns:
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
– Dar de ce bunicul nostru nu plantează un bananier sau un portocal?
– Deoarece___________________________________________________________
___________________________________________________________________.

• Cum crezi, Moldova va fi mai frumoasă dacă pe teritoriul ei vor crește

portocali și bananieri?

• Ascultă poezia scrisă de poetul ucrainean Vladimir Orlov și află ce peri-

cole amenință natura vie și nevie. Cum le putem preîntâmpina?

Что нельзя купить? Ce nu poți cumpăra?

Я с утра брожу босой, Prin roua dimineții,
Весь обрызганный росой, Desculț de zor alerg.
С птицей, возле тополька, Cu-o pasăre mă-ntrec cu spor,
Воду пью из родника. Lângă un plop,
Где-то дома, у метро, La sorbit apă de izvor.
Пепси-кола и ситро, În oraș, la orice pas,
Карусели, зоосад, Doar propuneri de popas,
Всюду вывески висят. ”Coca-Cola”, limonadă,
Если деньги накопить, Carusel și înghețată.
Можно многое купить, De ți-e plin vârf portofelul,
Дом, одежду и завод, Ai plăceri cam de tot felul.
Самолёт и пароход. Casă, haine, chiar uzină,
Но нельзя купить росу, Avion, bărci – o duzină.
Птичье пение в лесу. Dar nu poți să cumperi roua,
И не спрятать в кошелёк Cântul păsării și dorul,
Родничок и тополёк. Cum nu poți ascunde-n pungă,
Plopul și izvorul.

• Ilustrează poezia astfel încât mesajul ei să fie pe înțelesul celor care vor-
besc o altă limbă.

25
 Prietenii mei
Eu sunt cu toţi prieten bun
Şi vouă, picilor, vă spun
Să vă-nţelegeţi de minune
Cu tot ce mişcă-n astă lume:
Cu animale, păsări, flori,
Cu gâze, soare şi culori,
Cu iarbă, stele, licurici,
Cu cei mai mari şi cei mai mici.

• Observă imaginile de mai jos și bifează sursele de apă din țară: izvoare,
fântâni și havuzuri. Colorează-le pe cele care există și în localitatea ta.
Cum le poți păstra curate, pentru a te putea bucura de apa lor gustoasă?

• Compune o scurtă povestire despre natura localității/zonei de baștină.

Nu uita să argumentezi prin ce este ea unică, precum și necesitatea de a
o proteja.

26
 CĂLĂTORIA 6

FILE DIN
„CARTEA ROŞIE”
• Citește poezia. Formulează în baza ei un îndemn.

Omul şi natura
Au ajuns plante să fie N-au condiţii să trăiască,
Numai pe fotografie. Hrana să nu-i otrăvească.
În codru sau în câmpie Noi, în loc să-i protejăm,
N-a rămas niciuna vie. Cartea Roşie inventăm.
Tot aşa şi păsărele, Atunci când o răsfoieşti,
Fiare, fluturi, floricele: Ar fi bine să roşeşti.
Iurie Miron

• Bifează variantele corecte de răspuns.

”Cartea Roșie”:
 este un document oficial în care sunt incluse speciile de plante și animale
aflate în pericol de dispariție;
 este un document oficial în care sunt incluse speciile luate sub protecția statului;
 este o carte în care sunt incluse toate speciile de plante și animale din țară;
 este o lucrare cu imagini, foarte greu de găsit;
 este un document care prevede modalitatea de pedepsire a celor ce distrug
natura;
 cuprinde toate speciile de plante și animale dispărute din Moldova, inclusiv din
partea stângă a Nistrului.

• Scrie câte 2 exemple de plante:

– ce trăiesc în bazine cu apă:_______________________________________

– iubitoare de temperaturi ridicate:___________________________________
– iubitoare de umbră:_____________________________________________
– ce vor să fie cultivate într-un spațiu deschis:__________________________

• Enumeră factorii de mediu necesari creşterii şi dezvoltării unei plante:

_______________________________________________________________
_______________________________________________________________

• Cum crezi, dacă anumite condiții de dezvoltare și înmulțire a plantelor ar

fi supuse unor schimbări, plantele ar suferi sau s-ar acomoda?

Multe plante și animale sunt vulnerabile la anumite schimbări ale habitatului

lor, suferă atunci când oamenii intervin în mediul ambiant și nu supraviețuiesc. Cu

27
regret, unele organisme vii nu mai pot fi readuse la viață, motivele fiind diverse. Pentru a pre-
întâmpina dispariția plantelor și a animalelor ce populează țara noastră, a fost creată ”Cartea
Roșie a Republicii Moldova”.
Prima ediţie a ”Cărţii Roşii” a apărut în anul 1976 şi a inclus 50 de specii de plante şi ani-
male rare. A doua ediţie a văzut lumina tiparului în anul 2001 şi a cuprins 126 de specii de
plante şi 116 specii de animale pe cale de dispariţie.
”Cartea Roşie” constituie un document de bază pentru studierea biodiversităţii şi pentru
determinarea unor acţiuni de restabilire şi conservare a acesteia.
Ziua Mondială a ”Cărţii Roşii” este marcată la 8 mai.

• Notează câte 3 exemple de animale care:

– trăiesc în apă: _________________________________________________

– sunt active noaptea: ____________________________________________
– hibernează: __________________________________________________
– au nevoie de mult spaţiu aerian: ___________________________________
– nu suportă lumina solară: ________________________________________
– îşi construiesc cuib: _____________________________________________

• Încercuieşte în exerciţiul anterior animalele care sunt pe cale de dispari-

ţie. Mai ştii şi altele?

• Recunoaşte animalele și plantele reprezentate în imaginile de mai jos.

Acestea sunt incluse în ”Cartea Roșie a Republicii Moldova”. Scrie în
cerc numărul ce stă în fața denumirii lor.

Repere: 1. buhă mare, 2. lalea pestriță, 3. popândău, 4. vultur pescar, 5. ghi-
ocel-bogat, 6. ciocănitoare verde, 7. pelican creţ, 8. papucul-doamnei, 9. dro-
pie, 10. pisică sălbatică, 11. lebădă cucuiată.

28
 • Ce ai face dacă ai vrea să ai una din plantele reprezentate mai sus? Scrie
răspunsul în spațiul rezervat, apoi compară-l cu răspunsurile colegilor.
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________

• Citește poezia.
Fapte bune
De pe-acuma fapte bune Pădurarul poartă arma
Câte poți să faci, ți-ai spune, Totdeauna încărcată.
Poți să dai la porumbei,
Câte-o strachină de mei. Of, dar lupilor li-i teamă
Nu de armă şi secure,
De la-nec albina poți, Teamă li-i să nu-i alunge
Întinzând un pai s-o scoți, Pădurarul din pădure.
Victor Tulbure

 Ce animale și plante au avut nevoie de ajutor și în ce a constat acesta?

 Care animale ar putea să aibă nevoie de ajutorul tău?

• Activitate în grup. Elaboraţi fluturași (prospecte) cu mesaje ecologice:

de atenţionare asupra necesității protejării unor plante şi animale din lo-
calitate (incluse în ”Cartea Roşie a Republicii Moldova”). Prezentaţi-le.

• Restabilește proverbele bulgărești. Citește traducerea lor. Explică unul

dintre ele.

Опознай цветето, (Află mai multe de- както човек без ръце. (e ca omul fără
spre floare,) mâini.)
От земя сме и пак земя ще станем, преди да гооткъснеш. (înainte de a o
(Pământ am fost, pământ vom fi,) rupe.)
Пролет без цвете, (Primăvara fără и в своя няма да почива. (nici în a
flori,) grădinarului nu se odihnește.)
Ако човекът поиска – (Dacă omul își ала горко на този, който не я пази.
dorește –) (vai de cel ce nu-l va ocroti.)
Който не пази чуждатагора – (Cine и на скалата цвете щецъфне. (flori
pădurea străină nu o ocrotește –) pe stâncă poate crește.)

29
 CĂLĂTORIA 7

MONUMENTE ȘI
REZERVAȚII ALE NATURII
O sută de movile
Monumentul naturii „O sută de movile” se întinde pe un teritoriu de 1600 de hectare în
partea de sud-est a satului Branişte din raionul Râșcani. El reprezintă un teren deluros, care
se aşterne în valea Prutului.
Acesta este singurul loc din Europa unde se găsesc într-un număr atât de mare stânci
ale mărilor antice, care acopereau cândva teritoriul țării noastre – Marea Tortoniană și Sar-
matică.
Relieful s-a format cu zece milioane de ani în urmă.
O legendă spune că dealurile sunt movile construite de cuceritorii locurilor, din timpurile
străvechi. Ei înmormântau după o luptă ostaşii lor: în movile mici – soldaţii, în cele mari – co-
mandanţii.
Valea celor ”O sută de movile” face parte din rezervația ”Pădurea Domnească” și are o
lungime de 8 kilometri și o lățime de circa 2 kilometri. În total, pe această câmpie sunt mai mult
de 3500 de dealuri. Cel mai mare deal este situat la răscrucea a trei drumuri, are o înălțime
de 60 de metri și se numește ”Movila Țiganului”. Anume de pe ea este cel mai bine să privești
acest monument unic al naturii.
Pe teritoriul movilelor cresc multe tipuri de plante: zambile, anemone, garoafe sălbatice,
stânjenei, in și altele. Priveliștea este încântătoare! Multe plante înfloresc pe rând. De la pri-
mele flori de primăvară și până la cele din luna iulie, movilele își schimbă imaginea de culori.
Este uimitor să vezi cum creează diverse tablouri, încântând ochiul și inima cu farmecul lor.
(Adaptare după www.prospect.md)

 Ce știi despre valea celor „o sută de movile”?

Peisajul geografic, flora şi fauna Moldovei au suferit schimbări în urma

interacţiunii cu omul. Unele dintre ele bucură ochiul, altele sunt sursă de
hrană sau loc de odihnă şi agrement. Există însă arii care permit supravie-
ţuirea, protejarea şi conservarea unor animale sau plante.

• Bifează afirmațiile corecte.

”Rezervaţie” este:
 un teren plantat de oameni cu pomi fructiferi, arbuști, flori;
 un teritoriu ocrotit prin lege, pe care nu se pot face transformări, deoarece
este populat de plante și animale rare;
 o suprafață acoperită cu diverse specii de plante, care servește ca loc de
agrement sau are menire culturală;

30
  spaţiu verde în cadrul unei localităţi, cu alei, copaci şi tufari decorativi, răzoare
de flori;
 un teritoriu care prezintă importanță din punct de vedere științific.

• Completează spațiile libere cu denumirile unor rezervaţii naturale din

Moldova, dar și ale localității în care se află: „Defileul Duruitoarea”, „Pru-
tul de Jos”, „Plaiul Fagului”, „Ţara Bâtlanilor”, „Codrii”, „Pădurea Dom-
nească”. Verifică răspunsul, analizând Anexa din pagina 86.

Rezervaţia naturală Rezervaţia ______________ Rezervaţia de stat _________

______________________ __________, Balatina, Glodeni ______________din Moldova

Rezervaţia ştiinţifică ________ Rezervaţia naturală ________ Rezervaţia științifică________

__________, Balatina, Glodeni _________________, Râșcani _____, Rădenii-Vechi, Ungheni

• Continuă enunțurile:

Cea mai apropiată rezervație de localitatea noastră este _______________.
Aș vrea să vizitez rezervația _____________________________________.
Sunt foarte curios/curioasă să văd _________________________________
_____________________________________________________________
Am aflat că la rezervația _________________________________________
din ____________________________________ poți___________________
____________________________________________________________.

• Stabileşte asemănările şi deosebirile dintre mediile propuse, comple-

tând enunţurile.

31
 Atât în pădure, cât şi în rezervaţia naturală __________________________
_____________________________________________________________
În parc şi în livadă _______________________________________, iar în
rezervație ____________________________________________________
_____________________________________________________________
În comparaţie cu o grădină zoologică, în orice rezervație_________________
_____________________________________________________________

• Dialog socratic. Răspunde la întrebări cât mai argumentat şi original.

Ce s-ar întâmpla dacă ar dispărea insectele sau plantele, păsările sau rep-
tilele?
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________

De ce avem nevoie de rezervații științifice?

_____________________________________________________________
_____________________________________________________________

Cine ar trebui să aibă acces într-o rezervație naturală?

_____________________________________________________________
_____________________________________________________________

• Scrie, împreună cu un coleg de clasă, 2 argumente pentru afirmația:

Rezervația reprezintă un monument al naturii.
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________

• Colorează cu galben casetele care conţin denumirile unor monumente
naturale create de om şi cu verde – ale celor create de natură.

PEȘTERI CASCADE PARCURI

GRĂDINI STÂNCI ROCI
COPACI RARI HAVUZURI REZERVAȚII NATURALE
IZVOARE GRĂDINI ZOOLOGICE LACURI

 Ce monumente naturale există în localitatea de baștină sau în vecinătate?

Descrie-le.

32
 • Stabileşte corespondenţe dintre imagini şi denumirea lor. Ce fel de mo-
numente sunt reprezentate? Ce ştii despre ele?

Peștera “O sută de movile”, Mănăstirea rupestră

“Emil Racoviță” Glodeni “Saharna”

Parcul Stejarul lui Ștefan cel Mare, Cascadele

Dendrariu Cobâlnea de la Țâpova

• Determină pe hartă locul unde se află fiecare dintre monumentele natu-

rale reprezentate în imagini.

Primele grădini zoologice au apărut în Egipt şi erau destinate distracţiilor.

Atestată ca fiind cea mai veche din lume este însă cea din Londra. Inaugurată
în anul 1872, în 1993 colecţia ei număra 18128 de exemplare de animale.
Grădina Zoologică din Chişinău a fost înfiinţată în anul 1977, având o supra-
faţă de 8 hectare. La momentul fondării sale număra doar 60 de specii de
animale, în prezent însă aici vieţuiesc peste 200 de specii.

• Citește textul. Subliniază denumirile de plante. Care dintre ele pot fi admi-
rate la Grădina Botanică? Bifează-le pe cele care cresc în localitatea ta.

33
 Grădina Botanică
În Grădina Botanică s-a stârnit mare panică: o seamă
de plante şi flori s-au plictisit să poarte aceleaşi nume şi
aceleaşi culori şi au găsit că ar fi cu cale să se preschimbe
puţin în animale.
Gura-leului, chiar în mijlocul grădinii, a deschis aseară
gura şi şi-a arătat caninii. Creasta-cocoşului, cum vine fri-
gul, începe-a cânta cu-cu-ri-gu! Azi-dimineaţă, căpățânile
de curechi aveau, nu ştiu de ce, urechi. Coada-şoricelului,
în culmea prostiei, a declarat că vrea să aparţină zoologiei,
deoarece ea e o părticică din şoarece.
Cum vine primăvara, cartoful devine îndrăzneţ şi îşi creşte, în beci, colţi de mistreţ.
Mazărea, cum presimte că va fi pusă-n borcane, îşi schimbă două consoane şi o face pe
pasărea. O leurdă surdă se crede leu ce face urdă. Iedera, nici nu-mi vine să cred, şi-a arătat
printre frunze botul de ied.
Liliacul, fiind de când e el schimbător, când vrea e plantă, când vrea e şoarece zburător.
Dar să ne oprim aici, căci lucrurile devin alarmante, şi să lăsăm plantele să rămână plante,
căci asta ar însemna să schimbăm Grădina Botanică în Grădina Zoologică.
Arcadie Suceveanu

• Ştiri. Imaginează-ți că ești reporter la un post radio sau de televiziune.

Realizează un reportaj de la o grădină zoologică sau botanică în care să
le relatezi colegilor despre ceea ce pot vedea acolo.

• Pentru a putea afla mai multe lucruri despre rezervațiile și monumentele

naturale din Republica Moldova, recomandă-le colegilor:

– 2 emisiuni televizate: ____________________________________________

– 2 emisiuni radiofonice: __________________________________________
_____________________________________________________________
– 2 reviste sau ziare: _____________________________________________
_____________________________________________________________
– 2 cărţi: _______________________________________________________
_____________________________________________________________
– alte 2 surse:___________________________________________________
_____________________________________________________________

34
 CĂLĂTORIA 8

SĂ CUNOAȘTEM
MONUMENTELE DE
ARHITECTURĂ!
• Explică cuvintele de mai jos.

