G.

Mih5iI5

CO NTRI B UTI I
LA I STO RIA
001

CULTURII $1
LITE RATU RI I
RO MAN E
VECH I

www.dacoromanica.ro
 G. MIHAILA
CONTRIBUTII LA ISTORIA CULTURII
$1
LITERATURII ROMANE VECHI

www.dacoromanica.ro
 Coperta: Cristea Mulle'

BUCURE$TI 1972

www.dacoromanica.ro
 G. MIHAILA

CONTRIBUTII
LA ISTORIA CULTURII
$1 LITERATURII R °MANE
VECHI

*
EDITURA MINERVA

www.dacoromanica.ro
Toate drepturile rezervate Editurii Minerva

www.dacoromanica.ro
 CUVINT INAINTE

Volumul de &fa reprezintd o parte din cercetdrile noastre

din ultimii ani, expuse in cadrul cursurilor speciale consacrate
culturii i literaturii románe vechi, ;inute la Institutul de
limbi fi literaturi strdine al Universit4ii din Bucurefti. Unele
din ele au constituit, de asemenea, obiectul unor comunicdri
la congrese f i reuniuni internalionale.
Preocuparea noastrd de capetenie a fost dezvaluirea unor
aspecte mai pulin sau de loc cunoscute din epoca cea mai
veche a cultura romdnefti scrise, care Encepe documentar in
secolul al X-lea, dar capdtd o dezvoltare anbpla fi originald
dupei formarea statelor feudale ronainefti, in secolul al XIV-lea.
Anumite Imprejurciri culturale, politice f i religioase au
facut ca aceaski cultura sd se exprime, la inceput, cu precddere
in slavond, care indeplinea in rdsäritul Europei, aldturi de
greaca bizantind, acelafi rol pe care-1 avea latina in apusul qi
centrul continentului. Cercetarea manuscriselor unor inseninate
texte narative fi juridice bizantino-slave ne-a dus la concluzia
evidentd ca, din punct de vedere al informarii, dirturarii romdni
din secolele al XV-lea, al XVI-lea fi inceputul celui de-al
XV II-lea nu erau mai prejos decit cei din larde vecine, ba
mai mult, de la un anumit moment au devenit ei infifi fur-
nizori" fi pastratori, peste veacuri, ai unor texte literare de
pre; pentru toate popoarele din aria culturii rdsiiritene.
Aldturi de aceastd literatura, in sensul larg al cuvintului,
imprumutatd, apar, o data ca con,solidarea statelor rom,dnefti,
In secolul al XV-lea, i texte originale in slavond, uneori f i
5

www.dacoromanica.ro
in alte limbi, genul preponderent f i cel mai valoros pentru noi
fiind cel istoriografic, cu certe valori literare. Pentru a nu
repeta aici cele scrise in antologia de Literatura romana veche
(1969) fi in editia invataturilor lui Neagoe Basarab care
fiul sau Theodosie (1970 si 1971), realizate impreund cu
Dan Zamfirescu fi pregeitite acum pentru retipeirire, am inclus
In acest volum numai patru contributii ce aprofundeazd unele
consideratii expuse acolo, insotindu-le de texte reeditate din
nou dupd manuscris (solia lui te fan cel Mare la Venetia)
sau pentru prima data- la noi (cloud din scrierile lui Petra
Movilei).
O sectiune aparte a volumului cuprinde cercetdri asupra in-
teresantelor texte bilingve slavo-romdne din secolul al XVI-lea,
preludiu al cultura fi literaturii in limba nationald (Cu repro-
ducerea fragmentului de Apostol din colegia lui N. Iorga),
precum fi date noi despre lexicografia rongineascei veche, ale
ceirei inceputuri urcd pind in secolele al XV-lea fi al XVI-lea,
pentru a celpdta o anzpld dezvoltare in sec. al XV II-lea.
Nu putem incheia aceste rinduri, fdrei a exprima
dinea noastrei colegilor fi studentilor care ne-au ascultat cu
bcratitu-
interes, incurajindu-ne in aceste cerceteiri, adesea migeiloase,
Directiei Bibliotecii Academiei Republicii Socialiste Romeinia
f i colaboratorilor Cabinetului de manuscrise fi carte rani,
tezaur f i laborator de neinlocuit pentru oricine se adincefte in
lectura f i studiul textelor vechi, precum ,,si conducerii Editura
Minerva" fi Sectiei de istorie fi criticei literard , care fi-au
luat sarcina apeiririi acestei ceirti, ce o inchindm iubitorilor
trecutului nostru.

G. M.
1 august 1971

www.dacoromanica.ro
 I

www.dacoromanica.ro
 APARITIA SCRIERII SLAVE 51 PATRUNDEREA EI
LA NORDUL DUNARIL
RASP/NDIREA IN TARILE ROMANE A IZVOARELOR NARATIVE
DESPRE VIATA I ACTIVITATEA FRATILOR
CONSTANTIN-CHIRIL I METODIE

Printre aniversarile culturale organizate de Consiliul

Mondial al Pacii vi de U.N.E.S.C.O. In 1969 se numara
comemorarea a 1100 de ani de la moartea primului carturar
slay, creatorul alfabetului glagolitic i intemeietorul litera-
turii vechi slave, Constantin-Chiril. Impreuna cu fratele gu
Metodie, Constantin-Chiril a deschis o epoca noua in istoria
popoarelor slave, care vi-au intemeiat in a doua jumatate
a secolului al IX-lea o cultura scrisa proprie, in string lega-
tura Cu cea greaca i latina.
Fag indoiala cá un astfel de act revolutionar In cadrul
Europei medievale, In care, potrivit traditiei, cultura scrig
in primul rind, cea ecleziastica era exprimata in limbile
latina, greaca i ebraica, a fost destinat sa deschida popoarelor
slave calea spre asimilarea acestei culturi i spre crearea unei
literaturi proprii. Iata de ce numele ce/or doi frati, originari
din Salonic, ora v bizantin in care trdia vi o numeroag popu-
latie slava, au devenit Inca de pe atunci vi au ramas ani de-a
rindul, pîná astazi, un simbol al culturii popoarelor slave,
o eYpresie a egalitatii tuturor gintilor In fata civilizatiei.
Cu citiva ani In urma, In 1963, s-a sarbatorit implinirea
a 1100 de ani de la cunoscuta misiune moral/ a celor doi frati,
trimivi in anul 863 de Imparatul bizantin Mihail III in Marea
Moravie, la solicitarea cneazului Rostislav, pentru a predica
crevtinismul In limba veche slava. Aceasta misiune a vi
9

www.dacoromanica.ro
Insemnat, de fapt, Inceputul culturii scrise a slavilor 1. In
1969,1a 11 februarie, s-au implinit 1100 de ani de la moartea
lui Constantin-Chiril, supranumit Filozoful, ata, pentru cul-
tura sa filozofico-teologicA, cit i pentru cea filologico-
lingvistica. InsA, potrivit unei traditii mai vechi, transformatá
In epoca rena§terii bulgare In sArbAtoare a culturii, ziva lui
Chiril i Metodie se comemoreazA, Incepind din 1856, la 24 mai
(respectiv, 11 mai stil vechi) 2.
Dar sA reamintim, pe scurt, principalele momente din viga
activitatea celor doi frati arturari, In primul rind a luí
Constantin-Chiril, pentru a fixa locul pe care-locupA ei in cul-
tura europeank In particular In cadrul arieisudice í rAsáritene.
Ndscuti In familia unui inalt demnitar din Salonic, Leon,
care Indeplinea functia de loctiitor al strategului (seful militar
Din bogata bibliografie consacratl lui Constantin-Chiril ì Metodie,
mentionlm aici: G. Ilinski, Onmr cHcremannecxon KilpHnno-Me4)o-
AHeacKoll 6H6nHorpacinm, Sofia, 1934; M. Poprujenko si St. Romanski,
ICHpHno-MeraveacKa 6H6nHorpairjnis 3a 1934-1940 ron., Sofia, 1942;
F. Pastrnek, Dijiny slovanskych aponolt2 Cyrilla a Methoda, s rozborem a
otiskem hlavnich pramenzt, Praga, 1902; V. Jagi6, Entstehungs geschichte der
kirchenslavischen Sprache, Berlin, 1913; A. Teodorov-Balan, Kapn.a H
Men3nH, III, Sofia, 1920-1934; F. Dvornik, Les Slaves, Byzance et
Ronze, Paris, 1926; Idem, Les Légendes de Constantin el Méthode, vues
de Byzance, Praga, 1933; P. A. Lavrov, ICHpiano ra Meronit, Kiev, 1928;
Idem, MarepHanm HO HCTOpHH BO3HHICHOBeHH5I caassmcKoit nacbmeHHocrw.
Leningrad, 1930; Ilie BA.rbulescu, Istoria literaturii ,si gramatica limbii
bulgare vechi, Iasi, 1930; Fr. Trogran6i6, Letteratura medioevale degli slavi
meridionali (Dalle origine al XV secolo), Roma, 1950; E. Gheorghiev,
ICHpkin H MeTOTIHIL OCHOBOTIORO)ICHHIM Ha anassuiciane inireparypH, Sofia,
1956; Idem, Migan is Merojnitt i IIpoH3He,tieHRH nocae-reHH Ha Kupiul H
MeronH, In 14cropHs Ha 61nrapcKara surreparypa, I, Sofia, 1962,
p. 31-76 (bibliografia, p. 427-428); T. Lehr-Splawhiski, Zywoty Kon-
stantyna i Metodego, Ponla& 1959; Fr. Grivec Fr. Tom1i6, Con-
stantinus et Methodius Thessalonicenses. Fontes (Radovi Staroslavenskog
Instituta", 4), Zagreb, 1960; Fr. Grivec, Konstantin und Method, Lehrer
der Slaven, Wiesbaden, 1960; )(H.Tuma E CTO TOAHHH camal= nacmeHocr,
863-1963, Sofia, 1963; TmaxecrBeHa cecHH 3a 1100 roxiarinuniara Ha
cnaHHHocara nHcmeHocr. 863-1063, Sofia, 1965; Magna Moravia, Praga,
1965; Kupf.XX4) Kai MgOoSisp... ( Lui Chiril Fj Metodie, volum festiv cu prilejul
celei de a 1100-a aniversitri), Salonic, 1966-1968 (partea a doua
cuprinde ì articole ale slavistilor i bizantinistilor romini D. P. Bogdan,
Mihail Dan, Tr. Ionescu-Niscov, E. Turdeanu, Ion PAtrut s.a.); Koncmax-
mun-Kupu.i OuAocoffi. 106nneeH c6oranfic ..., Sofia, 1969; Koncman-
muu-Kupua Otmaco0. ,L1oxnaHH OT cHmno3Hyma ..., Sofia, 1971,
2 Vezi V. Si. Kiselkov, KHpartomeronaesciaurr icynr B Ewirapng, in
Xungzta H CTO roamm..., p. 339 358.

10

www.dacoromanica.ro
si civil al ceatii) Constantin in anul 827, iar Metodie cu
citiva ani mai inainte , cei doi frati vi-au Insuvit Incá din
copildrie atit limba slava', de la parintii lor (cel putin mama
trebuie sá fi fost slavä), cit i cea greaca, pe care au invatat-o
in oravul natal vi mai tirziu la Constantinopol i in alte centre
ale imperiului. Constantin, in special, s-a distins Inca din
adolescentà printr-o pasiune neobivnuità pentru studiu,
dupd cum relateazd Vito lui (scrisd de unul din ucenici, desi-
gur sub supravegherea lui Metodie, curind dupä. anul 869),
venind la Scoala superioard din Constantinopol i deprinzind
in trei luni gramatica, a trecut la alte vtiinte. Si a invdtat
pe Homer vi geometria la Leon (Matematicul n.n.), iar
la Fotie (viitorul patriarh n.n.) dialectica i toate vtiintele
filozofice ; pe deasupra, retorica i aritmetica, astronomia
muzica i toate celelalte iscusinte elinevti. Si pe toate aceste
vtiinte le-a invältat atit de bine, incit pared ar fi invatat numai
una din ele" 1
Dupd incheierea studiilor, Constantin intrà in cinul preo-
tesc vi devine bibliotecar al celei mai mari biserici constantino-
politane, Sfinta Sofia, de pe lingd Patriarhie, iar apoi profesor
la vcoala in care el Insuvi Invatase. Curind ing, la virsta de
24 de ani, este trimis intr-o misiune religioag la arabi, in
califatul Bagdad (a. 851), iar apoi, impreund cu fratele
Metodie ce fusese un timp guvernator al unei provincii
slave din Imperiul Bizantin, iar ulterior se glugärise la
hazari, in oravul Cherson (in Crimeea de astdzi), in jurul anu-
lui 860. Este posibil ca, la lntoarcere, cei doi frati sd se fi
preocupat de rdspindirea crevtinismului printre slavii din
Imperiul Bizantin, de alcdtuirea alfabetului slay vi de tra-
ducerea primelor carti de cult din grecevte, caci numai ava
se explicä de ce, peste doi ani, in 862, cind sosevte la Constanti-
nopol solia cneazului moray Rostislav, impAratul Mihail III
impreuná cu unchiul gu Bardas s-au adresat pentru indepli-
nirea misiunii tocmai lui Constantin vi /ui Metodie.
lath' cum redd acest moment Viata lui Metodie (scrig
dui:4 moartea lui de unul din ucenici, in string dependent'd

1 Traducerea, dupä editia lui T. Lehr-Sp/awinski, 2invoty Konstantyna

i Metodego, Poznan, 1959: Viaja lui Constantin Filozoful, cap. IV, p. 11,
dupá manuscrisul slay nr. 135 al Bibliotecii Academiei Republicii Socialiste
Romania (B.A.R.), f. 127b.

11

www.dacoromanica.ro
de cea a lui Constantin-Chiril): S-a Intimplat ca, In zilele
acelea, Rostislav, cneazul slav, Impreuna cu Svatopluk, a
trimita din Moravia la Imparatul Mihail (o solie n.n.),
spunInd astfel: o(...) Au venit la noi multi Invatatori cre§tini
din Italia, din Grecia §i din Germania, Invatindu-se In felurite
chipuri. Dar noi, slavii, sintem un popor simplu §i nu avem
pe nimeni care sa ne Indrepte pe drumul adevarului §i sa ne
arate Intelepciunea. Trimite-ne, dar, stapIne, un astfel de
barbat, care sa ne lamureasca tot adevarul.» Atunci Impa-
ratul Mihail zise &Are filozoful Constantin: «Auzi, filozofule,
aceste cuvinte ? Nimeni altul nu poate face acest lucru In
afara de tine (...) Tape frat ele tau, egumenul Metodie, §i du-te!
Cad voi doi sinteti din Salonic, iar toti tesaloniceniivorbesc
curat limba slava» "1.
Cei doi frati se lndreapta In scurt timp spre Moravia, unde
ajung In anul 863, dupa ce Constantin, care avea 36 de ani,
alcatuise alfabetul slay §i Incepuse traducerea Evangheliei.
Este evident ca aceasta actiune, cu totul nouà la popoarele
slave, nu putea fi realizata In mai putin de un an, dei cele
doua V ieti, citate mai sus, nu ne dan informatdi mai precise
In acest Bens. Unele detalii le aflam Insa In cunoscuta apologie
a scrierii slave, intitulata Desprelitere §i apartinlnd calugarului
Hrabr (inceputul sec. al X-lea): Daca vei Intreba pe cartu-
rarii slavi, zicind: «Cine v-a facut literele sau cine v-a täl-
macit cartile ?», toti §tiu §i, raspunzind, vor zice: «SfIntul
Constantin Filozoful, numit Chiril, ne-a facut literele §i a tal-
macit ca'rtile, Impreuna cu Metodie, fratele sat' ; caci sint
Inca In viata cei ce i-au vazut» (Hrabr serie pe la anul 924,
n.n.). i daca-i vei Intreba: «In ce timp ?», ei §tiu §i vor
spune ca In vremea lui Mihail, Imparatul grecesc, a lui Boris,
cneazul bulgar, a lui Rastit (Rostislav) moravanul §i a lui
Kotel, cneazul curtii de la Balaton, In anul de la zidirea lumii
6393" (adica 863 e.n.)2.
Hrabr nu spune ce alfabet a creat Constantin-Chiril, Insa
majoritatea cercetatorilor sInt astäzi de acord ca acesta a fost

1 Editia citatA: Viaja lui Metodie, cap. V, p. 107.

2 Traducem dupä manuscrisul slavo-ronAn aflat In Biblioteca Academiei
de stiinte a R. S. S. Ucrainene (fondul Bibliotecii fostei Academii Teologice
din Kiev, nr. 116) si reprodus de profesorul bulgar K. Kuev In cartea sa
tlepHopmeu Xpa6sp, Sofia, 1967, p. 213-217.

12

www.dacoromanica.ro
alfabetul numit In §tiinta glagolitic, pdstrat in cele mai vechi
manuscrise slave 0 utilizat ulterior numai In Croatia. Modelele
pe care le-a avut In fag marele cArturar slay au fost 0 Milt
incá disputate, dar credem ca opinia potrivit careia
Constantin a stilizat literele grece0i minuscule, adäugindu-le
uncle litere din alfabetele orientale (de exemplu, din cel ebraic-
samaritean) 0 altele create de el insu0, pe baza unor simboluri
grafice cre§tine, pentru a reda sunetele specifice slave, este
cea mai apropiatd de adevär 1. Ulterior, ucenicii lui Chiril
0 Metodie, care 0-au desf4urat activitatea la Preslav, in
räsäritul Bulgariei, la sfir0tul sec. al IX-lea §i inceputul
sec. al X-lea, au adaptat alfabetul majuscul grecesc pentru
scrierea slavä, addugindu-i unele litere noi, preluate sau modi-
ficate din alfabetul glagolitic. Acest alfabet, mai simplu 0
mai comod, rdspindindu-se rapid, a cdpAtat, cu timpul,
numele de chirilic", intrucit cel vechi, cu adevdrat creat
de Chiril, csdzuse in desuetudine In cea mai mare parte a Orilor
slave.
Pentru aceastä activitate a sa de creator a unui nou alfa-
bet, adecvat unei limbi ce nu mai fusese pind atunci fixatà
In scris, ca 0 prin traducerea de o mare exactitate 0 elevatie
artistica a principalelor càrti de cult grece0i, Constantin-
Chiril, urmat de fratele säu Metodie, este considerat, pe build
dreptate, primul filolog slay.
In esentà, se admite cd in cei aproape patru ani cit au
stat In Moravia, pregaind ucenici pentru propagarea cres-
tinismului in limba slava veche, Constantin §i Metodie au
tradus Evangheliarul §i apoi integral Tetraevanghelul, Apos-
tolul, Liturghia, Psaltirea §i alte carti biserice§ti. Dui:4 moar-
tea lui Chiril, Metodie a continuat cu ucenicii sdi a traducg
V echiul Testament, Nomocanonul (Pravila), predici, culegeri
de rugaciuni 0 alte texte necesare cultului cre§tin. Toate
acestea nu s-au Ostrat In manuscrisele originale 0 nici mäcar
In còpii apropiate In timp, ci In manuscrise datind de la sfir-
§itul sec. al X-lea §i din secolul al XI-lea, iar altele chiar
de mai tirziu. Astfel, printre cele mai vechi manuscrise
slave glagolitice se numärä: Foile sau Missalul de la Kiev
i Vezi: I. Taylor, The Alphabet, II, Londra, 1883, p. 201-207;
I. V. Jagi6, Tharonmecicoe riiimmo, St. Pb., 1911; V. Kiparsky, 0 ripo-
wcxmico.ixemilf rnaromuw, in vol. Krimmen-r Oxpitgacii, Sofia, 1968, p. 91-97.

13

www.dacoromanica.ro
(sec. al X-lea), care reprezinta un fragment de traducere din
limba latina a unei liturghii (missa); Tetravanghelele de
la manastirile Zograf §i Sfinta Maria (Muntele Athos) ; Evan-
gheliarul lui Assemani sau de la Vatican; Psaltirea i Molit-
venicul de la Sinai, Codicele de predici Clozianus §i altele
(toate din sec. al XI-lea). Printre textele serse cu alfabet
chirilic, derivInd din traditia marilor cärturari 0 a ucenicilor
lor imediati, cele mai vechi sint Evangheliarul lui Saya, Co-
dicele de minee, legende §i predici de la Suprasl (Polonia),
A postolul de la Enina (Bulgaria) §i alte manuscrise fragmentare
din sec. al XI-lea.
Din fericire, vechimea scrierii chirilice este confirmata
de citeva inscriptii de la mijlocul §i din a doua jumatate a
secolulul al X-lea, datate sau cu elemente de datare, descope-
rite in Bulgaria, in Macedonia §i pe teritoriul tarii noastre,
ca dovada a patrunderii timpurii a noii culturi scrise in aceste
regiuni. Acestea sint Inscriptia dobrogeand de la_Mircea Vodd,
cea mai veche datata dintre toate cele cunoscute ping. acum
(a. 943) §i pastrata la Muzeul arheologic din Bucure0i1;
Inscriptia lui Mostici de la Preslav (databila intre anii 927
969), Inscriptia tarului Samuil din Macedonia (a. 993),
grupul de Inscriptii chirilice de la Mur fatlar (Dobrogea),
atribuite de cercetatori (prof. D. P. Bogdan 2 autorul aces-
tor rinduri) sfir0tului secolului al X-lea, §i altele.
Revenind la activitatea celor doi frati carturari, vom
reaminti ca, pentru autoritatea §i a capata confir-
marea actiunii intreprinse, ei s-au indreptat, impreuna cu
ucenicii lor, dupa o §edere in Moravia de aproape patru ani,
spre Roma, unde fusesera chemati de papa Nicolae I, ca
urmare a interventiilor clerului german. In drum, trecind
prin Pannonia de apus, ei se opresc pentru putin timp la cneazul
sloven Katel, care-i prime§te cu multa cinste, dindu-le la
invatatura cincizeci de ucenici. In continuare, Constantin
Metodie trec prin Venetia, unde, in cadrul unei dispute
cu teologii locali, Constantin Filozoful apara dreptul slavilor,

D. P. Bogdan, ,11o6pymicancicag Hammer. 943r., in Rornanoslavica, I,

1958, p. 88-104; Istoria Ronniniei, vol. II, Bucuresti, Ed. Acad., 1962,
p. 38.
2 Vezi: Damian P. Bogdan, Grafitele de la Basarabi, In Analele Uni-
versildfii Bucure,sti, Seria St. sociale, Istorie, IX, 1960, nr. 16, p. 31-41.

14

www.dacoromanica.ro
ca §i al tuturor popoarelor, de a avea o culturd In limba
proprie. Meritä sä reproducem, In citeva cuvinte, argumenta-
rea lui, &OA, bazindu-se pe bunul simt, pe date istorice §i
pe texte ecleziastice chiar, aceasta va fi reluata peste citeva
secole de carturarii romani, In frunte cu Coresi, care au tradus
din slavona in romând cartile de cult, punind temelia culturii
In limba nationala. Folosim aici o veche traducere roma-
fleas* prescurtata, tiparita in anul 1813: Ina sfintii inva-
Vdtori slavene§ti au raspuns unora ca acelora: Intocmai
Dumnezeu ploaa preste toti qi rasare lumina soarelui. Si
graia§te §i David : «Toata suflarea sà laude pre Domnull (...)»
De vreme ce au venit Domnul ca sa mintuiasca pre toate nea-
murile, deci toate neamurile cu ale sale glasuri sa slavoslo-
veasca (sa laude n.n.) pre Domnul ."1
Ajun§i la Roma, la sfir§itul anului 867, cei doi frati §i
ucenicii lor sint primiti de noul papa', Adrian II, care,
dupd un timp, recunoa§te in mod oficial liturghia slava §i
dreptul slavilor din Moravia §i Pannonia de a avea episcop
§i preotii lor. Dar conducatorul acestei misiuni, Constantin
Filozoful, obosit §i bolnav, moare aici la Roma, fiind in
virsta de 42 de ani, la 14 februarie 869, dupa' ce cu putin
timp inainte 1§i luase schima monahala §i numele de Chiril.
El lasa fratelui &Au mai mare misiunea de a continua opera
inceputa: frate, am tras amindoi la aceea§i brazda,
iar eu acum cad pe ogor, sflr§indu-si zilele. tiu ca. tu iube§ti
mult muntele (Olimp, In Asia Mica, unde Metodie se aflase
In manastire n.n.), dar pentru el nu lasa invatdtura noastra,
caci prin ea mai multa mintuire vei avea." 2
Aceasta actiune indrazneata, care trecea peste canoanele
existente ale Europei medievale, avea sd intimpine in conti-
nuare mari greutdti. La insistenOle lui Kiftel, Metodie §i uce-
nicii sal capata invoirea sa-§i continue activitatea in Pannonia,
el insu§i fiind sfintit In anul 870. Aceasta a atras adversitatea
clerului german, care reu§e§te sa-1 faca prizonier §i sa.-1 in-
temniteze In Bavaria, timp de doi ani §i jumatate. Eliberat
In anul 873, la porunca papei loan VIII, Metodie se indreapta
spre Moravia, unde urma§ul lui Rostislav, Svatopluk, I§i
schimbase a doua oara orientarea politica, Oda atunci favo-

Viefile Sfinfilor din luna /id mai, NI&Tastirea Neamtului, 1813, f. 117b.
2Viaa lui Metodie, ed. cit., cap. VII, p. 109.

15

www.dacoromanica.ro
rabila germanilor, §i era acum interesat In Intärirea indepen-
deatei politice §i culturale a tarii sale. Metodie devine arhiepis-
cop al Mari Moravii, cu resedinta la Velehrad, 0 desfä§oara
timp de mai multi ani o intensà activitate religioasa §i
culturala. In anul 881 merge pentru scurt timp la Constan-
tinopol, unde este bine primit de Imparat §i patriarh, dar,
reintors In Moravia, este nevoit sa lupte din nou impotriva
episcopilor germani §i a lui Svatopluk lnsu§i. Dupa moartea
sa, la 6 aprilie 885, ucenicii sai au fost alungati din Mo-
ravia, iar Gorazd, ce fusese lasat drept urma§, ucis. Climent,
Naum §i Anghelarie 1§i gäsesc adapost in Bulgaria cneazului
Boris-Mihail, care adoptase In mod oficial cre§tinismul In
anul 865. Attii au ajuns In Croatia, iar unii chiar In Dacia",
dupa cum spune legenda consemnata In Cea de-a doua viatù a
lui Naum, scrisa dupg prima jurnatate a sec. al X-lea 1.
Cit prive§te scrierile originale ramase de la cei doi
frati misionan, In special de la Constantin-Chril, disparitia
manuscriselor originale face ca ele sä nu fi fost identificate
In Intregime cu toata siguranta, de§i còpii mai noi, cuprin-
zind diverse texte, 11 indica drept autor pe el (dar numele
de Constantin a fost purtat curind dupd aceea de Constan-
tin Preslavski, unul din ucenicii celor doi frati, iar mai
tfrziu, In sec. al XIV-lea al XV-lea, de Constantin Kos-
tenetki, ceea ce a putut provoca confuzii la cop4tii ulte-
riori). Cu toate acestea, citeva identificari sInt sigure sau
aproape sigure. Astfel, In undo manuscrise slavone tIrzii,
s-a pastrat un Cuvint la aducerea moaytelor preasliivitului
Clement (fost papa al Romei), descoperite" de -Constantin-
Chiril §i Metodie la Cherson §i aduse de ei apoi la Roma.
Autenticitatea acestei serien, redactata de Chiril In greaca
§i. tradusä apoi de ucenici In slava veche, este confirmata
de scrisoarea lui Anastasie Bibliotecarul care Gauderich
de Velletri (curInd dui:a moartea dascalului slay), In care
Anastasie vorbe§te despre trei serien i ale acestuia (istoria
descoperirii moa§telor, cuvIntul de laudä §i un imn In
versuri) ce au fost contopite apoi In una singura, a§a cum
au pastrat-o manuscrisele slavone. Pe de altä parte, Viata
i De asemenea unii s-au rAsptridit prin Moesia, iar altii prin Dalmatia
§i Dacia, i au inmultit cuvintul lui Dumnezeu pretutindeni insutit." (Vezi
Iordan Ivanov, Ebnrapcni cTapFllui H3 MaKe,golign, ed. a II-a, Sofia, 1931,
p. 313.)

16

www.dacoromanica.ro
lui Constantin Filozoful cuprinde atit de multe detalii
relatari ale cuvintarilor i disputelor lui Constantin-Chiril,
incit se poate presupune ca la redactarea ei s-au folosit unele
texte scrise de el insusi, care se dovedise un mare orator §i
un pasionat aparator al cauzei careia i se dedicase. In acest
Bens, pot fi identificate disputele cu fostul patriarh iconoclast
loan VII Gramaticul (expusa in cap. V), cu sarazinii (cap.VI),
cu hazarii (cap. X) §i cuvintul de aparare a scrierii i culturii
slave la Venetia (cap. XVI), ce a inspirat, desigur, mai
tirziu pe Hrabr.
Lui Metodie Ii apartine, desigur, Canonul sfintului Dimitrie
din Salonic, pastrat in còpii din secolele al XI-leaal XII-lea,
despre care se face mentiune in Viata sa, fiind compus in ulti-
mii ani ai activitàii cu prilejul incheierii traducerii Bibliei,
dupa marturia acestei Vieti, exact la 26 octombrie, ziva de sax-
batorire a compatriotului i premergatorului lor. In mare ma-
sura, de asemenea, lui Metodie i se datorete Viatalui Constantin
Filozoful, izvoritä din necesitatea de a perpetua memoria
fratelui initiator al scrierii i culturii slave, opera' a carei
istoricitate este in afará de once indoialà, ca si cea scrisa
de ucenicii lor apropiati in memoria sa (Viata lui Metodie).
Aceste serien i originale i, probabil, altele, a caror paterni-
tate e discutata, vin sa se adauge activitatii de traducere
a cartilor de cult grecesti in limba slavá veche, activitate care
a pus nu numai bazele unei noi literaturi, ci i unei limbi
literare, ce in forme evoluate de-a lungul timpului
a avut un rol deosebit in Europa sudica i rasariteana in
decurs de mai multe secole.
Nu este locul sa prezentam aici evolutia ulterioara a culturii
slave in Bulgaria, apoi in Croatia, Serbia si Rusia, unde s-au
raspindit ucenicii celor doi mari frati carturari. Este suficient
sà spunem doar ca, in Bulgaria, epoca t arului Simeon (893
927) si cea imediat urmatoare sint considerate secolul de
aur al literaturii vechi slave sau vechi bulgare. De atunci,
probabil, i poate chiar din epoca chirilo-metodiand dateaza
raspindirea, la inceput sporadica, iar apoi mai intensa,
a scrierii slave si a literaturii bizantino-slave la nordul
Dunarii, pe teritoriul formatiilor prestatale romanesti §i,
ulterior, in statele feudale Tara Romaneasca, Moldova si
Transilvania. Devenita limba a cultului rasäritean, ortodox,
alaturi de greaca bizantina, dupa ce mai inainte se folosise
2 Contributii la istoria culturii i literaturii zombie vechi c. 129 17

www.dacoromanica.ro
pe teritoriul ìírii noastre latina (dovada termenii de cult
fundamentali de origine latina in limba romanä), slavona
a Indeplinit la noi functia pe care latina a avut-o in apusul
si In centrul Europei, /a popoarele ce adoptasera ritul apusean,
catolic Adoptarea ei ca limba a cultului si, mai larg, a cul-
turii serse nu se datoreste vreunei presiuni politice sau reli-
gioase cAci Patriarhia din Constantinopol, care a confirmat
in secolul al X IV-lea primii mitropoliti ai Tarii Romanesti
si Moldovei independente, putea impune limba greaca
ci vecinatatii cu tari/e slave, crearii unei traditii a limbii sla-
vone, consideratá acum ea insa'si sfinta", aläturi de latinä,
greaca si ebraicä. Aceasta limbá de cultura' n-a ajuns niciodata
sa fie insusità la noi de paturi largi ale populatdei, fiind doar
un apanaj al clerului si al cancelariilor domnesti, in care mai
ales ratiuni dictate de relatiile externe impurreau folosirea
unei limbi diplomatice Intelese de vecini si aceasta era
tocmai slavona, continuatoarea limbii lui Chiril si Met odie,
folosità si inteleasg. atit In Bulgaria, eft §i in Serbia, Cro-
atia, Rusia, Ucraina, Bielorusia, Polonia §i chiar intr-o
tara.' neslava' ca Lituania. (Cancelariile Ungariei si Transil-
vaniei foloseau de asemenea slavona in corespondenta cu
tarile slave si cu àrile noastre.)
Textele serse In limba slavonä la noi, còpii i originale,
ce ni s-au pastrat din secolul al XIII-lea pina' in al XVII-lea
(si chiar mai tirziu) sint destul de numeroase, reprezentind:
scrieri religioase juridice, istorice, beletristice, filologice
(aproape 800 de manuscrise ilavo-române se pastreaza numai
la Biblioteca Academiei, iar citeva sute, In alte biblioteci din
tard' si din sträinatate), apoi inscripii, corespondenta si acte
diplomatice externe, acte si scrisori interne (numärul docu-
mentelor slavo-romane se ridica la circa 7 000), insemnäri
pe manuscrise etc. Trebuie subliniat ca lnceputurile litera-
turii române vechi originale, care dateazá din epoca lui
Alexandru cel Bun si Mircea cel Bdtrin, sint tocmai in
aceastä limba de culturä' medievalä, in care s-au scris In
secolele al XV-lea si al XVI-lea opere ce constituie o
mindrie a trecutului nostru: Letopisetul de and s-a inceput
Tara Moldovei, redactat in cea mai mare parte in timpul
Vezi Gh. I. Moisescu, t. Lupa i Al. FilipaFu, Istoria bisericii
rontiine, vol. I, Bucurqti, 1957, p. 36 106.

18

www.dacoromanica.ro
lui stefan cel Mare, si variantele acestuia Letopisetul
de la Putna, in limba slavond, iar in transpuneri straine,
Cronicile moldo-germanä, moldo-rusä §i moldo-polonä; cronicile
inflorate artistic ale lui Macarie, Eftimie §i Azarie, care
acoperd aproape intreg secolul al XVI-lea moldav ; InväN-
turile lui Neagoe Basarab ccitre fiul sciu Theodosie, culme a
literaturii in limba slavona In intreg sudul si estul Europei ;
Letopisetul Tdrii Romilnefti din sec. al XVI-lea, pierdut in
forma originalà, slavong, dar p'ästrat in transpunerea roma-
neascA din Letopisetul Cantacuzinesc din sec. al XVII-lea, si
altele. Nu vom omite, cu acest prilej, a mentiona, nici rolul
jucat de tipografiile din prile Române, incepind cu anul
1508, in rAspindirea la noi i in Värile vecine a cartilor tipArite
In limba slavonä, al cAror numar pentru secolele al XVI-lea,
al XVII-lea i, partial, al XVIII-lea se ridicà la peste 100'.
Din bibliografia bogaa asupra culturii i literaturii romane vechi
In limba slavonA, mentionAm citeva lucari de sintezd loan Bogdan, Scrieri
alese, Cu un cuvint lnainte de Emil Petrovici, editie Ingrijità, studiu i note
de G. Mihàil, Bucuresti, 1968; Ilie B5sbulescu, Curen/ele literare la romeini
In perioada slavonismului cultural, Bucuresti, 1928; N. Cartojan, Istoria
literaturii romeine vechi, vol. I, Bucuresti, 1940; Tr. Ionescu-Niscov, Tradifia
chirilo-metodiand in istoria slavilor apuseni, Buc., 1941; t. Ciobanu, Istoria
literaturii române vechi, vol. I, Bucuresti, 1947; Gr. Nandris, The Beginnings
of slavonic culture in the Roumanian countries, In Slavonic Review, 63, 1946,
p. 160-171; D. P. Bogdan, Din paleografia slavo-romeinit i Diplomatica
slavo-romdnd, extrase din Documente privind istoria Romiiniei, Introducere,
vol. I i II, Bucuresti, Ed. Acad., 1956; P. Olteanu, Aux origines de la
culture slave dans la Trans ylvanie du Nord et le Maramuref, In Romano-
slavica I 1958, p. 169-197; E. Turdeanu, Les Principautés Roumaines et
les Slaves du Sud: Rapports littéraires el religieux (Sfid-Ost Institut Miin-
chen), 3Itinchen, 1959; Al. Piru, I stor ia literaturii romane. Perioada veche, ed.
a III-a, Bucuresti, E.D.P., 1970; P. P. Panaitescu, Xaparrepume Repna
cnamno-pymbniciwil nwrepaTyprA, In Romanoslavica, IX, 1963, p. 267-290 ;
Istoria literaturii romtine, vol. I, Bucuresti, 1964; ed. a II-a, 1970 (Capi-
tolul despre cultura si literatura romfin6. veche In limba slavora, sec.
al XV-lea al XVI-lea, este scris In cea mai mare parte de P. P. Panai-
tescu ; vezi compleUrile bibliografice In recenzia lui Dan Zamfirescu,
publicat5. in Luceafdrul, an. XIII, nr. 26 (426), 27 iunie 1970, p. 1,7, si
nr. 27 (427), 4 iulie 1970, p. 7; P.P. Panaitescu, inceputurile fi biru-
infa scrisului in limba romeind, Bucuresti, Ed. Academiei, 1965;
Dan Zamfirescu, Studii articole de literaturd romanit veche, Bucuresti,
1967; P. P. Panaitescu, Introducere la istoria culturii romdnefti, Bucu-
resti, 1969; Literatura romeind veche (1402-1647), vol. III, Introdu-
cere, editie Ingrijità si note de G. Mihli.15, s't Dan Zamfirescu, Bucuresti,
Lyceum", 1969; George Ivascu, Istoria literaturii romeine, vol. I, Bucuresti,
Ed. Stiintifick 1969.

19

www.dacoromanica.ro
 Färd indoialk toate acestea sint bine cunoscute, dar le-am
amintit aici pentru a sublinia CA, in virtutea unor conditii
istorice §i culturale specifice, Tdrile Rom'ane au participat
§i ele la dezvoltarea traditiei chirilo-metodiene. Mai mult,
fondurile de manuscrise §i tipArituri vechi slavo-romane
romane§ti ne-au päistrat numeroase mArturii ale faptului
cA scrierile consacrate vietii i activitätii lui Constantin-Chiril
§i ale fratelui sAu Metodie s-au bucurat de o aspindire apre-
ciabilä printre vechii carturari romfini, In cdpii ce ocup1
un loo Insemnat in traditia culturii slavone.
Unele din còpiile romAne§ti ale acestor scrieri smnt cunos-
cute In literatura §tiintifica mai de mult §i au fost publicate,
altele sint mai putin cunoscute sau au fost semnalate abia
In ultimul timp ; in sfir§it, altele au rämas necunoscute pinä
acum cercetätorilor. Niciodata Insä ele n-au constituit obiec-
tul unei prezentari de ansamblu, pentru a se vedea contri-
butia vechilor càrturari romttni la pdstrarea i raspindirea
scrierilor consacrate vietii i activiatii celor doi frati cart urari,
la perpetuarea memoriei lor In rindurile cititorilor din tdrile
sud-estului i räsaritului european.
Din informatiile de care dispunem astazi, rezulth" a in
Prile Române au fost copiate §i au circulat patru variante
ale Vigii lui Constantin-Chiril Filozofulcea completk cea
scurtk sinaxarul sau prologul §i o pomenire" , crono-
grafii bizantino-slave cuprinzind §tiri despre Chiril, tratatul
Despre litere al cglugàrului Hrabr §i alte serien i similare.
ha' care sint aceste scrieri, manuscrisele i tipäriturile
romane§ti (sau p6strate In Ora noastra) in care se gAsesc ele:
1. V iata lui Constantin Filozoful (varianta completd).
Pina astAzi au fost identificate 59 de còpii ale acesteiinsemnate
scrieri despre viata lui Constantin-Chiril, compusà curind
dupà moartea lui (a.869), probabil de unul din ucenicii säi,

1 Dup5. M. G. Poprujenko si St. Romanscki (Bu6ntiorpacbcni [me-

t...next Ha C.TlaBAHCICHTe ICHIDHHCICH H3TOIHHILH 3a XCHHOTH H ,rteirmocrTa
Kupmna a Mero54a, Sofia, 1935), o noul list5, a tuturor acestor scrieri
dupl copiile cunoscute pin5, in ultima vreme a dat B. St. Anghelov,
In CHaBAHCKH 113130pH 3a Kilpan H Meroaati Caspacama Ba6smoreica
<<Bacan Konapos» LIClipma H I43Becraa 3a 1955 T.", Sofia, 1958,
p. 179-215).

20

www.dacoromanica.ro
printre care cercetatorii indica In primul rind pe Climent
sub directa supraveghere a lui Metodie. Aceste cdpii se reparti-
zeazd de-a lungul a cinci secole, din al XV-lea pInd In al
XIX-lea 2. Editatä de mai multe ori dupa diverse manuscrise
dintre cele mai vechi, uneori In forma reconstituitd, aceasta
scriere continua' i astazi sa stea In atentia filologilor-editori
ai textelor chirilo-metodiene 3.
Printre cele mai vechi si mai importante cepii din sec.
al XV-lea (cinci còpii) si al XVI-lea (trei còpii) 4, una se Ad
In manuscrisul slay nr. 1.35 al l3ibliotecii Academiei Republicii
Socialiste Romania manuscris provenit (In 1900)
de la manastirea Neamt, (unde avea nr. 33) 5. Manuscrisul
(hirtie, 430 f.) este un sbornic miscellaneu, format din sase
pa*, provenite din secolele al XV-lea, al XVI-lea si al
Vezi, acum In urma: K. Mecev, KIM npoca 3a asropersoro Ha
npocipaHHare NalTHA Ha KripHa a MeTOBH11. in ,,143BeCTIOI Ha 14HCTary-
Ta 3a nwreparypa" (BAH), xH. XVI. Sofia, 1965, p. 105-124; E. Gheor-
ghiev, CBcrosume Ha Harniara tipo6nemarrixa 01:0110 nwiHoeTra Ha
KniimeHT Oxplincim, In vol. KimmeHT OxpHnocH, Sofia, 1968, p. 50-61.
2 Vezi B. St. Anghelov; CIIBBAHCKH H3B0pH..., p. 181-185; liCTOpHa Ha
61,nrapcxara nwreparypa, r, Sofia, 1962, p.31-76 (bibliografia la p. 427-428);
Iv. Duicev, KbM mincyHauvro Ha ripocTpaimire NCHTHA Ha Kuplina a Me-
TOM151, in XHRABB H CTO roronin CJIBBAHCICH THICMeHOCT. 863-1963. C6op-
/MK B necT Ha Killian H MeToniat, Sofia, 1963, p. 93.
3 Cf. principalele editii din sec. al XX-lea: F. Pastniek, Dejiny slo-
vanskych apogtolt1 Cyrilla a Methoda, s rozborem a otiskem hlavnich pramenft,
Praga, 1902; A. Teodorov-Balan, KripHil a MCTOBH, III, Sofia, 1920 1934,
P. Lavrov, Kripitno Ta MeT0aiitn JUBH1,0-C.TI0BBHCbK0My nHcbmeacmi
Kiev, 1928; Idem, MarepHanw no HcropHii BO3HHICHOBeHag HpesHegraeit
cnawmcxoit inicismeHHocTH, Leningrad, 1930; T. Lehr-Splawifiski, 2ywoly
Konstantyna i liletodego (obszerne), Poznafi, 1959; Fr. Grivec-Fr. Tom5i6,
Constantinus et Methodius Thessalonicenses. Fontes (Radovi Staroslaven-
skog Instituta", knjiga 4), Zagreb, 1960; Sancti Cyrillus et Methodius.
Fija et opera, Praga, 1963; A. Vaillant, Textes vieux-slaves, III, Paris, 1968.
4 Vezi P. Dinekov, K. Kuev, D. Petkanova, XpwromaTHH no cra-
po-6snrapexa nureparypa, ed. a II-a, Sofia, 1961, p. 104.
Vezi descrierea la: A. I. Iatimirski, Cnassaicime a pyccxne pyxo-
mica pymtraciatx 6H6nHoTex (C6opmax OPAC, t. 79),St. Pb., 1905, nr. 66
(33), p. 704-715; P. P. Panaitescu, Manuscrisele slave din Biblioteca Aca-
demiei R.P.R., vol. I, Bucure§ti, 1959, p. 163-168; B. Anghelov, Cnamiciat
H3sopH..., p. 183 (nr. 31). Nu am putut identifica Insa o copie din sec. al
XIX-lea dup5. un manuscris din sec. al XVII-lea a acestei scrieri, citata de
B. Anghelov la p. 185 (nr. 54) dupa op. cit. a lui Iatimirski, p. 743 (la aceasta
pagina se afla, In realitate, o all& scriere, i nici indicele nu trimite la vreo
copie de acest fel ; probabil, ea este mentionata intr-o alta lucrare a lui Iati-
mirski).

21

www.dacoromanica.ro
 XVII-lea; dintre a-estea, partea a doua (ff. 125a-153a)
cuprinde Viala lui Constantin Filozoful (varianta completä),
scrisd In sec. al XVI-lea, In redactia sirbd 1
Reproducem mai jos, pentru exemplificare, citeva frag-
mente din diverse capitole2;
114(c)u,4 zise(p), ,1,13
114METK H NCHTTE CkHEH4r0 SLIHTEAM 1-1411111P0 KOH[C]TtHITHH6 4
4sie4oco4s4, npkgaro H4CT4KHHIS4 CAOIKEFICKOV HAWKS.

KA( C )1111 Wit 5.

1. Hi: MA(C)THIth H ligApk OHCHA4E HOK4JHTE 434KCICO, Ad SEJWE
ACH CH(C)EHH RILIAH H 1343S(M) FECTHHH61H FlpHWAH-111 KOWET
clotpevrie rptumptor, Uk Houma* H HCHKOTS, ALIJE H HAMM 1113H-
401KHTII 114 snogor Nh HE OCTMCAME(T) 1134.1 pom w(T)nacTle
OCAtIAMEHTE(M) H 1111 C116443Hlt HEAPTIOSHHHH$ HPYHTH H HOrkl6HSTH,
Ilk Ha IC4MHC(A)0 ittld H HPt441114 HE nptcT4e(T) snr(A)Th Tgopt
ad(m) Amoro, taico HCE436134 A4HCE H AO HrHa, nwrpteppe lICE nplagtE
H WH H 00 Tkp np(o)p(o)sise H 7 AO CHW gl(C)AH H iHNHHK61,
EIPMEAHIUMH MOVHSH H 01r4HTEAH, HARHOE H(C) W(T) 41110rOMAkKHd-
ro werera cero [...] (f. 125 a, r. 1-18).

A. I. Iatimirski dA pentru tot sbornicul sec. al XV-leaal XVI-lea ;

Panaitescu dà pentru aceastA parte sec. al XVI-lea (p. 153; la p. 168,
greseall de tipar: sec. al XVIII-lea, In loc de al XVI-lea). Locul scrierii
nu se cunoaste. Partea I insl a fost scris5. In redactia sirbA de cAlugarul
Antonie, In 1624, la mArastirea Sf. Pavel de la Muntele Athos. Iati-
mirski a reprodus douS, mici fragmente din Vial a lui Constantin Filozofztl
In Cnanaticxne u pyccicne pytcortnat ..., p. 705-706; Mamma Texan.' 11
3amenui no crapininoil CJIMODICKOR 11 pyccicoil nwreparype. XXI XL, St.
Pb., 1902 (extras din HOPAC, V, 1900), p. 105, nota 2.
2 Textul este foarte apropiat de cel reprodus de Fr. Grivec si Fr.

Tomgi6 (op. cit., p. 95-143) dup11, manuscrisul de la Hilandar din sec.

al XVII-lea (Hil.). IndicAm in note variantele pe care le prezinti acesta,
iar in unele cazuri vorn semnala si coincidentele sau diferentele fat& de
alte manuscrise, dupi editia celor doi autori si a lui T. Lehr-Sp/awifiski.
AdoptAin impArtirea ps capitole stabilitA de editorii moderni. Aici
in continuare, in transcrierea textelor coborlm In rind literele supra-
scrise, Intre paranteze rotunde, dar nu Intregim prescurtArile care sint
usor de Inteles, renuntAm la semnele diacritice (de cele mai multe ori
fArA valoare) si adoptAm punctuatia modernA.
3 Indicarea lunii i zilei lipseste in Hil. (La Lehr-Sp/. existA).
4 KONCTelerliN4 (Lehr-Sp/. KONCTaNTlilia).
5 EWOCAOBH (Lelu--Spt -- oTiou).
OKAIINC,Dot (Lehr-Sp/ KAWKAE).
7 4.

22

www.dacoromanica.ro
 II. Eli Gortorucu,t rpeAt ct norm, WkKW 1, Aospopo(A)hh H
soreTh, nisunf(m) ihah, nptAplosf Calk Aparepcshuf 2 [sic no(A)
cTpeTfiromh. fit ma gArostpuh, cvpainsf &CI 31111011t4H Cal HCflAblik,
14110>KE infor(A)a 1w Ah. Xlighl C'h noAptOsTE(m) C11011(41) H poAn
wTpogf(T), w(T) nn(K),se Stint MAdAtHUITH CE(A)MLI, KOCTAN,
THHh 4SH4OCNISh, HACTAKHHKII H OytINTEAlt 114111h [ I (f. 125b,
r. 7-15).
IV. er(A)a DICE IIPTHAE ICK 11iirP4(4)r, alLAdIlle fro 0rtafTEAH(4),
Ad CE 01C4HTk. H 611,, TON M(C)UM HAKHKEL epdetIATHKTIO H flpOLIAA CE
If Pk OrtIENTA. H 11401r1H IKE cf C.10,iffp8 H rftvAinTpTh O 111164 H or
cIPOTt Ardgfiu,t [sic!] 3 H 6CtMIL *HAOCO4SHHCKIg(M) ortisnif(m), K'h
CHM ME H PHTOPHKIII H 4pH511,4111THKTH H ACTpONOMTH H MUCHKH(H)
BC*Mh flpOlITH(M) EAAHHCIMI(íi4) rs,a0mheTgo(m). TAKom(A)g
4KIII4E gCd, laK0(26) 661 EAHHO W(T) Mi() HAKIIIKHSTH [ .
(f. 127b, r.10-19).
XIV. RE(C)411115 )10 CE 0 Wit 4SHAO(C)4S8 IldK111 ApSr ptgh
npncnt H Tp8Ah HE MialiTH flplah111(X). PACTHCAdg CO, 11/10p4lICKIs1
KHESh, Brò-mh OVCTHMIx, C'hgtTh C'hTgOpH CK KNISH CIKOHMH MO-
p4gM2HH H 110CA4 K 010 MK-4.1AS, rìiu: 4104f(M) 110r4HCTIl4 CE
W(T)6p10111H(41) H no xP(C)TY4HCKkl CE 341:0116 4411011111111(m), Or4H-
TE4la HE 1141,1Mh1 TAKOltdr0 4, ME KH IlhJ Eh CRON If3KIKK FICTOVIO
stpS rp(C)TTAHCKSIO CKdaddh, 44 CE gh1011 H HIlkl CTNI1161 span',
110(A)6HAH NdMk. TO flOCAN NW, 114(4)60, 14060E1d H OrtIHTIAla Td-
Koaaro 4, W(T) HAC KO Nd gel CTpdHla Aosph 3dKOH6 HCKOAHTk. Gla-
apdg IKE C'h6Oplt 14T1Ix H IlpH3g4 KOCTMITHIIA 4S1440(C)4S4, H ClagOpH
C4L11114TH ptom cTio. H Tf TP8ANd coma, 4SH4OCO2ISE,
Hlt 110Tptgd H(C) Tigt TAMO NTH; CTIO CO pttik HE MOMITk I 11116
FINKTO HalpdgHTH IaKO(K) Thl. 6r)(T)litlIld 4SHAO(C)4Sh: H Tp8-
Auk Chi H 604111k TkAO(M) Cis pdAOCTTIO HAS TdMO, aWE HMAIOTh
601jK6h1 Ph F1361KIN C6OH. r4No IJk K'h HNMS: AtAh MOH H
W(T)71-,h MOH H HMITH MHOSTH HCKAKIlle Toro, ntcor(T) osptAn, TO
43k mor8 TO OgptCTH? 114140(C)* ME OH: TO KTO MONCI(T)
HA 604$ 61CtA5 NHCATH H OpETIMCK0 HMI Clgt osptcTn? Cy3(T)-
stole fAn8 R41CbJ I4k H C'h liapAolo H ormo(m)5 cson(m): AWE

1 wren (Lehr-SpL: Ferrol., var. irkrkai).

