Manualul Educatorului EDUC 2
Manualul Educatorului EDUC 2
Manualul Educatorului EDUC 2
Ghid practic
pentru educatorii
din serviciile de tip rezidenţial
octombrie 2016
-1-
CUPRINS
-2-
Cuvant inainte
Acest ghid practic a fost realizat de Centrul de Resurse si Informare
pentru Profesiuni Sociale CRIPS in cadrul proiectului PEH021
"EDUC-PLUS" Formare permanenta si profesionalism pentru
servicii de calitate acordate copiilor din sistemul de protectie” ,
fiind utilizat ca suport de curs in activitatile de formare pe tema
„empowerment” - „dezvoltarea capacitatii personale de actiune
DCPA” organizate in Bucuresti, sectorul 1 si judetele Arad, Alba,
Arges, Bacau, Buzau, Cluj, Ialomita, Mehedinti, Mures si Valcea.
Proiectul a fost finantat cu sprijinul financiar al Programului RO10-
CORAI, program finantat de Granturile SEE 2009-2014 si
administrat de Fondul Roman de Dezvoltare Sociala - fiind
implementat de Centrul de Resurse si Informare pentru Profesiuni
Sociale CRIPS in parteneriat cu Directia Generala de Asistenta
Sociala si Protectia Copilului Sector 1 Bucuresti, in perioada mai
2015 – octombrie 2016.
-3-
Dupa incheierea celor 11 serii de curs in proiectul PEH021 "EDUC-
PLUS" Formare permanenta si profesionalism pentru servicii
de calitate acordate copiilor din sistemul de protectie” - putem
afirma ca modulul IV Dezvoltarea Capacitatii Personale de
Actiune a fost o experienta de succes, pentru educatorii beneficiari,
pentru formatori, voluntari si pentru echipa CRIPS, deopotriva. O
experienta pe care, la final de proiect, o transmitem mai departe cu
intentia de a continua cursurile pe aceasta tema.
Multumim tuturor pentru colaborare si implicare!
Echipa CRIPS
-4-
I. Educatorul specializat - argument pentru
calitate in Serviciile de tip Rezidential
-5-
informatie si formare este generatoare de calitate a serviciilor oferite
copilului.
DMesaj cheie:
Conceptul de Dezvoltarea Capacitatii Personale de Actiune la
locul de munca a educatorului specializat este din ce in ce mai
important, scopul fiind acela „de a controla si spori calitatea
serviciilor si satisfactia beneficiarilor/clientilor”1.
1
Klidas et al.2007, p.72
2
Spreitzer, 2002
3
Spreitzer (1985)
-6-
In procesul de DCPA exista un permanent schimb de roluri,
personalul educativ avand nevoie la randul sau:
• sa isi poata autodefini abilitatile si limitele competentelor,
• sa inteleaga rolul si locul stabilirii unei relatii de incredere cu
beneficiarii,
• sa stimuleze in cel mai autentic mod participarea copiilor la
activitatile care li se adreseaza si ii privesc.
Mesaj cheie
Munca in Serviciile de tip Rezidentiale nu este intodeauna
usoara, rezultatele sunt tarzii, desi sunt stabilite planuri
individuale pentru copii, acestea au obiective pe termen lung,
validarea calitatii activitattilor implementate realizandu-se dupa
perioade lungi de timp.
4
adaptat Rappaport (1977)
-7-
proces) la nivelul serviciului de tip rezidential, a calitatii serviciilor
oferite si a calitatii conditiilor de munca)
• la nivel social ( de asemenea, vorbim despre Dezvoltarea
Capacitatii Colective de Actiune) - relatia stabilita de catre
serviciul de tip rezidential cu serviciile din comunitate, calitatea
participarii actorilor sociali – cadre didactice, cadre mediacale,
membrii ai comunitatii de ex- in integrarea copiilor beneficiari,
schimbarea perceptiilor asupra categoriilor vulnerabile,
recunoasterea importantei profesiilor din social si a educatorilor
specializati, in particular).
Mesaj cheie
DCPA (la nivelul individual, al profesionistilor) si Dezvoltarea
Capacitatii Colective de Actiune de la nivelul serviciului au un
impact imediat asupra calitatii serviciilor oferite si asupra vietii
beneficiarilor. Insa este important sa nu uitam faptul ca de calitatea
serviciilor oferite de catre DGASPC sau alti furnizori de servicii
sociale poate depinde si dezvoltarea comunitatii/mediului in
care traieste copilul beneficiar si familia acestuia.