Arhitectură –__________________________________________________
_____________________________________________________________
Arhitect –_____________________________________________________
_____________________________________________________________

• Citește textul. Subliniază cu galben informațiile pe care le știai și cu ver-

de pe cele noi.
La cetatea sorocii
Ghidul se oprește în fața unei hărți imprimate pe zid.
– În vremurile de restriște moldovenii au înălțat în această parte de țară șase fortărețe:
patru pe malul Nistrului și două pe malul Dunării. Cetatea Sorocii, eliberată de sub turci în anul
1812, e unica cetate-muzeu în Moldova.
Cei din jur pufnesc în râs. Stănică îl ghiontește pe Dănuț, care roșește până-n vârful ure-
chilor și își lasă capul în jos: ” Se vede că știu toți despre asta, numai eu m-am dat de gol. Nici
măcar n-am ridicat mâna să întreb...”
Dar Stănică – prietenul totuși la nevoie se cunoaște, chiar de te ghiontește câteodată –
Stănică nu-l lasă în voia sorții, îi vine în ajutor:
– Dănuț e mai mic decât ceilalți, explică el ghidului, și încă n-a început să învețe istoria Moldovei.
– Lasă, Dănuț, că ai să crești și tu mare, îl liniștește ghidul. Ș-apoi trebuie să știi, se întoarce
el către ceilalți, că gura celui mic adevăr vorbește. Priviți încoace, la hartă: cetatea Tighinei, sau
a Benderului, cum au numit-o cândva turcii, de bună seamă nu e liberă, căci acolo stau soldații și
din cauza aceasta ea nu poate fi muzeu. Iar celelalte patru cetăți: a Hotinului, iată aici sus pe har-
tă, Cetatea Albă, jos la gura Nistrului, numită pe parcursul secolelor în fel și chip când de greci,
când de turci, când de slavi, și ajunsă azi să fie Belgorod-Dnestrovsk, cât și cetățile Ismailului și
Chiliei, din care au rămas numai ruine – toate se află astăzi sub stăpânirea Ucrainei.
Pe Dănuț iarăși îl mai frământă o întrebare, dar nu se încumetă s-o pună față de toți, ci
i se adresează în șoaptă prietenului:
– Stănică, dar când i-au bătut ucrainenii pe moldoveni așa de tare, de le-au luat mai toate cetățile?
Stănică strânge din umeri:
– Nici eu nu știu, că nu ne-au predat încă toate acestea la istorie...
– Eh, face Dănuț dezamăgit și se gândește în sinea lui: ”Păcat că nu-i bunelul aici, că el
îndată le-ar spune-o tuturor:
– Să nu râdeți de băiat, că întrebarea vină n-are, chiar dacă răspunsu-i cu supărare”.
Aurel Scobioală

35
 • Scrie denumirile monumentelor de arhitectură reprezentate în imaginile
de mai jos.

_______________________ _____________________ _____________________

_______________________ _____________________ _____________________

_______________________ _____________________ _____________________

_______________________ _____________________ _____________________

_______________________ _____________________ _____________________

_______________________ _____________________ _____________________

• Marchează în casetele de mai sus cu:

„!” – monumentele de arhitectură pe care le-ai vizitat și cu „V” cele pe care ai
vrea să le vizitezi;
„X” – monumentele istorice;
„+” – monumentele renovate.

• Studiază imaginile. Cum crezi, care dintre landşafturi sunt create de na-
tură şi care de către om?

36
 • Cuvântul ”landșaft” provine din limba germană şi înseamnă ”peisaj geo-
grafic”, un teritoriu care posedă trăsături proprii în ceea ce privește re-
lieful, clima, vegetația, fauna, apele, solurile și activitatea omului.

• Alege una dintre afirmațiile de mai jos. Găsește cât mai multe argumente
pentru ea.

Oamenii sunt obligaţi să protejeze obiective- Oamenii pot crea alte monumente de arhitec-
le arhitecturale. tură în locul celor vechi.

• Activitate în perechi. Scrie în tabelul de mai jos reguli de comportare

în preajma monumentelor de arhitectură: Așa DA!/Așa NU!

Așa DA! Așa NU!

37
 • Alege un monument de arhitectură din Moldova și realizează un pliant,
care va conţine:

– imagini;
– denumirea şi localizarea acestuia;
– o descriere succintă;
– măsuri de protejare şi întreţinere;
– reguli de comportare în preajma acestuia;
– atenţionări şi recomandări pentru securitatea vizitatorilor.

• Priveşte proiectul unui landşaft. Stabileşte:

a) trei lucruri care te-au impresionat;
b) două lucruri pe care ți-ai dori să le modifici;
c) un titlu sugestiv pentru această grădină.

• Activitate în echipe. Elaboraţi proiectul pentru landşaftul unei grădini, al

unui parc.

• Stabilește, pentru un prieten venit din altă țară, traseul unei excursii care
să includă vizitarea unora dintre capodoperele arhitecturale ale Republi-
cii Moldova.
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________

38
 CĂLĂTORIA 9

EVENIMENTE ISTORICE
CARE NE REPREZINTĂ

 Evenimént – întâmplare importantă în viața socială ori particulară; fapt remar-

cabil.
 Mártor,-ă – persoană care asistă sau a asistat la o întâmplare, la o discuție, la
un eveniment.

• Înscrie în tabel evenimente la care ai participat sau ai fost martor.

Evenimente de familie Evenimente școlare Evenimente sociale

 La care dintre ele ai participat cu plăcere? Subliniază-le.

 Care dintre ele îți par cele mai importante? De ce?

• Colorează din șirul evenimentelor istorice enumerate mai jos:

– cu galben – pe cele care au avut loc cu mai mult de 100 de ani în urmă;
– cu roșu – pe cele care au avut loc cu mai puțin de 100 de ani în urmă;
– cu albastru – pe cele care au avut loc după nașterea ta.

Marea Unire, 1918 Domnia lui Ștefan cel Marea Adunare Națională,
Mare, 1457-1504 1989
Adoptarea Constituției Repu- Cel de-al doilea război Semnarea Acordului de Aso-
blicii Moldova, 1994 mondial, 1939-1945 ciere cu Uniunea Europeană,
2014
Proclamarea Independenței Unirea Principatelor Româ- Prima datare istorică a
Republicii Moldova, 1991 ne, 1600 localității tale
Studierea cursului opțional Întemeierea Țării Moldovei Alegerea primului președinte,
„Cultura bunei vecinătăți” Independente, 1359 1990

• Bifează evenimentele care, în opinia ta, ne-au făcut cunoscuți peste ho-
tarele țării.

• Marchează-le cu „!” pe cele la care au participat părinții sau bunicii tăi

(alte rude).

39
 • Plasează pe linia timpului, în ordine cronologică, câteva evenimente:

din țară

_________________________________________________________________→

din localitate

_________________________________________________________________→

din familia ta

_________________________________________________________________→

• Citește legenda. Ce eveniment istoric este descris în legendă? Când a

avut loc? Ce impact a avut acesta?

Legenda întemeierii moldovei

Era odată un voievod pe nume Dragoş, care trăia în acea parte din România care se nu-
meşte Maramureş. Era bun gospodar şi cârmuitor dibaci, dar şi meşter vânător. Îi plăcea tare
mult să vâneze zimbri, urşi, cerbi, căprioare, mistreţi şi lupi.
Cu vitejii lui din Maramureş, Dragoş a trecut munţii la răsărit, ca să-i ajute în lupta cu tătarii. Prin
munţi, în calea lui Dragoş şi a vitejilor săi, a ieşit un bour sau zimbru, mai mare ca un taur, cu coarne
ţepoase, cu grumaz gros, cu copite tari, cu păr lung negru, cu ochi holbaţi, fioroşi, cu nări largi.

40
 Întâi l-a simţit căţelandra lui Dra-
goş, numită Molda. Şi, simţindu-l, a
alergat după el, lătrând ascuţit. Dar
oricât de fioros era acel bour, Dragoş
tot l-a ochit cu săgeata şi l-a înţepat
cu suliţa. Rănită, plină de sânge, acea
fiară a mai fugit încă mult prin pădurea
cu arbori înalţi. Ba a trecut şi un râu cu
apă mare; Molda, după dânsa, gonea,
gonea din răsputeri s-o prindă. Dar
râul fiind adânc şi valurile lui repezi,
biata căţelandră Molda s-a înecat.
Călări, Dragoş cu vitejii lui au tre-
cut râul, au lovit zimbrul drept între coarne şi, în sfârşit, l-au doborât. Foarte mult s-a bucurat
Dragoş de această biruinţă, dar mult i-a părut rău de pierderea căţelandrei. În amintirea ei a
numit acel râu Moldova.
Apoi, Dragoş a trecut încă mai departe şi a ajutat pe românii din această parte a ţării să-i
alunge pe tătarii cel răufăcători. Când s-a întors din luptă, biruitor, românii l-au ales voievod
şi l-au poftit să conducă această parte din ţară, pe care au numit-o tot Moldova, de la numele
râului.
Dumitru Almaș (Povestiri istorice)

• Descifrează afirmația lui Homer.

________________________________________________________________
________________________________________________________________

• Explică, în 3-4 propoziții, sensul afirmaţiei descoperite.

________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________

41
 • Citește poezia.

CĂMĂȘILE
A fost război. Ci maica lui
Ecoul lui De ani prea lungi de-a rândul
Şi-acum mai este viu. Tot vine la izvoare:
Cămăşi mai vechi, mai noi – Ea şi gândul.
Amară amintire de la fiu. Şi iar luând cămăşile în poală,
De-atâtea ori fiind De cum ajunge sâmbăta,
Pe la izvor spălate, Le spală.
S-a ros de-acum uzorul Căci mâine
Şi, alb, bumbacul Fac băieţii horă-n sat,
S-a rărit în spate Şi fete multe-s:
Şi nu le-a îmbrăcat de mult Câte-n flori albine.
Feciorul. Şi-atunci băiatul ei, cel drag băiat,
Cămăşi mai vechi, mai noi – Cu ce se-mbracă, bunul,
A fost război. Dacă vine?
Grigore Vieru

 Consecințele cărui eveniment istoric sunt descrise în poezie?

 De ce băiatul nu s-a întors acasă?
 De ce mama continuă să-l aștepte?

• Imaginează-ți că ești autorul unui manual de istorie. Utilizând sintagmele

evenimente, istorie a țării, lăcașe sfinte, cetăți milenare, datini strămoșești,
port popular, jocuri de copii, scrie un mesaj pe care dorești să-l citească
(la alegere):

‒ un elev din clasa a IV-a; – o persoană pasionată de istorie;

‒ învățătoarea ta; – președintele țării.
______________________________________________________________________
___________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________

42
 CĂLĂTORIA 10

VOIEVOZI ȘI
CONDUCĂTORI CARE
NE-AU PROSLĂVIT ȚARA
• Citeşte poezia.

Ştefan-Vodă…
– Bunicuțule, mai spune-mi – Apoi, iată-atâția ani
Despre Ștefan, zis cel Mare! A avut Moldova parte
Despre faptele-i mărețe De domnia lui Ștefan.
Fără de asemănare… Ștefan-Mare și-nțelept!
– Apoi, Ștefan-Vodă-al nostru, Pentru noi e ca un soare…
Dacă vede că dușmanul – O să-l văd pe Ștefan? Când?
E cât frunză și cât iarbă, – Ștefan-Vodă nu mai este,
El având oșteni puțini, Voievodul a murit…
Zice: „Noi ne vom retrage E un monument de piatră,
Unde sunt coclauri multe, O sculptură de granit…
Neștiute de străini…” Ține sabia în jos,
Turcii – mulți, Numai crucea ridicată,
Cât vezi cu ochii, Parcă vrea să zică: „Pace!
Și-narmați până în dinți… Iar războaie – niciodată!”
Vodă-avea oștiri puține – Noi avem la grădiniță
Dar era isteț și aprig! O baghetă fermecată:
Turcii, cât erau de mulți Piatra s-o atingi – învie!
Dar se întorceau înfrânți. Ne-a spus ieri educatoarea.
Ba-i mâna în codrii deși, Am s-o rog, o să mi-o dea…
Ba-i ducea în loc pustiu Nu mă crezi?
Și de fiecare dată – Te cred, te cred,
Se-ntorcea din lupte viu. Scumpă nepoțica mea!
Ne-a rămas îndemnul lui: Dar… Să-ți spun:
„Nu lăsați Neamul, nici Țara În piatră-i chipul,
În robia nimănui!” Ștefan Vodă-acolo nu-i.
Când începi a număra, E înmormântat la Putna!
Patruzeci și șapte-i mult? Doarme…
– Foarte mult timp, mi se pare… Dar de sus veghează
Peste țărișoara lui…
Claudia Partole
 Cine i-a povestit fetei despre domnitorul Moldovei?
 Ce ați aflat nou despre Ștefan cel Mare?
 Cum a reușit domnitorul să câștige atâtea lupte?
 Unde se află monumentul lui?
 Ce instituții poartă numele lui Ștefan cel Mare?

43
 • Recunoaşte voievozii și conducătorii din imagini, dar și din descrieri.
Stabilește corespondențe.
Cel dintâi şi mai mare, tu, rege,
Ai făcut plaiul sfânt să se-nchege,
Ai zidit temelii de granit
Pentru neamul tău falnic ivit.
Ai purtat glas de lup peste zări,
De la ape, la munte, la mări...
Ştefan, domnul ţării, pe cei mai mari uneşte
La Suceava veche şi-astfel le vorbeşte:
– Fiul meu cel june! Voi, români doriţi!
Moartea mă culege dintr-ai mei iubiţi...
De la lungi războaie, Mihai cu mărire
Intră-n capitală cu a lui oştire.
El se urcă-n tronu-i mândru ocolit.
Cei ce au puterea astfel i-au vorbit:
– Doamne! Focul arde în această ţară.
Încă ieri cu ură mulţi se răsculară...
Într-o sală-ntinsă, printre căpitani,
Stă pe tronu-i Mircea încărcat de ani.
Curtea este plină, ţara în mişcare,
Soli trimişi de Poartă vin la adunare...
Dragoș, mândru ca un soare,
A plecat la vânătoare.
Ghioaga și săgeata lui
Fac pustiul codrului!
Cerbul moare, urșii pier
Și vulturii cad din cer...
Ca țărâna mă-nchin, te înalț în memorii,
Strămoșul meu, te-mbrac în versul de glorii,
Istoria te-a botezat Alexandru cel Mare și Bun,
Un simbol de iubire-absolută
Pentru neamul și plaiul străbun!
Decebal către popor:
– Eu nu mai am nimic de spus!
Voi braţele jurând le-aţi pus
Pe scut! Puterea este-n voi
Şi-n zei! Dar vă gândiţi, eroi,
Că zeii sunt departe, sus,
Duşmanii lângă noi!
Alexandru Ioan Cuza
Om de seamă, Domnitor,
A înfăptuit Unirea
A două ţări într-un popor.

44
  Prin ce s-a remarcat fiecare dintre aceste personalități?
 Cunoști și alte personalități care au lăsat urme în istoria Moldovei? Dă câteva
exemple.

• Ce însuşiri ale lui Ştefan cel Mare se desprind din faptele sale:
– i-a învins în bătălii pe cei care îi atacau ţara: ...................................................
– a construit mănăstiri şi biserici: ........................................................................
– a înălțat cetăţi, a sprijinit comerţul: ...................................................................
– a făcut dreptate celor mulți și săraci: ................................................................
– poporul l-a cântat în balade: ............................................................................

• Continuă ideea mesajului cu încă 2-3 enunţuri:

Suntem un popor. Strămoșii noştri au făcut ce au putut. De acum înainte____

_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________

• Scrie în casete calitățile care i-au ajutat pe conducătorii, voievozii Mol-

dovei să mențină pacea în țară și să o transforme în una prosperă.

• Ascultă poezia în limba găgăuză. Citește traducerea.

Vatan Patria
Orada güneş raatlı, Unde soarele e darnic
Çöşmedän sucaaz datlı. Și-i dulce apa de izvor,
Mamusu вizi bekleer – Unde mama ne așteaptă –
O topraa Vatan dener! E țara de care mi-e dor!

• Citește textul de mai jos.

„Am spus de multe ori că moldovenii trebuie să se deștepte, să muncească mult la

învierea lor națională, adică la trezirea poporului lor, și să lupte pentru drepturile cele la
care năzuiesc toți binevoitorii ei… Căci dacă nu va fi îndeplinită această datorie, apoi noi
o să fim vinovați de pieirea noastră”. Mihail Sadoveanu

45
 CĂLĂTORIA 11

LIDERII NOȘTRI
RELIGIOȘI

• Cere ajutorul maturilor pentru a-i recunoaște pe liderii religioși din ima-
gini. Stabilește corespondențe.