2 Lehr-Spl.: Aoxrapscxwa.
3 AT& Hair (in alte msse: Ansinexceat, reconstr. AH4AER11H41).
4 TARIM.
5 La fel (Lehr-Spf: Greene.).

23

www.dacoromanica.ro
ThI KOWEWH, TO MOMITh TEKt El pm'', HHCI H AAITK KCt(M)
HpOCEWH(iti) gicSmirkiffa H W(T)aphSAITII TnkKOVWH(M).
Ill6(4) IKE 4sH400O215k, no nphsoms OW1144/0, HA 4471-TK8 Cl HAAO)KH
HOCHtWHHKIJ. B.11 csopt ;se cel em(8) fi tau, no-,
cauta CKOH(C) pA66, H A6TICAO?KH IHICAUHA H HAtIETh K1Ct48
HHCATH ev(r)ncsov : Hcoprksa 2 6* CAOKO, H CAOKO st O E4, H
Et CAOHO H npotne [ .. ] (f. 145 b, r. 9-25, f. 146 a,
r. 1-18).
AOWII(A)WOlf »CE LBS i1/10paKhl Vi& WAHK010 46CTTIO
npTeTk ero PACTHCAAKk H OrIEHHK61 ClaSpARk H GlaAA(C) H OrLIHTH
CKOPt IKE KIICh 4KM/U tniAh flpTHM6 11,1)r4H l OrTpliNHH,H H
4ACOK.V(41) H KESUITH H 04KE(4)0M4H H TAHHtH caacst. H w(T)spk-
SOWE CE [no] rip(o)ptikocoms CAOKECE OVWECil ritSxklW H OVCA621/141111
KHHHCH44 MIMA H H3111K rack" ski(c) rovrneeski(e) [...] (f. 146b,
r.18-25, f. 147a, r. 1).
[...] Pope &Km), KHHrOLITE H ZISApHCIII Hfl0KpHTH (Anu,e-
mtpn )3 [...] (f. 149 a, r. 10-11).
XVIII. [...] H TAKO HOLIH O l'ir, Chi AtTO(A1),
A1(C)U,4 tistspSepTa .-A- HHAHKTA KTOPH W(T) C`11S4411T44 meto .R.
Thectkint H TpHCTA H At(r) 5. H HOKEnt AH(C)AHKII KetAik
rpkKON111, WKE 6tX13 k PHAlt, TAKOMAE H PHAAAMHO(AA) crk ClitWA-
MH Cidllh(A)WHAM CE litTH HA(A) Mi" H Cl&TKOpHWE 6 nposom(4)e-
HTE emS, laKOMI DAME C'KTKOpHAH M'OMS nanE. 6(1K) H rkTsopte-
we [...] (f.152a, r.21-25, f.152b, r.1-3).
H TAKO Cla pAKOK, Irki10HCHWE H erk rposk o AlcieSio
c.rpme$ OATApd Kla 11,PIKH c7rro 1{mtmenT4 HAI,KE HALIEWA esTe
moro 4104IC4 EiIKATH, laNCE WiAtZWE PHAintaHE ROME CE HpHAONCH[WE]7
CT,IH tro H LH1CTH, H 11411HC4WE HKOHIS EVO HA(A) rposomk H HAIIEWE
CIATHTH HA(A) IfiltH AIlk H HOWk, KKAAEWE lii, Hp0Cndli4talOWAPO

In mss. gresea1á a copistului: re.

2 Lehr-Sp/. : HCK01411.
3 AHLEMipH e scris deasupra Cu altä cernealk ulterior; Hil.: IMORPHTH
(In unele msse: nau(mtpH).
4 TICApH (Lehr-SO: C*61110p1H1,121).
5 In Hil. lipseste, de asemenea (=7), care existà in alte manuscri-
se. Data exacta este .xxrca. (6377-5508 -= 869).
6 La fel (Lehr.SO: cwrsopirre).
7 Aici si mai sus (r.13), completat dup. alte msse.

24

www.dacoromanica.ro
Ti1K01, HNSI frO CAMITh. T0AI8 o H(C) CAMA H 4hCTh Uf
flM(1)11. (f. 153a, r. 2-10)2.
1Ìn mss. gre0t: TOKO.
2 Darn aici i In continuare traducerea titlurilor i fragmentelor repro-
duse In cuprinsul articolului ; In unele cazuri, folosim parantezele drepte,
pentru a explica traducerea sau a completa unele informatii. in particular,
orientIndu-ne dup5. traducerea In polona i notele lui T. Lehr-Splawifiski,
care identifica pasaj ele din Biblie In editia citata, vom da pasaj ele respective
dupa traducerea romaneasc5. a Bibliei, datorata lui Gala Galaction i Vasile
Radu, Bucure0i, 1938.
Luna februarie, 14
Pomenirea F viaja fericitului invelfdlorului nostric Constantin Filozoful,
primul (lasca al neamului slav.
Binecuanteazd, p'drinte!
Dumnezeu cel milostiv i darnic, Weptind pocairea oameniior,
pentru ca toti sa. se mintuiasca i sa vie la cuno0inta adevarului (I. Tim.
2, 4) caci nu vrea moartea pacatosului, ci O. se pocalasca i sA fie viu,
cu atit mai mult daca se afla In rautate , nu lasa neamul omenesc sa cada
din pricina slabiciunii, sa ajunga in ispita i sa piara, ci in fiecare ceas §i
vreme nu Inceteaza sA ne faca. bine in multe, atit mai inainte, cit §i pina
acum, Intii prin patriarhi i parinti, apoi prin proroci, iar dupa aceqtia prin
apostoli §.1 mucenici, barbati drepti §.1 invatatori, alegindu-i din multi-
mea lumii acesteia [...].
in cetatea Salonicului era un barbat de neam bun §i bogat, cu
numele Leon, ce avea slujba de drungarios [ajutor], pe ling5. strateg [coman-
dantul militar]. $i era dreptcredincios, tinind pe deplin toate poruncile
lui Dumnezeu, ca odinioara by. Traind cu sotia sa, a nascut vapte fii, iar
dintre ei cel mai mic, al §aptelea, a fost Constantin Filozoful, dascalul
invatatorul nostru [...].
IV. bar cind a venit la Tarig,rad, 1-au dat dascalilor, ca sa invete. Si
deprinzind in trei luni gramatica, a trecut la alte §tiinte. $i a invatat pe
Homer §i geometria la Leon [Matematicul], iar la Fotie [patriarhul], dialec-
tica i toate §tiintele filozofice ; pe deasupra, retorica i aritmetica, astro-
nomia i muzica, §.1 toate celelalte iscusinte eline§ti. $i pe toate aceste
a.5a le-a Invatat, de parca ar fi invatat numai una din ele [...].
XIV. Veselindu-se filozoful intru Domnul, iar5.0 a venit o alta sarcina
munc . nu mai mica decit cele dinainte. Caci Rostislav, cneazul Moraviei,
Indemnat de Dumnezeu, a facut sfat cu cnezii sAi§i cu moravanii §i a trimis
la imparatul Mihail [al 111-lea o solie], spunInd Pentru oamenii no§tri, care
s-au lepadat de credinta pagina §.1 se tin de legea cre§tineasca, nu avem un
astf el de invatator care s5. ne propovaduiasca credinta adevarata crWi-
neascà in limba noastra, pentru ca. i alte taxi, vazind aceasta, sa. se asemene
nona. tqadar, trimite-ne, stapine, un astfel de episcop i dascal, cáci de
la voi porne§te in toate partile legea cea buna.
Adunind sfatul, Imparatul a chemat pe Constantin Filozoful i 1-a
pus O. asculte cuvintele acestea [ale solilor]. 5i-i zise: aStiu cA ai ostenit,
filozofule, dar e nevoie sA mergi acolo ; caci aceasta sarcina nimeni n-o poate
indeplini ca tine a.

25

www.dacoromanica.ro
 2. Via(a lui Chiril Filozoful (varianta scartd). Redactat
In Bulgaria, pe baza variantei complete, probabil In
sec. al XIII-lea 1, acest tert s-a pastrat In mai multe manu-
scrise 2, dintre care trei de provenienta rom'aneased:
a) Manuscrisul slav nr. 164 al B.A.R. (ff.221 b 224 b),
adus In 1900 de la manastirea Neamt (unde avea nr. 106),
Rilspunse filozoful: «Cu toate cd sint ostenit si bolnav cu trupul, voi
merge bucuros acolo, daca au slove in limba lor *.
Si zise impAratul aire el: *Bunicul meu si tatál meu si multi altii, ce
au cdutat aceste [slove], nu le-au gAsit; cum darA pot eu sl le &ese ? *
lar filozoful zise: *Cine oare poate scrie cuvintul pe ara si sA-si capete
nume eretic ? *
Si-i rAspunse iarAsi impAratul, impreunA cu Bardas, unchiul sAu :
«Daca tu vrei, acestea # le poate da Dumnezeu, ce dA tuturor celor care
cer Mi% sà se indoiascl s'i deschide celor ce bat * [Luca 11,9].
Mergind filozoful, dupl obiceiul mai vechi, se aseza la rugAciune, im-
preura cu ajutoarele sale. Si In curind i se arAtA Dumnezeu, auzind rugAciunea
robilor sAi ; si indatA [Constantin] alcAtui slovele o incepu sá scrie cuvintele
evangheliei : *La Inceput a fost cuvintul, s'i cuvintul era la Dumnezeu, si
Dumnezeu era cuvintul * [loan 1, 1] o celelalte [...]
Ajungind el In Moravia, Rostislav 1-a primit cu mare cinste si,
adunind ucenici, i-a dat sl-i invete. in curind, dupá ce tAlmAci intreaga rin-
duialA bisericeascA [principalele cArti liturgice], i-a invAtat utrenia o ceasurile,
vecernia si pavecernita [slujba de noapte] si sfinta slujbA. Si s-au deschis,
chip& cuvintele prorocului [Isaia, 35, 5; 32, 4], urechile surzilor s'i au auzit
cuvintele Scripturii, lar bimba gingavilor s-a deslusit [...]
[...] Vai, vou6, cárturari si farisei fátamici [...]
XVIII. [...] Si astfel a rAposat intru Domnul, fiind in virstA. de 42. de ani,
In luna februarie 14, indictul al doilea, de la facerea lumii 6 mii si trei sute
si 70 [6370, de fapt 6377-5508 -.= 869]. Si porunci apostolicul [Papa] tuturor
grecilor care erau la Roma, precum si romanilor ca, venind cu luminAri,
sá chite asupra lui s'i i-au fAcut prohod, cum i-ar fi fAcut Papei lnsusi. Si
asa au fAcut [...].
[...] $i astfel 1-au asezat cu rada In mormint, de partea dreaptá a alta-
rului, in biserica sfintului Clement. lar acolo au inceput sá se facá multe
minuni, pe care, vAzindu-le romanii, mai mult au dat cinstire sfintiei sale si
au zugrAvit icoana lui deasupra mormintului s'i au Inceput sl ard5.1uminári
deasupra lui ziva s'i noaptea, Iludind pe Dumnezeu, care slAveste astfel
pe cei ce-1 proslAvesc. CA a lui este slava si cinstea In toti vecii. Amin."
1 A. Teodorov-Balan, Kiipim N Merom, II, p. 118.
2 Vezi B. St. Anghelov, 113 =para 61.Tirapcxa, pycxa H cpB6cxa
.narepaTypa, Sofia, 1958, P. 31-37; P. Dinekov s.a., xpacTomarm0...,
p. 106.

26

www.dacoromanica.ro
copiat in redactia medio-bulgarä de renumitul caligraf Gavriil
monahul, de la aceeasi mänästire, care 1-a terminat la 23 sep-
tembrie 1439 1
Aceastä. copie, cea mai veche datatei dintre toate
cite s-au pästrat, a fost publicatä in 1958 de B. St.
Anghelov 2, care Insä a omis sfirsitul, neavind fotografia
ultimei pagini a textului 3. De aceea, reproducem
aici numai aceastä parte a scrierii, care are titlul
2KHT E H 7KHSIJk flpli(A)SH4r0 wa HellIltr0 IIST40Cw

Insemnarea de la f. 350 a: nt(T) nt(c)u,a ce(n). cupkina

Li anul 6947 [1439], luna septembrie 23, a ispravit
l'apiii(n) cTIt eviw(p)HH(H).
Gavriil acest sbornic." Primul autor al catalogului manuscriselor slave de
la manastirea Neamt, episcopul Melchisedec, a indicat gresit data ma-
nuscrisului: 6946 [1437] sept. 23" (Catalog de crirlile sirbesti ,si rusesti
manuscrise vechi ce se afléi in biblioteca sintei mandstiri Neamtului..., in Re-
vista pentru istorie, arheologie si filologie, an. II, vol. III, 1884, p. 143; in
afar& de citirea gresita a ultimei litere, Melchisedec a scazut 5509 ani, soco-
tind càsi In Moldova anul incepea pe atunci la 1 sept. ; In realitate Insa, el
incepea la 1 ianuarie, deci trebuie ca din cifra 6947 sa scadern normal
5508 ani). De la Melchisedec data a fost preluata de Iatimirski, care n-a
vazut manuscrisul (CnaamicitHe w pyccnie pyxorificH..., p. 796), iar de
la acesta, de B. St. Anghelov (F13 crapara... nareparypa, p. 37). In schimb,
P. P. Panaitescu (Manuscrisele slave..., I, p. 247) (IA corect data 6947 [1439].
Sbornicul a fost semnalat, de asemenea, de E. Kaluiniacki, C6opinum
Hstmeuxoro motiacTmps No.No.20 w 106, In C6opinot HOPAC, t. 83,
1907, p.47; cf.B. Anghelov, C11313AHCKH inaopit..., p. 187 (nr. 13). Despre
Gavriil monahul, vezi E. Turdeanu, Les Wires slaves en Moldavie :
le moine Gabriel du monastére de Neamiu (1424-1449), extras din Revue
des études slaves, t. XXVII ( Mélanges André Mason), 1951, p. 267-278
(exemplar Cu data 1449 corectatá de autor, in loe de 1447, In Biblioteca
Asociatiei Slavistilor din R. S. Romania, nr. 3646) ; despre mss. In
discutie, p. 275 (datat 1438, probabil din calla cá autorul a scazut,
din 6947, 5509 ani: or, pin& In 1580, In Moldova anul se socotea de la
1 ianuarie, nu de la 1 septembrie; vezi D. P. Bogdan, Diplomatica
slavo-romand, in Documente privind istoria Roma' niei. Introducere, vol. II,
Bucuresti, Ed. Academiei, 1956, p. 119). Vezi, de asemenea, Ion Radu
Mircea, Ccrntribution à la vie et l'oeuvre de Gavriil Uric, extras din RÉSEE,
t. VI, 1968, nr. 4, p. 573-594 (In particular, p. 591).
2 143 crapara... mireparypa, p. 38-44 (cu o introducere, p. 36-37).
3 Cf. op. cit., p.44, nota 3. Multumim, cu acest prilej, colegei Elena
Linfa, care, copiind Inca o data textul in vederea unui curs de limba slava
veche, ne-a atras atentia asupra acestei omisiuni i asupra unor mici
inexactitati ale editiei Anghelov.

27

www.dacoromanica.ro
Viala i traiul preacuviosului peirintelui nostru Chiril
Filozoful:
AO MIN CTIslitt p(4)1(1111! 110 TOLIHT4 LI,EAtENIUM MAI
flpHTtKdMIIIHAlit 1r HHM11 k kpoi H 1110600'M 2, IIMME MATH&HH
C110(A)EHTh Hd(C) F liii 110A0r1HTH BtL11161H(K) gArk 6/11()TTM
H (171-KOMORTEM6 EAH(HO)P0Alliir0 mow° Cù4 H rd- itewEro 1i X71"
KO1ÇE1110 lICe H AkZ)Mk CBOHMI. CT-111(M), Wit H rip(c)Ho H Irk litgla
EtKOMk. flM111111,. (f. 224a, r.30f.224b, r.1-6)3.
b) Manuscrisul Bibliotecii Universiteitii din Lvov nr. I,
B.1 (ff.471 477), copiat In Moldova dui:4 afirma0a lui
I. Iufu 4 In sec. al XVI-lea. Tertul Vie,tii lui Chiril, avind
acela§i titlu cu cel de mai sus, a fost editat numai pe juma-
tate de Iordan Ivanov, in 1931, dupa o copie incompleta',
pe care i-o (Muse St. Romanski 5.
C) Manuscrisul copiat de diacul Nichifor din Suceava in
a doua jumatate a sec. al XVI-lea. Acest manuscris, folosit
prin intermediul unei c6pii moderne apartinind lui

1 Pin& aici, In editia lui B. Anghelov (p.44, mss. f. 224a, r.30).

2 Aici se opresc celelalte manuscrise, cu exceptia a dou& manuscrise
de la Lvov (vezi mai jos, sub b") i a celui copiat de diacul Nichifor din
Suceava (vezi mai jos, sub c"), ce coincid, deci, cu copia lui Gavriil mo-
nahul.
3 Trad. : [...] Si pin& astAzi sfintele lor racle vars& daruri t&m&duitoare
asupra celor care yin la ele cu credint i dragoste. 1 cu rug&ciunile lor s ne
Invredniceasa Domnul Dumnezeu a primim buiatItile cele vesnice, prin
harul i iubirea de oameni a Fiului slu unul rascut i Domnul nostru Iisus
Hristos, dimpreunl Cu Sfintul s5.0 Duh, acum i pururea i In vecii vecilor.
Amin."
4 Cmapo6bAzapcuu namemutalu e citaesuo-pymbncRama Aumepamypa,
,,I43Hecrun Ha I4Hairryra 3a nareparypa" (BAH).KH. XIV, Sofia, 1963,
p. 255, nota 1.
5 EbAzapcxu cmaputut U3 MaKea0HUR, ed. a II-a, Sofia, 1931, p. 284
286 (Cu o introducere, p. 283-284). Sfirsitul textului a fost ad&ugat de
Iordan Ivanov dupá manuscrisul de la Belgrad (Academia ship& de Stiinte,
nr. 11, sec. al XVIXVII-lea. Traducerea german& a acestui text a fost
dat& In 1915 de Ivan Franko (Kleine Beitrdge zur Geschichte der kirchen-
slavischen Literatur, III. Eine altbulgarische Redaktion der Vita Constan-
tini, In Arhiv fsl. Philologie, XXXVI, 1915, 1-2, p. 217-222), care a f&cut
si o scurtä descriere a acestui manuscris si a altuia, cuprinzind acelasi text,
folosit pentru comparatie, din colectia A. Petrusevici, nr. 2, aflat la
,,Hapommilt ,E1ohi" din Lvov. Traducerea dá clar i pasajul final citat mai
sus, sub a" si mai jos sub c" ; asadar, el exist& In ambele manuscrise.

28

www.dacoromanica.ro
V. I. Grigorovici, de V. A. Bilbasov, in 1871 1, pentru indi-
carea variantelor la reeditatea textului de la Prizren (numit
manuscrisul lui Hilferding, sec. al XV-leaal XVI-lea), a
fost gresit considerat pina acum ca fiind scris pe la 1450
ca apaqinlnd coleqiei lui V. I. Grigorovici 2.
Jata, in realitate, care sint indicatiile date de Bilbasov in-
susi : In afara de acest text editat (mss. de la Prizren, publicat
prima data de Hilferding, in 1858n.n.), am avut la indeminä
copie moldoveneasca, apartinind lui V.I.Grigorovici, de pe
un manuscris in 12°, pe hirtie groasa ; manuscrisul cuprinde
canoane i rugaciuni pentru post. La sfirsitul manuscrisului se
aflá urmatoarea insemnare 3:
MOAISHel KHHrd HdITHed (MR% RiH MHOPOrptWHI11H HHKH-
¡Isola% Aira(z) w('r) GSgezt rpoa npH rn(A)pn iw(H) MTN now-
w(T) 111.0r(H)TtHCKOH SEMAH H np0 AUITPOHOAHTt KVP gHdcTd-
Cid U VhSPKWH(C) ... Airk. H Cli TKAPH [ClerflOpH1 Cid KHHI'd
lLvk CI-Tt KPHAIKIKH,14» 4.

Pe baza acestei insemnariscrie mai departe Bilbasov

putem presupune cá aceastä 411/10A16144 KIIHrd» a fost scrisa
In timpul lui Petru III, voievodul moldovenesc, in jurul
anului 1450. (Este vorba despre Petru Aron, al treilea
Petru din istoria Moldovei, care a domnit intre octombrie
1451 februarie 1.452 si apoi in 1.454-1457 n.n.) In aceasta
copie moldoveneasca, Adormirea » (sfintului Chiril sau
Viata, varianta scurta,n.n.) este intitulata astfel: 21CHTTI
7KH3H6 npn(A)sHaro w(T)14a Hmuiro Kvplfne IISHAOCW4S4. RA(C)KH
W(4)E 5; mai departe, continuà intrutotul la fel cu textul
editat de A. F. Hilferding, Cu exceptia unui numär mic de
1 Kupun u Meffioduii, II, St. Pb., 1871, p. IVV, 50-60, 238-246
(partea I a ap5rut In 1868).
2 Cf. B. Asighelov, H3 cmapama... numepamypa, p. 36; P. Dinekov
S. a., Xpucmomamun2..., p. 106.
3 Aici si mai jos ream textul cu litere chirilice, desi Bilbasov foloseste
literele rusesti moderne. Pe alocuri, cum a observat i el, copia sa are greseli,
pe care Insl nu avem cum le corecta, nestiind unde se afl5. acuse manuscrisul.
4 Trad: Acest molitvenic I-a scris robul lui Dumnezeu, preapAatosul
Nichifor diacul din cetatea Suceava, In timpul domnului Ion Petru voievod
din Tara Munteneasa si al mitropolitului chir Anastasie, si s-a ispavit
In ziva de 20... Si-a Mcut aceast5. carte lije, fiul lui Crimca."
5 Trad.: Viata i traiul preacuviosului pArintelui nostru Chiril filo-
zoful. Binecuvinteaz5., p5.rintel".

29

www.dacoromanica.ro
variante, mentionate de noi in note, si se termin4 cu urm5.-
torul adaos: MATILAMH Ad CHO(A)SIIT'k lii; E1001r1HTH npii-
CHbJH(r) rkgilr(A)T11 H q Qa'&KRIM AHHOp0AHOr0 Ca0Er0 CH-4
F 11~0 1i X, KOVHHO K H 6TI11(41), HHHt
np(c)Ho H Irk RtiCkl
Avind la dispozitie o copie destul de rea a manuscrisului
moldovenesc, tiparim «Adormirea» dupà editia lui A. Hilferding,
mentionind in note variantele dupà copia (cnucox) aparti-
nind lui V. I. Grigorovici" 2.
In prefatä. insä. scrig dupäi tipärirea lucrarii , auto-
rul precizeaz6: DatorAm profesorului I. S. Nekrasov de la
Universitatea din Odesa indicatia asupra inexactitatii infor-
matiei date la p.59, in care noi am afirmat gresit cd copia
moldoveneascA apartine lui V. I. Grigorovici" 3. Deducem
de aici ca' doar copia modernd era a lui Grigorovici i cà acesta
facuse dupd un manuscris moldovenesc, despre care irisa'
nu se precizeaza unde se aflä.
In al doilea rind, manuscrisul respectiv nu este de pe la
1450, cum gresit a conchis Bilbasov, cdci domnul Ion Petru
voievod din Tara Munteneascä." nu este Petru Aron (mij-
locul sec. al XV-lea), care era fiu nelegitim al lui Alexandru
cel Bun, deci era moldovean, ci Petru Schiopul, fratele lui Ale-
xandru al II-lea, domn alTarii Românesti (1567-1577); amindoi
erau fiii lui Mircea pretendentul, nepoti ai lui Mihnea cel Räu
stränepoti ai lui Vlad Tepes 4. Asada'', Petru Schiopul
era intr-adevAr din Tara Munteneasca" si a domnit in
Moldova Intre iunie 1574 noiembrie 1577, ianuarie 1578
noiembrie 1579 si septembrie 1582 august 1591 5.
Mitropolitul chir Anastasie", despre care este vorba in
insemnare, nu poate fi altul decit Anastasie II, fost episcop
al Romanului i apoi mitropolit al Moldovei, circa1572-1575
1 Trad.: Si cu rugAciunile lor sä ne invredniceasa Dumnezeu
primim bunAtAtile cele vesnice, prin harul i iubirea de oameni a Fiului
unul nIscut i Domnul nostru Iisus Hristos, dimpreuna Cu Sfintul s5.0 Duh,
acum i pururea i In vecii vecilor. Amin." (Vezi si nota 3 de la p.26).
2 OP. cit., II, p. 59-60.
3 Ibidem, p. IVV.
4 Vezi C. C. Giurescu, Istoria romelnilor, vol. II, partea I, ed. a IV-a,
Bucuresti, 1943, p. 146, 223.
5 Vezi Digionar enciclopedic romdn, vol. II, Bucuresti, Ed. Politicl,
1964, p. 151-152.

30

www.dacoromanica.ro
si circa 1577 ianuarie 1578 1, scos din scaun de Petru
chiopul la revenirea sa in ianuarie 1578 2. Ifirk cìi Rpm-
Klum" este Ilie diac", fiul negustorului loan Crimea din
Suceava si al Cristinei, sprijinitor al lui Petru *chiopul,
rdspldtit de acesta in 1578, cAlugdrit cu numele de Anastasie
(Crimea sau Crimcovici) i devenit apoi, la 2 iunie 1600, sub
Mihai Viteazul, episcop de Roman, ulterior episcop de
Rädduti i, in sfirsit, in 1608, mitropolit al Moldovei 3.
Inainte de a se calugäri si de a deveni el insusi un iscusit
copist de manuscrise, Ilie-Anastasie Crimea va fi comandat
acest sbornic (dacd am interpretat bine pasajul din insemnare,
redat cu greseli, i, se pare, cu o omisiune), care a fost deci
copiat de diacul Nichifor din Suceava, intre 1574-1575 sau
In 1577 (ani in care coincid domnia lui Petru chiopul
pästorirea mitropolitului Anastasie II) 4.
Judecind dupd pasajul de la sfirsit reprodus de Bilbasov
si citat mai sus, textul din acest manuscris se aseamAnd cu
cel din manuscrisul nr. 164 al B.A.R. i cu cel din primul
al doilea manuscris de la Lvov, folosit de P. A. Lavrov 5.
3. V iata (sau Pomenirea) lui Chiril, inclusd in sbornice de
viefi ale sfinfilorsinaxare sau proloage. In literatura slavd
au circulat çi alte texte mai scurte, cuprinzind date despre
viata i activitatea lui Chiril i Metodie, care erau folosite
special pentru a fi citite in bisericd. Un astfel de text se allá
intr-un Prolog din sec. al XIV-lea, provenit de la Biblioteca

Vezi Gh. Adamescu, Dictionar istorico-geografic, In Dictionarut

enciclopedic, ilustrat Cartea Romdneasce , partea a II-a, Bucuresti, 1931,
p. 1492; Gh. Moisescu, t. Lupa, Al. Filipescu, Istoria bisericii romdne ,
vol. I, Bucuresti, 1957, p. 341.
2 Vezi N. Iorga, Istoria bisericii romdnesti si a vielii religioase a romiinilor,
ed. a II-a, vol. I, Bucuresti, 1929, p. 191.
3 Vezi N. Iorga, op. cit., 1, p. 243-246; Gh. I. Moisescu s.a., op. cit.,
I, p.344-345.
4 Despre marele prelat chsturar vezi E. Turdeanu, Le métropolite
Anastase Crimea et son oeuvre littéraire et artistique, extras din RES1,
XXIX, 1952, p. 54-70. (Autorul nu este pe deplin sigur de identificarea
propush. de Iorga, dar nici n-o respinge. Manuscrisul in discutie nu este men-
tionat aici, cartea lui Bilbasov fiindyrobabil inaccesibilh. harnicului cerceth.-
tor al culturii romanesti vechi In hmba slavonh.)
5 Vezi exemplele atestind diferentele dintre mss. de la Lvov, citat mai
sus sub b", i acesta, la A.T. Balan, op. cit., II, p. 118; B. Anghelov,
113 cmapama... Aumepamypa, p. 36-37.
31

www.dacoromanica.ro
Sinodala din Moscova, si a fost publicat de P. A. Lavrov
§i de A. Teodorov-Balan 2, in comparatie cu alte còpii.
De curind, In 1953, loan Iufu a dat la iveala o noua copie,
aproape identica cu cea tiparita de P. A. Lavrov si A. Teodorov-
Balan, dupa manuserisulnr. 61428 al meindstirii Sucevita din
Moldova (ff. 293 294)3, cu titlul: Dam/AM npn(A)sBaro
w(T)144 Haulm 111/TH44 41H400044, 01f4T4 CAORHICKA(r) 4. Manu-
scrisul, copiat in aceeasi manastire de catre Nicolae, fiul
popii Ioan din tirgul Hotinului", este un Prolog, cuprinzind
scurte vieti de sfinti i cazanii pentru principalele s'arbatori
dintre 1 septembrie si 30 aprilie.
Comparind cele douà scurte texte, am ajuns la concluzia
evidenta ca ele sint aproape identice, prezentind unele mici
variante, ce se regasesc In alte còpii; textul publicat de
Iufu are Irish' o omisiune In paragraful IV, dupa impartirea
lui A. Teodorov-Balan 5.
4. Pomenirea lui Chiril. Un text diferit de cel mentionat
mai sus, dar avind aceeasi functie, a fost descoperit de
A. I. Iatimirski intr-un manuscris moldovenesc de la mijlo-
cul sec. al XVII-lea apartinind nocaynnmy (Deikopy Bpa-
rimy B Kowtpuncom ciarre B Beccapa6Ba". Pe fila 3 a caie-
tului 11. spune Iatimirski printre cazaniile din postul
mare, se and o scurta pomenire a preacuviosului Chiril,
Invatatorul slavilor, Intr-o redactie complet necunoscut'a" 6,
dei se aseamana intrucitva cu alte vieti pe scurt ale
Chiril si se observä' ca se bazeazá pe varianta completa'.

Mamepttembt..., p. 101-102.
2 Kupun u Memodu, II, p. 34-35 (introducere, p.33; note, p. 35-37).
3 Cmapo6anzapetcu nantemnugu..., p. 254-255.
4 Trad.: Pomenirea preacuviosului pArintelui nostru Chiril filozoful,
Inv645.torul slavilor". in editia lui A.T. Balan (op. cit., II, p. 34), titlul e
precedat de indicatia: 4sessunizt (fcbruarie 14), care lipseste la Iufu.
5 Ibidem, p. 254.
6 Mentate mexcmbt u 3amenncu no cmapunnoit cnae.excicoti u pycatort
numepomype. XXIXL, St. Pb., 1902, nr. XXX, p. 104-105 (extras din
<<HOPEC» V, 1900); textul la p. 105-106. Mentionat de B. Anghelov,
Cnaenncicu u3eopu..., p. 187 (nr. 4), acest text e acelasi cu cel citat la
p. 207 208 (nr. 131). Cit priveste manuscrisul despre care nu stim
acum unde se af16, Iatimirski adaugA In nota 1 de la p. 104: KpaTxHe
caeHeHma o6 3Toll pyHomicH coo6wellbt HamH B HpHmegaHHH Ha 368-it
ow. 2-1/ nitwit II Toma o Ms. 013510)". Iath ce gAsim la locul indicat
(Menxue mekcmat u 3amennat no cmapunnoti cnnenucwort u pycatoù

32

www.dacoromanica.ro
 Textul a fost reprodus de P. A. Lavrov gi apoi de
A. Teodorov-Balan 2.
Dupà cum arata A. Teodorov-Balan, acest interesant text
reprezintl o redactie rug tirzie pe o bazI mediobulgaral" ;
peste datele vechi au fost adAugate informatii noi de prove-
nieng ruseasca, astfel Incit s-ar putea presupune chiar ea,
In genere, textul a fost redactat in Rusia de un arturar bun
cunoscator al traditiei §i textelor mediobulgare 3.
Acest scurt text este atit de frumos §i sintetic, incit
nefiind cunoscut cititorilor din tara noastrg. ne permi-
tem 864 reproducem integral dupa Iatimirski, folosind no-
tele acestuia qi ale lui A. Teodorov-Balan, pentru unele
explicatii 4:
11/1(C)U,4 ZISEICpdARt 44. Aik.
IINCE Irk C5h1H(K) wia Hirie(r) Kiwi% apren(c)Kna Iferrote-
ou(r), mmApero IfSH4OCO4S4 u OrIHTEARt CAGECINW(IVI) H CA'krtiflW(M).
I. Gilk1H KVpHM 2ISH4OCO4Sk, poAw(m) sirkrapn(u) w(T)
00/10yHd rpem, rpennoTA HOUR/A C'ELTIKOpH H liptnom rp1,qiCKIk1H
ANIatCh lidPOY(C)CKklikKHHrbI Cla KNITOMII CEOH(M) 111100ATEMh, HICE
H 6k1(C) IllYk5k1H ealfen(c)Knk filope(*KTH H 4111HICKTHI Irk
ux(c)rinv rirtoikcKgr) u Rh Al-TH apKTEri(c)Kne KOHk.
CT4HTHIld rp401,4 SXNCEHHAFW neTplrapre cl) WT11. d, AtT4
ginirdP'CK4(r) Homed H PdeTHIE,d sTvoymierw 5, Kiisia

Aumepamype, I-XII), St. Pb., 1899, extras din rev. citatà, p. 3 4: ...py-
KOICHCb cpepanm XVII Beim, npencraanaronlaa co6pa2rne arms a noy-
ReHH2, pacnonozcaraux no aepenam Benaxoro nocra ([Nota] 1: Pyxonacs
B liersepxy (21 1/2 X cmm.), Ha 14-Ta rerpapax: nonyycraa monpaacxoro
nachma, no 18-ra crpox Ha nacre. Hpasorracaaae cperme6onrapcxoe,
C OCO6eHHOCTAM11. OTBBTIBIOBIBMB pyxonaca, allow:rain B MOBBBBHH. Ha
xopennce, 7& 6). C6opEunc npaaapnewr Koapprnucomy Caaro-Hinconaea-
mcomy many Beccapa6cxoll ry6., xoroputi mar IIOCETH.T111 nerom 1895 ropa
([Nota] 1: ... Heoconmco =mum= pylcortaceil [printre care 0 acesta]
craponeaaraux Kara cocraansnor co6craeaaocrs noczyunnoca cicala
(Depopa Eparama)".
1 MamepuaAbz..., p. 103-104.
2 KupuA u Memodu, II, p. 45-46; note, p. 46-47.
3 Op. al., p. 46.
4 Adoptlm Impktirea pe fragmente efectuaa de A. Teodorov-Balan.
5 Cf. Viata lui Constantin Filozoful (varianta completb.), cap. XIV:
PACTHCAM a0... Boron% OrCTHMk.

a Contributii la istoria culturii i literaturii romine vechi c. 129 33

www.dacoromanica.ro
CKdrW, H I. OCTIAR (sic !)1, KTI-SiA fiAtITHCKVW 2 H litccKdrw 3, H

3.%613,14, KON11141 1103AH'CK4r0 (sic !), K4pAOyed, KpAARt 11141tIlklitl-

I'W 5, H ,A,OrlidiRt r(c)n(A)p6, 1.1,p(c)TgAiminiti$ HO ilk 11WerPdAt
KH-LIO Foy-clown-03 PovpgKoy, Ac .pKg. At(r) liptHCCAN K-P-IIIEHTel
POIrCKIslat BIALIA, a W(T) rh3(4)dillftl fi7fik hfrpOlt lik dr70 .x-ff.
.a.F.-E7, H 431160100161 HISHAIMH ClICTISH AORPt
H Kp(c)Ta CAWS/al-MI H girlirdpla 8, HONHICTH4 MI W(T)
Hp1WWTH(M) CA% H(41) 9.
H H0CT41111 .a. nook' cKopongcli,g", nptnowg Ills gnat
rp'htlitCKgir0 R3111K4
Hite* WILIIHrld 1131%KW(11)H4IrW OIrCT4114 W(T)
Hil R41r4VCKTH, (WT) esir0litIVEHT4 HCI HA% 11441(H)Wil(M) H MOH-
114(11)WHMIt Ha fle141/hTh CTPO 11(A)M(4)HiCii AHAIHTplf4 W(T) pwAgero
H(M) rp44 GIAGriat, HMI HSHICE CFLI(C) II grogoona(r) AMMO'
CH(X)u.

I Formä modificata a numelui Hotel (v. si. Koikt,m,), vezi mai jos nota
5 de la p. 37.
2 Adjectiv de la numele lacului Balaton.
3 Desigur, interpolare.
4 Numele unui carturar evreu eretic", Zainbri (la fel -In Victfalui Metodie
sinaxar si In Cronica lui Gheorghe Amartolos).
5 Carol cel Gras (879-886). Forma numelui (Kapnoyci.) duce la un izvor
slav apusean.
6 Confuzie, prin interpretarea gresitâ a pasajului Ilpteuhos,.kuov MI Ha
rroatno 4oirt44Hen-hi4 roam arphotoremoy. Venind In partile Dunarii, la
regele ung-uresc" (Viaja lui Metodie varianta completa. XVI, ed. Lehr-
Spiawhiski, p. 119).
7 Aceeasi data, 6363, apare si la Hrabr: dupa era alexanclrina, anul
863 (ceea ce ni se pare mai plauzibil), In timp ce dupa era constantinopoli-
tana ar rezulta 855 (cf. mai jos). Daca la 863 adaugam 122, cit cakuleaza
carturaral rus ce a introdus aceasta stire, obtinem anul 985 pentru cresti-
narea rusilor (aceasta. data e gresita doar cu trei ani fat./ de cea reala, 988:
In cazul calculului dupi era constantinopolitana am obtine doar 977, ceea
ce este mai departe cu 11 ani de data reala.).
5 Prin GA011441111, spre deosebire de finrapig, carturarul rus Intelegea
pe toti ceilalti slavi, cu exceptia rusilor.
1) Expresia e luata din Viaja lui Constantin Filozoful, XIV; vezi ed.
Lehr.-Spiewiaski, p. 65 (cf. mai sus).
15 Din Aim non4 ocoponnchu,4 simo (Viaja lui Metodie, XV, ed. Lehr-Sp/.,
p. 119), autorul face 72, pentru a-i apropia de numarul traducatorilor Bibliei
din ebraica. In greed. (70).
71 Datele slut luate tot din Viaja lui Metodie, XV, dar, In loc de
Ork ALIPT4 nitemo, autorul precize.s.zá w('r) aorliwoila, iax In loo de 26
octombrie, scrie numele sarbatorii Sf. Dumitru, pentru ca ambele date O.
fie marcate de o sarbatoare, ultima fijad legata chiar de orasul Salonic,
locul de origine al celor doi frati.

34

www.dacoromanica.ro
 Ho C(M) naormsk @AGIKR1H61 CTIsi(M) KHHNiAllk, HO.
'MI RI r *HMCO 2ISk MAAPkIH AtTIM H fiPtCTAIH CA K1
A71,v H nocTaBH En(c)Knk, limn 2, GANA, &II-
naplfa, ropesm, MOM& RAIMENT&
HMI H Tit sFoovrommi CiaH CA H Kk CTILIH(r) AHKOr
ClOPH4Tg CA H HOACINCHWAR TtAW gro sh ti,ìgii eiaro RAHMEHTA,
HAtHCI H AO Aii1 MA661E411%3.
5. Menguni despre Chiril in traducerea slavond a Crono-
grafiei pe scurt" a patriarhului Nichifor ci in Cronica sirbo-

'''' '' ''''' gralit, In loc de (6377-5508-869) ; cf. Viafa

lui Constantin Filozoful, XVIII (ed. Lehr.-Spi, p. 91).
2 Grepall (Ainumnumele unei taxi din Asia mia, Licia). CellaIti
slat cei cinci ucenici cunoscuti ai lui Chiril i Metodie.
3 Trad.: Luna februarie, ziva 14. A celui intre sfinfi, pdrintelui
nostru Chiril, arhiepiscofn41 de la Catania ['In text, SaTotiez.(r), probabil
prin confuzie Cu episcopul Chiril, trimis In 866 de Bizant spre a cretina
pe ru0, mort §i Ingropat mai tirziu In oralul Catania din Sicilia; vezi
A. T. Balan, KupuA u Memodu, II, p. 36-37], fnieleptul filozof invdidtorul
slavilar si al bulgarilor fi al rufilor.
I. SfIntul Chiril Filozoful, fiind de neam bulgar din cetatea Salonic,
a flout slove noi 0 a talmacit carti din limba greac.i. In rusa cu fratele
bun Metodie, care 0 acela a fost primul arhiepiscop moray §.1 ceh, In timpul
Imparatiei lui Mihail, Imparatul grecesc, i In zilele arhiepiscopului
Constantinopolului, fericitul patriarh Fotie, In anii cneazului bulgar Boris
0 a lui Rastit [Rostislav], ce! ¡ride mnat de Dumnezeu, cneazul moray, 0
a lui Kotel, cneazul Balatonului 0 al le0lor [interpolare], ì al lui Zambri,
hanul de la Cazan [vezi nota 4 de la p. 32] i ai lui Carlus, regele nemtilor
[vezi nota 5, ibid.], 0 ai lui Dunai, domnul ungurilor [confuzie; vezi nota
ibid], In timp ce domnea la Novgorod [In Ucraina] cneazul rus Ruric
[a. 862-879], tu 122 de ani Inainte de crWinarea Tarii Ruse0i, lar de la
zidirea lumii de catre Dumnezeu, In anul 6363 [-5500 =- 863; vezi nota
ibid], 0 a alcatuit bine slove necunoscute [Inainte].
II. 5i a cre§tinat pe slavi i pe bulgari, care s-au lepadat de credinta
III. 5i a pus 72 de preoti buni scriitori 0 a talmacit repede toate ca.rtile
rinduielii biserice0d din bimba greceasca. In cea bulgara, IncepInd de la Buna-
vestire i terminInd la pomenirea sfIntului marelui mucenic Dimitrie din
orapl lor parintesc Salonic, care a dat 0 pe ace0i barbati sfinti i purtAtori
de Dumnezeu.
IV. Dupa aceea, InvatInd pe slavi sfintele carti, a trait Chiril Filozoful
ce! Intelept ani 42 0 a raposat In anul 6377 [-5508 = 869] 0 a pus
episcopi pe Lichie [greFala. ; vezi nota 2], Saya, Anghelarie, Gorazd, Naum
Climent.
V. 5i s-a aratat 0 el placut lui Dumnezeu i s-a numarat In ceata sfinti-
lor, i i-au aqezat trupul in biserica sfIntului Clement, unde se Mil 0 pin&
astazi."

35

www.dacoromanica.ro
moldoveneascei". In vechea literatura romaneasca a circulat,
In versiune slavona, o varianta a Cronografiei pe scurt
(Xpovoypaynxdv crúvtogov) a patriarhului Nichifor (806-815),
tradusa inca In timpul tarului bulgar Simeon (893 927),
completata pentru secolele urmatoare pinä la 1425 si con-
tinuata, In Serbia, cu Analele sirbeVi noi (Mladji letopisi)
pentru anii 1355-1490. Aceasta. Cronografie pe scurt este
cunoscuta In patru còpii slavo-romane: cea din mss.
nr. 116 al bibliotecii fostei Academii Teologice din Kiev,
provenit de la Poceaev, copiat parte la Baia, de diacul
Roman, parte la manastirea Slatina, de Isaia, viitorul
episcop de Radduti, 1ntre 1.554 1561 1; cèa din mss. 0,
XVII, nr. 13, al Bibliotecii publice Saltilov-cedrin" din
Leningrad, copiat In Moldova la sfirsitul sec. al XVI-lea
sau inceputul sec. al XVII-lea, §i partial de la anul 325
cele cloud versiuni ale asa-numitei Cronici sirbo-moldove-
nefti (mss. slay nr. 636 al B.A.R., din 1557, §i mss. nr. 51
din Colectia Iatimirski, pastrat astazi la Biblioteca Aca-
demiei de tiint,e a U.R.S.S. Leningrad ; ambele provin
de la manastirea Neamt) 2.
Traduclnd si copiind Cronografia pe scurt bizantina, ana-
listii sirbi au introdus o serie de noi stiri istorice 3, care au fost
preluate de carturarii romani. Printre acestea se afla si una
referitoare la crestinarea bulgarilor si alcatuirea alfabetului
slay de catre Constantin-Chiril. Iatä pasajul care ne intereseaza,

1 Actualmente manuscrisul se pAstreaz5. la Biblioteca Academiei de

$tiinte a R.S.S. Ucrainene, sub cota nog. (116). Despre el vom vorbi
5.47
mai jos.
2 0 copie fotografica a mss. nr. 51 din col. Iatimirski se afl5. la B.A.R.,
mss. slay nr. 685. Despre acest manuscris Iatimirski spune: C6opsss
upso6peres Hams so spems noews no Pymbunis s mos-pe Escepsicass
s pasme cocrasnss co6crsessocTs oxtuoro sepomosaxa bscepsicascicoro
mosscrups..." (H3 citaesucuux pyuonucetl. Texcmvi u 3amenucu. Ynesme
3a.1111CKH 14ms. MOCKOBCKOM YHI4BepCHTOTa", OTAW1 RCTOpHIC0-4)111103IOTH-
Tiecmit, BEM. 24, Moscova, 1899, p. 76, nota 2. Asupra datirii lui vezi
E. Turdeanu, Le Sbornik dit de Bisericani": fausse identité d'un manuscrit
remarquable, extras din RES/, t. XLIV, 1965, p. 29-45.
3 Vezi Lj. Stojanovid, Star srpski rodoslovi i letopisi, Belgrad-Sr.
Karlovici, 1927, p. 150-151; alte indicatii vezi la B. St. Anghelov.
C.eaeimocu u3eopu..., p. 212.

36

www.dacoromanica.ro
dup5. manuscrisul nr. 636 al B.A.R. (f. 221b,r.17-20,
f. 222 a, r. 1-6)1:
IIiIiirdsnis24-Is OEWZISHAM C Mi-VTA CH efW(4)13CA%
4Vt(T)HC11 ArICHATIMk alcIKTAWHO/Hh At(T) H tH(C)11%
CH(K) WEHORli CR I1p/1130CA4ITI H RUTAHHWIT (C His
10-1(Iiii ELM H pl(C)TTAH61 CIITHOPHWA (C) H CAWHICA C4W-
ge(H)CIC44 ClaCTAEHWA(C) Ci;61H(M) Kiipsnw(m), K 41714 x'STA
[6360-5500= 860] 3.
6. Calugärul Hrabr : Despre litere". Scrisg. la Inceputul
sec. al X-lea, opera c'älug5.rului Hrabr prezintà o important6
deosebit6 pentru istoria culturii slave, pentru Thimurirea originii
alfabetelor slave si a rolului lui Constantin-Chiril Filozoful
In aceastA Insemnata actiune. AceastA apologie a scrierii
slave, aproape contemporan6 cu lnceputurile ei, s-a pAstrat
In 73 de ceipii cunoscute piná acum, dintre care unele
au fost descoperite recent de profesorul bulgar Kuio M. Kuev,
care le-a i editat pe toate In impunAtoarea monografie
IlepEopmen Xpa61p, Sofia, 1.967. Cel mai vechi manuscris
dateaa din 1.348 si a fost scris de alugarul Lavrentie, pentru
tarul Ivan Alexandru al Bulgariei. Urmeaza trei manuscrise
din sec. al XV-lea, trei din sec. al XV-lea al XVI-lea
1 In edilille textelor mentionate : I. Bogdan, Ein Beitrag zur bulgarisc hen
und serbischen Geschichtenschreibung, In Archiv far slavische Philologie, Bd.
XIII, 4, 1891, p. 518 (mss. de la Kiev) ; Idem, Letopiseful lui Azarie, extras din
A .A .R., Seria II, t. XXXI, Bucuresti, 1909, 71, trad. rom., p. 83 (mss. de la
Leningrad) ; I. Bogdan, Cronice inedite atingdtoare de istoria ronanilor, Bucu-
resti, 1895, p. 92, trad. rom., p. 98 (mss. nr. 636 al B.A.R., din care repro-
ducem mai sus) ; A. I. Iatimirski, H3 azamuchux pylconucea ..., p. 77, nota 5.
2 Impgratul bizantin Mihail III (842-867).
3 Aceeasi datt, apare In trei letopisete slrbesti care contin aceastA stire
(Lj. Stojanovid, op. cit., p. 151). Desigur, aici lipseste H Tprrii si trei",
ceca ce ar da exact 6363, respectiv 863, anal misiunii morave (cf. mai
jos). Asupra utilizgrii celor doug sisteme de cronologie bizanting (potri-
vit cgreia de la facerea lumii" ping la nasterea lui Hristos au trecut
5508 aní) i alexandring (5500 am). vezi K. Kuev, Elepuopuseg Xpa6sp,
Sofia, 1967, p. 85-148. Autorul aratg. cA In acest caz trebuie sg. avem In
vedere era alexandring (adicg. sA sadem 5500 am).
Trad.: Mihail, fiul luí Teofil, cu mama sa Teodora, 25 de ani, i Cu
Vasilie Macedoneanul, 1 an si 4 luni. In vremea acestora s-a Innoit dreapta
creding i sfintele icoane s-au pus iargsi In biserici, i bulgarii s-au fgcut
crestini, j literele slavonesti au fost alatuite de sfIntul Chiril, In anul 6360
(-5500=860, mai precis 863, lntrucit s-a orais la copiere cifra 3]".

37

www.dacoromanica.ro
§i zece din sec. al. XVI-lea: pe primul loo (nr.8, In editia
lui K. Kuev) se plaseaza manuscrisul moldovenesc de la
Hilandar (nr. vechi 329), iar pe locul trei (nr. 10, in editia
lui K. Kuev), celebrul manuscris moldovenesc nr. 116 din
biblioteca fostei Academii Teologice de la Kiev, citat mai
sus 1.
a) Manuscrisul moldovenesc de la Hilandar a apartinut
egumenului Anastasie de la mAngstirea Eistrita din Moldova,
care a venit la muntele Athos, unde a murit in 1606, dupà
cum rezultà din insemnarea de la dir§itul sbornicului.
Prezentat mai Ntli de P. A. Lavrov in 1908 2, sbornicul
a fost folosit apoi de Iordan Ivanov, care a publicat in 1931
tertul scrierii cAlugsárului Hrabr (ff. 248-252) 3, ce are aici
titlul: OKI134H1f1 KAKO CUTtIgH 6;1961H K VpH (A) GAW gtHW (M) 13H -
CM1H4 HpOTHECS 1A3111KOIr 4. Dupa editia lui au reprodus textul
J. Kurz, in 1949 6, §i recent K. Kuev 6.
Dupti cum arata P. A. Lavrov, Iordan Ivanov qi K. Kuev,
aceasta copie, de§i mai nouà decit altele (am vä'zut cá in
editia din urin4 ea este trecuta a 8-a), este una din cele mai
importante, prin:
1) Enumerarea completI a literelor slave:
GE (31{) CA% (T) 11HCMIlla CAWFAHCKild, CHU,E H(C) no(4)&1«T)
111114TH H PA tUll t1TH 7 : 41, g, 13, A 4 (3K) AO A 8,H w(T) CH (X) CA (T)
tlETKIpH MEHC(3K)8 AKA (T)A114 DOA (g) Hd rir1(4)CK61(41). (T)
CH: 4, E, r, A. 1, S, H, 1) 9, K, A, Ai, H, 0, IT, 13, C, T,

Vezi K. Kuev, op. cit.. p. 166, 210 214, 217 221.

K eonpocy o epemenu u3o6pemenun nucbmen u nepeeoda cenit/en-
2
hozo nucanun, in Jagie-Festschrift, Berlin, 1908, p. 355-358.
3 Eanzapcnu cmapunu..., ed. a II-a, p. 442-446 (Cu o notA introduc-
tivé, p. 440-442).
4 Trad. Povestire, cum a alatuit sfIntul Chiril litere slavilor, potrivit
limbii lor".
5 M. Weingart, Texty he studiu jazyka a pisemnietvi staroslovinského.
Druhé revidované vydáni nové upravil J. Kurz, Praga, 1949, p. 189-192.
op. cit., p. 210-214.
7 in alte manuscrise tam (= rnaronaTH). Aici i In continuare folosim
In parte notele lui Iordan Ivanov, dupl editia cáruia reproducem citatele.
8 In mss. de la Wrociaw (sec. al XVI-lea), corect:
A§a In editia lui Iordan Ivanov.

