Consecintele regimurilor politice asupra evolutiei societatii

contemporane
Prin regim politic se poate intelege modul concret de organizare si functionare a sistemului politic, de
constituire a organelor de conducere in societate in raport cu cetatenii. Oricare regim politic si-a lasat
amprenta asupra dezvoltarii spirituale si intelectuale a societatii contemporane . Incepand cu anul 1914 ,
s-au evidentiat 3 regimuri politice importante : regimul democratic, regimul autoritar si regimul totalitar
, care la randul sau se imparte in regim nazist, fascist si comunist. Anume aceste regimuri au asigurat
formarea individului in perioade si state diferite.

La incheierea Primului Razboi Mondial , regimurile dmeocratice s-au consolidat in state precum SUA,
Marea Britanie si Franta . Regimurile democratice interbelice se bazau pe principiul separarii puterilor in
stat ,suveranitatea poporului , vot universal, alegeri libere , respectarea drepturilor si libertatilor
cetatenesti si pluripartidism . Regimurile democratice in perioada interbelica au evoluat treptat ,
realizand prevederi ce au dus la prosperitatea statului si a populatiei .

Un exemplu de stat in care au fost initiate ideile democratice este SUA . Democratia Americana
interbelica s-a facut simtita printr-un prim pas de afirmare si anume participarea femeilor in 1920 la
alegerile prezidentiale. Pe de alta parte avem exemplul Marii Britanii in care Camera Comunelor a
Parlamentului britanic a acordat drept de vot in 1918 femeilor din inalta societate care au implinit varsta
de 30 de ani in urma ‘ miscarii sufragetelor ’ .

Franta se deosebeste prin multitudinea de prevederi realizate in cadrul guvernarii a diverselor partied
politice. Nationalizarea Bancii Franceze , Constituirea Biroului National al Cerealelor , acordarea
concediului platit de doua saptamani ,reducerea la biletele de calatorie de care beneficiau angajatii,
instituirea unui nou minister , alocarea de fonduri pentru dezvoltarea culturii , invatamantului si stiintei ,
subventiile acordate familiilor cu multi copii si altele , sunt doar unele dintre realizarile specifice Frantei.

Marea Britanie a fost cuprinsa de 2 miscari sociale in anul 1919 cand in greva se aflau minerii scotieni,
textilistii si feroviarii, iar Franta a fost cuprinsa de miscari muncitoresti dupa Primul Razboi Mondial ,
cauza carora a fost dorinta de reducere a zilei de munca la 8 ore, ceea ce s-a realizat in ambele state.

In 1917 , in Rusia s-a instaurat dictatura partidului bolsevic ; peste 5 ani In Italia au venit la putere
fascistii condusi de Benito Mussolini, iar in 1933 partidul nazist al lui Adolf Hitler cucereste puterea in
Germania . In 1923, B Mussolini a folosit pentru prima data notiunea totalitarism pentru a defini `o stare
a societatii considerata ideala indeplinirii telurilor fascismului `. Regimurile totalitare sunt acelea in care
statul ( partidul) controleaza toate domeniile vietii sociale si individuale. Trasaturile caracteristice
regimurilor totalitare sunt: monopolul partidului unic in conducerea societatii ; dizolvarea partidelor si
gruparilor politice de opozitie ; disparitia societatii civile; anihilarea individului prin transformarea
fiecarui membru intr-un `om nou ` ; fuziunea puterilor din stat; cultul personalitatii conducatorului etc.

Sub conducerea lui Mussolini au fost interzise comitetele muncitoresti de la fabrici si uzine si limitate
drepturile sindicatelor, taranii au fost obligati sa restituie pamanturile ocupate in anii 1919-1920. In
timpul alegerilor din 1924 au fost comise numeroase fraude , iar la facerea publica a acestora de catre
G.Mateotti, fascistii l-au omorat. Din 1925 fascistii au lichidat ultimele institutii democratice , au initiat
asasinate ale oponentilor politici. Toate partidele politice, cu exceptia celui fascist au fost itnerzise. Pe
primul plan a fost pus statul ` Totul pentru stat, nimic in afara statului, nimic contra statului `.
B.Mussolini a insituit in scoli organizatii militariste ale copiilor si adolescentilor care erau educati in spirit
totalitar. Prin intermediul introducerii corporatiilor, statul fascist promova autarhia, adica o politica de
izolare , urmand crearea unei economii nationale inchise.

In Germania, Partidul lui A. Hitler propovaduia ideea ca problemele social-economice pot fi rezolvate
doar pe calea nimicirii dusmanilor interni. In scopul consolidarii puterii personale a lui Hitler, acesta a
decis `curatarea` randurilor propriului partid , a persoanelor care nu impartaseau politica promovata de
acesta. Nazistii propagau ideea dominatiei rasei germane asupra celorlalte, considerate ` inferioare` .
Tineretul a fost implicat in organizatii de tipul `Tineretul Hitlerist`, `Uniunea Fetelor Germane` etc.
Operele de valoare ale scriitorilor si oamenilor de cultura din Germania au fost arse, iar zeci de mii de
oameni au fost omorati sau internati in lagare de concentrare.

In URSS societatea comunista era lipsita de orice posibilitate de a controla activitatea aparatului de
partid si de stat. Ca si in celelalte state totalitare, exterminarea in masa a cetatenilor nevinovati era la
ordinea de zi. Omul instrainat de proprietate, de putere- nu era o personalitate. Drepturile personalitatii
au fost inlocuite cu interesele de partid. Sistemul comunist educa cetatenii in spiritul urii fata de
`dusmanii poporului`. S-a constituit un sistem represiv, numit GULAG , in care erau izolati adversarii
politici pentru ` reeducare`.

Esenţa autoritarismului constă în faptul că puterea nu este disputată. În regimurile autoritare, ca şi în

cele totalitare, organizarea conducerii se caracterizează prin concentrarea puterii în mâinile unei elite
politice limitate numeric. În multe regimuri autoritare există o distincţie clară între stat şi societate. Se
permite existenţa grupurilor autonome, mai ales a celor care au apărut înaintea regimului, de exemplu,
biserica şi multe grupuri politice active, lucruri ce dau o uşoară senzaţie de pluralism politic.

Aceste 3 regimuri politice fundamentale si-au amprentat ideologiile asupra omului contemporan .
Credintele regimurilor se pastreaza pana in prezent , avand o importanta impunatoare asupra dezvoltarii
continue a statelor. Insa instaurarea si consolidarea regimurilor democratice au pus fundamentul a ceea
ce inseamna cu adevarat democratie si anume acest fapt a dus la o dezvoltare a Europei din secolul XX
pana in prezent.