Petru Gavriil Mitropolitul

Movilă Bănulescu-Bodoni Varlaam

Ierarh Vasile Alexei

Dosoftei Lupu Mateevici

• Citește, împreună cu ceilalți colegi de clasă, informația despre viața și

activitatea unor lideri religioși din Moldova, cunoscuți și peste hotarele
ei (pagina 87). Cum crezi, ce au ei comun?

• Cunoști și alți lideri religioși? Povestește-le despre ei colegilor. De ce

sunt considerați „lideri”?

• Discutați în perechi, apoi scrie ce calități trebuie să posede un lider spi-

ritual modern.
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________

46
 • Restabilește proverbele. Colorează-le cu galben pe cele bulgare și cu
oranj pe cele găgăuze.

Yaptıysan sän erdä iilik – (Dacă faci un bine –) iilik yapılêr. (pentru bine.)

Добрият човек (Omul bun) imektän paalı. (e mai scumpă ca mâncarea.)

Ii seläm (O vorbă bună) evın olar çiçeklik. (casa îți va prospera.)

Iilik için (Binele se face) лошо не търпи. (nu tolerează răutatea.)

Познава се по лицето, (Omul cu inimă че му е добро сърдцето. (se cunoaște după

bună) chip.)

• Foloseşte alfabetul cifrat de la pagina 85 și scrie unul din proverbele re-

stabilite.

• Completează tabelul de mai jos. Răspunde la întrebări mai întâi tu, apoi
roagă să răspundă doi colegi. Compară răspunsurile.
Răspunsul meu Răspunsul unui coleg Răspunsul altui coleg
Care dintre liderii spiri-
tuali te-a impresionat?
De ce?

Cum pot influența liderii

spirituali educația?

Ce rol au ei în istoria
țării?

Trebuie oamenii să
aibă încredere în acești
lideri? De ce?

47
 CĂLĂTORIA 12

SCRIITORI
DIN MOLDOVA

• Înscrie în casetă numele scriitorului, recunoscând fragmentul din opera sa:

Grigore Vieru, Mihai Eminescu, Spiridon Vangheli, Claudia Partole, Ni-
colae Dabija, Alecu Donici, Vasile Alecsandri, Alexei Mateevici, Arcadie
Suceveanu, Vasile Romanciuc, Petru Cărare, Ion Creangă.

Doi oameni, cunoscuți unul cu altul, călă- Împărat slăvit e codrul,

toreau odată, vara, pe un drum. Unul avea Neamuri mii îi cresc sub poale,
în traista sa trei pâini, și celălalt două pâi- Toate înflorind din mila
ni. De la o vreme, fiindu-le foame, popo- Codrului, Măriei-Sale.
sesc la umbra unei răchiți pletoase, lângă Lună, Soare și Luceferi
o fântână cu ciutură, scoate fiecare pâinile El le poartă-n a lui herb,
ce avea și se pun să mănânce împreună, Împrejuru-i are dame
ca să aibă mai mare poftă de mâncare. Și curteni din neamul Cerb.

Limba noastră îi aleasă Sub stele trece apa

Să ridice slava-n ceruri, Cu lacrima de-o seamă,
Să ne spuie-n hram şi-acasă Mi-e dor de-a ta privire,
Veşnicele adevăruri. Mi-e dor de tine, mamă…
Limba noastră-i limbă sfântă, Tot cască gerul iernii
Limba vechilor cazanii, Cu vifore în coamă.
Care o plâng şi care o cântă Mi-e dor de vorba-ţi caldă,
Pe la vatra lor ţăranii. Mi-e dor de tine, mamă.

Eu ştiu că, eu ştiu că, eu ştiu că – S-a adunat toată ulița să-l petreacă pe
Repetă mereu doamna Ştiucă. Guguță la școală. Surioara îl ajuta să ducă
Crapul crapă de ciudă, florile, din urmă venea tata cu banca lui
Nu poate s-o mai audă. Guguță în mașină. Directorul și-a prins toate
Eu ştiu că: 2 x 4 = 8 plătici, medaliile în piept, a ieșit în poarta școlii și a
Când mai mari şi când mai mici. dat mâna cu Guguță.

De Paşti în satul vesel, căsuţele-nălbite – Bunicuțule, mai spune-mi,

Lucesc sub a lor malduri de trestii aurite, Despre Ștefan, zis cel Mare!
Pe care cocostârcii, înfipţi într-un picior, Despre faptele-i mărețe
Dau gâtul peste aripi, tocând din ciocul lor. Fără de asemănare…

48
Eşti prietenilor pururi Copile,-ţi las drept moştenire
Credincios – această limbă fără moarte
Nu-i pe lume om ca tine şi plină de dumnezeire –
Mai frumos! să-i duci lumina mai departe.
Ai pe lume un prieten Tu limba ta s-o îndrăgeşti –
Devotat – găseasc-o unii cioturoasă –
Nu-i pe lume om ca tine pe mama ta cum o iubeşti
Mai bogat! nu de atâta că-i frumoasă.

Ionică și Petrică, …Însă, pe cât am aflat,

Frățiori, demult se ceartă: Sacul în iaz nu s-au tras,
Pe bunic și pe bunică Ci tot pe loc au rămas.
Vor în două să-i împartă... Aşa-i şi la omenire,
Iar bunicii, fericiți, Când în obşte nu-i unire:
Râd întregi, neîmpărțiți. Nici o treabă nu se face
Cu izbândă şi cu pace.

• Enumeră 3 scriitori din Moldova (vezi și exercițiul precedent) care:

– au compus poezii despre natură:___________________________________
– au compus poezii despre părinți: __________________________________
– au compus poezii despre țară: ____________________________________
– sunt în viață: __________________________________________________
– scriu/au scris poezii: ____________________________________________
– pe care ai vrea să-i întâlnești: _____________________________________
– semnează lucrări pentru copii:_____________________________________
– ale căror opere îți plac: __________________________________________
– ți-au fost recomandați de bibliotecară: ______________________________

• Ascultă fragmentele de mai jos. Recunoaște opera și autorul.

Мамин день
Вот подснежник на поляне, И меня с цветком так нежно
Я его нашел. Мама обняла,
Отнесу подснежник маме, Что раскрылся мой подснежник
Хоть и не расцвел. От ее тепла.

Подснежники
Однажды Гугуцэ нашёл семь копеек. Не больше и не меньше. Опустил он монетки
в самый глубокий карман, три дня туда не залезал: вдруг рядом с прежними новые
монетки заведутся? Но в кармане, кроме гвоздя, ничего нового не обнаружилось.

49
Сестрёнка сказала, что в её кармашке деньги сами не заводятся.
Насчёт папиного кармана брат с сестрой ничего сказать не могли:
его не было дома.

Как лиса медведя одурачила

Жила-была лиса, хитрая, как все лисы. Ночку целую бродила
она в поисках пропитания и так ничего и не нашла. А как наступил
ясный день, вышла лиса на дорогу, легла под куст и задумалась – что бы ей такое
сотворить, дабы раздобыть съестного.
Лежа так, мордой на лапах, учуяла вдруг лиса рыбный дух. Тут она чуть приподняла
голову и, глянув вниз вдоль дороги, увидела приближающуюся подводу, которую тащила
пара волов.

• Ilustrează un fragment.

• Organizează, împreună cu câțiva colegi de clasă, un recital de poezie din

creația scriitorilor din Moldova.

• Foloseşte alfabetul cifrat de la pagina 85 și scrie titlul unei poezii. Propu-

ne-i colegului de bancă să numească autorul.

50
 • Stabilește corespondențe dintre portretul scriitorului și informațiile despre el.

Este unul din coautorii „Abecedarului” editat în

anul 1970, apoi în 1990.
O stradă din orașul Chișinău îi poarte numele.
A publicat peste 20 de volume de poezie, cărți
pentru copii, abecedare. A tradus din limba
ucraineană și rusă.
A scris povestea „Frumoasa lumii”.
A realizat în 2006 un proiect de proporţii „Carte
de citire şi gândire” pentru clasele I-IV în 4 vo-
lume.
A scris versurile pentru cântecele din filmul cu
desene animate ”Maria Mirabela”.
Are instalat un bust pe Aleea Clasicilor din Gră-
dina Publică din Chișinău.
Este apreciat pentru cărțile destinate copiilor:
„ȘTIUca la școală”, „Dacă vrei să fii Columb”,
ș.a.
Este recunoscut datorită măiestriei basmelor,
poveștilor, mai ales datorită „Amintirilor din co-
pilărie”.
A fost director al Bibliotecii Centrale, profesor
suplinitor, revizor şcolar pentru judeţele Iaşi şi
Vaslui.

• Scrie un mesaj unui scriitor.

______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

51
 CĂLĂTORIA 13

COMPOZITORI DIN
MOLDOVA

• Explică sensul cuvintelor de mai jos. Cere ajutorul unui matur.

Doină – _________________________________________________________
________________________________________________________________

Compozitor – ____________________________________________________
________________________________________________________________

• Citește textul.
Doina-i lege, doina-i cânt
Bunelul, încă de dimineață cum iese la prășit, îngână unul și același cântec: ”Toată
viața cât trăiești, bine faci, bine găsești...”. Nepoții alături smulg buruienile și ascultă.
– Dar mai departe, bunele? Întreabă Stănică.
– Ce mai departe? nu înțelege bunelul.
– Alte cuvinte nu mai sunt, numai atâta-i cântecul?
– A-a, face bunelul. Păi îs de-ajuns și atâtea. Că asta-i o doină, o lege străveche.
Băieții rămân o clipă nedumeriți.
– Cum adică, și doină, și lege? se miră Stănică. Ce are una cu alta?
– Are, măi băieți, căci pentru străbunii noștri doine se numeau legile țării, regulile de com-
portare între oameni pe pământul ista.
– Și străbunii cântau... legile? nu-i vine la socoteală lui Stănică.
– Da, căci tare puțini știau carte, iar legile trebuia să le cunoască fiecare. De atâta se
adunau, și unul mai cărturar le citea, iar ceilalți le cântau împreună. Pe urmă le repetau la
șezători, când ieșeau la arat, la semănat... cântau și lucrau, zice bunelul dând îndesat cu
sapa. Că legea nu se cântă cu mâinile în șolduri.
Nepoții prind aluzia și umblă și ei mai repede printre rânduri. Dar cu urechile pâlnie spre
bunel.
Frunză verde, foaie lată,
Eu de mamă și de tată
Nu mă lepăd niciodată.
Apoi, după ce o cântă tustrei împreună de câteva ori, bunelul își mai amintește una:
Un pământ, un neam, un grai –
Fără ele viață n-ai.
Și încă una:
Cu cât munca-i mai plăcută,
Cu-atât ziua e mai scurtă.

52
 Tot așa, din doină în doină, băieții nici nu bagă de seamă când ajung cu lucrul tocmai în
celălalt capăt al semănăturii.
Doina-i lege, doina-i cânt,
Ea ne ține pe pământ.
Arcadie Suceveanu
 Cine este autorul doinelor? Dar cine le interpretează?

• Descoperă numele muzicienilor, compozitorilor din Republica Moldova

care sunt recunoscuți pentru aportul lor mare la dezvoltarea tezaurului
muzical autohton, dar și mondial.

53
 • Citește informația de la pagina 88. Alege 3 compozitori și completează
tabelul de mai jos.

Numele compozitorului Două lucruri nou aflate, care Un lucru pe care ai vrea să-l
te-au impresionat afli

• Scrie numele altor compozitori (contemporani) din Moldova. Compară

răspunsul tău cu răspunsurile colegilor.
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________

• Poți cânta la vreun instrument muzical? Îți place să compui melodii?

Dacă ai fi fost compozitor, ce piesă muzicală ai fi vrut să creezi: operă,
balet, simfonie, cântec ș.a.? Care ar fi fost mesajul ei?

„Limba noastră”, semnată de Alexei Mateevici, a devenit imnul Moldovei în anul 1994.
Poezia a fost publicată pentru prima dată la 21 iunie 1917, în ziarul „Cuvânt moldovenesc“.
Compozitorul Alexandru Cristea a scris melodia pentru această poezie în anul 1930.

• Învață și interpretează Imnul Republicii Moldova. Ascultă și versiunea

rusă a acestuia.

Limba noastră
Limba noastră-i o comoară Limba noastră-i limbă sfântă,
În adâncuri înfundată, Limba vechilor cazanii,
Un şirag de piatră rară Care-o plâng şi care-o cântă
Pe moşie revărsată. Pe la vatra lor ţăranii.

Limba noastră-i foc ce arde Răsări-va o comoară

Într-un neam, ce fără veste, În adâncuri înfundată,
S-a trezit din somn de moarte Un şirag de piatră rară
Ca viteazul din poveste. Pe moşie revărsată.

Limba noastră-i frunză verde, Versuri: Alexei Mateevici

Zbuciumul din codrii veşnici, Muzică: Alexandru Cristea
Nistrul lin, ce-n valuri pierde
Ai luceferilor sfeşnici.

54
 Наш язык, наш клад нетленный Плёс Днестра, в котором ясно
От безверия укрытый, Догорают звёзд лампады.
Свет жемчужин драгоценных,
Над отчизною разлитый. Нет ему в веках забвенья,
Что забыто — воскресите,
Наш язык — душа живая Пыль эпох с него сотрите, —
Пробуждённого народа. Жаждет он освобожденья.
Он воспрянул, разрывая
Сна мертвящие тенета. Да пребудет он нетленным
От безверия укрытый,
Наш язык — узор прекрасный, Свет жемчужин драгоценных
Кодры, шорох листопада. Над отчизною разлитый
Traducere: D. Olicenko

• Citește poezia „Orașul meu cu umeri albi de piatră”, autor Gheorghe

Vodă. La sfârșitul anului 1971, compozitorul Eugen Doga creează me-
lodia pentru această poezie. Cântecul a fost scris pentru documentarul
„Chișinău, Chișinău” (Studioul „Moldova-Film”). Este unul dintre simbo-
lurile capitalei noastre. În prezent, este Imnul orașului Chișinău.

Orașul meu cu umeri albi de piatră Мой белый город

Oraşul meu cu umeri albi de piatră, Мой белый город, ты цветок из камня,
În ploi de soare zi de zi scăldat, Омытый добрым солнечным дождем,
Cu ani cinci sute aşezaţi la vatră Как ветрами, овеян ты веками,
Trecutul glorios şi zbuciumat. Как песня, в сердце ты живёшь моем.

Mai tânăr şi frumos ca niciodată Мой теплый город в переливах света,

Având în schele-un falnic viitor, И в зелени, и в звездах, и в огнях,
Tu te înalţi cu fruntea luminată – Я так люблю, когда встают рассветы
Oraşul meu, al tău, al tuturor. На улицах твоих и площадях!

Mai tânăr şi frumos ca niciodată, Мой белый город, вечный, как сказанье,
Având în schele-un falnic viitor, В тебе наш труд и молодость, и смех.
Tu te înalţi cu fruntea luminată – Я чувствую всегда твое дыханье –
Oraşul meu, al tău, al tuturor. Ты мой, ты наш, и ты открыт для всех.
Oraşul meu, oraş. Город мой родной!
Gheorghe Vodă Traducere: Vl. Lazarev

55
 CĂLĂTORIA 14

MIJLOACE DE
COMUNICARE: TRECUT
ȘI PREZENT

ÎNTREBĂRI COLORATE
Rog să-mi spui, domniţă Nalbă, Dacă nu te-mbraci în verde?
De ce porţi rochiţă albă? Glie sfântă, viaţa-ntreagă
Vreau să ştiu, voinice Mac, Te-a-ncălzit culoarea neagră?
De ce roşul ţi-i pe plac? Dumneata, mărite Astru,
Pepeni copţi, bătrâne Carpen, Ce-ai băut, de eşti albastru?
Spuneţi: cum e să fii galben? ...Spune-mi, Curcubeu vărgat,
Doamnă Iarbă, te vei pierde Ce culoare mi-a scăpat?

Arcadie Suceveanu
 De la cine putem împrumuta culori, conform poeziei?
 De ce poetul a „colorat” întrebările?
 Care din culorile poeziei îţi plac mai mult? De ce?
 Cine crezi că este cel mai bun prieten al culorilor? Dar cel mai bun pictor?

• Stabilește corespondențe.

