Belgia Turism
Belgia Turism
Belgia Turism
Belgia, cu toate ca este o tara mica, este bogata in orase medievale, catedrale gotice si
castele vechi. De asemenea, nu trebuie sa uitam ca este tara ciocolatei, a berii si a diamantelor.
Asadar, putem spune ca este locul care indeplineste toate cerintele unui turist pretentios. In
Belgia, puteti petrece cateva zile admirand arhitectura oraselor si degustand numeroasele feluri
de ciocolata.
Bruxelles va va atrage atentia in primul rand prin renumitul Grand-Place (centrul
social al orasului), unde veti descoperi celebrul Hotel de Ville, unul dintre cele mai frumoase
din Europa, care este luminat grandios noaptea. Pe timp de vara, piata este ocupata de
vanzatorii de flori (la fiecare doi ani, in august, "Covorul de flori" acopera timp de cateva zile
pavajul acestei piete unice in lume), iar iarna, in acest loc, se deschide un patinoar care devine
locul de intalnire al tinerilor. In Grand-Place se gasesc terase sic, unde va veti putea trage
sufletul sorbind dintr-o bere traditionala apreciata in intreaga lume.
La mica distanta de Grand-Place se gaseste statueta-simbol Manneken Pis, unde trebuie
neaparat sa faceti o poza, insa pentru aceasta va trebui sa asteptati ceva timp pentru ca este
mare aglomeratie (nu exista turist respectabil care a trecut prin acest oras si nu a facut o poza
aici).
In Bruxelles se mai pot vizita: Basilica Sacre Coeur (ce ofera o priveliste ametitor de
frumoasa), Palatul Justitiei, Palatul Regal si Parlamentul European, care sunt toate simboluri
ale acestei capitale cosmopolite.
Pe Platoul Heysel vizitati Atomium si Mini-Europa, un parc cu miniaturi care se afla
chiar sub Atomium. Aici sunt reprezentate toate tarile Uniunii Europene prin machete ale
cladirilor reprezentative din fiecare tara in parte. Centrul belgian cu benzi desenate este un loc
pe care adultii il adora in aceeasi masura ca si copiii. Centrul se afla intr-o cladire restaurata
inca din anul 1903. In centru puteti intalni o racheta colorata in alb si rosu, in care se spune ca
Tintin si Snowy au zburat catre Luna, cu mult timp inaintea lui Armstrong si Aldrin. Pe masura
ce ne aventuram in restul centrului, intalnim "personalitati" cum ar fi: Tintin, Asterix,
Thorgal, Lucky Luke, strumfii, Charlie Brown, Andy Capp, Suske si Wiske, Superman,
Batman, Green Lantern si multi altii.
Nu uitati sa va alocati macar o zi pentru shopping. Puteti merge la Galeriile Saint-
Hubert unde exista magazine de lux, dar si librarii vaste. Tot aici, intre reprizele de shopping,
aveti posibilitatea de a savura un ceai intr-unul dintre saloanele de ceai din zona. Apoi, mai
puteti merge si in uriasul centru comercial "City 2", la magazinele de pe bulevardul Adolf Max
sau in Piata Grand-Sablon, unde se gasesc numeroase anticariate si galerii de arta. Intr-o
dupa-amiaza, dupa ce ati vazut intreg orasul si inainte de a pleca spre nordul tarii, puteti face o
excursie la Waterloo, unde veti putea admira monumentul ridicat in memoria lui Napoleon
(monumentul "Le Lyon" si muzeul, dedicate bataliei).
Antwerp, "Orasul diamantelor", este al doilea oras ca marime al Belgiei, un important
port si in acelasi timp, Antwerp este un oras istoric, in care au locuit numerosi artisti si pictori
(printre care Van Dyck si Rubens). Aici se poate vizita Casa lui Rubens, Catedrala (cea mai
importanta din Belgia, care se gaseste intr-o piata de unde puteti lua un trenulet care va plimba
prin oras).
Din Antwerp, indreptati-va spre Bruges, dar nu uitati sa va opriti macar pentru cateva
ore in Gent, "Orasul Medieval". Provincia Flander din nordul tarii se mandreste cu orasul
Bruges, cel mai frumos din Belgia, renumit pentru canalele sale. Bruges va va incanta prin
frumusetea sa deosebita, fiind supranumit si "Venetia Nordului", frumusete pe care o veti
descoperi atat printr-o plimbare pe jos, cat si printr-o minunata calatorie cu barca. Bruges are
un farmec aparte, plimbarile de-a lungul canalelor dezvaluind privelisti incantatoare, asa ca nu
uitati camera foto.