-8-
II. Dezvoltarea Capacitatii Personale de Actiune –
de ce este necesara?
5
Spreitzer, 2003
6
helplessness learned - Maier şi Seligman, 1976
-9-
a. Lipsa de experienta
„Ce poate fi atat de greu sa lucrezi cu un copil, mai ales daca iti
plac copiii”? este o capcana in care poate aluneca oricine: un om
care doreste sa devina educator specializat, o persoana care
lucreaza dejam un sef de serviciu.
- 10 -
Situatia 1: Matei si Vald, 9 ani, sunt frati gemeni identici. Dna.
Mitrea, educator specializat in casa de tip familial, stiind ca lui Matei
ii place cozonacul, alege sa ii pastreze pentru gustare o felie de
cozonac pentru Vald. Cand vine de la joaca, acesta intreaba ce are
„la gustare”. Cand aude ca are „doar cozonac”, arunca pantofii si se
incuie bombanind in camera, ignorand-o pe dna. Mitrea care venise
dupa el cu farfuria pe care era felia de cozonac in mana. Matei,
muscand din felia sa de cozonac, ii spune dnei. Mitrea: „lui Vlad nu-i
place cozonacul! Lui Vlad ii plac gustarile sarate!”
7
Baban, A. (1998). Stres şi personalitate. Editura Presa Universitart
Clujeant, Cluj-Napoca;
- 11 -
educator specializat isi imparte timpul intre viata profesionala si de
familie si cum isi negociaza cu membrii familiei programul si cum
acesta este acceptat.
- 12 -
Pentru a putea evita instalarea stresului, pentru a dezvolta strategii
de Dezvoltare a Capacitatii Personale de Actiune, este important sa
cunoastem si care este simptomatologia stresului:
- 13 -
c. Existenta unui blocaj la nivelul accesului la informatii
- 14 -
Exercitiu:
Situatia 5
Mircea, 7 ani, a avut o noapte in care s-a agitat, trezindu-se speriat
de cateva ori. Copilul plangea si nu putea sa spuna decat: ”M-a
loviiit!”. Dna. Simona, educator specializat pe tura de noapte,
incearca sa il linisteasca si nu reuseste. Noaptea a fost foarte
agitata atat pentru copil, cat si pentru ceilalti copii. Dimineata afla de
la Stefania, sora lui Mircea, ca acesta a fost lovit la scoala de catre
un coleg de clasa, lucrurile fiind cunoscute de catre dna. Dana,
educatorul specializat care a fost in tura de peste zi.
8
team safety
9
Edmonson, 1996, apud. Anderson et.al, 2001
- 15 -
mod adaptat problematicii specifice, individuale ale acestora si sunt
cuprinse in planuri de interventie personalizate, cu activitati clar
definite. In implementarea acestora, educatorii specializati au
atributii specifice, clare, care ii sustin in atingerea obiectivelor. In
situatia actiunii unidirectionale se genereaza cel putin confuzie
(daca nu de esec!), in activitatea de crestere, ingrijire si educare a
copiilor aflati in protectie. Actiunea necesara pentru beneficiarii SR
trebuie sa fie integrata, sa le asigure in mod unitar, raspunsuri
adecvate nevoilor lor.
- 16 -
e. Absenta autoevaluarii obiective a calitatii muncii
individuale ale fiecarui profesionist
Situatia 8
Dna. Octavia povesteste in reuniune de echipa ca orice ar face, nu
obtine nici un rezultat pozitiv cu Giani:” Incerc sa il mangai, sa stau
alaturi de el cand se joaca, sa il ajut sa ridice cuburile sau sa tina
creioanele”. Cand colega sa, dna. Rodica ii spune ca Gianisi fratii
sai au fost victime ale abuzurilor fizice ale tatalui sau, dna. Octavia
considera ca „tocmai de aceea, copilul are nevoie de mangaiere, sa
simta ca este iubit”.
- 17 -
f. Nerecunoasterea importantei profesiei
Situatia 9
- 18 -
Mesaje cheie
- 19 -
III. Procesul de Dezvoltare a Capacitatii Personale
de Actiune
Exercitiu
Faceti o lista cu cel putin 5 motive pentru care ati
devenit educator specializat. Vorbiti despre acestea cu
alti colegi educatori specializati. Rugati-i si pe acestia
sa isi completeze propria lista. Comparati argumentele.