PICTÚRĂ – ramură a artelor plastice care interpretează realitatea în imagini

vizuale, prin forme colorate;
SCULPTÚRĂ – artist care se ocupă cu sculptura;
– lucrare artistică executată de un pictor: tablou, pânză;
SCÚLPTOR
– pictor specializat în peisaje;
PÍCTOR – ramură a artelor plastice care își propune să creeze imagini ar-
tistice prin cioplirea sau modelarea unui material;
PEISAGÍST – pictor sau sculptor specializat în portrete;
– lucrare a unui sculptor; ornament sculptat;
PORTRETÍST – artist plastic care se ocupă cu pictura.

• Scrie, cu ajutorul învățătorului, 2 asemănări și câte 2 deosebiri dintre

pictori și sculptori.

Și pictorii, și sculptorii:
 ___________________________________________________________________
 ___________________________________________________________________
Pictorii, spre deosebire de sculptori:
 ___________________________________________________________________

56
 ___________________________________________________________________
Sculptorii, spre deosebire de pictori:
 ___________________________________________________________________
 ___________________________________________________________________

P
• Citește infor­mația de la I
pagina 90. Completează C
Cuvintele încru­cișate cu T
numele unor pictori și O
sculptori din Moldova, R
precum și cu noțiuni (in-
S
strumente, tehnici) ca-
C
racteristice acestor ra- U
muri ale artelor plastice. L
P
T
• Folosește cuvintele din O
R
dicționarul de mai jos
și, ghidat de un matur, tradu fragmentul din poezia scriitoarei ruse Liu-
bovi Ogurțova.

МУЗЕЙ
Когда в кругу своих друзей ___________________________________
Придёшь на выставку в музей, ___________________________________
Узнаешь ты, мой юный друг, ___________________________________
Как интересен мир вокруг. ___________________________________
Здесь по крупицам собран мир: ___________________________________
В картинах есть война и пир... ___________________________________
Узнаешь не одну страну, ___________________________________
Поймёшь, как жили в старину. ___________________________________
Пусть станет жизнь твоя светлей, ___________________________________
От знаний, что сберёг музей! ___________________________________

музей – muzeu юный – tânăr по крупицам – puțin câte

выставку – expoziție интересен – interesant puțin
узнаешь – vei afla мир – lume (aici) в страну – în trecut (aici)
собран – adunat картинах – tablouri поймёшь – înțelegi
светлей – luminos знаний – cunoștințe сберёг – păstrat

57
 CĂLĂTORIA 15

MIJLOACE DE
COMUNICARE: TRECUT
ȘI PREZENT

• Estimează ce vârstă are
fiecare dintre mijloacele
de comunicare prezen-
tate în imagini. Compară
răspunsurile tale cu cele
ale colegilor. ___ ani ___ ani ___ ani

• Cum era răspândită

informația și cum comu-
nicau oamenii la distanță
înainte de apariția aces-
tor mijloace de comuni- ___ ani ___ ani ___ ani
care?

• Scrie care este rolul fiecărei meserii prezentate în imagini.

 ____________________
____________________
____________________
____________________
 ____________________
____________________
____________________
____________________
 ____________________
____________________
____________________
____________________
 _____________________________________________________________
_____________________________________________________________
 _____________________________________________________________
_____________________________________________________________
 _____________________________________________________________
_____________________________________________________________

58
 • Citește informația de mai jos. Colorează/subliniază cu verde 3 informații
noi și cu galben – 3 lucruri știute.

Din cele mai vechi timpuri, oamenii transmiteau urmașilor, din generație în
generație, informații despre cele mai interesante și importante evenimente din viața
lor. Înainte de inventarea scrierii, acestea erau transmise pe cale orală, din gură în gură. E
adevărat că, de la un povestitor
la altul, mesajul se distorsiona,
pierdea din detalii. Odată cu
descoperirea scrisului, a apă-
rut posibilitatea de a transmite
informațiile cu exactitate și de
a le păstra vreme îndelungată.
La începuturi, materialele și in-
strumentele de scris erau foar-
te diferite. De exemplu, pietra-
rii ciopleau textul, imaginile pe
pietre. Cu timpul, oamenii au
învățat să se folosească de pene și cerneală. Strămoșii noștri îndepărtați au scris pe tulpini
de plante, papirus, scoarță de copac; pe plăci de piatră, din argilă sau ceară; pe vase din ce-
ramică. Puțin mai târziu, a fost inventat pergamentul, care era foarte comod, deoarece putea
fi refolosit, după o spălare cu apă. Pergamentul a fost înlocuit cu hârtia, care a fost fabricată
pentru prima dată în China. Aceasta a ajuns la europeni cu circa 1200 de ani în urmă. Apariția
hârtiei a redus foarte mult costul de producere a manuscriselor, iar descoperirea tiparului a
favorizat apariția a numeroase cărți.

• Citește informația de mai jos și completează tabelul.

În Republica Moldova există multe monumente istorice. Sunt rămășițe ale ve-
chilor cetăți, fortărețe, cimitire, biserici, obiecte de cultură etc. Acestea ne-au fost
lăsate drept moștenire de cei care au trăit cu mii și sute de ani în urmă. O comoară
aparte reprezintă obiectele cu desene și inscripții. Datorită acestor descoperiri, istoricii ne pot
relata despre viața oamenilor din Moldova, despre evenimentele importante ce au avut loc pe
teritoriul ei. De exemplu, numele încrustate pe vasele de
lut ne permit să aflăm cine le-a confecționat. Inscripțiile
de pe pietrele funerare ne furnizează numele cetățenilor
de onoare ai localității: persoane publice, meșteșugari,
oameni de cultură. Inscripțiile și desenele de pe fortărețe,
turnuri, porți, temple ne „povestesc” despre constructo-
rii care le-au zidit și evenimentele imortalizate.

59
 Informații valoroase despre trecutul nostru au fost
descoperite în manuscrisele vechi: documente și cărți
scrise de mână (până la apariția tiparului). Cronicile,
descrieri vechi ale evenimentelor istorice, erau scrise de
cronicari și multiplicate de copiști. Acestea, dar și cărțile
religioase, erau bogate în imagini – adevărate opere de
artă.

Două lucruri noi Două lucruri curioase Un lucru știut

• Privește ilustrațiile de mai sus și stabilește elementele utilizate pentru

decorarea manuscriselor.

• Studiază literele și cuvintele. Caligrafiază prenumele și numele tău.

60
 CĂLĂTORIA 16

ELEMENTE DE DECOR
ȘI ORNAMENTE LA
DIFERITE ETNII
• Privește obiectele de mai jos. Descrie-le. Ce elemente au fost folosite
pentru decorarea acestora?

Ornamentica exprimă viziunea colectivității umane asupra lumii, fiind și un mod

de comunicare ideatică. Aceasta cuprinde o multitudine de semnificații exprimate
plastic prin semne, simboluri, metafore, alegorii care, de-a lungul secolelor, au ilus-
trat istoria existențială și spirituală a unui popor.
Până la noi au ajuns numeroase forme decorative, care mărturisesc despre tendința de
a înţelege și a atinge frumosul, despre însemnătatea lor ca „semne” cu anumite sensuri, ca
simboluri ale unor credinţe, legende sau mituri străvechi, care au fost mereu îmbogăţite, pier-
zând înţelesul iniţial şi obţinând noi conţinuturi și forme.
În cursul dezvoltării artei populare au loc diferite împrumuturi, schimburi, generate de
interrelaţionarea poporului cu etniile conlocuitoare şi vecine. De aceea, în creaţia populară
întâlnim motive ornamentale de circulaţie universală, naţională şi locală.

61
 Elementele şi compoziţiile de pe obiectele de artă se deosebesc după formă sau felul de
stilizare. Deosebim ornamente geometrice sau abstractizate, concrete sau realiste şi sim-
bolice (mitologice, religioase ş.a.). Unele motive sunt comune ornamenticii multor popoare.
De exemplu: soarele, arborele vieţii, apa, coarnele berbecului, vârtelniţa (semnul succesiunii
celor 4 anotimpuri) etc.
În ornamentica populară moldovenească întâlnim următoarele motive: semnele solare,
arborele vieţii; imaginea omului, a calului, a şarpelui; semnul crucii ş.a.

• Numește câteva obiecte decorate pe care le folosești zilnic. Desenează

ornamente care se regăsesc în casa familiei tale (pe draperii, prosoape,
covoare, haine sau vase de ceramică).

• Ornamentează batistele de mai jos cu elemente decorative specifice di-

feritelor naţionalităţi ce locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova (vezi
pagina 92).

• Inventează și desenează pe o foaie de desen un ornament pentru o pie-

să de mobilier, veselă, haine etc.

62
 CĂLĂTORIA 17

MEȘTEȘUGURILE
BĂȘTINAȘILOR
MOLDOVEI
• Scrie cel puțin câte 3 meserii care:

 au apărut cu puțin timp un urmă: _________________________________________

___________________________________________________________________
 sunt practicate și în prezent, deși sunt foarte vechi: __________________________
___________________________________________________________________
 sunt rar întâlnite sau nu mai sunt practicate: ________________________________
___________________________________________________________________
 îți plac, chiar dacă au o vârstă foarte mare:_________________________________
___________________________________________________________________

• Citește textul, apoi răspunde la întrebări.

Ciobanul și morarul
(Poveste populară)
Un cioban se ducea în fiecare săptămână la un morar să cumpere făină. Ce le
trăsnește lor într-o zi prin cap?
Ciobanul râvnește la meseria morarului, iar morarul – la cea a ciobanului.
„Tot e mai bine să stau la moară, decât să alerg toată ziulica peste câmp!”, zicea morarul.
„Decât să-mi huruie moara-n cap toată ziua, e mai bine să hoinăresc încoace și încolo!”
gândea morarul.
Și se apucară ei de tocmeală, să-și schimbe meseriile: ciobanul să-i dea oile morarului,
iar morarul să-i dea moara ciobanului. Și din tocmeală ajung la învoială. S-a făcut morarul
cioban și ciobanul morar. Morarul se ducea cu oile, le păzea toată ziulica și seara la stână își
lepăda hainele de pe el: cămașa, căciula, brâul și le punea căpătâi și apoi se culca cum era
învățat acasă.
Asta s-a întâmplat în ziua întâi de ciobănit. Abia a adormit și lupul a și venit la oi. Când se
da lupul la oi, oile făceau „bârrra, bârrra” pe la capul morarului și el prin somn, crezându-se
la moară, strigă:
– Dă-i grăunțe, dă-i! Și adormi iar buștean. Până la ziuă n-a mai rămas nici o oaie.
Acu să vedeți ce s-a întâmplat cu ciobanul. Cum a venit la moară, s-a rezemat în bâtă
lângă piatra morii, care se tot învârtea, dar sfârșindu-se grăunțele și neștiind s-o oprească, a
început piatra să huruie. Dacă a auzit el așa, a început să strige ca la oi:
– Stai, Negruțo, stai, Bâlo!
Dar piatra își vedea de hârâitul ei.
Văzând ciobanul că nu stă, se opinti o dată și-i dete una cu măciuca, de sparse piatra în

63
două. Dar piatra crăpată tot se mai învârtea. Ce socoteală își făcu acu ciobanul. „O să mă pun
pe ea și am s-o opresc.” Și se așeză nerodul de cioban pe piatră, iar piatra, învârtindu-se, îi
apucă cămașa de la spate și începu a-l învârti, lovindu-l de toți pereții.
Cum a scăpat ciobanul de acolo nu știu. Atâta știu, că la ziuă s-a ales unul cu oile mâncate
de lupi și celălalt cu moara sfărâmată.
Acum cui îi place să-și schimbe meșteșugul așa lesne, fără chibzuință și să pățească ca
morarul, poate să și-l schimbe.

 Ce sfaturi le-ai da ciobanului și morarului?

 Care din cele două meșteșuguri îți pare mai ușor?
 Care este mai important?
 Ce alte îndeletniciri vechi cunoști?

• Studiază imaginile și completează tabelul.

Denumirea ulcior
obiectului
Materialul
din care este
confecționat
Alte obiecte
confecționate din
același material
Denumirea împletitul din croșetare
meșteșugului lozie
Persoana care țesătoare
l-a realizat

• Citește informația de la pagina 94. Scrie numele meșterilor populari pe

care îi cunoști.
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________

64
 CĂLĂTORIA 18

PĂPUȘILE ȘI TEATRUL
DE PĂPUȘI
• Citește poezia. Identifică joaca preferată a fetiței. Cum se numește? Din
ce sunt confecționate jucăriile ei?

Teatrul de păpuși
Din știuleți și din pănuși După care, evident,
Fac un teatru de păpuși. Joacă basmul cu talent.
Cu peruca lui bălană, Tace vântul în ogradă,
Un știulete-i Cosânzeană. Tac găinile grămadă,
Și cu păru-i negricios Nici copiii nu se strigă,
Spun că este Făt-Frumos. Nici cocoși nu cucurigă
Din mănuși, mai la distanță, Și nici vrăbii nu se ceartă,
Stă-nfoiată o Cotoroanță. Din respectul pentru artă.
Gong și de după cortină La sfârșit, cu stolul gureș,
Ies actorii și se-nchină, Toți ne-aplaudă în iureș.
Emilia Căldăraru
 Cum crezi, ce piesă de teatru a „montat” fetița? Cum se numește?
 Ce nume i se potrivește noului teatru de păpuși?

• Ai fost vreodată la teatru? Ce spectacol te-a impresionat cel mai

mult și de ce? Ce impresii ți-a lăsat această vizită? Cum erau
artiștii? Ai vrea să faci parte dintr-o trupă de teatru, să pui în
scenă, împreună cu prietenii tăi și cu ajutorul păpușilor, diverse
povestiri sau povești? Ce piesă ai alege?

• Citește Informația 1 de la pagina 95 și scrie:

Patru lucruri noi (din Trei lucruri curioase Două lucruri știute O întrebare
istoria teatrului)

65
 • Desenează o păpușă antică, așa cum ți-ai imaginat-o după lectura
informației. Dă-i un nume și înzestreaz-o cu trăsăturile de caracter care-
ți sunt pe plac. Descrie-o.

___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________

• Compară păpușa creată de tine cu cea a vecinului de bancă. Inițiați, uti-

lizând personajele-păpuși, un joc de rol vesel, cu dialog.

• Scrie 2-3 asemănări și tot atâtea deosebiri dintre cele două teatre de
păpuși. (În ajutor îți poate veni Informația 2 de la pagina 96.)

Teatrul Republican de Păpuși „Licurici” și „Guguță” Teatrul Municipal de Păpuşi

„Licurici” „Guguţă”

Teatrul de umbre este o formă a artei spectacolului, în care personajele prind

viață prin jocul actorilor păpușari cu o sursă de lumină și cu umbrele unor obiecte
special create.
Așadar, pentru o piesă de acest fel avem nevoie de: un ecran opac, o sursă de
lumină, câteva „marionete” ce pot fi construite din diferite materiale și, bineînțeles,

66
artiști – mânuitori care urmează să dea viață personajelor. La o
primă vedere, un spectacol de teatru de umbre poate să pară un
film de animație „în direct”. Succesul acestuia se datorează mă-
iestriei actorilor, dar și textului care însoțește mișcările umbrelor,
create nu doar cu ajutorul marionetelor, ci și al mâinilor.

• Studiază imaginile de mai jos. Învață să creezi

cu ajutorul mâinilor diferite figuri de anima-
le. Alcătuiește un dialog între 2-3 personaje.
Montează un minispectacol.

67
 CĂLĂTORIA 19

OSPITALITATEA
NOASTRĂ. DEZVOLTAREA
TURISMULUI
• Explică cuvintele.

Turism – ________________________________________________________
Turist – _________________________________________________________
Traseu – ________________________________________________________

Patria
Din orice colţ al lumii Numai în țara asta
Încoace vei zbura Stejarii, munții-nalți,
Cu sufletul, cu gândul – Și florile în luncă
Aici e țara ta. Îți sunt surori și frați.
Numai la tine-n țară Și inima îți bate,
Izvoarele cuminți De parcă-ar repeta:
Îți zic cu drag pe nume, Ești om și ești acasă
Parcă ți-ar fi părinți. Numai în țara ta.
Vasile Romanciuc

 Ce înseamnă dragoste de țară? Cum i-ai prezenta unui străin țara în care trăiești?
 Cum ai descrie localitatea de baștină? Ce sinonime ale cuvântul ”patrie” cunoști?