In Bruges, trebuie sa ajungeti la "Muzeul Diamantelor" sau la un atelier de prelucrare
a diamantelor, "Casa Diamantelor" unde, la anumite ore, veti putea urmari o demonstratie de
slefuire a diamantelor (la muzeu doar o singura ora pe zi). Slefuirea de diamante a fost si este
una dintre industriile importante ale Belgiei. Belgienii au o tehnica celebra de slefuire a
diamantelor - slefuirea cu pudra de diamant, despre care se spune ca a fost inventata de Bruges
Lodewijk van Berquem, in jurul anului 1450.
In Bruges trebuie sa ajungeti si la Groeninge, care este unul dintre cele mai faimoase
muzee din Belgia. In incinta lui se afla o selectie de arte fine si, de asemenea, o colectie
completa a picturilor din Tarile de Jos, datand din secolele XV-XX.
Va puteti incheia ziua intr-una dintre renumitele braserii familiale ale fabricantilor de
bere, in care vi se va explica pe larg tehnica prelucrarii hameiului si vi se vor arata pas cu pas
etapele fabricarii berii.
Bucataria Belgiei va va cuceri din primul moment. Pe parcursul zilelor petrecute in
diferite regiuni ale tarii veti putea degusta diferite specialitati de fructe de mare, scoici
preparate delicios in multiple feluri, maatjes (hering) si chips, iar ca desert veti servi celebrele
gaufres de Bruxelles.
Belgia se face iubita prin frumusetea oraselor, a peisajelelor uimitoare, dar mai ales,
prin ospitalitatea oamenilor care sunt constienti ca traiesc in centrul cultural al Europei.
Bruges este un oras romantic prin definitie, centrul sau istoric care se mentine aproape
intact, fiind inclus in patrimoniul mondial UNESCO. Bruges este numit de catre multi „Venetia
Nordului” datorita numeroaselor sale canale avand si o importanta putere economica datorita
portului sau. . Declarat in anul 2002 capitala a Europei, orasul Bruges incanta prin atmosfera
medievala intretinuta de catre cladirile vechi si stradutele inguste si pavate care intretin o
atmosfera placuta si linistita. Brugge
Daca vremea tine cu voi puteti incerca o plimbare romantica cu vaporasul sau cu barca
pe canalele din Bruges. Odata ajunsi pe apa timpul capata alte dimensiuni. Veti petrece ore
bune admirand arhitectura specific medievala a caselor, gradinile cu flori de toate felurile
imprejmuite cu garduri vii din iedera. Va veti bucura de compania lebedelor si a ratelor
salbatice care va urmeaza ca niste sfetnici ai apelor ca intr-un basm ce ar putea continua la
nesfarsit. notre-dame-brugges
Pentru un crampei de liniste puteti alege Biserica Notre Dame din Bruges unde puteti
admira o foarte cunoscuta opera a lui Michelangelo, Fecioara cu pruncul, realizata din
marmura alba sau chiar Delfinariul din Boudewijnpark aproape de Bruges.
Pofticiosii pot alege muzeul din ciocolata unde vor avea ocazia sa vada scuplturi din
ciocolata. Iar daca pofta vine privind si exponatele sunt necomestibile, comerciantii vin cu o
solutie buna amplasand buticuri de la care poti cumpara diferite sortimente de ciocolata in
functie de gusturi si arome combinate tocmai pentru a-ti incanta simturile.
In fiecare perioada a anului orasul surprinde prin organizarea de festivaluri de muzica,
film, teatru, ciocolata si multe altele. Mai multe informati despre acestea puteti afla aici.
Ca recomandare am ales filmul « In Bruges » ( 2008), o comedie marca Martin Mc
Donagh a carui actiune se petrece in orasul Bruges, avand in rolurile principale pe Colin
Farrell si Brendan Gleeson. Opera cinematografica a fost filmata in toalitate in acest oras.
Cititorii pasionati se pot delecta cu opera Logodnica din Bruges, un roman de dragoste scris de
catre Madeleine Ker.