Nu uitati: fiecare argument este important si valoros!
Exercitiu
Realizati o lista cu 3 dintre elementele cele mai
importante pe care considerati ca le stapaniti in
activitatea de educator specializat. Propuneti-va ca in
fiecare saptamana sa mai adaugati unul.
10
Zimmerman şi Rappaport, 1988 - „learned hopefulness” - prin
participare si angajare in activitatea proprie si in lucrul cu altii
11
Bandura, 1986 - „self-efficacy” - pentru a initia actiuni cu scopul de a
obtine rezultatul asteptat.
12
Thomas şi Velthouse 1990
- 20 -
c. Auto-determinarea in munca ( „pot interveni eficient in situatii
de criza”, „stiu care sunt situatiile in care nu pot interveni -
sentimentul capacitatii de control asupra factorilor ce ar putea
afecta munca si performanta personala, precum si identificarea
elementelor pe care nu le poate stapani)
Exercitiu
Exercitiu
Alegeti cel mai bun coleg de munca si ganditi-va
la modul in care acesta munceste. Puteti sa
spuneti care sunt 3 dintre cele mai importante
calitati profesionale pe care le are si sa
argumentati? Puteti sa i le comunicati si lui?
Acum, uitati-va la activitatea dumneavoastra
profesionala! Care sunt 3 dintre cele mai
importante calitati profesionale?
Mesaj cheie
- 21 -
Situatia 10
• abilitati de comunicare,
• gandire pozitiva,
• control de sine,
• autocontrol,
• rabdare,
• motivatie
• optimism,
• acceptare neconditionata,
• o buna cunoastere a copilului
• empatie,
• flexibilitate,
• timp suficient, bine utilizat,
• cunoastere de sine,
• creativitate,
• perseverenta,
• experienta personala,
• experienta profesionala
Exercitiu
- 22 -
Metode si tehnici de Dezvoltare a Capacitatii Personale de
Actiune
Situatia 11
Dna. Baciu este educator specializat intr-un Serviciu de Tip
Rezidential. Experienta sa profesionala de pana la acea data se
limita la cresterea, ingrijirea si educarea copiilor de pana in 12 ani.
De curand, a fost primit in SR Gelu, un adolescent de 16 ani, care a
fost gasit pe strada, in oras, el fiind din alta localitate. Este „pe
strada” de aproximativ 5 luni, cand a fugit de la bunicii lui, in grija
carora a fost last in grija de catre parinti, plecati la munca in
strainatate de 5 ani. Acesta fumeaza si are obiceiul sa consume
alcool.
Dna. Baciu se simte depasita de situatie si nu stie cum sa
reactioneze, mai mult chiar, simte ca nu isi mai indeplineste
atributiile de serviciu si nici nu mai poate lucra eficient.
Mesaje cheie
- 24 -
In orice planificare este important ca educatorul specializat sa stie:
• cand si ce anume are de realizat,
• cum poate sustine beneficiarul in respect deplin pentru
drepturile acestuia,
• cum incadreaza activitatile specifice fiecarui beneficiar in
activitatea globala (activitatile individuale ale unui copil/ale
grupului de copii, rutinele si tranzitiile SR, activitatile care
presupun consum de timp si care se realizeaza in interesul
copiilor sau in satisfacerea unor atributii administrative, de ex.)
Exercitiu:
Realizati o lista cu activitatile realizate intr-un timp de 24 de ore,
intr-o zi obisnuita, in care mergeti la serviciu. Va rugam sa
evidentiati cu aproximatie, in dreptul fiecarei activitati, timpul pe
care il consumati pentru realizarea acesteia.
Rugati si un alt coleg de munca sa faca acelasi lucru si discutati
impreuna diferentele: exista diferente de timp semnificative pentru
acelasi activitati? Aveti activitati diferite? Aveti timp destinat
activitatilor personale? etc
- 25 -
Un plan de activitate ofera imaginea detaliata a actiunilor care
se vor derula de-a lungul unei zile/saptamani/luni si presupune
urmatoarele precizari:
- 26 -
Mesaje cheie
3. Competenta de a invata
Exercitiu
Realizati o lista cu 3 dintre tematicile pe care ati dori se le abordati
la un potential curs de formare. Argumentati de ce ati dori sa
abordati aceste tematici si enumerati, pentru fiecare tema, care este
competenta pe care urmariti sa o dezvoltati la dumneavoastra
(„tipuri de actiuni specifice in acordarea primului ajutor” – de ex)
13
Burke, 1986
- 27 -
Viata profesionistului este aglomerata si se imparte intre viata
personala si viata profesionala. Multi profesionisti afirma ca „nu am
timp sa merg la cursuri”. Totusi, nevoia de informare si formare
exista si devine si un imperativ profesional, fie ca decurge in mod
automat din problematica beneficiarului, fie ca este solicitata de
catre dionamica institutionala (necesitatea autorizarii serviciilor, a
licentierii, inscrierea in standarde de calitate).