• Restabilește proverbele românești și cele bulgărești. Colorează case-

tele ce formează un proverb cu o singură culoare (pentru alte prover-
be – folosește creioane de alte culori).

Oaspetele nu mănâncă ce Oaspetele nechemat care știe când să plece.

gândește,
Госта гощавай, (Oaspetele Гостенин яде, каквотому лесно се насища. (repede
trebuie ospătat,) дадат, (Oaspetele mănâncă se satură.)
ceea ce i se dă,)
Гладен гост (Oaspetele flă- ci mănâncă ce găsește. а не каквото той иска. (nu
mând) ceea ce dorește.)
Acel oaspete este mai врага прощавай. (iar n-are scaun.
scump, dușmanul – iertat.)

Cuvântul „turism” provine din limba franceză și semnifică „plimbare”. E vorba

de un sejur în afara locului de reședință, adică de petrecerea vacanței sau a con-
cediului sub formă de călătorii prin țară sau prin alte țări, de divertisment, în scop
educațional sau religios, de întremare a sănătății, de practicare a sportului etc.

68
 Dintotdeauna, oamenii au mers în călătorie pentru a descoperi lumea, locuri noi. Chiar
și în vremurile de demult principalele cauze erau: dorința de a extinde comerțul, de a face
studii sau de a beneficia de un tratament mai bun; de a vizita lăcașuri sfinte sau temple,
pentru a se ruga („pelerinaj“); de a participa la evenimente sportive sau culturale. Dezvol-
tarea comerțului a facilitat construcția masivă de drumuri, hanuri, taverne, restaurante etc.
Astfel, a apărut nevoia de a cunoaște mai multe limbi. Pentru confortul călătorilor, au apărut
hărți și ghiduri, cu o scurtă descriere a traseului. Moldova este o țară mică, dar cu multe
oportunități de călătorie. Este o țară și cunoscută, și nedescoperită.

• Ce știi despre natura din Moldova, despre proprietățile ei uimitoare? Care

este oferta țării noastre de petrecere a unei vacanțe active? Ce cuprinde
un ghid, de ce este nevoie de el?

• Scrie obiectivele turistice:
 din localitatea de baștină: ________________________________________
____________________________________________________________
 din raionul în care se află localitatea de baștină________________________
_____________________________________________________________
 din zona în care se află localitatea de baștină_________________________
_____________________________________________________________

• Elaborează, împreună cu câțiva colegi, traseul unei excursii prin localita-
te sau prin zonă:
 pentru un străin ________________________________________________
_____________________________________________________________
 pentru părinți __________________________________________________
_____________________________________________________________
 pentru colegi __________________________________________________
_____________________________________________________________

• Comparați traseele. Discutați și stabiliți un traseu unic, pe care să-l
urmați în zilele de odihnă cu întreaga clasă.
 Elaborând trasee turistice, țineți cont de: vârsta și interesele turiștilor, nivelul
de cunoaștere a locurilor incluse sau a țării, timpul necesar pentru vizitarea
obiectivelor propuse și pericolele pe care le prezintă acestea.
 Luați aminte! Nu numai locurile renumite pot constitui atracții turistice, dar și
peisajele naturale, obiectivele istorice sau culturale mai puțin cunoscute.

69
 CĂLĂTORIA 20

SALUTĂM OASPEȚII
ÎN LIMBA LOR!

• Restabilește proverbele, unind jumătățile. Determină care dintre aces-

tea sunt bulgare și care găgăuze. Care este tematica lor?

Опознай родината, (Trebuie să-ți cunoști от десет пролети в чужбина. (decât 10 pri-
țara) măveri în străinătate.)
Една зима в родината е по-добра (O iar- üç gün musafir. (doar 3 zile e musafir)
nă în țara ta e mai bună)
Човек има една майка (Fiecare om are o и една родина! (și o singură țară.)
singură mamă)
Musafir – (Musafirul –) doyurmaycan. (nu pot fi ospătați.)
Gelenä hoş geldin, (Celui sosit îi spui „bine за да я обикнеш. (pentru a o îndrăgi.)
ai venit”)
Всяко пиле (Fiecare pui) gidenä iilär olsun. (celui ce pleacă – „drum bun”.)
Paalı musaafirlär (Oaspeții scumpi) в гнездото си пее. (cântă doar cuibul lui.)
Musafiri laflan (Oaspeții cu vorbe) çok aarlık yapmaz. (nu sunt o povară.)

• Scrie ce limbi vorbești sau înveți la școală.

_____________________________________________________

• Când și cum îți este de folos cunoașterea unei limbi străine?

• Alcătuiește, împreună cu un coleg de clasă, un dialog într-o limbă străină pe
care o cunoașteți sau o învățați, folosind următoarele cuvinte și expresii:

Eu, tu, noi, da, nu, al meu, a mea, a/al nostru, familie, vecin, prieten, vă mulțumesc,
te rog, bine, îmi pare rău, sărbătoare, vacanță, cadou, cântec, dans, joc, unu, doi, trei,
patru, cinci, șase, șapte, opt, nouă, zece.
Bine ai venit! La revedere!
Care e numele tău? – Numele meu este...
Hai să fim prieteni! – Cu plăcere!
Unde locuiești? – Eu locuiesc...
Vino în vizită! – Mulțumesc, când? – (azi, mâine, astăzi, dimineața, după-amiază, seara).
Ia loc! – Mulțumesc!
Servește! – Mulțumesc, e foarte gustos! Mulțumesc, acum nu vreau, poate mai târziu!
Poftă bună! – Mulțumesc!
Ajută-mă, te rog! – Cu plăcere!
Îți place... (să lucrezi, să înveți, să cânți, să dansezi, să te joci, să te odihnești)? – Îmi
place (Nu-mi place)... (să lucrez, să învăț, să cânt, să dansez, să mă joc, să mă odih-
nesc). Vino să ne jucăm (să ne odihnim, să dansăm)!

70
 • Roagă părinții, învățătorul sau profesorul de limbă străină să te ajute să
scrii cuvintele și expresiile într-o altă limbă. Dacă întâlnești dificultăți,
utilizează dicționarul.
patrie – ________________ aici – __________________ a mânca – ____________
lume – _________________ acolo – ________________ a consuma – __________
călătorie – ______________ aproape – ______________ a dormi -– ____________
proprietar – _____________ departe – ______________ plimbare – ____________
oaspete – ______________ înainte – _______________ la mare – _____________
bun/bună – _____________ la dreapta – ____________ poveste – _____________
frumos/oasă – __________ la stânga – _____________ legendă – _____________

Fă cunoștință, acesta este prietenul (fratele, sora, mama, tata, bunica, bunicul, oaspetele,
vecinul etc. ...) meu/mea. – Îmi pare bine. Mă numesc...__________________________
______________________________________________________________________
Aceasta e (casa mea, școala mea, strada mea, muzeul)... – E foarte frumos/oasă!_____
______________________________________________________________________
Cine este persoana? – E (prietenul, fratele, sora, mama, bunica, invitatul, învățătorul etc.)
meu/mea. _____________________________________________________________
Poftă bună! – Mulțumesc! E delicios! _________________________________________
______________________________________________________________________
Te invit... (la mine acasă, în călătorie, la teatru, la cinematograf, la mare) – Îți mulțumesc!
______________________________________________________________________
Unde e localizat/ă... (școala, casa, muzeul, teatrul...)? – Mergeți la dreapta, la stânga, îna-
inte, aproape, departe, aici, acolo. __________________________________________
______________________________________________________________________
Te/Vă pot ajuta? – Mulțumesc! _____________________________________________
______________________________________________________________________
Vreau... (să mănânc, să beau, să dorm, să mă plimb, să învăț, să mă joc, să-mi fac prie-
teni) – Succes! Cu plăcere! ________________________________________________
______________________________________________________________________

• Învață cuvintele și expresiile și exersează, împreună cu întreaga clasă,

pronunțarea lor corectă.

• Activitate în perechi. Creați un dialog, imaginându-vă că sunteți

într-o călătorie în străinătate și discutați cu cei din partea lo-
cului.

71
 CĂLĂTORIA 21

SUNTEM GAZDE
PRIMITOARE!

• Ascultă poezia. Citește traducerea.

Musaafirlik Ospitalitate
Ko olsun evin Dacă ușa casei
Herkerä açık. O vei deschide larg.
Yolcuya sevin, Și cu brațele-ntinse,
Karșı ona çık. Îl vei primi la prag,
Adını koru, Prieten bun
Dostuna yaman, Și sprijin la nevoie,
Diilsaydın dooru Îți va deveni el –
Bil olmaa pișman. Oaspetele drag.
Petr Çebotar (traducere)

• Povestește-le colegilor ce presupune tradiția primirii oaspeților în fa-

milia ta. Alege o situație și răspunde la următoarele întrebări:

1. Musafirii au fost invitați sau nu?

2. Ei și-au anunțat vizita sau nu?
3. Este important să vii la ora convenită?
4. Oaspetele trebuie să aducă gustări, flori sau cadouri?
5. Cum obișnuiește familia ta să întâmpine oaspeții?
6. În ce încăpere a locuinței sunt ei așezați la masă?
7. Cu ce sunt serviți?
8. Cine dintre membrii familiei discută mai mult cu ei?
9. Cum sunt distrați?
10. Cât timp durează vizita?
11. Cum vă luați rămas bun?

• Compară tradiția ospitalității în familia ta cu cea a familiilor colegilor de

clasă. Prin ce se aseamănă și prin ce se deosebesc acestea?

• Alege calitățile care caracterizează o gazdă primitoare. Colorează-le.

Completează tabelul cu alte calități.

PRECAUT CURIOS
INDIFERENT CUMSECADE

72
 OBRAZNIC TACTICOS
TIMID ÎNDRĂZNEȚ
GENEROS PRIETENOS
DELICAT AMABIL
DESCHIS OSPITALIER

• Citește textul despre regulile de bază, pe care deja le cunoști, ale etichetei
europene de primire a oaspeților. Atenție! Aici s-au strecurat câteva greșeli
de conduită, dar și gramaticale, precum și câteva enunțuri de prisos. Taie
ceea ce crezi că nu se potrivește cu comportamentul unei gazde.

Îmbracă haine de sărbătoare, nu de casă. Dacă în cameră mai este cineva, nu este obli-
gatoriu să-i/l prezinți oaspeților. Întâmpină musafirii cu zâmbet, ei nu trebuie să vadă că vă
bucurați de venirea lor. Primindu-i, comportați-vă astfel încât să le fie pe plac și să se simtă in-
comod. Fii tacticos, deschis, suspicios și prietenos. Oferă-le oaspeților gustări, jucării, atenție
și învinuiri. Dacă printre invitați sunt persoane care au pășit pragul casei voastre pentru prima
dată, nu trebuie să fii cu el politicos. În cazul în care oaspetele nu se simte în apele lui, nu
arăta că ai observat acest lucru. Roagă-l să plece. Prima la masă se așază gazda, după care
invită oaspeții să guste din felurile de mâncare servite. Dacă vezi că oaspeții mai mănâncă,
nu te ridici de la masă. Grăbește-i. Petrecând oaspeții, însoțește-i până la ușă. Dacă este
necesar, ajută-i să-și îmbrace haina. Întâlnirea nu trebuie să se termine cu cuvinte calde și de
mulțumire.

• Citește poezia. Stabilește ce greșeli a comis invitatul.

Măsura în toate
Ieri am fost în ospeţie Ne-a mai dat şi îngheţată,
La amicul meu, Ilie. Prăjituri şi ciocolată.
Mama-mi zice: „Prânzul ia,
După-aceea vei pleca”. Azi în burtă e război:
Am mâncat prânzul grăbit Aricei se bat vreo doi.
Şi la fugă m-am pornit. Ciocolata ce-am mâncat
În cuie s-a transformat.
La Ilie, mama sa
Ne-a servit prânzul şi ea, Iurie Miron

• Citește proverbele și zicătorile ucrainești. Explică-le. Marchează-le cu

o culoare pe cele care conțin reguli ce trebuie respectate de către gaz-
dă. Care dintre ele conțin reguli ce ar trebui să fie urmate de oaspeți?
Evidențiază-le cu o altă culoare.

73
  В гостину збирайся, але вдома пообідати не забувай.
Înainte de a merge în ospeție, nu uita să mănânci acasă.
 В гості ходить – треба і до себе водить.
Dacă mergi în musafirie, trebuie și tu să inviți oaspeți.
 Любиш в гостях бувати, люби ж гостей і приймати.
Îți place să mergi în vizită, să-ți placă oaspeți să primești.
 В гостях добре їсти й пити, а вдома спати.
În vizită mănâncă și bea, dar dormi acasă.
 Веселий гість – дому радість.
Un musafir vesel e bucurie în casă.
 Гарними розмовами гостей не наситиш.
Musafirii nu se țin sătui cu vorbe frumoase.
 Гість першого дня – золото, другого – срібло, а третього – мідь.
În prima zi oaspetele este aur, în ziua a doua – argint, iar în cea de-a treia – cupru.
 Гість хазяїнові не укажчик.
Oaspetele nu este povățuitorul gazdei.
 Гостя по одежі стрічають, а по розуму проводжають.
Oaspetele se întâmpină după haine și se petrece după minte.
 Дома їж, що хочеш, а в гостях, що дадуть.
Acasă mănâncă ce vrei, dar în ospeție – ce ți se dă.
 Коли надувся, як сич, то гостей не клич.
Când ești supărat ca o bufniță, nu chema musafiri.
 Незвані гості гризуть кості.
Oaspetele nepoftit roade oase.
 Хто гостю радий, той і собаку його нагодує.
Cine se bucură de oaspeți, găsește de mâncare și pentru câinele lor.
 Чим хата багата, тим і гостям рада.
Pune pe masă ce ai mai bun în casă.
 Яке частування, таке й дякування.
Cum e primirea, așa-i și mulțumirea.

 Ține minte! Nu e bine să oferi cadouri scumpe, deoarece pui oamenii în difi-
cultate. Nu dărui un cadou inutil doar pentru că îți place ție. Nu se dăruiesc
pești, hamsteri sau alte animale fără acordul prietenului sau al părinților lui.
 Oferind cadoul, nu accentua cât de scump și necesar este. Nu insista să afli
dacă acesta i-a plăcut sărbătoritului sau gazdei. Nu e bine să critici cadourile
celorlalți invitați.

74
 CĂLĂTORIA 22

BUCATELE NOASTRE
TRADIȚIONALE

• Explica cuvintele, stabilind corespondențe.

Artă culinară – persoană care are meseria de a găti mâncare;

Gastronomíe – pricepere deosebită, măiestrie în pregătirea și servirea bucatelor;
Gurmánd – persoană care consumă și apreciază mâncărurile bine gătite;
Bucătár – arta de a prepara mâncăruri alese sau însușirea de a le aprecia cali-
tatea, gustul.

Micul dejun
Blânda mama mea, Sora mea alune,
Deja pregătea, Iaurt și legume.
Micul meu dejun, Știm cu toții bine
Sănătos și bun. Că au vitamine.

Îmi doresc lăptic, Dar mă-ntreb așa:

Fratele mai mic – Draga mama mea,
Niște cereale Când o fi luând,
Și trei fructișoare. Și ea mic-dejun?!
Aurora Luchian

• Scrie ce alimente consumă familia ta la prânz sau la cină.

_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________

• Cu ce bucate și băuturi îi servești pe oaspeții care au venit într-o vizită

”fulger”?
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________

• Alcătuiește meniul unei cine la care vei avea un invitat. Explică de ce ai

ales aceste feluri de mâncare.
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________

75
 • Compară bucatele alese de tine cu cele pentru care au optat colegii de
clasă. Găsește asemănări și deosebiri. De ce meniul vostru zilnic este
diferit de cel oferit oaspeților?

• Cine e responsabil de pregătirea cinei în familia ta? Dar a

prânzului? Oferi o mână de ajutor în bucătărie? Ce feluri de
mâncare știi să prepari?

• Stabileşte corespondenţe dintre cele 2 coloane și vei afla din ce bucătă-

rie provin câteva feluri de mâncare care se bucură de popularitate și în
Republica Moldova.

Pierogi (colţunaşi prăjiţi) Bucătărie românească

Cavurma (carne de oaie înăbuşită)
Legume umplute Bucătărie rusească
Terci de hrişcă
Clătite cu miere Bucătărie ucraineană
Peşte umplut
Învârtită Bucătărie bulgărească
Pască
Pelmeni Bucătărie găgăuză
Sarmale
Şaşlâc Bucătăria evreiască
Colţunaşi cu vişine şi smântână
Crenvurşti cu varză înăbuşită Bucătărie poloneză

 Înseamnă cu o bifă bucatele pe care le-ai gustat.

