Centrul de Resurse si Informare

pentru Profesiuni Sociale

MANUALUL EDUCATORULUI
Dezvoltarea Capacitãţii Personale
de Acţiune

Ghid practic
pentru educatorii
din serviciile de tip rezidenţial

octombrie 2016

-1-
CUPRINS

Cuvant înainte...................................................................... pag 3.

I. Educatorul specializat - argument pentru calitate in Serviciile de

tip Rezidential...................................................................... pag 4

II.Dezvoltarea Capacitatii Personale de Actiune – de ce este

necesara?............................................................................. pag 9

III. Procesul de Dezvoltare a Capacitatii Personale de

Actiune.................................................................................. pag. 20

Anexa: Opinii pe tema „EMPOWERMENT/ DEZVOLTAREA

CAPACITATII PERSONALE DE ACTIUNE” ....................... pag. 31

-2-
Cuvant inainte
Acest ghid practic a fost realizat de Centrul de Resurse si Informare
pentru Profesiuni Sociale CRIPS in cadrul proiectului PEH021
"EDUC-PLUS" Formare permanenta si profesionalism pentru
servicii de calitate acordate copiilor din sistemul de protectie” ,
fiind utilizat ca suport de curs in activitatile de formare pe tema
„empowerment” - „dezvoltarea capacitatii personale de actiune
DCPA” organizate in Bucuresti, sectorul 1 si judetele Arad, Alba,
Arges, Bacau, Buzau, Cluj, Ialomita, Mehedinti, Mures si Valcea.
Proiectul a fost finantat cu sprijinul financiar al Programului RO10-
CORAI, program finantat de Granturile SEE 2009-2014 si
administrat de Fondul Roman de Dezvoltare Sociala - fiind
implementat de Centrul de Resurse si Informare pentru Profesiuni
Sociale CRIPS in parteneriat cu Directia Generala de Asistenta
Sociala si Protectia Copilului Sector 1 Bucuresti, in perioada mai
2015 – octombrie 2016.

Continuam astfel traditia asociatiei CRIPS de a veni in sprijinul

personalului educativ din serviciile de protectie a copilului prin
tiparirea lucrarii numarul 4 din colectia Manualul Educatorului,
abordand o tema de actualitate si de mare interes pentru
profesionisti: Dezvoltarea Capacitatii Personale de Actiune.
Mentionam ca expresia „Dezvoltarea Capacitatii Personale de
Actiune”, prescurtat DCPA, este propunerea echipei CRIPS pentru
traducerea in limba romana a conceptului „EMPOWERMENT”
(engleza) sau „DEVELOPPEMENT DU POUVOIR D’AGIR”
(franceza), dupa o consultare cu colegii formatori locali din reteaua
EDUC-Trainer.

Ghidul practic este completat cu o anexa care include cateava

articole pe tema „EMPOWERMENT”/ Dezvoltarea Capacitatii
Personale de Actiune realizate de formatori din reteaua EDUC-
Trainer, care au participat complementar proiectului PEH021 - la
activitati de cercetare-actiune in cadrul proiectului ERASMUS +
„Development of the empowerment of educators and beneficiaries
in the field of youth at risk and social exclusion”, in care CRIPS a
fost unul dintre partenerii Fundatiei Auteuil (Paris) alaturi de
universitati si ONGuri din Franta, Belgia, Spania, Polonia si Italia.
Aceste articole sunt de interes atat pentru educatori, cat si pentru
formatori si sefi de servicii sociale, aducand lamuriri conceptuale
suplimentare.

-3-
Dupa incheierea celor 11 serii de curs in proiectul PEH021 "EDUC-
PLUS" Formare permanenta si profesionalism pentru servicii
de calitate acordate copiilor din sistemul de protectie” - putem
afirma ca modulul IV Dezvoltarea Capacitatii Personale de
Actiune a fost o experienta de succes, pentru educatorii beneficiari,
pentru formatori, voluntari si pentru echipa CRIPS, deopotriva. O
experienta pe care, la final de proiect, o transmitem mai departe cu
intentia de a continua cursurile pe aceasta tema.
Multumim tuturor pentru colaborare si implicare!

Echipa CRIPS

-4-
I. Educatorul specializat - argument pentru
calitate in Serviciile de tip Rezidential

Calitatea in domeniul serviciilor sociale reprezinta un ansamblu de

cerinte si conditii care trebuie sa fie indeplinite pentru a raspunde
nevoilor si asteptarilor beneficiarilor. Atunci cand vorbim despre
copiii separati de parintii lor, este important ca actiunea sa fie
centrata pe nevoile specifice si individuale ale copilului si pe
respectarea drepturilor acestuia.

Educatorul specializat este profesionistul aflat in relatie directa cu

copilul, pe parcursul activitatilor cotidiene desfasurate la nivelul unui
serviciu (centru de plasament, casuta de tip familial, centru de zi). In
acest context, educatorul este persoana de referinta pentru
copil/tanar, implicata direct in aplicarea proiectului personalizat. In
raport cu echipa din care face parte (alaturi de psihologi, asistenti
sociali, medici, consilieri juridici, etc.), educatorul ocupa un statut
important si in acelasi timp dificil, fiind in relatie permanenta cu
copilul/tanarul.

Astfel, educatorii specializati din serviciile de protectie sunt cei care

desfasoara activitati de educatie, ingrijire, recuperare si socializare
in vederea reintegrarii/integrarii sociale si familiale a copilului in
dificultate, inclusiv a celui cu deficiente sau handicap. Principalele
atributii pe care le indeplinete educatorul specializat in aceste
servicii sunt atat in relatie cu copilul, cat si cu ceilalti colegi
(educatori, asistenti sociali, psihologi, sefi), cu parintii copilului, cu
familia largita / familia de plasament/adoptiva si cu alte persoane
din comunitate care au legatura cu proiectul personalizat al copilului
(invatator, diriginte, medic de familie, preot, etc.).

Din perspectiva calitatii serviciilor oferite copiilor, educatorul

specializat are o importanta deosebita prin extraordinarul impact
pe care il poate avea asupra contextului muncii sale si activitatilor
derulate pentru si impreuna cu copiii beneficiari.

Capacitatea educatorului de a avea control asupra propriei activitati,

de a simti ca poate face fata provocarilor profesionale, de a
identifica propriile resurse (interne si externe) pentru a actiona
corect pentru copilul beneficiar, dar si pentru el, ca individ, de a
reusi sa gaseasca in cel mai scurt timp posibil tipul de reactie
adecvata nevoii copilului sau sa isi poata defini corect nevoia de

-5-
informatie si formare este generatoare de calitate a serviciilor oferite
copilului.

Aceasta capacitate complexa, cu implicatii in sfera vietii personale

si profesionale, este rezultatul unui proces cu etape
interdependente: atunci cand poti identifica corect nevoia copilului,
stii care este specificul sãu de dezvoltare, cum poate reactiona, ce
metode si tehnici sa folosesti, ai incredere sa le folosesti, te simti
competent la locul de munca, devii motivat.

Acest proces este denumit in literatura de specialitate

„EMPOWERMENT” (engleza) sau „DEVELOPPEMENT DU
POUVOIR D’AGIR” (franceza) - cea mai potrivita denumire in limba
romana, in opinia autorilor, fiind Dezvoltarea Capacitatii
Personale de Actiune . Astfel, in acest ghid practic vom utiliza
termenul Dezvoltarea Capacitatii Personale de Actiune -
prescurtat DCPA).

Asa cum responsabilitatile si atributiile prevazute in fisa de post au

o influenta asupra educatorului specializat ca persoana (trebuie sa
corespunda unor cerinte, sa respecte un program etc), in mod
similar, atitudinile, emotiile si actiunile acestuia influenteaza locul de
munca si munca in cadrul echipei

DMesaj cheie:
Conceptul de Dezvoltarea Capacitatii Personale de Actiune la
locul de munca a educatorului specializat este din ce in ce mai
important, scopul fiind acela „de a controla si spori calitatea
serviciilor si satisfactia beneficiarilor/clientilor”1.

Performanta unui individ sau performanta unei echipe depinde in

egala masura de strategiile proprii de actiune2, de modul in care
stie sau poate sa isi mobilizeze propriile resurse, nu numai de
comportamentul celor care stabilesc obiective si iau decizii. Prin
procesul de DCPA, persoanele trebuie sa dobandeasca atat
aptitudini si cunostinte speciale, cat si suficienta putere pentru a-si
influenta propria viata3.

1
Klidas et al.2007, p.72
2
Spreitzer, 2002
3
Spreitzer (1985)
-6-
In procesul de DCPA exista un permanent schimb de roluri,
personalul educativ avand nevoie la randul sau:
• sa isi poata autodefini abilitatile si limitele competentelor,
• sa inteleaga rolul si locul stabilirii unei relatii de incredere cu
beneficiarii,
• sa stimuleze in cel mai autentic mod participarea copiilor la
activitatile care li se adreseaza si ii privesc.

Mesaj cheie
Munca in Serviciile de tip Rezidentiale nu este intodeauna
usoara, rezultatele sunt tarzii, desi sunt stabilite planuri
individuale pentru copii, acestea au obiective pe termen lung,
validarea calitatii activitattilor implementate realizandu-se dupa
perioade lungi de timp.

Un profesionist activ, care isi cunoste competentele, va avea

initiativa si va fi creativ in identificarea solutiilor necesare atat
beneficiarilor, cat si dezvoltarii Serviciului de tip Rezidential.
Responsabilizarea personalului educativ fata de calitatea serviciilor
oferite beneficiarilor este parte integranta din procesul de DCPA a
profesionistilor care isi desfasoara activitatea in Serviciile de tip
Rezidential. Astfel, este necesara implicarea personalului educativ
in procesul de construire a metodologiilor de lucru a acestor servicii,
si schimbarea atitudinilor pasive in raport cu atributiile date de fisa
postului (“fac ce mi se spune”, “) sau de relatiile de munca (“nu eu
decid”, “degeaba observ eu ceva”).

Pe de alta parte, orice manager al unui serviciu social care intelege

Procesul de DCPA pentru cresterea calitatii serviciilor trebuie sa
aiba capacitatea de a stimula participarea activa a angajatilor la
viata organizationala, de a delega responsabilitatile catre acestia si
de a stimula competentelor salariatilor4.

Impactul Procesului de DCPA il regasim:

• la nivel individual (atat la nivelul beneficiarilor, cat si la
nivelul fiecarui angajat),
• la nivel organizational (Dezvoltarea Capacitatii Colective
de Actiune – in aceasta situatie, insa vorbim de acelasi tip de

4
adaptat Rappaport (1977)
-7-
proces) la nivelul serviciului de tip rezidential, a calitatii serviciilor
oferite si a calitatii conditiilor de munca)
• la nivel social ( de asemenea, vorbim despre Dezvoltarea
Capacitatii Colective de Actiune) - relatia stabilita de catre
serviciul de tip rezidential cu serviciile din comunitate, calitatea
participarii actorilor sociali – cadre didactice, cadre mediacale,
membrii ai comunitatii de ex- in integrarea copiilor beneficiari,
schimbarea perceptiilor asupra categoriilor vulnerabile,
recunoasterea importantei profesiilor din social si a educatorilor
specializati, in particular).

Mesaj cheie
DCPA (la nivelul individual, al profesionistilor) si Dezvoltarea
Capacitatii Colective de Actiune de la nivelul serviciului au un
impact imediat asupra calitatii serviciilor oferite si asupra vietii
beneficiarilor. Insa este important sa nu uitam faptul ca de calitatea
serviciilor oferite de catre DGASPC sau alti furnizori de servicii
sociale poate depinde si dezvoltarea comunitatii/mediului in
care traieste copilul beneficiar si familia acestuia.

-8-
II. Dezvoltarea Capacitatii Personale de Actiune –
de ce este necesara?

Exista premisa ca oamenii pot avea potentialul de a deveni

competenti, chiar si in situatiile cele mai critice5. Asa cum aminteam
anterior, profesionistii care isi desfasoara activitatea in serviciile
sociale lucreaza intr-un mediu cu un potential fragilizant si care
presupune consum afectiv, consum de timp si energie etc
permanente.

Uneori, experienta acumulata de catre educatorul specializat

presupune un grad mare de repetitivitate, de rutina, de rezultat care
intarzie sa apara. Alteori, consumul profesional si cel personal
presupus activitatea pe langa copil este insotit de lipsa rezultatelor
sau degradarea situatiei copilului respectiv (esecul scolar,
interventia unei situatii de discriminare a copilului de catre mediul
social al copilului, aparitia unor intarzieri in dezvoltare etc), fapt care
duce la instalarea unui sentiment de neputiinta a educatrorului
specializat, de inutilitate a muncii sale, de non valoare.