38

www.dacoromanica.ro
y, its, r, gr, w, 4 4ETkI9H Ad AECift(T) 110 CIIWKtHCKOMS IhS1s1K0y,
11(1K) CA(T) : K, 1K,s, i, 4, w, tp, h, t, 10, 7K, Itt
Numeralul LIET61pH 411*(4)13 AEC/h(T)/1-14 (--= 24) 2.
Precizarea cA In timpul scrierii acestei opere erau
Inca vii cei ce au vAzut" pe Chiril i Metodie :
Min ¿IN InflpOCHIIIH Ci1tVgtHIICKIWA KOVKILVE (K1111rW4T4) 3 rrf
KTO Ski HHCAAINd C-hT110p11/111 1(c), HAH KH rw ripts(A), 'ro RICH Kt(A)
Th H W(T)Ktilld111111 percx(T): cIiJ KW(H)CTANT Ilk 41140CO2iSk H4PH-
RVPHíIk, Tik H KHCAiElld ClaTliOpHAIL, H KHHrhl HOKIAh, H
U,4E1Vt11111

1116AoAlf1s pe('r) tro. (T) w U1.1 XCHH hi, HMI CA (T) EH AtAH4.
Numele P ACTHIO mwpeKoca (gen. sg.) i Ewqmat, KHASA
BAlaTtIlCica KWCTIAA 2. Fraza Intreag5. este : H 44,1 11-611pOCH11111
11% KOE Kjlttliih, TO Kt(A)Th H pEKA(T), wo rh KptitIfFIA liiHrdHAd,
1,7 t ril'h(t1)CKA, H Bwm.ca, KHR+Sd KWh(' .1pKd, H PACTHU,d MW941ICK4,

1 Textul de la A&(c) Ao IAA, la sfirsitul pasajului nu se gaseste

In toate manuscrisele (vezi K. Kuev, op. cit., p. 47). Trad.: Acestea sInt
literele slave. astfel trebuie ele scrise i rostite: a, a, g, pin& la a, iar din
acestea, doulzeci i patru slut asemanatoare literelor grecesti. Acestea slut:
At lit r, A, i, S9 u, (et O. At Mt ifs 59 of 5, p, e T9 rg 4,
59 9 4r, w, lar
patrusprezece slut potrivit limbii slave, si anume: g, 7g, s, i, q, au, lp,
k, go,
2 Considerat mai Inainte moravism, acest numeral arhaic se gaseste
si In alte manuscrise vechi bulgare.
3 CuvIntul indicat In paranteza este scris cu cerneala rosie deasupra
sinonimului au. El apare In alte manuscrise, prin urmare poate fi rezultatul
unei confnintari.
4 Pasajul spatiat apare numai In acest manuscris, In cel de la Moscova
(sec. al XV-lea) si In cel de la manastirea Solovet, reg. Arhanghelsk, nr. 913
(vezi K. Kuev, , op. cit., p. 26) ; In acestea este adaugat, pe bun& dreptate,
cuvIntul fir (pe ei). Trad.: Dad. vei Intreba pe carturarii slavi, ziclnd:
Cine v-a facut slovele sau cine v-a talmacit cartile, toti stiu i, raspunzInd,
vor spune: SfIntul Constantin Filozoful, numit Chiril, el ne-a facut slovele
si ne-a talmacit cartile, i Metodie, fratele sau. Cad slut Incá vii cei ce i-au
vazut".
6 Acest cuvInt lipseste In alte manuscrise, cu exceptia mss. de la
manastirea Solovet, nr. 329, unde apare astfel: Hocring laSSI EAtITHHIveltd.
Este interesant de observat cá acest cuvint apare In aceeasi forma In textul
reprodus mai sus, sub nr.4, dup5. Iatimirski (ca si In alte manuscrise ale
scrierii lui Hrabr, vezi K. Kuev, op. cit., p. 52, nota 34). Credem ca sintagma
completa este cea corectá i ca ea trebue tradusa, In acest caz : Kotel,
cneazul curtii (lat. castellum) de la Balaton" (vezi R. Nahtigal, Nekaj
pripomb k pretresu Hrabrovega spisa o azbuki Konstantina Cinta, in Slavistit -
na revsja, I, 1948, p. 17-18, ap. K. Kuev, op. cit., p. 52, nota 34).

39

www.dacoromanica.ro
H KW11,111Rt, KHRtS4 EArrEHCKA KWCTEAA, W(T) Cla34404
H Tptif( [6363 5500 863]1.
b) Manuscrisul de la Kiev, unul din cele mai interesante
si mai pret,ioase manuscrise slavo-româme, cuprinde, dup6
cum a arätat loan Bogdan 2, cinci 1) extrase din scrie-
rile morale si ascetice ale parintilor bisericii ortodoxe (Vasilie
cel Mare, Atanasie cel Mare, loan Gurd de Aur s.a.); 2) tra-
tate gramaticale (Despre litere" de Hrabr, Despre cele
opt pdrti ale vorbirii", scriere anonimà alatuità dupà." izvoare
grecesti, si un extras din opera gramaticalà a lui Constantin
Kostenetki, numit Filozoful, din sec. al XIV-lea vezi mai
jos) ; 3) notite astronomice i calendaristice; 4) tratate dog-
matice si polemice, serien i apocrife; 5) serien i istorice bizan-
tino-slave (Cronografia pe scurt a patriarhului Nichifor, com-
pletatà pin6 la 1425 vezi mai sus, sub 5 , Anale sirbefti,
pentru perioada 1355-1490, si Cronica bulgard anoniffici,
pentru anii 1296-1413) si românesti (Letopisetul de la
Patna I si cronicile lui Macarie si Eftimie) 3.
Scrierea calugArului Hrabr, aici cu titlul in forma cea
mai veche: G3 micnimi(x) gpaLHopitsu,4 Xp4sp4 (Despre litere"
a cAlugdrului Hrabr), se an' la ff. 205a 208b si a fost
publicatd mai intii de A. Bagrii, In 1912 4, iar acum In
urmä, din nou dupà manuscris, de K. Kuev 5.
Dupä era a1exandrin5. (cf. mai sus, nota 3 de la p. 35.). Trad : Si
vei Intreba In ce timp, ei qtiu vor spune a In vremea lui
Mihail, imparatul grecesc, 0 a lui Boris, cneazul bulgAresc, 0 a lui Rastit
moravanul, 0 a lui Kotel, cneazul curtii de la Balaton, In anul de la zidirea
lumii 6363 [-5500 = 863]".
2 Vezi descrierea detailati. In Vechile cronice moldovene,sti pima la Ureche,
Bucureqti, 1891, p. 576-581, reprodusl acum In Scrieri alese, BucurWi,
Edit. Academiei, 1968, p. 272-288. Vezi, de asemenea, descriorile publicate
de V. Jagi6 (dup5. A. Popov), Paccyncaeuun toxotocitaennexoa u pycatoil
cmapuma o yeptcoettocmennocast n3buce, In Hccnegosanna no pycocoNry
Jimmy, I, St. Pb, 1885-1895, p. 576-581, 0 de A. M. Lukianenko,
Honaeecxua c6optutic Kueecxoa gyxoenoti Axadessuu mondaeo-6oneapocoa
pedaxquu XVI-eexa, In Hoebta c6opttux cmameit no cnaenuoeedemoo...
B. H. JIamanctcoeo, St. Pb., 1905, p.406-465.
3 Despre toate acestea din urmá i editiile lor, vezi studiul Istoriografia
ronstind veche... (mai jos).
4 Bonpoc o Clam:taw Yepnopu3ya Xpa6pa u Kueecxue cnucxu Oca-
swam", in Ounonoeuvecitue sanuacu, ro,g. 52, Bum 2, Voronej, 1912,
p. 269-275.
5 op. cit., p. 217-221.

40

www.dacoromanica.ro
 Daca manuscrisul precedent imparta§ea impreunä Cu
altele anumite arhaisme textuale pretioase, in raport cu majo-
ritatea celorlalte còpii, acesta este unicul In toata traditia
celor 68 de manuscrise qi 5 tiparituri vechi cuprinzind scrierea
lui Hrabr care mentioneazal la sfirqit, pe linga numele
lui Chiril §i Metodie, pe acelea ale celor §ase ucenici ai lor:
Gorazd, Climent, Naum, Anghelarie, Saya §i Lavrentie, in
total, deci, opt dascali ai slavilor 1 In timp ce majoritatea
absoluta a manuscriselor se incheie cu cuvintele: G;AT H
HIlItI W(T)litT111, ANSE HMI Ilt(C) gptAiia. Tercw(R)
pass(m), CpATTA, E1 E(c) Mih CAOlitHAtik, iMOlpfSE CM114, Lihrrk
11 MYWKIII14 H HOKAtifitliTE, ITht H np(c)Ho H EtKI11 EttKW(M) Ef(S)
2, eventual, cu unele variatii i cu finalul 441H1-16",
Kw(114d)
manuscrisul moldovenesc de la Poceaev-Kiev adaugä :
KiépHAk H Rp4Th Moir MOOAYE, rOop43,40, K4IMEHT6, HdOIrMik,
firroupTE, e4Ra, limpe(H)TTE. lit(T) xasfa, 3.
Este drept cA, a§a cum atrage atentia K. Kuev 4, acest
pasaj care nu se leaga prea bine de cel precedent nu
pare a face parte din textul primar, dar nu trebuie respinsa
nici posibilitatea ca el sa apartina unui fragment mai amplu,
de vreme ce se presupune 5 ca textul original putea fi mai
Am vazut mai sus, in Pomenirea lui Chiril, reprodusa dupa. Iatimirski,
sub 4", cä slut cita ti Sava, Anghelarie, Gorazd, Naum, Climent, iar In loc
de Lavrentie, printr-o confuzie a copistului, apare numele Lichie (la acuz.
Aside, care se aseamanä cu numele tärii Licia, din Asia Mica). Mai jos,
vom vedea cá Intr-un alt text slut citati, alaturi de Chiril i Metodie, numai
cinci ucenici (este omis Saya), pentru a da totalul de sapte, analog cu cei
70 de traducatori ai Bibliei din ebraica In greaca. In sfirsit, In Viata lui
Climent de Teofilact (In limba greacA), cap. II, 7, slut citati: Gorazd, Cli-
ment, Naum, Anghelarie si Saya (nu Insa i Lavrentie), lar In cap. XII, 35,
In locul lui Saya, apare Lavrentie. Vezi: Teofilact, Kitumeum OxpudcHu,
ed. Al. Miley, Sofia, 1955, p.36-37, 60-61; K. Kuev, op. cit., p.53, nota 37.
Prof. Emil Gheorghiev identifica pe Lavrentie cu Saya ( Pan/am:am
.taz 6meapocama itumepamypa e IX-X e., Sofia, 1962, p. 66; Kuptm u
Memoduit, In Hcmopufi Ha 6meapcHama Aumepamypa, I, Sofia, 1962, p. 39).
2 Reproducem dupa versiunea In discutie (K. Kuev, op. cit., p. 221
si pl. 19). Trad.: Sint i alte raspunsuri, despre care vom spune In alta
parte, caci acum nu este timp. Astfel de Intelepciune, fratilor, a dat Dumnezeu
slavilor ; a lui este slava, cinstea i puterea i Inchinarea, acum i pururea
si In vecii vecilor, far& sfirsit".
3 Trad.: Chiril i fratele sau Metodie, Gorazdo, Climent, Naum,
Anghelarie, Saya, Lavrentie. Anul 6424 (5500 -= 924)".
4 op. cit., p. 53.
6 Ibidem, p. 45-46.

41

www.dacoromanica.ro
 dezvoltat. Oricum ar sta lucrurile, In ceea ce ne priveste,
sIntem inclinatd sà däm o altd interpretare datei de la sfIrsit,
At(T) (6424). Profesorul K. Kuev, care desfäsoard o
largd argumentare pentru a dovedi ea Hrabr a folosit era ale-
xandrind pentru mentionarea datei aparitiei scrierii slave
(6363 5500 863, anul misiunii morave), si nu era cons-
tantinopolitand (6363 5508, ceea ce nu spune nimic veri-
ficabil prin alte izvoare) 1, Ii abandoneazd dintr-o data
teza justa, dupd aprecierea multor slavisti i socoteste
altfel: 6424 5508 =916. Tosa e rommaTa Pa KimmeirrosaTa
cmlp-r" (Acesta este anul mortii lui Climent) 2, Or, Climent nu
e ultimul mentdonat In lista si nu vedem de ce autorul pasa-
jului ar fi indicat numai anul mortii acestuia. Daca trisà vom
calcula dupd era alexandrind (6424 5500), obtinem anul 924.
Dupd pdrerea noastrd, ca data care incheie o scriere, al 011.6
titlu si autor skit mentionate ciar la Inceput, aceasta poate
fi tocmai anul compunerii ei de catre Hrabr, ceea ce In linii
mari corespunde afirmatiei cà grit inca vii cei ce au vtizur
pe Chiril i Metodie (de la moartea primului trecuserd 55 de
ani, iar de la a lui Metodie 39 de ani). Aceastd exprimare
n-ar mai fi fost Ina potrività, daca Hrabr si-ar fi Boris opera
In jurul anului 893" (la numai 8 ani dupd moartea lui
Metodie), cum presupune prof. K. Kuev 3. Asadar, credem cd
manuscrisul moldovenesc de la Poceaev-Kiev capdtd o im-
portan td deosebitä, tocmai in sprijinul ideii fundamentale
a exegetului bulgar privind data aparitiei scrierii slave si
a compunerii acestei impresionante apologii a ei.

1 Ibident, p. 75 148; vezi i lucarile sale anterioare, Incepind cu 1956,

citate la p. 19, nota 52 (inclusiv recenziile la amplul s5.0 studiu publicat
In 1960).
2 Ibidem, p. 53.
3 Ibidem, p. 33. Vezi i alte paren i printre care aceea c5. Hrabr apartine
secolului al X-lea sau cel mult sfirsitului sec. al IX-lea inceputului sec. al
X-lea, citate la p. 20. De altfel, si dacä am calcula dupa era constantinopoli-
tan5. (6424-5508 = 916), lucrurile nu s-ar schimba prea mutt (47 ani de
la moartea lui Chiril, 31 de la moartea lui Metodie), cu observatia doar cá
aceastà eventualA data nu poate fi interpretata aici ca mentionInd anul mortii
lui Climent. Pe scurt, despre aceastà chestiune, vezi si comunicarea noastr5.
Principales étapes de l'histoire des études slaves en Roumanie et de leurs
rapports avec les étztdes slaves internationales, In Romanoslavica, XVI, 1968,
p. 196.

42

www.dacoromanica.ro
 7. Constantin Kostenepci. Desi nu e consacratá direct acti-
vitg,ii lui Constantin-Chiril i Metodie, scrierea filologica a lui
Constantin Kostenetki Filozoful (cca. 1380 dupg. 1.431),
OKASAHTE liSklartAEHHO W HHCMEHErk (Povestire pe triples despre
litere), redactatà In jurul anului 1418, poate fi consideratá
ca apartinind aceluiasi ciclu de texte, Intruclt are ca obiect
principal nu numai regulile ortografice ale alfabetului chirilic,
ci si problema originii limbii literare a lui Chiril i Metodie
si a alfabetului însui 1.
Se stie ch., In afarä de redactia completä', pästratà Intr-un
singur manuscris din sec. al XV-lea (biblioteca mitropoliei
din Sremski-Karlovci) i editat mai lntIi de Dj. Dani6i6
(1869), iar apoi, cu un amplu studiu, de V. Jagie (1885-1895) 2,
aceastà scriere a circulat mai ales intr-o redactie prescurtatd,
In Serbia, Bulgaria, Prile Române si Rusia. Dintre cele mai
prelioase manuscrise ale acestei variante, cu titlul eTel
MIL Kpe(T)1t HSKPAHH4 W(T) KHHrkl KONCTAHTHIM iiSHA00O21S4
OrIHTEAla CirkeCKtfrO, 6111KULLWO no' arOtilaCTIOAM6 AICHOTOIr
CTI4S41401( ciioy cTro KHRIS4 11434143 patru gilt de prove-
nienVe.' moldoveneasa.
... Les Roumains n'ont pas ignore cet écrit non plusscrie
E. Turdeanu 4. ont dispose d'assez bonne heure de la
version abregée qu'on donna vers la fin du XVe siècle ou au
debut du XVIe un disciple serbe de Constantin le Philosophe 5.
La nouvelle version, écourtée et condensée, et rendue de cette
façon plus accessible aux lecteurs, qui devaient étre surtout
des maltres des anciennes écoles et des scribes, a été retrouvé
en Moldavie dans deux manuscrits: a. l'un copié avec une
superbe calligTaphie, à la fin du XITe ou au debut du XVe
siècle, a &Le découvert par Kal-uiniacki en Bucovine ; le texte

Vezi, acum in urrn5., Ilemopun ua 6aneapocama numepamypa, I, sub

red. lui V. Velcev, E. Gheorghiev, P. Dinekov (red. resp.), Sofia, 1962,
p. 315-320 (Cu bibliografia anterioar5.).
Paccymdeuun..., p. 366-517; vezi, de asemenea, A. Teodorov-
Balan, Kupun u Memodu, II, p. 146-147.
3 Trad.: Cuvinte pe scurt alese din cartea lui Constantin filozoful
dascAlul sirb, care a tait pe ling binecinstitorul despot Stefan [Lazarevi6],
fiul sfintului cneaz LazAr".
4 La littérature bulgare du XIV° sikle el sa diffusion dans les Pays
Roumains, Paris, 1947, p. 158.
6 V. Jagi6, Paccyawdenun..., p. 517 (Nota lui E.T.).

43

www.dacoromanica.ro
 en a été publié par Jagiel; b. l'autre est le manuscrit bien connu
qui copié en Moldavie entre 1554 et1561, fournit à loan Bogdan
le texte des plusieurs Chroniques sud-slaves et moldaves et
Kaluiniacki la Deuxième lettre du Patriarche Euthyme
l'hégoumène Nicodème de Tismana (mss. nr. 11.6 de la Kiev-
Poceaev n.n.). Le traité de Constantin le Philosophe, dans
la redaction de ce dernier manuscrit ne diffère de la redaction
précédente que par «d'insignifiantes variantes d'ortographe »
Mais ce qui donne A. ces copies moldaves encore plus d'intérét
A nos yeux, c'est que, selon l'observation de Jagié, ce sont
elles qui ont servi d'intermédiaires entre l'original serbe
de la version abrégées et ses remaniements identifies en
Russie" 3.
La aceste douA manuscrise trebuie adAugate Inca alte douA :
inss. nr. 482 de la Hilandar, mentionat mai sus, sub nr. 6a,
In care textul extrasului din opera lui Constantin Kostenetki
foarte apropiat de cel publicat de V. Jagi6 i semnalat
de P. A. Lavrov In 1908 se aflA la ff. 225-246g, §i mss.
incomplet de la Leningrad (Biblioteca PublicA Saltlkov-
Scedrin", nr. Q. XVI. 29, sec. al XVI-lea, scris frumos, cu
Insemnäri marginale In limba romAng), descris recent de
B. St. Anghelov 5.

1 Ibidem, p. 535-553 (nota lui E.T.). Yntruclt nu stim unde se aflI

acum manuscrisul, reproducem aici cele spuse de V. Jagi6, aruia Kaluiniacki
i 1-a procurat (nownimunc, Aocrasnemmit mite npotb. KaRyxounnom H3
Byxosanu"): Manuscrisul, fragment dintr-un sbomic (la sfirsitul filei 8,
pe verso jos, se afl5. signatura care dovedeste a acesta era caietul 32
al sbornicului), are acum 12 file (dar dupà. fila 8, adick dupA caietul 32
complet, este ruptá o fil1 apartinind caietului 33). Manuscrisul este pe
hirtie tare, lucioask cu un scris splendid de la sfirsitul sec. al XV-lea
sau fnceputul sec. al XVI-lea" (op. cit., p. 575).
Ibidem, p. 553 (nota lui E.T.). AclAuglin cá Jagi6 a publicat textul,
cit s-a p5strat in primul manuscris, la p. 535-551, completindu-1 cu ultima
parte din al doilea, p. 551-553. Vezi studiul introductiv la p. 517-535
nota fina1á la p. 553. I
3 Ibidem, p. 554 (nota lui E.T.).
4 P. A. Lavrov, K eonpocy..., p. 355. Titlul este aici: Gla mecca Bk.
Korrivk H3F1P411H4 011. KI4HrN KONCTAHTHHd KHPHAd LISHAOCO*4 H OriHTEAt crucKaro,
awswaro nos sZkoacTsirk(m) AecnoTS Gralsatior, Ei-i8 &fro KHAS4 diASAPOr. Dupá
cum se vede, copistul a flcut o confuzie, adAugind lui Constantin Koste-
netki i numele lui Chiril Filozoful, creatorul scrierii slave.
H3 crapara 6snrapcxa, pycxa H cp16cxa nwreparypa, II, Sofia,
1967, p. 204.

44

www.dacoromanica.ro
 Nu este, evident, locul aici sa prezentam raportul dintre
versiunea completa' §i cea prescurtatä, efectuata mai ales In
scopuri practice de ucenicul anonim al lui Constantin Koste-
netki Vom spune doar Ca' In ceea ce prive§te limba
romana el a renuntat la un interesant pasaj referitor la
pronuntarea literei t, cu un exemplu din limba romana, pe
care cärturarul bulgar se pare ca o cuno§tea 2 lata acest
pretios pasaj, atestind cuvintul românesc (a) bea, In jurul
anului 1418: HAN KAdWK61(M) FES61K0(41) KdKO npego pt(4)inu
VIL t BO 11 CE, d HE Cl% E 3.
t
De asemenea, renuntind la partea introductiva a scrierii
lui Constantin Kostenetki, ucenicul anonim a läsat la o parte
§i un alt pasaj referitor la Ora noasträ, pe care ne permitem
citam aici. Vorbind despre Eftimie de Tirnova, marele
prelat §i carturar bulgar din sec. al XIV-lea 4, Constanti4
Kostenetki scrie:... nocriiro(c) KfAliKdr0 mom) KS,a,oxquiKe
111

cnogtH(c)Km(r) 11HCM1Hk, WAEK1411HliK4 rio Tinitioecturo Kv(p)

61f,411/11T4, NM 11 CfitT11/10 cTp.uni rt(r) IWO 11% PICTIHIS MEN C1)
11 AdHCE AO 171-1114 Chi AO ptiau rA1111A611 11/1411111,1 H Rh GKii-ACKIM(C)
CTpdnd(K) H BeropTH ... 6
Vezi comentariile lui V. JagiC, op. cit., p. 517-535, 0 B. St. Anghelov,
op. cit., II, p. 200-226.
2 Se afirra5. a a fost i In Tara Romlneasa. Vezi G. Kostantinov q.a.,
Eanzapcim nucamenu. Euozpag5uu. Eu6nuozpay5us, Sofia, 1961, p. 47.
3 V. Jagid, op. cit., p. 403. Trad.: Sau In limba românI cum vei zice
corect bea (at)? Cu * (ea) i acesta, nu cu e (e)". Vezi i comentariile
lui V. Jagid, ibidem, p. 403, nota 3, 0 p. 493-494, precum 0 pe acelea ale
lui Ilie BArbulescu, in Fonetica alfabetului cirilic in textele romine din veacul
XVI ,si XVII, in legaturel cu monumentele paleo-sirbo-,bulgaro-, ruso-, fi
omino-slave, Bucuresti, 1904, p. 130-131.
4 N5scut cca. 1325-1330, patriarh In 1375, mort probabil In 1402,
Vezi G. Konstantinov s.a., Eanzapcnu nucamenu, p. 40-42; Hcmopun
na 6anzaparama numepamypa, I, Sofia, 1962, p. 285-306 (capitol scris de
P. Dinekov; bibliografia la p. 435). Despre r5spIndirea scrierilor lui In
tara noasta, vezi: E. Koluiniacki, Werke des Patriarchen von Bulgarien
Euthymius. Viena, 1901; Idem, Aus der panegyrischen Literatur der
Sitdslaven, Viena, 1901; E. Turdeanu, Opera patriarhului Eftimie al
Tirnovei (1375-1393) in literatura slavo-romanti, extras din Cercetdri
¿iterare, VI, 1946, 30 p. + IX pl.; Idem, La littérature bulgare..., p. 67-139.
6 Trad: N-am ajuns pe acest mare iscusit al literelor slave, vorbesc
despre p5.rintele i v15.dica de la Tlrnova, chir Eftimie, care a aplrut cu
adevArat ca un far al acestor t5zi, fiind i pin5. asazi, 131115. la rlul Manta
si In 0.1-He scitice (este vorba despre T5.rile Romlne i despre Rusia) 0 In
Zagoria (regiunea dintre Balcani i Dun5.re)..."

45

www.dacoromanica.ro
 O referire asem'án'aloare, dar pentru o epocà mai veche,
anume cea post-chirilo-metodiang (dupg. anul 855), chid uce-
nicii celor doi mari cgrturari au fost alungati din Marea Mora-
vie, o ggsim In Cea de-a doua viatel a lui Naum, unul din cei
9ase continuatori ai operei lui Chiril i Metodie. Dupti ce au
ajuns la Belgrad, unde au fost primiti cu cinste: Tam pa-
COME Cl OW HO 41111DeCTIO [= Alvaro], 4 OEM HO 11, AA' AUTTIO FI
PICTS, H CAOHO EofCTl OVAIHOHCHUIE HO FIPCSAS cTopHattol.
8. Povestirea anonimei despre traducerea Scripturii.
acela0 manuscris slavo-român nr. 482 de la Hilandar,
P. A. Lavrov a descoperit imediat dup'a' extrasul din opera
lui Constantin Kostenetki, çi anume pe filele 246-247, o
scriere aparte (nmunsuf cramx") 2, CU titlUI: GICASAHTI Ito (T)-
KmAoy H KOE ItptAllA TARIM C1A ENC(C)ThHHOI 11HC4HTE w(T)
rp-h(tr)crcero AShIrCil Ink snikreperce(r) 3, care 0 forrneazg., de
altfel, obiectul principal al articolului citat.
Aceastá scriere anonimg, spune Lavrov, nu face parte din
Povestirea lui Constantin Kostenelki i nici din varianta
prescurtatg.. Ea prezintá sing un mare interes, càci, vorbind
despre traducerea BibliEi din grece0e In slava veche, dA anul
oc. [6370 5508 =862]4, ceea ce corespunde exact datei
la care a sosit la Constantinopol solia lui Rostislav. Tradu-

Vezi traducerea mai sus, p. 14, nota 1. Acest pasaj a fost comentat
de V. Jagi6, In editia sa, Paccyucdenun ...,p. 390, nota 4, # de E. Turdeanu.
La littérature ..., p.157 (Cu trad. In franceza). Am reprodus dupa Iordan.
Ivanov, Emeapocu cmaptinu..., p. 313 (vezi introducerea la p. 311; repro-
ducere In bulgara modern& : P. Dinekov §.a., Xpucmomamun2..., p. 129;
bibliografie, p. 106). Cunoscutá dintr-un singur manuscris din sec. at
XVI-lea (Biblioteca National& din Belgrad), aceast& Viald anonima este
posterioarl Primei vieti a lui Naum, scrisl de un ucenic al lui Climent
# al lui Insui, In prima jumatate a sec. al X-lea (vezi I. Ivanov, op.
p. 305-311, # P. Dinekov s.a., loc. cit.).
2K eonpocy..., p. 355-358 (textul la p. 355 357) ; vezi # Mame-
pucutat..., p. 171-172; reprodus fragmentar de A. T. Balan, Kupuit u
Memodu, II, p. 144-145.
3 Trad: Povestire, de and # In ce timp s-a tradus dumnezeiasca scrip-
turá din limba greac.i. In bulgara".
4 E drept, ca dupá aceasta data, se adauga.: npH aorkpHt(m)
!MOM& &tut, ceca ce este, evident, un anacronism suparator (roan Asan II
a domnit lntre anii 1218-1241), explicabil prin faptul cá reprezinta, se
pare, un adaus ulterior (vezi mai jos).

46

www.dacoromanica.ro
cerea a fost facuta' spune W(T) sFonocndian(K) Atmnan
HCF1011t(A)HH(K) H p411140114C)ilkHk1(r) RiiPH(A), AlEAWAYE, KMMENTk,
fla)y(m), rwpaciko, iirrtnepTE, liazporde, 4HCAWM11, no ClIMO-
TpENTI MI I, IAKO(K) upa ut IITOAWAila 1.
Se observa, deci, ca autorul anonim face aici o analogie
cu traducerea Septuagintei, efectuata potrivit traditiei
de 70 de carturari, citind pe Chiril, Metodie si pe cinci uce-
nici de-ai lor, astfel ca numarul total al acestora este de
sapte.
In continuare, se mergioneag literele slave inexistente in
alfabetul grecesc i apoi'se citeaza 34 de litere chirilice,
Iite de propozitii ilustrative (de ex. a. est Bir).
Inca Lavrov a observat ca aceastä din urma parte se
aseamana cu cea din textul intitulat Cuvintul sfintului Chiril
Filozoful, invdtdtorul neamului slav, descoperit in asa-numi-
tul manuscris de la Berlin (mss. mediobulgar din secolul
al XIII-lea al XIV-lea) si publicát pentru prima data de Vuk
Karadiie, in 1857 2. Or, aceasta scriere anonima editata
recent, de asemenea, dupa o copie incompleta sirba din
sec. al XVI-lea 3 reprezinta, potrivit aprecierii Nadejdei
Dragova, o a doua apologie" a scrie'rii slave, inspirata atit
din opera lui Hrabr, cit si din Imnul acrostih al S fintei Treimi,
redactat spre sfirsitul sec. al XII-lea 4, datind ea insasi
cam din aceeasi epoca', de la sfirsitul stapinirii bizantine in
Bulgaria (1018 1186) 5. De acelasi imn acrostih i, indi-
rect, de textul din manuscrisul de la Berlin si de opera lui
Hrabr Thisusi se leagä, asadar, i aceasta povestire anonima,
Trad.: de catre 195.rbati trimiqi de Dumnezeu, mArturisitori ai cre-
dintei i 1ntocmai ca apostolii, Chiril, Metodie, Climent, Naum, Gorasdo,
Anghelarie, Lavrentie, 7 la numlr, dupl voia lui Dumnezeu, ca cei 70 din
timpul impAratului Ptolomeu".
2 Hpumjepu cpncnocntieettcnoz jema, Viena, 1857, p. 7-9; reprodus
din nou dupá manuscris de V. Jagid, In Paccyotaenun..., p. 303-305, iar
apoi de Lavrov, Mamepuanat..., p. 165-166, qi de K. Kuev,
Xpa6i,p, p. 167-170.
3 Biljana Stip6evid, Mar6anska varijanta aSkasanija o slovesel
Crnorisca Hrabra, Slovo", 14, Zagreb, 1964, p. 52-57.
4 Nadejda Dragova, Heupories crapo6snrapcxn a36rieH axpocrnx,
Emicli mireparypa", XXIII, 1968, nr. 3, p. 42-46.
6 Aceeaqi, Bmopama anonozun na anzapocama tenaza u nefinume 113-
copu, in vol. Koncmanmun-Kupun Ounocog5 (1969), p. 315-347.

47

www.dacoromanica.ro
datind, probabil, din sec. al XIII-lea, asupra careia a atras
din nou atentia recent B. St. Anghelov, care a reprodus
textul dupa. Lavrov
In sfir§it, cercetatorul bulgar a remarcat ca acest text se
regase§te incomplet intr-o alta copie slavo-romana, §i anume
In cunoscutul manuscris nr. 0.XVII.13 (sfir§itul sec. al
XVI-lea inceputul sec. al XVII-lea, din Biblioteca Publica
Saltikov-Scedrin" (fila 319), care cuprinde Letopisqul de
la Putna §i cronicile lui Macarie (varianta completa) §i Azarie.
Aceasta versiune, publicata de A. I. Iatimirski aproape con-
coxnitent cu articolul lui P. A. Lavrov, a ramas, pina nu de
mult, in afara atentiei cercetatorilor 2.
Merita s'a' reproducem aici, dupa Iatimirski, acest text
mai scurt, deoarece, cuprinzind data exacta' a venirii soliei
morave la Constantinopol, 862, ca §i versiunea de la Hilan-
dar, nu prezinta, in schimb, anacronismul privitor la domnia
lui loan Asan II (1218-1241) 3:
GKAStIHTE W(T)KMAS H ßK KOE sptmat flpHafAE 4 Cat Kik(C)TKHOE
nuctuai w(T) rirkgkoce(r) IA361K4 g sirkrep'cicaro 5.
Mgt IiiK0 Jim ITTO4OME4 U,Tit Hill(C) HO ClaMOTpEHTE c5iE H
liptal(A) CRt W(T) EllpfliCKOE AMAMI Ina EAA(H)CKO W(T) [6. 7 nirkg0
(A)IniKk npt,K(AE) ciwucTaiti Xi4 jd. AtTO, HO MUJECTETE H KiLHAV'
WHITE ra newfro l X;r, HAKOKOHH isptAinik, AtTO x H TO. 8

1 B. St. Anghelov, Ph cmapama... Aumepamypa, II, p. 207-210,

229-230 (textul). Asupra legaturii cu acrostihul i a diferentierii. In rest,
fati. de textul de la Berlin, vezi N. Dragova, op. cit., p. 329.
2 A. I. Iatimirski, CAaenuo-moitaaecKaa Aemonucb mouaxa A3apust,
J43BeCniK ()PAC", XIII, 1909, nr. 4, p. 28 (extras, p.6) ; textul reprodus
la B. St. Anghelov, op. cit., p. 230, nota 1.
3 In note, mare.ara diferentele fata de manuscrisul de la Hilandar
(Hil.), dupa articolul lui Lavrov, K eonpocy..., p. 355-356, contra/lid
cu reproducerea lui B. St. Anghelov, op. cit., p. 229-230 (dupi. Lavrov,
Mamepualtbz..., p. 171-172).
4 Hil. corect: nrkeep,e.
5 Dupi. titlu, In Hil. este intercalata, fára rost, din alt loc, fraza: H aim
KTO NOLIN(T) MICATH, ClaMOTPH 34,1 Oak H !Mph, H HimeipaHie(m) CAWILi H I/HUJH 4MH(H).
Cf. Inceputul din Cuvintele pe scurt alese din cartea lui Constantin filozoful:
KTO O2O KOIMTL+ IIHCATH, MMOTPH 3Af CAOHICA H Pt4H H rkittrbi, wait H LIME, H
mom 3(0 ospl Hum, mull rs mums' ( Jagid, Paccynedenu...,
anOCTp046(...),
p. 535).
6 Hil. adaugi. : inmiNcHaro.
7 Lipseste In Hil.

Dupa aceasta cifra, Hil. adauga: npu arorkpick(m) ìZk Iwo+ +a fIctirk.

48

www.dacoromanica.ro
liptEI(A) 1 CIA E*C)Te1101 1111C4HTI H E% Eivtrap'ocom RakIKW(AI) 2
W(T) Efs'e0110CAgigN(K) CW(K) 3 AAZ(K), HCHEOt(A)HHKh H 94E1104E40-
AlgHhir INpHAIg, IFIEAMTE, KAHMENTK, NACTAAh, rwpaAw, ilymiepTi
H danonTie, S. eincno(m) no C'hAWTPfilif EiiTH IAKO H s. no' 11:fit
IITOAOAAEA 4. H ad HpHOSP*TOWIA 5 CAOHECA [VOTOS) ag361K8 6:
.i-, g, I, fu-, ¡I IX, zi, 1, 7E, a, ia, 17.
H miel" CHU,E 8 Et(A)TH, KAKO HAMIWATH CA0E0 Kla)K(A)0 HA
HECT* 9, H cponS, H C'AS H nponin(r) EtAll'h E% efiCTRHO EHCAWE,
13K0 Ati Hl HiEttilhCTETEAAh 10 KWpHWh HKSAHWk, H Ipicii MITAW os'"
CHHCAHTE 12.

9. Mentiuni despre Chiril fi Metodie in primele tipcirituri

romtinefti Fi slavo-romilne din sec. al XVI-lea fi, al XV II-lea.
Este interesant de observat a exemplul marelui cárturar
Constantin-Chiril, primul traducátor al cártilor de cult din
1 Lipseste in Hil.
2
H (...) A3WKOM lipseste In Hil.
3 Lipseste In Hil.
4 Hil adauga: liptIHW CA W(T) 001110(4)HH(IC) w(r) rirb(4)esa(r), kflY
.?Fi. (6370 5508 .-- 862), ceea ce, de fapt, repeta o idee anterioara.
5 Hil. watrkrunsis (e).
Hil. adauga : muum(8).
7 Hil. le.
Hil. adauga : no(A)sacer).
9 Hil. 2420 HaM*14/41T CA 21044)0 [lipSeSe CAOSO] H4 MtCTO C805.
19 Hil. surkm(A)hersre(m).
11 Hil. adaug5. : c76.
12 Hil. nscauit. Aici se intrerupe textul in mss. nr. 0.XVII. 13 de-
la Leningrad In Hil. urmeaza inca 25 de rinduri (Lavrov, op. cit., p. 356).
Trad. : Povestire, de cind si In ce timp s-a tradus dumnezeiasca scrip-
tura din limba greaca in bulgara. Asa cum in timpul Imparatului Ptolomeu
[fi Filadelful, 285-246 I.e.n.] a fost dupa insuflarea lui Dumnezeu si s-a
tradus scriptura din ebraicá in ellná de catre 70 de traducatori, cu 300 de ani
lnainte de pogorirea [pe pamint a] lui Hristos [evenimentul e datat prin ro-
tunjire aproape exact: a dup5. T reprezinta aici nu cifra, 1, ci desinenta
de genitiv a numeralului trei sute"], chipa pogorlrea o Intruparea Domnului
nostru Iisus Hristos, la implinirea vremii In anul 6370 (-5508 = 8621,
s-a tradus sfinta scriptura s'i in limba bulgara de catre barbati sfinti, trimisi
de Dumnezeu, marturisitori si asemenea apostolilor, Chiril, Metodie, Climent,
Naurn, Gorasdo, Anghelarie s'i Lavrentie, 7 la mimar, dup5. insuflare lui
Dumnezeu, ca si cei 70 din timpul imparatului Ptolomeu. i astfel au fost
descoperite slovele, potrivit limbii [noastre]: s, s, xs, tu, w, u, 4, %, ii, ra,
io, g [de fapt, re].
i astfel se cuvine a sti cum sa se puna fiecare slova la locul sau si

punctul, si accentul, si celelalte semne in sfinta scriptura, ca nu cumva prin

nestiinta sa ocarasti si O. hulesti si sa pui eresuri in sfinta scriptura."

4 Contributii la istoria culturii g literaturii romine vechi C. 129 49

www.dacoromanica.ro
limba greacA In slava veche a fost invocat la noi cu prilejul
actiunii reformatoare de traducere a textelor religioase §i
juridice din slavona In limba romAnA. Prodigiosul cArturar
ci tipograf Coresi i§i Intemeiaz4 actiunea sa §i pe faptul cg. unele
din scrierile fundamentale ale bisericii cre§tine au fost traduse
din ebraicA In greacA, §i de aici In slava veche: a§adar, actiu-
nea romAnilor este pe deplin justificatA prin mai multe argu-
mente, asupra cArora el se opre§te In predosloviile ci epilo-
gurile sale. Dintre acestea, ne intereseazA aici predoslovia
la Intrebarea creftineaseci, tipArità la Bra§ov probabil In 1561 1,
In care se spune, printre altele:
.i InvAtA ap(s)lii, tremése-i In toatA lumea de sA spue
ev(g)lia lu Hs.(...) i au ales 4 ev(g)listi den limba ovreiascA
pre limba greceascA de-au scris ev(g)lia. De aciia
Vasilie, Grigorie, Io[an] Zla(t)ust, Atanasie çi Chiril
filosof, §i ei socotirA §i scoaserA den cartea greceasa pre
limba sirbeascti EslavonA n.n.1 DupA acéia, netite cre§tini
buni socotia ci scoaserA cartea den limba sirbeascli pre
limba rumineatc6 (...) i scoasem Sfinta Ev(g)lie ci Zece
Cuvinte [Decalogul] §i Taal nostru ci Credinta ap(s)lilor,
sA InteleagA toti oamenii cine-s rumAni cre§tini (f. la-b).
Ceva mai tirziu, intr-o Psaltireslavond, tipArità probabil In
1574 (de Coresi sau de altcineva) 2, este inclus, Intre alte anexe,
un Sinaxar, In cadrul cAruia unul din condace este Inchinat
SfIntului Chiril", la ziva de 14 februarie (ff. 182b 183a).
Acest condac este extras din Slujba sfintului Chiril, pas-
tratA In mai multe manuscrise, Incepind cu sec. al XIII-lea 8,
§i apare ci izolat in diverse manuscrise ci vechi tipArituri sla-

1 Vezi editia lui I. Bianu: Texte de limbet din secolul XVI. I. Intrebare
creftineascd, Bucuresti, 1925 (dupa fragmentul din Codicele de la Ieud, B.A.R.,
mss. rom. nr. 5032, f. 159-169), i descrierea I. Bianu D. Simo-
nescu, Bibliografia romdneascrl veche, IV, Bucuresti, 1944, p. 6-7. Asupra
datlrii, pe baza textelor mentionate in citatul de mai jos, vezi P. P. Pa-
naitescu, Inceputurile ,si biruinla scrisului in limba ronainci, Bucuresti, 1965,
p. 158-159. Stadiul actual al cercearilor coresiene este prezentat de prof.
Dan Simonescu, Un mare editor fi tipograf din secolut al XVI-lea: Coresi,
In Studii fi cercetdri bibliografice, XI, 1969, P. 53-59.
2 L Bianu si N. Hodos, Bibliografia romineascd veche, t. I, Bucuresti,
1903, p. 526-529, nr. 161 (C.R.V. 16A).
3 Vezi: A. Teodorov-Balan, Kupu.s u Memodu, II, p. 52-65; B. St.
Anghelov, HA cmapama... Aumepamypa, II, p. 17-23.

50

www.dacoromanica.ro
vone din sec. al XV-lea al XVIII-lea 1 Fiind necunoscut
la noi çi, dat6 fiind vechimea apariiei lui In forma tiparitg.
In Ora noastra, 11 reproducem mai jos, precizInd c5. este aproa-
pe identic cu varianta publicata de B. St. Anghelov dupà mss.
nr. 73 din Muzeul bisericesc din Sofia 2:
G 0 IN I:3 Kv043 KOHAt/Kh
rnac HOAOHTe 3.
THAAWHAili ovmomk H gi'04kKHOHIHTE446 4 OPIEHTIMIL wsepte
Amok HirkeirkTAIIIMH 110V1144ffH, WSTELIE HICEMHHAVAlaicO /HAWN,
VPHAE CE, pasctgat 65ÌCÏl C40110 HA CtlitPt H HARM* H tOSt,
npocgiapee Kutch. EN limo Hriusi Ansii0131HiE Kla Xar 3, MIAMI

HO ACM 6 W rketKh HACC.

Tot la 14 februarie este menOonat Constantin-Chiril
In Sinaxarul adAugat la Psaltirea slavond tiparit5, In secoluI
urmator la Govora, In Tara RomAneascä, In anul 1637, si
apoi, din nou, In 1638-1641 8. AvInd la lndemlna cea de-a
doua editie 9, CitAin mai jos din acest NitclutocAork, ciiptins
B. St. Anghelov, ibidem, II, p.21. N-am glsit insl ceva similar pentru
Metodie, nici la 6 aprilie, nici la 11 mai.
Ibidem, p. 23. Textul diferl intrucitva de alte variante publicate de
acelasi, p. 15, 18-19, de I. Ivanov, Emeapacu cmapum U3 Maxedomm,
ed. a II-a, Sofia, 1931, p. 294, si de aceea maram diferenfele mai insem.
nate, in note, numai fatl. de manuscrisul menfionat mai sus (Muz.).
3 In Muz. lipseste.
In Muz. corect: iFOorupioscHHM.
5 Muz. adaugl:
6 MuZ. adaugl: ce. Precizlm c versiunea din Muz. prezintl particulari-
tlfi strbesti, in timp ce textul nostru plstreazä trAslturile mediobulgare.
7 Trad.: Sfintului Chiril, condac, glasul 2, asemenea. In alte locuri Se
preCizeaz5.: nop,03011.: TS131.014 H seromicuma..., adicl, «asemenea» cutArui
condac cunoscut, vezi A. Teodorov-Balan, op. cit., II, p. 56, 58.3
Cu minte hotAritl i invl.flturl de Dumnezeu insuflatl, luminind
mintul cu raze stralucitoare, ai strlbltut lumea ca un fulger, Chirile sfinte,
semlnind cuvintul lui Dumnezeu la miazlnoapte i apus i miazlzi, invi.-
find pe tofi. i, aviad indrlzneall cltre Hristos, roagl-te pururea pentru
noi tofi". .
C.R.V. 36, vezi B.R.V., I, p. 104, 532; C.R.V. 37, vezi B.R.V., I,
p. 106-107, 532-533; IV, p. 188. Din aceastl nitimá edifie, In afar& de.
exemplarul descris in B.R.V., Biblioteca Academiei R. S. Ronalnia are
Incá unul, din care calm mai jos, cumplrat in 1965. (Provine din Biblioteca
lui t. D. Grecianu.)
Exemplarul de la B.A.R. al primei edifii este defect (lipseste ultima
fill a Pascaliei si Sinaxarul).

51

www.dacoromanica.ro
110CAtA0lidiad g-kcentwa(r), HA W(T) 41(044 CEEITI(A1)1104 AO
Ai(C)LI, iiHrSCTd, HMtnt Tponapia H KOHAditli Elp43(A)HHKOA111 H H4-
351b)1, In care, la data mentio-
p04HTHAVIL C.7171%1(4) (ff. 239a
natä, dupa Ilpiio(A)slie(r) wa,4 HMO) illiaEHTLI MEW, HMI
MIHTla lit AtTO VAL, 1111 u,p(c)Tgo Oto(A)cire Aiel(A) 2, citim:

npiTo(A)suaro V p11114 2ISHAOCOlfS4, OVIIHTEAA% CAOEttHOM% H

ISAlard(.10AVI H IlliCAAEW6 11(3)W6ptTHHKS, HMI gltICTh At(T) .W a.
1867] 3, Bit 10(01%0 111H)C4HA4 .17. ro (f. 300b) 4.
lar la 11 mai, dupa (ro Ciii-EtioA1441}1K4 gasim
mentiunea:
npio(A)sudro Wrkd H4WIPO 1,40Air4 IHHCK0114 MOp4geK4r09
.WT4 KVpHAA8 ilmoco4s8, HsogptTwt; HHCAUH4 CAOHIHCKdd, HMI
.;itif(T) AtTO .7in. [880], irk tt(p)cTgo AdCHATa Al4fclAwN4 6
Citind aceste scurte, dar exacte mentiuni, care atesta'
.continuarea traditiei chirilo-metodiene i In Tarile Romane,
in care slavona era Inca folosita In secolele al XVI-lea al
XVII-lea, alaturi de limba romana, atit In biserica, eft §.1

in cancelaria domneasca, B. St. Anghelov precizeaza: Aceste

texte despre Chiril qi Metodie au variante In diverse editii
ruse§ti ale Sinaxarului"7 §i reproduce cuvintele lui O. M. Bo-

Trad.: Sinaxar, san rinduia15, pe tot anul, incepind de la luna sep-

tembrie pin& la luna august, avind troparele o condacele la arbAtori
sfintii mari."
2 Trad.: A preacuviosului nostru Avxentie avva, care a tal,it In anul
440, In timpul împäràtiei lui Teodosie cel Mic".
3 Este interesant de subliniat a se (11 anul pleasii din Moravia la
Roma.
Trad. : Si a preacuviosului Chiril filosoful, dasalul slavilor i al bul-
garilor i descoperitorul slovelor, care a fost In anul 867, in timpul Impara-
tului Mihail iii".
5 A sfintului sfintmucenicului Moche."
5.1 a preacuviosului pSzintelui nostru Metodie, episcopul Moraviei,
fratele lui Chiril filosoful, descoperitorul slovelor slave, care a Wit In anul
880, In timpul ImpAratiei lui Vasile Macedoneanul." (Se d5, aproximativ
anul venirii lui Metodie la Constantinopol.)
7 Kupun u Memoduù e cymemicKume netramuu enuzu om XV XVIIe.,
In Xuivida u cmo zoduuu..., p. 336 (citatele reproduse de noi se afll
la p. 365).

52

www.dacoromanica.ro
dianski: In toate editiile este evidenta' influenta "Vie-
tilor lui Chiril fi Metodie din Proloage (Sinaxare), ca §i a
altora..." 1
10. Editia de la illmnic a Gramaticii lui Meletie Smotrifki
(1755). 0 data cu dezvoltarea tiparului In tarile slave, unele
din scrierile vechi consecrate operei lui Constantin-Chiril §i.
Metodie, In special Despre litere a calugarului Hrabr, au pa-
truns §i In cartile laice: astfel, de la sfir§itul sec. al XVI-lea
pina la sfir§itul sec. al XVIII-lea, se cunosc cinci editii tiparite
ale acestei prime apologii a scrierii slave (cca. 1580-1581,
probabil In regiunile vest-ruse ; Vilnius, 1.621; Moscova,
1.637; Petersburg, 1.776; Suprasl, 1781) 2. De aici 0 din sur-
sele manuscrise 0-au extras date despre originea alfabetului
chirilic autorii §i editorii gramaticilor slavone, cum este cea
a lui Meletie Smotritki, aparuta in prima editie la Evie
(linga Vilnius), In 1619, §i reeditata de mai multe ori, printre
altele, in 1697, la Snagov, sub ingrijirea lui Antim Ivireanul,
§i in 1.755, la Rimnicu-Vilcea, la cererea mitropolitului sirb
Pavel Nenadovié 3.
Aceasta din urma editie cuprinde qi un adaos, necunoscut
celorlalte, intitulat IIHIrk TEXHOAOrTH, CHALIK XISAOHCH4W COHfCt-
A0H4uTd W OCMH ildiCTErk CAOHas no ItOrlp0CdM% H W(T)11*TdMiL
ovriornnimmerw (ff. 256a 288a)4, in care, printre altele,
dupa ce se enumara literele slave (in total 40), se pune In-
trebarea: GrI(T)tcsAts dat micmitia IIHRU114 CRi? §i. se raspunde
ca' au fost aduse de Cadmos din Fenicia In Grecia, iar aici
au fost completate cu litere noi ; in continuare, se adauga:
il It% PWCCII0 AOKI& ripem8ApTH Ineeogil en(c)Kwk 4100411-
Cdil C1% Sp4T0Arla CHOHM% lifIGHSApkIMIL KV plAA0M% npeutcowa,

1 0 epemenu npoucxoowdenun cmennocux nucbmen, Moscova, 1855,

p. 140.
2 B. St. Anghelov, Kupun u Memoburi..., p. 368; reproduse toate de
K. Kuev, Ilepliopu3ey Xpa6bp, nr. 69-73, p. 401-418.
3 D. Strungaru aduce argumente cä aceste reediari s-au fAcut dup&
prima editie si partial (e vorba de a doua) dupg cele de la Moscova din
1648 s'i din 1721 (Gramatica lui Smotrifki Fi prima gramalica romaneascd,
In Romanoslavica, IV, 1960, p. 294-297).
4 B.A.R., C.R.V. nr. 295; vezi B.R.V., tu, Bucuresti, 1910, p. 132.
Trad.: RInduiala tehnologiei, adia a vorbirii iscusite despre cele opt p5.rti
ale vorbirii, intrebuintat5. dupg IntrelAri s'i rAspunsuri".