 Pune semnul exclamării alături de felul de mâncare care ţi-a plăcut în mod deosebit.
 Scrie 5 denumiri de bucate care se pregătesc în familia ta. Care dintre ele sunt naţionale?
 Ascultă răspunsurile colegilor şi încercuieşte denumirile care coincid.

• Dezleagă ghicitorile scrise de Lesi Vozniuk și află denumirea mai multor

bucate ucrainene.

Морква, біб і цибулина, Morcovi, fasole și ceapă,

бурячок і капустина, Sfeclă și varză,
ще й картопля - Câțiva cartofi din coș,
шусть у горщик. Mai adaugă apă, sare,
Ну й смачний ми зварим ... Pune oala pe foc
Și prepară un …………

76
 Насушили ми шипшини, Flori de tei, căpșuni, măceș,
липи цвіт, суниць, малини. Zmeură uscate de-ai,
Розігріли самовар, Samovaru-l încălzești
пити будемо... Astăzi bem cu toții .......................

Довго з тіста’їх ліпили, Mult timp i-am făcut din aluat,

у окропі поварили. În apă clocotită i-am aruncat,
Потім дружно ласували, Apoi împreună ne-am bucurat,
ще й сметанки додавали. Când smântână le-am adăugat…………….

• Află rețeta
mâncării tale
preferate, alege
produsele nece-
sare și ”pune-
le” în recipient.
În cazul în care
lipsesc anu-
mite alimente
(sau ustensile),
desenează-le.
Cifrează denu-
mirea mâncării
(folosește co-
dul de la pagina
85) și propu-
ne-i vecinului
de bancă să
o descopere.
Împărtășește
rețeta clasei.

• Citește textul
și subliniază
bucatele pe care le-ai mâncat. Care dintre ele ți-au plăcut?

Pe teritoriul țării noastre, din cele mai vechi timpuri, moldovenii, ucrainenii, rușii, găgău-
zii, bulgarii, armenii, grecii, romii etc. au trăit în bună vecinătate. Împrumutând unii de la alții
cele mai bune rețete, ei au inventat și o multitudine de bucate noi: plăcinte, clătite, sarmale,
haciapuri, ștrudel, mămăligă, supă, ciorbă sau zeamă, cavurma și altele. Băuturi preferate

77
 au devenit cvasul, sucul, cafeaua,
ceaiul și altele. Ultimii 100 de ani,
datorită influenței europene, bucă-
tăria moldovenească s-a îmbogățit
cu salate, sosuri, pateuri, prăjituri.
În prezent, locuitorii țării, indiferent
de naționalitate, mănâncă cu plăcere supă, haciapuri, cârnați,
crenvurști, clătite, orez, salata „Olivier” sau tortul „Napoleon”.

• Citeşte şi, împreună cu colegii de clasă, stabileş-

te ce bucate poţi obţine, conducându-te de reţetele de mai jos: pierogi
(colţunaşi polonezi), cozonac românesc, clătite ruseşti, cavurma (mânca-
re turcească din carne picantă și legume), golubțî (sarmale ucraineşti) sau
pască românească cu brânză?

Ingrediente (4 porţii):_________________________________________
Pulpă de vită – 800 g Ceapă – 200 g Cajun
Ardei capia – 4 bucăţi Chimen arăbesc Sare
Roşii – 400 g Piper

Ingrediente (3 porţii):_________________________________________
Pentru aluat: Pentru umplutura de varză: Pentru umplutura de cartofi:
3 ouă 30 g de unt 45 g de unt
210 g de smântână 45 g de ceapă tocată 75 g de ceapă tocată
360 g de făină 225 g de varză murată spăla- 300 g de piure de cartofi
Un vârf de cuţit de sare tă şi tocată 6 g de sare
1 praf de copt Sare şi piper după gust 6 g de piper alb

Ingrediente (2 porţii):_________________________________________
240 g de făină 2 ouă bătute uşor 50 g de unt bătut pentru
1 linguriţă praf de copt 40 g de unt topit pentru uns servit
250 ml de lapte tava
2 linguri de miere Sirop de fructe

Ingrediente (4 porţii):_________________________________________
500 grame de carne tocată Pătrunjel, mărar Sare
100 g de orez 2 linguri de făină de grâu Piper
4 cepe 4 linguri de bulion Alte condimente
100 g de morcov

78
Ingrediente (4 porţii):_________________________________________
Pentru aluat: Esenţă de rom, vanilie 4 ouă
400 g de făină Puţină sare 4 linguri de smântână
100 g de zahăr 40 g de drojdie 140 g de stafide
40 g de unt 1 lingură de griş
200 ml de lapte Pentru umplutură: 1 lingură de făină
2 linguri de ulei 800 g de brânză de vaci Coaja rasă de la o lămâie
2 ouă 200 g de zahăr pudră Puţină sare
40 g de unt Zahăr vanilat

Ingrediente (5 porţii):_________________________________________
Pentru aluat: Esenţă de vanilie şi rom Pentru umplutură:
1000 g de făină 5 g de sare 200 g nucă
10 ouă Coaja de la 1 lămâie 200 g zahăr
220 g de unt Coaja de la 1 portocală 100 g cacao
320 ml de lapte 40 g de ulei esenţă de rom, scorţişoară,
50 g de drojdie proaspătă lapte
300 g de zahăr

• Alege o rețetă. Calculează cantitatea de produse necesare pentru o por-

ţie sau mai multe, corespunzător numărului de persoane din familia ta
(invitaţi la o cină).

• Află de la membrii familiei reţeta mâncării tale preferate. Poţi să te con-

duci de următorul plan:

1) Denumire: __________________________________________________________
2) Produse necesare, cantitate:____________________________________________
3) Veselă folosită: _______________________________________________________
4) Mod de preparare: ____________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________

• Calculează gramajul unei porții, dar şi pentru întreaga familie.

• Recomandă-i reţeta unui coleg de clasă şi propune-i să calcu-

leze cantitatea alimentelor în funcție de numărul de membri ai
familiei.

79
 • Încearcă, împreună cu părinţii, să gătești după una din reţetele prezenta-
te mai sus.

• Privește imaginile și alege bucatele care se mănâncă numai în Moldova.

Фаршированные
Legume umplute
овощи «Плацында» -
Plăcinte cu diferite Хамса cu
Hamsa с масли­нами
măsline
пирог с различной
umpluturi и зеленью
și ierburi
начинкой

Пельмени
Pelmeni «Сарма»
Sarmale -cuголубцы
frunză Ceburek
в виноградных
de viță de vie
листьях

«Кавурма»
Cavurma –- carne Вареники с капус­той
Colțunași cu varză și Colțunași cu varză și
тушёное мясо
înăbușită и картофелем
cartofi cartofi

Terci cu unt Frigărui Plăcintă cu carne

80
 CĂLĂTORIA 23

SUVENIRELE

• Descoperă cuvântul din rebus. Cuvântul francez „souvenir”,

în traducere directă „dar (cadou)

” ” ca amintire”, a intrat în uz cu mai

100 mult de 200 de ani în urmă. Anteri-

or, suvenir era considerat orice ca-

” R=N 2, 3
dou, care, în primul rând, amintea
de cel care l-a dăruit. Istoria suve-
nirului își are rădăcinile în antichi-
tate, unde acesta era parte a unor
ritualuri magice. Figurinele – realizate manual din lut, lemn, paie/pănuși sau piatră – aveau un
rol important. De-a lungul timpului, ele și-au pierdut din magia atribuită, devenind simple jucării,
talismane sau amulete, obiecte de decor. De exemplu, la români și bulgari, mărțișorul simbo-
liza prosperitate în casă, iar la slavi
în acest scop era folosită o cunună
sau o măturice decorată. Aceste
obiecte, păstrând tradițiile locale, au
început să fie dăruite ca suvenire.

Ce este un suvenir?
Suvenirul este un obiect care ne amintește de momentele și emoțiile plăcute pe care le-
am trăit, de locurile pe care le-am vizitat. Deseori, le oferim suvenire celor dragi pentru a-și
aminti mai des de noi și pentru a le arăta că ne gândim la ei.
Suvenirele sunt „dovezi” ale unei călătorii sau excursii, ale unui sejur într-o localitate din
țară sau într-o țară străină. Celor ce nu se pot deplasa în alte locuri din diverse motive, aces-
tea le permit ”să regăsească” într-o călătorie imaginară. Raportat la țara care ”l-a lansat în
lume”, suvenirul are rolul unui ambasador. Din punct de vedere economic, prezintă importanță
pentru cei ce îl confecționează. În plus, este un puternic in-
strument publicitar, o invitație la o nouă călătorie. Nu este
ușor să alegi suvenire pentru cei apropiați, căci sunt foarte
variate – fotografii și picturi; cărți poștale cu peisaje și monu-
mente, cu imaginea unor bărbați și femei în straie naționale;
delicii gastronomice, alimente rare, bucate neobișnuite, bău-
turi și dulciuri locale etc. Nu este ușor să alegi pentru că sunt
pretutindeni – la piață, în magazine speciale, chioșcuri sau
atelierele meșterilor etc. Nu este ușor să alegi pentru că sunt
realizate dintr-o gamă variată de materiale locale: lut, piatră,
lemn, țesături, fibre, piele, sticlă, metal etc.

81
 • Povestește-le colegilor ce suvenire ai acasă, de unde și cum au ajuns la
voi. Ai cumpărat vreodată un suvenir? Petru cine? Cum l-ai ales? Ce su-
venir ai prefera tu, dar mama, tata, bunicii tăi? Argumentează.

• Privește imaginile. Prezintă fiecare dintre obiecte după următorul plan:

1. Poate fi considerat un suvenir?

2. Cui îi poate fi oferit? Cu ce ocazie?
3. Cine îl poate cumpăra?
4. Ce țară, localitate, zonă reprezintă?
5. Din ce material este confecționat?
6. Cine l-a confecționat?
7. De unde poate fi achiziționat?

• Desenează pe o foaie un suvenir inventat sau confecționat de tine, care

ar reprezenta Republica Moldova sau localitatea, zona în care locuiești.

82
 CĂLĂTORIA 24

PREZENTĂM ȚARA
STRĂINILOR...

• Am ajuns la capătul fascinantei noastre călătorii prin Moldova. Ce

înseamnă ea pentru tine? Cum ai vrea să fie? De ce-ți iubești atât de
mult țara în care te-ai născut? Ești mândru de ea? Cum crezi că va
arăta în viitor? Scrie despre toate acestea o compoziție.
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________
__________________________________________________________

• Tot anul m-am străduit

să afli, să vezi, să des-
coperi, să trăiești emoții
și experiențe noi în tim-
pul călătoriilor noastre.
Ți-a fost interesant? A
fost pe așteptările tale?
Reprezintă ceea ce simți
printr-un desen sau sim-
bol.

83
 • Suntem la un pas de vacanța mare. Îți doresc să te odihnești cât mai
bine și îți ofer și o rețetă! „Poftă mare” de vacanță!

Reţetă de vacanţă
Am citit într-o carte odată Niţică pădure
O reţetă ciudată: Cu flori şi mure...
Nu, nu e vorba nici pe departe Pentru-a obţine adevărata savoare
De vreun fel de bucate De vacanţă mare,
Deosebit – din Italia, Franţa – Vom folosi cât mai multe mere,
Reţeta ne sfătuieşte Caise, prune şi pere,
Cum se ,,prepară’’... vacanţa... Struguri mustoşi,
Cu toate că reţeta nu-i nouă, Harbuji şi zemoşi...
v-o spun – poate vă prinde bine şi vouă... Vacanţa va fi extraordinară
se iau trei luni de vară dacă veţi accepta
(la oraş ori la ţară), o listă suplimentară
În ele se toarnă din belşug de ingrediente excelente:
Căldură şi soare, stadion, minge bicicletă,
Se-adaugă o săptămână de munte, undiţă, luntre, lunetă,
Şapte zile de mare, zmeu de hârtie,
paraşută de păpădie, Visează glasuri cristaline
zbor zigzagat de nepoţei-clopoţei...
de flutur colorat, Aţi observat? În iunie?
mieluţ cumincior, În augustul cel august?
ieduţ zburdător Vacanţa, fără de bibliotecă, nu are gust –
şi... ce-a mai rămas? – Harap-Alb, la vitejii ne-ntrecut,
o zgârietură pe nas, Voinicul cel cu carte în mână născut,
nişte băşici, Tom Sawyer, Alice, Paganel, Robinson
de urzici, Se vor pune la unison
un ac de albină, Şi, ca nişte vrăjitori de performanţă,
de prin grădină – Vor preface într-o Ţară-a Minunilor
fiecare fiecare zi de vacanţă...
alege ce-i place mai tare, Dacă, în fine, acestea toate
vorbă cunoscută: Vor fi bine cântărite, bine dozate,
gusturile nu se discută... Veţi avea, negreşit,
Dar, în primul-primul-primul rând, Dacă v-aţi dorit,
pici voinici, O vacanţă cu gust desăvârşit...
Veţi face cât mai multe vizite la bunici –
Ei, anul întreg, dragii mei, Vasile Romanciuc

84
Soluții

A Ă Â B C D E F

G H I Î J K L M

N O P Q R S Ş T

Ţ U V W X Y Z

CĂLĂTORIA 1
Ajută-ți țara, precum și ea te ajută.

CĂLĂTORIA 3
Toleranța, bunătate, dragoste, înțelegere.

CĂLĂTORIA 4
Deschide ușa ta pentru a găsi alte uși deschise.
Omul se trage la om, iar animalele – la pădure.

CĂLĂTORIA 5
Кропива (urzica), кульбаба (păpădia).

CĂLĂTORIA 9
Nu pot vedea ceva mai dulce decât Patria.

CĂLĂTORIA 22
Борщик (borș), узвар (ceai), вареники (colțunași).

CĂLĂTORIA 23
SUTĂ (SU) + VEVERIȚĂ (VENI) + GREIER (RE) = SUVENIRE

85
ANEXE
CĂLĂTORIA 7. REZERVAŢII NATURALE DIN MOLDOVA

Rezervaţia „Ţara Bâtlanilor”, Balatina,

Rezervaţia naturală “Prutul de Jos”
Glodeni

Rezervaţia științifică „Pădurea Domnească”,

Rezervaţia naturală “Defileul Duruitoarea”,
Balatina, Glodeni
Râșcani

Rezervaţia ştiinţifică „Plaiul Fagului”, Rezervaţia de stat din Moldova „Codrii”

Rădenii-Vechi, Ungheni

Rezervaţia peisagistică Feteşti, Edineţ Rezervaţia ştiințifică „Codrii”, Orhei, Străşeni

86
CĂLĂTORIA 11
GAVRIIL (nume de botez GRIGORE) BĂNULESCU-BODONI s-a născut în 1746 în Bistrița și a
decedat la 30 martie 1821 în Chișinău. A fost Mitropolitul Moldovei, al Kievului și ulterior al Basarabiei.
Canonizarea vrednicului de pomenire Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni a avut loc la 3 septembrie 2016,
ziua înființării Episcopiei Chișinăului și a Hotinului, în fruntea căreia s-a aflat timp de mai mulți ani. Tomosul
de canonizare s-a citit la Mănăstirea Căpriana, locul de veșnică odihnă al sfântului.
Grigore Bănulescu-Bodoni și-a făcut studiile în Transilvania, apoi la Academia duhovnicească
din Kiev (1771-1773), la școlile grecești din Patmos și Smirna, la mănăstirea Vatopedu de pe Mun-
tele Athos (1773-1776). În anul 1776 devine profesor în Transilvania, iar peste un an – la Iași. Se
călugărește la Constantinopol în 1779, cu numele Gavriil. Conducând Mitropolia Moldovei, a tipărit mai
multe cărți și a lucrat pentru buna desfășurare a vieții bisericești. Fiind cu reședința în Chișinău, unde a
păstorit până la moarte, a înființat un Seminar teologic.