„Si daca tot nu am nici un rezultat, nu vad de ce as mai incerca sa

fac ceva?!” , ajunge sa gandeasca sau sa simta educatorul
specializat. Apare realizarea atributiilor de serviciu „in inertie”, o
acuta starea de pasivitate dobandita sau sentimentul de neajutorare
invatata6. Este o situatie sau o stare invatata, un raspuns pe care
profesionistul il da cand se confrunta cu experiente frustrante si
cand isi da seama ca nu poate stapani evenimente importante
pentru propria existenta, sau considerandu-le imposibil de stapanit
(„nu depind de mine, orice as face”!), in afara propriei capacitati de
control.
Numarul mare de beneficiari, problematica foarte diversa si
complexa a acestora, poate pune in astfel de situatii profesionistii.
Aceasta „lipsa de putere” pe care ajunge sa o resimta educatorul
specializat presupune necesitatea traversarii unui proces de
Dezvoltare a Capacitatilor Personale de Actiune.

Sentimentul lipsei de putere la locul de munca poate deriva din

mai multi factori care interactioneaza (au caracter subiectiv
sau/si obiectiv):

5
Spreitzer, 2003
6
helplessness learned - Maier şi Seligman, 1976
-9-
a. Lipsa de experienta

„Ce poate fi atat de greu sa lucrezi cu un copil, mai ales daca iti
plac copiii”? este o capcana in care poate aluneca oricine: un om
care doreste sa devina educator specializat, o persoana care
lucreaza dejam un sef de serviciu.

A lucra in sistem institutional in sine (intr-un serviciu) presupune o

seama de competente personale si profesionale pentru a putea
face fata constrangerilor date de atributiile fisei de post:
responsabilitati, linii de actiune, colaborare si negociere cu egali sau
superiori ierarhici, metode si mijloace de comunicare.

A lucra zi de zi pentru si impreuna cu un copil sau cu un grup de

copii presupune o paleta foarte larga de cunostiinte, abilitati si
competente, altele decat cele considerate instinctive, de „parinte”.
Cu atat mai mult, a lucra zi de zi pentru si impreuna cu un copil sau
un grup de copii care se afla in separare de parintii sai presupune
specializare, cunosterea problematicii acestora, a metodelor si
tehnicilor de lucru specifice presupuse atat de cadrul legislativ, cat
si de literatura de specialitate.

De asemenea, presupune o serie de caracteristici personale, care

vorbesc despre capacitatea de empatie, capacitatea de a comunica
cu un copil sau un grup de copii in mod adecvat, capacitatea de a
gestiona diferite tipuri de conflicte (specifice varstei sau nu),
capacitatea de delimitare intre viata personala si cea profesionala,
capacitatea de a face fata unor situatii neprevazute, etc.

Chiar si in situatia in care un educator specializat are o experienta

de lucru indelungata in Serviciul de Tip Rezidential, pot aparea
situatii in care educatorul nu a mai intervenit, pe care nu l-e mai
gestionat, despre care nu a citit.

Elementele de diferentiere nu trebuie sa fie neaparat dificile

(precum consumul de droguri, aparitia actiunilor predelincvente sau
delincvente, prostitutie sau fuga din serviciu), ci pot fi aparent
simple: primirea in SR a unui cuplu de copii gemeni, de exemplu. A
lucra cu gemeni identici poate reprezenta o provocare atat pentru
educatorul specializat, cat si pentru viata din SR: adecvarea
practicilor la nevoile individuale ale celor doi copii, nediscriminarea
acestora, dificultatea diferentierii sau gestionarea conflictelor.

- 10 -
Situatia 1: Matei si Vald, 9 ani, sunt frati gemeni identici. Dna.
Mitrea, educator specializat in casa de tip familial, stiind ca lui Matei
ii place cozonacul, alege sa ii pastreze pentru gustare o felie de
cozonac pentru Vald. Cand vine de la joaca, acesta intreaba ce are
„la gustare”. Cand aude ca are „doar cozonac”, arunca pantofii si se
incuie bombanind in camera, ignorand-o pe dna. Mitrea care venise
dupa el cu farfuria pe care era felia de cozonac in mana. Matei,
muscand din felia sa de cozonac, ii spune dnei. Mitrea: „lui Vlad nu-i
place cozonacul! Lui Vlad ii plac gustarile sarate!”

Situatia 2: Simona si Diana, sunt gemene identice. Au fost primite

de curand in SR si urmeaza sa fie inscrise la scoala din comunitate.
Sunt eleve in clasa a IIIa. Dna. Popescu, educator specializat,
merge la scoala sa vorbeasca cu directorul scolii, in vederea
inceperii anului scolar. Afla ca invatatoarea de la clasa la care au
fost inscrise fetele si-a exprimat dificultatea de a le primi in clasa,
fiindu-i dificil sa lucreze cu gemeni.Dna. Popescu nu stie cum sa
abordeze aceasta situatie, astfel incat sa faciliteze inceperea
cursurilor scolare de catre Simona si Diana.

b. Stresul fizic si emotional

„Stresul este un fenomen psihosocial complex ce decurge din

confruntarea persoanei cu cerinte, sarcini, situatii, care sunt
percepute ca fiind dificile, dureroase sau de mare importanta pentru
persoana respectiva7.

Serviciul de tip rezidential este definit de lucrul in regim de ture, in

functie de modul particular de organizare al acestuia si de
Regulamentele de Ordine Interioara ale fiecarei structuri in parte.
Desfasurarea activitatii in schimburi de tura presupune alternarea
unor activitati de zi ( rutine si tranzitii, precum si activitati educative,
formale si nonformale, care pot fi mai numeroase si mai
diversificate), cu activitati derulate pe timpul noptii (in general
tranzitii si rutine). Gradul de ocupare a timpului si de intensitate a
activitatii este diferit, insa aceasta alternanta presupune si un stres
fizic si emotional din partea educatorului specializat.
Programul in schimburi de ture presupune si un management al
timpului riguros, atat al timpului destinat profesiei, cat si destinat
vietii personale. Pentru ca este important modul in care un

7
Baban, A. (1998). Stres şi personalitate. Editura Presa Universitart
Clujeant, Cluj-Napoca;
- 11 -
educator specializat isi imparte timpul intre viata profesionala si de
familie si cum isi negociaza cu membrii familiei programul si cum
acesta este acceptat.

Situatii in care stresul fizic si emotional poate deveni mai

puternic in SR:
a)Situatii determinate de copiii/tinerii beneficiari:
- primirea sau plecarea unui copil din SR
- starea de boala a unui copil
- starea conflictuala a unui copil/a unor copii
- fuga unui copil
- sarbatorile si zilele de nastere ale copiilor (si, in general,
noaptea)etc
b)Situatii determinate de organizarea serviciului (SR)
- concediul unei parti a personalului
- imbolnavirea brusca a unui membru al echipei
- pensionarea unui membru al echipei
- angajarea unui membru in echipa
- schimbari legislative cu implicatii asupra programului,
asupra rutinelior etc
c)Situatii determinate de persoana educatorului specializat
- suprasolicitarea profesionala
- starea de oboseala cronica, de boala a educatorului
- lipsa de cunoastere a ROI, procedurilor de lucru etc
- problematica familiala personala (relatii in cadrul familiei,
intre soti, cu proprii copii etc)

Situatia 3: In SR se desfasoara activitatile de pregatire a

Sarbatorilor de Craciun. Toti copiii participa, mai putin Victor (12
ani). Acesta nu a mai fost sunat de mama sa, plecata la munca in
strainantate, de mai bine de 6 luni. Copilul este aproape tot timp
apatic, avand adesea reactii emotionale agresive, urmate de
episoade de plans. In ultima saptamana, a lovit doi copii si a tipat si
la referentul sau, dna. Corina.

Situatia 4: Dna. Lenuta, educator in SR de 16 ani, a inceput sa

intarzie constant. Era cunoscuta ca fiind extrem de punctuala, cu un
comportament optimist, intelegandu-se bine atat cu ceilalti
educatori, cat si cu toti copiii din SR. Mereu a avut rezultate bune in
activitatile pe care le-a realizat atat in SR, cat si in comunitate
pentru copiii beneficiari. In cadrul analizei derularii unei activitati,
seful de serviciu afla ca depaseste o perioada de dificulate in
familie, starea de sanatate a mamei dansei (care locuieste in alta
localitate) degradandu-se in ultimul timp.

- 12 -
Pentru a putea evita instalarea stresului, pentru a dezvolta strategii
de Dezvoltare a Capacitatii Personale de Actiune, este important sa
cunoastem si care este simptomatologia stresului:

1. apartia blocaje ale gandirii, a dificultatilor de atentie,

scaderea capacitatii de concentrare, tulburari de memorie
2. tulburari emotionale: iritabilitate crescuta, instabilitate
emotionala; anxietate; tristete sau chiar depresie; dificultati
in angajarea in activitati de diferite categorii (atat
profesionale, cat personale si de relaxare).
3. modificari comportamentale: performante scazute la locul de
munca, tulburari de somn; un management ineficient al
timpului; izolarea de prieteni, consum de tutun/cafea/alcool
etc
4. reactii fizice/fiziologice: apetit alimentar scazut sau crescut;
indigestii frecvente; insomnii; crampe sau spasme
musculare, dureri de cap sau migrene; transpiratii excesive,
ameteli, stare generala de rau; constipatii sau diaree
(nemotivate medical); oboseala cronica;

Elemente care sustin evitarea instalarii stresului fizic sau emotional:

• Realizarea planificarii activitatilor personale si profesionale

intr-un mod cat mai adecvat atat nevoilor personale, cat si
responsabilitatilor profesionale, cu puncte clare de reper,
care permite si reajustarea in functie de elementele nou
aparute.
• Cunosterea si integrarea tuturor normelor si metodologiilor
de lucru recomandate pentru munca in SR, atat pentru
fiecare copil in parte, cat si pentru grupul de copii, dar si la
nivel institutional (R.O.I)
• Colaborarea in cadrul echipei de educatori specializati si a
Serviciului de tip Rezidential, stabilirea unei relatii de
incredere si respect reciproc
• Recunoasterea momentelor de sentibilitate, dificultate pe
care fiecare profesionist in parte le are in activitatea sa. A
nega existenta lor este o abordare incorecta din partea
oricarui angajat care doreste sa fie un bun profesionist.
• Supravegherea permanenta a starii de sanatate si o un
program de viata sanogen (igiena, alimentara, a somnului, a
relatiilor etc)

- 13 -
c. Existenta unui blocaj la nivelul accesului la informatii

Viata intr-un serviciu de tip rezidential presupune o activitate care

se deruleaza 24 de ore din 24. Este o activitate care se invarte in
jurul vietii copiilor aflati in SR si care presupune o buna comunicare,
utilizarea informatiei despre copii/pentru copii.
O comunicare scurt-circuitata cu privire la diferite aspecte ale
functionarii administrative sau cu privire la evolutia situatiilor
beneficiarilor atrage dupa sine scaderea calitatii serviciilor din SR.
Pentru a oferi servicii de calitate, pentru ca actiunile sale sa aiba un
sens, educatorul specializat trebuie:

Sa fie informat cu Sa se informeze cu Sa stie sa

privire la privire la informeze cu
privire la:
- procedurile de - procedurile de - procedurile
lucru agreate la nivel lucru agreate la de lucru agreate
SR/DGASPC, nivel SR/DGASPC, la nivel
misiune SR – misiune SR SR/DGASPC,
actualizate - noutatile aparute in misiune SR
permanent domeniul sau de - R.O.I,
- R.O.I, activitate responsabilitati
responsabilitati ale - R.O.I, ale fisei de post,
fisei de post, Norme responsabilitati ale Norme de
de securitate etc fisei de post, securitate etc
- Reteaua de Norme de - Rezulatele
servicii existente in securitate etc activitatilor
comunitate care ofera - Reteaua de servicii realizate, evolutia
servicii copiilor din copiilor din SR, copiilor
SR dar si reteaua de beneficiari, nevoi
- Situatia servicii care specifice ale
specifica a fiecarui exista in copiilor
copil (istoric, PIP/ comunitate
PIS, elemente (public sau
relevante, persoane privat)
de contact, activitati - Situatia specifica a
etc) fiecarui copil in
parte (istoric, PIP/
PIS, elemente
relevante,
persoane de
contact, activitati
etc)