Exercitiu
Ganditi-va cu atentie la dumneavoastra si enumerati:
- Care sunt modalitatile prin care identificati cel mai adesea
informatiile care va sunt necesare?
- Care este metoda prin care invatati cel mai usor?
- Cum va dati seama ca detineti informatiile potrivite?
Situatia 11
Dna. Stelian, a revenit la serviciu dupa ce a participat la un curs, in
alta localitate, curs care a durat 3 zile. Le povesteste colegelor:
„Am discutat despre modalitati de lucru in echipa in Serviciul de tip
rezidential. A fost interesant in mare parte, insa multe lucruri le
stiam. A fost foarte interesant altceva: cand am ajuns acolo, pe
cuvant, nu aveam nici un interes pentru nimic. Am plecat de acasa,
i-am lasat pe aia mici doar cu tatal lor...Ma rog! Au venit si doua
doamne formatoare, ne-am prezentat, aproape ne-am jucat. Ma
intrebam ce caut eu acolo si efectiv nu mi-am dat seama cand a
trecut toata dimineata! Au venit colegi si din alte locuri, tot Servicii
de tip rezidential, dar apartamente/case de tip familial. Unii lucreaza
ca noi, altii au alti beneficiari. Ei...ne-au dat un studiu de caz, cu o
situatie de ziceai ca este Popescu al nostru, zau! Si le-am povesti
cate dificultati am avut noi si ce am facut! Dupa ce am discutat
despre rezolvarea gasita de noi, am ascultat si opinia celorlalti. Mi-
am dat seama ca noi am gasit cele mai bune solutii! Si, eu tineam
minte ca nu am curajul sa vorbesc in public. Dar acolo m-au pus sa
fac prezentarea si n-am avut nici o emotie. Ba m-am simtit si
mandra de noi!
- 28 -
Mesaje cheie
- 29 -
In loc de concluzii - mesaje pentru fiecare educator:
- 30 -
Anexa:
Loredana Dorobantu,
DGASPC Buzau
14
Nota: In partea de anexe sunt incluse articole realizate de
formatori din reteaua EDUC-Trainer, care au participat
complementar proiectului PEH021 la activitati de cercetare-actiune
in cadrul proiectului ERASMUS+ „Development of the
empowerment of educators and beneficiaries in the field of
youth at risk and social exclusion”, in care CRIPS a avut
calitatea de partener al Fundatiei Auteuil (Paris), alaturi de
universitati si ONGuri din Franta, Belgia, Spania, Polonia si Italia.
- 31 -
specialistilor, fara insa sa poata fi -nu definita (aici s-ar realiza
imediat o simpla traducere a termenului) ci identificata,
operationalizata.
- 32 -
acoperirea/inlocuirea acelor lipsuri astfel incat aceste persoane sa
se poata adapta cat mai bine posibil la realitatea in care traiesc.
- 33 -
Este asadar o abordare pragmatica, in care profesionistul este
menit sa deschida noi orizonturi, este creativ, este un partener in
drumul celui care se confrunta cu dificultati.
15
Soutenir sans prescrire, Yann le Bosse, Editions Ardis
- 35 -
Mai simplu, raspunsul la intrebari precum: Cine doreste
schimbarea? De ce se doreste schimbarea?, Cine si ce
doreste sa obtina? Cine si ce doreste sa evite?
Raspunzand unor astfel de intrebari, se pot determina
elemente esentiale in actiunea viitoare, se individualizeaza
interventia, iar accentual nu va mai fi pus pe ce anume nu
poate face persoana ci pe atuurile individuale care ii pot
permite depasirea obstacolelor.
2. Participarea persoanelor implicate in identificarea
problemei si solutiilor – aflarea si luarea in considerare a
opiniilor acestora cu privire la problem si potentialele solutii.