DOSOFTEI, născut Dimitrie Barilă, la 26 octombrie 1624, în Suceava, a fost un cărturar român, Mi-
tropolit al Moldovei, poet și traducător. În anul 2005, Biserica Ortodoxă Română l-a proclamat sfânt. Da-
torită relațiilor sale cu Patriarhul Moscovei și cu Nicolae Milescu, aflat acolo, a adus din Rusia un teasc
de tipografie cu litere, cu care a tipărit, la Mitropolia din Iași, în românește, principalele cărți liturgice,
unele traduse de el însuși. A fost unul dintre ierarhii care au promovat introducerea limbii române în bi-
serică, unul dintre cei mai mari cărturari din istoria română, fiind primul poet național, primul versificator
al Psaltirii în tot Răsăritul ortodox, primul traducător din literatura dramatică universală și din cea istorică
în românește, primul traducător al cărților de slujbă în românește în Moldova, primul cărturar român care
a copiat documente și inscripții, unul dintre primii cunoscători și traducători din literatura patristică și post
patristică și care a contribuit la formarea limbii literare românești. A tradus Istoriile lui Herodot.

VASILE LUPU (1595-1661) a fost domnul Moldovei în două rânduri (aprilie 1634-13 aprilie 1653 și 8
mai 1653-16 iulie 1653). Era de origine greacă după tatăl său Nicolai Coci, dar cu educație moldoveneas-
că, mama lui fiind de origine românească. A zidit mai multe biserici, dintre care cea mai frumoasă este
Sfinții Trei Ierarhi din Iași, pe lângă care a înființat o școală, Academia Vasiliană, și o tipografie. Domnia
lui relativ lungă a asigurat un nou avânt culturii bisericești. Prin zelul mitropolitului Varlaam s-au tipărit mai
multe cărți bisericești („Carte românească de învățătura duminicilor de peste an”, Iași, 1643; „Răspunsuri
la Catehismul Calvinesc”, Suceava, 1645), dar și o carte de legi, „Pravilele împărătești”. În acest fel s-a mai
făcut încă un pas important în introducerea limbii române în biserică și stat. Prin prestigiul său personal pe
plan intern și prin legăturile întinse în afară, Vasile Lupu a dat o nouă strălucire Principatului Moldovei.

ALEXIE (sau Alexei) MATEEVICI – născut la 27 martie 1888, la Căinari, și decedat la 24 august
1917, la Chișinău – este unul dintre cei mai reprezentativi scriitori români născuți în Basarabia, actualmen-
te Republica Moldova. În 1897 este înscris de părinți la Școala teologică din Chișinău, pe care o termină
(conform adeverinței de absolvire) în 1902, “cu privilegii” (cu laude). Își urmează studiile la Seminarul
teologic. În primele numere ale ziarului “Basarabia” (din 1907) îi apar poeziile “Țăranii”, “Eu cânt”, “Țara”.
Tot aici publică articolele “Sfântul Vasile – Anul Nou în obiceiurile moldovenilor basarabeni” (nr. 1) și “Din

87
cântecele poporane ale Basarabiei” (nr. 11). În 1908, împreună cu alți tineri basarabeni, a înființat cercul
“Deșteptarea”, care avea drept scop luminarea oamenilor, deșteptarea conștiinței lor naționale, lupta
pentru dezrobire. În vara anului 1917 scrie poeziile “Văd prăbușirea”, “Cântec de leagăn”, “Basara-
benilor”, “Frunza nucului”, “Unora” ș.a. La 17 iulie plăsmuiește poezia ”Limba noastră”, poate cea mai
frumoasă odă închinată limbii române, care devine Imnul Republicii Moldova (din 1994).

PETRU MOVILĂ, s-a născut în 1596 (Suceava) și a decedat în 1646 (Kiev). Datorită unei che-
mări lăuntrice, dar și sub înrâurirea starețului mânăstirii Pecerska, arhimandritul Zaharia Kopâsten-
ski, a hotărât să se călugărească. Astfel, după ce se va pregăti, începând din 1622, duhovnicește la
moșia sa din Rubiejovka, unde a zidit și o biserică cu hramul Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, va
fi tuns în monahism, la Lavra Pecerska, după anul 1625. În toamna anului 1627 a fost ales egumen
al mănăstirii, la vârsta de 31 de ani. Timp de 5 ani, Petru Movilă a reușit să ridice prestigiul cultural
și bisericesc al mânăstirii Lavra Pecerska la un nivel necunoscut până atunci. S-a ocupat de restau-
rarea și înfrumusețarea mânăstirilor și a peșterilor în care se găseau moaște de sfinți și a continuat
activitatea tipografică a înaintașilor săi, scoțând de sub tipar mai multe cărți de slujbă și de învățătură.
Petru Movilă l-a susținut pe Vasile Lupu, trimițându-i o tipografie și câțiva călugări învățați.

VARLAAM (MOȚOC) AL MOLDOVEI a păstorit Mitropolia Moldovei în perioada 1632-1653. Pro-

venind dintr-o familie de răzeși, din Borcești, mitropolitul Varlaam s-a născut în jurul anului 1590.
Numele său de botez a fost Vasile. Din tinerețe și-a îndreptat pașii spre Schitul Zosim de pe valea
pârâului Secu, unde a învățat carte și limbile slavonă și greacă. Aici a fost călugărit cu numele de
Varlaam. Fiind bun povățuitor, a fost numit egumen al mănăstirii.
În anul 1632 arhimandritul Varlaam a fost chemat să păstorească Mitropolia Moldovei. Noul mitro-
polit unea învățătura cu rugăciunea și cuvântul înțelept cu fapta cea bună. În timpul păstoririi sale, Mitro-
polia Moldovei s-a bucurat de mult ajutor din partea bine credinciosului domnitor Vasile Lupu. Sprijinit și
de Petru Movilă, Mitropolitul Varlaam a înființat prima tipografie românească din Moldova, în anul 1640,
pe care a instalat-o la Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași. Era prețuit în țară și în afara ei pentru evla-
vie și înțelepciune. Lucrarea sa intitulată ”Cazania” sau ”Carte românească de învățătură la duminicile
de peste an, la praznice împărătești și la sfinți mari” (1643) a fost prima carte românească tipărită în
Moldova, numărându-se printre cele mai de seamă scrieri din istoria vechii culturi românești.

CĂLĂTORIA 13
GHENADIE CIOBANU s-a născut la 6 aprilie1957 în Brătuşeni, Republica Moldova. A studiat pianul
la Moscova (actualmente Academia rusă de muzică) şi la Conservatorul „Gavriil Musicescu” din Chișinău.
A compus simfonii, lucrări pentru diverse ansambluri camerale, coruri, muzică pentru teatru şi film etc.
Participă la mai multe festivaluri din Moldova şi din alte ţări (România, Franţa, Rusia, Italia etc.).
Lucrează ca profesor la Academia de Muzică din Chișinău. Este Preşedinte al Uniunii Compozito-
rilor şi Muzicologilor din Moldova și al Asociaţiei Moldoveneşti de Muzică Contemporană. Creaţiile lui
Ghenadie Ciobanu sunt înregistrate pe 4 CD-uri. Compozitorul realizează câteva cicluri de emisiuni
pentru Radio Moldova. Este deținător de titluri onorifice, distincții naționale și internaționale.

88
 ALEXANDRU CRISTEA, preot, dirijor de cor, compozitor și profesor de muzică, s-a născut în
1890. Este autorul muzicii imnului Republicii Moldova, compus în baza poeziei „Limba noastră” de
Alexei Mateevici A fost decorat cu Medalia „Răsplata Muncii pentru biserici”.
A învățat la Școala de Muzică și la Conservatorul „Unirea” din Chișinău. A fost maestru de muzică
vocală la Chișinău, profesor de muzică și dirijor al corului Gimnaziului de băieți „Ion Heliade Rădulescu”
din București și al corurilor Liceului „Regina Mamă Elena” din Chișinău. În anul 1920 a fost numit diacon al
Bisericii Sf. Gheorghe din Chișinău, din 1927 a fost diacon titular al Catedrei mitropolitane din Chișinău.

EUGEN DOGA s-a născut la 1 martie 1937 în satul Mocra (atunci județul Râbnița). A studiat violon-
celul la Colegiul de Muzică „Ştefan Neaga” și la Conservatorul de Stat „Gavriil Musicescu” din Chișinău.
Cariera muzicală a început-o în Orchestra de Teleradio Moldova. A predat la Colegiul de Muzică „Ştefan
Neaga” din Chișinău. Este autorul multor cântece devenite şlagăre. A compus muzică pentru spectacole
de teatru, balet, filme: „Lăutarii”, „Luceafărul”, „Maria Mirabela”, „Patul lui Procust”, „Vreau sa cânt” etc. A
semnat coloanele sonore pentru desenele animate: „Capra cu trei iezi”, „Punguţa cu doi bani”, „Petrică
cel lăudăros”, „Banca lui Guguţă”. Membru al Uniunii Compozitorilor din Moldova, vice-preşedinte al
Uniunii Compozitorilor din Moldova. A fost decorat cu înalte distincţii de Stat ale Republicii Moldova.

GHEORGHE MUSTEA s-a născut la 1 mai 1951 în satul Mândrești, raionul Telenești, Republi-
ca Moldova. A studiat flautul şi dirijatul de orchestră la Conservatorul de Stat „Gavriil Musicescu” din
Chișinău. Şi-a început cariera de solist (apoi director muzical şi dirijor) în orchestra Ansamblului de dan-
suri populare „Joc”. A fost dirijor al Orchestrei simfonice a Filarmonicii Naționale din Moldova și rector
al Universităţii de Stat a Artelor din Chișinău. Este director artistic şi prim dirijor al Orchestrei simfonice
a Companiei de Stat „Teleradio-Moldova”, cu care a concertat în diverse țări din Europa. Este Maestru
emerit al Artei din Republica Moldova și Laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova.

NEAGA, pianist, dirijor, profesor şi compozitor, s-a născut la 24 noiembrie 1900 în Chişinău și a
decedat la 30 mai 1951 în același oraș. A început să studieze vioara și pianul la vârsta de 8 ani. Și-a
continuat studiile muzicale la Chișinău, Bucureşti și Paris. A lucrat ca profesor la Conservatorul din
Moscova şi la cel din Chișinău. A fost dirijor al Orchestrei simfonice a Filarmonicii Naţionale din Mol-
dova. A avut turnee în România, Franţa, Rusia ş. a. A compus creaţii vocal-simfonice, simfonice, instru-
mentale de cameră, corale, vocale etc. Premii şi titluri onorifice: Maestru Emerit al Artei din Republica
Moldova; Laureat al Premiului de Stat. A fost Membru al Societăţii Compozitorilor Români și membru
al Uniunii Compozitorilor din Republica Moldova. Colegiul de muzică din Chișinău îi poartă numele.

VASILE ZAGORSCHI s-a născut la 27 februarie 1926 în satul Șevcenko, raionul Chilia, județul
Ismail (astăzi Ucraina) și a decedat la 1 octombrie 2003. A absolvit Conservatorul din Chișinău. A
fost Preşedinte al Uniunii Compozitorilor din Moldova și membru al Consiliului Muzical Internaţional
UNESCO. Vasile Zagorschi a abordat mai multe genuri muzicale, precum: muzica de cameră, muzica
simfonică, muzică pentru filme și spectacole.
A activat în calitate de director al Teatrului de Operă și Balet din Chișinău și ca prorector al Con-

89
servatorului de Stat din Chișinău. I-au fost acordate mai multe premii ale Uniunii Compozitorilor şi
Muzicologilor din Moldova, a fost decorat cu cea mai înaltă distincţie a ţării − Ordinul Republicii.

MIHAIL KOLSA și SEMION POMETKO sunt muzicieni și compozitori găgăuzi, cunoscuți prin apor-
tul lor la valorificarea tradițiilor și tezaurului muzical autohton. Mihail Kolsa semnează muzica imnului
UTA Găgăuzia. Semion Pometko, originar din Comrat, a înființat și a condus ansamblul coral-vocal de
muzică găgăuză „Diuz avî”. Este participant la numeroase festivaluri naționale și internaționale.

CĂLĂTORIA 14
IGOR VIERU (1923-1988) este un pictor care a pus bazele unor tendințe noi, moderne în pictura mol-
dovenească. Este un rapsod al plaiului și al vieții țăranului moldovean. Operele sale sunt o îmbinare a artei
grafice, a picturii și a scenografiei. Pictorul nu a avut un gen preferat, ci le-a explorat câte puțin pe toate.
În 1944 Igor Vieru revine în locurile de baștină și lucrează un timp învățător la Horodiște. Încă de pe
atunci se manifestă drept un entuziast și pasionat educator al gustului estetic la elevi. Face primii pași
spre creația sa artistică executând o galerie de picturi mici pe sticlă, asemenea diapozitivelor – imagini
cu tematică foarte variată, care ilustrau secvențe din viața școlară și aveau menirea de a contribui la
dezvoltarea creativității și gustului copiilor. Dorința de a deveni plastician l-a făcut însă să abandoneze
meseria de învățător și să uite de acele miniaturi. Din 1957 se stabilește la Chișinău, unde lucrează un
timp la revista ”Chipăruș”. Puțin mai târziu este numit director al Muzeului de Arte Plastice din Chișinău.
În 1963, datorită activității fructuoase în domeniul artelor plastice, pictorului Igor Vieru i se conferă titlul
de Maestru Emerit în Artă. Deținând diferite funcții, Igor Vieru colaborează activ cu editurile chișinăuiene,
participă la expoziții republicane, unionale și de peste hotare.

MIHAI GRECU, pictor român din Basarabia, a contribuit la înființarea Școlii Naționale de Pictură.
Este unul dintre cei mai apreciați artiști plasticieni, este considerat un inovator și o „personalitate extrem
de dotată”. Fiind un colorist pasionat, căutător de armonii inedite, pictura lui Mihail Grecu prezintă inte-
res și prin inovații tehnologice (colajul, coloranți fluorescenți, efecte „metalice”). Tablourile sale „Ospita-
litate”, „Recruții”, „Zi de toamnă”, „Cina în câmp”, „Moara veche” și „Fetele din Ceadâr-Lunga” au intrat
în colecția de aur a picturii moldovenești. Este autorul unui număr impresionant de tablouri, multe dintre
ele aflându-se în importante muzee din lume. Mihail Grecu este personalitatea înțelesurilor, a armoniei
între culori, logica fiecărui tablou izvorând din raporturile dintre tonurile calde și reci, dintre formele tul-
burătoare prin jocurile de umbră și lumină. Este un model pentru mai multe generații de pictori, atelierul
acestuia fiind o adevărată școală pentru cei mai talentați artiști basarabeni.

GLEBUS SAINCIUC s-a născut la 19 iulie 1919, la Chișinău. A fost un artist plastic basarabean,
portretist, cunoscut mai ales pentru colecția sa de măști din papier mâché, pe care le prezenta el
însuși. Autor al mai multor lucrări de pictură și grafică, apreciate înalt de critici, și personalitate remar-
cabilă prin atitudinea sa civică, artistul Glebus Sainciuc s-a distins prin originalitatea stilului. A avut un
incontestabil talent actoricesc și umor subtil. Distincții: Lucrător Emerit în Artă (1976), Premiul de Stat

90
(1982), Artist al Poporului (1991), Ordinul Republicii „Doctor Honoris Causa” (1998).

STANISLAV BABUC s-a născut la 28 mai 1970 în Grinești, un mic sat moldovenesc, într-o fami-
lie de țărani. Tatăl său, deși păstor, avea pasiune pentru desen, astfel a reușit să-i insufle fiului său,
de la o vârstă fragedă, dragostea pentru artele plastice. A urmat Școala de Artă pentru Copii, apoi
Colegiul de Arte din Chișinău. În prezent, pictorul Stanislav Babuc locuiește lângă orașul Moscova.
Într-o perioadă relativ scurtă de timp, a creat mai multe portrete, peisaje, lucrări pe teme istorice și
biblice, precum și picturi ale unor scene de vânătoare. Un interes aparte îl manifestă pentru ilustrarea
poveștilor populare rusești.

DMITRII PEICEV, născut 19 mai 1943, în satul Burgudji, este un artist plastic și poet de origine
bulgară. În 1970 a absolvit Școala de Arte din Chișinău și în 1975 – Institutul Poligrafic din Moscova,
departamentul de grafică de carte. Câștigător al Ordinului „Meritul Civil” din Republica Moldova, s-a
afirmat în domeniul picturii de șevalet (peisaj, natură moartă, portret) și la al ilustrării de carte. Scrie și
publică poezii în limba bulgară. A participat la numeroase expoziții din Moldova și din străinătate.