- 14 -
  Exercitiu:

Va rugam sa completati urmatorul tabel, in conformitate cu

exemplul dat:

De Pe cine? Unde? Cum?

catre
cine?
Educatorul Seful de Toti In Note de
specializat centru educatorii reuniune serviciu
trebuie sa .... specializati de cehipa, Caiet de
fie informat ..... la nivelul permanenta
SR .....
....
Educatorul ... ... ... ...
specializat
trebuie sa
stie sa
informeze

Situatia 5
Mircea, 7 ani, a avut o noapte in care s-a agitat, trezindu-se speriat
de cateva ori. Copilul plangea si nu putea sa spuna decat: ”M-a
loviiit!”. Dna. Simona, educator specializat pe tura de noapte,
incearca sa il linisteasca si nu reuseste. Noaptea a fost foarte
agitata atat pentru copil, cat si pentru ceilalti copii. Dimineata afla de
la Stefania, sora lui Mircea, ca acesta a fost lovit la scoala de catre
un coleg de clasa, lucrurile fiind cunoscute de catre dna. Dana,
educatorul specializat care a fost in tura de peste zi.

d. Munca in echipa asumata deficitar de catre membrii echipei

Sprijinul in munca la nivelul egalilor mentionat in literatura de

specialitate cu sintagma de echipele protectoare8. Echipele
protectoare sunt acelea in care membrii discuta deschis
problemele, astfel incat fiecare se simte “protejat” in fata riscului de
a trai sentimentul de a fi judecat/acuzat de ceilalti membrii ai
echipei.9 Acompanierea in activitatile care presupun dezvoltarea
deprinderilor de viata independenta a copiilor/ tinerilor in serviciile
de tip rezidential se deruleaza in functie de planificari stabilite in

8
team safety
9
Edmonson, 1996, apud. Anderson et.al, 2001
- 15 -
mod adaptat problematicii specifice, individuale ale acestora si sunt
cuprinse in planuri de interventie personalizate, cu activitati clar
definite. In implementarea acestora, educatorii specializati au
atributii specifice, clare, care ii sustin in atingerea obiectivelor. In
situatia actiunii unidirectionale se genereaza cel putin confuzie
(daca nu de esec!), in activitatea de crestere, ingrijire si educare a
copiilor aflati in protectie. Actiunea necesara pentru beneficiarii SR
trebuie sa fie integrata, sa le asigure in mod unitar, raspunsuri
adecvate nevoilor lor.

Educatorii specializati trebuie sa cunoasca, asa cum aminteam

anterior, in egala masura:
• Procedurile agreate la nivel SR/DGASPC, misiune SR –
actualizate permanent
• R.O.I, responsabilitati ale fisei de post, Norme de securitate, etc.
• Reteaua de servicii existente in comunitate care ofera servicii
copiilor din SR
• Situatia specifica a fiecarui copil in parte (istoric, PIP si PIS,
elemente relevante, persoane de contact, activitati, rezultate
asteptate si evolutia copiilor etc)
Practicile profesionale ne demonstreaza ca atunci cand membrii
echipei nu sunt in acord, nu isi asuma aceleasi principii de lucru si
nu respecta munca celorlalti membri ai echipei (indiferent daca sunt
educatori specializati, psihologi, asistenti sociali, sefi de serviciu din
SR sau profesionisti din alte institutii), rezultatatele sunt cu atat mai
grave cu cat subiectii activitatii SR sunt copiii.

Situatia 6: In cadrul PIP, a fost stabilit faptul ca parintii il pot

vizita pe Bogdan, doar in cadrul unui program bine agreat anterior si
in prezenta unui membru al echipei, de obicei referentul de caz. Cu
tatal lui Bogdan nu sunt probleme de relationare, insa mama are un
comportament destul de violent, mai ales cand este sub influenta
alcoolului. Cu toate acestea, Bogdan ii povesteste persoanei de
referinta ca mama sa a venit sa il viziteze in urma cu doua zile:” A
venit la mine, nu a stat mult. A tipat la mine, ca aveam alta treaba si
nu vroiam sa stau prea mult cu ea.”

Situatia 7: In SR exista cateva reguli care au fost stabilite de

catre educatorii specializati si copii, ca urmare a negocierii. Astfel,
s-a stabilit ca nu vor sta la televizor sambata si duminica mai tarziu
de ora 22. In mod constant, pe tura dnei. Voica, copiii stau la TV
mai tarziu noaptea.

- 16 -
e. Absenta autoevaluarii obiective a calitatii muncii
individuale ale fiecarui profesionist

Asa cum aminteam anterior, impactul activitatii educatorului

specializat asupra dezvoltarii copilului se poate observa in timp
indelungat. Asa cum este cunoscut, se recomanda evaluarea
atingerii obiectivelor PIP o data la 3 luni sau „ori de cate ori este
nevoie”.
Atunci cand sunt stabilite obiective de atins pentru copil, in mod
automat, educatorul specializat ar trebui sa stie care sunt propriile
obiective de lucru: ce tip de activitate va realiza cu Andrei, cu ce
mijloace, ce rezultate urmareste sa obtina.

Un element important insa, este si autoevaluarea muncii in raport

cu activitatea pe care am propus-o copilului sau pentru copil.
Uneori, chiar daca suntem bine intentionati, metodele pe care le
utilizam pot sa nu corespunda nevoilor copilului sau modul in care
ne comunicam intentiile sa nu fie inteles de copii sau de ceilalti
colegi.

A nu avea rutina autoevaluarii activitatii proprii este un simptom

extrem de semnificativ al masurii in care educatorii specializati sunt
constienti de impactul muncii lor asupra copilului sau asupra calitatii
serviciilor oferite beneficiarilor.
O autoevaluare obiectiva NU PRESUPUNE o critica distructiva sau
inexistenta competentelor. O autoevaluare obiectiva presupune :
• evidentierea elementelor pozitive realizate si impactul lor asupra
copilului/copiilor/SR
• identificarea elementelor care trebuiesc ajustate si impactul lor
asupra copilului/copiilor/SR
• evidentierea elementelor care presupun ajutorul din partea
celorlalti colegi de munca sau a altor profesionsiti
• nevoia de informare/formare cu privire la anumite tematici
(primul ajutor, delincventa juvenila, copilul cu dizabilitati, metode
si tehnici de lucru specifice unor interventii sau problematici etc)

Situatia 8
Dna. Octavia povesteste in reuniune de echipa ca orice ar face, nu
obtine nici un rezultat pozitiv cu Giani:” Incerc sa il mangai, sa stau
alaturi de el cand se joaca, sa il ajut sa ridice cuburile sau sa tina
creioanele”. Cand colega sa, dna. Rodica ii spune ca Gianisi fratii
sai au fost victime ale abuzurilor fizice ale tatalui sau, dna. Octavia
considera ca „tocmai de aceea, copilul are nevoie de mangaiere, sa
simta ca este iubit”.

- 17 -
f. Nerecunoasterea importantei profesiei

De multe ori, comunitatea proiecteaza asupra profesionistilor din

domeniul social propriile incapacitati de acceptare a problematicii
beneficiarilor.

Spre exemplu, profesionistii din educatie si sanatate considera ca

profesionistii „din social” trebuie sa rezolve singuri problematica
copiilor/tinerilor din serviciile de tip rezidential (din „protectie”), care
sunt „cu tulburari de comportament, cu nevoi speciale, care nu se
pot integra social”. In situatia in care educatorii specializati nu au
capacitatea de a se constitui in parteneri egali de interventie in
acordarea serviciilor pentru beneficiari (copii/tineri sau familiile
acestora), exista riscul de a intari comportamentele discriminative
ale celorlalti profesionisti.

Astfel, relatia profesionala se transforma intr-o relatie inegala, in

care educatorii specializati sunt tratati ca si cum ar fi beneficiari de
catre alte categorii profesionale.

Situatia 9

Prezenti la un curs de formare, educatorii specializati din mai multe

judete ale tarii sunt intrebati cum relationeaza cu profesorii care
lucreaza in scolile din comnunitate la care sunt inscrisi copiii din SR.
„Au sentimentul ca noi nu facem nimic la serviciu.”
„Dna. diriginta a copiilor nu intelege ca ei au nevoie de atentie
speciala si ne face observatie in sedinta cu parintii”.
„Am incercat sa vorbesc cu dna. invatatoare despre Mihai, dar...Pe
undeva, o inteleg si pe dansa: are 25 de copii in clasa, toti cu
nevoile lor. Dar as vrea sa ma asculte si sa inteleaga ce se intampla
cu el.”
„Noi ne intelegem bine cu profesorii. Dar am organizat si cateva
activitati la noi in SR, sa vada si dansii ce inseamna un serviciu
social, cum ne desfasuram activitatea. Cu parintii celorlalti copii
avem insa probleme. Refuza sa isi lase copiii sa stea in banca cu ai
nostri, ca „sunt neascultatori”, „sunt obraznici”, etc.”

- 18 -
 Mesaje cheie

Exista premisa ca oamenii pot avea potentialul de a deveni

competenti, chiar si in situatiile cele mai critice.

A lucra in sistem institutional in sine (intr-un serviciu) presupune o

seama de competente personale si profesionale pentru a putea
face fata complexitatii atributiilor fisei de post: responsabilitati, linii
de actiune, colaborare si negociere cu egali sau superiori ierarhici,
metode si mijloace de comunicare.

Chiar si in situatia in care un educator specializat are o experienta

de lucru indelungata in Serviciul de Tip Rezidential, pot aparea
situatii in care educatorul nu a mai intervenit, pe care nu l-e mai
gestionat, despre care nu a citit.

Pentru a putea evita instalarea stresului, pentru a dezvolta strategii

de Dezvoltare a Capacitatii Personale de Actiune, este important sa
cunoastem care este simptomatologia stresului.

Activitatea in cadrul Serviciului de Tip rezidential presupune o buna

comunicare, utilizarea corecta si prompta a informatiei despre
copii/pentru copii, despre activitatile din SR, despre rezultate. Lipsa
acesteia are un impact negativ asupra dezvoltarii copilului si asupra
activitatii din SR.

Munca in Serviciul de tip rezidential este o munca de echipa.

Actiunea necesara pentru beneficiarii SR trebuie sa fie integrata, sa
asigure in mod unitar, raspunsuri adecvate nevoilor lor.

O autoevaluare obiectiva PRESUPUNE sa avem puterea de a

remarca ce anume a fost realizat corect, ce anume a avut un impact
pozitiv in activitatea profesionala, ce poate fi imbunatatit si cum
anume.

Munca in domeniul social presupune si sensibilizarea comunitatii si

a profesionistilor care lucreaza in alte domenii asupra
problematicilor specifice, asupra misiunii serviciilor sociale,
profesiilor care isi desfasoara activitatea in aceste servicii, asupra
respectarii drepturilor beneficiarilor si, uneori, chiar asupra
responsabilitatilor acestor profesionisti pentru respectarea
drepturilor beneficiarilor.

- 19 -
III. Procesul de Dezvoltare a Capacitatii Personale
de Actiune

„Lipsa de putere” pe care ajunge sa o resimta educatorul necesita

traversarea unui proces de Dezvoltare a Capacitatilor Personale de
Actiune. Punctul final al DCPA este dobandirea increderii in sine,
dobandirea capacitatii de control asupra evenimentelor10 , precum
si dezvoltarea increderii individului in propriile capacitati de
mobilizare a resurselor sale11 pentru a realiza ce si-a propus.

Dezvoltare a Capacitatii Personale de Actiune a educatorului

specializat acopera patru aspecte importante12:

a. Gasirea unui sens in munca de educator ( „de ce fac ceea ce

fac?, in ce scop?, pentru cine?, alaturi de cine?” – care este
legatura intre valorile, credintele, comportamentele educatorului si
rolurile/obiectivele muncii sale in SR.

 Exercitiu
Faceti o lista cu cel putin 5 motive pentru care ati
devenit educator specializat. Vorbiti despre acestea cu
alti colegi educatori specializati. Rugati-i si pe acestia
sa isi completeze propria lista. Comparati argumentele.
Nu uitati: fiecare argument este important si valoros!

b.Sentimentul de competenta („sunt capabil sa imi indeplinesc

obligatiile de serviciu”- sentimentul detinerii
competentelor/abilitatilor necesare unei bune indepliniri a sarcinilor
de serviciu:),

 Exercitiu
Realizati o lista cu 3 dintre elementele cele mai
importante pe care considerati ca le stapaniti in
activitatea de educator specializat. Propuneti-va ca in
fiecare saptamana sa mai adaugati unul.