53

www.dacoromanica.ro
ti CBOAHONIRt CAdEMICK41111IIHCMH4 Kpomt CHrkMhICAHWil,
tam 14, q, w, LII H KPOLidiRt KO AA/PUY& wsptTaiowdracm 1

11. 0 editie transilvdneand a slujbei catolice a lui Chiril

Met odie. La putin timp dui:4 ce la Rimnic se tiparise cartea
mentionata mai sus, aparea la Cluj, pentru catolici, o culegere
de noi slujbe bisericesti, consacrate, printre altele, unor sfinti"
canonizati mai tirziu, culegere ce cuprindea si o slujba cu
viata pe scurt a lui Chiril i Metodie: Officia novissima sanc-
torum. In usum Diocesis Transylvaniensis edita. Claudiopoli,
Anno 1779. Typis Josephi Francisci Kollmann, Privilegiati
Typographi et Bibliopolae (138 p.) 2
Sursa ei trebuie sa fie, In ultima analiza, ceha sau polona,
Intrucit cultul celor doi sfinti", instaurat de regele Carol IV
(1346-1378) In Cehia, s-a raspindit apoi i la poloni (in spe-
cial, in sud si vest), in Galitda (la uniatd), la Viena, in Ungaria
si in alte parti, pe linga Croatia, unde traditia era mai veche:
Cehia i In alte àri s-a fixat ziva pomenirii lui Chiril
Metodie la 9 martie, in timp ce in insula Krk (Veglia) din
Adriatica i in regiunea orasului Sibenik (la nord de Split)
aceasta zi a fost fixatà la 11 martie, iar la Cattaro In 14 martie 3.
Cartea tiparita la Cluj mentioneaza pe Chiril i Metodie la
11 martie: Die XI. Martii. SS. Cyrilli et Methodii episco-
porum" (p. 48).
Cit priveste continutul slujbei din Officia novissima sanc-
torum, el se incadreaza, ca structura, intre cele din breviarele
ceho-morave i polone, cunoscute incepind cu sec. al XV-lea
ci al XVI-lea: Slujbele dupa ritul catolic, mai ales in bre-

1 Trad. : Tar In Rusia le-au adus 135.trInu1 i Inteleptul Metodie, episco-

pul Moraviei, cu fratele s5.0 prenteleptul Chiril, si au nIscocit multe litere
slave, In afar& de acestea, cum ent u q, tu, q, i altele care se g5.sesc In
alfabet".
Vezi despre acest pasaj B. St. Anghelov, Kupun u Memodua...,
370. (Trecem peste faptul cä informatia istoricI este destul de nebuloas5..)
Vezi de asemenea : Olexa Horbatsch, Die vier Ausgaben der kirchenslavischen
Grammatik von M. Smotryckyj, Wiesbaden, 1964 (despre editia de la Rtmnic,
p. 62-64).
2 Asupra acestei ckti ne-a atras atentia lect. dr. Mihai Mitu, cgruia
exprirram multumirile noastre. O cunoastem dupa un exemplar pAstrat la
B.A.R. (cota I, 159519, Inregistratl sub nr. C 570/ 1938) pe care 1-am
folosit i altul aflat In Biblioteca Filialei Cluj a Academiei (Fondul
Blaj : 870 /770 /959).
3 Vezi A. Teodorov-Balan, Kupuit u Memodu, II, p. 14 16.

54

www.dacoromanica.ro
viarele latine, n-au nimic deosebit, In afarä de o rugAciune
specialä i citeva lechones (trei sau sase)", dar acestea din
urinä. se deosebesc adesea destul de mult unele de altele"
precizeaza A. Teodorov-Balan Sursele lor sint, pe de
o parte, slujbele latine tipice, din care sint imprumutate
partial oratio (rugAciunea), antifonul i responsorium, iar pe
de altä parte, legendele i slujbele slave glagolitice si, indirect,
cele chirilice 2. Intr-adevär, slujba din editia clujeanä cuprinde
Oratio, trei Lectiones (IV, V, VI, ceea ce inseamna ca s-au
omis Lechones I, II, III), precum i indicatii privind respon-
soriile i versetele din psalmi.
AvInd In vedere faptul cá aceastä slujbá este mai putin
cunoscutä i a se deosebeste de cea moravä 3, o reproducem
la sfIrsitul articolului, In Anexa I.
1.2. Doud scrieri renascentiste bulgare in fara noasträ. In
afara scrierilor vechi sau bazate pe acestea, In tara noasträ,
au circulat sau au fost tipärite i scrieri bulgare renascentiste
consacrate lui Constantin-Chiril i Metodie. Printre acestea
semnaläm, In primul rind, licmopun cAaeeHo6oAeapcHasi a
celui dintIi cärturar renascentist bulgar, Paisie Hilendarski,
scrisä In anul 1762 si cuprinzind un capitol special, 0 pm-
menex cAoeeRcHux... 3a crneo KupuAa u Memodus, e Hoe epe-
me cocmaeunu nucmeHa u ;mum Ha cAoeeucHu R3UK. Unul din
cele mai vechi sase manuscrise ale acestei scrieri care mar-

op. cit., p. 19,20.

2 Ibidem, p. 82.
3 Descoperia in manuscrisul Breviarium ad usum ecclesiae Muraviae,
din Biblioteca Publia. din Petersburg (azi Leningrad), publicat.l. de B. Dubfk
(care crede el provine Inc& din 1380), In Sitzungsberichte ale Academiei
din Viena, t. XCV, 1879, p. 341-349, si reprodusl de A. Teodorov-Balan,
op. cit., II, p. 190-195 (cf. p. 82).
Slujbele polone au fost prezentate de I. Polkowski ; Czege. ss. Cyrylla
Metodego w Polsce wedlug ksiqg liturgicznych i legend od kolica XIII.
wieku, Cracovia, 1884 (nu am Osit-o la Bucuresti). Printre altele, se reproduc
aici slujbele lui Chiril si Metodie dupá unele breviare ale episcopiilor din
Cracovia i Poznazi: slujba din breviarul din 1443, plasat5. la 9 martie,
are sase lectiones aproape identice cu cele din slujba morav5.; breviarele ul-
terioare prezint.t. Insá modificAri; ultima redactare" polon& s-a acut In
timpul episcopului de Cracovia Jerzy Radziwill, In anul 1580. (Vezi
A. Teodorov-Balan, op. cit., p. 210.) Avem motive sá credem cá slujba lui
Chiril i Metodie tipirit5. la Cluj, In 1779, e de origine polong, Intruckt In
aceeasi carte se glseste i una S. Cunegundis Virginis, Reginae Poloniae"
(p. 107-110).

55

www.dacoromanica.ro
cheaz6 Inceputul literaturii bulgare moderne, copiat in 1781
(deci la 19 ani dupa redactarea originalului, azi disparut),
de catre Cmoù'Icy üepeti na ce.ao Kamen" Stoiko, preot
In satul Kotel" , viitorul Sofronie Vraceanski, se and astäzi
la Biblioteca Academiei R. S. Romania (mss. slay nr. 438,
capitolul citat la f. 81a-86b; lnsemnarea la f. lb). Acesta
este ava-numitul al doilea manuscris al lui Sofronie" (primul
a fost copiat de el tot la Kotel, In 1765, eInd Paisie Hilen-
darski a vizitat acest lnsemnat sat bulgä'resc), fiind adus de
cunoscutul prelat bulgar In Tara Romaneasek unde a apätat
azil In anul 1802, cu sprijinul mitropolitului Tarii Romanevti
Dositei Filitti. Se vtie cà aici, pe teritoriul tarii noastre,
Sofronie Vraceanski vi-a seris celebra sa autobiografie,
Numue u cmpadauuR epeumaeo CoOpouuR (probabil, In 1805)
vi a tiparit prima carte renascentistä." bulgara Kupualcodpo-
mum, cupeti Hedeinauc Chiriacodromion sau Cazanie"
(Rimnic, 1806). Dupa moartea lui, survenità probabil In
1813, Intr-una din mAn'a'stirile din jurul Bucurevtiului, ma-
nuscrisul a ajuns In biblioteca episcopului Dionisie Romano
al Buz'aului (1806-1873), iar de aici, prin donaria Minis-
terului Cultelor i Instruqiunii Publice, In Biblioteca Aca-
demiei Romane
0 a doua lucrare consacratà.' Intemeietorilor culturii slave,
de asta data tip`aritä. la Bucurevti de unul din fruntavii emi-
grariei bulgare din rara noastrà, este: Kupun u Memoduti,
6bneapocu npoceemumenu (Chiril i Metodie, lumingtorii bul-
gari), scrig de L. Karavelov i publicatà (fgra numele s5.u)
In 1875, sub auspiciile Asociariei bulgare pentru räispindi-
rea cunovtinrelor folositoare" (Eanzapaco apyareecmeo 3a pa3-
npocmpanenue none3uu mauuR, 64 p.) 2 Aceastà brovurä' se
Vezi: A. Teodorov-Balan, Kupun u Memoau, II, p. 148-150;
St. Romanski, Hoe CoOponuee npenuc na Haucueeama Hcmopun om 1781 a.,
canocmaeen c npenuca om 1765, In «Eanzapcnu cmapunu», xa. IX, Sofia,
1938; P. P. Panaitescu, Manuscrisele slave..., vol. I, p. XIV; V. Kisel-
kov, Kupunomemodueecnuam nyAm e EanzapuR, In XILIUMa U CM0 &Jamul,
p. 347; Hcmopun na 6bAeapcnama Aumepamypa, 2, sub red. lui St. Bojkov
(red. resp.), G. Dimov 0 P. Dinekov, Sofia, 1966, p. 30-82 (autorul capi-
tolelor despre Paisie Hilendarski i Sofronie VraceanskiEm. Gheorghiev;
bibliografia, p.626-627).
2 Vezi Hcmopun na 6bAaapcnama Aumepamypa, 2, p. 487-488 (auto-
rul capitolului despre L. Karavelov St. Bojkov). Un exemplar din
cartea lui L. Karavelov se af15. la B.A.R. (cota II, 151512).

56

www.dacoromanica.ro
incadra intr-o actiune mai larga a emigratilor bulgari din tara
noasträ, care Impreunk cu compatriotii lor au transformat
In deceniile 6 7 ale secolului trecut skrbatorirea religioasä
a lui Chiril §i Metodie intr-o manifestare mai largä, national-
culturalä a intregului popor bulgar 1. Intr-adevar, curind
dup'ä särbätorirea solemnä din 11 mai (stil vechi) 1857 de
la Constantinopol §i Plovdiv, In anii urmätori, actiuni simi-
lare au avut loc §i In alte ora§e ale Bulgariei sau din alte
tari unde se aflau emigranti, printre care §i din tara noasträ:
Bräila (1863, anul In care se implinea un mileniu de la misi-
unea moravd), Bucure§ti (1864), Giurgiu (1868), Galati
(1869), Alexandria (1870), Zimnicea, Craiova, Ploie§ti §i
T. Magurele (1870), Constanta §i Oltenita (1872), Cimpina §i
Slatina (1875) 2. In bro§ura sa, L. Karavelov, care se Mcea
ecoul acestor manifestäri, exprima omagiul contemporani-
lor säi fatä de marea opera a lui Chiril §i Metodie, rea-
mintind, In acela§i timp, unele momente mai importante din
istoria poporului bulgar 3, ce avea Bali dobIndeascä libertatea
peste doi ani, In urma razboiului ruso-romano-turc (1877
1878).
12. Traducerea rorna'neascei a V igii lui Chiril fi Metodie
( 1815 ). AvInd in vedere toate cele spuse pink' aici despre
circulatia scrierilor slavone §i chiar latine consacrate lui Chiril
§i Metodie In tara noastra, era de a§teptat ca cel putin una
din ele sk se fi tradus in romtme§te, in cadrul antologhioanelor,
mineelor sau al culegerilor de vigi ale sfiniilor. Intr-adevär,
trecind peste vigile sfiNilor ale lui Dosoftei (Ia§i, 1682-1686),
Mineele episcopului Mitrofan de la Buzäu (1698), Mineele
episcopului Chesarie de la Rlmnic (1776-1779), continuate
de episcopul Filaret (1780), §i mai multe editii ale An-
tolo ghionului (Minnie, 1705 §i. 1766; Bucure§ti, 1777),

1 Vezi V. SI. Kiselkov, op. cit., p. 353-358.

2 Vezi A. Constantinescu, Contributii la istoria sdlilor publice de lec-
turd bulgare din Bucure0i (1861-1871), in Studia bibliologica, vol. II,
Bucuresti, 1967 (litogr.), p. 415-416. Despre L. Karavelov in Romania,
vezi si: Zlatca Iuffu, Oglindirea realitelfilor romdne,sti in opera lui Liuben
Karavelov, In Analele Universiteitii Bucurefti, Seria Stiinte socia1e, Filologie,
an. X, 1961, 23, P. 507-516; Zlatca Iuffu si D. Zavera, Pa3npocmpauenue
Ha noeama &neap= Aumepamypa e Pymbnuf t..., In Romanoslavica, IX,
1963, p. 453-454.
! St. Bojkov, op. cit., p. 487-488.

57

www.dacoromanica.ro
traduse In cea mai mare parte din grece§te (dar §i cu recur-
gerea, In unele cazuri, la versiuni slavone), tiparituri ce nu
cuprind §i vieti sau slujbe ale lui Chiril §i Metodie (fie la ziva
mortii lor, 14 februarie, respectiv 6 aprilie, fie la ziva sarba-
toririi comune, 11 mai), am gasit In pretioasa culegere de
Vieti, ale sfintilor, In 12 volume, tiparita sub Ingrijirea mitro-
politului carturar §i promotor al Invatamintului in bimba
romana Veniamin Costachi (Tipografia Mitropoliei din Ia§i
§i Tipografia Manastirii Neamtului, 1807-1815) 1, Viata
fi ostenelele cuviofilor pdrintilor noftri Methodie fi ale luí
Con,stantin, carele s-au numit Chirill, episcopilor Moraviei,
dascalii slovenefti (11 mai) 2. Textul vietilor sfintilor a fost
tradus din slavona rusä.', la initiativa lui Paisie Velicikovski,
de ucenicul sau stefan ierodiaconu13, care a luat ca baza.
una din editiile cunoscutei Maw,' ,KHT.H CHATKIL, alcatuita
de Dimitrie Rostovski (1651 1709); acesta insu§i pornise,
dupa actiunea Inceputa de Petru Movila, de§tept pastoriu
al turmei sale ceii cuvIntatoare", §i continuata de arhiman-
dritul Lavrei Pecerska Inochentie Ghizel, de la %TU.' /11HHIII,
alcatuite pe la 1549, de Macarie, mitropolitul Moscovei, care
a folosit manuscrise mai vechi slavone ruse, atit cu traduceni
din grece§te, cit §i cu vieti noi, consacrate unor sfinti" slavi4.
Intre acestea au intrat, desigur, §i Vietile lui Chiril (14 fe-
bruarie) §i Metodie (6 aprilie), aceasta din urma' In forma
preseurtata, pe baza carora Dimitrie Rostovski a alcatuit
o nouà viata, comuna pentru ambii frati", bazata Ing In
cea mai mare parte pe Viatalui Constantin Filozoful, cu unele

1 Descrise In B.R.V., II, nr. 731, 773, 779, 800, 817, 838, 839, 840,
841, 862, 893. Despre activitatea lui Veniamin Costachi, vezi dintre lucr1-
rile mai noi: Ilie Gheorghitk Un veac de la moartea tnitropolitului Veniamin
Costachi, MAnIstirea Neamtu, 1946; Gh. I. Moisescu s. a., Istoria bisericii
romdne, vol. II, Bucuresti, 1958, p. 383-387 (bibliografie, p. 391).
2 Tn Viefile sfinfilor din luna lui mai, ManIstirea Neamtului, 1813
(in folio, 1 + 296 file), ff. 106b-118b (B.A.R., C.R.V., nr. 840, descris
in B.R.V., II, p. 92).
3 Vezi Prefaf a adresaa mitropolitului Veniamin Costachi de Dositei,
staretul mrinAstirii Neamtului si Secului, In fruntea volumului pe septembrie
(1807), reprodus& In B.R.V., II, p. 510.
4 Vezi Prefafa mitropolitului Veniamin Costachi, in continuarea celei
citate In nota precedent& si reprodus& In op. cit., II, p. 512-517 (citatul
la p. 515), iar acum In urml, de Ilie Gheorghitl, op. cit., p. 106-115; vezi si
B. St Anghelov, Kuptm u Memoauti..., p. 367-368.

58

www.dacoromanica.ro
completar dupl Viara lui Metodie (precum si a sfintului
Clement, fost papa al Romei la sfirsitul sec. I e.n.), asezata
la 11 mai, ceea ce a si facut ca ulterior cei doi mari frati car-
turari a fie sarbatoritd In Rusia si apoi In Bulgaria la 11 mai
(24 mai stil nou) 1. In aceasta forma, asezata la 11 mai, dupa
mucenicul Mochie, Viata lui Chiril ci Nletodie are urmatorul
titlu In slavona 111cìí,A Mina ir AEHh. TAKE AEHIL
MTN H TPOICAhl 11pEnookosimpt OTEIVEL H KWH-
CTAHT HA, H4PE4EHHAPW KVp4AJ, EIECK0110r6MopacIcHrk, Olf4HTE4Erl
C44HAHCKHr2, cu care corespunde absolut exact titlul din editia
de la Manastirea Neamtului.
ContinuInd colaborarea carturarilor nostri din toate pro-
vinciile, mitropolitul Tarii Romanesti Grigorie, supranumit
Dascalul (1823-1834), el Insusi ucenic al scolii de la Manas-
tirea Neamtului, unde a tradus i tiparit carti religioase
printre altele, se pare a a participat si la tiparirea Vietilor
sfinfilor , a initiat reeditarea In tipografia mitropoliei,
aflata la manastirea Caldarusani, a celor 12 volume, care
au aparut In 1835-1836 3. Intre acestea, volumul de Vielile
sfinlilor din luna lui mai (1836) cuprinde, la p. 159-177,
Viala Fi ostenelele cuviofilor parintilor noftri Methodie fi ale
lui Con,stantin, carde s-au numit Chirill, episcopilor Moraviei,
dascalii slavene.yti 4.
Peste aproape un secol de la inceperea tipariturii nemtene,
apare la Bucuresti (1905) o noua editie a Vielilor sfintilor,
Ingrijita si partial modernizata In privinta limbii de arhiereul
Nifon N. Ploesteanu, care lua ca baza textul tiparit in 1835
1836 : Viaçai ostenelile cuviofilor pdrinli Metodie fi Constantin,
care s-a numit Ciril, episcopii Moraviei ci dascalii slavonefti,
este cuprinsa In vol.IX (Bucuresti, 1905, format mic, p. 517
576). In sfirsit, aceasta editie moderna a fost folosita in
Vielile sfinçilor, prelucrate de Al. Lascarov-Moldovanu,

1 Idem, ibid., p. 367. Despre caracterul legendar al Vigil lui Clement,

scria In limba greacli i tradusl apoi In slava veche, vezi, de pild5., P. Di-
nekov, K. Kuev, D. Petkanova, Xpucmomamun2..., p. 25.
2 Vezi B. Anghelov, op. cit., II, p. 368.
3 Vezi Gh. I. Moisescu q.a., Istoria bisericii romine, vol. II, p. 403
415.
4 Am consultat exemplarul de la B.A.R., cota III, 50778.

59

www.dacoromanica.ro
vol. IVII, Bucure§ti, 1934-1942: textul prescurtat al
vietii cu titlul Cuviofii parinti Metodie fi Constantin, care
s-a mai chemat fi Chiril, se afla In vol. IV, 1937, p. 3-11.
Astfel, prin traducerea romaneasca de la Inceputul sec.
al XIX-lea, care pastreaza Inca parfumul vechilor texte, §i
prin reeditarile ei ulterioare, a ajuns pina la noi, e drept, intr-o
forma intrucitva modificata, Viata lui Constantin Filozoful,
combinata cu Viata lui Metodie (§i chiar cu unele date din
Viata sf. Clement), a§a cum le-a aranjat Dimitrie Rostovski.
In ce masura lucrurile stau a§a, cititorul se poate convinge
din Anexa II, In care reproducem aproape integral, cu unele
prescurtari, marcate prin [...] 1, textul editiei din 1813. De
aceea vom mentiona Intre paranteze drepte numarul de
ordine al capitolelor din cele doua Vieti, combinate aici, po-
trivit impartirii adoptate de editorii moderni ai acestora
(cf. textul reprodus partial mai sus, sub 1).
*

Am constatat, a§adar, ca traditia chirilo-metodiana a fost

vie §i In 'raffle Romäne, unde limba slavona s-a folosit citeva
secole ca limba de cultura. Carturarii romani nu numai ca
au luat cuno§tinta de principalele serien i referitoare la fratii
Constantin-Chiril §i Metodie §i la remarcabila lor activitate,
dar le-au qi copiat, tradus §i tip'ärit, facindu-le cunoscute
cititorilor de carte §i perpetuind astfel memoria celor doi
mari carturari. Copiile slavo-romane ale acestor serien, fie
ca. se pastreaza In tara noastra, fie ca au ajuns cu diverse
prilejuri In Wile slave 0 In Grecia, ocup'ä un loe insemnat
intre numeroasele manuscrise In care se gasesc aceste serien.
Valoarea lor consta nu numai in vechimea absolutä a unora
din ele, ci §i In arhaismul sau unicitatea ion.
Cele mai multe dintre aceste copii au fost publicate in
decursul ultimelor §apte decenii §i au intrat In circuitul §tiin-
tific, unele din ele fiind reproduse in editii fundamentale.

I Am omis, pentru a face economie de spatiu, unele p5.rti relatind mai

ales disputele teologice ale lui Constantin-Chiril cu sarazinii (arabii),
In Califatul Bagdad (a. 851) si cu hazarii s'i evreii, in orasul Cherson
(cca. 860), precum s'i extrasul din Viala lui Clement.

60

www.dacoromanica.ro
Fac exceptie: copia din mss. slay nr. 135 al B.A.R., cuprin-
zind Viap lui Constantin Filozoful (varianta completà) ; copia
din manuscrisul moldovenesc din sec. al XVI-lea, folosit de
Bilbasov, a variantei scurte a Vietii luí Chiril; partea a doua
din manuscrisul Bibliotecii Universitatii din Lvov, nr. I, B. 1,
cuprinzind acela§i text, copia din mss. nr. 482 de la Hilandar
a extrasului din opera lui Constantin Kostenetki. La acestea
se adaugg mentiunile din tipgriturile vechi romane§ti, slujba
In limba latinä tipgrità la Cluj (1779) 0 traducerea romaneasca
de la Inceputul sec. al XIX-lea, mai putin cunoscute lite-
raturii §tiintifice i cea din mss. nr. Q.XVI, 29 (incomplet)
din Biblioteca Public& de la Leningrad.
Facind o prezentare de ansamblu a tuturor acestor texte,
cu unele ilustrgri, credem cg am putut demonstra valoarea
Opiilor §i traducerii romgne0i §i contributia cgrturarilor
din tara noastrg la pgstrarea §i difuzarea unora dintre cele
mai interesante texte din istoria culturii bizantino-slave,
referitoare la prodigioasa activitate a fratilor Constantin-
Chili' §i Metodie, care constituie una din gloriile strgvechiului
ora' Salonic, fiind recunoscuti, pe drept cuvint, drept ctitori
ai culturii scrise a popoarelor slave.

ANEXA I
Die XI. Martii
(p. 48) SS. CYRILLI ET METHODI EPISCOPORUM
Duplex.
De Communi Conf. Pont.
Sine ulla mutatione ratione
numeri pluralis.
°ratio
Omnipotens sempiterne Deus, qui nos per Beatos
Pontífices et Confessores tuos Cyrillum et Methodium
ad unitatem fidei Christianae vocare dignatus es; praesta,
quaesumus : ut qui praesenti eonim festivitate laetamur,
ipsorum etiam meritis gloriam consequi mereamur
aetemam. Per Dominum nostrum. Etc. I

61

www.dacoromanica.ro
(p. 49) In I. nocturno
Laudemus viros gloriosos. De Communi .
Lectio IV
Cyrillus vitae sanctitate, rerumque, gestarum gloria
maxime illustris fuit. Nicolao primo summo Pontifice
Sancti Clementis Papae corpus Romam ab illo advectum,
atque in templo, quod in eiusdem beatissimi Martyris
honorem antea exstructum fuerat, reconditum est. Metho-
dium fratrem habuit vitae genere, ac moribus plane ger-
manum, quem ab Hadriano secundo ad fidem propagandam
missum Joannes octavus testatur.
R[esponsorium]. Inveni David servum meum, oleo
sancto meo mud eum:* Manus enim mea auxiliabitur ei.
V[ersus]. Nihil proficiet inimicus in co, et filius ini-
quitatis non nocebit ei. Manus enim.
Lecho V
Multarum Regionum gentes, una cum earum Regibus
ad Christi fidem perduxere, ac imprimis Svatoplucum,
qui apud Moravos late imperabat.
Hujus exemplo Borzivojus Bodmorum Dux, tum ejus
uxor Ludmilla Martyrio quam principatu clarior, liberique
baptismum susceperunt. Ita Christi lides in Bamiam fi-
nitimasque provincias fuit inducta, quae consequentibus
deinde temporibus per eosdem est mirifice propagata.
R. Posui adjutorium super potentem, et exaltavi
electum de plebe mea.* Manus enim mea awdliabitur ei.
(p. 50) V. Inveni David servum meum, oleo sancto meo
unxi eum. Manus.
Lectio VI
Delatus ad Joannem octavum Methodius, quod ab
Apostolicae sedis dogmatibus deflecteret, Romam est
accitus. Coacta Synodo, cum fidem suam omnibus pro-
bavisset, ab eodem Pontifice, magno cum honore dimissus,
ac Moraviae Principi diligenter commendatus fuit, uni-
versis eidem parere iussis. Multa deinde passus, cum ma-
ximas, quibus premebatur, angustias eidem Pontifici indi-
casset, consolatorias ab illo literas meruit accipere, quibus

62

www.dacoromanica.ro
 ad fortiter agendum est summopere animatus. Cyrilli
corpus illo ipso in templo S. Clementis, quod eiusdem beatis-
simi Papae sacris reliquiis ditaverat, una cum Methodii
cineribus religiosissime asservatur.
R. Iste est, qui ante Deum magnas virtutes operatus
est, et omnis terra doctrina ejus repleta est.* Ipse inter-
cedat pro peccatis omnium populorum.
V. Ipse est qui contempsit vitam mundi et pervenit
ad coelestia regna. Ipse intercedat. Gloria Patri. Ipse
intercedat.
In III. nocturno
Vigilate, quia nescitis. Etc.
De Communi secundo loco.
Missa
Sacerdotes etc. Orat. pt.
(Din : Officianovissima sanctorum, Cluj, 1779, p.48-50).

ANEXA II
(f. 106 b) I ntru aceeafi si [11 mai].
VIAT A SI OSTENELELE CUVIOSILOR PiRINT I-
LOR NOSTRI METHODIE SI ALE LUI CONSTA N-
TIN CARELE S-AU NUMIT CHIRILL, EPISCO-
PILOR MORAVIEI, DASCALII SLOVENESTI
[C. II]. tn vremile lui Leon Armeanului si ale lui Mihail
Travlului, carele s'i Valvos s-au numit, luptAtorilor de
icoane impAratilor grecesti, apoi si ale lui Theofil, fiului
lui Mihail, au fost In cetatea Thesalonicului un blrbat
de bun neam s'i bogat, cu numele Leon, cu dregdtoria ostas,
cu boeria sutas, avInd sotie cu numele Maria. Acela au
niscut pre acesti doi luminAtori ai lumii I si luminLtori ai
(f. 107 a) Ortilor slovenesti, pre Methodie si Constantin, carele s-au
numit mai pre urml intru sfinta shiml Chirill.
[M.II]. Deci mai inttiu Methodie, ca cel mai mare cu
nasterea, In virstä au venit si In polcurile ost.:145.sti slujia,
si Implratului cunoscut era, si voevod de dlnsul s-au pus,
si In pArtile ce sä hoUriia cu slovenii 1-au trimis. Si aceasta,
du pre rInduiala lui Dumnezeu, cä a se Invete limba slo-
veneasa, ca cel ce vrea s5. fie la aceia mai pre urm5.

63

www.dacoromanica.ro
 InvAtAtoriu duhovnicesc i pAstoriu Intru a sa vreme. Si
petrecInd In rinduiala voevozeascl ca la zece ani §i, una
dqertAciunea gilcevilor vietii socotindu-o, iarl alta supA-
rindu-sA, de gonirea pre carea imp5ratul Theofil luptA-
toriul de icoane o rAdicase asupra celor dreptcredincio§i,
au lAsat voevozia qi pre toate cele frumoase ale lumii
aceqtiia i, duchadu-sA la muntele Olimbului, lntru mona-
hiceasca rinduialA s-au tuns; §i slujia ImpAratului ceresc,
In chipul Ingeresc, ostAgindu-sa asupra nevAzutilor vrAj-
ma0 ai duhurilor rAutAtii.
[C.II]. Iarlfericitul Constantin, cel ce s-au nAscut dup5.
Metodie, din scutece arAta lntru sine0 oarece minunat.
CAci, and maica lui, dup1 na§tere, I-au dat pre el la mancl,
ca sa-1 hrAneascl pre dinsul cu titele sale, el nicidecum
nu voia sá sugl titele cele streine, färá numai ale singurei
maicii sale, ca nu cu strein lapte sA se hrAneascl pruncul
cel de buni pArinti, i sá minuna de aceasta nAscAtorii lui.
[C. III]. IarA and au fost pruncul de §apte ani i In-
cepea a sA InvAta carte, au vlzut un vis minunat i 1-au
spus pre acela tatAlui i maicii sale, zicind: Un voevod
oarecarele au adunat pre toate fecioarele cetAtii noastre
§i au zis cltrl mine: tAlege-ti tie dintru acestea pre carea
vei voi Intru Insotire, ca sA-ti fie tie ajutAtoare Intru toate
zilele vietii tale». Iarl eu, clutInd, mi-am ales pre una
mai bine ImpodobitA decIt toate, cu fata luminoasA i cu
toate podoabele cele de mult pret InfrumusetatA, al cAriia
numele era Sofia."
lará ascAtorii socotind videnia aceea qi pre Sofia
fecioara cunosclInd cá iaste lntelepciunea lui Dumnezeu,
ceca ce era sA se dea pruncului de la Dumnezeu, sá bucura
Cu duhul vi-1 InvIta pre acela cu de-adinsul totdeauna,
nu numai cetirea cArtilor, ci i obiceiul cel bun plAcut lui
Dumnezeu, povatuindu-1 la Intelepciunea cea duhovni-
ceasa §.1 cuvintele lui Solomon cAtrA dInsul grAindu-le :
Fiule, cinste0e pre Domnul, §i te vei IntAri; plzWe
poruncile, i vei träi, i cuvintele lui Dumnezeu le scrie pre
ablitele inimii tale, §i nume0e pre Intelepciune sorá tie,
iarl pre Intelegere cunoscutA tie sa o faci; ca iaste aceasta
naai frumoas1 decIt soarele i decit tocmirea luminii
a tuturor stelelor". I

64

www.dacoromanica.ro
(f. 107 b) $i Inv5.tindu-se pruncul carte, sporia cu tinerea de minte
Cu Intelegerea mai mult cleat toti vIrstnicii säi, i avea
dragoste mare c.i.tra sfintul Grigorie Bogoslovul, pre ale
caruia i cartile totdeauna le cetia, vi multe dintru acele
cuvinte i tIlcuiri le Invata de rost; vi au scris i laud&
sfintului, ava pre un pArete o cruce lnchipuind; supt acea
cruce au Insemnat pre aceste cuvinte: O, arhiereule al
lui Dumnezeu, Grigorie, cuvIntatoriule de Dumnezeu!
Tu cu trupul om ai fost, iar5. cu viata Inger te-ai ar5.tat ;
pentru cici gura ta ca serafimii Cu laude pre Dumnezeu
au proslavit, jara invataturile tale cele dreptcredincioase
lumea toatà au luminat. Deci, rogu-te pre tine priimevte-ma
vi pre mine cel ce caz la tine cu credinta i Cu dragoste, vi-mi
fil mie Invatatoriu i luminatoriu parinte !"
Intru acele vremi murind Imparatul Theofil, au statut
chip& dinsul la ImpAr5.tie Mihail, fiul lui, cu maica sa cea
binecredincioas5 Impar5.teasa Theodora. $i era Inc5.1mpa-
ratul acela prunc mic, ling& carele era puvi pazitori trei
bojari mari: Manoil, pazitorul de palat, Theoctist patri-
chiul i Dromi logothetul. Acestui logothet cunoscuti era
p5xintii lui Methodie i ai lui Constantin, v.1 auzind logo-
thetul de istetimea mintii copilului Constantin, au
trimis dupa dinsul ca s5. se invete Impreuná cu tInarul
Imp5xat Mihail, carele s5. Invata carte, ca, cautInd Imp5.-
ratul la istetimea mintii lui Constantin, sa se slrguiasca
singur a sa Invata degrab.
Iar5. pruncul s-au bucurat de aceasta foarte, vi pre cale
s5. ruga c5.tre Dumnezeu cu rugaciunea lui Solomon, zi-
cind : Dumnezeul pArintilor i Doamne al milii, cel ce ai
facut pre om, da-mi mie Intelepciunea ceea ce vade pre
scaunele tale, vi nu m5. lep5.da pre mine de la slugile tale;
cA eu slut sluga ta i fiul slujnicii tale. DA-mi ca s5. cunosc
ce iaste placut tie vi sa-ti slujesc tie, Domnului Dumnezeului
mieu, intru toate zilele vietii mele I"
[C. IV]. Si ductndu-1 in Tarigrad, dasc5.1ilor Imparatevti
dat fand, degrab s-au Inv5.tat toata Intelepciunea cea
dinafar5., i gramatica, i facerea de stihuri a lui Omir,
ritorica i filosofia, arithmetica i astronomia, i musica,
toate ellinevtile mevtevuguri; vi era de mirare dascalilor
sli pentru atita istetime a mintii sale. Si s-au numit mai
pre urm5. filosof, de vreme ce au sporit la Intelepciune mai

3 Contributii la istoria culturii i literaturii romine vechi c. 129 65

www.dacoromanica.ro
 mult decit altii. $i nu numai in limba ellineascl eraintelept,
ci i la alte limbi, pentru cá scriptura latineascá bine o
invAtasl, i vorbirea sirieneascl i alte limbi streine au
deprins, iubia pre el foarte logothetul, una pentru
intelepciune, iar alta pentru Intreaga Intelepciune pentru
(f. 108 a) obiceiurile cele imbunAtAtite, de care plin I era pruncul
cel ce la virstA acum venis5.. Pentru cá darul lui Dumnezeu
lAcuia In inima lui cea curatA, povAtuindu-1 pre el la tot
lucnil bun.
Care lucru vAzIndu-1 Intru dinsul stApInul sAu logo-
thetul, 11 cinstia pre el prea mult, si era Constantin cel
Intiiu plzitoriu de cm& In curtea logothetului, avind
stApinire peste top si intru impArAtestile palaturi ca
umble el cu IndrAzneall fArá de opreall, oricind ar fi voit,
i sá dedese stApinire, cA. i ImpAratului era iubit.
Era la logothetul o fiicA duhovniceascA, din scAldl-
toarea sfintului botez primitA, fecioarl frumoasA foarte
de mare neam, pre carea dup5. pinup Intru a sa purtare
de grijA o avea. Deci voia logothetul ca sl o insoteascA
pre dinsa cu Constantin, i In tot chipul sá ruga de aceasta,
cu multe cuvinte IndemnInd pre Constantin spre Insu-
rare si fAgAduindu-i, Impreuna cu bogAtia, de la ImpAratul
cinste de mare boerie.
IarA. fericitul Constantin, fugind de lume si de la
toate cele din lume, s-au dus In tainA la gura Boazului,
si acolo, Intr-o mAnAstire intrind, au luat pre sinesi chipul
monahicesc ; si au fost pentru dinsul nu numai de la
logothetul, ci si de la 1mpAratul cercare multl. $i dup&
sase luni abia 1-au aflat pre el ca pre o vistierie in chipul
monahicesc ascunsl i, cu sila din mAnAstire lulndu-1,
In Tarigrad 1-au Intors, ca sl nu fie fAclia supt obrpc, ci in
sfesnic. Si 1-au silit pro dinsul ca s5, ia treapta preoteascl.
Patrierhind atuncea preasfintitul Methodie, i acum
eresul luptAxii de icoane de la biserici sá pierdusA. Apoi
vivliothicariu in biserica cea sobomiceasa a sfintei Sofiei
dascal al filosofiei au pus pre Constantin.
[C. VI]. IarA dupl citAva vreme, agarenii cei ce st5.-
piniia Siria, carii pre vremea impiratului Theofil pre
Intreaga Intelepciune" traduce aici slavon, rus. yertomy-
apue castitate, neprihAnire".

www.dacoromanica.ro
 puterea oetii greceeti, Cu slobozirea lui Dumnezeu pentru
picate, o au biruit ei pre cetatea cea prea frumoasi Amoreia
o au stricat, precum de aceasta In ease zile ale lunii lui
martie Intru pAtimirea sfintilor 42 de mucenici celor din
Amoreia din destul s-au scris, aceia mlndrindu-se lntru
puterea lor i batjocorind pre creetini, la Tarigrad o hull
asupra preasfintei Troite au trimis, zicind: Cum voi,
creetinii, zicInd cá iaste unul Dumnezeu, 11 despArtiti pre
acela In trei, mArturisind pre TatAl ei pre Fiul ei pre Duhul?
Deaca puteti, sä ne arAtati aceasta aiave, apoi sá trimiteti
la noi pre acest feliu de oameni carii ar putea sl vorbeascl
Cu noi pentru credinta voastrA i sá ne dovedeascl pre
noi I"
MA. ImpAratul, satuindu-sä Cu preasfintitul patriarh,
au trimis la sarachini pre Constantin filosoful, dIndu-i lui
(f. 108 b) pre doi asincriti 11/ntelepti. i s-au dus fericitul acolo,
apostoleete dupre Hs. rivnind i dorind ca pentru dinsul
s5. pAtimeascl i ajungind la cetatea stApInitorului sera-
chinilor, carea s5. numia Samara, carea stA aproape de rlul
Eufratului, lntru carea stApInitoriul sarachinilor Amir-
mumi vietuia. $i era acolo ei creetini petrecInd lntre sera-
chini, ei era pre ueile lor dinafar5. zugrAvite chipuri drAceeti,
cu porunca stApInirii sarachinilor. Pentru ca aceia Ingre-
toeindu se de creetini ca de niete draci i Intru ocara
batjocura pre dlneii avIndu-i, au poruncit ca pre ueile
fieetecAruia creetin s5. fie Inchipuit drac.
$i au zis sarachinii cAtrA Constantin filosoful creeti-
nesc Oare poti, filosofule, sä cunoeti ce semn iaste
acesta ?" Iarä el le-au r5spuns Chipuri de draci v52
Insemnate ei mi s5. pare cum cá creetini acolo Inlluntru
vietuiesc, iar1 dracii. neputInd ca s5. vietuiasc5. Inlluntru
cu creetinii, fug de diteii i afará petrec; iará unde nu stilt
dinafarl de aceste chipuri drAceeti, acolo dovedit lucru
iaste cä Inluntru vietuiesc cu oamenii cei uniti cu
$i fiind Constantin la mas5. In palaturile domneeti,
Inteleptii sarachinilor au zis cAtrA dlnsul: filosoafe,
acest minunat lucru, cl prorocul Muhammet ne-au adus
noal bunl InvAtAturl de la Dumnezeu ei au tutors pre

1 Secretan i (gr. itarpcpfitt; ( lat. a sgoltis).

67

www.dacoromanica.ro
 multi oameni, i toti ne tinem tare de legea lui, necAtind
nimic. Iarä voi, cre§tinii, legea lui Hs. tiind, unul a§a, altul
Intr-alt feliu crede, 0 face precum fieOeclruia din voi
iaste plAcut. Pentru cá atita de multi slut intre voi ne-
1mpreun5. glAsuiti i deosebiti cu credinta i Cu viata, dintru
carii fiqtecarele lntr-alt chip crede i Invata i intr-alt
chip 10 rinduie§te viata, precum cei ce sà numesc monahi,
carii poartá haine negre, iará toti creOini sä chiam5.."
RIspuns-au fericitul Constantin : Doa5. lucruri
mi-ati pus mie inainte pentru credinta cre§tineasc5. Intru
Dumnezeu i pentru legea lui Hs., ceea ce prin lucruri s5.
Impline#e, cum cä nu intru un chip cred i petrec cei ce
sä numesc crqtini. Deci vl aspund mai flit!Liu pentru
credintà: Dumnezeul nostru iaste ca noianul mänii, 15.r-
gime i adIncime nemAsurat5.; pentru cá neajuns iaste de
mintea omeneasc5.0 nespus cu cuvintele omene§ti, precum
de dinsul sfIntul proroc Isaia au zis: «Neamul lui cine-1
va spune ? * De unde i sfintul apostol Pavel, Inv545.toru1
nostru, au strigat, zicInd : .0, adincul bogAtiei 0 al I ite-
lepciunii 0 al cuno§tiintii lui Dumnezeu! Cit slut de ne-
cercate judeatile lui i neurmate cäile lui *. Deci, Intru acel
noian multi de cei ce sä sfrguesc a auta pre Dumnezeu
(f. 109 a) intr5..i cei ce slut Cu mintea putemici 0 au cl§tigat
ajutoriu pre singur Domnul, aceia arä de primejdie
Inoatá pre marea cea neajunsä a lui Dumnezeu i alá
bog5.4ia cuno0iintii 0 a mintuirii. lará cei ce slut la
minte slabi, 0 de ajutonil lui Dumnezeu pentru singurá
p5serea lor s-au lipsit; aceia ca In n4te putrede corabii
de Inotare atingIndu-se, sä ispitesc ca s5. Inoate noianul
acela i, neputInd, unii s5. !maxi azind In eresuri 0 in
rfit5.ciri, iará altii cu ostenele abia Asuf1ä de nedomerire
0 de lndoire Inv5.1uindu-se. Pentru aceea, multi, precum
ziceti, Intre cre#ini sá deosebesc cu credinta. Deci intr-
acest feliu pentru credintá am zis.
lará pentru fapte vá adeveresc a§a Legea lui Hs. nu
iaste alta, Uri numai aceea0 pre carea o au dat Dumnezeu
lui Moisi in Sinae, adecá a nu ucide, a nu fura, a nu curvi,
a nu pofti i celelalte. Pentru cä au zis Domnul nostru:
N-am venit sá stric legea, ci s5. o Implinesc E i spre
sävîrire suindu-ne pre noi, ne-au dat sfat de viat5. curata,

68

www.dacoromanica.ro
 far& de 1nsurare, plzirea fecioriei i alte lucruri alese, spre
pllcerea lui Dumnezeu cea mai bunk care slat ducltoare
la vial prin calea cea strimtA cu scirbe. Ina nu ne sileste
la aceasta, a nu fie aceea. Pentru a au zidit Dumnezeu
pre om Intre ceriu i intre plmint, Intre Ingeri i ?titre
dobitoace; deci cu cunostinta si tu cugetul 1-au despartit
de dobitoace, iar Cu mlnia i tu pofta 1-au desplrtit de
lngeri i i-au dat slobodl. voe, ca once voieste face, si
la ce s apropie, cu aceea sl i uneste: ori cu ingerii sl
Implrtasaste, slujind lui Dumnezeu, precum 11 invatä
fntelegerea lui cea luminatl; sau cu dobitoacele cele OA
de minte pArtas sl face, slujind poftelor trupesti WS. de
InfrInare. $i de vreme ce de sinesi stlpfnitoriu au flcut
Dumnezeu pre om, pentru aceea de Intelegerea cea de voe
a noastrà, iar nu de sill voiaste ca sà ne mIntuim noi,
zice: Cel ce voiaste sl vie dupl mine, sl-si ja crucea sa
vie dupà mine, si cel ce poate sà incape, Incapll
Deci crestinii cei ce cred Intru dInsul, unii prin cale mai
adecl prin legea firii, Intru cinstitl Insotire
tu 1ntreaga Intelepciune vietuind, cu Intelegere spre dinsul
cllAtoresc. Iarl altii, sfrguindu-se a fi mai fierbinti cltrl
dinsul si mai deslvirsiti robi ai lui, sà ating si de cea
mai presus de fire vietuire, asemenea cu a Ingerilor,
strimtl cale petrec. Pentru aceia unii Intre crestini
deosebesc tu viiata.
larà credinta voastrà i legea nu are nici un feliu de
nelesnire, nu ca o mare, ci ca un pfrlu mic, pre care fieste-
carele, si mare, si mic, ail de mare osteneall poate
(f. 109b) pasascl. Penitru cl nu iaste Infra credinta voastrà i legea
vreun lucru dumnezeesc si de Dumnezeu Insuflat, Mr&
numai obiceiuri omenesti i socoteall trupeascl, pre
carea puteti tu lesnire s1 o faceti. $i nu v-au pus voal
dlatoriul de lege Muhamet al vostru vreo poruncl grea
de purtat, neoprindu-và pre voi despre mlnie i despre
poftele cele Mil de finduiall, ci si mai ales v-au slobozit
pre voi de toate. Pentru aceea cu un glad vl tineti de legea
ca de tea datl voal despre poftele voastre. Iarl
MIntuitorul nostru Hs. nu asa, pentru cà, singur fiind prea-
curat i izvor a toatl curltia, voiaste ca robii lui curat
sà vietuiascl, ferindu-se de toate poftele i cu curAtie de

69

www.dacoromanica.ro
 cel curat si se apropie: a intru impiritia lui nu va intra
nici un lucru spurcat."
[
(f. 110b) Nigte Intrebiri 0 rispunsuri ca acestea §i altele mai
multe s-au intimplat lui Constantin intru intrebirile cele
cu Inteleptii sarachinilor, in multe zile, 0 nebiruit au rimas
cre0inescu1 filosof, ajutindu-i lui dumnezeescul daru.
Iarä sarachinii intru toate punerile impotrivi 0 intru soco-
telele lor au rimas de dinsul ru0nati. Dupä aceia, neputind
(f. 111 a) ca intru cuvinte si biruiasci pre cel nebirulit, i-au dat lu
in taini ()tray& de moarte si bea. Iar5. Domnul, cel ce au
zis: Deacea ceva.0 de moarte yeti bea, nu va vitima pre-
voi", acela au pizit pre robul siu intxeg 0 nevitimat 0
1-au tutors pre acela sinitos, cu cinste 0 cu daruri, de la
boiariul sarachinilor slobozindu-si.
Iarä dupá ce s-au tutors fericitul Constantin la
Tarigrad 0 laud& de la impiratul §i de la preasfintitul
patriarh pentru osteneala sa cea plicuti lui Dumnezeu
Mind, s-au a§izat la un loc lini§tit 0 lua aminte de mIntu-
irea sa, hrani avind din purtarea de grijá a lui Dumnezeu,
spre carele nidijduia.
[ -]
[C. VII, M. III]. Dupi aceen s-au dus la Olimb, la
Methodie, fratele sin cel mai mare, 0 cu dinsul au inceput
Impreunà a vietui, in nevointele monahice§ti intru postnicie
petrecind, intru rugiciuni 0 Intru cetirea cfirtilor totdeauna
Indeletnicindu-se.
[C. VIII, M. IV]. Intru acea vreme au venit la imp5.-
ratul Mihail soli de la cozari, zictnd: Noi din inceput pre
un Dumnezeu 0m, carele iaste preste toate, 0 aceluia
ne nigim, inchinindu-ne la risirit, insi obiceiuri oarecare
de nqine tinem ; cii evreii ne indeamni pre noi ca si luim
credinta lor, 0 acum multi din noi la credinta evreiasci
s-au lipit. A0jderea 0 sarachinii la a lor credinti ne pleaci
pre noi, zicind a oa noastri credinti mai buni iaste decit
a tuturor iimbilon>. Pentru aceea de la voi, cu carii vechiu
priete§ug 0 dragoste tinem, clutim sfatul cel de folos
noel. 0 cerem ca si. trimiteti la noi pre oarecarele birbat
cirturariu din voi, carele si. poati a si intreba cu evreii
§i cu sarachinii 0 de-i va birui, apoi a voastri credinti o
vom priimi."

70

www.dacoromanica.ro
 Atuncea imparatul Mihail cu preasfintitul patriarh
(f. 111 b) Ignatie, I carele era dupa sfintul Methodie, Wind cercare
pentru Constantin filosoful, 1-au chiemat pre el de la
muntele Olimbului si doriia ca sa se due& la cozari, spre
propoveduirea la Hs. Iara el si a muri pentru Hs. dorind,
cu oserdie au voit calea aceia s'i au rugat pre fratele sail,
pre fericitul Methodie, ca pre cel ce stia din parte limba
sloveneasca, ca sa mearga impreuna cm dinsul la ascultarea
apostoleasca, ca sa lumineze pre cei necredinciosi cu
lumina sfintei credinte. Deci nu s-au lepadat si Methodie
a merge cu dinsul pentru Hs., si s-au apucat amindoi
impreuna de calltorie, ca acela Cu bogoslovestile cuvinte,
iara celelalt cu rugaciunea cea priimita. de Dumnezeu sa
poata, ajutorindu-le lor dumnezeescul daru, a mIntui
sufletele cele pierdute.
Si ajungind la cetatea Hersonului, carea sa hotareste
cu cozarii, au zabovit acolo vreme multa, pina ce s-au
invatat bine limba cazaceasca.: ca vorbiia cozarii cu limba
sloveneasca 1 Tot acolo si limba evreiasca s-au deprins.
5i pre oarecarele samarinean Cu fiul lui 1-au adus la sfinta
credinta si la botez.
5i auzind de moastele sfintului sfintit mucenic Cli-
ment, papa Romii, cum ca In mare zac, au indemnat pre
episcopul Hersonului spre cautarea cinstitelor acelora
moaste.
[
(f. 112 a) [C.IX]. Dupa aceasta s-au dus la cozari s'i s-au priimit
cu cinste de cagan, boiariul cozarilor ; ca si scrisoare de la
Imparatul grecilor catra cagan avea. i multa intrebare
au avut acolo fericitul Constantin cu cozarii si cu iudeii
si cu sarachinii. Ca Constantin mai multa invatatura
avea decit Methodie, flindca. Methodie pre anii tineretelor
sale Intru ostasire, jail. nu Intru invatatura cartii i-au
cheltuit, si la puterea cea de voevod carea o avea el, si
la lucrurile norodului, mai mult cleat la cetirea cartilor
i-au fost indeletnicirea lui. ha Constantin din tinerete
intru invatatura cartii s'i Intru cercaren intelepciunii au
fost crescut, s'i intru dumnezeiasca scriptura foarte iscusit,

1 Confuzie aparuta In Rusia veche.

www.dacoromanica.ro
 ui. lntru cuvinte puternic, gata hind Impotriva a toatg
Intrebarea sg dea rgspuns.
Deci Constantin pentru toate O. Intreba cu necre-
dinciouii, iarg. Methodie cu ruggciunea sa cea plg.cutg, lui
Dumnezeu ajuta lui Constantin. Si au grgit cgtrg dinsul
unul din cozari: Voi, grecii, rgu obiceiu aveti, pentru cg,
puneti la voi pre alt Impgrat In locul altuia, dintru alt
neam, din prost, iarg. nu ImpArgtesc, precum acum,
dupg. Nichifor, ati pus Impgrat pre Mihail Curopalatul,
carele au fost unul din boiari. Apoi, lepAdin' du-I pre
acela, ati pus pre Leon Armeanul, carele au fost din
neam prost. 5i, ucigindu-1 pre acela, ati pus pre Alihail
Travlul, carele era de neam din Amoreia. Iarg, la noi nu
aua, ci avem pre ai noutri cagani (adecg, Impgrati) din
casa u'i din neamul caganilor, ui nu Intr-alt-chip cineva
(f. 112b) la noi ImpgrAteute, I de nu va fi din semintia ImpArg-
teascg.."
Iarg fericitul Constantin la aceasta cu scurte cuvinte
au rgspuns; Oare rgu au fAcut Dumnezeu and pre neplg-
cutul lui Impgrat Saul I-au lepgdat, iarg, pre David, bar-
batul cel dupg mima sa, de la turmele dobitoacelor 1-au
ales ?" $i au tg.cut la aceasta cozariul.
Dupä aceia iargui cozariul au zis: Voi, tiind cgrtile
In mlini, spuneti dintru dlnsele pilde; iarg noi nu aua, ci
din gurile noastre pre toatg. Intelepciunea o grgim, nemln-
drindu-ne In scripturi, precum voi vä mindriti, cg, Inlgun-
tru avem ca cum Inghititg. Intru noi Intelepciunea."
Grgit-au Constantin: De ai Intimpina vreun om gol,
care are zice: fulte haine ui aur si averi am! *, oare
1-ai crede pre el, gol pre el ui nimic In mlini avInd vg-
zIndu-1?"
RIspuns-au cozariul: Ba nu, cä de ar fi avut ceva,
n-ar fi umblat gol".
GrAit-au Constantin: Deaca tu ai Inghitit pre
toatg Intelepciunea, precum te lauzi, apoi spune-mi mie
cite neamuri au trecut de la Adam ui de la Moisi ui care
neam ui pre care parte a plmIntului u-au avut stApIni-
rea sa?"
$i neputind la aceasta In potrivg. A rgspunzä ceva
cozariul, au tgcut. Iarg. Constantin i-au rgspuns: Deci

72

www.dacoromanica.ro
 nici eu nu te crez pre tine, a ai fi Inghitit pre toat5. lute-
lepciunea i Biä de clrti ai fi intelept."