Un béguinage (în franceză) sau begijnhof (în neerlandeză) este o colecție de mici clădiri
utilizate de Beguines, confrerii romano-catolice fondate în secolul al XIII-lea în Țările de Jos,
formate din femei credincioase care nu depuneau jurăminte monahale, nefiind în totalitate
izolate de lume.
Un béguinage este format dintr-o curte înconjurată de mici clădiri. Ele sunt adesea
încercuite de un zid și despărțite de orașul propriu-zis de una sau două porți. Beguinele bătrâne
sau sărace erau cazate aici de către binefăcătorii lor.
Brimele béguinage au fost înființate în secolul al XII-lea în ceea ce avea apoi să devină
partea francofonă a Belgiei (Liège). Béguinagele se găsesc într-o zonă ce corespunde astăzi
aproximativ Franței de nord și nord-est, Belgiei, Țărilor de Jos și Germaniei de nord-vest.
Beguinele formau o mișcare religioasă. Succesul lor, conform istoricului belgian Henri
Pirenne, s-a datorat numărului mai mare de femei (față de bărbați) cauzat de violențe, războaie,
operațiuni militare și semimilitare, în care bărbații își pierdeau viața. Numeroase femei rămase
văduve sau nemăritate nu aveau de ales decât să se unească și să obțină ajutorul unor
binefăcători bogați.
La fel, mănăstirile de maici se bucurau de mare succes în secolul al XII-lea. Regulile
mai stricte ale ordinului cistercian și ale altor ordine determinau însă pe multe femei să caute
comunități cu o disciplină mai puțin severă. În plus, aceste ordine monastice erau și
suprasolicitate, ele refuzând multe cereri de admitere. Ca obstacol suplimentar, în unele cazuri
era necesar un anume grad de prosperitate pentru ca o femeie să fie admisă într-o mănăstire
oficială.
Ordinele orășenești, cum ar fi dominicanii, care nu puneau asemenea condiții, aveau și
mai mult succes chiar din acest motiv.
Piața Mare (în franceză Grand Place, Pronunție în franceză: /ɡʁɑ̃ plas/; în neerlandeză
Grote Markt – 11px-Loudspeaker.svg.png ¬ pronunție (ajutor·info) Pronunție în olandeză:
/ɣro.tə mɑrkt/) este piața centrală din orașul Bruxelles, Belgia. Ea este înconjurată de casele
breslelor, de primăria orașului, și de Casa Regală (în franceză Maison du Roi, neerlandeză
Broodhuis). Piața este cea mai importantă atracție turistică a orașului și principalul său reper,
alături de Atomium și Manneken Pis. Ea măsoară 68x110 m, și este trecută în patrimoniul
mondial UNESCO.[3]
În secolul al X-lea, Carol, Duce de Lorena Inferioară a construit o cetate pe Insula
Saint-Géry, punctul aflat cel mai mult în interiorul continentului pe râul Senne unde acest râu
mai este navigabil. Aceasta a fost punctul de plecare pentru dezvoltarea orașului ce avea să
devină Bruxelles. Înainte de sfârșitul secolului al XI-lea, pe o mlaștină asanată și înconjurată
de dune de nisip, de lângă cetate, se înființase o piață în aer liber. Piața a fost botezată
Nedermerckt, sau Piața de Jos.
Piața s-a dezvoltat foarte probabil într-o perioadă de dezvoltare comercială a Bruxelles.
Un document din 1174 atestă o „piață de jos” (în latină forum inferius) nu departe de portul de
pe Senne. Piața era bine așezată de-a lungul Steenweg (drum înălțat), importantă arteră
comercială ce lega regiunile prospere din Renania de Comitatul Flandrei.
La începutul secolului al XIII-lea, se construiseră trei piețe acoperite la marginea
nordică a Pieței Mari: o piață de carne, o piață de pâine și o piață de țesături.[4] Aceste clădiri,
care îi aparțineau ducelui de Brabant, permiteau expunerea mărfii și pe vreme rea, dar
permiteau ducilor și să țină evidența stocurilor și vânzărilor, pentru a colecta taxe. Alte clădiri,
din lemn sau piatră, închideau Piața Mare.