Mai simplu spus: ce parare au persoanele implicate? Care
este probelema in opinia lor?vCum se integreaza opinia lor
in definirea solutiilor?
Solutia propusa nu apartine profesionistului, in exclusivitate,
ci este rezultatul unei negocieri si astfel, are capacitatea de
a fi raspunsul optim , avand in vedere resursele disponibile.
3. Luarea in considerare a contextului in care se doreste a
se realize schimbarea – sau, mai simplu spus, identificarea
actiunilor care sunt posibile in acest context, aici si acum.
4. Generarea unui demers de constientizare – persoana
implicate sa constientizeze complexitatea elementelor care
stau la baza dificultatilor cu care se intalneste, elemente care
nu tin doar de individ ci si de mediu – raspunsul la intrebarea:
Ce se poate invata din asta?
- 36 -
Calitati personale ale educatorului
care pot fi dezvoltate, pentru a putea dezvolta
capacitatea personala de actiune a copiilor si
tinerilor pe care îi are in grija
Raluca Romaniuc,
DGASPC Ialomita
- 37 -
ca urmare a statului lor de persoane defavorizate si vor fi capabili
sa se integreze in grupul lor de covarstnici.
Dar lucrul care cred ca ii atrage cel mai mult pe copii este dorinta
adultului de a se juca, spiritul ludic, o alta calitate importanta pe
care ar trebui sa o aiba un educator. Copiii invata mult prin joc, fapt
ce ii face sa acumuleze multe cunostinte, sa-si dezvolte cultura
generala, lucru care ii va ajuta sa poarte o conversatie si sa fie bine
orientati in viata de zi cu zi. In plus, jocul creeaza buna dispozitie,
apropie copiii intre ei, dar si pe copii de educatori, ceea ce duce la
dezvoltarea unor sentimente si atitudini pozitive, de optimism,
altruism si solidaritate. Aceste sentimente si atitudini reprezinta un
castig pentru copii si tinerii in general, dar cu atat mai mult pentru
cei din sistemul de protectie, pentru ca ii va ajuta sa aiba mai multa
incredere in viitor, sa se se sprijine reciproc, dar sa fie si capabili
sa-si ofere la randul lor ajutorul altor persoane aflate in nevoie.
Este important sa ne jucam, dar tot la fel de benefic pentru educatia
unui copil este sa invete sa respecte niste reguli pe care chiar jocul,
pentru reusita lui le are. Asa ca pornind de la joc, putem extrapola
trasarea unor reguli pentru copiii pe care educatorul ii are in grija.
Educatorul, la randul sau trebuie sa dea dovada de fermitate si
consecventa in impunerea acestor reguli, pentru ca daca el
cedeaza si se lasa manipulat de copil, acesta va invata ca se poate
sa le incalce si va ajunge sa nu le mai respecte. Invatand sa
respecte niste reguli in centru, copiilor le va fi mai usor sa se
integreze la scoala, iar mai tarziu cand vor deveni adulti vor reusi sa
se adapteze mai repede la calitatea de angajat. Societatea in sine
- 38 -
este guvernata de reguli, iar pentru a functiona in mod optim si a ne
indeplini rolul nostru de fiinta sociala, a invata sa nu le incalci este
un lucru esential.