(f. 116 b) [C.X]. [...] O Intrebare ca aceasta Impreuná cu iudeii

a fericitului Constantin filosoful pentru crestineasca cre-
dina au fost la mula vi-eme, pentru cä mula vi-eme au
zAbovit Impreun5, cu fratele su la cozari, in toate zilele
esind i Intrebindu-sä cu necredinciosii iudei inaintea lui
cagan. Pre care Intrebk-i ale lui, dupä aceea, fericitul
Methodie, fratele lui, Inv545.toriul cel slovenesc, In opt cu-
vinte le-au alatuit, iarl aicea putine din cele multe s-au
pomenit.
[C. XI].i nu numai cu iudeii, ci si cu sarachinii nu
putin s-au Intrebat i pre toti i-au biruit cu darul Domnului
nostru, celui ce au f545.duit sä dea robilor sài gurS.
Intelepciune, cdriia nu vor putea s5. se Impotriveasa sau
rAspunzg toti cei ce sä vor pune voa5, Impotriva. 5i au
crezut Intru Hs. cagan (domnul cazarilor) i boiarii lui,
si din norod multime si au luat sfintul botez, Ins& nu toti,
ci oarecare parte.
Dupl aceia, cuviosii dascali Constantin cu Methodie,
bine sà.dind sfinta credint& lntru cozari, au voit s5, se
Intoard. Intre ale sale, 15..sInd cozarilor In locurile lor pre
preotii cei ce de la Herson mersese. Deci au scris cagan la
Imparatul grecesc multemire, zicInd: Pre niste barbati
ca acestia InvAtati ne-ai trimis noel, stipine, carii luminos
ne-au Incredintat cá iaste adevIratá crestineasca credintá
si la aceia ne-au Inv5.tat pre noi. Deci luminindu-ne noi
pi-in sfintul botez, am ponmcit Intru stApinirea noastrá
ca tot cel ce va voi, sá se boteze, i nklAjduim
tot p5.mintul nostru Intru crestineasa sàvIrsire va veni ;
sIntem priiateni ai Implatiei tale si gata la slujba ta,
oriunde vei avea trebuint.5.."
slobozind cagan pre fericitii aceia InvAptori, pre
Constantin i pre Methodie, le da lor daruri multe, ci ei
-n-au priimit darurile, zicind: DA-ne noel cti robi grecesti
ai aicea, pentru cá aceia ne iaste noel mai mare decit
toate darurile". 5i au adunat de cei robiti ca la doa.5. sute,

73,

www.dacoromanica.ro
 i-au dat lor, i s-au dus In calea lor, bucurIndu-se
multemind lui Dumnezeu.
.3
(f. 117 a) [C.XIII]. i mergind ei la Tarigrad, s-au priimit de
Imp5xatul qi de patriarhul i de tot soborul, Cu mult5. cinste
§i Cu bucurie, ca apostolii lui Hs. cei ce au propoveduit la
neamuri, i voia ca sl-i ridice pre elln*ii la treapta arhie-
reascii, iará ei foarte sA leplda de o vrednicie ca aceia. Deci
pre Methodie 1-au silit ca sl fie igumen In mAnAstirea ce
sA numiia Polidron, iarl Constantin lingl biserica sfintilor
apostoli petrecea.
[C. XIV, M.V.]. Dup5. aceasta, ceilalti domni ai limbii
slavone§ti, Rostislav i Sviatopolc ai Moraviei i altii, carii
priimise din parte atuncea creOineasca credintl, Insl
tainele eii Inca neintelegradu-le, i auzind cum s-au lu-
minat tara cozarilor invltindu-se de doi dascali ce venise
de la greci, au trimis la Consta.ntinopoli, la ImpAratul Mihail,
zicInd: Norodul nostru de lnchinarea idoleascl, s-au le-
pldat, i doreqte ca sl tie legea cre§tineascl, insl nu avem
un InvAtAtoriu ca acesta, carele ne-ar fi InvAtat pre noi
desIvirqit sfinta credintl i prin a noasträ limb& la legea
cea blagocestivl ne-ar fi povAtuit. Deci, ruglmu-ne tie,
stApIne, grija§te de mintuirea noastrl i trimite-ne noal
un episcop i InvAtItoriu ca acesta, pentru el de la voi
Intru toate tArile legea cea bun& ¡ase!"
Iar5. ImpAratul cu patriarhul i cu tot sfintitul sobor
satuindu-se, iar5.0 pre fericitul Constantin cu Methodie
i-au rugat ca sA se duel la plrtile slavene§ti,
ca s5.4 invete, precum i la cozari s-au dus. Si au silit pre
sfintul Constantin, mlear i nevrind ca sA la vredniciia
arhiereasel. Iarl el mai Intliu s-au postit patruzeci de zile
ajutindu-i lui darul sfintului Duh, au aflat azbuchele
slaveneqii, care avea intru sine* treizeci §i opt de slove, ca
sl poatl preface clrtile grece0i in bimba slaveneasc5
(f. 117 b) la care I lucru Cu ajutoriul lui Dumnezeu Ii ajuta luí
fericitul Methodie. Si dintliu au tnceput a tAlmlei Sfinta
Evanghelie de la loan: antru inceput era CuvIntul sqi
celelalte. Si o au arltat aceasta Implratului i patriarhu-
lui §*1 la tot soborul, §"i toti de aceasta cu bucurie au pro-

74

www.dacoromanica.ro
 slAvit pre Dumnezeu. Apoi s-au apucat de cale, avind de
ajuns indestulare de toate cele de trebuinta din dArile
ImpArAtesti.
[C.XV]. 5i ajungind ei la pArtile slavenesti, pretutin-
denea cu cinstite IntImpinAri priimiti era de boiari
de norodul ce! prost. Tar& mai ales In Moravia de domnul
Rostislav, unde IndatA au poruncit ca sä adune multime
de copii i sl-i Invete pre dInsii azbuchele i cArtile cele de
nou tAlmAcite: Ceasoslovul i Psaltirea i altele.
Si au zAbovit acolo patru ani si mai mult, i au lumi-
nat pre toate pArtile slavenesti, i Intru blagocestiva
credinta le-au tutArit, i pre toate cArtile cele trebuincioase
spre rInduiala bisericeascl din limba greceasc5. In cea
slaveneascä le-au tAlmAcit, precum Evanghelia i Apostolul
Liturghia i celelalte. 5i au Inceput In limba slaveneascA
a sAvIrsi dumnezeiasca Liturghie i boat& cintarea biseri-
ceascA. 5i auzind de aceasta multi arhierei i preoti, iarâ
mai ales cei de la Apus din limba romAneasc5.1, au Inceput
a rApsti cä cu o streinA limb& de nou luminatA s5.vIrsesc
Liturghia.
[C.XVI]. Pentru cA zicea: Cá numai cu trei limbi, Cu
care au fost scris titlul cel de pre cruce, sä cade sä se
sAvIrseascl dumnezeiasca Liturghie: evreiaste, greceste,
romineste. Insl sfintii InvItAtori slavenesti au rAspuns
unora ca acelora: Intocmai Dumnezeu ploal preste toti
si rAsare lumina soarelui. 5i grlia.ste si David: ToatA
suflarea sl laude pre Domnull 5i iar5.si: 4Strigati Dom-
nului tot plmIntul, cIntati Domnului cintare noaA I *
De vreme ce au venit Domnul ca sä mIntuiascA pre toate
neamurile, deci toate neamurile cu ale sale glasuri
slavosloveasc5. pre Domnul."
[C.XVII, M.VI]. 5i auzind pentru dInii i Nicolae.
papa Romii ceii vechi, au scris la d1nii cu dragoste,
chiemIndu-i pre ei la Roma, si s-au supus donirii lui
au mers la dInsul. Ina neajungind Incft ei la Roma, s-au
prestivit papa Nicolae, iar5. In locul lui au stAtut Andrian,
ci i acela bucuros au fost de dInsii, pentru cA auzind cl sA

1 In loc de romand ; In ed. din 1905: latineasa.

75

www.dacoromanica.ro
 apropiia ei la cetatea Romii, i Incási din moastele sfintului
sfintit mucenic Climent, papa Romii, oarecare pArticia
(precum mai sus s-au zis) cu sinesi purtInd, i-au intimpinat
pre dlnsii cu cinste si au fericit ostenelele lor cele asemenea
cu ale apostolilor. Si iubitá priimire acIndu-le, le-au dat
lor odihn5.. $1 15,uclind tAlmAcirea cartilor cea In limbs. I
slaveneasca, i Liturghia cea flcutl In limba slaveneasa
(f. 118 a) IntArind-o, au pus anathema asupra protivnicilor, celor
ce ar Indrazni a cleveti sau a huli cetirea i antarea
liturghia slaveneasa. $i sàvirsiia sfintii acestia inv545.tori,
Impreung Cu Methodie, Constantin sfinta liturghie slaveneste
In mijlocul Romei Intru slava luí Hs. Dumnezeu, celui prin
toate neamurile propoveduit i slAvit.
[C.XVIII, M.VII]. 5i zAbovindu-se ei in Roma, s-au
bolravit sfintul Constantin, si au luat de la Dumnezeu
descoperire lntru videnia ce i s-au flcut lui de Instiintarea
pentru sfirsitul sáu, i sä veseliia cu duhul toatá zioa aceia,
cintind aceasta : De cei ce mi-au zis mie, merge-vom
In curtile Domnului ; veselitu-mi-s-au duhul, ImpreunA
mi s-au bucurat Mima". Iará a doua zi au luat pre sinesi
sfinta shimá i numit au fost Chirill. $i zAcInd In boall cinci-
zed de zile, dupà aceia incredintindu-si episcopia sa fratelui
säu celui mai bltrin, Methodic, s-au dat duhul Mai la
Domnul, i s-au Ingropat ca slavA In biserica sfintului Cli-
ment, Intru carea i pIrticica sfintelor moaste ale lui Cli-
ment cea adusá de dlnsii s-au pus.
Iará dupá sfirsitul sfintului Chirill,
cuviosul Methodie s-au pus episcop al Moraviei i, ducindu-
sá la dinsa, Ii avea scaunul sáu In cetatea Pannonia, la
local sfintului apostol Andronic, ucenicul i rudenia lui
Pavel, carele acolo oarecind au fost episcop caruia urmIndu-i
acest arhiereu i Inv45.toriu Methodie, multe nevointe
ostenele au arltat, sfinta credint5, 15.rgindu-o, Cu evreii
Cu ereticii IntrebIndu-s5., i cu cuvintele i cu facerile
de minuni biruind pre cei protivnici, i primejdii i izgoniri
ea/3014nd, si tricá i multime de c5.rti din limbo. greceasci.
!rare cea slaveneascä au tllmIcit, si bine indreptindu-si

Mult prescurtat.

76

www.dacoromanica.ro
pAstoria in multi ani, au trecut atre Domnul, aruia
apostoleste impreunl cu sfIntul Chirill, fratele s5.u, cu
oserdie i-au slujit, i amindoi limpreun6. stau Inaintea lui,
Intru viata vesnicá slAvindu-1 pre el, cu toti sfintii, In
vecii cei nesfirsiti. Amin.
(Din Viefile sfinfilor din luna lui
/115.ngstirea Neamtului, 1813, ff. 106b-118a.)

www.dacoromanica.ro
 INSCRIPTH SLAVE VECHI DE LA MURFATLAR-BASARABI
(DOBROGEA)

Dupa cum se 0ie, In anul 1957 a fost descoperita o biseri-

cuta (B1) in cariera de creta din dealul de la sud de locali-
tatea Murfatlar-Basarabi (Dobrogea). Cu ocazia sapaturilor
arheologice intreprinse din 1957 pina in prezent de &Are
Institutul de arheologie al Academiei Republicii Socialiste
Romania In colaborare cu Direc-tia Monumentelor istorice din
cadrul C.S.C.A.S., care a efectuat lucrari de conservare 0
consolidare, au fost descoperite Inca trei bisericute (B2, B3,
B4) §i alte Incaperi, camere funerare §i galerii. Intreg complexul
prezinta un mare interes §i a atras aten0a istoricilor §i arheo-
logilor din Iara. §i din strainatate, printre altele, datorita fap-
tului cà pe peretii bisericutelor au fost descoperite 0 o serie
de inscriptii runice (probabil turcice), slave chirilice §i glago-
litice, grece0i etc. Complexul este datat de arheologi In juru/
secolului al X-lea 1.

In cele ce urmeaza, né propunem sa ne ocuparn de o parte

din inscriptiile slave din B4, descoperite cu ocazia sapaturilor
Vezi : I. Barnea i V. Bilciurescu, &intierul arheologic Basarabi
(reg. Constanja), cu o Anexa de D. P. Bogdan, In Materiale cercetari
arheologice, VI (1956), p. 541-566; D. B. Bogdan, Grafitele de la Basarabi,
In Analele Universitafii Bucure,sti, Seria §tiinte sociale, istorie, IX (1960),
nr. 16, p. 31-41; I. Barnea, Les monuments rupestres de Basarabi en
Dobroudja, in Cahiers archéologiques, t. XIII, Paris, 1962, p. 187-208
(extras) ; Idem, Ceramica din cariera de creta de la Basarabi (reg. Dobrogea)
ibidem, XIII (1962), nr. 2, p. 349-371; Idem, 17peaeapumeablibte ceeck-
NUR 0 Kamellubtx naistammacax e Eacapa6u (o64. Ao6pyborca), in Dacia,

78

www.dacoromanica.ro
din 1960-1961, publicate, in parte, de I. Barnea, cu unele
comentarii sumare, In dou6 din articolele citate 1.
Vom prezenta mai intii inscriptiile din altar 2, apoi pe
cele din naos §i, in sfir§it, pe cele din pronaos. La fiecare in-
scriptie vom da textul, Intregind literele deteriorate In paran-
teze drepte, acolo unde e posibil, §i traducerea, dupa care
urmeaz4 comentarii asupra problemelor mai dificile §i asupra
faptelor de limba sau grafie care reclama unele explicatii.
La sfir§itul articolului se cla un indice-vocabular complet.
Anexam totodatà desenele inscriptiilor studiate.
Bisericuta pe peretii cäreia sint incizate inscriptiile de care
ne ocuparn mai jos (134) este cea mai mare din complexul
arbeologic Murfatlar §i se aflä sub B3, fiind descoperita in
1960. Lungimea ei este de 7 m, ir latimea de 3,50 m. Planul
biseTicutei aminte§te pe acela al unei bazilici, avind altar,
naos §i pronaos 3.

1. INSCRIPTIA DE PE MASA DIN DREAPTA ALTARULUI

(Fig. 1)

Inscriptia, scrisil intr-un rind, este incizatà pe latura

dinspre interiorul altarului §i are dimensiunile 12,5 x 2 cm.
Textul:
Ire YCli WAlAit.

nouvelle serie, VI, 1962, p. 293-316; Representarea labirintului pe

monumentele rupestre de la Basarabi (reg. Dobrogea), SCI V, XIV (1963),
p. 189-195. Recenta aparut lucrarea de sinteze. : I. BarneaSt. Stefinescu,
Din istoria Dobrogei, vol. III, Bucuresti, Ed. Academiei, 1971 (vezi cap.
Monumentele rupestre de la Murfatlar, p. 180 232, scris de primul autor).
1 Les monuments..., p.169, fig. 13 (mai jos, nr.4) ; HpedeapumeAbtogè
ceedentut..., p. 310, fig. 17-3 (mai jos, nr.5), p.312, fig. 18 (mai jos, nr. 7),
fig.19 (mai jos, nr. 4), p.314, fig.21 (mai jos, nr. 8).
2 Folosim pentru aceasta desenele puse la dispozitie de catre Directia
Monumentelor istorice (executate de arhitectul santierului Liana Grigore,
la scara 1 :1 ; aici micsorate), precum si fotografiile si desenele publicate de
I. Barnea. Aducem cu aceasta ocazie multumirile noastre tovarasilor sef
de sector I. Barnea, arh. V. Bilciurescu, arh. Liana Grigore si conducerii
celor doug institutii stiintifice, pentru ajutorul acordat In studierea in-
scriptiilor.
3 Vezi I. Barnea, IlpedeapumeAblote mamma..., p. 305.

19

www.dacoromanica.ro
 Traducerea:
Isus Hristos a biruit".
Hc reprezinta prescurtarea pentru iar Xl pentru
Xphcr-K sau XpticToc% 2.
WAIN& , scris cu w In loe de o, este aoristul simplu de la
vb. omittiii a Invinge, a birui".

'It th7
Fig. 1. Inscriptia de pe masa din dreapta altarului (B4).

Textul reprezintä cunoscuta formula cretina gr. 'Ilicrag

Xptcrròg vticq, Isus Hristos biruie", Inscrisa adesea pe obiec-
tele de cult, mai ales pe cruci. In textul slay vechi verbul
a fost redat Insa in aorist.
2. INSCRIPTIA DE PE PERETELE DIN DREAPTA
AL ALTARULUI
(Fig. 2)

Inscriptia are dimensiunile 8 x 3 cm.

T extul:
*ink.
Poate fi sfir§itul unui cu-
vint, probabil nume propriu,
de exemplu [AHAiii]tHlk, care
apare in inscriptia nr. 4, a-
flatä pe piciorul arcadei
Fig. 2. Inscriptia de pe peretele dintre altar §i naos.
din dreapta al altarului (B4).

Vezi A. Vaillant, Manuel du vieux slave, t. I, Paris, 1948, p.25.

2 Ibidem.

8C

www.dacoromanica.ro
 3. IN SCRIPTIA DE PE CONSOLA DIN DREAPTA ALTARULUI
(Fig. 3)

Consola pe care se aflà aceastä inscriptie constituie un

bloc crutat IMO. perete. Inscriptia, scrisa pe douä rinduri,
are dimensiunile 12 x 9 cm.

Fig.3. Inscriptia de pe consola din dreapta altarului (B4).

T extul:
Ilip[a],o.
rirk[whaawk].
Traducerea:
Nerad päcgosul".
Primul cuvint scris flimh a fost Intregit de noi: FIEP4Ak,
nume propriu, pe care-I vom regasi in inscriptia nr. 8 (vezi
mai jos). Probabil cà aici avem de-a face cu o haplografie,
(lath' fiind asemanarea dintre literele a §i A.
Cel de-al doilea cuvint a fost Intregit de noi, la sugestia
regretatului acad. E. Petrovici: rptinktinrk p5.c6tosul" si
reprezintà epitetul pe care 04 atribuie autorul inscriptiei,
probabil un cAlugär localnic.

6 Contributii la istoria culturit ;1 literaturii rornane vechi c. 129 81

www.dacoromanica.ro
 4. INSCRIPTIA DE PE PICIORUL ARCADEI DIN DREAPTA
DINTRE ALTAR SI NAOS
(Fig. 4) I
De fapt, sint 4 inscripIii, incizate una sub alta, pe care
le vom numerota a, b, c, d. Prima (a) consta din 7 rinduri
At414737/Orlirviirr i M'k.
ikiroa451404molArioAA
To'ks05,40'144171V7g
hitiM° 05(6 Pe tbt to
Lyri-Tei6OFF3,1-4271.0
ri e MHAIOpirgH4M[4100

717"H*AV0M 11

g
E.gW&

Fig.4. Inscriptia de pe piciorul arcadei din dreapta dintre

altar s'i naos (B4).
1 Vezi I. Barnea, Les monuments..., p.196, fig. 13; Idem, 17pedeapu-
mentirme «redentor, p. 312, fig. 19.

182

www.dacoromanica.ro
§i are dimensiunile 12 x 11 cm, rindul ultim fiind scris sub
al §aselea, la distan t& de 2 cm. A doua (b) consta dintr-
singura liter& glagolitica (0,5 x 1. cm), a treia (c) reprezinta,
probabil, un cuvint, constind din patru litere glagolitice
(dimensiunile 3,5 x 1 cm) §i, in sfir§it, a patra (d) este
o litera chirilica izolata, mai mare cleat celelalte (1,5x3 cm).
T ex tul:
Awn. non% H.STKAHL
HAA CRtIVHU,Ilk 110,14
mix BA MA% rptrkn
A 7KA. H Al HIL
6,15K1111H. El R'kH
HOM11401/11, 017,11, dMHHk.
A,HMHtHk: Mdt.
Litera glagolitica: H sau k,
Litere glagolitice: wnat sau wAkt.

Traducerea:
a) Eu, Dimian [?] preotul, merg pe drum (=calatoresc),
pun luminari pentru pacatele mele omule, In aceasta bi-
serica. Iar Dumnezeu sa va miluiasca' cu sfintii parinti. Amin.
Dimian. Luna mai."
c) Untdelemn" (?).
AIM% trebuie citit, credern, ca o prescurtare : Aairk (e ade-
varat ca lipse§te titla, dar in inscriptii acest procedeu se intil-
ne§te uneori) =Aanintawk (sau AHMH13111%, cum intilnim mai
jos). In cazul in care prima liter4 e data a se obtine fhawi
(dar .nu ne este cunoscut un astfel de nume").
nonenia, pers. I sing. de la vb. 11044r4TH a pune", in
loe de flOA4r41. Fenomenul de .disparitie a lui -j- intervo-
calic la forme/e verbale cu tema In -aje- este cunoscut
in textele slave vechi, mai ales la pers. III sing., de ex. no--
Aozem, In Ice de flOAOSdlerk se cuvine" 1, dar §i la pers. I
Cf. A. Vaillant, Manuel..., I, p.215; St.Kul'bakin, Le vieux slave,
Paris, 1929, p. 341; W. Vondrá.k, Altkirchenslavische Grammatik 2, Berlin,
1912, p. 561.

83

www.dacoromanica.ro
sing., chiar in acela§i cuvint ca *i in inscriptia noasträ: no-
r, In inscriptia tarului Samuil din anul 993 1.
aim ( =-- OThU,H), instr. pl. cu sfintii parinti". Dacä' lec-
tiunea noastra este corecta, avem aici un caz rar de instru-
mental asociativ fara prepozitie: Bi; ;Kt R'hH noiiiimoyti o-iiii
In loe de elk °To. Instrumentalul asociativ propriu-zis fara
prepozitie apare foarte rar in textele slave vechi, fiind atestat
aproape exclusiv In Codex Suprasliensis: de ex., HAHN% ME
Ht1C6M CTKIHAth MALIHMKOArk &CHAIM% Blillil&M Un oarecare om
fiind cu sfintul mucenic Vasilie..." (Supr. 5387) 2
Rindul al patrulea este in cea mai mare parte ilizibil. Pri-
ma litera este ciar A. Urmeag o linie inclinata de la stInga
spre dreapta \ , care poate fi o parte a literei 4, apoi doua
linii verticale II , care pot reprezenta litera if sau H. in conti-
nuare, se citesc literele NiA, urmate de un punct. Am putea,
astfel, citi AAHMA, care Insa cu greu poate fi interpretat ca
o forma modificata a cuvintului AwicArt, pers. II sing. imper.
da" 3 (prin scrierea cu anticipatie a literei ii). Semnul urma-
tor pare a reprezenta o forma arhaica a literei s. Urmeaza
douà litere clare, H Ri Ih §i, In sfir§it, probabil i. Acest pasaj
ramIne singurul neclar In toata inscriptia.
AHMMark, nume propriu cre§tin. Forma obi§nuità In tex-
tele slave vechi este A,4MHIall-k4 (cf. gr. Actlitavég lat. Damia-
nus), aparInd Insa §i In forma Demian (cf. rus. gembsn) §i
chiar Dimian, cu asimilare regresiva 5. Credem ca acest
nume poate fi legat de primul cuvInt (In cazul In care acesta
este intr-adevär Aiäll'h =-- AHNHI211%). Dar cine ar fi putut
fi acest Dimian (sau Damian), care vine la bisericuta ascunsa
de la Basarabi, dupg toate datele de care dispunem, in se-
1 Vezi, de pilda, la St. Stoianov si M. Ianakiev, Cmapo6m2apocu
e3wc. Tencmoee u pegnux, Sofia, 1960, tabl. V.
2 Vezi Teopumenbnbui nodem e cmeancnux /IMMIX (nod. ped. C. E.
Eepummana), Moscova, 1958, p.42. Autorii subliniazä caracterul extrem
de arhaic al acestei constructii s'i faptul a Supr. prezinta unele particulari-
tAti neintilnite in alte texte slave vechi.
3 Cf. A. Vaillant, Manuel..., I, p. 299.
4 Vezi L. Sadnik und R. Aitzetinaller, Handwörterbuch zu den alt-
hirchenslavischen Texten, Heidelberg, 1955, p.18 (in continuare, prescurta.t
Hwb.).
5 Cf. N. A. Constantinescu, Dicgonar onomastic romdnesc, Bucuresti,
Ed. Acad., 1963, p.39.

84

www.dacoromanica.ro
colul al X-lea ? Continutul inEcripiei i locul unde este inci-
zata ne permite doar sà spunem cà acesta este un preot
care-0 gäse§te refugiu aici, in conditii neprielnice.
Dupa. numele AHMIrkirk urmeaza doua puncte §i apoi nut
luna mai", genitivul timpului de la cuvintul MAL Este
de presupus, deci, ca venirea preotului a avut loe in luna mai,
dar din pacate ziva §i anul nu slut scrise §i nu exist& urme
cà ar fi fost mergionate in inscriptie.
Sub inscriptia chirilica se afla citeva semne glagolitice,
care par sa nu aiba nici o legatura cu cele scrise mai sus,
reprezentind simple exercitii. O litera izolata pare a fi H
sau poate k, careia ii lipse§te cirligul. Mai jos se OA serse
In rind patru litere, pe care le-am citit wnitt (?), sau wnkt
ceea ce ar putea reprezenta gen. sing. de la ontH untde-
lemn", de§i forma corecta e ontt(resp. °Ara).
In sfir§it, mai jos, izolat, apare un R de dimensiuni mari
cu colturile ascutite.

5. INSCRIPTIA DE PE PERETELE DIN DREAPTA AL NAOSULUI

(Fig. 5)1

Inscriptia este, in parte, deteriorata, cuprinzind 8 rinduri

(dimensiuni: 20 x 17 cm).
Textul:
Dow 07"k41, CM
MO Irk CI MtCTO
iwkciato
OKTOVAMpHt
nplimIK Hain%)
n-kc dAlk
If HAI ..
u,n

Traducerea:
A venit parintele aici, in acest loe in anu16550[ ?][=-1042?],
luna octombrie, 4. A venit la noi... am scris... luna ia-
nuarie" (?).
1 Vezi I. Barnea, HpedeapumeAbubre ceedemm..., p. 310, fig. 17-3.

85

www.dacoromanica.ro
 7(4-m,*(700
T imkcA
ym
.1711:1
pr-a r
'Ant; im,4
KIRalbg;

Fig. 5. Inscriptia de pe peretele din dreapta al naosului (B4).

wriwk, nom. sing. p'ärinte", prezinta Inlocuirea lui

r prin in ambele cazuri. Inlocuirea lui h final dui:4 14,111,»C,4
(durificate) si In sufixele -ro, -r44, -rite se Intllneste destul
de des In textele slave vechi: 01"14%, In loo de oTru,r, apare,
de pildä, In Codex Marianas 1
Cf. St. Kurbakin, op. cit., p. 87.

86

www.dacoromanica.ro
 Cti1410, adv. aici, Incoace". Daca In alte cazuri Intilnim
* in locul lui u (de ex., AHAiHtli%), fluctuatie intIlnità nu o
data In textele §i inscripoile slave vechi chirilice, bulgare
rasaritene 1, aici avem un exemplu In care ta este scris acolo
unde, de regula, apare t: ctmo. Adverbul In -amo, de tipul
T4440, format de la tema moale a pronumelui Ck « acesta »,
este scris totdeauna c*Ato dncoace, aici »" arata A. Vail-
lant 2. Abaterea va trebui consideram deci un fenomen
I )cal 3.
OKTO10-1Kplit, gen. sing., reda pe a din greaca prin cy,
ceea ce reprezinta tratamentul mai vechi redare fonetica,
nu simpla transliterare slava a acestui Imprumut din lim-
ba greaca (6xtet.)6ptog)4. In ceea ce prive§te pe t, In loe de
ta, cf. mai sus AliAiiitlEk sau rmiroptit, gen. sing., In Foile lui
Undolski, 435. In sflrqit, constatam ca 13 este redat prin Et, nu
prin s (cf. vsl. OKTIMPik, oicTosp'k, in Assem., Sao. Hwb.
76), et§a cum se IntIlne§te §i In textele slavone: OfriaTRiCpk,
OKTRilEpk (Sbornicul lui Sviatoslav, 1073, copie de pe sborni-
cul tradus pentru tarul bulgar Simeon [893-927]) °. Cf.,
de altfel, bg.oxmomepuzl, alaturi de bg. pop. oxmoeputi 7.
Despre cine poate fi vorba In aceasta inscriptie? Evident,
aici OT'kU,1% se refer& la un preot sau la un lnalt prelat biseri-
cesc, care a venit, poate cu o ocazie festiva, la a§ezarea de la
Murfatlar.
Din pacate, anumite parti ale inscriptiei au fost §terse.
Astfel, sint neclare urmatoarele parti:
1) Rindul 3 primele trei litere, care par a fi .x3-171sH.
Inaintea ion trebuie sa presupunem cà au fost, probabil,
K-k Aim (evident, prescurtat), Intruclt anul premerge lunii

Ibidem, 59-60.
2 Manuel.:., I, p.28-29.
3 Vaillant, loc. cit. O. p. 147, afirra.c. grafii de tipul 1(6)CUI s(s)etakr
in loc de MA, MAIM, sint proprii slavonei ruse.
4 Cf. Valliant, op. cit., p.31.
5 Vezi Kul'bakin, op. cit., p.59.
I Veii Fr. Miklosich, Lexicon palaeoslovenico-graeco-latinum, Viena,
1862-1865, p. 501; I. I. Sreznevski, Mamepucuez òiui cAoeapn dpeene-
pyccnozo /mina, St. Pb., II, 1895, col. 654.
7 St. Mladenov, EMUM0A021111eH u npagonucen penninc na 66IZ2apcnun
nnuotcoeen min, Sofia, 1941, p.378.

87

www.dacoromanica.ro
zilei. De la prima literä pästratd lipseste partea de jos, dar
se poate deduce ea e xs, = 6 000 (xs ar da o cifrd prea mare,
7000, ceea ce ar duce la o data prea tirzie, cu 1000 de ani In
urmd.). A doua literd, desi seamänd cu a, trebuie interpretat'ä,
mai degrabd, ca 4s cdruia ii lipseste o bucld (valoarea cifrica
500). In sfirsit, dupd H == 50), care este ciar, pare a mai fi fost
o literd, care trebuie sd fi reprezentat o unitate. In acest caz
cifra care rezultd este cuprinsd intre 6550-6559, ceea ce ar
da anii 1042-1051 e.n.
Rindul 5 ultimele litere trebuie citite
la noi".
Rindul 6 cuvintul pare a fi ErketIAIL am scris" (sau
a scris", desi litera n are jos, In dreapta, o micd prelungire,
care pare a fi un accident.
Rindul 7 FEH4E..., cuvint neclar, incomplet, de§i
pare cg. mai urmeazd o literd. Ar trebui sa' admitem o scriere
gresitd tEs4a[pm], In loe de HHEA[Pia], gen. ianuarie", dacti
vrem sd leggin cuvintul de cele cloud litere din rindul 8,
care pot reprezenta sfirsitul cuvintului [Arkcnt]u,a, gen. sing.
hind". In acest caz, ultimele trei rinduri ar putea fi citite:
whcan-k ifing[pm][mtcR]uoi am scris... In luna ianuarie".
Totusi pdrtile lipsd slut prea mari pentru a trage o concluzie
d efin

6. INSCRIPTIA DE PE STÌLPUL DIN PRONAOS

(Fig. 6)

InscripVa, scrisd pe patru rinduri (plus o singurd literd

In rindul al cincilea), are dimensiunile 29 x 8 cm.
ryIôI1 161,6444 104 4 LI T cc\g- f)4
n .14À (11414 1%21\riti) "
1,,eorquitoe491,Nc
"1
A9 6.44 r0 .TA .
Fig. 6. Inscriptia de pe stilpul din pronaos (B4).

Mentionati. de I. Barnea, 17pedeaeumeAbnue ceedema, p. 315.

88

www.dacoromanica.ro
 Textul:
kik Hi 411/h OThU,4 H C61Hd H CHAT84r0 A[gra]
HOKAOHH CRt Ana HEKAKAI[HM14
[e]VMEOH fl'hpKO h whpKBH
mt[C]in,a aroycw

Traducerea:
In numele tatalui §i al fiului §i al sfratului duh, s-a
lnchinat nedestoinicul rob Simeon prima data In biserica,
In luna august, In 31..."
ChH14, gen. sing., apare scris cu hl In loe de -hi. Aceastl
varianta grafica a lui y se intilne§te uneori In textele slave
vechi 1 Constatam cá forma de gen. sing. a cuvintului C91114%
(tema In -a, cu genitivul normal In -oy) este terminata In -a
prin contaminare cu declinarea substantivelor cu tema In
-o. In particular, pentru acest substantiv, fenomenul este
aproape generalizat in textele slave vechi, in care predomina'
CltH14, fata de forma C1JH01[2.
CH/WNW° reprezinta forma cu -j- intervocalic disparut §i cu
asimilarea vocalica a adjectivului lung in forma de genitiv
singular cgatTaHro. Fenomenul este, de altfel, curent In tex-
tele slave vechi, In care apare i forma contrasa de tipul
CIIRiTdr03.
GVAUGH, nom, sing., prezinta un caz rar in aceste in-
scriptii de omitere a lui I, final (neintens). Omisiunea s-ar
putea datora faptului ca avem de-a face cu un imprumut,
de§i se cunoa§te faptul cá intr-un text slay vechi ca Evanghelia
lui Assentani disparitia ierului final se intilne§te destul de
des 4.
rrhpeof este forma neutra lung adverbializata a numera-
lului ordinal win., avind sensul pentru prima data." 5.
Din punct de vedere grafic, observam redarea lui (r sonans)
prin grupul In loe de fri. Singurul text slay vechi In
Cf. Vaillant, Manuel..., I, p.27.
2 Ibidem, p. 89; Kul'bakin, op. cit., p. 220 221.
3 Valliant, op. cit., p.54, 119.
4 Vezi Kul'bakin, op. cit., p. 80.
5 Vaillant, op. cit., p. 209.

89

www.dacoromanica.ro
care h apare inaintea lui p, ri, in astfel de cazuri este Foaia
chirilicd macedoneand (datata de speciali§ti la sfir§itul se-
colului al XI-lea), in care au fost semnalate exemple de tipul
akriKk, Akpak, rkpAk (in acest text se folose§te totdeauna
atit in pozitie justificata etimologic, eft §i in locul lui '6: am fi
avut, altfel, r-kp,a,k)1. Ulterior, in textele mediobulgaretimpurii
(Psaltirea de la Bologna, sec. al XII-leaal XIII-lea;
Evanghelia lui Dobreifa, sec. al XIII-lea) se intilnesc, ala-
turi de grafiile traditionale nit pentru .r, 1, §i gra-
fiile -kit: X'hAtillk, ClallianWEHHI('h scris i inainte §i dupa p) 2.
Judecind dupa situatia actuala din graiurile bulgare, putem
considera aceasta trasatura ca fiind specifica mai ales pentru
graiurile rasaritene. Intr-adevar, in dialectul rasaritean (pre-
cum 0 in unele graiuri apusene), r, . 1 §i-au pierdut caracte-
1111 silabic, dezvoltind vocala .1) inaintea lar, daca dupa ele
urma o singura consoana, §i inaintea lar, dad. urmau
doua consoane (trasatura fonetica adoptata §i de bimba
literara bulgara) 3.
A§a stind lucrurile, putem explica grafia nowt ca
exprimind o trasatura dialectala bulgara rasariteana, intr-o
epoca cel putin tot atit de veche ca i cea careia ti apartine
Foaia chirilicd macedoneand 4.
u,-kpzaH, loc. sing., prezinta acela§i fenomen al redarii,
lui r prin Constatam, a§adar, ca aceasta grafie nu.
este izolata. Intr-adevar, o intilnim 0 in inscriptia de pe
peretele Bisericii rotunde a lui Simeon, din Preslav, datata
3.
W. Vondrák, Altkirchettslavische Grammatik 3, Berlin, 1912, p. 179;
Kul'bakin, op. cit., p, 30, 151; K. Mircev. HcmoputtecKa zpardamwca tto:
OanzapcKurt exile, Sofia, 1963, p. 126.
2 Mircev, loc. cit.
3 Mircev, op. cit., p. 126-127; St. Stoikov, BadteapcKa duclitexmoito-
am, Sofia, 1962, P. 132. in cuvintele monosilabice se pronuntá In aceste
gr.-ain't de regull, numai pa, in: visa, Atm.
fond, aceasta cuprinde un text care se apropie foarte mult de
prefata lui loan Exarhul (sec. al IX-leaal X-lea) la traducerea Teologei lui
loan Damaschin. Textul este deci o copie sau o prelucrare din sec. al XI-lea.
dup5. o °pea care apartine sec. al IX-lea (cf. Kul'bakin, op. cit., p.27;
E. Gheorghiev, Pa3yeemam uct 6an2apacama Aumepamypa e IXX e.,
Sofia, 1962, p. 214; Hcmoptm ita 6an2apacama immepamypo, vol.I, sub
red. lui P. Dinekov §.a., Sofia, 1962, P. 129).

90

www.dacoromanica.ro
de unii cercetatori (Kr. Miiatev, Vera Ivanova etc.) la
Inceputul secolului al X-lea, iar de altii, la sfirsitul acestui
Acest Imprumut de origine
secol 1: U,kpriil c[EPATaero 1104114
germanica (v. germ. sup. chirihha <*kir(i)10 apare In textele
vechi In diverse variante grafice: tklif3K14 (moravism); u,piona,
ttp-kKki (curent) ; ptri, u,-witchi (in cele doua inscriptii) 2. In
sfir§it, observam aici disparitia lui In pozitie neintensa
(cf. Ina In inscriplia nr.4, mai sus, itchsti).
erNeTa, gen. sing., reprezinta, desigur, o forma popu-
lark romaneasca: lat. pop. agustus,-um (clas. augustus) a
dat rom. pop. agust B. In textele slave vechi numele propriu
August §i numele corespunzator al lunii apare astfel:
royvn, (Zogr., Mar.), alikrOVCV6 ( Say. ), ilttrOCTla (Assem. ),
mprovvrk (Ostrom. ) numele propriu; 4FirOCT% (Assem.),
avrovvri% (Ostr.), asrorcin& (Apostolul de la Ohrida, text
mediobulgar, sec. al XII-lea) 4. Fata de aceste forme culte,
Imprumutate prin scris (cuvratul popular slay pentru denu-
mirea lunii respective era sapeg-h), constatam, Intr-o regiune
de puternica romanizare (Dobrogea), prezenta unei forme po-
pulare de origine latina, Imprumutata, evident, din limba
populatiei romAne§ti locale 5.

1 Vezi discutia la Iv. Go§ev, Cmapo6t1I2apcKu zriazoAultecxu u xu-

puitcxu ttaanucu, Sofia, 1961, p. 84-86.
Cf. Hwb., p. 16, 221; Miklosich, Lexicon..., p. 1105-1106;
A. Vaillant, Grammaire comparée des langues slaves, I. Phonétique, Lyon-
Paris, 1950, p. 117 Idem, Manuel..., I, p.51. Cf. §i exemplul e &toy
optoceoy, loc, dual., citat de A. Leskien, Handbuch der altbulgarischen
(altkirchenslavischen) Sprache, Heidelberg, 1922, p. 76 (din Nomocanonul
slay vechi, gpeonecitaexticxaa Kopxtuax, ed. Bene§evid, St. Pb., 1906,
p. 220).
3 In acest sens s-a pronuntat prof. Iv. Gala.hov (Sofia); vezi Cut-
cluicKa 011A0.102ari,t. VII, Sofia, 1965, p. 347; Cf. ' A. Emout et
A. Meillet, Dictionnaire itymologigue de la langue latine, Paris, 1959,
p. 57; I.-A. Candrea Ov. Densusianu, Diclionarul etimologic al
romdne, Bucure§ti, 1914, p. 5.
4 Toate formele slut citate dupa: Lexicon linguae palaeoslovenicae,
Praga, fasc.1, 1938, p. 10 (prescurtat mai jos Lex,). Plnä in 1971 au aparut
vol. I (fasc. 1-14), §i o parte din vol. II (fasc. 15-21).
6 Intr-o epoca mai veche, la venirea slavilor In sudul Dunarii, a scurt
.trecuse in o, In numele riului bg. Ozocma < lat. pop. Agusta (< Augus-
tae, numele unui ora' antic, la sud de Dunare). Cf. VL Gheorghiev,
Banzapcxa 3M1410.1102US u ouomacmuxa, Sofia, 1960, p. 37.

91

www.dacoromanica.ro
 La inceputul ultimului rind, al cincilea, apare o litera
izolatil: .k, care poate hice parte din prepozitia a.k (In stinga
lui existd spatiu pentru u literá).
Dupii cum se vede, cu regirile usor de l'Uta (Pri, HiHat,
11E101011 [HM./t]), inscriptia, pare a fi completa,
A[OrXd), [G]rmloti,
desi din ulthnul rind ne face sil presupunem cuvintele [05.
1,
[Aro] ...in ".latd deci a treiainScriptie la care era de
asteptat mEntionarea anutni. dupd aceea a lunii si a zilei.
Inscriptia, aflatd pe un stilp din pronaos, pare a nu se
mai referi la o lata bisericeascd, ci mai degrabd la un laic cu.
numele de Simeon, care-si atribule epitetul de nedestoinic"
( = smerit) si care a venit aici In pelerinaj. Din text rezultd
nu el e cel care a fixat inscriptia (cilci ar fi folosit persoana I),
ci c aceasta a fost incizatd de un clirturar (cállugdr sau preot)
localnic. Acest Simecn trebuie sd fi fost unul din feudalii
locali, cdci numaioamenii custare ar fi putut cerc in schim-
bul unor daruri aduse sí se facit mentirme scrisd asupra
venirii lui pentru prima datd" la aceaEtil biscricd, sil se
Inchine".
7. INSCRIPTIA DE PE PERETELE DIN DREAPTA
AL PRONAOSULUI
(Fig. 7) I
Inscriptia este scrisa intr-un singur rind, ca litere mari
variind intre 5 cm §i 1,5 cm, avind o lungime de 76 cm. Un
cuvint are doua litere suprascrise, iar ultimul e prescurtat
cu titlá.
Textul
ITHCAHO 60 fel"k HOpeiG1 HACT'kHild H paH(M)TI. CR OTO.
Traducerea:
Caci scris este: Bate-voi pastorul §i se vor risipi oile."
Dupa cum se vede, inscriptia reproduce un pasaj care- este
aproape identic In Evanghelia (lupa Matei, cap.'26, v. 31, §i
In Evan ghelia dupa Marcu, cap.. 14, v. 27..

19/C os- o te iricr dik) 4174 TINti dir.bavri Cft.-

Fig. 7. Inscriptia de pe pereteie din clreapta a pronaosului (B4).

2 Vezi Ï. Ifárnea, 17pedeapumeab::bgr ceaeuum, p. 312, fig. 18.

92

www.dacoromanica.ro
 Iatg textul original grecesc:
Matei, 26, 31: ytypantat yeepnatgco tòv notuAva, Kai
8tamcoracticsaticrovtat tet 7cp6f3am
Marca, 14,27: 8.n. ytypartat rcatga) tew notuéva, lad Tet
7t03ata, 8 MS KO pIt 1.60I) CT OVUM. 2
In textele evanghelice slave vechi cele dou'a pasaje apar
astfel:
Matei, 26, 31:
Codex Zographensis: nca to so EcTi, nopaxm namipt. I pa-
SHAAT% Cat OREARt CT 44, 4 3.

Codex Marianas: RC MIO o CT1t. noposx necT-kiph H pa-

SHA ATla Cat Ofiltlytt CT4A4 4.
Codex Assemanianus: n cam so ECTIt. WPM.% necingpt. H
P ASHAAT-6 Cat OHEH,11 CT44,4 5.
Savina Kniga: maim L0 ECTit. noihns.x MICTorce H
AAT'k Cat 01111,14 CT4A4 6.
Marca, 14,27:
Codex Zographensis: feCtINO SO ICT1t. nopesa nerrksit
0611H,Rt peastrimvr% CA t 7.
Codex Marianas: HNC t1140 60 ECTIt. HOPAMR. rinTiot, H
OILIA,Rt prISStrHaiTli Cat 8,
In evangheliarele slave vechi (Assem., Sao.), acest pasaj
nu existl.
Observsám deci cä textul inscriptiei noastre se apropie cel
mai mult de Zogr. Mat. 26,31, fati de care lipseste doar cu-
1 Katvt) Atnefum. Text with Critical Apparatus, Londra, 1937, p. 77.
Trad. C5.ci scris este: Bate-vol plstorul si se vor risipi oile turmei"
( Biblia, Bucuresti, 1968, p. 1130).
2 Ed. cit., p. 136. Trad.: Uzi scris este: Bate-voi pAstorul si se vor
risipi oile" ( Biblia..., p. 1154). Textul citat In cele doll& evanghelii provine
din Profetul Zaharia, 13, 7 (Vechiul Testament).
3 Quattor evangeliorum Codex glagoliticus olim Zographensis nunc
Petropolitanus, Edidit V. Jagid, Berlin, 1879 (reed. Graz, 1954), p.40.
4 Quattor evangeliorum versionis palaeoslovenicae Codex Marianus
glagoliticus... Edidit V. Jagid, Berlin St. Pb., 1883 (reed. Graz, 1960),
p. 100. Deasupra cuvIntului nceuo a fost adAugatt, litera chirilia H:
deci IIFICANO (cf. nota lui V. Jagid, ibid.).
5 J. Vajs J. Kurz, Evangeliarium Assemani, t. II. Edidit J. Kurz,
Praga, 1955, p. 178.
V. cepkin, Caeeuna nnuza, St. Pb., 1903 (reed. Graz, 1959), p.84.
7 Ed. cit., p. 73.
Ed. cit., p. 174.

93

www.dacoromanica.ro
 vintul CTAA4 (ale) turmei", inexistent, de altfel, la
Marcu, 14,27, atit In textul original, grecesc, cit ci In tradu-
cerea slavd veche. In acelaci timp, constatam cd diferenta
dintre Zogr. Mat. 26,31 ci Mar. Mat. 26,31 consta doar In
forma acuzativului cuvintului nacrkip'k Oster": in Zogr.
apare, ca ci in inscriptia noastrd, narkipt, forma noud
a acuzativului, identica Cu genitivul, In timp ce in Mar.
este folositd vechea forma a acuzativului 114C114111, identicá
cu nominativul (arhaism morfologic).
Assem. çi Sav. se Indeparteazd intrucitva de Zogr. ci Mar.:
In primul text apare ORIU,k CTAAA, iar In cel de-al doilea in-
tilnim nwrovre (fata de nevrkipt) ci 01101.1 CTdAtt. In sfircit,
la Marcu, 14,27, apare atit in Zogr., eft ci In Mar. verbul
pesstrmark CA.
Textul inscriptiei este scris astfel Incit ajunge la capdtul
peretelui, deci se poate ca ultimul cuvInt, care nu adauga
prea mult la sensul propozitiei, sd nu mai fi fost scris din lipsd
de spatiu. Caracterul solemn ci corectitudinea inscriptiei,
incizata cu litere mult mai mari cleat cele din alte
ne Indeamnd sa presupunem cd textul ei n-a fost reprodus din
memorie, ci dupd evanghelie, care dupd cum se vede
provenea din traditia chirilo-metediand. Acest fapt are o
insemndtate deosebità, cdci ne duce la concluzia cd aceastä
acezare avea legäturi directe cu marile centre din Bulgaria,
in primul rind cu Preslavul, unde unii ucenici ai lui Chiril
ci Metodie veniserd curind dupd moartea lui Metodie
(885), aducind cu ei traducerile acute de cei doi apostoli
ci colaboratorii lor
Cit privecte textul insuci al inscriptiei, dupd cum se ctie,
in cele cloud evanghelii pasajul respectiv se referd la aca-zisa
vinere a patimilor lui Iisus Hristos, dui:a cina cea de taind,
cind acesta, Wind aluzie la ceea ce urma O. se intimple, spune
ucenicilor sai: Voi toti vd yeti sminti intru mine In noaptea
aceasta, cdci scris este: Bate-voi Ostorul ci se vor risipi oile
turmei" 2. Putem presupune cd aceastd frazä, care contine
prevestirea unui fapt dramatic, a fost folosità de cei care au
incizat inscriptia ca o aluzie la evenimentele timpului. Dar
cum inscriptia nu este datatd, once ipotezd poate fi hazardatd.
Cf. HcmopuR Ha 6bli2apcHama 4umepamypa, I, p. 82.
2 Biblia, ed. cit., Matei, 26, 31;

.94

www.dacoromanica.ro
 Citeva observatii asupra ortografiei §i formulelor gramati-
cale ale textului:
memo, part. tree. pas. de la vb. nucaTu, reprezinta
aceea§i forma ca i in Assem. §i Mar., In timp ce In Zogr. qi
Sao, apare feCd110 sau chiar 11C4110, de la varianta 911C4TH, cu
dispariOa ierului. Dupa observatia lui A. Vaillant, tema infi-
nitivului MCA- apare In mod regulat in Psalterium Sinaiticum,
Codex Clozianus i Zogr., In timp ce tema mica- apare regu-
lat in Assem., Euchologium Sinaiticum§i, de cele mai multe ori,
In Mar. In Sav. MICA- apare rar, in raport cu in timp ce
In Codex Suprasliensis predomina mica- In raport cu
Boris de regula Ira-'.
Observam, apdar, cà manuscrisele importante slave vechi
sint Impartite In doua in folosirea acestui verb, care in unele
din ele apare in ambele variante. Avem aici o alternanta
vocalica 1ntre tema infinitivului nkce-TH) i cea a pre-
zentului (nuwv), fenomen vechi, care tinde sá dispara prin
generalizarea uneia din teme 2.

A4A E cfro
Fig. 8. Inscriptia chirilicä de pe peretele de sud al pronaosului
bisericutei 1 (B1).

KT% (in loe de ucm) prezinta pe e initial neiotat,

ca i In inscriptia AMMON eCAlla datori sintem" din B1,
citata de prof. D. P. Bogdan 3, aksa cum apare regulat In al-
fabetul glagolitic, care nu cunoa§te cleat pe e. Potrivit
aprecierii speciali§tilor, literele cu ligaturi h% au apa-
Vaillant, Manuel..., I, P. 261.
Ibidem, p. 260.
3 D. P. Bogdan, Grafitele de la Basarabi, p.33, i fig. VII, 11 la p.45
(vezi aici fig. 8). Controllnd inscriptia, am constatat cá trebuie sá citim
Aillait6N11, nu AAWKiilli (cum di prof. D. P. Bogdan), cici litera respectivi
apare Cu partea de sus a buclei distrusi. Lectiunea echo trebuie corectati
in ecsm, cici ultimul semn trebuie apropiat cel mai mult de k: practic
vorbind, el se apropie aici de glagolitic.