10
Zimmerman şi Rappaport, 1988 - „learned hopefulness” - prin
participare si angajare in activitatea proprie si in lucrul cu altii
11
Bandura, 1986 - „self-efficacy” - pentru a initia actiuni cu scopul de a
obtine rezultatul asteptat.
12
Thomas şi Velthouse 1990
- 20 -
c. Auto-determinarea in munca ( „pot interveni eficient in situatii
de criza”, „stiu care sunt situatiile in care nu pot interveni -
sentimentul capacitatii de control asupra factorilor ce ar putea
afecta munca si performanta personala, precum si identificarea
elementelor pe care nu le poate stapani)

 Exercitiu

Realizati o lista cu situatiile de criza in care ati

reactionat eficient. Realizati o lista si cu situatiile in
care nu v-ati simti confortabil sa reactionati.

d. Sentimentul de impact/ determinare pe care il are interventia

educatorului specializat asupra muncii/ rezultatelor („ca urmare
a actiunilor mele – singur sau in echipa – am putut realiza
urmatoarele activitati in folosul lui David si al Alexandrei” - controlul
asupra muncii si aupra rezultatelor, gradul in care un educator
poate influenta activitatea, modul de administrare, strategia,
rezultatele muncii ).

 Exercitiu
Alegeti cel mai bun coleg de munca si ganditi-va
la modul in care acesta munceste. Puteti sa
spuneti care sunt 3 dintre cele mai importante
calitati profesionale pe care le are si sa
argumentati? Puteti sa i le comunicati si lui?
Acum, uitati-va la activitatea dumneavoastra
profesionala! Care sunt 3 dintre cele mai
importante calitati profesionale?

Mesaj cheie

Dezvoltare a Capacitatilor Personale de Actiune este o

orientare spre evaluarea „pozitiva” si folosirea optima a
resurselor proprii (interne) si a celor exterioare.

- 21 -
Situatia 10

Douazeci de educatori specializati au fost intrebati care sunt factorii

interni si externi care le sustin Procesul de Dezvoltare a Capacitatii
Personale de Actiune si acestia au raspuns:

Educatorul specializat trebuie sa detina, sa manifeste:

• abilitati de comunicare,
• gandire pozitiva,
• control de sine,
• autocontrol,
• rabdare,
• motivatie
• optimism,
• acceptare neconditionata,
• o buna cunoastere a copilului
• empatie,
• flexibilitate,
• timp suficient, bine utilizat,
• cunoastere de sine,
• creativitate,
• perseverenta,
• experienta personala,
• experienta profesionala

 Exercitiu

Completati urmatorul tabel personal:

Educatorul specializat Locul de munca al
trebuie sa fie: Educatorului
specializat trebuie sa
fie

- 22 -
Metode si tehnici de Dezvoltare a Capacitatii Personale de
Actiune

1. Identificarea punctelor forte si a limitelor de competenta

Dezvoltarea Capacitatii Personale de Actiune se bazeaza in mare

masura pe cunoasterea propriilor puncte tari si a limitelor personale
si profesionale. Identificarea acestora va permite atenuarea/
amelioarea punctelor slabe/ limitelor, bazandu-se pe punctele
forte.

O mare eroare profesionala o constituie tendinta de a spune “stiu sa

fac de toate, in orice situatie ma descurc”. Sunt situatii in care
istoria personala nu ne permite sa reactionam profesionist (“si eu
am trecut prin asta, stiu sigur ce simte” , “am fost atat de neplacut
surprinsa intr-o situatie similara, prin care a trecut fratele meu...”),
sunt situatii in care educatorul specializat este pus in situatia de a-si
asuma mai mult decat poate din punctul de vedere al
competentelor. De aceea, este etic ca fiecare educator specializat
sa constientizeze, chiar sa-si verbalizeze limitele, neputinta in
anumite situatii.

Asa cum aminteam anterior activitatea din SR este o activitate

dinamica, care se dezvolta pe masura ce problematica
beneficiarului se schimba, cel mai adesea provocarile fiind foarte
mari datorita unor situatii limita: primirea in regim de urgenta a
copiilor, potentialul abuz, comportamentele delincvente sau
consumul de droguri, fuga sau dizabilitatea. Orice profesionist,
trebuie sa fie capabil sa cunoasca propriile competente si punctele
slabe si, in masura in care poate, sa le comunice in mod clar si
colegilor de munca In anumite circumstante, este posibil ca
educatorul specializat sa simta ca se confrunta cu probleme care
sunt cu adevarat dincolo de competentele pe care le are si, prin
urmare, sa fie pus in situatie de risc.

In astfel de cazuri, orice educator specializat ar trebui sa caute

ajutor si indrumare de la un alt coleg care are aceste abilitati (care
pentru el sunt limitari) sau pentru a intra intr-un demers de
dezvoltare a capacitatilor personale de actiune (formare,
supervizare, etc). Evident, dezvoltarea capacitatii personale de
actiune nu se va realiza imediat, este un proces care necesita timp
pentru crestere, pentru informare, integrare a cunostintelor, pentru
intarirea unor deprinderi si a unor atitudini. Poate cel mai important
- 23 -
lucru in acest proces este faptul ca educatorul specializat are
sansa, daca este corect cu sine si cei din jurul sau, sa se
defineasca pe sine ca persoana unica, importanta si competenta.

Situatia 11
Dna. Baciu este educator specializat intr-un Serviciu de Tip
Rezidential. Experienta sa profesionala de pana la acea data se
limita la cresterea, ingrijirea si educarea copiilor de pana in 12 ani.
De curand, a fost primit in SR Gelu, un adolescent de 16 ani, care a
fost gasit pe strada, in oras, el fiind din alta localitate. Este „pe
strada” de aproximativ 5 luni, cand a fugit de la bunicii lui, in grija
carora a fost last in grija de catre parinti, plecati la munca in
strainatate de 5 ani. Acesta fumeaza si are obiceiul sa consume
alcool.
Dna. Baciu se simte depasita de situatie si nu stie cum sa
reactioneze, mai mult chiar, simte ca nu isi mai indeplineste
atributiile de serviciu si nici nu mai poate lucra eficient.

Mesaje cheie

A recunoaste limitele personale si profesionale nu este un element

negativ, ci sansa de a va oferi oportunitati de dezvoltare adecvate
nevoilor pe care le aveti. Sa recunosti uneori ca “NU POT, NU
STIU” este dovada de responsabilitate si nu de slabiciune.

Dezvoltarea Capacitatii Personale de Actiune nu este un proces

care se desfasoara o singura data, ci pe parcursul intregii vieti.

2. Planificarea si pregatirea activitatii

O competenta esentiala a educatorului specializat este aceea de a

sti sa isi planifice activitatea si sa o pregateasca. Poate cel mai
important factor in dezvoltarea capacitatii personale de actiune est
planificarea si pregatirea pentru situatii neprevazute.

- 24 -
In orice planificare este important ca educatorul specializat sa stie:
• cand si ce anume are de realizat,
• cum poate sustine beneficiarul in respect deplin pentru
drepturile acestuia,
• cum incadreaza activitatile specifice fiecarui beneficiar in
activitatea globala (activitatile individuale ale unui copil/ale
grupului de copii, rutinele si tranzitiile SR, activitatile care
presupun consum de timp si care se realizeaza in interesul
copiilor sau in satisfacerea unor atributii administrative, de ex.)

Educatorul specializat trebuie sa aiba competenta de a realiza o

planificare realista si corecta a activitatilor cotidiene. Dincolo de
aspectele ce tin de organizarea serviciului (diversele tipuri de
regulamente, norme interne), personalul care lucreaza in Serviciul
de Tip Rezidential trebuie sa vina in sprijinul copilului astfel acesta
sa poata lua propriile decizii si sa isi asume propriile
responsabilitati, intr-un cadru de viata cu repere clare. Unul dintre
aceste repere este programul zilnic: copilul are nevoie sa stie cand
si in ce mod se vor intampla anumite activitati individuale si de grup
in serviciul de tip rezidential, cand trebuie sa mearga la scoala sau
la activitatile extrascolare, cand are timp liber.

Aminteam atunci cand analizam stresul ca factor de risc in

practicile profesionale ca managementul timpului este important nu
doar in activitatea profesionala, ci si in viata personala.

Astfel, educatorul trebuie sa stie:

- timpul necesar drumului spre serviciu si de la serviciu,
- timpul destinat activitatilor din propria casa si cel care
trebuie acordat membrilor familiei sale
- timpul personal de relaxare

 Exercitiu:
Realizati o lista cu activitatile realizate intr-un timp de 24 de ore,
intr-o zi obisnuita, in care mergeti la serviciu. Va rugam sa
evidentiati cu aproximatie, in dreptul fiecarei activitati, timpul pe
care il consumati pentru realizarea acesteia.
Rugati si un alt coleg de munca sa faca acelasi lucru si discutati
impreuna diferentele: exista diferente de timp semnificative pentru
acelasi activitati? Aveti activitati diferite? Aveti timp destinat
activitatilor personale? etc

- 25 -
Un plan de activitate ofera imaginea detaliata a actiunilor care
se vor derula de-a lungul unei zile/saptamani/luni si presupune
urmatoarele precizari:

• cine este implicat

• cine raspunde pentru anumite activitati – ce ajutor este
necesar
• cand trebuie sa se desfasoare aceste activitati
• unde vor avea loc aceste activitati
• cum vor fi realizate aceste activitati
• care este scopul acestor activitati si care este planul în
globalitatea lui
• cum va fi planul monitorizat si revizuit

Reperele in baza caruia se poate realiza planificarea propriei

activitati:

• normele legale in vigoare

• metodologia institutiei in care lucratorul social isi
desfasoara activitatea
• tipul de beneficiar si nevoile acestuia– la nivel general - ,
specificul individual al fiecarui beneficiar si nevoile
acestora
• activitatile de rutina ale institutiei (atat cele ale
profesionistilor – reuniuni de echipa de ex – cat si cele ale
beneficiarilor)
• activitatile generale ale beneficiarilor si cele specifice date
de planurile de activitati ale acestora
• perioadele de timp date de norme si metodologii pentru
derularea tipurilor de activitati
• norma de lucru a membrilor echipei, responsabilitatile fisei
de post
• situatiile neprevazute/situatiile nou aparute

- 26 -

Mesaje cheie

Predictibilitatea programului are un rol esential in organizarea

mentala a fiecarui individ, in crearea sentimentului de siguranta si
securitate! De aceea, este important ca educatorul specializat sa
stie sa isi raspunda la intrebarea:”Eu ce am de facut astazi”?
Intrebarile prioritare in PLANIFICARE sunt:
• De ce?
• Cand?
• Unde ?
• Cu cine?
• Cum?
• In cat timp?
• Ce urmaresc?

3. Competenta de a invata

Formarea este o premisa importanta a dezvoltarii capacitatii

personale de actiune si a adaptabilitatii la schimbari13. Asa cum
spuneam anterior, munca in domeniul social presupune
problematici complexe si o dinamica a acesteia extrem de rapida,
precum si interventii specifice, adecvate.A cunoaste, a sti
problematica copilului aflat in separare de parintii sai ajuta
educatorul specializat sa devina increzator in capacitatea sa de a
satisface atributiile de serviciu, de a gestiona situatiile de risc, de a-
si asuma diferite roluri. Informarea si formarea permanenta cu
privire la problematica domeniului in care isi desfasoara activitatea
sustin educatorul specializat sa faca fata schimbarilor legislative, de
proceduri, norme si metodologii recomandate.

Exercitiu
Realizati o lista cu 3 dintre tematicile pe care ati dori se le abordati
la un potential curs de formare. Argumentati de ce ati dori sa
abordati aceste tematici si enumerati, pentru fiecare tema, care este
competenta pe care urmariti sa o dezvoltati la dumneavoastra
(„tipuri de actiuni specifice in acordarea primului ajutor” – de ex)

13
Burke, 1986
- 27 -
Viata profesionistului este aglomerata si se imparte intre viata
personala si viata profesionala. Multi profesionisti afirma ca „nu am
timp sa merg la cursuri”. Totusi, nevoia de informare si formare
exista si devine si un imperativ profesional, fie ca decurge in mod
automat din problematica beneficiarului, fie ca este solicitata de
catre dionamica institutionala (necesitatea autorizarii serviciilor, a
licentierii, inscrierea in standarde de calitate).

Dezvoltarea capacitatii personale de actiune presupune si

identificarea unui stil personal de formare, de invatare, care sa
corespunda nevoilor individuale ale fiecarui profesionist in parte.