- 39 -
Modul în care percep educatorii
din serviciile rezidenţiale din judeţul Mureş
metoda EMPOWERMENT/ Dezvoltarea Capacității
Personale de Acțiune”
Elida Deak,
DGASPC Mures
- 41 -
In continuare sunt redate mărturiile educatorilor - exemple:
- dacă nu avem toate aceste calităţi, nu avem ce căuta între copii şi nu ne
putem duce munca la bun sfârşit, obtinand rezultate mulţumitoare nouă şi
copiilor,
- toti aceşti itemi ne ajută pe noi să putem ajuta şi integra mai uşor un copil
în societate
- fără empatie nu te poţi apropia de sufletul copilului, fără răbdare este
imposibil să lucrezi cu copiii, fără optimism nu-i acorzi şanse copilului
- este foarte important să fii flexibil pentru a te adapta mai uşor la cerinţele
copilului, toti itemii de mai sus sunt importanţi pentru a înţelege copilul,
pentru a putea lucra cu el şi pentru a-l îndruma să facă lucruri bune,
- dacă ai motivaţie atunci ştii să accepţi
- calităţile acestea mă ajuta în munca mea de zi cu zi,
- fără comunicare nu putem cunoaşte copilului, fără flexibilitate nu ne
putem apropia de copil, fără creativitate nu putem să-l propulsăm pe copil,
- copilul trebuie acceptat în totalitate atât cu plusurile cât şi cu minusurile
sale; acceptându-l necondiţionat ; relaţia de încredere devine mult mai
puternică;
- trebuie să ne punem mereu în pielea copilului pentru a-i înţelege mai bine
problema şi pentru a-l putea ajuta mult mai eficient,
- este important să asculţi copilul în orice situaţie, să-l motivezi de fiecare
dată şi să-l accepţi necondiţionat,
- să nu avem viziuni negative pentru viitorul nostru şi al copilului ; este
nevoie de timp şi experienţă pentru a dezvolta abilităţile de care copiii au
nevoie în viitor,
- prin comunicare poţi afla ceea ce doreşte şi îi place copilului, dacă îl
accepţi aşa cum este fără a-l eticheta, reuşeşti în ceea ce ţi-ai propus
- 43 -
- favorizeaza încrederea în sine, gândirea pozitivă, dezvoltarea
spontaneităţii, gestionarea emoţiilor, dezvoltarea deprinderilor de viaţă
independentă
- 44 -
având vechime de 1 an, 5 ani, 7 ani , 8 ani, 13 ani, 14 ani şi 25 ani vechime
în serviciul social.
Din cei 22 itemi aflaţi în analiza celor 22 educatori din serviciile rezidenţiale
din judeţul Mureş – case de tip familial reiese că trăsăturile foarte
importante şi importante necesare unui educator în cadrul empowerment-
ului beneficiarului copil/tânăr aflat în protecţie sunt: abilităţi de comunicare,
gândire pozitivă, răbdare, acceptare neconditionata, cunoaşterea copilului,
autocontrol, motivatie respectiv egalitate, reflectie, posibilitati si persistenta,
experienta personala.
- 45 -
Consider că la nivelul unui serviciu rezidențial putem crea un climat
favorabil dezvoltării capacității personale de acțiune a educatorului
prin următoarele măsuri/acțiuni:
- 47 -
Bibliografie
- 48 -
• Seligman, M.E.P., (1998), Learned Optimism, Pocket Books,
New York, NY.
• Seligman, M.E.P. and Csikszentmihalyi, M., (2000),
„Positive psychology”, American Psychologist, Vol.55, pp. 5-
14.
• Solomon, R., (1976), „Black Empowerment”, Columbia
University Press .
• Spreitzer, G.M. (1995), “Psychological empowerment in the
workplace: Dimensions, measurement, and validation”,
Academy of Management Journal, 38, 1442-1465.
• Spreitzer, G.M., (1995), „Psychological empowerment in the
workplace: construct definition,measurement and validation”,
Academy of Management Journal , Vol. 38 No. 5, pp.1442-
65.
• Spreitzer, G.M., (1996), „ Social structural characteristics of
psychological Empowerment ”, Academy of Management
Journal, Vol.39, No. 2, pp.483-504.
• Spreitzer, G.Kizilos, M.A. and Nason, S., (1997), „A
dimensional analysis of the relationship between
psychological empowerment and effectiveness, satisfaction
and strain”, Journal of Management, Vol.23 No.5, pp.679-
704.
• Thomas, K., Velthouse, B. (1990), Cognitive elements of
empowerment: An “interpretiv” model of intrinsec task
motivation”, Academy of Management Review, 15, 666-681.
• Thomas, K.W. and Velthouse, B.A., (1990), „ Cognitive
elements of empowerment: an 'interpretive' model of intrinsic
task motivation ”, Academy of Management Review, Vol. 15,
No.4, pp.666-81.
• Zlate, M. (2001), „Coaching-ul - un tip eficient de interventie
organizationala”, Revista de psihologie organizationala, vol.
I, nr. 2, pp. 11-22.
• Zlate, M. (2003), “Elliot Jaques”, Revista de psihologie
organizationala, vol. III, nr. 3-4, pp. 169-176.
• Zlate, M. (2004), Tratat de psihologie organizational-
manageriala, volumul 1, Polirom, Iasi.
• Zlate, M. (2007), Tratat de psihologie organizational-
manageriala, volumul 2, Polirom, Iasi.
• Yann le Bosse (2016), Soutenir sans prescrire , Editions
Ardis
- 49 -
Data publicarii: Octombrie 2016
Scop:
Contact:
ct: [email protected] | www.crips.ro