95

www.dacoromanica.ro
rut mai tirziu in alfabetul chirilic, probabil In secolul al
XI-lea. Intr-adevar, IA nu apare In Sao., Supr.,InFoile de la
Hilandar §i de la Zograf, In Foile lui Undolski 0 In cea mace-
doneancl; If se intrebuinteaza rar In unele din ele, iar In Foile
lui Undolski 0 In Foile de la Zograf apare numai e. De ase-
t
menea, se Intilneste si cu valoare de la: [PH4 HAIH]t, nom.
sing., In InscriNia lui Samuil, cetimpt, gen. sing., In Foile
lui Undolski, senint, nom. sing., niopt, gen. sing., in Sao. 1,
precum si In inscriptia noastra nr. 4 (AHniwkirk, mat). Toate
aceste fapte pledeaza pentru caracterul arhaic al inscriptiilor
de la Murfatlar.
nopamm, prez. (cu valoare de viitor simplu), pers. 1 sing.,
In loe de nopmicx. Confuzia dintre x si ie, se IntIlneste
uneori In textele slave vechi, cele mai multe din cazuri fiind
Insa Intimplatoare. Totusi, uneori lnlocuirea lui x prin ih
pare a se datora unor cauze fonetice : nonixicIATI, vor
unge" (Assem., Marcu, 16,1), In loe de -)icaT-k, CTI4'AWT4
asternind" (Supr. 332 30), In loe de -MR1114 2; observam
deci di A apare dupa consoana muiata. La exemplele ci-
tate si la altele de acelasi fel, putem adauga astfel si pe
flOpAHCA.
nacivenepa, acuz. sing., prezinta doug particularitati gra-
fice, dintre care una are si caracter fonetic: redarea lui y
prin '6H si terminatia -a. Majoritatea manuscriselor glagolitice
redau acest sunet prin an : Zogr., Mar., Cloz., Ps. §i
Euchol. Sin., Fragmentul de evanghelie de la Ohrida §i, cu
citeva exceptii, Assem. In alte texte apare Ina '6H:
Foaia m,acedoneand glagolitia, uneori Assem. 3 Dupa cite
stim, textele chirilice nu folosesc semnul .hie pentru an, cu
exceptia terminatiei adjectivelor lungi -"all (in loe de '611.1),
care are o explicatie fonetica 4. Daca grafia we nu este o
Intimplare In HeICT1tHWA, am putea atribui aceasta influentei
originalului, care putea fi glagolitic (Intrucit am presupus ea
textul n-a fost scris din memorie). Cf. insa In inscriptia nr. 4

1 Vezi A. M. Seliscev, Cmapocnae.ancwaii .113b1K, partea I, Moscova,

1951, p. 55-56. Cf. s'i Iv. Gosev, op. cit., p. 85.
2 Vaillant, Manuel..., I, p.47.
3 Kul'bakin, op.cit., p.62.
4 Cf. Vondrák, op. cit., p. 70.

96

www.dacoromanica.ro
',Arm, Kid., care ar putea fi interpretate ca arhaisme gra-
fice, ca i nacT hope.
In cepa ce priveste terminatia gen. sing. a accstui sub-
stantiv, ne-am fi asteptat sá avem navr-kopic sou nacrkip'ra,
nominativul sing. fiind nacTiop'k. Stim Ina ca. adesea for-
mele de genitiv ale variantei moi a declindrii a li-a (temele in
-jo) apar scrise Cu -a, nu cu -m: OTkJ, tia etc.' Forma
navrixopa reflecta' deci durificarea lui p' in p, fenomen des
intilnit in principalele texte chirilice Supr. §i Sav.: pankpe
,scearta" (Sao. loan, VII, 43), in loc de paratp'ia, u,tcap#
(Supr. 1947), in loc de utco'ia, gen. sing 2.
ptIBHAXT% cm, prez. pers. 3 pl. Cuvintul apare cu douti
litere suprascrise, probabil datorita faptului. &A' autorul
inscriptiei a observat ea nu-i va ajunge spatiul pina la capatul
peretelui. Aceasta se confirma i prin scrierea cuvintului
0g611,A prescurtat: .
La aeest din urma cuvint ne atrage atentia folosirea li-
terei A , pe care o intilnim in textele chirilice slave vechi
Sao., Supr., Foile de la Zograf, Foile de la Hilandar, Foaia
inacedoneanä:... La inceput, scrierea chirilica nu avea sunnul
tia[ =je]: in Evanghelialui Saya vom gasi cu valoare de jc
(t glagolitic), mai rof. A cu valoare de e neiotat; in
Foile de la Zograf de asemenea.a si je ;Ccdex Supra-
sliensis intrebuinteaza clonal scmne: Rt dupa vocale
dripa consoane ; Foile de la Hilandar prezinta,
A. dupd vocale iat (in forma cea mai veche) (NO consoane.
In Foaia macedoneanei A = w 0 in\ (de (Iotal ori A -= at); intre-
buintarea numai a. lui A in Foile lui Undolski este un fapt
recent." (Kullakin, op. cit., p.42.) Retinem deci faptul ca' prin
intrebuintarea semnului A, ea in Suprasliensis (dupa consoana),
inscriptia se incadreaza intre textele paleoslave chirilice
prezentind arhaisme grafice, ceea ce li subliniaza vechimea.
In schimb, in inscriptia nr.4, R, apare cu valoare de js in
Cx0A ( --= C.101A).

Cf. Vaillant, Manuel..., 1, p.87.

2 Ibulem, p.62.

7 C ntritutia la Eaursa culturit i lite aturil roi;Line ve..111 C. 129 97

www.dacoromanica.ro
8. INSCRIPTIA DE PE PERETELE DE APUS AL PRONAOSULUI
(Fig. 9) I

De patru ori apare cuvintul IlepaAk, scris de trei ori

In rind la oarecare distan. (dimensiuni: 15 X 4 cm;
11 x 3 cm; 11 x 3 cm) i o data deasupra, la mij-
loc, cu litere mai mici (9 x 2 cm). Acela§i cuvint 1-am
gasit In inscriptia nr. 3, pe consola din dreapta altarului
(vezi mai sus).

1* Hq>
NI lAb
NvgA
Fig. 9. Inscriptia de pe peretele de apus al pronaosului (B4).

Faptul ca se repeta de mai multe ori ne lndeamna sa-1

interpretara ca o semnatura, un nume propriu de persoana.
Intr-adevär, dupa cum a arätat Fr. Miklosich 2, Nerad apare
ca nume propriu In sirbocroata (Monumente serbica, edidit
Fr. Miklosich, Viena, 1859, p. 18)3, In ceba (Regesta Bohemiae
et Moraviae, I, Opera Caroli Jaromiri Erben, Praga, 1855;
Popis staroesio,ch osobnich a krestqch jmen, od. Fr. Palackého,
In Casopis Ces/alzo museum, 1832, p. 60-68), In polona
(Nierad, Nerad: Codex diplomaticus Poloniae, studio et opera
L. Rzyszewski et A. Muczkowski, Var§ovia, I, 1847, p.53;
A. Mosbach, Wiadomdci do dziej6w polskich, Wroclaw,
1860, p. 1).
Format de la radacina adjectivala rad- bucuros", pre-
zent In numele propriu bg. Pa6( > rom. Radu), 4, §i prefixul
ne-, Nerad este, ca epitet, antonimul primului (cf. numele
formate prin acela§i procedeu: Nemil, Neljub, Nemir).
I. Barnea, Ilpedeapumenbume ceedeuun..., p. 314, fig.21.
2 Die Bildung der slavischen Personen- und Ortsnamen, Heidelberg,
1927, p. 90.
3 Cf. i Rjelnik hrvatskoga iii srpskoga jezika, vol. VIII. Zagreb, 1917
1922, p.44: Nerad, nume propriu (Cu atestari de la sfirsitul sec. al XII-lea
si din sec. al XIII-lea).
4 Cf. St. Mladenov, EmumoAozultecutt u npaeonuceu petuallc..., p. 541;
N. A. Constantinescu, Dictionar onomastic romanesc, p. 355. (Radu pro-
vine direct din bg., PO, nu din compusele acestuia, care de altfel au
pAtruns si in limba roman5.: Radoslav, Radomir.)

98

www.dacoromanica.ro
 In inscriplia noastra cuvintul apare scris totdeauna
HipeAk cu h, de§i este de presupus %. Fenomenul nu este
izolat : ierurile neintense, In primul rind cele finale, au in-
ceput sa dispara In slava veche (bulgara veche) la sfir§itul se-
colului al X-lea 1. Aceasta a constituit cauza generala a
folosirii uneori neregulate a ierurilor in pozitie finala, unde
se scriu numai prin traditie. Cea mai simplä explicatie este
confuzia grafica dintre % §1 11 2, preferinta grafica a copis-
tului (ca in Foaia chirilicei macedoneanä, cf. mai sus) sau
chiar fantezia sa momentana" 3. Cazul de fata, ca §i MI
(inscr. nr.4), nu reclama o altä. explicatie.
Intrucit cuvintul apare scris de mai multe ori, este evi-
dent ca. avem In fag numele unui localnic (calugar sau
preot ?) care vi-a incercat pana", pentru a lasa o amintire
despre sine 4.
*

Acestea sint citeva din consideratiile lingvistice, ortogra-

fice §i cultural-istorice care se impun in prim plan la citirea §i
interpretarea celor opt inscriptii slave vechi. Din studiul In-
treprins se degaja citeva concluzii, ce vor trebui ulterior Im-
bogatite pe baza cercetarii complexe paleografice §i lingvistice
a tuturor inscriptiilor slave vechi, atit de la Murfatlar cit §.1
din celelalte localitati romane§ti In care au fost descoperite
astfel de inscriptii: Mircea Voda, Garvan, Niculitel (Dobro-
gea) §i Bucov (linga Ploie§ti) 5.
1. Majoritatea absoluta a inscriptiilor slave vechi iden-
tificate la Murfatlar sint scrise in alfabet chirilic, cu exceptia
a doua (insuficient de clare), care stilt glagolitice 6

1 S. B. Bernstein, Gramatica comparatd a limbilor slave, Bucuresti,

1965, p. 226.
2 Cf. Kul'bakin, op. cit., p. 67.
3 Ibidem, p. 114.
4 Interpretare sugerat5. de prof. Iv. GAlAbov.
3 Cf. articolul Influenfa slavond fti limba romdnit ¿iterará, In Romano-
slavica, IX, 1963, P. 25 26.
5 Cea de-a doua se all& deasupra figurii unui sfint de pe peretele de
apus al pronaosului (B4) si consta din patru semne, Ina neidentificate cu
precizie. A fost reprodusl de I. Barnea, Hpedeapumeimnbuz ceedenuft...,
p. 304, fig.11, si Les monuments..., p. 196, fig. 14.

99

www.dacoromanica.ro
 Prin particularitAtile de limbA, precum si pe baza unor
consideratii de ordin istoric, care permit sA se presupung
data unora din ele, inscriptiile pot fi atribuite celei de
a doua jumatAti a secolului al X-lea primei jumAtAti a
secolului al XI-lea (daca se acceptA datarea inscriptiei
nr. 5). Ele pot fi comparate cu cele descoperite In Bulgaria 1
si In tara noastrA (Mircea VodA, a. 943) 2 din aceeasi epocA.
ParticularitAtile paleografice aseazA de asemenea aceste
inscriptii alAturi de cele descoperite In Bulgaria si de inscriptia
dobrogeanA din anul 943 (Mircea VodA).
FAA indoiald cA, In urma studiului complex arheologic,
istoric, cultural, artistic 3, lingvistic si paleografic, vor reiesi
noi fapte despre unul din cele mai impresionante monumente
apartinInd evului mediu timpuriu de pe teritoriul tArii noastre.
In mod special, cercetAtorii trebuie sA acorde atentie si celor-
lalte inscriptii, care sint notate cu litere grecesti 4, probabil
rune turcice si, poate, In alte alfabete5.
Oricum ar fi, descoperirea unui numAr apreciabil de in-
scriplii chirilice slave vechi 6 aruncA o lumina nouà asupra
dezvoltArii scrierii In aceasa parte a tArii noastre. Ele aduc
un material lingvistic si paleografic nou, care-si va gäsi cu
sigurant6 locul In cercetArile consacrate limbii si culturii slave
vechi pe teritoriul tArii noastre.

1 Cf. acum in urm5.; St. Stancev, V. Ivanova, M. Balan P. Boev,

Haanucam no qapey6u1ut Mocmuq. Sofia, 1955; Iv. Go*ev, Cmapa6anzap-
a:it znazoituEtecicu u ICUpliACKU nadnucu, Sofia, 1961.
2 Cf. D. P. Bogdan, go6pycbicaucKaft nadnuco 943 zochz, In Roma-
noslavica, I, 1958, p.88-104.
3 Cf. I. Barnes., Reprezentarea labirintului pe monumentele rupestre de
la Basarabi, In Studii fi cercetitri de istorie medie, XIV, 1963, 1,
p. 189 195.
4 I. Barnea, Ilpedeapumenubse ceedentm..., p. 314, fig.22, 0 p. 315,
reproduce si interpreteaa o inscriptie greceasci din naosul B4.
5 Ibidem, p. 315 316; D. P. Bogdan, Grafitele de la Basarabi,
p. 34 41.
6 La Murfatlar-Basarabi sint aproape 20 de inscriptii chirilice (unele,
fragmentare, grit reproduse In Ilpeckapumenntge ceedeffult, p. 310, fig.
17-1,2, in afara de cele studiate mai sus), una glagolitia (cf., mai sus,
inscr. nr. 4b,c), circa 60 de inscriptii runice si una sau doug grecegti (cf.
Barnea, op. cit., 13. 313).

100

www.dacoromanica.ro
 GLOSAR 1

aroyerk, m. (luna) august: droyeTe, gen. sing. (6)(Lex. 10:

arkroyerik dgrOCTIL, ayroircrk).
44111116, interj. amin (4) (Hwb. 4, Lex. I, 31: ditlillik, 4MHH90.
SO, interj. cdci (7) (Hwb. 12, Lex. I, 121-122).
sork, m. Dumnezeu: El, nom. sing. (4) (Hwb. 13, Lex. I,
132).
ghlTH, prez. ipf. HCMII, pf. sxAA a fi: ECT, pers. 3 sing.
(7), EC/Wh, pers. 1 pl. (B1) (Hwb. 15, 27, Lex. I, 152-155).
prep. In (5,6: 2x), Hik (4) (Hivb. 154, Lex. 232-237).
1161, pron. pers. voi: ac. pl. (4) (Hwb. 162, Lex. I,
355-356).
rptrk, m. pAcat: rptrkii, ac. pl. (4) (Hwb. 31, Lex. I,
442).
rptulioniic-k, m. pacsátos: rpt[inksibm], nom. sg. (3) (Hwb.
31, Lex. I, 443).
A, pum. 4 (5) (Hwb. 18, Lex. I, 450).
4HMHtH-6, M. NP 2 (4), ,1,--Irkm, nom. sg. (4) (Hwb. 18:
AtIAIHM6 Lex. I, 462).
AMINikins., adj. dator: A/11"FM, nom. pl. (B1) (Hwb. 20,
Lex. I, 488-489).
AoltPk, m. duh: A[orce], gen. sing. (6) (Hwb. 23, Lex. I,
527).
No, part. iar (4) (Hwb. 168, Lex. I, 592-596).
num. 6550 (-6559?) = 1042 ( 1051 e.n.?)
Sil, prep. pentru (4) (Hwb. 163, Lex. I, 624-626).
H,conj. si (6,7) (Hwb. 34, Lex. I, 693-700).
HM/a, n. nume: HMM, ac. sing. (6) (Hwb. 36, Lex. I,
769-770).
Hcoywk, m. NP Iisus: 11-C, nom. sing. (1) (Hwb. 40, Lex. I,
830).
HTH, HAM, a merge: HAA, prez. pers. 1 sing. (4) (Hwb.
40, Lex. I, 835-837).
1 Includem aici toate cuvintele intregi (sau Intregite färä greutate)
din inscriptiile chirilice din B4 studiate mai sus (In paranteze se d. nu-
márul de ordine al inscriptiei), precum si cele doua cuvinte din inscriptia
din Bl, interpretaa de prof. D. P. Bogdan (se india. B1).
2 Nume propriu.

101

www.dacoromanica.ro
 K-k, prep. la, spre (5) (Hwb. 49, Lex. II, 86).
Ad , num. 31 (6) (Hwb. 3,50).
m. (luna) mai: Aiet,gen. sing. (4) (Hwb. 53, Lex. II,
176).
AiteT), n. loe: nitcw, ac. sing. (5) (Hwb. 55, Lex. II,
260-261).
m. lung: AitCAU,d, gen sing. (5,6) (Hwb. 55,
Lex. II, 262).
uncniogngwk, adj. nedestoinic, smerit: NEKA104[11Aild, nom.
sing. (6) (Hwb. 65, Lex. II, 366 367).
m. NP Nerad: HtpdAk (8:4x ), IliPAh [-=-11EPAAk]
(3) (Miklosich, Die Bildung der slay. Personen und Ortsnamen,
90).
OAMtTH,'igIA, a birui, a Invinge: wAent, aor., pers. 3
sing. (1) (liwb. 75).
oKwymKpim, M. octombrie: OICTOYMEEPHt, gen. sing. (5)
(Hwb. 76: OISTASP'h, oK-rosp'k; Mikl. Lex. 501, Srezn. II, 654:
OKTAKA, OK1LTAECPh ; bg. oxmomeputi, Mladenov, 378).
m. tata, parinte: ort1, n. sing. (5), min, instr.
pl. (4) (Hwb. 79).
oKku,a, oaie: oí, n. pl. (7) (Hwb. 82).
fl4CTldp'11, m. pastor: EMCMHPd, ac. sing. (7) (Hwb. 84).
MiCtITH, flhCATH, nnwx, a serie: IMCd110, ptp. tree. pas. n.
(7) (Hwb. 86).
FIGICAOMITH CA,-HIA CA, refl. a se trichina: flOKACMH CA, aor.
pers. 3 sing. (6) (Hwb. 91).
110AdNITH, nondram, a pune: 110AdrdA, prez. (4) (Hwb. 91).
HJA4HAOUTH, -orbs a milui: nommoyn, imper. pers. 3 sing.
(4) (Hwb. 92).
non-k, m. nom. sing. preot (4) (Hwb. 93).
nopAsn-rn, -)K;k, a bate: nopoKA, prez. (viit.), pers. 1 sing.
(7) (Hwb. 93).
flPHHTH, -HA,A, a veni: npnm, aor. pers. 3 sing. (5: 2 X)
(Hwb. 104).
npurk, np-w-k, num. primul: n-kpKot, n. sing. = adv. pri-
ma data (6) (Hwb. 107).
nxerk, m.: flATKAik, instr. sing. (4) (Hwb. 97).
m. nom. sing. rob (6) (Hwb. 111).
102

www.dacoromanica.ro
 p43HTH Cat, refl. a se impra§tia: ptISHAAT% Cla (7)
(Hwb. 114).
cu.'', pron. pos. al sau: cgoat, ac. pl. m. (4) (Hwb. 134).
cgtwmo, f. luminare, luminaria: CatWHO", ac. pl. (4)
(Mikl. Lex. 832, ex. din msse slavone sirbe§ti, sec. al
XVI-lea).
cuivr-h, adj. sfint: CEUT4410, gen. sing. n. (6) (Hwb.134).
C11111%, M. fiu: adHA, gen. sing. (6) (Hwb. 133).
Ck, CH, CE, pron. dem. acest: CEH, loc, sing. f. (4), ci, ac.
sing. n.(5) (Hwb. 120).
ctnio, adv. Incoace, aici: C13440 (5) (Hwb. 119).
GVAIEOHIL, m. NP Simeon: [G]vititoti, nom. sing.(6)
(Hwb. 134).
Xpiivrocrk, XpHCT1L, M. NP Hristos: XI, n. sing. (1)
(Hwb. 33).
u,phicid, u,p.kria, f. biserica: UdirChRli, loc. sing. (4), U,PlaKilli
(6) (Hwb. 16).
thioetwk, m. om: Zii, voc. sing. (4) (Hwb. 17).
IfChlyk, V. RillTH

Notii. Se observä a aproape toate cuvintele sint cunoscute din textele

canonice slave vechi, cu exceptia numelui propriu How. 0 a subst.
crkipHuoi, inregistrat de Miklosich doar din texte slavone. Sint relevabile,
totusi, unele variante ale cuvintelor, necunoscute textelor canonice
slave vechi : numele lunilor aroverk, oteroymspioi si numele propriu ,8,14miltirk.
Putem presupune, deci, asa cum s-a aratat, c5, primul dintre acestea este
o form& local, imprumutaa din limba populatiei romfinesti.

103

www.dacoromanica.ro
 ISTORIOGRAFIA ROMANEASCA VECHE
(SEC. AL XV-LEA INCEPUTUL SEC. AL XVII-LEA)
/N RAPORT CU ISTORIOGRAFIA BIZANTINA I SLAVA

I.

Este astazi un fapt bine stabilit ca, In contextul raportu-

rilor politice §i culturale ale Tarilor Romtme Cu Bizan01
§i cu statele slave vecine, vechea cultura romAneasca s-a dez-
voltat In strInse legaturi cu cultura bizantina §i slava,
In special cu cea de sud, iar ceva mai tirziu qi cu cea de est
§i de nord. Un aspect Insemnat al acestor raporturi 11
constituie aparilia §i dezvoltarea istoriografiei vechi romtme§ti,
ale carei Inrudiri cu istoriografia bizantina §i slava au fost
subliniate nu o data, paralel cu relevarea trasaturilor ei ori-
ginale 1 Alaturi de alte scrieri religioase, morale, didactice,

1 Din bibliografia fundamentall citAm aici; I) N. Iorga, Istoria

literaturii romlinesti. I. Literatura populara. Literatura slavonci. Vechea
literatura religioasa. Nail: cranicari (-1688), ed. a II-a, Bucuresti, 1925;
S. Puscariu, Istoria literaturii romkne. Epoca veche, ed. a III-a. Sibiu, 1936;
Al. Procopovici, Introducere in studiut literaturii vechi, CernAuti, 1922;
N. Cartojan, Istoria literaturii romline vechi, vol. III, Bucuresti, 1940
1942 ; St. Ciobanu, Istoria literaturii romane vechi, I, Bucuresti, 1947;
Al. Piru, Istoria literaturii romdne. I. Perioada veche, ed. a III-a, Bucuresti,
1970 ;Istoria literaturii romane, I, red, resp. acad. Al. Rosetti, Ed. Academiei,
Bucuresti, 1964, ed. a II-a, 1970; G. Ivascu, istoria titeraturii romane,
1, Bucuresti, 1969; D.Russo, Studii istorice greco-romane, t. I II,
Bucuresti, 1939; P. P. Panaitescu, Les chroniques slaves de Molda-
vie au XV -e siècle, In Rsl, I, 1958, p. 146 168 ; Idem, Inceputurile istorio-
grafiei in Tara Romaneasca, In Studii ,si materiale de istorie medie, V, 1962,
p. 195-225; Cultura moldoveneasca in timpul ha .tefan cel Mare. Culegere
de studii, IngrijitA de M. Berza, Bucuresti, Ed. Acad., 1964. II) K. Krum,-

104

www.dacoromanica.ro
juridice §i literare vechii carturari romani au luat cuno-
OHIO de principalele cronici bizantine In traducere slavona
§i de aproape toate scrierile originale istorice ale bulgarilor
§i sirbilor. Copule de carturarii remani de pe aceste
scrieri In sbornice care cuprind, adesea, §i cronicile originale
romane§ti §i care constituie astfel compendii de istorie uni-
versal. §i national& primele ca un fel de introducere la cele
din urma sint dintre cele mai vechi pastrate ping. astazi,
uneori chiar unicele (de ex., Cronica lui Simeon Magistrul
§i Logofatul i Cronica bulgard de la lnceputul sec. al XV-lea).
Ne propunem, In prima parte a studiului de fata, sa tre-
cem in revista copiile cunoscute pina astazi ale scrierilor
bacher, Geschichte der byzantinische Literatur, II. Aufl., Miinchen, 1897;
licmopuR Ha 6b.zzapcxama numepamypa, I, sub. red. lui V. Velcev,
E. Gheorghiev, P. Dinekov (red. resp.), Sofia, 1962; Pavle Popovi6,
Pregled srpske knjiievnosti, ed. a II-a, Belgrad, 1913; ed. a IV-a (fad
bibliogr.), 1921; Lj. Stojanovi6, Star srpski rodosiovi i letopisi, Belgrad
Sr. Karlovci, 1927; Dj. Radoji6i6, Razvojni luk stare srpske knjiiev-
nosti, Titograd, 1963; M. Weingart, Byzantské kroniky y literatule
cirkevnéslovanské, III (1-2), Bratislava, 1922-1923; J. Macarek,
Déjepisectvi evropského vSschodu, Praga, 1946; D. S. Lihaciov, Pycame
nemonucu u ux xy.immypifo-ucmopugencoe 3Havenue. Moscova-Leningrad,
1947. III) A. I. latimirski, Cfraesmocue u pycocue pyicomucu pymbmcicux
6u6.4uomex, St. Pb., 1905 (C6opEffix OPAC, t. LXXIX) ; P. P. Panai-
tescu, Manuscrisele slave din Biblioteca Academiei R.P.R., vol. I, Ed.
Acad., Bucure§ti, 1959, nr. 1-300; nr. 301-730, text dactilografiat
la Biblioteca Academiei Republicii Socialiste Romania (B.A.R.), sectia
manuscrise ; I. Craciun 0 A. Ilieq, Repertoriul manuscriselor de cronici
'interne, sec. X V X VIII, privind istoria Romeiniei, Ed. Acad., Bu-
cure0i, 1963. IV) B. P. Hasdeu, Cuvente den beitrini, t. I. BucurWi,
1878 (Cronica lui Mihail Moxa, p. 339-442; reed. de N. Simache
§.1 Tr. Cristescu : Cronograful lui Mihail Moxa, Buzau, 1942) ; I. Bogdan,
Ein Beitrag zur bulgarischen und serbischen Geschichtschreibung, In Archiv
slavische Philologie, Bd. XIII, 1891, p. 481-543; Idem, Vechile cronice
moldovenefli pima la Ureche, Bucure0i, 1891; Idem, Cronice inedite atingcl-
loare de istoria romAnilor. Bucure0i, 1895; Idem, Letopiseful lui A zarie,
Bucurelti, 1909 (extras din A.A.R., Seria II, t. XXXI, Mem .Sect. istorice);
Idem, Scrieri alese. Cu o prefata. de Emil Petrovici. Editie Ingrijita, studiu
introductiv 0 note de G. Mihaila, Bucure§ti, Ed. Academiei, 1968; 01. G6rka,
Cronica epocii lui Stefan cel Mare, 1457-1499, Bucure0i, 1937; I. C.
Chitimia, Cronica lui Stefan cel Mare ( Versiunea germand a lui Schedel ),
Bucurqti, 1942; Cronicile slavo-romtine din sec. X V X VI, publicate de
I. Bogdan. Editie reväzut i completad de P. P. Panaitescu, Ed. Acad.,
Bucure0i, 1959; Literatura romancl veche (1402-1647). Introducere, editie
Ingrijita 0 note de G. Mihaila 0 Dan Zamfirescu, vol. III, Bucure0i,
_Ed. Tineretului, 1969.

105

www.dacoromanica.ro
istorice apartinind literaturilorbizantina i sud-slava', care au
circulat sau au fost serse in tara noastra incepind cu sec.
al XV-lea, pentru a aprecia in mod concret gradul de raspin-
dire a acestora in rindul cititorilor culi din epoca feudala
§i, deci, pentru a avea apoi o baza rear& a consideratiilor pri-
vind raporturile dintre acestea §i istoriografia original&
romaneasca
A. Dintre cr onicile bizantine au fost copiate §icitite
la noi, dupa cit putem constata din manuscrisele pastrate,
Povestirea pe scurt a patriarhului Nichifor (inceputul sec.
al IX-lea) §i cronicile lui Gheorghe Amartolos (sec. al IX-lea),
Simeon Magistrul §i Logofatul (sec. al X-lea), loan Zonaras
(sec. al XII-lea) §i Constantin Manassas (sec. al XII-lea),
toate in traducen i sau prelucräri slavone. Singurele cronici bi-
zantine existente in traducere slavona care par a nu fi cir-
culat la noi sint cele mai vechi dintre ele, §i anume a lui
Than Malalas din Antiohia (sec. al VI VII-lea), tradusa in
slava veche In sec. al X-lea al XI-lea, §i a lui Georgios Syn-
kellos (sec. al VIII-lea), tradusa in Rusia in sec. al XIV-lea 2.
1. Cronografia pe scurt" a patriarhului Nichifor. In
Bizant a circulat de timpuriu, mai intii independent, apoi
§i alaturi de cronica dezvoltata a lui Gheorghe Amartolos,
Exprimam si cu acest prilej multumirile noastre sincere conduceri-
lor sectiilor de manuscrise de la Biblioteca Academiei Republicii Socialiste
Romania, Biblioteca Lenin", Muzeul istoric si Biblioteca Universitatii
Lomonosov" din Moscova, Biblioteca Academiei de Stiinte a U.R.S.S.
si Biblioteca Publica Saltikov-Scedrin" din Leningrad, Biblioteca Insti-
tutului de istorie al Acad. de St. a U.R.S.S. sectia din Leningrad,
Biblioteca Academiei de Stiinte a R.S. S. Ucrainene din Kiev pentru
solicitudinea cu care ne-au pus la dispozitie pentru consultare cele mai
multe din manuscrisele citate mai jos.
3 Despre utilizarea cronicilor bizantine in bimba greaca de catre cro-
nicarii i istoricii romani din sec. al XVII-lea si al XVIII-lea, ca i despre
unele manuscrise grecesti ale acestor cronici pastrate in Biblioteca Academiei
Romane (dupa. C. Litzica, Catalogul manuscriptelor grecesti, Bucuresti, 1909,
p. 3 21) a scris N. Iorga, in articolul Byzantské kroniky y Rumunsku, extras
din Sbornik vénovanfr Jaroslavu Bidlovi, Praga, 1928, P. 107 110. Vezi, de
asemenea, N. Camariano, Catalogul manuscriselor grecesti (Biblioteca Acade-
miei Romane), tomul II, Bucuresti, 1940, p. 69 72 ; Corneliu Dima Drdgan,
Biblioteca unui umanist roman : Constantin Cantacuzino Stolnicul, Bucuresti,
1967, p. 109 124 ; Corneliu-Dima Dragan i Mihail Caratasu, Les
ouvrages d' histoire byzantine dans la bibliothèque du prince Constantin
Brancovan, RESEE, t. V, 1967, nr. 3 4, p. 435 445.

106

www.dacoromanica.ro
Cronografia pe scurt (Xpovoypapudw crímottov sau Xpovoypa-
(plc& Iv auvrégrp, tv exitegeti, v auvéxiret), scrisä de patri-
arhul Nichifor (806-815) 1, care, fiind adesea transcrisa, a
fost completatà de copi§tii ulteriori 2 De asemenea, s-au
p6strat In cepii i alte asemenea texte anonime 3. Aceste
xpovoypaTtica o-uvroga s-au rAspindit curind in Apus: pe
la 870 bibliotecarul Anastasie a tradus textul lui Nichifor
In latin4 ; la slavi el a fost tradus In timpul tarului Simeon
al Bulgariei (893 927)4, de unde a trecut in Rusia (cf.
Sbornicul lui Sviatoslav, 1073) 5 §i In Serbia 6. Diverse
redactii ale acestei Povestiri pe scurt se regbesc §i In
textele slavo-române, fie in manuscrisele cuprinzind Cronica
lui Gheorghe Amartolos, fie Impreuna cu analele sirbe§ti,

1 Vezi Nuapp6pou xpovoypagotnév crúrrogov, In: C. de Boor,

Nicephori Archiepiscopi Constantinopolitani opuscula historica, Lipsiae in
aed. Teubneri, 1880; Krumbacher, p. 350-351; Weingart, p. 55-62.
2 V. Grecu, Origina cronicelor ronane,sti, In Omagiu lui I. Bianu,
Bucuresti, 1927, p. 217.
3 Ibident. Cf. In ed. lui C. de Boor citatk p. 218-234.
4 Vezi o variant5. a Povestirii pe scurt, ad5.ugat.i. la Evanghelia Cu inva-
fdturrl (893-894) a lui Konstantin Preslavski, Intr-o copie din sec. al XII-lea
(fosa a Bibliotecii Sinodale din Moscova, azi la Muzeul istoric) ; A. Gorski
K. Nevostruev, Onucanue cgaenucnux pynonucea Mocnoecnoii Craw-
danbnols 6:16goomenu, II, 4. 2, Moscova, 1899, p. 421; V. N. Zlatarski,
Harl-cmapunm ocmoponecno mpyd e cmapo6bgeapcnama nnuarcnuna, oCn.
BAH», RH XXVII (1923), p. 132-182; P. Dinekov, K. Kuev, D. Petka-
nova, Xpucmomamurt no cmapo6bgzapcna gumepamypa, ed. a II-a, Sofia,
1967, p. 44, 57-61.
H36opmac eegunozo lama Cenmocgaea Hpocnaeuna 1073 zoaa,
editie fotocromolitografick Petersburg, 1880, f. 264-266 (sfirsitul ma-
nuscrisului) : AtTORHC6H6 sperluir OT figrOrCTA AtIkte H PO KWHCTONTHHA H
avia, u,(c)pk rpioushairs (Letopiset pe scurt de la August si pira la Constantin
Zoe, ImpArati greci[a. 63 4.e.n. 1042 e.n.]). Pe lingl alte trei còpii
rusesti ulterioare ale acestui sbornic al tarului bulgar Simeon (893-927),
numit, dupä cea mai veche copie p5strat5. (1073), al cneazului Sviatoslav,
P. Dinekov j colab. mentioneaz5. (XpucTomaTusi 2 ..., p. 88) o a cincea
copie moldoveneascl din sec. al XVII-lea, dupà. lucrarea: P. Stroev,
Pyrconocu cgaeannacue u poccuiicnue, npuncragearcaume... Hear°, Hunumutry
L(apcnomy, Moscova, 1848, p. 774, care ne-a fost inaccesibil5.. (Se pAstreaz5.
la Muzeul istoric din Moscova, colectia I. N. Tarski A. nr. 721.)
Cf. V. Jagi6, Ein Beitrag zur serbischen A nalistik mit litera-
turgeschichtlicher Eineitung, AfsalPh, II, 1877, p. 18-19; Weingart, op. cit.,
I, p. 58-62; Stojanovié, op. cit., In special p. LXI LXXXI, i textele,
p. 124-166.

107

www.dacoromanica.ro
atestind o circulatie destul de larga a ei In tarile noastre.
Jata cele pe care le cunoa§tem ping acum:
Manuscrisul slay nr. 320 al B.A.R. , din sec. al XVI-lea,
care cuprinde Cronica lui Gheorghe Amartolos (vezi mai
jos), iar la f. 221a textul incomplet al Povestirii pe scurt.
Manuscrisul 0, XVII, nr. 13 al Bibliotecii Publice din
Leningrad (ff. 208-224), copiat In Moldova la sfir§itul sec. al
XVI-lea, cel mai tirziu la inceputul sec. al XVII-lea in
care textul Povestirii pe scurt este urmat imediat de analele
sirbe§ti.
Aceasta copie, ca i cea precedenta, incompleta, necunos-
cute lui Stojanovid, se Incadreaza in grupul manuscriselor
Sofijski prvi, Grigorovidev, hadii-Jordanov, Hamartolov
Sinodalni (vezi op. cit., p. 124-150), fara a fi identica cu
vreunul din acestea. Este adevarat Ca in manuscris lipse§te
fila de la sfir§itul caietului al noualea, respectiv de la inceputul
Povestirii ping la David 2. Daca insa in manuscrisele amintite
textul merge pina la Teofil (829-842), In schimb, mss. Len.
continua, asemanIndu-se de aici incolo cu grupul Kijevski,
Studenicki, Cetinjski, incheindu-se o data' cu acestea (§i cu
Sarandoporski) la Manuel II Paleologul (1391-1425), clnd
se face trecerea la analele sirbe§ti.
Manuscrisul nr. 116 din biblioteca fostei Academii
Teologice din Kiev (astazi la Biblioteca Academiei de §tiinte
a R.S.S. Ucrainene Kiev, ff. 422a 438b) 3. Textul publi-
cat de Bogdan in Archiv, a fost inclus de Stojanovie In editia
sa (descrierea, p. XLI; comentarii, p. LXIX LXXIII ;
textul, la p. 124-150, col. dreapta, apoi ping' la p. 153, pag.
completa) §i reprezinta o varianta cu bulgarisme, ceea ce
atesta' faptul ca copia intermediara era originara din Bulgaria.
Acest text, mai amplu decit cel precedent, formeaza o grupa
cu Studenicki, Sarandoporski §i Cetinjski §i merge, de asemenea,
pina la Manuel Paleologul.
Manuscrisul slay nr. 636 al B.A.R., fost la Manastirea
Neamtului (f. 220b-224a, dup'a care continua' pina' la 225b
analele sirbe§ti cu elemente de istorie moldoveneasca, a§a-
Bogdan, Let. Azarie, p.3-10, 65-89.
2 Op. cit., p.8.
3 Cf. Vechile cronice, p. 11, 17-18; Ein Beitrag..., p.481-487; textul,
p. 502-520.

108

www.dacoromanica.ro
numita Cronicd sirbo-moldoveneascd), copiat la 1557'. Acest
text redactat in mediobulgarl i avind titlul XpuTlfancTM
î. vhstvp% (Imparatii cre§tini. Intiiul sobor), de aseme-
nea nu este mentionat de Stojanovid. El insà nu mai incepe
de la facerea lumii, ci de la Constantin cel Mare, mai precis,
de la primul sobor cre§tin, din anul 325. In continuare,
textul se aseamänä cu cel din mss. Len., mergind tot Oa
la Manuel Paleologul, ultima parte asemänindu-se deci cu
grupul in care inträ i mss. Kiev.
e) Manuscrisul nr. 51 din colectia 14imirski (Biblioteca
Acad. de tiinte a U.R.S.S. Leningrad, scris tot la Mänä-
stirea Neamtalui) 2, cu acela§i continut (la f. 213-215, Cro-
nica strbo-moldovenecrscd ; textul cronografului bizantin o
precede).
Insd§i circulatia acestei Povestiri pe scurt in Tärile Romäne
impreund cu analele sud-slave (4 còpii, a cincea fiind Impreuná
cu cronica lui Gheorghe Amartolos), in manuscrise cuprinzind
cronicile romäne§ti, permite sä se explice cum au arAtat
I. Bogdan, V. Grecu, P. P. Panaitescu §.a. influenta lor
asupra istoriografiei romäne§ti, la inceputurile ei.
2. Cronica universald a cdlugarului Gheorghe Amartolos
(pdctitosul") de la facerea lumii" pia la impäratul Teofil
(a. 842), completatà cu aceea a lui Simeon Logorätul (pin&
la a. 948)3, a fost tradusä in limba slay& veche la sfir§itul sec.
al X-lea, In Macedonia, i a avut o influentä direct& asupra
istoriografiei slave, In special asupra celei vechi ruse§ti. Cel
mai vechi manuscris slav este o copie ruseasca de la sfir§itul
sec. al 4. AlAturi de cele 10 còpii ale redactiei bul-
1 Bogdan, Cr. ined., p. 81-84; textul, p. 91-101.
2 A. I. Iatimirski, H3 cnaehuacux pyKonuceii, M., 1898, p. 81. 0 urm.
(textul e publicat fara cronograf).Data mentionata In Insemnare (1512) este
pus & la indoiala de E. Turdeanu (Le Sbornik dit de Bisericani": fausse
identité d'un manuscrit remarquable, RESL, XLIV, 1965, p. 29-45), care-1
considera contemporan cu precedentul. O fotocopie se ell la B.A.R., mss.
si. nr. 658.
3 Vezi Krumbacher, op. cit., p. 352-358; Weingart, op. cit., partea a
TI-a; Macarek, op. cit., p. 141-143, 145-146.
Vezi editia lui V. N. Istrin, Xpomoca reopzuh Amapmcma, IIII,
Petrograd, 1920-1930; cf. O. I. Podobedova, K ucmopuu co3dauuh Teepb-
acoao cnucxa XpouuKu reopZUR Amapmona (Y Mexcaympochaul cae3d cna-
eucmoe), Moscova, 1963. Editia criticá a textului grecesc: Georgios Mona-
chos, Chronikon, ed. C. de Boor, 2 vol., Leipzig. 1904.

109

www.dacoromanica.ro
gare" (KplAilliMV) §i de cele 12 còpii ale redactiei sirbe"
(litTOKIIHK11) cunoscute in lärile slave', in Ora noasträ
s-au pästrat trei celpii din sec. al XV-lea al XVI-lea,
toate derivind din redactia sirba, tradusä pe la mijlocul sec.
al XIV-lea 2:
Manuscrisul slav nr. 321 al B.A.R., de la sfir§itul sec.
al XV-lea, copiat in Tara Romäneascä, in redactia sirbg,
semnalat pentru prima datä de Iatimirski in 1905 3. Exem-
plarul, cuprinzind 239 f. hirtie, este foarte deteriorat, lip-
sindu-i de la inceput (potrivit numerotärii chirilice) 55 de file,
precum §i un numär de file de la sfir§it. Textul existent in-
cepe cu David, regele iudeilor, §i se opre§te la istoria Bizan-
tului in sec. al VII-lea. Fila 201 reprezintä un fragment
dintr-un manuscris mai nou, cuprinzind o parte din Povestea
Troiei In redactie sirbeasca, iar din ff. 233-239 au rämas doar
fragmente mici §i deteriorate, greu de identificat 4.
Manuscrisul slay nr. 320 al B.A.R. din sec. al XVI-lea,
copiat In Tara Romaneasca, probabil la mänästirea Bistrita,
In redaqie sirbd, semnalat pentru prima datä de asemenea
de Iatimirski in 1905 5. Exemplarul, cuprinzind 222 f., este
defect : de la inceput lipse§te un caiet, dar oricum el
cuprinde numai partea a doua a cronicii, caci la f. 1a incepe
capitolul 0 HOCTARADITH kfiemh 11014CTAHTHHOM% aid CROW° ROileTall-
Tid lid KiCdpCTECO lilk IVHIpd,dit H lIHKHIlTd, SETA cgouro, B6 HH-
KOMHATH, a Ir4sYwincI4ta (Despre a§ezarea de cätre impAratul
Constantin a fiului sdu Constant ca cezar in Tarigrad §i a
lui Liciniu, ginerele säu, la Nicomidia, in Bithinia [a. 337]).

1 Weingart, op. cit., II, p. 61-71, 146-276.

2 Cf. ibidem, p. 253-262. Dup5. Iatimirski, CAae. u pyccnue ppconucu ... ,
p. 501-508, Weingart cunoaste numai pe cele notate mai jos sub a" s'i b".
3 OP. cit., p. 507-508 (nr. 167, de la Muzeul de AntichitAti). Vez i
acum, Panaitescu, Manuscrisele slave..., (text dactilografiat, nr. 321).
4 Totusi, la f. 236 se vorbeste despre David, prin urmare, aceasta este
de la inceputul manuscrisului, fiind legatà gresit. Acest lucru este cu totul
evident pentru f. 201, ajuns5. intimplAtor In acest manuscris si legat5. astfel
Inctt recto a devenit verso. 0 Insemnare ultetioará pe f. 139b se refer& la
cucerirea Belgradului de c5.tre sultanul Soliman In 1521 si la lupta de la
Mohaci din 1526. La f. 233b, dintr-o allá Insemnare, rezula ca la 1605
(7113) manuscrisul apartinea nan5stirii Bistrita din Oltenia.
5 op. cit., p. 501-507 (nr. 166, de la Muzeul de AntichitAti). Vezi acum
Panaitescu, Manuscrisele slave... (text dactilografiat, nr. 320), care corecteaz5,
data propus5. de Iatimirski (inceputul sec. al XV-lea) In sec. al XVI-lea.

110

www.dacoromanica.ro
Textul cuprinde, deci, istoria Imperiului de Rasarit de la
Constantin cel Mare pina la luptele lui Simeon al Bulgariei
cu bizantinii si Imparatul Roman Lecapenul (a. 948).
In afar& de textul lui Gheorghe Amartolos, completat
pentru epoca 842-948 cu textul lui Simeon Logofatul
(f. 1-218v), manuscrisul mai cuprinde:
a) er..) MH(JCU,thlk CTKONHH(H) GIrMEWN4 M4rtiCTP4 H iloroetTe
(Despre facerea lu-
W('l7) pd3illitH16111(X) AtTOHNHKIt N CHHCAT.AM
mii, de Simeon Magistrul §i Logofatul, din diferite anale si
scriitori, f. 218b-220b);
13) CZ KipOlt(RH)Arkrk H 114MIHHHthila wportati (Despre he-
ruvimi si arma de flacari, f. 220b);
y) Ga4(3)ANHE a zpeu,t COVVH(M) W(r) flA4N4 AO ANKWHHM
KAM (Povestire pe scurt a celor intimplate de la Adam
pina in vremea de astazi, f. 221a-222b). Aceasta Povestire
pe scurt este asemänatoare celei publicate de I. Bogdan, in
Letopisetul lui Azarie (v. mai sus; cf. inceputul: flAanik pom
GHOJ, CH911 6NWC4, e 11 WCIL KitHHANA, KAHHAINk 11144FAIHA4, 1114AI-
AIHAI1 IeptAaetc.), dar nu este completa, caci ajunge numai
ping /a imparatul Teofil (829-842)1.
, c) Manuscrisul slay nr. 330 al B.A.R. din sec. al XV-lea
sau al XVI-lea, copiat probabil in Tara Romaneasca, in re-
dactia sirba 2. Exemplarul, avind 237 f. hirtie, scris intr-o
semiunciala minuscula, cuprinde, dupa o serie de texte reli-
gioase (ff. la-178b), iitTOK'NHKh ChKINHVENh W(r) HSAONCINiA
r1WprT4 HHOKA, HMI W('r) p4S4H4H61(C) AtTomicku,k Mailed (Le-
tovnic [anale] prescurtat din povestirea lui Gheorghe calu-
garul, care a scris-o din diferite letopisete, ff. 179a-289b).

1 Pe coperta din fatk in interior, se afla o Insemnare a lui (sau despre)

Petru Voievod (cel Tirar 1559-1568 sau 1583-1585?) si o alta din care
rezulta a manuscrisul apartinea narastirii Bistrita. Acum ins& coperta
e nota, de carton.
2 Manuscrisul n-a fost v5.zut de Iatimirski si, deci, nu e mentionat
nici de Weingart. A fost semnalat prima datk dupä cite stim, de Ecaterina
Piscupescu, Literatura slavil din Principatele Romane in veacul al XV-lea,
Bucuresti, 1939, p. 117 118. Vezi acum Panaitescu, Manuscrisele slave...
(text dactilogr. nr. 330). in Introducere (vol. I, p. XIV), P. P. Panaitescu
11 considerl din sec. al XV-lea, dar pe copera indicatia bibliotecii precizeaz5.
sec. al XVI-lea.

111

www.dacoromanica.ro
 Aceastd cronicd prescurtatA merge de la facerea lumii"
pind la moartea lui Vasile Macedoneanul i urcarea pe tron a
lui Constantin Porfirogenetul (913).
Cronica lui Simeon Magistrul ci Logofeitul (sau Simeon
Metafrastul, sec. al X-lea)1, pdstratd In citeva manuscrise
grece0i §i folositd adesea pentru a completa Cronica lui
Gheorghe Amartolos, a fost tradusd In slavond probabil
In sec. al XIV-lea.
Singurul manuscris slavon In care aceastd cronicd s-a
pdstrat integral In afard de Inceputul scrierii, privind fa-
cerea lumii din mss. 320 al B.A.R., citat mai sus (ff. 218b-
220b) a fost copiat la Suceava, de cdtre preotul Manoil
(o singurd mind), sub lndrumarea arhiepiscopului Anastasie
Crimea §i apoi a ieromonahului Iorest, fiind terminat la
11 octombrie 1637 2. Astdzi manuscrisul, care are 325 f., se
pdstreazd In Biblioteca publicA. Saltlkov-*cedrin" din Lenin-
grad (f. IV, nr. 307) §i a fost editat de Academia rusd In 1905:
Cumeotia Mema0pacma u flo2o0ema Cnucaxue mupa om 61,1-
=A u itemoenuic (XVI + 239 p.), fiind pregAtit pentru tipar
In ultimul deceniu al secolului trecut de A.A. Kunik
V. G. Vasilievski §i terminat de V. I. Sreznevski, care a scris
çi prefata 3. Cronica ocupd primele 254 f. ale manuscrisului
0 are titlul: CV MIWIld filiT4ISPIICT4 H IloroziseTt c-kmicaulfe MHpil
W('r) H AtTOECHHKla VIL6P4/111 W(T) p43AM111111Hrh AtTwonctu,k.
Textul se Incheie cu moartea lui Roman I Lecapenul,In anul
948, adicd exact acolo unde se opre0e i partea extrasd
addugatd drept completare la Cronica lui Gheorghe Amartolos.
Cronicalui loan Zonaras (sec. al XII-lea). In manuscrisul
citat mai sus, la f. 254 apare lnsemnarea: Ao SAI CHAIM&

Vezi Weingart, op. cit., I, p. 63-83.

2 IatA insemnarea de la sfirsitul manuscrisului : GT 1~4 Hmoie(m) Mg-
TAZISPd(CT) 110,14 d(P)iffl(C)IUM 11H4CTACTI KPH(M)KOHH(4) H Hl POCH* ClarkWHTH ero, 4
ROTO(M) ,e,ono(H)4e gro e(p)mona(x) IwPr(eT) HrYme(H), a Aim Remelt logno(ste) [...] N
entice PAKOA non. MANOHAA W(T)6844(1) rpa(m) rhumidi sii-m i AtTW. %SAMS
W(K). T Alh, H Crk34HL TO) SH(C) cro oxxom. fimH(H). (AceastA carte Cu
numele Metafrast a inceput-o arhiepiscopul Anastasia Crimcovici
n-a reusit s-o sfirseascA. lar apoi a terminat-o ieromonahul Iorest
egurnen, in zilele lui Vasile voievod... i a fost scrisl cu mina preo-
tului Manoil din Suceava, de la biserica Vovedenia NAscAtoarei de Dumnezeu,
In anul 6146 [1637], octombrie, 11 zile, si a fost legatl tot de mina lui. Amin.)
3 0 nouA editie anastatici a apArut in colectia Slavische PropylAen"
(MAnchen, Wilhelm Fink Verlag, 1971), ca o introducere de R. Zett.

112

www.dacoromanica.ro
Aoroalsrrt i(c) TKOPEHli, a W(T) BAE App. Aro (Pina aici este
alcdtuit de Simeon Logofatul, iar de aici al altuia). Acest
al doilea fragment (ff. 254-325) cuprinde, de fapt, varianta
prescurtata a Cronicii lui loan Zonaras 1, care merge Oda' la
urcarea pe tron a lui Roman IV Diogen (1067).
In afara de acest manuscris, un fragment din Zonaras
fusese inclus in manuscrisul ce se afla in biblioteca Mdnastirii
NeamOlui sub nr. 10, descris pe scurt la 1883 de episcopul
Melchisedec : e) Despre robia Ierusalimului de asirieni. Din
Letopisqul lui Zonara" 2,
5. Cronica universald (avow.; latopirti) a lui Constantin
Manasses (prima jumatate a sec. al XII-lea), care, pornind
tot de la facerea lumii", ajungea pina la imparatul Nichifor
Botaniatul (1081), fiind scris6. in 6733 versuri politice" 8,
a fost tradusa in proza in limba mediobulgara pe la 1340.
Alaturi de manuscrisul copiat de preotul Filip in 1345 la Timo-
va (pastrat azi la Muzeul istoric din Moscova, provenit de la
Biblioteca sinodala) §i de cel copiat cam in acela§i timp, cu 69
de miniaturi extrem de valoroase, pä'strat la Vatican, o a treia
copie, datind din sec. al XVI-lea, se datore§te unui carturar
moldovean, care a inclus-o intr-un manuscris, inaintea Letopi-
setului de cind s-a inceput Tara Moldovei (mss. slay descoperit
la Tulcea, azi nr. 649 la B.A.R., f. 130a-235b). Semnalata
pentru prima data in 1895 de I. Bogdan 4, aceasta copie
Weingart, toc. cit., p. 75-76.
2 Catalog de cärfile sfrbegti fi rusegti manuscrise vechi ce se allá
Biblioteca sintei MancIstiri N eamfului..., in Revista pentru istorie, arheologie
gi filologie, an. III, vol. III, p. 130; vezi i Iatimirski, op. cit., p. 794; Wein-
gart, op. cit., I, p. 240. Cuprinzfnd i corespondenta patriarhului Eftimie
al Tfrnovei cu Nicodim de la Tismana i cu Antim, mitropolitul
RominWi, acest manuscris a fost folosit de E. Kafulniacki In cunoscuta
sa editie a operelor acestui scriitor prelat (Vezi W erke des Patriarchen von
Bulgarian Euthimius [1375 139 .3] , Wien, 1901, p. 10). El 11 Imprumutase In
1894, pe baza aprobArii Ministerului Instructiunii(vezi I. Bogdan, in A.A.R.,
Seria II, t. II, t. XXVI, 1903-1904. Partea adm. i dezb.,p. 32), Impreura
cu alte doll& (nr. 20 0 106), pe care le-a inapoiat Bibliotecii Academiei
Romfine (azi nr. 165 0 164).
3 In iamb de 15 silabe, cu cezurl dupa silaba a 8-a. Vezi Krumbacher,
op. cit., p. 376 380 ; Weingart, op. cit., I, p. 160-236; Mactrek, op. cit.,
p. 150-151; W. J.W. Koster, Traité de métrique grecque, Leyde, 1962,
p.3-4.
Crcmice inedite..., p. 11-12. Vezi acum Panaitescu, Manuscrisele
slave... (text dactilogr. nr., 649).