 Exercitiu
Ganditi-va cu atentie la dumneavoastra si enumerati:
- Care sunt modalitatile prin care identificati cel mai adesea
informatiile care va sunt necesare?
- Care este metoda prin care invatati cel mai usor?
- Cum va dati seama ca detineti informatiile potrivite?

Situatia 11
Dna. Stelian, a revenit la serviciu dupa ce a participat la un curs, in
alta localitate, curs care a durat 3 zile. Le povesteste colegelor:
„Am discutat despre modalitati de lucru in echipa in Serviciul de tip
rezidential. A fost interesant in mare parte, insa multe lucruri le
stiam. A fost foarte interesant altceva: cand am ajuns acolo, pe
cuvant, nu aveam nici un interes pentru nimic. Am plecat de acasa,
i-am lasat pe aia mici doar cu tatal lor...Ma rog! Au venit si doua
doamne formatoare, ne-am prezentat, aproape ne-am jucat. Ma
intrebam ce caut eu acolo si efectiv nu mi-am dat seama cand a
trecut toata dimineata! Au venit colegi si din alte locuri, tot Servicii
de tip rezidential, dar apartamente/case de tip familial. Unii lucreaza
ca noi, altii au alti beneficiari. Ei...ne-au dat un studiu de caz, cu o
situatie de ziceai ca este Popescu al nostru, zau! Si le-am povesti
cate dificultati am avut noi si ce am facut! Dupa ce am discutat
despre rezolvarea gasita de noi, am ascultat si opinia celorlalti. Mi-
am dat seama ca noi am gasit cele mai bune solutii! Si, eu tineam
minte ca nu am curajul sa vorbesc in public. Dar acolo m-au pus sa
fac prezentarea si n-am avut nici o emotie. Ba m-am simtit si
mandra de noi!

- 28 -

Mesaje cheie

Formarea este o premisa importanta a dezvoltarii capacitatii

personale de actiune si a adaptabilitatii la schimbari.

Daca educatorul specializat este informat si isi dezvolta capacitatea

de a-si actualiza cunostiintele permanent va avea capacitatea de a
raspunde adecvat cerintelor de munca, fapt care va atrage dupa
sine si dezvoltarea increderii in competentele sale .

- 29 -
In loc de concluzii - mesaje pentru fiecare educator:

• Gandeste pozitiv! Cel putin la inceputul si la finalul

programului de lucru incearca sa vezi ce ti s-a intamplat
BINE/ FRUMOS/ PLACUT pana in acel moment.

• Zambeste cat poti de des! Un zambet adresat fiecarui copil /

colegilor/ persoanelor intalnite te face sa te simti mai bine

• Activitatea ta ca educator este foarte complexa, dar nu esti

singurul care se confrunta cu dificultati in activitatile
cotidiene cu copii si tineri. Este imposibil sa-ti propui sa
actionezi mereu foarte bine sau perfect in demersul
educativ- dar este posibil sa-ti propui sa fii corect, bine
intentionat si sa nu faci rau

• Nu este obligatoriu sa stii totul, dar cand nu stii ce sa faci

trebuie sa recunosti si sa intrebi colegul/ seful de serviciu/ alt
membru al echipei

• Orice situatie dificila poate fi un prilej de invatare. Dupa ce ai

trecut printr-o astfel de situatie
o observa ce ai invatat
o analizeaza cu colegii/ seful de serviciu/ alti membri ai
echipei ce a fost corect si bine in modul tau de
actiune
o retine experienta buna dobandita
o fii convins ca data viitoare, daca te vei confrunta cu
situatii asemenatoare, iti va fi mai usor fiindca ai
trecut deja printr-o astfel de experienta
o fii disponibil sa le explici si altor colegi lectia ta

• Munca ta iti da ocazia sa influentezi in bine viitorul unor

copii. Considera ca acesta este un dar!

- 30 -
Anexa:

Opinii pe tema „EMPOWEREMENT/

DEZVOLTAREA CAPACITATII PERSONALE DE
ACTIUNE” 14

“Empowerement”-ul – schimbare in practica

sociala curenta

Loredana Dorobantu,
DGASPC Buzau

Familiaritatea notiunii de empowerement / dezvoltarea capacitatii

personale de actiune nu este ne neinteles sau de neexplicat;
originea sa se afla in cuvantul power-, putere, prin urmare,
imputernicire, a da putere/ a dobandi putere de a realiza ceva….
Sunt asocieri facile, la indemana oricui.

Aceasta este probabil, explicatia simpla a faptului ca acest concept

nu ne pare deloc strain, mai ales celor care lucram in domeniul
social, fiindca in toate actiunile noastre in relatie cu “beneficiarii”de
servicii sociale, putem identifica elemente de empowerment.

Astfel am luat contact pentru prima data cu acest termen, ca fiind,

“ceva ce noi déjà facem” in activitatea de furnizare de servicii
sociale.

Rezonanta termenului este una deosebit de atragatoare, capabila

sa genereze consens atunci cand e folosita in dezbateri ale

14
Nota: In partea de anexe sunt incluse articole realizate de
formatori din reteaua EDUC-Trainer, care au participat
complementar proiectului PEH021 la activitati de cercetare-actiune
in cadrul proiectului ERASMUS+ „Development of the
empowerment of educators and beneficiaries in the field of
youth at risk and social exclusion”, in care CRIPS a avut
calitatea de partener al Fundatiei Auteuil (Paris), alaturi de
universitati si ONGuri din Franta, Belgia, Spania, Polonia si Italia.
- 31 -
specialistilor, fara insa sa poata fi -nu definita (aici s-ar realiza
imediat o simpla traducere a termenului) ci identificata,
operationalizata.

Originea etimologica si urmele acestui termen in istorie pot fi de

mare interes. Este insa suficient sa amintim ca folosirea lui cu
aceptiunea de a ä revendica anumite prerogrative/puteri/ drepturi
este legata de miscarile de revendicare a dreptului la vot al femeilor
din Marea Britanie si SUA, la inceputul secolului XX.

Dezvoltarea cercetarii asupa conceptului de empowerment aplicat

in domeniul social este legata de J. Rappaport, care in anii 80,
propune empowermentul, individual si colectiv ca si finalitate a
practicii sociale

Ce este de fapt empowermentul? Yann le Bosse, profesor titular la

Departamentul “Fundamente si practice in educatie” al Universitatii
Laval, Quebec, Canada, cel care conduce de peste 20 de ani
cercetarea asupra empowermentului individual si colectiv , in cartea
“Sortir de l’impuissance” propune intelegerea ideii de
empowerment ca o miscare da dobandire a puterii care conduce la
obtinerea unui rezultat dorit. Aplicarea empowermentului in
domeniul social presupune: ”un demers de dezvoltare a puterii de
actiune asupra obstacolelor in calea schimbarilor care sunt
importante pentru sine, cei apropiati sau colectivitatea cu care un
individ se identifica”.

Nu vorbim de o putere de actiona in general, ci de acea putere

necesara pentru a invinge, depasi un obstacol concret. La capatul
unor ani de studii in domeniu, Yann le Bosse si echipa sa propun
termenul fracez de Development du Pouvoir d’Agir pentru
empowerment si il descriu ca fiind “capacitatea concreta a
persoanelor de a exercita un control mai mare asupra a ceea
ce este important pentru ele, cei apropiati sau colectivitatea cu
care se identifica.”

Simpla introducere a acestui concept in sfera sociala genereaza o

schimbare majora de abordare a practicii sociale. O astfel de
abordare se distanteaza de practica sociala curenta cea mai
frecventa; aceea in care se considera ca o persoana care solicita
interventia sociala are anumite lipsuri (de orice fel de natura:
mentale, profesionale, de educatie, de relationare, etc) care nu ii
permit sa se inscrie in normalul cotidian iar interventia unui
profesionist presupune identificarea de solutii pentru

- 32 -
acoperirea/inlocuirea acelor lipsuri astfel incat aceste persoane sa
se poata adapta cat mai bine posibil la realitatea in care traiesc.

Asa cum probabil marea majoritatea a practicienilor pot spune,

astfel de interventii punctuale nu pot schimba in bine, pe termen
lung, situatia celor vizati, ba chiar uneori pot face mai rau
accentuand sentimentul de lipsa de putere in fata noilor obstacole,
ceea ce in final va duce la o pasivitate accentuata , la o lipsa de
reactie in fata solutiilor care I se propune, pasivitate interpretata de
multa ori ca o lipsa de vointa.

Un profesionist in asistenta sociala trebuie sa faca fata unei reale

provocari, organizata pe doua mari coordonate
1. Mandatul pe care il are- adica limita competentelor sale
de interventie, constrangerile de natura legala, materiala,
tehnica, etc ale organizatiei pe care o reprezinta; toate
acestea sunt elemente cat se poate de reale si
importante in pozitia pe care acesta o poate lua fata de
cei cu care interactioneaza
2. Finalitatea actiunilor sale – ce isi doreste el sa obtina
dupa interventia sa? De multe ori, aceasta coordonata a
activitatii unui profesionist in domeniul socialului este cea
care poate genera multa frustrare, deoarece, nu de
putine ori,nu dupa aplicarea tehnicilor specifice,
folosirea intrumentelor legale si profesionale de care
dispune, rezultatul nu este de durata, nu are impact, iar
persoana vizata se regaseste in aceeasi stare sau poate
chiar mai rau.

Alegerea unui demers care sa duca la dezvoltarea puterii de

actiune a individului asupra acelor aspect care sunt importante
pentru sine sau cei care ii sunt apropiati, este deci un element
de schimare fundamental a in activitatea unui profesionist in
domeniul socialului (indifferent ca este vorba de un a sistent social,
un educator, un psiholog…)

De ce ? pentru ca interventiile sale nu vor mai avea rolul de a

suplini anumite lipsuri, ci de a invinge obstacolele , indifferent de ce
natura sunt ele, indiferent daca tin de individ sau de
mediu/societate, astfel incat persoana in cauza sa poata sa isi
continue drumul catre realizarea sa.

- 33 -
Este asadar o abordare pragmatica, in care profesionistul este
menit sa deschida noi orizonturi, este creativ, este un partener in
drumul celui care se confrunta cu dificultati.

Mai concret, practicianul va dezvolta impreuna cu persoana

acompaniata o solutie care se inscrie in traiectoria pe care cel
acompaniat si-o doreste, si nu mai este legat de atingerea unui
obiectiv stabilit apriori, prevazut de lege sau de procedure.

Intelegem acum de ce numeam alegerea empowermentului ca fiind

o schimbare radicala.

Un alt lucru important de mentionat, care nu tine, asa cum am putea

crede la prima vedere, doar de forma, este acela al termenilor pe
care ii utilizam in interventiile sociale.

In Romania, poate mai mult ca in alte state in care astfel de notiuni

au déjà ceva ani de dezbateri in spate, sunt folositi o serie de
termeni precum: asistati, rezidenti, beneficiari, persoane cu
handicap/dizabilitate….acesti termeni se inscriu in actuala
caracteristica a interventiei sociale de care aminteam mai sus,
aceea de reparare a unor lipsuri care ii impiedica pe acestia sa se
integreze.

In abordarea centrata pe empowerment, propunem folosirea

termenului de acompaniere/persoana acompaniata, care reda
mult mai bine natura relatiilor care se stabilesc intre profesionist si
persoana vizata, termen care are si meritul de a nu mai scoate in
evidenta, paradoxal, tocmai caracteristica asupra careia
profesionistul actioneaza.

Folosirea unor astfel de termeni a devenit de a dreptul paguboasa,

a generat in randul profesionistilor niste automatisme care limiteaza
in mod nepermis sfera de actiuni posibile.

Spui tinar rezident/institutionalizat , la nivelul actiunii profesionistului

spui demersuri pentru reintegrare familial si /sau profesionala, spui
persoana cu handicap spui demersuri de obtinere de drepturi, fara
sa mai ai posibilitatea unei analize a finalitatii actiunilor pe care le
vei intreprinde. Asadar, stabilirea finalitatii interventiei sociale in
sine este o provocare.

Cu atat mai mult cu cat profesionistul in asistenta sociala -in mod

deosebit educatorul- intervine in cazul tinerilor aflati in sistemul
rezidential de protectie,. Problemele cu care acesta se confrunta,
- 34 -
dificultatea de a actiona, in unele cazuri, sentimentul de frustrare
profesionala atunci cand instrumentele pe care le are la indemana
nu par a mai da rezultate, toate acestea sunt déjà cunoscute.