ALEXEI COBÎLNEAC este un grafician moldovean. S-a născut la 25 decembrie 1943, în satul
Drepcăuți, raionul Briceni. A studiat la Școala de Arte din Chișinău. A absolvit Institutul de Pictură, Sculp-
tură și Arhitectură din Leningrad. A debutat cu o serie de desene în revista satirică „Chipăruș”. Alexei
Cobîlneac se specializează în ilustrarea cărților. Este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Republica
Moldova, membru al Asociației Internaționale de Arte Plastice al UNESCO (Paris, Franța). Este lector
universitar la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice. A vernisat mai multe expoziții personale, a par-
ticipat la numeroase expoziții colective în Moldova și în străinătate. Lucrările sale sunt expuse în muzee
de artă din țară și din străinătate, în colecții particulare.

DUMITRU SAVASTIN s-a născut în Vulcănești. A absolvit Școala Republicană de Arte din Chișinău,
apoi departamentul de grafică al Institutului Poligrafic din Lvov. Chiar și lucrările din perioada studiilor au
atras atenția specialiștilor prin originalitate și profunzime. Astăzi, tablourile sale sunt expuse în Galeria
Tretiakov (Moscova), în Canada, Turcia etc. „Visul meu e să editez un album care să includă cele circa
200 de lucrări personale dedicate folclorului și istoriei poporului găgăuz”, spunea Savastin. Cu 32 de ani în
urmă, a deschis o școală de arte în Comrat. A fost unul din inițiatorii creării Uniunii Artiștilor Găgăuziei. La
începutul anilor 1990, alături de alți artiști găgăuzi, a organizat o expoziție în Azerbaidjan și Turcia.

Pictorița Anghelina Maslikova ia parte la numeroase expoziții naționale și internaționale

cu peisaje, portrete și naturi statice. Tablourile artistei sunt foarte emoționante, pentru că redau
frumusețea naturii. Pictorul Vladimir Timofeev preferă portretele și peisajele. Lucrările sale sunt
incredibil de emoționante, pictorul fiind numit „maestru al portretelor de copii”. Serghei Burlacu
pictează peisaje și naturi statice. Lucrând într-o manieră originală, folosește culori calde și luminoase,
creând imagini neobișnuite, unice. Lucrările multor artiști din Moldova sunt demne de a fi expuse în
muzee sau de a face parte din colecții particulare.

91
CĂLĂTORIA 16

INFORMAȚIA 1
OrnamentICA ţesăturilor
Ornamentica ţesăturilor, îndeosebi cea a covoarelor, are o caligrafie proprie, un limbaj nevorbit,
laconic, dar pe înţelesul tuturor. Destul de frecvente sunt ornamentele geometrice. Mai des întâlnim
rombul, pătratul, triunghiul, rozetele, liniile zimţate, dreptele punctate ş.a., separat sau în combinație.
De popularitate se bucură ornamentele zoomorfe şi avimorfe: peştele, calul, coarnele berbecului, cer-
bul, cărăbuşul, racul, porumbelul, păunul, cocoşul etc., de cele mai multe ori îmbinate cu alte motive.
Evidenţiem, de asemenea: chipul femeii – simbolul fertilităţii, hora fetelor, jocul băieţilor, palmele. Nu
lipsesc nici obiectele (pieptenele, scaunul, lada de zestre, scara, furculiţa, păhăruţele); monogramele
cu indicarea iniţialelor și a anului confecţionării; imagini legate de anumite atribute şi ritualuri de nuntă
(colacul mirelui, colacul miresei, jemnele etc.).

Ornamente în lemn
Lemnul a constituit secole de-a rândul principala materie primă a românilor, fiind folosit pentru
construcțiile gospodărești sau la confecționarea uneltelor, obiectelor și ustensilelor casnice, a pieselor
de mobilier. În activitatea de prelucrare a lemnului, meșterul popular a pus atât îndemânare, cât și simț
artistic. Folosind securea, ferăstrăul, tesla, dalta ș.a., tâmplarii, dulgherii, stolerii au dat naștere unei
cuprinzătoare game de obiecte: de uz personal, ustensile casnice, unelte de lucru, obiecte de cult, dar
și piese mari de interior și cele utilizate în construcții: stâlpi, grinzi, porţi, vase de lemn, scaune, obloane,
lăzi de zestre, blidare şi mese etc. În decorul obiectelor din lemn sunt răspândite motivele florale, zoo-
morfe si antropomorfe.

Motive decorative pe ceramică

Având în vedere faptul că ceramica moldovenească este roşie şi neagră, diferă și modul de or-
namentare a obiectelor: desen pe stratul de angobă, motive obţinute prin zgâriere, ornamentare prin
reliefare cu şnururi răsucite de lut, aplicare de figurine. Motivele de pe farfurii, străchini, căni, ulcioare
aduc în atenție simboluri solare cu origini străvechi, precum: spirala simplă sau dublă, cercul și zig-
zagul. Cromatica include un număr restrâns de culori, care strălucesc după smălţuire.
Un șir de obiecte ale artei populare decorative au dispărut. Astăzi, în comunităţi au pătruns pro-
duse industriale de serie, noi materiale și tehnici, ele ocupându-şi locul după cerinţele vremii şi în am-
bianţă cu tendinţele actuale ale dezvoltării tehnologice şi ale modei. Cert este că arta populară trece
prin multiple transformări, păstrându-şi totuși o diversitate mare de forme şi expresii culturale.

92
 INFORMAȚIA 2

Elemente Elemente
populare româneşti populare ruseşti

Elemente Elemente Elemente

populare ucraineşti populare bulgareşti populare rome

93
CĂLĂTORIA 17
Ceramica populară
Olăritul reprezintă o activitate meşteşugărească constând în posedarea procedeelor tehnice
de modelare a lutului (argilei), în scopul obţinerii unor produse utilizate, de regulă, în gospodărie.
Pe teritoriul Moldovei, acesta a inclus și fabricarea olanelor, a cărămizilor pentru construcţia ca-
selor. Vasele de ceramică arsă sunt apreciate ca documente arheologice, în baza lor sunt recon-
stituite diverse momente din istoria vechilor civilizaţii și nu numai. Olăritul are un parcurs milenar,
din cele mai vechi timpuri acesta asigurând oamenii cu obiecte de primă necesitate. În Moldova,
acest gen de activitate a fost îmbrăţişat mai ales de bărbaţi, dar nu fără participarea femeilor,
care îndeplineau un şir de lucrări auxiliare.

Prelucrarea artistică a lemnului

Lemnul este o materie primă esenţială, care l-a ajutat pe om să supravieţuiască, oferindu-i po-
sibilitatea de a-şi construi adăpost, de a-și confecţiona unelte şi obiecte de uz casnic. Întrucât nu
rezistă la umezeală şi arşiţă, obiectele din lemn nu au lăsat urme şi mărturii evidente despre istoria
valorificării materialului din care sunt realizate. Au fost găsite rămăşiţe ale unor locuinţe, paturi,
mese, unelte, mijloace de transport cu două roţi, luntri scobite în trunchi de copac etc. Prelucrarea
lemnului a fost dintotdeauna una din îndeletnicirile de bază ale bărbaţilor. Denumirile multor obiecte
mărturisesc convingător despre vechimea acestei meserii.
Înaintaşii noştri au fost preocupaţi şi de valorificarea artistică a lemnului, fapt demonstrat de
dezvoltarea ornamenticii populare, de utilizarea unei game variate de motive, în special geometrice
(romb, cerc, linii văluroase, frânte sau curbe; zimţi, şarpe, rozete, stele etc.).

Prelucrarea artistică a pietrei

Măiestria de a da obiectelor din piatră o anumită formă, de a le înfrumuseța a apărut cu multe
milenii în urmă. Primele lucrări au fost obiecte de uz casnic (scaune, pietre de hotar, uluce, cuţite şi
aşchii de cremene, stâlpi etc.). Aceste obiecte erau confecționate de fiecare gospodar. Arheologii
însă au descoperit și obiecte din piatră sculptate – statuete stilizate, greutăţi pentru războiul de
ţesut, monumente funerare, pietre ornamentate instalate la izvoare, fântâni ş.a.
Prelucrarea artistică a pietrei este un domeniu foarte complicat şi anevoios, care necesită con-
lucrarea câtorva persoane. Deosebit de grea este dobândirea sau extragerea blocurilor de piatră
din carieră, de la adâncime. Important în aprecierea complexităţii acestui meşteşug bărbătesc este
numărul impunător de unelte de lucru folosite: ciocane mari, târnăcoape cu ciocuri ascuţite, dălţi de
diferite mărimi, maiuri de lemn, ferestraie, pene din lemn tare ş.a.

Prelucrarea pieiLOR şi a blănurilor

Descoperirile arheologice arată că, din cele mai vechi timpuri, strămoșii noștri se îndeletniceau
cu vânatul. Ei vânau vulpi, iepuri, cerbi, bursuci etc. Populația locală se ocupa și cu creşterea oilor, a
vitelor, cailor şi porcilor. Din pieile și blănurile acestora confecționau cojoace, opinci, cingători, cușme,
ploști ș.a. Calea pe care o parcurgeau aceste materiale până deveneau obiecte era destul de ane-

94
voioasă și presupunea mai multe operații. Meșteșugarii care le realizau se numeau: pielari, blănari,
tăbăcari, dubălari, cojocari, curelari.
Documentele scrise amintesc despre rasele de oi crescute în Basarabia: în nordul şi centrul ţării
erau crescute oi cu lână aspră şi tare, din a căror blană se confecționau cușme negre și brumării, iar
la sud – oi cu lână lungă şi moale, bună pentru confecționarea îmbrăcămintei.

Broderii
Arta populară de înfrumuseţare a obiectelor textile are o istorie şi tradiţii seculare, fiind prezen-
tă în viaţa moldovenilor din mediul rural şi urban până în zilele noastre. Dragostea de frumos se
manifestă la ei pretutindeni: în felul de a-şi împodobi locuinţa, de a se îmbrăca în viața de zi cu zi
şi la sărbători. Documentele vechi (testamente, foi de zestre etc.) conțin numeroase descrieri ale
interiorului locuințelor, vestimentației etc. Acestea ne oferă informații și despre procedeele tehnico-
artistice de realizare și decorare a țesăturilor: brodatul pieselor de port și de uz casnic, croșetatul
dantelelor. Obiectele lucrate prin arta broderiei care conțin un bogat decor sunt: piese componente
ale costumului popular, ii, cămăși. Despre meșteșugul brodatului ne mărturisesc și covoarele, pro-
soapele, piesele mănăstireşti şi hainele slujitorilor bisericeşti.

Alesul covoarelor
Un rol deosebit în mediul de trai al moldovenilor, în ritualuri şi ceremonii, în aprecierea statutului
social şi economici al populației l-a avut şi continuă să-l aibă covoarele. Ele sunt purtătoare de opinie
colectivă, de viziuni artistice încetățenite de secole. Din multiplele izvoare scrise, documente aflăm
că acestea se făceau din lână curată şi exclusiv pentru casă, că erau foarte frumoase şi se păstrau
cu mare grijă, transmiţându-se din generaţie în generaţie ca relicve de familie. Casa moldovenească
nu poate fi concepută fără covoare: acestea erau puse pe podele, paturi, pereți. Tradiţia de a folosi
covoare la împodobirea locuinţei s-a păstrat până în prezent.

CĂLĂTORIA 18

INFORMAȚIA 1
Din istoria teatrului de păpuşi
Cum a luat naștere teatrul de păpuşi? Din Africa până în America de Sud, din Asia până în Aus-
tralia, arheologii au descoperit păpuşi din lut, din lemn ori din alte materiale, cărora oamenii le-au
„dat viaţă” cu mii de ani în urmă, crezând că acestea îi feresc de rele și de războaie, că au puteri
tămăduitoare, că atrag anumite forţe ale naturii, că pot face ca recoltele să fie mai bogate. Practica
redării unor istorioare sau povești cu ajutorul păpuşilor, ”însufleţite” de artişti, a apărut mai târziu. De
la Aristotel ne-au rămas descrieri ale unor marionete, cu nimic mai prejos decât cele moderne, care
erau confecţionate din teracotă și puse în funcțiune de sfori.
La început, teatrul depăpuși li se adresa adulţilor. Pe teritoriul Moldovei, cele dintâi păpuşi-măşti
au apărute cu câteva sute de ani în urmă, fiind folosite în diverse ritualuri și obiceiuri. Unele s-au păs-

95
trat până în zilele noastre (Capra, Cerbul, Moşii).
Primul teatru de păpuşi stabil s-a înfiinţat la Cernăuţi, în anul 1928.
Cert este că teatrul de păpuşi, cu tradiţia sa milenară, pretinde să trăiască mult. Păpuşile, care
se mişcă şi vorbesc, în faţa cărora redevii copil, nu pot să nu te fascineze. Acestea sunt antrenate în
spectacole de televiziune și în filme, dar au şi un rol terapeutic: pot fi folosite ca să discute cu copiii
de la egal la egal, înţelegându-i şi vindecându-i.

INFORMAȚIA 2
Teatrul “Licurici”
Teatrul Republican de Păpuşi „Licurici” montează spectacole pentru toate vârstele. Profesionalismul
şi frumoasele tradiţii spirituale atrag anual în sala sa circa 100 mii de spectatori, prezentând peste 500 de
spectacole – atât în ţară, cât şi peste hotare. Timp de 70 de ani, teatrul a pus în scenă peste 300 de spec-
tacole după cele mai renumite basme de M. Eminescu, I. Creangă, Frații Grimm, H. Ch. Andersen, Carllo
Collodi, A. de S. Exupery, J. Rodari, A. S. Pușkin. Se bucură de succes şi creațiile dramaturgilor moldo-
veni contemporani: P. Cărare, Gh. Urschi, E. Plugaru, V. Grosu, L. Sobietschy, A. Strâmbeanu, I. Filip, V.
Boldișor, Gr. Vieru. Un loc aparte îi revine coloanei sonore şi aranjamentului muzical al spectacolelor. Mu-
zica pentru spectacole a fost scrisă de compozitorii: E. Doga, V. Dînga, T. Chiriac, V. Loghin, I. Macovei, Z.
Tcaci, O. Negruţă, L. Ştirbu, Il. Valuţă, V. Bitchin. În teatru activează cu succes două trupe – trupa de limbă
română şi trupa de limbă rusă. Unele spectacole sunt traduse în italiană, germană, spaniolă și franceză.
Păpușile de la ”Licurici” spun povești extraordinare, purtând de mână spectatorul prin lumea ferme-
cată a basmului şi ficţiunii. Copiii şi vârstnicii au posibilitatea să admire păpuși de toate tipurile, umbre
vii, măști fermecătoare; să asiste la spectacole de teatru dramatic, teatru muzical, teatru coregrafic.
În 1995, teatrul a sărbătorit 50 ani de activitate artistică şi a inaugurat prima ediție a “Galei
Internaționale a Teatrelor de Păpuşi “Licurici-50”. La acest festival au participat teatre din Bulgaria,
Germania, România, Franţa, Ucraina, Rusia și Turcia.

Teatrul ”Guguţă”
Teatrul Municipal de Păpuşi „Guguţă” a fost fondat la 27 noiembrie 1992, fiind conceput ca un teatru
pentru copii cu specific naţional, având drept scop valorificarea şi promovarea valorilor culturale ale nea-
mului. Repertoriul său conține peste 40 de spectacole, printre care: „La moara cu plăcinte” și „Comoara
tâlharului” de Iulian Filip, „Căprița-ștrengărița” de M. Suponin, „Turturica” de N. Rusu, „Crăița Florilor” de H.
Ch. Andersen, „Taina inelului” și „Colajul lui Guguță” de S. Vangheli, „În această viață” de Gh. Urschi.
Acest teatru a iniţiat proiectul ”Guguţă în satul meu de baştină”, care promovează valorile cul-
tural-artistice în mediul rural. La sate, copiii arareori au ocazia de a veni în contact direct cu arta
păpuşărească. Prin această acțiune, teatrul şi-a diversificat palmaresul cultural-artistic, familiarizând
generaţia în creştere cu lumea basmului, a legendei şi a frumosului.
Teatrul ”Guguţă” este organizatorul Festivalului Internaţional ”Sub căciula lui Guguţă”. Ediţia a
12-a a acestuia, care s-a desfăşurat în 2017, a fost una aniversară, marcând 25 de ani de activitate a
teatrului. Toate spectacolele sunt bine selectate. Teatrele participante prezintă cele mai bune specta-
cole din repertoriu, oferind copiilor posibilitatea de a cunoaşte tradiţiile şi arta altor ţări.

96