Contributii la istoria culturii 1i literaturii rornine vechi C. 129 113

www.dacoromanica.ro
a fost folosita de renumitul slavist roman pentru indicarea va-
riantelor in fundamentala sa editie realizaa dupa' manuscrisul
de la Moscova (§i cu variantele din cel de la Vatican), apAruta
postum: Cronica lui Constantin Manasses. Traducerea medio-
bulgard... Text §i glosar, Bucure§ti, 1922 (Titlul cronicii este,
In slavonA: IIptmxwerw Malian ii ATOMICU,4 Cl&KpdHif ATHO,
WT Cl&SAAHYd AMR; HALIHHANHtlf H TIKAW411 [MSS. Tulcea:
KALIIH] AO CM101,0 11,4pCTil4 KHp IIHKH4S0p4 ROT4HHWT8)1.
B.Trecemacumlatextele istorice sud-slave,sirbe§ti
§i bulgare§ti, care au circulat sau au fost copiate in Prile
Romane unele din ele, §i anume letopisetele, impreung cu
Povestirea pe scurt bizantind §i cu cronicile moldovene§ti.
Din literatura istoricil veche sirbeascii, reprezentatà prin
biografii ale regilor ci arhiepiscopilor sirbi (serien i cu caracter
hagiografic, dar §i istoric), genealogii i letopisete 2, se cunosc
urmatoarele serien i aduse sau copiate in Tarile RomAne:
Viata sf. Saca, redactata de Teodosie (sfir§itul sec. al XIII-
lea) ; Vietile regilor ci arhiepiscopilor sirbi, scrig de arhiepis-
copul Danilo (cca. 1314-1316), Viata lui Stefan Uro§ III
De6an,ski de Grigorie Tamblac (sfir§itul sec. al XIV-lea);
patru variante ale letopisetelor sirbe§ti noi, apartinind
grupei I (dui:4 clasificarea lui Lj. Stojanovié), care cuprind
evenimentele de la moartea lui Stefan Dugan (1355) pina
la sfir§itul sec. al XV-lea.
Nu cunoa§tem cápii executate sau aduse In 'raffle Romane
ale biografiilor sf. Simeon (Stefan Nemanja), serse de fiii s'ai
in ultimii ani au ap5.nit editiile manuscrisului de la Vatican, Ingrijite
de Iv. Dujcev : MHHHaTiopHTe Ha MaHacHeHaTa neTonuc, Sofia, 1962;
JIeTornicTa Ha KOHCTaHTHH MaHaCH. (DOTOTHHHO H35aH14e Ha BanticaHcm
npermc Ha cpeizio&bnrapcxtuf npeso,H, Sofia, 1963. Alte douä còpii reprezintä
redactii slrbWi din 1510, respectiv din sec. al XVII-lea (cf. Duicev, .Tle-
Toancra ..., p. IXX). Editia lui I. Bogdan a fost reprodus& anastatic
(f511. glosar) In colectial Slavische Propyläen", Band 12: Die Slavische
Manasses-Chronik. Nach der Ausgabe von Joan Bogdan. Mit einer Ein-
leitung von Johann Schrepfer, Miinchen, W. Fink-Verlag, 1966. Textul
grecesc a fost editat de J. Bekker (Bonn, 1837) §i reeditat de Migne, Pair. .
gr., 127, p. 216-472.
2 Vezi P. Popovié, Pregled srpske knjilevnosti 4, Belgrad, 1921, p. 28-54;
D. A. Stefanovi6 V. Stanisavljevi6, Pregled jugoslavenske knijilevnosti,
I, Belgrad, 1962, p. 107-123; Lj. Stojanovié, Star srpski rodoslovi i leto-
pisi, BelgradSr. Karlovci, 1927; Dj. Sp. Radoji6i6, Razvojni luk stare
srpske knjilevnosti, Matica Srpska, 1962; Hem, Tvorci i dela stare srpske
knjilevnosti, Titograd, 1963.

114

www.dacoromanica.ro
Saya (1207-1215) §i Stefan, primul rege sirb (dup'a 1215),
ale vieldi sí. Saya, In prima redactie a caluggrului Domentian
(sec. al XIII-lea), ale biografiei despotului Stefan Lazarevié,
datoritg lui Constantin Kostenetki Filozoful (1431) 0, in fine,
ale vietii tarului Uro'g, scrisä de mitropolitul Paisie (mijlo-
cul sec. al XVII-lea). In ceea ce prive§te letopisetele, n-au
ajuns, se pare, In tara noastrg a§a-numitele letopisete vechi(deri-
vate dintr-un text unic, scris curInd dupg 1371), iar din cele'
noi. reprezentante ale grupelor II, III, IV, dupg clasificarea
lui Lj. Stojanovié 1 In sfir§it, genealogiile sirbe§ti n-au circulat
la noi, dupä cite §tim, in evul mediu. Singura copie ajunsg
tirziu In tara noastra, la 1882, este aceea a Rodosloviei
(genealogiei) de la Tronda din 1791, copiatà In 1796.
Din literatura istoricei bulgard medievald, singura scriere
originalg cunoscutä (In afarä de stravechea listä a hanilor
protobulgari, provenind din sec. al VIII-lea, §i de completgrile
la Cronica lui Constantin Manasses) este asa-numita Cronicd
bulgarei anonintei (1296-1413)2, pästratà Intr-un unic ma-
nuscris moldovenesc (sec. al XVI-lea) i In prelucrarea lui
Mihail Moxa (1620).
Iata, In mod concret, copiile pgstrate in tara noastrà ale
fiecareia din scrierile mentionate mai sus.
I. Dintre biografiile regilor f i arhiepiscopilor sirbi s-au
pgstrat, a§a cum am argtat, urmätoarele:
1. Viala sf. Saya (cca. 1174cca. 1236), primul arhiepis-
cop al sirbilor, fiul regelui Stefan Nemanja (1196-1227),
prelucratg de cgluggrul Teodosie (sfir§itul sec. al XIII-lea)
dupa' scrierea mai veche a dascälului säu Domentian (1253),
insotitä de Lauda aceluia§i inchinata lui Simeon (Stefan
Nemanja) 0 Saya:
a) Manuscrisul slay nr. 134 al B.A.R., format din doug
parti, serse probabil in Serbia, prima din sec. al XV-lea
(ff. 1-130), a doua din sec. al XVI-lea (ff. 131-204), manu-
scris ggsit la Ma'n'astirea Neamtului 3.
Vezi op. cit., p. XXXIIILXI.
2 Vezi, acum In urmä, licmoptm ua 6bA2apacama Aumepamypa, I, Sofia,
1962, p. 23-30, 154-157, 354-355 (cu bibliografie) ; P. Dinekov s.a.,
Xplicromamst no erapo6s.nrapoca nwreparypa, ed. a II-a, Sofia, 1967,
p. 14-16, 342-345, 480-484.
3 Iatimirski, CAaeRuelcue u pycocue pyKonucu ..., p. 700-704 (nr. 65,
Marastirea Neamtului) ; Panaitescu Manuscrisele slave..., I, p. 161-162.

115

www.dacoromanica.ro
 Partea I, care ne interesead pe noi, cuprinde Viata Sf. Saya
(f. la-93b), din care Ins& lipseste prima filà. Textul Incepe cu:
. CKbJxh H SITIHC4IIHM-16 HCROHIMAKOlf HME tEmo(() H Btp011401r
His liNTO". La stir§itul textului urmeaza epilogul autorului
(f. 93b-95a) i sipatru lnvalaturi catre calugari (f. 95a-100a).
In sfir§it, la f. 101a-130b se dig: ToroNc(A)t OewAocTe itiome(r)
norBana CbJX6 HPH(A)0161(X) W(T)11,6 lidWHKh GHMEWHA H 041161,
OINHTEMO Cpli5hCK010 (A aceluiasi Teodosie monah: Lauda
sfintilor si preacuviosilor parintilor nostri Simeon si Saya,
lavatatorii slrbilor)2.
A. I. Iatimirski atrage atentia asupra faptului cá BB-
menzag pyzomici, npencTaBnBeT nomme CX0ACTBO, Awn B
rpatbnze, C aLteCCK0171 pyzormcbio co6p. B.14.1-pm-oposHila,
XIV Beim, No. 5, n. 156, Hanimmep, B nocnecnomix» (al
carui text 11 citeaza. integral) 3.
b) Manuscrisul slay nr. 135 al B.A.R., format din §ase
dintre care fpe noi ne intereseaza prima (f. 1-124),
copiata destul de tirziu, la 28 ianuarie 1624, de calugarul
Antonie, la Manastirea Sf. Pavel de la Muntele Athos.
acest manuscris provine de la Manastirea Neamtului. lata'
titlurile complete ale celar dou'a scrieri:
Ff. la 107a: EHTTE H BO(A)BH3h1 OM) Kb novenum
CEOH(M) W11.044) H OCOKk XONC(A)1H1il H W(194ECTH (110(A)Ch C100-
BtA4HTE H(K) Kb cl(r) Wkil Bawer* GAM, nirkgaro apxlen(c)-
K114 H OrDITEAM cirkscza(ro), CIGISAHO 111:110)6H1g(M) A04-11(107-
,1110(M), HHOKO(M) H Hp CECii.T1pW(M) MOHMTHNI XTA4HAJP6 HAMA-
Maro, ClOHC4H0 (aK) Ofw(A)CrEMk MHIIKOMk, TOrOHCAE r1-10114CTHp4
(Viata §i faptele In pustie cu tatal sau §i povestirea aparte a
umblarii §i minunilor parintesti ale celui lntre sfinti, Orin-
telui nostru Saya, primul arhiepiscop si Invatator al strbilor,
povestia de preacuviosul Domentian, calugär si preot al
mandstirii numita Hilandar, scrisa de Theodosie caluggrul,
din aceeasi nanastire).
La f. 100a,b se af15, textul grecesc al cint5xii bisericesti SfInt, sfint,
sfint...", scris cu litere chirilice In sec. al XVII-lea. Tot pe f. 100b se af15,
o lnsemnare cam din acelasi timp lid(p)Ta 44w(M) rocno(A)0 aem(m)
IlAw(n)Air(c)swil (Am dat [aceastl] carte domnului Tlrii Moldovlahiei).
2 La f. 130b, jos, se afli Insemnarea copistului, din care nu af15,rn
nici data scrierii, nici numele lui.
3 op. cit., p. 701-702.

116

www.dacoromanica.ro
 Ff. 107a-123b (cu unele mici diferente fata de titlul din
manuscrisul precedent): Toro(A) 1 Onv(A)cT4 MOH4X4 nortun'Hof
[C40110] CTO H npu(A)sHlfmck W(1)14k HAW( GlritHWH4 H Wahl
CTAta, 01f4HTEMO CpliCCIC810 (A aceluia§i Teodosie monah: Cuvint
de lauda a sfintilor §i preacuvio§ilor parintilor no§tri Simeon
§i Saya ierarhul, invatatorii sirbilor)'.
A§adar, ambele manuscrise au fost serse in afara grani-
telor tarii noastre, dar au ajuns Incà in epoca veche in
Moldova, unde au fost desigur citite.
2. Sbornicul lui Danilo. Urmätorul biograf, dupa Teodosie,
a fost arhiepiscopul Danilo (cca. 1270-1337), care a scris
la inceputul sec. al XIV-lea (mai precis, in deceniul al doilea)
vietile regelui Urog, reginei Elena, regilor Dragutin §i Milutin,
precum §i ale arhiepiscopilor de dupa Saya Nemanja pina
In 1317. Ucenicii sai le-au reunit pe toate acestea intr-un
sbornic (numit de editorul sAu, Dj. Dani6ié, Vieçile regilor
si arhiepiscopilor strbi sau Danilov sbornik), completindu-1
cu biografiile regilor pina la Stefan Dugan (1345) §i ale arhie-
piscopilor §i patriarhilor pina in 1376, inclusiv aceea a lui
Danilo insu§i (Danilo 11)2. Aceasta importanta opera. a vechii
istoriografii sirbe este cunoscuta in cinci còpii, dintre care
trei au fost utilizate in editia lui DaniCie: douà din sec. al
XVIII-lea, in slavona sirbo-rusa (unul din 1763, luat ca baza,
altul din 1780), iar al treilea din sec. al XVI-lea, mai restrins,
de origine moldoveneasca, descoperit la Lvov (vezi mai jos,
sub a). Alte cloud manuscrise au fost date la iveala ulterior
acestei editii: unul sirbesc de la manastirea Hilandar, datind
din 1553 §i disparut la Inceputul secolului nostru, iar al doilea
copiat de calugarul §i cronicarul moldovean Azarie, in 1567
(vezi mai jos, sub b)3.

La sfir§it, copistul Antonie a scris Tenw(c) (gr. sf1rqit"). Pe f. 124a

se af15. Insemnarea acestuia, din care rezultä datele citate mai sus. Men-
tion5.m aici prezenta In partea a doua a manuscrisului (f.125a-153b)
a Viefii lui Constantin-Chiril filozoful, copie din sec. a. XVI-lea (vezi, In
acest volum, Aparilia scrierii slave).
2 Dj. Danidié, 2ivoti kraljeva i arhiepiskopa srpskih, Zagreb, 1866.
Vezi : Dj. Sp. Radojidid, Tvorci i dela stare srpske linijiievnosti, Titograd,
1963, p. 113-122; Ion-Radu Mircea, Les vies des rois et archeviques serbes
et leur circulatian en Moldavie, RESEE, IV, 1966, nr. 3-4, p. 394-412
(Cu bibliografia anterioar5.).
3 Vezi Ion-Radu Mircea, op. cit., p. 395-399.

117

www.dacoromanica.ro
 a) Primul dintre cele douà manuscrise moldovenesti ne
este cunoscut din descrieri mai vechi, In special din editia lui
Dj. Dani6i6, care 1-a utilizat pentru variante, si din albumul
publicat de E. Kaluiniacki si A. Sobolevski In 1916'.
In facsimilele publicate de E. Kaluiniacki si A. Sobolevski
se väd atit titlul acestei celpii, eft si insemnarea cumpärd-
torului: 21tHTY1 H N111311h 110KtCTH 6"001frOAHH [X] AtillITH X(C)010-
EHRitl(K) tcpank ep-hsoae a HoniwpcKTE SEMI% (Viata si povestirea
cuvioaselor fapte ale de Hristos iubitorilor regi ai Tärii
Sirbesti si Pomoriei).
Insemnarea: 171(s)z04nal(4i) WO H Clk nocraunaTe(m) ¿114
H C1arlaW111Y1(M) CTro gr,e) ce a(s) WO si-cia riairopYi 100(W)-
KO orparce(p) KOMI ClfAi KHH14 fakomaa AtTOEIHCEU, W CplaECKH(C)
KpdAl(H)H W 4gli111(C)1(1111 KdKO tyro CI301 NCHTT1 nposoAa, H Kovna(X)
EA W(T) no(n) 1W(H) tv(T) rp4() XOTH(H) 11 MOO Sti 111X Z. [28]
SA4'01 KM A4 MH 6;1140)114.1+11(T), 1V11 4i110(9 KAT'Oq(C)THIld(r)
(r)H4 CO' Lima aotso(AT) g ,Wo .siir.. [7083-5500=1574] HOI(M)
.a. [20] H A4A0(K) 111 CTOMIr 410114(C)THpy W(T) GSLI1KHU,H, H41()K)
f(CT) xpa(m) Irli(C)Kpl(C)Hila El- H cni:i 1141H1(79 1CV ri" E ... ]
(Cu voia Tatälui si cu ajutorul Fiului si cu sävirsirea Stintului
Duh, eu, robul lui Dumnezeu Gligorie Iurasco uricariul, am
cumparat aceastä carte numità letopisel, despre regii slrbi
si despre arhiepiscopi, cum si-a petrecut fiecare viata, si
am cumpdrat-o de la popa Ion din cetatea Hotin si am dat
pentru ea 28 de galbeni, ca sà-mi fie de amintire, In zilele
blagocestivului Domn Io[an] Petru voievod chiopul, In
anul 1574, noemvrie 20, si am dat-o sfintei män'Astiri de la
Sucevita, unde este hramul Invierea Domnului si Mintuitorului
nostru Iisus Hristos [...]).
Scris In slavona sirbd, cu elemente proprii redactiei mol-
flovenesti, acest manuscris, copiat desigur cu citiva ani Inainte,
avea 179 file de hirtie in octavo. De la mAndstirea Sucevita
el a ajuns mult mai tirziu, In Imprejurdri necunoscute, In
Biblioteca Universitätii din Lvov, de unde a dispärut in
timpul celui de-al doilea fäzboi mondial.

1 AHIZOM CHHMKOB C KHpHILTIOBCKHX ppcorniceit pymbmcxoro npcmcxo-

)1C7(eH1451 PHHHKR011e,Hag cnassmocog dmnonorma. Ilpwrromemie K BEM.
4,2), Petrograd, 1916 (tipArit 1mpreun5. Cu Anexa la fasc. 4, 1, de P. A.
Lavrov), nr. 102. Vezi acum Ion-Radu Mircea, op. cit., p. 396-399.

118

www.dacoromanica.ro
 b) In schimb, cel de-al doilea manuscris ie§it de sub pana
lui Azarie, In 1567, se pastreaza §i astäzi la manastirea Sucevita
(nr. 17/420, 227 file numerotate + 2 f. nenumerotate 1,
31 X 20 cm, scris in semiunciala moldoveneasca Ingrijita,
cu unele elemente artistice). Semnalat mai intli de A. S. Petru-
§evici in 1888, apoi de Dimitrie Dan, In 1923 2, manuscrisul
a fost studiat §i supus unei atentii mai largi de care
Ion-Radu Mircea, In articolul citat mai sus 3.
Valoarea acestei còpii consta' atlt in vechimea ei, cit §i
In faptul ea reprezinta o incercare de transpunere In slavona
mediobulgara, fiind apropiatä din punct de vedere textologic
de eelalalt manuscris moldovenesc, dar pe alocuri §i de cele
doua manuscrise din sec. al XVIII-lea.
Potrivit uneilnsemnari ulterioare, manuscrisul a fost cum-
parat de cunoscutul mitropolit Gheorghe Movila (1587-1605),
ctitor, impreunä cu fratii sal, al manastirii Sucevita, care l-a
daruit acestui laca la sfIr§itul sec. al XVI-lea.
A§adar, cum subliniaza Ion-Radu Mircea, cele dou'à còpii
moldovene§ti atesta' circulatia acestei opere In mediile ecle-
ziastice §i carturare§ti din Ora noastra, hind citita poate chiar
de unii domni ai Moldovei (copia lui Azarie dateaza din timpul
celei de a doua domnii a lui Alexandru Läpu§neanu, ca'sätorit
Cu Roxanda, fiica Elenei, doamna lui Petru Rare§, originara
din familia Brancovicilor §i sorä a Despinei, doamna lui Neagoe
Basarab). Prin persoana copistului Azarie, el Insu§i autor al
ultimei cronici slavone a Moldovei, redactata In 1574-1575,
aceasta scriere se leagä direct de istoriografia noastr'ä §.1 ne
permite sa datam cu mai multa precizie anii In care §i-a desfä-
prat activitatea acest calugar carturar.
3. Viata lui Stefan Uro§ III De6anski (1321 1331),
scrisä de Grigorie Tamblac (cca. 1365-1419 sau 1420), pe
chid era egumen al manästirii DeCani din Serbia, la sfIr§itul sec.
al XIV-lea, lnainte de a veni in Moldova (cca. 1402-1404)4
1 Fila 147 a dispArut dupl numerotare (precizarea lui Ion-Radu Mircea).
2 Mdtastirea Sucevila, Bucuresti, 1923, p. 84-85: manuscrisul e In-
registrat, spune autonil, sub nr. 420(54).
3 OP. cit., p. 399-412 (Cu fotocopiile primei s'i ultimei pagini a manuscri-
sului la p.400 s'i 401).
4 Vezi, acum In urm5. : Tpuzoputi Ifam6Aaa de V. Velcev, In licmopuR
net 6bA2apacama Aumepamypa, I, Sofia, 1962, p. 326-344 (bibliografia,
p. 436) ; K. Mecev, rpueoputi IfaAf6.4aa, Sofia, 1969, p. 82-122.

119

www.dacoromanica.ro
este ultima biografie cunoscuta, pa'strat6 In tara noastrà.
Este vorba despre manuscrisul slay al B.A.R. nr. 306 1
de la Inceputul sec. al XVI-lea, Boris in slavona de redactie
slrbA 2, care cuprinde la ff. 218a-258a: EHTTE H ,NHTEA6CTao
cTro KIANKOAANNHKA R.I Irk( GTE4S4N4 CARCKArO, HMI B. Aft4p,
r6NHCANNO rpTrOpTEATh AiNiqw(A) H iiptBEHTEpW(A1), firOyAleNw(41)
swiliHM6 ToNNCE WEHTtAH (Viata i traiul sfintului mare mu-
cenic Intre ImpArati Stefan al Serbiei, cel de la Ddani,
scris4 de Grigorie cillugarul i prezviterul, fost egumen al
aceleia§i manastiri), urmat6 de slujba (f. 259a-271b : (IAC)U,4
NONAINAI GAVIC(K)d CToM(8) NEANKom()HNKOr eTodsenor HA
MjMii filHipHNH) §.1 de Viala pe scurt (f. 271b-276b:
CTrO KIANKOM(4)NNIC4 ah -131)Çh P(*aH4 cfNisciCar0) ale aceluia§i 3.
II. Rodoslovii. Trecerea de la biografii la rodoslovii
(genealogii) se face In scrierea lui Constantin Filozoful,
Vito lui ,5'tefan Lazarevit (1431), In care apare genealogia
Nemanicilor. Dintre genealogiile cunoscute pink' acum 4,
In tara noastra a ajuns intImpldtor, In 1882, a§a cum am men-
tionat, numai a§a-numitul Tronafki rodoslov, scris la 17915
copiat dupà numai cinci ani de diacul Nicolae Gligorevie
din satul Belotid, la 7 martie 1796: PoAocnogriii cepsocoo HAN

Descris de Iatimirski, op. cit., p. 476-479 (nr. 151 de la Muzeul

de Antichiati), i de P. P. Panaitescu, op. cit. (text dactilogr., nr. 306).
2 Autorii descrierii nu precizeazä unde, dar se pare 0, nu in Rominia.
Semnat la 1898 de un oarecare Ionescu (coperta din spate, interior), manuscri-
sul pare a provees dintr-o colectie particulaa.
3 Este interesant de observat cä o altá jitie a lui, scris5. In 1402, in
Moldova, $i anume Viga sfintului loan ce! Nou, enumerá la fel atributele
autorului IVINNTe iF H CACIH4r0 M(4)HH4 IW4HH4 HOW°, HMI rh BIAlarfhlohil
maoutsuuro ces, c-ennemo rpirWPIMIn MHHX0Mh H npe3esTeponus rk liCAHKOH HPKBH
IVIOAA011Adr1HCICOH (Patimirea sfintului i lavitului mucenic loan cel Non, case
a fost chinuit la Cetatea AlbA, scris5. de Grigorie alugrul i prezviterul
din marea bisericA, a Moldovlahiei). Vezi mss. slay nr. 164 al B.A.R.
din 1439 (Panaitescu, op.cit., p. 245-247) ; publicatá de episcopul Melchi-
sedec, cu traducere, in Revista pentru istorie, arheologie filologie, an. II,
vol. III, p. 163-174, apoi de A. I. Iatimirski, 113 ucmopuu cnormucKot2
nponoeedu e MoAdaeuu. Heu3secmubie npoumedeuu.n TpueopuR
(FIHMRTIIMICI4 Apestieft IIIICLIsieHHOCTIM H HCKyCCTEta, LXIII), 1906. Cf.,
acum in urm5., P. Rusev A. Davidov, Fpnropmk Uaai6jrai B Pymsneg
ki a crapara pymIncxa. mrreparypa, Sofia, 1966 (cu facsimile) ; K. Mecev,
op. cit., p. 123-151.
4 Lj. Stojanovi6, op. cit., p. VIIIXXXIII, texte p. 1-59.
5 Pavle Popovi6, Pregled srpske knjilevnosti, ed. a IV-a, Belgrad,
1921, p. 52.

120

www.dacoromanica.ro
HAHM(CKOE (Rodoslovie sirbeasca sau iliricd; mss. slay al
B.A.R., nr. 77, 75 ff.) 1 Textul cuprinde istoria Serbiei ping.
la 1521, cu date genealogice.
III. Letopisetele slrbefti. Intr-o serie de sbornice slavo-roma-
ne, in care am &it Povestirea pe scurt bizantind, se afld §i
còpii ale letopiselelor sirbe§ti, legate de aceasta:
a) Manuscrisul nr. 116 din biblioteca fostei Academii
Teologice din Kiev 2 (f. 422-438). Dupä precizdrile aduse de
L. Stojanovie 3, acest text face parte din mladji letopisi",
§i anume din grupa I (Sofijski prvi, Kijevski, Studenicki,
Sarandoporski, Cetinjski cel non, aflat in acela§i manuscris
cu cel vechi), care incep cu moartea lui Stefan Dugan (1355).
Dud, pinä la anul 1484, patru texte se aseamAnd, dupd
aceastd datd ele diferd: Kij. §i Stud. se opresc la 1490, Sar.
merge grad la 1510, Cet. pind la 1572, in timp ce originalul
dupti care s-a copiat Sof. merge pind la 1458 (copistul a addugat
trei qtiri izolate pind la 1567).
b) Manuscri,sul 0, XVII, nr. 13 al Bibliotecii Publice din
Leningrad (ff. 208-224). I. Bogdan a ardtat cd in acest ma-
nuscris deosebirile Letopisetului sirbesc fatd de manuscrisul
de la Kiev sunt foarte neinsemnate", el cuprinzind eveni-
mentele dintre anii 1355-1490 4. A§adar, §i acesta trebuie
addugat la mladji letopisi", grupa I.
a) Crnnica sirbo-moldoveneascd (mss. slay nr. 636 al
B.A.R., f. 224a-225b). Dacd facem abstractie de pasajele
introduse de copistul moldovean din istoria Idrii sale (asupra
cdrora ne vom opri mai jos), constatdm cd acesta incepe de
la anu11359, suprimind §tirea despre moartea lui Stefan Dugan
(1355), ci merge propriu-zis pind la 1481: se observd ing crt

1 Insemnarea copistului la f.74a. Pe foaia liminark nenumerotat.A.,

dedicatia istoricului sirb C. Mijatovi6 atre Panaiot Ba4 (1817-1889):
Letopis de Tronoscha (Tronoschld letopis) A. Monsieur P. de Balscha, des-
cendent d'une famille glorieuse, avec les amitiés les plus sincères. Ch. Mija-
tovich, Belgrade 7 mars 1882". Acesta 1-a clAruit In acela.,i an Acadetniei
Romane. Vezi Iatimirski, op. cit., p. 211-212; Panaitescu, op. cit.,
P. 100 101 (greit scris: Tronschi).
2 I. Bogdan, Ein Beitrag..., p. 488-490; textul, p. 520-525.
3 op. cit., p. XLXLIV, textul la p. 205-257 (In comparatie cu al
celorlalte manuscrise).
6 Letopiseful lui A zarie, p.7 ; cf. variantele sub text, p. 73-77.

121

www.dacoromanica.ro
suprimärile Milt destul de mari, copistul relinind mai ales
§tirile privind pe turci.
b) Al doilea manuscris al Cronicii sirbo-moldovenegi (Col.
Iatimirski, nr. 51, f. 213-215) are acela§i continut, pre-
zentInd In plus o frazä de lncheiere.
S-ar putea apune deci cä, din punct de vedere al origina-
lului sirbesc, §i aceste douà variante ale Cronicii strbo-moldo-
venefti intrà In acela§i grup cu primele douä letopisete citate
mai sus.
IV. Cronica bulgara (1296-1413). Este meritul lui loan
Bogdan de a fi dat la ivealä aceastä copie unic6 a cronicii
bulgare anonime de la Inceputul sec. al XV-lea, cuprinsbi In
manuscrisul nr. 116 de la Kiev (ff. 440-447), atit de pretios
prin continutul säu istoric §i filologic 1. Judecind dup.& filele
albe dinaintea (f. 439) §i de dupá acest text (f. 448-449),
aceasta este cum just a observat loan Bogdan o operä
aparte, izolatd de Povestirea pe scurt §i de Letopisetul slrbesc
(care sInt reunite Intr-un text continuu) 2. C6 aceastä Insem-
nata cronica originala bulgareasca a avut o circulatie mai
largä la noi §i a fost folositä ca izvor de informare se
vede din compilatia româneascà a lui Mihail Moxa (vezi
mai jos).
Prin urmare, numärul còpiilor romane§ti ale scrierilor
istorice bizantine §i sud-slave nu lasa nici o lndoiala asupra
Insemnrttätii lor pentru studiul comparat al istoriografiei
sud-est europene 0'14 In sec. al XVI-lea, ele ocupInd un loe
de seamä pentru celelalte celpii pästrate, atlt prin vechimea,
clt §i prin continutul lor. Am constatat chiar cg. unele dintre
aceste còpii au intrat de mult In circuitul slavisticii europene,
fiind luate In consideratie In editiile §i lucrärile de sinteza
existente, dar altele au rämas neobservate de cercetätorii din
tärile slave. Prin lncercarea noasträ de sintezä am vrut
sä atragem atentia asupra lor, In vederea unor cercetäri
viitoare.

1 Ein Beitrag..., p. 490-500; textul, la p. 526-535: trad, lat. a lui

V. Jagi6, p. 536-543.
2 insemnare autografl a lui loan Bogdan pe un exemplar clAruit de
fratele gm, stefan Bogdan, Luciei Djamo-Diaconitk conferentiar dr. la
Universitatea ¡ din Bucure§ti, care a avut bunAvointa sl ni-1 ofere.

12g

www.dacoromanica.ro
 Trecind la prezentarea istoriografiei romane vechi din
sec. al XV-lea, al XVI-lea si de la inceputul sec. al XVII-lea,
nu este lipsit de interes sá reamintim principalele momente
ale descoperirii ei pentru lumea stiintificd modernA, ceea ce
a dus treptat la imbogatirea sensibild a reprezentärilor noastre
despre creatia originald romdneascà intr-una din limbile de
cultura' medievald din sud-estul Europei, i anume in sla-
vond.
Astfel, incd. la sfirsitul sec. al XVIII-lea a fost publicatä
in Rusia Jlemonucb pyccican Boacpecencycozo cnucica (2 vol.,
St. Pb., 1793 1794), care cuprindea, printre alte texte,
asa-numita Croniccl moldo-rusa*, o variantä prescurtatd a
letopisetului moldovenesc in limba slavond din sec. al XV-lea
si de la inceputul sec. al XVI-lea. Dar aceastä versiune
prima descoperitd a fost folosità la noi mult mai tirziu,
de catre B. P. Hasdeu 1, in Arhiva istoricei a Romániei 2.
Cu putin timp inainte apdruse o nouä editie a acestei cronici,
In IToimoe co6pauue pycocux nemonuceii, t. VII, St. Pb.,
1856, p. 256-259, in care se preciza cd textul nostru se intil-
neste in trei dintre manuscrisele cronicii rusesti: Atcademu-
'moca:, XII ( BocKpecemcuri, de la sfirsitul sec. al XVI-lea),
Atcademugeocuti XIII (Anambipocutí, sfirsitul sec. al XVI-lea
inceputul sec. al XVII-lea) si KapaAinnoxua (sec. al
XVII-lea).
O a doua variantd, mult mai amplä, a aceluiasi letopiset,
anume Cronica moldo-polonci, a fost data la iveald pentru
prima datd. la 1844, de cdtre istoricul polon Wl. K. W6jcicki,
In Biblioteca staroriytna pisarzy polskich, VI, Varsovia,
(ed. a II-a, 1855), fiind reeditatd i studiatd apoi, in 1867,
de catre marele istoric i filolog, deschizdtor de drumuri,
B. P. Hasdeu 3.

I Engel spune Hasdeu o cunoscu mai mult numai din nume ;

cici, in realitate, in tot cursul operei sale, el nu vru sau nu stiu a o utiliza
nici dintr-un punct de vedere" (Arhiva istoricd a Romkniei, t. III, 1867,
p. 26; este vorba despre J. Chr. Engel, Geschichte der Moldau und Walachei.
I, 1804, p.32).
2 Cronica ceo mai veche a Rom4niei, 1.c., p. 26-28.
3 OP. cit., p. 5-34.

123

www.dacoromanica.ro
 In 1859, filologul rus V. Grigorovici, care a adus o contri-
butie insemnata la descoperirea vechilor manuscrise slave 1,
publica o parte din primul cronograf in limba romdnd, acela
al lui Mihail Moxa (1620), §i anume partea finala, care repre-
zenta o traducere prescurtata a unui letopiset sirbesc §i a
Cronicii bulgare de la inceputul sec. al XV-lea 2, descoperita
mai tirziu, in 1890, de loan Bogdan. Textul acestui cronograf,
care este in cea mai mare parte o traducere prescurtata
a cronicii lui Manasses, completata cu alte izvoare, a fost pu-
blicat mai tirziu aproape integral (cu doua lacune inthnpla-
toare), de acela0 B. P. Hasdeu, in Cuvinte den bdtrini, t. I,
Bucure0i, 1878, dupa o copie executata de Gr. Tocilescu, cu
putin inainte, in timpul calatoriei sale la Moscova 3.
Constatam, a§adar, Ca' initiatorul filologiei slavo-romane,
B. P. Hasdeu, este acela care a pus, de fapt, in valoare primele
trei texte de cronici romane§ti din sec. al XV-lea incepu-
tul sec. al XVII-lea, cea dintii in slavona rusà, a doua in
transpuneie polona §i a treia in limba romand, toate desco-
perite i publicate initial in Rusia qi Polonia, dura manuscrise
aflate in aceste tari.
Urmatorul pas, hotäritor, in descoperirea i valorificarea
vechii istoriografii romane§iti 1-a facia Ioan Bogdan, conti-

Vezi V. Jagid, licmopm citaesnacolí 011./10.402UU, St. Pb., 1910 (3nnu-

icnonexua cnassficKoit dniniinormi, sun. 1), p. 338-345 (Vezi Ins& obser-
vatia lui Jagid referitoare la modul de obtinere a manuscriselor).
2 in O Cep6uu e ee omnotuenwa K cocednum depagcaeam, Kazan, 1859,
lipu6asnetwe I. p. 1-45: <Ora pyxormcbspune Grigorovicinpuo6perena
Banaxnu, B mouacrmpe Encrpmucom» (p. 1). impreun& Cu colectia lui
Grigorovici, dupà moartea lui, In 1877, manuscrisul a intrat in Muzeul
Rumeantev, azi Biblioteca Lenin" din Moscova, unde se plstreaz& In
(DoKu 87 (Co6paume B. H. fpuroposma, nr. 64).
3 Mai titziu, In 1889, I. Bogdan a colationat editia lui Hasdeu cu
manuscrisul, aducInd numeroase corecturi i completind pasajele omise,
a fnceput un studiu asupra lui Manasse ca izvor al lui Moxa, dar n-a mai dus
pfn5, la cap&t aceast& cercetare o eventuala reeditare a textului, pe care
1-a comparat cu izvoarele sale (cf. studiul nostru introductiv la editia :
loan Bogdan, Scrieri alese, Bucuresti, Ed. Academiei, 1968, p. 78-79;
reproducerea textului inedit, p. 627-633. in sf Irsit, dupl tiparirea editiei
transcrise Cu litere latine a lui N. Simache si T. Cristescu (Buz&u, 1942),
C. Nicolaescu Plopsor a publicat o copie-fragment a Hronografului lui
Moxa, In Oltenia, IV, 1943, p. 1-28, iar Klaus-Henning Schroeder a
semna1at o a doua copie incompletl, din 1728, la Biblioteca central&
universitarl din Iasi (Limba rom5.n&", XX, 1971, nr. 5, p. 527-529).

124

www.dacoromanica.ro
nuatorul direct al luí Hasdeu In acest domeniu, fondatorul
slavisticii romdne§ti ca disciplind §tiintificd.
El publica pentru prima data continutul istoric al sborni-
cului nr. 116 al bibliotecii fostei Academii Teologice din Kiev
(provenit de la mandstirea Poceaev) copiat lntre 1554
1561, In Moldova, la Baia §i Slatina (partea istoria de catre
Isaia de la Slatina, viitor episcop de Rddduti): Povestirea
pe scurt a celor intimplate de la Adam pind in vremea de astclzi,
Letopisetul sirbesc §i Cronicd bulgard de la inceputul sec. al
XV-lea, In Ein Beitrag zur bulgarischen un serbischen Geschicht-
schreibung (In Archiv für slavische Philologie, Bd. XIII, 1891,
p. 481-543) 2; Letopisetul de la Puma I, Cronica lui Macarie
§i a lui Eftimie, In Vechile cronice moldovenefti kind la Ureche,
aparutd. In acela§i an (Bucure§ti, 1891)3.
Peste numai patru ani, Bogdan dd publicitatii cea mai
veche forma pastrata pind astaxi a letopisetului moldovenesc,
avind titlul Letopisetul de cind s-a inceput Tara Moldovei
(numit de el de la Bistrit,a", cdci credea cd a fost scris acolo,
iar de P. P. Panaitescu, Letopiseful anonim al Moldovei),
dupd un manuscris din sec. al XVI-lea, descoperit la Tulcea
(azi la B.A.R., mss. slay nr. 648), In Cronice inedite atingettoare
de istoria romeinilor (Bucure§ti, 1895). Cu acest prilej, Bogdan
semnaleazd existenta In acest sbornic a celei de a treia còpii
a Cronicii lui Constantin Manasses, pe care o va folosi In
editia sa. Tot In acest volum el publica' Cronica sirbo-moldo-
veneascd, dupd un manuscris din 1557 de la Mandstirea
Neamtului (azi la B.A.R., mss. slay nr. 636), cronicd datd
la iveald ulterior r;ii de a A. I. Iatimirski dui:4 alt sbornic tot
din sec. al XVI-lea, provenit de la aceea§i mAndstire, In
113 CAaeRtiCKHX pyxonuced, Moscova, 1898 4.

Astazi manuscrisul se afla, cu Intreg fondul respectiv, la Biblioteca

Academiei de *tiinte a R.S.S. Ucrainene din Kiev. Initial a fost semnalat
de V. Berezin, in Onucauue pinconuceti Hovaeecuoù .rtaeptg, xpannuitoccn e
6u6euorneue .my3en npu Kueeacoù ifyxoenoti Auademuu, Kiev, 1881, nr. 47
(116, p. 69-75).
2 Cu traducerea in latina a ultimului text, efectuata. de V. Jagié.
3 In ace1a0 volum. Bogdan reproduce i studiaza Cronicamoldo-poloncl
direct dup5. manuscrisul Naruszewicz din sec. al XVIII-lea (Hasdeu nu-1
avusese la Indemlna) i Cronica moldo-rusci, dupa Hoirnoe co6panue pyc-
CKUx t.VII, St. Pb., 1856.
4 Azi manuscrisul se afla la Biblioteca Academiei de Stiinte a U.R.S.S.
din Leningrad, colectia Iatimirski, nr. 51 (vezi mai sus).

125

www.dacoromanica.ro
 In acela§i volum, Bogdan reediteaza Cronica moldo-polond
dupa un manuscris mult mai vechi, de la sfir§itul sec. al
XVI-lea, descoperit in biblioteca Zaluski (pe atunci la
Petersburg, azi In Biblioteka Narodowa din Var§ovia), pe
care i l-a semnalat bibliograful polon J. Korzeniowski.
Tot Bogdan publica pentru prima data Cronica scurtd a
Moldovei, pe baza unei còpii ce i-o furnizase A. I. Iatimirski
dupa un manuscris din sec. al XVI-lea al Muzeului de anti-
chitäti (azi la B.A.R., mss. slay nr. 280), sub titlul Un frag-
ment de cronicd moldoveneascd In limba slavd (Convorbiri lite-
rare, XXXV, 1901, p. 527-530)'.
In sfir§it, in 1909, I. Bogdan editeaza. in Letopisetul lui
Azarie (extras din A.A.R., Seria II, t. XXXI, Mem. Seq.
ist.) cuprinsul istoric al manuscrisului 0, XVII, nr. 13, al
Bibliotecii Publice din Petersburg (Leningrad), copiat in
Moldova la sfir§itul sec. al XVI-lea sau inceputul sec. al
XVII-lea: Povestirea pe scurt..., Letopisetul slrbesc (versiuni
deosebite de cele de la Kiev), Letopisetul de la Putna II, Cronica
lui Macarie (varianta completa) §i Cronica lui Azarie. Pentru
Cronica lui Macarie Bogdan mai folose§te o versiune (cea
mai scurta), aflata intr-un manuscris din sec. al XVI-lea
apartinind lui E. V. Barsov 2.
Paralel cu Bogdan, o alta edilie a dat A. I. Iatimirski,
in CRaaRno-mondaecicaR nemonucb monaxa A3apuR, HOPAC,
XIII, St. Pb., 1909, p. 23-803.
I. Bogdan, este, deci, acela care aduce la cuno§tinta
savantilor §i publicului larg romAnesc cele mai insemnate
colectii de croniciromane§ti inlimba slavona §i in transpunere
polona, insoOndu-le de aprofundate studii, care-0 pastreaza
valoarea pina astazi4. Dupa cum am vazut, concomitent
1 Ulterior, cronica a fost publicatl de A. I. Iatimirski, in CluzeRucicue u
pyccicue pyrconucu pymbtucKux 6u6nuomex, St. Pb., 1905, p. 429. Textul
lui I. Bogdan este acum reprodus In Serien i alese, p. 413-415.
2 impreun5. cu cea mai mare parte a fondului Barsov, manuscrisul se
af1ä astAzi la Muzeul istoric din Moscova. N-am descoperit Ina o altá cra-
nicá din sec. al XVII-lea, despre care Bogdan tia cl se af15. In aceea0
colectie.
3 Manuscrisul a fost semnalat de A. I. Bicikov. eful sectiei ma
nuscrise a Bibliotecii publice, lui A. I. Iatimirski, care 1-a informat
apoi pe I. Bogdan.
4 Vezi Scrieri alese, p. 46-63, 270-467, 674-683.

126

www.dacoromanica.ro
cu el, in a doua parte a activitätii sale, unele texte le-a publi-
cat A. I. Iatimirski, care le-a facut cunoscute in Rusia.
Cam aceasta era situalia la inceputul secolului nostru,
cind se pärea cA seria marilor descoperiri" se incheiase. Dar
Ina' in timpul vietii lui I. Bogdan, istoricul polon O. Gérka
descoperd (in 1911) in Biblioteca de stat din Miinchen (mss.
lat. nr. 952, din 28 aprilie 1502) Cronica moldo-germand,
a treia transpunere sträind (aldturi de cea rusd §i cea polond,
descoperite anterior, dar mai veche decit acestea) a letopise-
tului moldovenesc de la curtea lui stefan cel Mare, pe care
insa o face cunoscutd abia in 1929 in Polonia §i in 1930 la
Bucure§ti, intr-o §edintä a Academiei Române 1. In anul
urmAtor, O. Gérka tipäre§te textul, cu un amplu studiu, sub
titlul Kronika czasów StefanaW ielkiego Moldawskiego (Cracovia,
1931), dupä care a fost reprodusd in Revista istoricii rVm,dnd,
IV i VVI, 1934, 1935-1936, §i in editie separatd: Cronica
epocii lui ,,Stefan cel Mare, 1457-1499, Bucure§ti, 1937.
O noud editie dupd manuscris a dat ulterior I. C. Chitimia:
Cronica lui 5'tefan cel Mare (Y ersiunea germand a lui Schedel),
Bucure§ti, 1942.
Cam in acela§i timp cu descoperirea lui O. Georka,
un alt Invdtat polon, filologul J. Lo, semnala (In 1912)
un al treilea manuscris al Cronicii moldo-polone, de la inceputul
sec. al XVII-lea, aflat in colectia Rusiecki (azi in Arhiva
municipald din Cracovia, cod. Rusiecki, nr. 26) 2, dar textul
a fost studiat abia mai tirziu de P. P. Panaitescu (Cronica
moldo-polonei, R.I.R., I, fan. II, 1931, p. 113-123), care l-a
pus la contributie pentru prima data in 1959, cu prilejul
reeditärii cronicii 3.
Toad aceastä bogatä literaturd originald in limba slavond
§i in transpuneri sträine (cu exceptia Cronografului lui Moxa,
Kronika czas6w Stefana Wielkiego Moldawskiego. Nieznane najstarsze
irécllo ruminiskiej historiografji,InSprawozdania Polskiej Akademii Umiejgt-
nósci, XXXIV, 1929, nr. 6, p. 29-31; comunicare la Academia Romini.
la 8 noiembrie 1930 (cf. N. Cartojan, Istoria literaturii romdne vechi, vol. I,
Bucuresti, 1940, p.41). Vezi i studiul säu Cronica lui 5tefan cel Mare
(1939), reprodus acum In Probleme de bazd ale literaturii ronulne vechi,
Bucuresti, Ed. Academiei, 1972, p. 29-89.
2 Pamigtniki Janczara, Cracovia, 1912, p. 38-40 (lucrare care a rimas,
probabil, necunoscuti lui I. Bogdan).
3 Cronicile slavo-romdne din sec. XVXVI, puhlicate de loan Bogdan.
Editie revizutá i completati de P.P. Panaitescu, Ed. Acad., 1959, p. 163-187.

127

www.dacoromanica.ro
care e o prelucrare in limba romana dupa izvoare bizantino-
slave) provine din Moldova. In mod similar, era de a§teptat
ca §i in Tara Romaneasca sa fi existat, in epoca anterioara.
secolului al XVII-lea, anale in limba slavona. Intr-adevar,
urmele acestora se intrevad intr-o parte a textului romanesc
din compilatia de cronici de la sfir§itul sec. al XVII-lea,
numita Istoria Tara Romeinefti (Letopisetul Cantacuzinesc,
1290-1690)', §i in cealalta compilatie, din care cel putin
ultima parte este scrisa de Radu Popescu: Istoride domndor
Tdrii Romdnefti (Letopisetul &Vendor), scris la sfir§itul sec.
al XVII-lea §i inceputul sec. al XVIII-lea 2. Dupa aprecierea
lui P. P. Panaitescu, letopisetul slavon azi pierdut
ar fi fost scris de mai multi autori in cursul sec. al XVI-lea,
deci intr-o epoca in care in Moldova inflorea istoriografia
domneasca, dar nu avem suficiente temeiuri sa presupunem
existenta acestei istoriografii in sec. al XV-lea (pentru
sec. al XIV-lea §i al XV-lea, datele istorice, de cele mai multe
ori gre§ite, MIA combinate ulterior) 3. Acela§i autor a aratat 4
ca printre faptele referitoare la istoria Tarii Romane§ti din
secolele al XIV-lea al XV-lea, Letopisetul Cantacuzinesc
cuprinde citeva §tiri din analele bulgAre§ti §i sirbe§ti. Astfel,
intr-unul din manuscrise se spune: Vlad voda Calugarul
au domnit ani 3. i cind s-au pus domn au fost cursul anilor
7001 (1493). i au murit, cum scrie letopisetul slovenesc.
i dupa el au statut domn Radul voda cel Mare."5 Aceasta
§tire se regase§te intr-adevàr in Letopisetul sirbesc: 91. sMpE
K01110A4 RA41111111 ILIA01136, 4 CUM MS PrIA01rAk WCTA 114 CTOAS 6
Un alt text pentru care se presupune un intermediar sla-
von dat fiind numarul apreciabil de slavonisme existente
In textul romanesc tradus este Viata patriarhului Nifon,
1 Vezi editia critic& Ingrijiti. de C. Grecescu si D. Simonescu, Ed. Acad.,
Bucuresti, 1960.
2 Vezi editia critica Ingrijità de C. Grecescu, Ed. Acad., Bucuresti, 1963.
3 Inceputurile istoriografiei in Tara Rontélneascul, in Studii ,si materiale de
istorie medie, V, 1962, p. 195-224 (reprodus acum In volumul Contribulii
la istoria culturii romdne,sti, Bucuresti, 1971, p 390-434).
4 Ibidem, p. 202 203 (respectiv, p. 400-403).
5 Istoria Tdrii Romtine,sti, p. 5, In aparatul critic.
6 Anul 7004 (1496) a murit voievodul rominesc C6lug5.ni1, lar fiul
lui, Radul, a r5.mas In scaun" (Letopiseful de la Belo Polje [ Belopoljski].
$tirea apare de asemenea In Let. Cetinje, sub anul 1495, s'i In Let. Oslo*.
Vezi Lj. Stojanovid op. cit., p. 258).