Introducerea empowermentului in activitatea unui educator nu poate

si nu se doreste a fi cheia rezolvarii tuturor probemelor, dar poate fi
o solutie care sa genereze efecte de durata . Educatorul isi va
schimba modul in care se pozitioneaza fata de “beneficiar”, nu va
mai fi perceput de acesta ca fiind cel care stabileste regulile ci va
deveni un “aliat”, un insotitor. O astfel de repozitionare presupune
creativitate, negociere, asumare de riscuri, in cele din urma.

Punctul de plecare este corecta identificarea problemei.

Oricat de simpu ar parea, acest element este fundamental, multe
din esecuri apar ca urmare a unei incorecte identificari a problemei.

Asadar, care este obstacolul pe care vreau sa il depasesc? Ce

anume vreau sa schimb? In cele mai multe cazuri, nici persoana
vizata nu identifica problema si nu exprima clar ce fel de schimare
isi doreste:”Ei nu stiu ca stiu” spune Yann le Bosse.

Pentru o mai buna abordare, el propune aducerea problemei “aici si

acum”, acest fiind timpul actiunii precum si operationalizarea ei,
adica formularea ei in elemente concrete. Pentru a putea fi
rezolvata o problema trebui edefinita prin prisma a ceea ce
este posibil de facut aici si acum.
O astfel de abordare, cu pasi mici, poate sa ii creeze persoanei
vizate sentimentul puternic ca incepe sa iasa din dificultate, fiind
capabila sa actioneze aici si acum pentru atingerea acelui obiectiv
pe care il considera important.

Dupa identificarea problemei, si deci a schimbarii dorite, Yann le

Bosse propune 15 patru axe fundamentale pe care o practica
sociala trebuie sa le intruneasca pentru a sustine dezvoltarea
empowermentului individual:
1. Adoptarea unui cadru de observare “actori vazuti in
context”
Aceasta presupune luarea in considerare a tuturor
aspectelor personale, contextuale, de mediu, a persoanelor
implicate.

15
Soutenir sans prescrire, Yann le Bosse, Editions Ardis
- 35 -
 Mai simplu, raspunsul la intrebari precum: Cine doreste
schimbarea? De ce se doreste schimbarea?, Cine si ce
doreste sa obtina? Cine si ce doreste sa evite?
Raspunzand unor astfel de intrebari, se pot determina
elemente esentiale in actiunea viitoare, se individualizeaza
interventia, iar accentual nu va mai fi pus pe ce anume nu
poate face persoana ci pe atuurile individuale care ii pot
permite depasirea obstacolelor.
2. Participarea persoanelor implicate in identificarea
problemei si solutiilor – aflarea si luarea in considerare a
opiniilor acestora cu privire la problem si potentialele solutii.
Mai simplu spus: ce parare au persoanele implicate? Care
este probelema in opinia lor?vCum se integreaza opinia lor
in definirea solutiilor?
Solutia propusa nu apartine profesionistului, in exclusivitate,
ci este rezultatul unei negocieri si astfel, are capacitatea de
a fi raspunsul optim , avand in vedere resursele disponibile.
3. Luarea in considerare a contextului in care se doreste a
se realize schimbarea – sau, mai simplu spus, identificarea
actiunilor care sunt posibile in acest context, aici si acum.
4. Generarea unui demers de constientizare – persoana
implicate sa constientizeze complexitatea elementelor care
stau la baza dificultatilor cu care se intalneste, elemente care
nu tin doar de individ ci si de mediu – raspunsul la intrebarea:
Ce se poate invata din asta?

Aceste axe pe care Yann le Bosse le propune la nivelul interventiei

sociale constituie, in fapt, un ghid pentru dezvoltarea unor interventii
orientate catre dezvoltarea empowermentului individual.

Instrumentul propus de Yann le Bosse, descris pe scurt in cadrul

acestui articol, aduce elemente de noutate in practica sociala
curenta, lasand in urma ideea de crestere a capacitatii de adaptare
a persoanelor la o anumita realitate si punand accent pe
identificarea , constientizarea si depasirea obstacolelor care stau in
calea atingerii acelor obiective considerate importante.

- 36 -
 Calitati personale ale educatorului
care pot fi dezvoltate, pentru a putea dezvolta
capacitatea personala de actiune a copiilor si
tinerilor pe care îi are in grija

Raluca Romaniuc,
DGASPC Ialomita

Pentru a se putea dezvolta o persoana in general, un angajat, in

particular, are nevoie mai intai sa se cunoasca, sa-si cunoasca
aptitudinile, temperamentul, valorile, idealurile, personalitatea in
ansamblul sau, dar si nivelul de cunostinte/informatii pe care le are
in domeniul sau de activitate. Cunoscand acest lucru, dar si
cerintele postului, isi poate da seama de ce are nevoie pentru a se
dezvolta in plan personal si profesional. Pentru a ajunge sa ne
cunoastem este nevoie de o autoanaliza obiectiva sau de o
evaluare externa, realizata la nivel institutional, de profesionisti in
domeniul resurselor umane, in vederea obtinerii unui profil al
angajatului care ocupa un anumit post. Ne putem cunoaste si prin
interactiune cu cei care au acelasi statut profesional, cu persoane
care ocupa acelasi post, pentru ca in felul acesta, cu ajutorul unor
grupuri de discutii, putem afla cum au reusit ei sa depaseasca
problemele cu care s-au confruntat la locul de munca, ce
aptitudini/calitati personale i-au ajutat. Suprapunand acest profil al
angajatului peste profesiograma postului ne putem da seama daca
persoana respectiva este potrivita pentru acel post, iar in cazul unei
persoane care ocupa deja un post vom obtine informatii cu privire la
ce calitati/aptitudini ar trebui sa-si dezvolte pentru a-si exercita
profesia cat mai bine.

Sa ne raportam acum la profesia de educator si sa vedem de ce

calitati/aptitudini personale este nevoie pentru a fi un bun educator
si a transfera din calitatile tale copiilor/tinerilor pe care ii educi astfel
incat ei sa-si dezvolte capacitatea personala de actiune. Cred ca un
bun educator, mai ales cand este vorba de unul care lucreaza in
sistemul de protectie a copilului, ar trebui sa aiba capacitate de a
empatiza cu copiii pe care ii ingrijeste si ii educa, pentru a reusi sa-
si dea seama ce simt si cum gandesc. Astfel va avea o mai mai
mare deschidere spre problemele copiilor, dar si mai multa rabdare
si calmitate in relatie cu ei. Simtindu-se intelesi, copiii/tinerii vor
depasi complexele de inferioritate pe care ar putea sa le dezvolte

- 37 -
ca urmare a statului lor de persoane defavorizate si vor fi capabili
sa se integreze in grupul lor de covarstnici.

O alta calitate necesara unui bun educator este capacitatea de

comunicare si relationare cu cei din jur si in special cu copiii, iar
pentru a realiza acest lucru este important sa te cobori la nivelul
copilului, sa-i explici lucrurile si curiozitatile sale intr-un limbaj
accesibil, astfel incat acesta sa-si raspunda la intrebarile care il
framanta. Raspunzandu-le la o serie de intrebari referitoare la
situatia lor sau la mediul in care traiesc/societate, copiii vor reusi sa
aiba mai multa incredere in ei si sa actioneze in cunostinta de
cauza. Dar nu este important doar sa vorbesti cu ei, sa le explici
diferite lucruri, ci cred ca mult mai important este sa reusesti sa-i
asculti cu adevarat, un alt aspect care tine de comunicare. A-l
asculta pe cel de langa tine inseamna a-l respecta si a-l valoriza si
in felul asta, copilul/tanarul va invata ca are in tine intotdeauna o
persoana demna de incredere, careia in poate spune oricand
problemele sale. Acest lucru il va ajuta sa capete incredere in
semenii sai si sa-si dezvolte si el capacitatea de a-i asculta pe
ceilalti si de a le intelege nevoile.

Dar lucrul care cred ca ii atrage cel mai mult pe copii este dorinta
adultului de a se juca, spiritul ludic, o alta calitate importanta pe
care ar trebui sa o aiba un educator. Copiii invata mult prin joc, fapt
ce ii face sa acumuleze multe cunostinte, sa-si dezvolte cultura
generala, lucru care ii va ajuta sa poarte o conversatie si sa fie bine
orientati in viata de zi cu zi. In plus, jocul creeaza buna dispozitie,
apropie copiii intre ei, dar si pe copii de educatori, ceea ce duce la
dezvoltarea unor sentimente si atitudini pozitive, de optimism,
altruism si solidaritate. Aceste sentimente si atitudini reprezinta un
castig pentru copii si tinerii in general, dar cu atat mai mult pentru
cei din sistemul de protectie, pentru ca ii va ajuta sa aiba mai multa
incredere in viitor, sa se se sprijine reciproc, dar sa fie si capabili
sa-si ofere la randul lor ajutorul altor persoane aflate in nevoie.
Este important sa ne jucam, dar tot la fel de benefic pentru educatia
unui copil este sa invete sa respecte niste reguli pe care chiar jocul,
pentru reusita lui le are. Asa ca pornind de la joc, putem extrapola
trasarea unor reguli pentru copiii pe care educatorul ii are in grija.
Educatorul, la randul sau trebuie sa dea dovada de fermitate si
consecventa in impunerea acestor reguli, pentru ca daca el
cedeaza si se lasa manipulat de copil, acesta va invata ca se poate
sa le incalce si va ajunge sa nu le mai respecte. Invatand sa
respecte niste reguli in centru, copiilor le va fi mai usor sa se
integreze la scoala, iar mai tarziu cand vor deveni adulti vor reusi sa
se adapteze mai repede la calitatea de angajat. Societatea in sine
- 38 -
este guvernata de reguli, iar pentru a functiona in mod optim si a ne
indeplini rolul nostru de fiinta sociala, a invata sa nu le incalci este
un lucru esential.

Pe de alta parte, societatea este intr-o continua schimbare, iar

pentru a face faţa, va trebui sa ne dezvoltam creativitatea si spiritul
inovator. Copiii si tinerii din centre, vor invata acest lucru de la
educatori. In aceste conditii, creativitatea si spiritul inovator sunt
calitati pe care orice persoana care se ocupa de modelarea si
formarea unor copii ar fi bine sa le detina si sa si le dezvolte.
Esential pentru acest lucru este deschiderea, entuziasmul si dorinta
de a schimba lucrurile in bine, calitati esentiale pentru a crea, in
vederea imbunatatirii activitatii pe care o desfasori si cresterii
atractivitatii pentru copii. Invatandu-i pe copii sa fie creativi si sa
gaseasca solutii la diferitele situatii cu care se confrunta, ei vor
depasi mai usor problemele din propria viata, unii dintre ei putand
chiar sa urmeze o profesie intr-un domeniu care necesita
creativitate.

Pentru a reusi sa-si desfasoare activitatea in mod optim, este

important ca educatorul sa poata lucra in echipa, sa colaboreze cu
colegii sai, educatori, dar si cu ceilalti angajati din centru. Numai in
acest fel va reusi sa asigure continuitatea interventiei sale, dar si
acoperirea tuturor nevoilor pe care le are un copil. Impartasindu-le
colegilor sai cum a lucrat cu copiii, rezultatele si dificultatile, va oferi
posibilitate celorlati educatori sa-i continue munca, va gasi solutii la
problemele intampinate. Munca in echipa are si rolul de a relaxa
atmosfera, cei care lucreaza intr-un astfel de mediu avand un grad
ridicat de satisfactie. Invatandu-i si pe copii/tineri sa lucreze in
echipa, un rol important avand si modelul oferit, acestia vor practica
acest mod de actiune in centru, la scoala si in alte medii in care vor
fi la un moment dat.

Acestea sunt doar cateva din calitatile personale necesare

educatorului pentru a-si desfasura activitatea intr-un mod
profesional si benefic pentru copiii/tinerii pe care ii ingrijeste. Prin
evaluare, autoanaliza, dar si prin intermediul unor grupuri de
discutii, putem obtine informatii cu privire la nivelul de dezvoltare a
acestor calitati la educatorii care isi desfasoara activitatea in sistem
si se poate actiona in vederea imbunatatirii acestor calitati, fie prin
actiune individuala, fie in mod organizat, prin desfasurarea unor
module de dezvoltare personala.