Începând cu secolul al XIV-lea, s-au adus îmbunătățiri Pieței Mari, concomitent cu
creșterea importanței negustorilor locali în raport cu nobilimea. Din lipsă de bani, ducele a
transferat controlul morilor și comerțului către autoritățile locale. Orașul Bruxelles, ca și
orașele învecinate Mechelen și Leuven au construit o mare piață de țesături, acoperită, la sud
de Piața Mare. În acest moment, aceasta din urmă era încă haotic organizată, clădirile de pe
margine având un amestec pestriț de grădini și acareturi neregulate.Primăria a expropriat și a
demolat mai multe clădiri care încurcau Piața Mare și a definit formal perimetrul acesteia.
Primăria din Bruxelles a fost construită în partea de sud a pieței în mai multe etape între
1401 și 1455, și a făcut din Grand Place sediul puterii orășenești. Ea are 96 m înălțime și are
deasupra o statuie de 3 metri a Arhanghelului Mihail ucigând un demon. Pentru a
contrabalansa acest simbol al puterii autorităților locale, între 1504 și 1536 ducele de Brabant a
construit o mare clădire vis-a-vis de primărie, ca simbol al puterii ducale.[4] Ea a fost construită
pe locul primelor piețe de țesături și de pâine, care nu mai erau folosite, și a primit numele de
Casa Regală (în olandeza de mijloc, 's Conincxhuys), deși niciun rege nu a locuit vreodată
acolo. Actualmente, ea este denumită astfel doar în franceză (Maison du roi), în neerlandeză
fiind în continuare denumită Broodhuis (Casa Pâinii), după piața care se afla anterior pe locul
ei. Negustorii bogați și din ce în ce mai puternicele bresle din Bruxelles și-au construit case de-
a lungul muchiilor pieței.
La 13 august 1695, o armată franceză de 70.000 de oameni în frunte cu mareșalul
François de Neufville, duce de Villeroi a început bombardarea Bruxelles-ului în tentativa de a
atrage forțele Ligii de la Augsburg din asediul Namurului din sudul Belgiei de astăzi. Francezii
au lansat un bombardament masiv asupra centrului nefortificat al orașului, cu tunuri și
mortiere, arzându-l și dărâmând majoritatea clădirilor din zona Pieței Mari. Doar ruinele de
piatră ale primăriei și câteva fragmente din celelalte clădiri au mai rămas. Este o ironie că
tocmai primăria a scăpat cel mai puțin distrusă, întrucât ea era principala țintă a tirului de
artilerie.
Piața a fost reconstruită de-a lungul următorilor patru ani de către breslele orașului.
Eforturile lor au fost coordonate și reglementate de consilierii municipali și de guvernatorul
Bruxelles-ului, care a impus ca planurile lor să fie transmise pentru aprobare autorităților.
Astfel, a rezultat o dispunere remarcabil de armonioasă a Pieței Mari reconstruite, în ciuda
combinației contrastante de stiluri gotic, baroc și Ludovic al XIV-lea.
La sfârșitul secolului al XVIII-lea, revoluționarii au jefuit Piața Mare, distrugând
statuile nobilimii și simbolurile creștinismului. Casele breslelor au fost confiscate de stat și
vândute. Clădirile au fost neglijate și au rămas în stare proastă, fațadele lor vopsite și stucate
fiind deteriorate de poluare. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, primarul Charles Buls a readus
Piața Mare la fosta ei frumusețe, clădirile fiind reconstruite sau restaurate.
Piața Mare a continuat să servească drept târg până la 19 noiembrie 1959, fiind numită
în continuare în neerlandeză Grote Markt (Piața Mare, cu sensul de „Târgul Mare”). Străzile
învecinate încă mai reflectă originea zonei, fiind denumite după negustorii de unt, brânză,
pește, cărbune și așa mai departe. Piața Mare a fost inclusă de UNESCO în patrimoniul
mondial în 1998. Una dintre case era în proprietatea breslei berarilor, și a devenit un muzeu al
berii.
Covorul de flori
O dată la doi ani, în luna august, se face un enorm „covor de flori” în Piața Mare. Un
milion de begonii colorate sunt întinse în diverse forme, iar expoziția acoperă o suprafață de
1.800 m², 24x77 m.[4] Primul covor de flori a fost făcut în 1971, și datorită popularității, tradiția
a continuat, covorul de flori atrăgând numeroși turiști.