- 39 -
 Modul în care percep educatorii
din serviciile rezidenţiale din judeţul Mureş
metoda EMPOWERMENT/ Dezvoltarea Capacității
Personale de Acțiune”

Elida Deak,
DGASPC Mures

Am participat ca formator in reteaua EDUC-Trainer si ca reprezentant al

DGASPC Mureş la proiectul Erasmus + intitulat „Dezvoltarea metodelor de
empowermentre a beneficiarilor si educatorilor din servicii pentru tineri in
risc de excluziune sociala” implementat de către un consorţiu de organizaţii
din Franţa, Belgia, Polonia, Spania, Italia şi România în cadrul reţelei Educ
Europe. Proiectul a presupus organizarea de ateliere de cercetare-acţiune
pe tema metodelor de DCPA a două categorii de beneficiari ai serviciilor
sociale – tineri şi adulţi. In acest context, am elaborat si aplicat un
chestionar în perioada 1 decembrie 2015 – 15 ianuarie 2016 unui număr de
22 angajati cu atributii de ingrijire şi educare a copiilor şi tinerilor cu vârsta
3 - 26 ani, ocrotiţi în case de tip familial (servicii rezidenţiale) din judeţul
Mureş .De menţionat că la nivelul judeţului Mureş funcţionează un număr
de 35 case de tip familial cu 88 angajati cu atributii de ingrijire si educare
care ocrotesc un număr de 260 copii şi tineri.

Ipoteza: In cadrul cercetării s-a plecat de la ipoteza că metoda

empowerment este utilizată de către educatori şi s-a plecat de la o lista de
calităţi, aptitudini, deprinderi ale educatorului necesare pentru aplicarea
metodei capacitării copiilor/tinerilor aflaţi în protecţie socială (aceastea fiind
listate din perspectiva specialistilor atelierelor de cercetare-actiune).

Scopul chestionarului: Prin aplicarea chestionarului s-a dorit identificarea

şi selecţia caracteristicilor educatorului utilizate prin această metodă a
capacitării beneficiarilor de servicii sociale. De asemenea, s-a dorit
cunoaşterea percepţiei educatorilor cu sau fără vechime în serviciile
rezidenţiale de protecţie a copilului, de vârste şi sexe diferite, cu privire la
alte caracteristici considerate necesare educatorilor în munca cu tineri aflaţi
în situaţii de risc raportat la metoda capacitării. În acelaşi timp s-a urmărit
opinia educatorilor privind provocările din viitor referitor la dezvoltarea
capacitatii personale de actiune a copiilor/tinerilor pe care ii au in ingrijire.
Un alt aspect relevant al chestionarului s-a referit la opinia educatorilor
despre rolul capacitării în relaţia educator-beneficiar, precum şi
menţionarea de exemple de activităţi în care consideră că au utilizat
metoda capacitării tinerilor.
- 40 -
Chestionarul a avut 7 întrebări atât deschise cât şi închise, fiindt anonime
pentru a favoriza libera exprimare de opinie.

Interpretarea rezultatelor obţinute: se evidenţiează următoarele:

1. Cu privire la vârsta participanţilor la cercetare: Se observă că cei mai
multi dintre participantii la studiu fac parte din categoria 40-50 ani adică
54,5% dintre participantii la cercetare , comparativ cu 31,8% reprezentând
participanti cu vârsta între 50-60 ani
şi respectiv 13,6% reprezentând participanţii cu vârsta între 20-30 ani.

2. Cu privire la sexul participanţilor la cercetare: dintre cei 22

participanti, 20 sunt femei adică 90,9% iar restul de 9,1% sunt bărbaţi.

3. Cu privire la numărul de ani vechime în serviciul rezidential pentru

copii şi tineri: vechimea minimă în serviciul rezidenţial este de 7 luni, iar
cea maximă este de 25 ani. Media aritmetică este de 16 ani. De asemenea
se poate observa că cei mai multi dintre participanti au vechime de 1 an, 5
ani, 7 ani , 8 ani, 13 ani, 14 ani şi 25 ani vechime în serviciul social.

4.Cu privire la caracteristicile considerate foarte importante de către

participanţi:
Toate cele 22 trăsături indicate au fost cotate de participanţi ca fiind
importante.
Se observă că intre 19-21 dintre cei 22 participanti consideră foarte
importante următoarele trăsături: abilităţi de comunicare, gândire pozitivă,
răbdare, acceptare neconditionata, cunoaşterea copilului, autocontrol,
motivatie.

5. Cu privire la compararea caracteristicilor considerate destul de

importante, importante şi foarte importante de către participanţi:
Se observă că cei mai mulţi dintre participanţi consideră foarte importante
următoarele trăsături ale educatorului în utilizarea metodei empowerement/
dezvoltarea capacitatii personale de actiune – abilităţi de comunicare,
gândire pozitivă, autocontrol, răbdare, motivaţie, optimism, acceptare
necondiţionată, cunoaşterea copilului. Mai puţini dintre educatori consideră
foarte importante următoarele trăsături ale educatorului în utilizarea
metodei empowerment – empatie, flexibilitate, timp, cunoaştere de sine,
creativitate, persistenţă, experienţă personală, experienţă profesională.

6. Cum argumentează participanţii alegerea celor mai importante

caracteristici ale educatorului:

- 41 -
In continuare sunt redate mărturiile educatorilor - exemple:
- dacă nu avem toate aceste calităţi, nu avem ce căuta între copii şi nu ne
putem duce munca la bun sfârşit, obtinand rezultate mulţumitoare nouă şi
copiilor,
- toti aceşti itemi ne ajută pe noi să putem ajuta şi integra mai uşor un copil
în societate
- fără empatie nu te poţi apropia de sufletul copilului, fără răbdare este
imposibil să lucrezi cu copiii, fără optimism nu-i acorzi şanse copilului
- este foarte important să fii flexibil pentru a te adapta mai uşor la cerinţele
copilului, toti itemii de mai sus sunt importanţi pentru a înţelege copilul,
pentru a putea lucra cu el şi pentru a-l îndruma să facă lucruri bune,
- dacă ai motivaţie atunci ştii să accepţi
- calităţile acestea mă ajuta în munca mea de zi cu zi,
- fără comunicare nu putem cunoaşte copilului, fără flexibilitate nu ne
putem apropia de copil, fără creativitate nu putem să-l propulsăm pe copil,
- copilul trebuie acceptat în totalitate atât cu plusurile cât şi cu minusurile
sale; acceptându-l necondiţionat ; relaţia de încredere devine mult mai
puternică;
- trebuie să ne punem mereu în pielea copilului pentru a-i înţelege mai bine
problema şi pentru a-l putea ajuta mult mai eficient,
- este important să asculţi copilul în orice situaţie, să-l motivezi de fiecare
dată şi să-l accepţi necondiţionat,
- să nu avem viziuni negative pentru viitorul nostru şi al copilului ; este
nevoie de timp şi experienţă pentru a dezvolta abilităţile de care copiii au
nevoie în viitor,
- prin comunicare poţi afla ceea ce doreşte şi îi place copilului, dacă îl
accepţi aşa cum este fără a-l eticheta, reuşeşti în ceea ce ţi-ai propus

7. Ce itemi (caracteristici ale educatorului) consideră participanţii că

lipsesc din lista inițială propusă de chestionar:
- sănătate fizică / sănătate mintală (psihică)
- implicare emoţională, dedicare
- susţinere morală
- respect
-toleranţă
- capacitatea de a te cobori la nivelul copilului
- anticiparea schimbărilor din viitor
- afecţiune
- încredere
- solidaritate
- imaginaţie

8. Care sunt provocările pentru educatori în viitor referitor la

„empowerment-ul”/ „dezvoltarea capacității personale de
acțiune”copiilor pe care îi ocrotesc
- 42 -
In continuare sunt redate mărturiile educatorilor (exemple):
- relaţia bine stabilită cu copilul, impulsuri bune pentru fiecare copil,
ridicarea copilului după fiecare eşec prin încurajare,
- toleranţă, implicare, dezvoltarea personalităţii copiilor, relaţii afective,
- încredere în forţele proprii şi în copii - necesara o relaţie apropiată cu
copiii, „să ne punem în pielea lor”;
- daca oferim afecţiune , atunci primim şi de la copii afecţiune,
- întărirea relaţiei pentru a şti, a conştientiza că au un sprijin oricând în
educatori şi după ieşirea din sistemul de ocrotire,
- să avem o relaţie bună, să îl ajutăm să-şi găsească „locul” în viaţa lor,
- provocarea pentru viitor este menţinerea relaţiei de „prietenie” şi a
încrederii
- Impulsul dat zilnic copiilor, relaţia şi după ce ies din sistem – ajutor
acordat (idei), sfaturi practice, apropierea este benefică unei relaţii,
- menţinerea unei relaţii de încredere cu copilul pe tot cuprinsul şederii lui
în serviciul rezidenţial şi după ieşirea din serviciu, menţinerea unei relaţii
pozitive cu aceştia şi răbdarea vor fi provocările pentru educatori în viitor,
- cu o relaţie foarte bună pe care o dezvoltăm zi de zi îî poate aduce pe
viitor să fie un cetăţean împlinit, statornic, care se descurcă uşor în viaţă,
- crearea unei relaţii de încredere, legătura cu copiii după ieşirea din
sistem, sfaturi bune pentru prevenirea abandonului şcolar,
- conştientizarea şi aplicarea paşilor în rezolvarea problemelor,
- dezvoltarea de cunoştinţe şi dobândirea de abilităţi,
- stimularea motivaţiei şi crearea unui mediu favorabil

9. Ce rol / importanţă credeţi că are metoda empowerment

/„dezvoltarea capacității personale de acțiune” în cadrul relaţiei dintre
educator şi beneficiar?

In continuare sunt redate mărturiile educatorilor - exemple:

- această metodă ajută la deschiderea sufletului copilului, ne ajută să
putem vedea cauzele problemelor, apoi să le putem rezolva mai uşor,
- este foarte importantă în dezvoltarea copilului atât pe plan personal cât şi
profesional, pentru integrarea în societate
- este cea mai importantă pentru a-l putea integra în societate şi a
funcţiona ca personă independentă,
- relaţia dintre educator şi beneficiar trebuie să fie una deschisă şi copilul
să-şi poată exprima punctele de vedere şi la rândul lui să accepte unele
observaţii sau refuzuri,
- importanta deoarece educatorul înzestrează beneficiarul cu putere, voinţă
şi motivaţie
- această metodă este cheia succesului copilului, fie ea profesională sau
personală; dacă reuşim să ne apropiem de copil am deschis porţile pentru
viitorul său,

- 43 -
- favorizeaza încrederea în sine, gândirea pozitivă, dezvoltarea
spontaneităţii, gestionarea emoţiilor, dezvoltarea deprinderilor de viaţă
independentă

10. Puteti da câteva exemple de activităţi în care aţi folosit cu succes

metoda empowerment-ului copiilor cu care lucraţi?

In continuare sunt redate mărturiile educatorilor:

- construirea stimei de sine, încurajarea pe tot timpul anului şcolar să
înveţe să nu rămână corigent pentru a se putea bucura de vacanţă şi
recompensele ei,
- ridicarea moralului şi a stimei de sine înainte de teste sau teze când copiii
spuneau că nu cred că sunt destul de pregătiţi; eu ştiu că sunt pregătiţi, le
spuneam că pot, că ştiu doar trebuie să fie foarte atenţi,
- suntem alături de copil în orice situaţie, îl sprijinim, îl îndrumăm să facă
ceea ce doreşte, îî întărim stima de sine, îl ajutăm la orice este nevoie
pentru a se putea descurca în societate,
- Zilnic o folosim, când este supărat îl întrebăm care este cauza şi găsim
împreună soluţii, când este fericit aflăm cauza pentru a ne bucura
împreună cu el; asfel el înțelege şi simte că este o persoană importantă
pentru noi; - am ajutat să termine facultatea, am ajutat să înveţe să
citească,
- un copil timid trebuie ajutat în fiecare zi
- dacă este supărat discutăm despre problema respectivă şi căutăm soluţii,
de a dezvolta dorinţa de a învăţa explicându-le că fără carte nu ai parte,
unde întâmpină greutăţi explicându-le şi ajutându-i să-şi rezolve singuri
sarcinile şcolare,
- dacă putem discuta deschis şi cu succes, deja este foarte bine
-explicaţii zilnice acordate beneficiarilor cu privire la importanţa educaţiei,
comportamentului pentru reintegrarea în societate
- la pregătirea zilnică a temelor am oferit sprijin şi încurajare pentru
învăţarea de lucruri noi, activităţi de pregătire suplimentare pentru
examene, activităţi de cunoaştere, abilităţi manuale, ludice, formare
profesională, integrare familială, socială şi profesională
- realizarea unui poster, afiş cu supereroi – Superman, Batman, Hulk, Zoro,
Spiderman, etc – activitatea a dus la creşterea stimei de sine – toţi putem fi
super- eroi pentru o zi atât pentru noi cât şi pentru ceilalţi.
- am ajutat să-şi dezvolte stima de sine, gândirea pozitivă
- dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă prin exemple proprii şi
practică, mobilizarea la examen de corigentă,

Concluzii ale studiului, la 28 ianuarie 2016:

Cei mai multi dintre participantii la studiu fac parte din categoria 40-50 ani
adică (54,5%), majoritatea sunt femei (90,9%), cei mai mulți dintre aceștia

- 44 -
având vechime de 1 an, 5 ani, 7 ani , 8 ani, 13 ani, 14 ani şi 25 ani vechime
în serviciul social.

Din cei 22 itemi aflaţi în analiza celor 22 educatori din serviciile rezidenţiale
din judeţul Mureş – case de tip familial reiese că trăsăturile foarte
importante şi importante necesare unui educator în cadrul empowerment-
ului beneficiarului copil/tânăr aflat în protecţie sunt: abilităţi de comunicare,
gândire pozitivă, răbdare, acceptare neconditionata, cunoaşterea copilului,
autocontrol, motivatie respectiv egalitate, reflectie, posibilitati si persistenta,
experienta personala.

În acest context, participanţii au motivat alegerea trăsăturilor menţionând

frecvent faptul că fără aceste calităţi nu ar putea desfăşura munca cu copiii
şi nu ar avea rezultate în integrarea lor în societate. Pentru completarea
listei de trăsături, mai multi participantii s-au exprimat că ar adauga
sănătate fizică şi psihică a educatorului , nondiscriminare, toleranţă,
implicare emoţională, dedicare, pregătire, formare profesională continuă şi
mai puţini au menţionat susţinerea morală, respect, afecţiune, încredere.

Ultima întrebare a avut şi rol de valorizare, ei având posibilitatea de a oferi

exemple din experienţa profesională în care au utilizat metoda
empowerment– se observă că diferenţa dintre exemplele date ţine de
obiectivul de dezvoltare al copilului dar şi de perioada de timp necesară
atingerii obiectivului. (de ex. Depășirea unui obstacol de tipul corigenta,
finalizarea studiilor liceale și promovarea bacalaureatului, urmarea studiilor
universitare, pregătirea pentru un eveniment artistic/sportiv, depășirea
eșecului etc)

Astfel creşterea stimei de sine, valorizarea copilului, crearea unui sistem de

valori, strategii de rezolvare de probleme şi dezvoltarea de deprinderi de
viaţă independentă sunt menţionate ca fiind la baza reuşitelor –
promovarea de examene, finalizarea studiilor, urmarea liceului dorit,
obţinerea unui loc de muncă. La nivelul studiului s-a confirmat nevoia şi
importanţa acestei trăsături a educatorului – relaţia - este menţionată de
mai multe ori de către participanţi la întrebarea nr. 9 privind provocărilor
educatorilor din viitor privind emporment-ul copiilor: „relaţia bine stabilită cu
copilul, relaţia cu copilul este foarte importantă atât pentru educatori cât şi
pentru copil, întărirea relaţiei pentru a şti, a conştientiza că au un sprijin
oricând în educatori şi după ieşirea din sistemul de ocrotire, provocarea
pentru viitor este menţinerea relaţiei de „prietenie” şi a încrederii, cu o
relaţie foarte bună pe care o dezvoltăm zi de zi îl poate aduce pe viitor să
fie un cetăţean împlinit, statornic, care se descurcă uşor în viaţă”.

- 45 -
Consider că la nivelul unui serviciu rezidențial putem crea un climat
favorabil dezvoltării capacității personale de acțiune a educatorului
prin următoarele măsuri/acțiuni:

- procesul de selecție de personal riguros, coerent și care să includă

evaluarea psihologică a persoanei care dorește să devină educator și
evaluarea cunoștințelor sale, motivației pentru această activitate, vizitarea
serviciului social,
- participarea la cursul de formare inițială în domeniu anterior angajării în
muncă iar acesta să includă obligatoriu noțiuni privind etapele de
dezvoltare a copilului, nevoile copilului specifice vârstei, deprinderile de
viaţă independente, de ce formăm şi dezvoltam deprinderi pentru viaţă
independentă?
- activitatea educatorului să fie clar delimitată de celelalte activități ale
lucrătorului social, supraveghetorului sau îngrijitorului în cadrul serviciului
- să se asigure fiecărui educator participarea la supervizare profesională
internă/externă
- să se asigure coordonarea educatorului și evaluarea performanțelor
profesionale, să fie evidențiate atât reușitele individuale cât și de echipă cât
și dificultățile în atingerea obiectivelor în cadrul întâlnirilor de lucru
- să fie creat cadrul necesar la nivelul serviciului pentru valorificarea
potențialului educatorilor, să fie sprijinite ideile și inițiativele în ce privește
activitățile cu copiii, etc
- pentru mobilizarea educatorilor și copiilor pot fi organizate concursuri la
nivelul instituției pe diverse teme la propunerea educatorilor,
- să se asigure formarea profesională continuă a educatorilor pentru a
depăși provocările legate de creşterea diversităţii sociale şi culturale,
precum şi cu necesitatea de a asigura servicii pentru copiii cu traume
multiple, dezvoltarea personală și profesională, dezvoltarea de competențe
necesare profesiei,
- meritele deosebite să fie apreciate de către șeful ierarhic superior și dat
ca exemplu în revista instituției (rubrica angajatului sau rubrica activități
inedite) sau recunoaștere publică în cadrul evenimentelor organizate la
nivelul serviciulului rezidențial sau la nivelul instituției,
- respectarea timpului de odihnă și repaus de către educator și
exercitarea în timpul liber a hobby-urilor și petrecerea timpului liber,
- organizarea de activități între educatori în afara serviciului pentru
dezvoltarea încrederii și spiritului de echipă, precum și stabilirea de relații
de prietenie, sprijin și susținere între educatori, pe baza preocupărilor
comune (sport, excursii, grup de dans, etc)
- stabilirea și menținerea relațiilor profesionale ale educatorilor cu
membrii relevanți din comunitate (cadru didactic, primar, postas, etc)
pentru facilitarea integrării educatorilor și copiilor în comunitate,
- 46 -
- participarea periodică la schimburi de experiență cu alți educatori -
identificarea nevoilor din propriul serviciu și a resurselor pentru depășirea
unor situații, identificarea punctelor tari și slabe la nivelul echipei ajută la
conștintizarea importanței și rolului propriu în serviciul social
- realizarea periodică de studii privind percepția
educatorilor/copiilor/șefilor/comunității față de organizarea/funcționarea și
rezultatele serviciului pentru regândirea serviciului și îmbunătățirea
situațiilor atât a angajaților cât și a beneficiarilor,
- organizarea unie activități lunare la nivelul serviciului constând în
prezentarea prin rotație de caătre fiecare educator a unui material privind
diverse teme de interes pentru aceștia (studii, metode de abordare a
copilului in diferite situații, elaborarea unui plan personalizat, etc) care să
contribuie la analiza unor situații de dficultate precum și la însusirea unor
tehnici/metode pedagogice; se poate invita la nevoie un specialist în funcție
de temă.

- 47 -
 Bibliografie

• Baban, A. (1998). Stres şi personalitate. Editura Presa

Universitara Clujeana, Cluj-Napoca
• Bandura, A., (1982), Self-efficacy mechanism in human
agency, American Psychologist 37,122-147.
• Bruscaglioni, P, (1994), „Objective analysis of empowerment
– the art of creating your life as you want it”, Italy .
• Burke, W.W. (1986), “Leadership as empowering others”. In
S. Srivastva (Ed.), Executive power (pp. 51-77), Jossey-
Bass, San Francisco
• Cismaru Valentin – „Imputernicirea in Organizatii”
• Cook, S., (1994), „The cultural implications of
empowerment”, Empowerment in Organizations, Vol.2,
No.1, pp. 9-13.
• Cox , E., Parsons, O., (1994), Empowerment – oriented
social work practice with the eldery, Pacific Grove, C.A:
Brooks / Cole.
• Devillard, O. (2001), Coacher. Efficacité pesonnelle et
performance collective, Dunod, Paris.
• Hackman J.R., Oldham G. R. (1980), Work Design,
Addison-Wesley Publishing Co., Readiang, MA
• Kanter R.M. (1977), Men and women of the corporation,
Basic Books, New York.
• Kanter R.M. (1993), Men and women of the corporation, 2-
nd edition, Basic Books, New York.
• Klidas, A, (2007), Employee Empowerment In The European
Hotel Industry: Meaning, ProcessAnd Cultural Relativity ,
Publisher Thela Thesis , Jan 2001.
• Macaulay, S, (1997), „Empowered customer service”,
Empowerment in Organizations, Vol.5.
• Organ, D.W. (1988), Organizational citizenship behavior:
The good soldier syndrome, Lexington Books, Lexington,
MA.
• Organ, D.W., Podsakoff, P.M., Scott, B.M. (2005),
Organizational Citizenship Behavior: Its Nature,
Antecedents, and Consequences, Foundations for
Organizational Science, Sage, Thousand Oaks.
• Rappaport, J., (1981), „In praise of paradox:A social policy
of empowerment over Prevention”, American Journal of
Community Psychology 9, 1-25.
• Rappaport, J., (1987), Terms of empowerment/exemplars of
prevention: Toward a theory for community psychology.
American Journal of Community Psychology, 9, I-25.

- 48 -
• Seligman, M.E.P., (1998), Learned Optimism, Pocket Books,
New York, NY.
• Seligman, M.E.P. and Csikszentmihalyi, M., (2000),
„Positive psychology”, American Psychologist, Vol.55, pp. 5-
14.
• Solomon, R., (1976), „Black Empowerment”, Columbia
University Press .
• Spreitzer, G.M. (1995), “Psychological empowerment in the
workplace: Dimensions, measurement, and validation”,
Academy of Management Journal, 38, 1442-1465.
• Spreitzer, G.M., (1995), „Psychological empowerment in the
workplace: construct definition,measurement and validation”,
Academy of Management Journal , Vol. 38 No. 5, pp.1442-
65.
• Spreitzer, G.M., (1996), „ Social structural characteristics of
psychological Empowerment ”, Academy of Management
Journal, Vol.39, No. 2, pp.483-504.
• Spreitzer, G.Kizilos, M.A. and Nason, S., (1997), „A
dimensional analysis of the relationship between
psychological empowerment and effectiveness, satisfaction
and strain”, Journal of Management, Vol.23 No.5, pp.679-
704.
• Thomas, K., Velthouse, B. (1990), Cognitive elements of
empowerment: An “interpretiv” model of intrinsec task
motivation”, Academy of Management Review, 15, 666-681.
• Thomas, K.W. and Velthouse, B.A., (1990), „ Cognitive
elements of empowerment: an 'interpretive' model of intrinsic
task motivation ”, Academy of Management Review, Vol. 15,
No.4, pp.666-81.
• Zlate, M. (2001), „Coaching-ul - un tip eficient de interventie
organizationala”, Revista de psihologie organizationala, vol.
I, nr. 2, pp. 11-22.
• Zlate, M. (2003), “Elliot Jaques”, Revista de psihologie
organizationala, vol. III, nr. 3-4, pp. 169-176.
• Zlate, M. (2004), Tratat de psihologie organizational-
manageriala, volumul 1, Polirom, Iasi.
• Zlate, M. (2007), Tratat de psihologie organizational-
manageriala, volumul 2, Polirom, Iasi.
• Yann le Bosse (2016), Soutenir sans prescrire , Editions
Ardis

- 49 -
Data publicarii: Octombrie 2016

Acest manual a fost realizat de Centrul de Resurse si Informare pentru

Profesiuni Sociale CRIPS in cadrul proiectului PEH021 - “EDUC Plus - Formare
permanenta si profesionalsim pentru servicii de calitate acordate copiilor
din sistemul de protectie”

Proiect finantat cu sprijinul financiar al Programului RO10 - CORAI, program

finantat de Granturile SEE 2009-2014 si administrat de Fondul Român de
Dezvoltare Sociala

Scop:

Buget: 762,190.00 valoarea totală a costurilor eligibile, reprezentând:

583,075.35 valoarea grantului SEE provenind din sursă externă;
102,895.65 cofina re publică inclusă în finanţarea nerambursabilă;
cofinanţare
76,219.00 cofina re privată (contributia CRIPS).
cofinanţare

Contact:
ct: [email protected] | www.crips.ro