128

www.dacoromanica.ro
scrisa In grece§te, In spiritul scrierilor hagiografice bizantine
§i slave, de catre Gavriil, protul (conducatorul) comunitatii
calugare§ti de la Athos, Intre anii 1517-1521'. Aceasta
scriere oficiala, compusa la porunca lui Neagoe Basarab,
este In buná mamrá o istorie a Tarii Romane§ti de la sfIr§itul
sec. al XV-lea §i din primele doua decenii ale sec. al XVI-lea,
fapt pentru care versiunea romaneasca a §i fost introdusa apoi
In Letopisetul Cantacuzinesc §i (Intr-o forma prescurtatd)
In Letopisqul Bdlenilor 2. Aceasta scriere, asemanatoare
intrucltva cronicii lui Macarie din Moldova, compusa cu
citiva ani mai tIrziu, §i celor ale ucenicilor sai, este un exemplu
tipic de Intrepatrundere a celor trei istoriografii, greacii,
slavona §i romana, la Inceputul sec. al XVI-lea.
Exista de asemenea presupunerea, sustinuta de I. C. Chili-
mia 3, ca la sfir§itul sec. al XVI-lea cronica oficiala a lui
Mihai Viteazul a fost scrisa In slavona, de unde, prin interme-
diul versiunii polone (pierdute), a fost tradusa In limba latina
de Baltazar Walther, care a fost la Tirgovi§te In 1597: Brevis
et vera descriptio rerum ab illustrissimo Ion Michaele palatino
gestarum (tiI:Arita la Görlitz, In 1599) 4. Faptul este verosimil,
caci la argumentele aduse de I. C. Chitimia mai putem
adauga Inca unul: In actele sale interne, Mihai folosea Inca,
potriv-it traditiei, limba slavona, de§i Incepuse sa. fie utilizata
In scris §i romana 5.
t Vezi D. Russo, Viola sfintului Nifon de Gavriil protul Sfetagorei,
In Studii istorice greco-romine, t. 1, Bucuresti, 1939, p. 17-34 (la p. 25,
ipoteza succesiunii textelor : grec> slavon> rominesc, care trebuie comple-
tata cu versiunea greac5, popular& : grec bizantin > grec popular si slavon>
rominesc). Vezi ultimele editii : Tit Simedrea, Viafa ,si traiul sfintului Nifon,
patriarhul Constantinopolului. Introducere si text, Bucuresti, 1937; VI:4a
sfintului Nifon. 0 redactiune greceasca medita, tradua si Insotita Cu o
introducere de Vasile Grecu, Bucuresti, 1944.
2 Cf. P. P. Panaitescu, art. cit., p. 203 206, 222 (respectiv, p.403-407,
430 431).
3 Unele considerafii in legaturei cu originalul cronicii lui Mihai Viteazul,
In Romanoslavica, VI, 1962, p. 27-39 (reprodus In Problems de baza...,
p. 145-157).
4 Vezi, acum In urnA, Dan Simonescu, Cronica /ui Baltasar Walther, In
S.M.I.M., III, 1959, p. 58-96 (text, traducere, studiu).
I Iat5. cifrele : dintre actele originale interne p5strate de la Mihai Viteazul
(oct. 1593-26 sept. 1600), 166 sint In limba slavonä s'i numai unul (o
scrisoare din 13 aprilie 1600) In limbs. romin5. ; de la fiul slu Nicolae
P5,trascu avem 13 acte originale In limbs. slavon5. (13 ianuarie 9 iulie
1600) ; de la boieri, mitropolit, judeatori etc. 15 slavone si 12 romanesti
(Intre 1594-1600). Asadar, este interesant de observat ca scrierea docu-

9 Contributii la istoria culturii si literaturii romine vechi C. 129 129

www.dacoromanica.ro
 In aceste conditii, este greu totu§i sa se faca consideratii
mai ample asupra istoriografiei muntene In limba slavona,
care s-a pierdut, §i asupra raporturilor ei cu scrierile similare
bizantine §i slave'.
De§i nu sint cronici, amintim aici Ma insa a ne opri
asupra lor alte doua scrieri avind In parte caracter istoric:
1) Povestirile germane §i. cele rusefti despre Vlad Tepe, care
au la bag unele date reale §i povestiri orale, care au circulat
In Tarile Romane 2; 2) Invdtdturile lui Neagoe Basarab cdtre
fiul sdu Theodosie, text scris In bimba slavona, In preajma anu-
lui 1521, §i traduse apoi In grece§te §i In romane§te 3. Aceste
tex'te pun Insa alte probleme decit cronicile, §i discutarea lor
depa§e§te cadrul studiului de fata. Daca le-am amintit,
totu§i, am facut-o pentru a completa tabloul scrierilor origi-
nale cu caracter istoric din epoca culturii in limba slavona
din Tarile Romane, cu atit mai mult, cu cit prima are un su-
biect din Tara Româneasca, iar a doua a fost chiar scrisa aici,
unde insa nu s-au pastrat analele In bimba slavonä.
Toate cronicile §i textele originale istorice enumerate mai
sus au fost reproduse (unele dintre ele dupá originale sau foto-
copii), cu scurte introducen i §i transpuneri in limba romana,
mentelor In limba roman& incepe in afara cancelariei domnesti (primul text
este scrisoarea lui Neacsu din Cimpulung din 1521). Vezi DIR. Veacul XVI.
B. Tara Romaneascd, vol. VI (1591-1600). Ed. Acad., 1953. Mai tirziu,
evident, raportul se schimbl : astfel, In anii 1626-1627 avem 187 documente
originale romfinesti si abia jumatate (93) In limba slavonk Vezi Documenta
Romaniae Historica. B. Tara Romineascd (1626-1627), vol. XXI, Intocmit
de Damaschin Mioc, Ed. Acad., Bucuresti, 1965.
1 Vezi, acum In urml, Literatura 'Tolland veche (1402-1647), vol. I,
p. 221-235.
a Prima editie fundamental& a fost dat& de loan Bogdan, Vlad Tepes
si naraliuttile germane si rusesti asupra lui. Studiu critic, Bucuresti, 1896.
Dupà editia celui mai vechi text rusesc din 1490, ingrijitl de A. D. Sedelnikov
(1929) si reprodus& la noi de N. Smochink P. P. Panaitescu si P. Olteanu,
vezi acum I. S. Lurie, Hoeecmb o gpcmpre, Moscova-Leningrad, 1964.
3 Semnalat de P. A. Lavrov In 1896 o editat de el in 1904, textul slavon
a fost reprodus s'i tradus pentru prima &AS. de P. P. Panaitescu, In Cronicile
slavo-romilne..., p. 216 316 ; textul rominesc, aflat In mai multe manuscrise,
a fost publicat Intl (Cu unele Indreptiri") la 1843 de loan Eclesiarhul
s'i reprodus de N. Iorga In 1910; textul grecesc a fost tiplrit de V. Grecu
In 1942. Vezi acum : invdtaturile lui Neagoe Basarab Mire fiul sdu Theodosie.
Text ales s'i stabilit de Florica Moisil si Dan Zamfirescu. Cu o nou& traducere
a originalului slavon de G. MihAilk Studiu introductiv si note de Dan
Zamfirescu s'i G. Mihlilk Bucuresti, Editura Minerva, 1970 (nou tiraj : 1971).

130

www.dacoromanica.ro
intr-un volum compact, cu titlul Cronicile slavo-roma'ne din,
sec. XVXVI, publicate de I. Bogdan. Editie revazuta §i
completata de P. P. Panaitescu, Ed. Acad., Bucure§ti, 1959,
XIV + 332 p.1 Tiparita in primul rind pentru istoricii
cercetatorii literari cu coborirea in rind a literelor suprascris e
desfacerea tacita a prescurtarilor (In unele cazuri, editorul
nu a avut la indemina textele originale) aceasta editie are,
fara indoialk o mare insemnatate, dar ea nu rezolva toate
problemele pe care le pune o editie filologica, cum se pare al
intentiona sà dea chiar Ioan Bogdan In ultimii ani ai vietii
sale. I. Bogdan avea in vedere acum scria N. Iorga, dupa
moartea prietenului säu o editie paralela a intregii vechi
istoriografii slavone a Moldovei, care ar fi fost de cel mai mare
ajutor §i pe care, fiindca e nevoie de dinsa, o va lua cindva
un altul asuprali..."2
A§adar, sintem in masura sa punem problema unei noi
filologice, cu reproducerea in fascimile a manuscriselor
de baza (cum a facut I. Bogdan cu Letopisetui de and s-a
inceput Tara Moldovei), cu atit mai mult cu tit acestea
sint astazi accesibile integral.
In al doilea rind, putem oare spera sa se descopere texte
sau cel putin cevii noi? Evident ea da. De altfel, Bogdan
Insu§i arninte§te in afarà de sbornicul lui Barsov (sec. al
XVI-lea) citat mai sus, pe care 1-a folosit pentru variante la
Cronica lui Macarie §i pe care 1-am regasit recent la Muzeul
istoric din Moscova (Colegia Barsov, nr. 1411) de Inca o
cronica moldoveneasca din sec. al XVII-lea, ce s-ar fi aflat
In aceea§i colegie. Am vazut, de asemenea, mai sus ca. ulte-

1 Vezi observatiile critice ale lui I. C. Chitimia, in recenzia publicati

In Studii cercetiíri de istorie literard ,si folclor, VIII, 1959, nr. 3-4, p. 636
742, §i ale lui D. P. Bogdan, In Legaturile stavistului loan Bogdan cu Rusia
(Siudii privind rela/iile romino-ruse, vol. III, Bucure*ti, 1963, p. 183).
Principalele cronici au fost reeditate Intr-o traducre revizuitS. in Literatura
ronzlind veche (1402-1647).
2 I. Bogdan, In Butetinul Comisiei istorice a Rosaniei, vol. III, 1924,
p. III. Faptul ne este confirmat de scrisorile lui I. Bogdan trimise din Rusia
In 1908 §i 1911, din care se vede c5. a recolationat textele unora din cronici
a luat cuno#intS, de altele. Exemplare din primele data editii
recolationate se af15. !litre manuscrisele sale la B.A.R., iar un exemplar
din lucrarea Ein Beitrag..., cu corecturi proprii, a fost lastrat de fratele
sAu $t. Bogdan (vezi mai sus, p. 120, nota 2).

131

www.dacoromanica.ro
rior au mai fost descoperite Cronica moldo-germand 0 o a treia
còpie (din sec. al XVII-lea) a Cronicii moldo-polone.
In afara de aceasta, in anii 1965-1966, cu prilejul unor
calatorii la Moscova r}i. Leningrad, am identificat patru noi
còpii ale Cronicii moldo-ruse, care, chiar daca nu aduc elemente
noi in privinta continutului stilt totu§i o dovada a circula-
tiei acestui text In Rusia mai extinse declt s-a crezut, In
doua tipuri de compilatii, Letopisetul lui Nikon (sec. al XVI-lea)
§i trei Ceirti de ranguri (sec. al XVII-lea):
Letopisetul lui Nikon (Huxonoeacan AemonucbHaTinfap-
umg cnncox), manuscris din al treilea sfert de sec. al XVI-lea,
aflat la Biblioteca Academiei de tiinte a U.R.S.S., in-folio,
875 f., pe doua coloane, In semiunciala (cota 32. 14,8) ;
intre alte texte de istorie externa. se afla, la f. 36b-38a,
GIC43411TE H Kpd(T)1411 W IFIGAMUCKH(X) r(C)APIW, W(T) MOM M(Il (1)-
Cla SIMARt ( Povestire pe scurt despre domnii
11(0A1AORCK AA
Moldovei de cind s-a inceput r ara Moldovei)1.
Carte de ranguri ( Pa3pAduan lamed ) pe anii 1500
1646, manuscris din a doua jumatate a sec. al XVII-lea, in
cursiva, care cuprinde la inceput cam acelea§i texte ca §i
Bocupecencxein Aemonucb, inclusiv Cronica moldo-rusei, Ma
titlu (f. 1-4h), pastrat sub nr. 1340, in Biblioteca Universi-
tatii din Moscova 2.
1 Vezi descrierea manuscrisului In Onucanue pyxonucuozo omdena
Eu6nuomexu Axademuu Hayx CCCP, ni. 3, sun. 2, 143,4. 2, Aon. Cocra-
SHAH: B. O. Hoxponcxasi, A. H. Konaen, M. B. KyKynnunia, M. H.
Myp3anona, Mocicsaflemanrpaft, 1959, p. 344-350. Dupá editia nesa-
tisfacatoare, aparuta sub red. lui Schliizer si Basilov (8 volume, 1762
si un.). textul, Incepind Cu f.44 (deci fara Cronica moldo-rusd), a fost
tiparit In Hamoe co6panue pyccxux nemonuced, t. IXXIII, 1862-1904.
Asa se face cä existenta acestei copii a trecut neobservata de I. Bogdan
si de alti cercetatori. Despre celelalte manuscrise cuprinzind acelasi Lelo-
pise/ al luí Nikon, In special despre al doilea ca Insemnatate, mss. con-
telui Obolenski (crincox 1C1151351 06onencxoro, a card prima parte a fost
scrisa In 1539-1542 dupa un text anterior, restul mai tlrziu), si
despre redactia ilustrata, executati In deceniul al optulea pe baza mss.
Obolensld (3 volume de istorie universall si sase volume de istorie
rusa de la 1114 la 1567 [partea pecedenta s-a pierdut], vezi D. S. Lihaciov,
Pyccxue demonucu u ux xylamypuo-ucmopuvecxoe euageuue, Moscova-
Leningrad, 1947, p. 475-479.
3 Vezi catalogul Intocmit de E. I. Koniuhina, sub red. lui A. Saocharov,
Cnansmo-pyccxne prconnof XIIIXVII as. Harinott Bm6nnoTem gmenit
A. M. ropbxoro mry, Moscova, 1964, p. 10, 15 16. Manuscrisul
a intrat in biblioteca In 1960, ca donatie a medicului V. V. Veliciko
132

www.dacoromanica.ro
 Carte de ranguri pe anii 1533-1591 (5116.71HoTegnbirf V
cnscoic), aflata la Biblioteca Publid. Saltilov-Scedrin" din
Leningrad, manuscris tot din a doua jumatate a sec. al
XVII-lea, In cursivä.; la f. 1-3b se afla Cronica moldo-rusd,
färà inceput (lipsegte o MA) 1.
Carte de ranguri pe anii 1552-1642 (Apxeorpatopiec-
omit II cnacox), aflatä. la Fondul Comisiei arheograf ice de la
Sectia din Leningrad a Institutului de istorie al Academiei
de tiinte a U.R.S.S. (ROM, manuscris tot din a doua ju-
mätate a sec. al XVII-lea, In cursivä; la f. la-3b se allá
textul Cronicii moldo-rase (MIA titlu, ca i In Cartea de ran-
guri de la Moscova) 2
ConstatAm deci ca, dupä' masivele descoperiri ale lui loan
Bogdan, gtiinta istoria i filologic6 romaneascá imbogätit
cu Incá citeva texte i còpii pretioase ale cronicilor vechi ro-
milnegti din sec. al XV-lea gi al XVI-lea, care au lärgit cu-
nogtintele noastre despre istoriografia acelei epoci.

Primele elemente de istoriografie romemeascd, la fel ca

gi la alte popoare, le constituie inscriptiile §i insemarile cu
caracter istoric de pe manuscrise, adresate contemporanilor
urmagilor spre aducere aminte a unor fapte istorice.
Nu ne vom opri aici asupra inscriptalormedievale funerare-
dintre care cea mai veche, dupti formarea statului feudal
Tara Romaneasa, este cea de la Biserica Domneasa din Curtea
de Argeg din 1352, care mentioneag moartea primului mare
voievod i domn Basarab (c. 1324-1352) gi nici asupra celor
de pe biserici, care consemneaza data zidirii i numele citi-
torilor, hitruclt acestea au o functie specialà. Vom reaminti
insá citeva din acelea In care viziunea istoridi" este
mai prezentä, care inregistreazä fapte istorice. Poate
1 Vezi descrierea lui V. I. Buganov, Pa3psumme xmiru nocnemiefl
nersepiii XVHagana XVIT B., Moscova, 1962, p. 61-62.
2 Ibidem, p. 67. In afarä de fotocopia textului de la Moscova, pe care
am primit-o prin bun&vointa conducerii Bibliotecii Universiatii, §.1 de a
cele din Leiopisepil lui Nikon, ce ne-a fost oferiti. de asist. Crina Decu-
sarA-Bocqan, sperg.m s obtinem reproducen i dupä celelalte manuscrise,
In vederea unei eventuale noi editii critice, care sá prezinte toate variantele.

133

www.dacoromanica.ro
cea mai cunoscuta' in acest sens este inscriptia de pe
zidul bisericii de la Razboieni, din 18 noiembrie 1496,
prin care tefan cel Mare comemoreaza batalia de la Valea
Alba din 1476 §i al carei suflu epic se transmite pinä
astazi cititorilor 1 Alaturi de aceasta am putea aminti,
de asemenea, printre altele, cele cloud inscriptii murale, cu
element e istorice, reproduse de P. P. Panaitescu, in Cro-
nicile slavo-romdne: prima, scrisa la 1574, pe peretele interior
al bisericii de la Bucovät (Co§una) de linga Craiova, In numele
domnului Alexandru Mircea (1568-1577), iar a doua, scrisä
In (sau dupa) 1590, pe peretele interior al bisericii Sf. Gheorghe
din Suceava (fosta mitropolie), cuprinzind date din domnia
lui Petru §chiopul intre anii 1574-15902.
Daca acestea nu sint mai vechi decit letopisetele, in schimb
ni s-au pastrat citeva insemndri pe manuscrise, destinate
memorarii unor date insemnate din istoria tarii. De§i nu avem
indicii sigure ca acestea au fost folosite la alc'atuirea letopi-
setelor, faptul este foarte probabil. Iatä cloud' dintre insemna-
rile cu caracter istoric din sec. al XV-lea:
1) Insemnarea de pe mss. slay nr. 136 al B.A.R., provenit
de la m'anastirea Neamt (Cuvintdrile lui loan Gurd de Aur ),
f. 371a, scrisa curind dupa Incheierea manuscrisului de catre
Gavriil diacul de la Neamt (1442, cf. insemnarea pe f. 370b)3,
de o alta mina:
K ilt(T) ,',SU,iii A-1(C)44 Wirt Irk .111 Aiii; W(T)Ctqf CA1 ['AMA
GTE/IS/HU HOMOAA, r(c)n(A)pt 3fMARt (140(4),44(11)MIX, CH4 11/11-
MHIAP4 HOHIOAA, W(T) POM4Hti HOMOAZ, CHil NAHA KOWA", H HO-
ringt(H) Ckl(C) Irk HtMUJI,K0Alk MOH4(C)THIMI TOPOHCAI M(c)t4 ioy-
Me Irlargi. Agra.

1 Vezi acum in urmS, Repertoriul monumentelor si obiectelor de artd din

timpul lui tefatt cel Mare, Ed. Acad., Bucure§ti, 1958, p. 139 §.1 143 (Cu
bibliografie).
2 Cronicile slavo-romdne..., p. 162-163, 194-196 (cu indicatii biblio-
grafice : prima a fost publicat5. initial de D. BAla§a In 1940 §i de St. Nico-
laescu In 1941, a doua de E. Kozak In 1903). Inscriptiile din timpul lui Stefan
cel Mare au fost reunite In Repertoriul... citat mai sus. Pentru inscriptiile
aflate In orapl Bucure#i dispunem astAzi de monumentalul vol. I din
Inscriptiile medievale ale Rondiniei. Orasul Bucuresti (1395-1800), alcatuit
de un colectiv sub red. prof. Al. Elian (Bucure§ti, 1965). Asupra istoricului
cercetlrilor §i Insemnlatii istorice a inscriptiilor, vezi Introducerea, p.11-44.
3 Vezi P. P. Panaitescu, Manuscrisele slave..., vol. I, p. XVII XVII,
168-171 (Reproducem textul dupg original.)

134

www.dacoromanica.ro
 In anul 6955 (1447), luna iulie, ziva 13, s-a taiat capul
lui Stefan voievod, domnul Tarii Moldovei, fiul lui Alexandru
voievod, de catre Roman voievod, fiul lui Ilie voievod, 0
a fost ingropat In manastirea Neamt, In aceea0 lung, iulie,
In ziva 16 cu alte cuvinte, In aceea0 manastire in care
fusese scris 0 se pastra manuscrisul.
5tirea se regase§te in Letopisetul de la Putna I 0 ././,
e drept, WI detaliile de mai sus 1, caci redactarea prototi-
pului s-a facut mai tirziu, dupa urcarea pe tron a lui Stefan
cel Mare 0 In alta parte decIt la Manästirea Neamtului.
2) Insemnarea din Octoihul mediobulgar din sec. al XV-lea
de la Biblioteca Academiei Teologice din Kiev (azi, probabil,
la Biblioteca Academiei de 5tiinte a R.S.S. Ucrainene),
semnalata de loan Bogdan2, scrisa, se pare, in 1484 0 relatInd
despre ocuparea Chiliei §i Cetatii Albe de cätre turci (1484),
fapt consemnat cu exactitate de Letopisetul de clnd s-a lnceput
Tara Moldovei 3 §i de celelalte variante ale letopisetului mol-
dovenesc 4.
In fine, s-a discutat destul de mult daca pomelnicele din
manastiri, in particular Pornelnicul meindstirii Bistrita, cel
mai vechi dintre cele pastrate §i cel mai valoros din punct
de vedere istoric (inceput la 1407 §i copiat in timpul lui Stefan
cel Mare, iar apoi continuat in sec. al XVIXVII-lea, mss.
slay nr. 78 al B.A.R.)5, au stat la baza primelor letopisete 6.
Evident, dupá cercetarile intreprinse In ultimele decenii, nu
se mai poate sustine acest lucru, In sensul ca analele ar fi
o forma' amplificata, superioara, izvorita din pomelnice. Cu
toate acestea, se pare, totu0, ca Intr-o epoca' ulterioarg
Pomelnicul de la Bistrita, cu bogata lista a primilor domni ai
Moldovei, incepind cu Bogdan, cu numele boierilor de la
Alexandru cel Bun 0 de dupa el, ale boierilor 0 rudelor lui
l' Cronicile slavo-romclne..., p.44 (trad. 48), 56 (trad. 61).
2 Manuscriptele slavo-romtine in Kiev, In Convorbiri literare, XXV, 1891,
p. 503-511 (Scrieri alese, p. 516-523).
3 Cronicile slavo-romine..., p. 10 (trad. p.19).
4 Despre alte Insemrari din sec. al XVI XVII-lea vezi Panaitescu,
Manuscrisele slave..., vol.I, p. XVIIXVIII, §i descrierile manuscriselor
mentionate acolo.
6 Editat de D. P. Bogdan, Bucure§ti, 1941.
6 Vezi parerile de acest fel rezumate la V. Grecu, Origina cronicilor
romilne,sti, In Omagiu lui I. Bianu, Bucure§ti, 1927, p. 222.

135

www.dacoromanica.ro
 tefan cel Mare, cu numele arhiereilor etc., a constituit un
izvor de informare istorica. Astfel, Axinte Uricariul, cronicar
de la Inceputul sec. al XVIII-lea (cca. 1670 oca. 1.733),
serie despre de Costea Muqatin: Jai% pentru Coste Mu§atin
Voda, tatul lui Roman Voda, macar ca la o carte de pomelnic
a manastirii Bistritii 1-am gasit scris a rIndul domnilor,
iara unde ar fi fost domnia lui n-a putut afla" 1.
Avem, a§adar, o serie de exemple din care rezulta ca.
Insemnarile cu caracter istoric erau facute din necesitati
interne, din dorinta de a perpetua amintirea unor fapte ale
trecutului. Aceste consemnari au Inceput Inca din primele
decenii ale organizarii statelor feudale romane§ti pe baza
formatiilor politice anterioare. Dar, tot atunci, carturarii §i
domnii 440 au fnceput at ja cuno§tintä, cum am vazut,
de istoriografia bizantind §i slava, care le-a servit drept mo-
del literar, In special Povestirea pe scurt, letopisetele sirbqti
§i mai tIrziu Cronica lui Manasses.
Dupa modelul acestei istorii universale stria loan Bog-
dan acum aproape 70 de ani (el avea in vedere Cronica lui Ma-
nasses, dar §i Povestirea pe scurt, n.n.) §i al analelor bul-
gare§ti §i slrbe§ti, au lnceput apoi ai no§tri a scrie istoria
patriei, mai Intli In scurte notite analistice, care inregistrau
In mod obiectiv §i in putine cuvinte evenimentele mai Insemnate
din viata domnilor, apoi In descrieri mai pe larg §i mai me§-
te§ugite, In felul cura descrie Manasses istoria Imparatilor
din Bizant,. Din sec. al XV-lea avem numai anale, din sec.
al XVI-lea avem anale §i cronicari, iar de la lnceputul sec.
al XVII-lea avem pe cronicarul Ureche, care face un In-
semnat pas Inainte In istoriografie, scriind romane§te §i lar-
gind orizontul ei. Daca comparam istoriografia noastra ve-
che cu a tarilor de prin prejur, de pilda cu a bulgarilor,
strbilor §i ru§ilor, cu mradrie constatam cà ai no§tri, In ce
prive§te obiectivitatea judecatii §i agerimea criticii, nu skit
mai prejos de contemporanii lor straini" 2.

1 Mss. rom. 2591 al B.A.R., p. 14, citat de D. P. Bogdan, In studiul

introductiv la Potnelnicul mdnctstirii Bistrif a, p.6. Costea este intr-adevfir
mentionat la inceputul pomelnicului, dup5. Latcu voievod si fnaintea lui
Petru I s'i Roman I, fii Musatei (f. 2b, In ed., p.50).
2 Cu/tura veche f Matta, Bucuresti, 1898, p. 76-77.

136

www.dacoromanica.ro
 De fapt, cea mai primitivd ca structurd, desi nu cea mai
veche care ni s-a pdstrat, este Cronica sirbo-moldoveaneascd.
Pornind de la faptul cd cele trei mari sbornice de cronici
(B.A.R. nr. 649, Kiev, Leningrad) cuprind compendii de
istorie universald, bizantind si sud-slavd, urmate de seria
letopisetelor moldovenesti din secolul al XV-lea si al XVI-lea,
I. Bogdan a subliniat influenta literard a primelor, care
constituiau In acelasi timp un fel de introducere la istoria
romAnilor:
Cu toate acestea scria el In 1895 , Intre manuscri-
sele cunoscute pia acum nu gAsim nici unul unde analele
moldovenesti aá fie amestecate cu cele sirbesti. Primul ma-
nuscris de asemenea naturd este sbornicul cu nr. 72 de la
Mdndstirea Neamtului [azi mss. slav nr. 636 B.A.R.], In care
gdsim combinate la un loo un extras din redactiunea analelor
publicate de mine In Archiv far slavische Philologie du stiri
luate din analele moldovenesti. Acesta este o incercare de
a pune in legifturd istoria Moldovei ca istoria Serbiei, Turciei
fi Imperiului Bizantin". 1 In aceastd cronicd gdsim, Intr-ade-
vdr, un extras din Povestirea pe scurt, de la primul ImpArat
roman crestin, Constantin cel Mare (306 337), si de la
primul sinod ecumenic de la Niceea (325) pind la dinastia
Paleologilor, dupd care In cadrul letopisetului sirbesc sint
introduse stiri despre citeva din evenimentele importante
din istoria Moldovei.
MIA, de altfel, cum se Incheie Povestirea pe scurt in mss.
slay nr. 636 al B.A.R. 2:

IlKoynt W(T) 11AtiMr1 AO SAE . xSta . At(T). KdTAKOrSH(H) EV"

1114,41H Irk &IAA ILIMWA0(19, IW(H) C'h niurropTa H CH-W(M) MIAPW"
HHICW(M) 3. ILITAKOySHHIs. H 110(r)METEHli Irk Koynt H KaAwiwamik,
Ern, flHAPOHHHICA II4AIWAOrd .A. A'k(T). dlitinoynnk no CEMEr, ifila
ILIAVOW4HH4 11441EWA0r49.a. At(T).

La un loo, de la Adam ping aici !Ant 6860 de ani [reap.

1352 e.n.]. Cantacuzin Io[an] Matei Paleologa [a domnit] putin
timp ; Ion cu mama si fiul ski Andronic, Cantacuzin si
1 Cronice inedite..., p. 82 ( Scrieri alece, p. 394).
2 Vezi I. Bogdan, Cronice inedite..., p.94 (trad. p.99) ; reproducem dup5.
original (f. 223b 224a).
3 Bogdan noteazi : pasaj corupt.

137

www.dacoromanica.ro
 Posincliten impreunä, si Caloian, fiul lui Andronic Paleo-
logul, [au domnit] 35 de ani" [1391-1423].
Aici, in Letopisetul strbesc, de exemplu In manuscrisul
116 de la Kiev, se trece astfel la istoria slrbeascái:
TWKE 1113EAMI4 nornace ClaMplaTk gA4r04kCTI1114r0 rOCHO4HH4
CpMA1Aik, UMJ* GTI4S4Hd, rk ATO Ancomapia

In acelasi timp 1-a ajuns moartea pe binecinstitorul

domn al sirbilor, Iarul Stefan, In anul 6864" [resp., e. n.
1355] 1.
In Cronica sirbo-moldoveaneascci acest pasaj este suprimat
si in locul lui apare:
G(T) CuSA4NTA»Cf milpa (AO) ATA CH(C) 1401, A:rW .xSW-13.
W(T) TOA* Ilp010130AENTEMIL aCKAih 1144Rt (C) 1110AMIICK44 SEMAH
[sic !]. lipTHAE APAPOWE HOIECOAdi W(T) OlynCKON ~AH, lVT 1114-
adi TOrpO(M) HA AW1111.
Iar de la facerea lumii pinä la anul acestor impärati,
In anul 6867 [resp., e.n. 1359], de atunci, Cu voia lui
Dumnezeu, s-a inceput Tara Moldovei. A venit Drago§
Voievod din Tara Ungureascä, din Maramures, la vinä'toare
dupà un bour ."2
Mai departe, copistul moldovean suprimä unele stiri din
istoria Serbiei, retinind numai pe unele din ele si alte fapte
mai Insemnate privind patrunderea turcilor In Europa.
Din istoria Moldovei sint mentionate, in schimb, la locul
cronologic potrivit, domnia lui Alexandru cel Bun, luarea

Bogdan, Ein Beitrag..., p.250; la fel i in manuscrisul de la Studenica

o completare, In cel de la Cetinje si Sarandoporski (Lj. Stojanovid,
Cu
op. cit., p. 205).
2 Cronicile slavo-romtine..., p. 190 (trad. 121) ; reproducem dup5. original.
Pe margine, acelasi copist a scris Cu chinovar spH (vezi), iar mai tirziu (se
pare, In sec. al XVII-lea), o ah& mlnl a adkugat Ba Orpo8 Mw(a)m(e)cH.A.
(Despre Tara Moldovei). Este interesant s observkin cä acest pasaj repro-
duce, cu unele modificiri, Inceputul Letopiselului anonim : 01H eirromicio
W(T) TOAH HAH4 (e) npoaSsomidem 67K-11(M) AiOAMBOtdd SIMA. Fiftv npTHAI
Aliarme notima w(T) VropcxoN 3MAH W(T) M0~1414104, a T8po(m) Ha ne(s) H f(e4)111
AJ('r). Acesta este letopisetul de d'id s-a Inceput, cu voia lui Dumne-
zeu, Tara Moldovei. In anul 6867 [1359) a venit Drago § voievod din Tara
Ungureasca, din Maramures, la vinktoare, dupà un bour, i a domnit 2 ani"
(Bogdan, Cronice inedite..., pl. 1).

138

www.dacoromanica.ro
Chiliei §i cetatii Albe de catre turci (1484, care hisa figureaza
§i In Letopisetul strbesc propriu-zis !) i un eveniment din tim-
pul lui Bogdan voievod, fiul lui §tefan cel Mare (1512).
Evident, cronica, a§a cum ni s-a pastrat, este seria cu-
rind dupa aceasta data (la Inceputul sec. al XVI-lea), dar
ea ne arata cum s-au putut combina §i mai Inainte cronicile
externe cu date din istoria interna, fiind un exemplu de trecere
de la cronografia bizantinà i analele sud-slave (sirbe§ti) la
analele romane§ti, mai precis, de includere in istoria uni-
versale a unor date hisemnate din istoria Moldovei. Cit de
inconsecvent s-a M'out acest lucru se vede din faptul ca, numai
la citiva ani de la moartea lui §tefan ce! Mare, compilatorul
a omis sa includa In textul sau date despre marele voievod.
Legata de Cronica slrbo-moldoveanescei pare a fi o Insemnare
cu carater de cronicà de la sfir§itul unui Tetraevanghel din
sec. al XVI-lea, provenit tot de la manastirea Neamtului
(B.A.R., mss. slav nr. 90), pe o fila astazi disparutd. Dupa
f. 181, cu care se lncheie tetraevanghelul i inaintea Bina-
xaru/ui (care Incepe la f. 183, f. 182 fiind alba), se afla o
fila cu urmatoarea notita', semnalata de A.I. Iatimirski:
AtTO flAIaH4p1i HWEHOW MW(A)dleCK4r) CTd
Hd r(cA)go H rEl(A)gd At(T) H AI(C)H,H .H.
At(r) nplrih(T) Luasu('r) 11,-Ok rP4(4) Elida H
fitn'rpeAk .r. AtT4 np(c)rad s(r).
In anul anul 6921 (1413), Alexandru voievod a venit
la domnie §i a domnit ani 32 §i luni 8.
In anul 6989 (1481), a luat Baiazid imparatul cetatea Chilia
§i Cetatea Alba, In al 3-lea an al impäratiei lui"
Primul pasaj este aproape identic cu Putna II: EA AtTo
x.-gILI,R. 2 CT4 Hd POCHOACTE0 HOHIOAd H rocnoAcraoaa. Ai.
AtT H II. AitCall,k, dar mai ales cu pasajul corespunzator
din Cronica strbo-moldoveneascei, copiata tot la Mandstirea
Neamtului (in ambele ei manuscrise): H (11%0,311,0'K BOIROAd
AiwitAmicicaro [de notat aceea§i gre§eala gramaticala: geniti-

Iatimirski, Cnaanncxue u pucc,cue pyrconucu pymbiucuux 6u6nuomeK,

p. 631; cf. Panaitescu, Manuscrisele..., p. 90-91. Unde este Insà aceast5.
acum, nu stim.
2 Data e aici gresitA cu un an, cici in realitate e 1400. Dincolo gresala
e mai mare, dar se datoreste poate copistului: 6921 (1413).

139

www.dacoromanica.ro
 vul In loe de nominativ] CTA Hil POC110,0T110 H rOCHOACT01141
AtT.a. H AltelaU,6 .4.
Al doilea pasaj de asemenea este aproape identic cu cel
din Cronica strbo-moldoveneascd: Glaff omit [so. fidtilBlin] npTa-
AM REATA 11 B*Arpo, .17. ro AtT 4 11,411CTF141 ero.
Observam, a§adar, cä izvorul celor doua insemnari, care
pot fi considerate un fragment de cronica, este Cronica strbo-
moldoveneascd, din care copistul a extras doug §tiri din cele
patru referitoare la Moldova (celelalte doua se refera la Drago§
§i la un eveniment din timpul lui Bogdan III, din 1512).
A§a stind lucrurile, ne explicam §i gre§elile de datare.
Inaintea §tirii despre Alexandru cel Bun se spune: g AtTo
ocgilird. [6921, resp. 1413] Mot/Tie rom Nil limo BpAo etc.", or
copistul a preluat aceasta data, dei din fraza urratoare,
citata mai sus, nu rezulta ca cele doua evenimente au avut loe
concomitent, ci aproximativ In acela§i timp. In cazul celui
de-al doilea pasaj, In fraza precedenta lui se spune ca in anul
6989 (1481) Baiazid s-a urcat pe tron. Copistul insemna'rii
a preluat aceasta cifra, dar n-a mai adaugat cei trei ani.
Prima etapa a istoriografiei romtme§ti independente (sau
a doua daca admitem ca Cronica slrbo-moldoveneascd de§i
din sec. al XVI-lea, reprezinta un tip mai arhaic) o surprindem
In Cronica scurtel a Moldovei si In partile de la inceput ale
Letopisetului de and s-a inceput Tara Moldovei, Letopisetului
de la Putna I §i II si, respectiv, Cronicii moldo-polone si
Cronicii moldo-ruse (In afara de legenda premergatoare lui
Drago, provenita dintr-un alt izvor 1).
Cronica scurtd a Moldovei cuprinde o foarte succinta ex-
punere PM titlu I), de o paging, a istoriei acesteia de la
Drago § voievod ping la 1451, respectiv lista domnilor, cu
mentiunea citi ani au domnit. De§i adaugata pe un manuscris
din sec. al XVI-lea (B.A.R., mss. slay nr. 280, f. 100a), ea
este mai veche, In tot cazul din a doua jumgtate a sec. al
XV-lea, caci seamana mai mult dupa cum a aratat I. Bog-
dan cu inceputul Letopisetului de la Fuina, a carui prescur-
tare i se parea a fi.
1 Cf. A. I. Iatimirski, Cica3auue expanuie o moAdaeacza zocnodapsix
e Boacpecenacori nemonucu, St. Pb., 1901, extras din HOPEC, t. VI.

140

www.dacoromanica.ro
 Dar tot asa de bine ea ar putea fi afirmä' P. P. Panaitescu
o forma primitiva, scurta, a cronicii dinainte de §tefan
cel Mare" (se opreste la moartea lui Bogdan II, -Latta
lui stefan cel Mare [1451], nemaicuprinzlnd ultimele eveni-
mente legate de domnia lui Petru Aron si a lui Alexandrel
[1451-1457], desi textul pare a fi finit), care a fost dupa.
aceea amplificata" 1.
0 atare concluzie se impune, credem noi, In urma studierii
Letopisetului de chid s-a Enceput Tara Moldovei (B.A.R., mss.
slay nr. 649, f. 237b-246b; intrerupt, lipsindu-i doua
file), care are patru parti distincte (Bogdan spunea : trei9:
Partea I (1 pag.) cuprinde Insirarea domnilor de la Dragos
voievod (1359, In realitate, c. 1352-1353) pina la Alexandru
cel Bun, evident dupa traditie, care e In parte gresita (cea
mai grava gresala este confuzia dintre anul venirii lui Dragos
§i eel al Inceputului domniei lui Bogdan voievod, de unde
greselile de cronologie ulterioara, succesiunea domnilor fiind,
In genere, respectata 3).
Partea a II-a (2 pag.) cuprinde domnii de la Alexandru cel
Bun (1400-1432, nu 1399-1434, cum scrie In letopise)
ping la stefan cel Mare (1457), cu mai multe detalii: data
suirii pe tron si a mortii domnilor, numele sotiilor si ale copiilor
lor, mentionarea luptelor dintre fiii lui Alexandru cel Bun,
tefan, incursiunile tataresti din timpul acestora,
luptele ulterioare pentru domnie etc. In fond, aceasta parte
cuprinde ceva mai mult deelt o jumatate de secol i, desi
redactata In forma In care ni s-a pastrat la Inceputul
domniei lui stefan cel Mare, are un caracter analitic mai pro-
nuqat, deci poate fi contemporana sau aproape contemporana
cu faptele: detaliile stilt mai numeroase, iar unele greseli de
datare se pot datora copistilor. Inceputurile analisticii pen-
tru aceasta perioada la curtea domneasca nu ne pot surprinde :
primul document slavon pastrat din cancelaria domneasca
este din 1388, din timpul lui Petru Musat ; putem deci presu-
pune ca diecii au facut unele Insemnari analistice Inca Inainte
1 Cronicile slavo-romline..., p. 38.
2 Cronice inedite..., p. 14.
3 Latco e trecut fnaintea lui Bogdan, dar aceasta este o greseall a
copistului : ordinea real& apare In Cronica scurtd, Letopiselul de la Putna o
Cronica moldo-polond (Cronica moldo-rusd ell, de asemenea, gresit pe Latco
drept fiu al lui Sas si omite pe Bogdan, dar inadvertentele ei nu ne

141

www.dacoromanica.ro
 de stefan cel Mare, mai ales ca unii treceau de la un domn la
altul, reprezentind un element de continuitate.
Partea a III-a (16 pag.), cea mai ampla, cuprinde in mod
detaliat domnia lui stefan cel Mare cu insemnäri aproape
an de an, mai ample pentru ultima parte a vieldi marelui
voievod. Cercetatorii care au urmat lui loan Bogdan (I. Ursu,
I. I. Vladescu, N. Cartojan, P. P. Panaitescu) au
aratat ca aceasta parte a fost redactata la curtea lui stefan
Minea'

cel Mare, fapt care reiese, de altfel, qi din luarea in consideratie

a Cronicii moldo-germane, care cuprinde numai domnia lui
(1457-1499), fiind copiata In 1502.
In sfir§it, partea a IV-a (mai puOn de o pagina, dar e ne-
terminata ; loan Bogdan a inclus-o in partea a II I-a) pare a fi
redactata de altcineva decit autorul (sau autorii) letopi-
sqului lui stefan cel Mare: stilul este mai neingrijit, iar textul
are unele sirbisme (ex. AUNO, in loe de AiewAoy).
Daca luam In consideratie tehnica expunerii, constatam
ca atit Cronica scurtd, cit §i Letopiseml de ciad s-a inceput
Tara Moldovei §i variantele sale se aseamana cu Povestirea
pe scurt, ce era cunoscuta carturarilor moldoveni, in special prin
simpla in§irare a domnilor. Acest lucru 1-a observat inca
I. Bogdan " §i a fost subliniat apoi de V. Grecu 2 Cu toate
acestea, influenta literard pare a fi mai prezenta in Letopiseml
de la Putna, o prelucrare ulterioara a textului primar, de
care e mai aproape Letopisqul de clnd s-ainceput Tara Moldovei.
1). Titlul acestuia din urrna este GTH AtTODHCIU,11 w(T) ,romi
Htlibit (C) flp0H3KOMHTE4ik EiZTE(41) SIOAPAdECKdil SIMA* 3
(Letopisel,u1 de clnd, cu voia lui Dumnezeu, s-a inceput
Tara Moldovei), urmat de:rio .x."Aivgi.. npTHAI Aparowe
KOEKOA4 etc., in timp ce Let. Puma (citan' varianta a II-a)
are titlul: OK43dliff IC'h Kp4T1t w AIOAMECKlar POCI1OMPEKk (Po-
vestire pe scurt despre domnii Moldovei), dupa care ur-
meaza inceputul textului, ce reproduce aproape tot titlul
1 V echile cronice..., p. 28-31 (Scrieri alese, p. 292-294).
3 Origina cronicelor romeine,sti, In Omagiu lui L Bianu, Bucuresti,
1927, p. 217-223.
3 Acest titlu ne aminteste mai degrabà pe acela al cronicii vechi rusesti
(Nestor) : «Ce 110BeCTb appemammx n'II., OT ayny ecrb Y:mima Pycaan 3em-
J1519 KTO 131, Kif eSt Rama nepate KHANCHTK, A «Km Pycxam aemns crana
ecra (vezi nomen» apemennbix ner, ed. D. S. Lihaciov, I, Moscova-Lenin-
grad, 1950, p. 9).

142

www.dacoromanica.ro
versiunii precedente: wT rb,344HIr4 nave a AtTo WT
TOAt Hp0H9g0AlliTIAI S0NC1I41 H44/A C/A 1110AA4RCKAi1 BIAWA (de la
facerea lumii in anul 6867 [1359], de clnd, cu voia lui
Dumnezeu, s-a inceput Tara Moldovei) 1 Acest titlu reproduce,
cu modificdrile de rigoare, pe GICASAHTE Ft% xpe(T)u,t AtTo(m)
caimi(m) w(T) iimm4 Ao iiiituswkro EptAlliff pw,e,o(m) 2, gr.
xpovoypcuptx6v tv auvrom prezent In aceea§i formä §i in
fruntea unor rodoslovii sirbekti: GICASAHTI a KpaTu,g o Cp6SCICKIKII
rOCHO,Aark3.
2) I. Bogdan a observat cA in Let. Putna I se repetà,
färd justificare, durd fiecare domn, H OyMptTk", asemenea
textului din Povestirea pe scurt..., unde cuvintul respectiv
i§i are intelesul säu, deoarece unul din personajele In§irate
acolo, anume Enoh, n-a murit, ci a fost transformat de Dum-
nezeu (grec. In textul lui Muralt, p. 32, In loe de obicinuitul
Kat ointOavE se aflä icat getetkOrb bulg. §i sIrb. nptcT4g4nik
stucTh)"4. Dar acest cuvInt lipse§te in Letopisetul de cind
s-a Inceput Tara Moldovei, §i anume in prima parte, unde nu
se comunicA nimic altceva decit citi ani a domnit fiecare
voievod (la fel in Putnall i in Cronica scurtc1). De ex. :
Let Moldovei Let. Putna I
110 HfrO rOCHO4CT110114 CIO% 110 HEA4k rOCHOACTI1OK4
frO GAC KOISOAA .A AtT. ChM frO en% BOHLOAA .4. AtTA
H ov m t T.
In rest Insd, Letopisqul lui .ytefan cel Mare reprezintä
o creatie originalä, pe alocuri chiar viguroasa, Cu suflu epic
§i reflectiuni morale. El a fost creat in aceastä epocá de
maxima' elevatie a Moldovei, condusä aproape 50 de ani de
inteleptul i viteazul voievod. Con§tient el insu§i de märetia
faptelor pe care le sävir§ea, stefan cel Mare, care a cultivat
traditia inainta§ilor sài, s-a lngrijit In acela§i timp de per-
petuarea amintirii evenimentelor din epoca sa. Or, in aceastä
epocä de centralizare a statului feudal moldovenesc §i de
Cf. i titlul Cronicii moldo-ruse; 011034HHI 110411.0 o Allomasciugr roc8-
AaPirk, WTHOM H4.106C. MOAMICIC44 SemitA, a Almw xsZija
2 Vechile cronice..., p. 11.
3 A.7a In Rodoslovia de la Vhrobreznica (Vrhobreznilki rodoslov), la
Stojanovid, op. cit., p. 3.
a Vechile cronice..., p. 30 (Scrieri alese, p. 293-294).

143

www.dacoromanica.ro
cre§tere a prestigiului sau peste botare, cons emnarea fapte-
lor mArete se face nu numai prin biserici, mt.nAstiri, cetfiti,
ci §i In texte literare, in primul rind in cronica voievodalei,
redactatA sub supravegherea directA a domnului §i a marelui
logofAt TAutul. IatA, de exemplu, descrierea luptei lui
Stefan cel Mare cu Matia§ Corvinul:
H RO AGOIONCE AtTtod, G At(T) .xSUA, GlaSAGH(r) Cia Kpd(A)
SrplhCKH li4pHI4d1MH ILDTHIA(W) H ne(m) y TOTRWA Cli RUG%
CHAO.% srfratcoa, mo(g) .iii. Kli .KA.RCE HOW npTHAouuti y Pommo(E)
Tplart; H Gli .R. ,i,Tila AI(K) M(010 nomerowA Tirk(r). H TaiK0
ElpTHAOW/A Ao BANN. K11 .,
Af(K) Al(C)U,d Gls, DREW Rd G.roptER(R)
Ghl(C) C10461CAIL aCTH Cla OTE4Sdild GOIGO(A)d H HMI4(AE) NOVA Rd
XrpEW N lidHlf. H nptmAg gi(r) K71; II% pmu,t GTigisa(H) GOEGO(A)d
H GOHCLIVAH gro H ROOM SWUM W(T) Eili(r) AEHOMECTGO muo(r). H
KILO) To(r)A4 scTp[t] Ag(u) mi(c) Rd p4TH. H 'MO Gt3Gp4TH-
ILA (c) nocpamAgigH m1440 nATg(w) Kpa(T)Ku(m) H HE 661(C) IiiKO(,K)
WisH /HAM HA Gbl(C) IiiKORCE Gt GOA* G)Kfd Wild GlaCEMYWKIETEA*.
RO HE(*) r-Ai(T): AA NI )(EMIT C/A RptiNAAPTH EVIMIAApOCTLA
CGOIA N Ad HE rEtdAHT CA% Cli(A)HH(H) CHA OA MOM, Ad RE ICK44HT
CaN GOrdTHH GOrdTIACTGO(41) CHOWN". H HUM GO ra(T): KdKO
CHAIM' IldA0Wd d HEAEOLEIHH flptROACAWA (C) CHAOA, rauco Ad oasoy-
Arkg(m), MO spe(m)Ht RH W(T) KOPO GrISAWKIld, HA W(T) r4 Ed
CHAO'.

Si dupA doi ani, in anul 6975 (1467), s-a ridicat craiul

unguresc numit Matia§ §i a nApAdit la Totru§ cu toatA puterea
ungureascA, In noiembrie 19. lar la 29 noiembrie au venit In
tirgul Romanului §i In ziva a 7-a a lunii decembrie au ars
tirgul. Si astfel au ajuns pinA la Baia. In 14 ale lunii decembrie,
luni spre marti, s-a implinit &dui lui Dumnezeu cu Stefan
voievod §i a nAvAlit noaptea asupra ungurilor la Baia. Si i-a dat
Dumnezeu In miinile lui Stefan voievod §i ale o§tii sale §i
mare multime dintre din§ii au fost omoriti. Iar craiul a fost
sAgetat atunci in luptA. Si astfel s-au intors ru§inati pe altA
cale mai scurtA, §i nu s-a intimplat cum credeau ei, ci s-a
Intimplat cum a fost voia lui Dumnezeu, pärintele atottiitor.
CAci zice: SA nu se laude preainteleptul cu Intelepciunea sa

1 Cronicile..., p. 7-8 (mss. f. 239ab, ed. Bogdan, pl. IVV).

14.4

www.dacoromanica.ro
 sA nu se laude puternicul cu puterea sa, sà nu se laude
bogatul cu bogAtia sa. Iar Intr-alt loe zice: Precum au azut
cei puternici, iar cei slabi s-au incins cu putere, tot astfel
BA Intelegem cA biruinta de la nimeni altul nu poate veni, cleat
de la Domnul Dumnezeul puterilor."
ObservAm aici i nararea epicA, cu date exacte, §i modestia
autorului, care exprimA punctul de vedere al voievodului, ce
atribuie victoria fiintei supreme, potrivit conceptiei timpului:
dar marele voievod §tia prea bine ca aceastA victorie a fost
obtinutA prin Intelepciunea i tactica sa i prin vitejia osta-
§ilor sAi.
Sau iata acum descrierea luptei de la RAzboieni (Valea
Alba), In 1476, cInd otile moldovene§ti au suferit o infrin-
gere temporara:
irk(,r) .xSU,E14. M(C)144 10(4) .KS. Irk nioTw(n) nplrnAt C4(41)
U,flk T8(p)CKH(H) H4pHU,41MH IIIIWME(T) Be(r), C% Ir6CAMN CHOHAAH,
CHAAMH, H BigClIPASA HOEHO(A)A Cb IMMH H C% KUM HONCHO.% HA ell-
*MU H01110(A)4; ClaTHOPH C%HilIHN SOH S AtAo(m)floTogn H KISMOPOUIR
To[r]A4 KAETTH TISPU,H H CkKHKAHHAIH MS(H)TAHE. H wow% TS
ikon& EHTAMH H BIAHKTH BOAtpH MA'AM H Aosprn H (MATH IONA"
1.1.11 H HOHCKAA Aosp4 Xpaspe H rpm& tOH4U,11 }OWE noTomiwRi (c),
To(r)A4. H sw(c) To(r)44 CK"Sh BEATA Irk 11/10(A)A4(B)CTA(H) 31A14H
BlaCia(M) WKO(A)HH(A1) BE4IAf(41) H rociima(m) I flp4(110)C44(B)HH(A4)
rfl(C)i'ANG(4)1 HIONFAA C4blW4W HMO MIAOW% Aosplfn H x pm&
HNTANCH H HiANKTH soAtim H Aospirn H AMAMI 101144H H ACCpA H X134.
Bpd H HUPANNA KOHCKA H Cbrptspiami rtIcapn no(A) pham HiHtPHH(C)
norencnn(c) man(n) H no(A) PAUCH NOrANH(r) 400)1'140, MICO
HINNACTNNU,H MM.% noranw(m) H SHWA IL% StlAt(C)THE KO 114
rf3(C)TriA(H)CTI10. H IWO HiltHHWA MAMA H IIPTHAOW1% AO 08114CH
MINT* nconirowat. HIMHBpdTH(111.%) c HAtHtAttlf H nonairesupg
NIMAA 2.

in anul 6984 (1476), luna iulie 26, vineri, venit-a Insu§i

ImpAratul turcesc, numit Mehmet beg, cu toate puterile sale
§i Cu BAsAraba voievod, Cu toatA oastea sa, asupra lui Stefan
voievod. i a fAcut rAzboi cu ei la Valea Alba i au biruit
atunci blestematii de turci §i cu muntenii cei hicleni. Si au

1 Literatura ronaind veche, I, p.31-32.

2 Cronicik..., p. 9 (mss. f. 240b-241a, ed. Bogdan, pl. IXX).

10 Contributii la istoria cultura i literatura rom.ine wechi c. 129 145

www.dacoromanica.ro
azut acolo vitejii cei buni §i multi boieri mari, i o§tenii cei
buni i tineri, i oastea cea bunA §i viteazà, i husarii o§tent
viteji s-au prapadit atunci. Si mare Intristare a fost atunci
In Tara Moldovei §i In toate tarile i domniile dimprejur la
cre§tinii dreptcredincio§i, dud au aflat [repetitie] a au cAzut
vitejii cei buni §i neinfricati, §i boierii cei mari, i o§tenii cei
buni i tineri, i oastea cea 'mina §i viteaza §i elem.& Impreunä
cu husarii cei viteji, sub mlinile limbilor necredincioase
Ogine §i sub mfinile pAginilor de munteni, care au fost part*
Cu pàgînii i s-au luptat Impreuná cu ei impotriva cre§tin4-
Valli. Si astfel au pradat tara §i au venit Oda' la Suceava §i au
ars tirgul, §i s-au tutors prädInd §i arzind tara."
Acest pasaj se regase§te, de altfei, In impresionanta
scriptie fixata 20 de ani mai tirziu pe zidul bisericii ridicate
In memoria celor cizuti In luptá, ceea ce este un argument
in plus cá cele dou4 texte proveneau din cancelaria domnului
§i aveau aprobarea lui 2:
111% AHH H-dirOtiCTHKiWO H fCTOMOSHKdr0 rCA,H4 GTE4S4ild ROE-
ROAN, EitTlio AfaCTTIG rcnApt 3IM4H 41044AKCKOH, 'ad &rival,*
ROIKOAH, K ATO 4 61,Cr.4 fro .R. TIK151111E, IMSAKHME (C)
CHANTH MAKAUT tk TypCKTH, KliCtAM CKOHMH KUTO4HHMH
CTAAMH, 1411,KE H EdCdpc1K &MOM, HASKLDITH ddrWTd, nphiAt C IIHM Cla
nuein czolia E4CdpdsCKORt 31A1AERi. H nphiAowe HAtHHTH H nptatm
3EMAIO StionAezczom; H AoHAow4 Ao HAt HA AitCTO napngatmot
MAHA1 HOTOK. H GTIZISAH KOIKOM, 11 CI% CHJA4 HMHHA4
fineganApom nsnAorom nptA muff 3A,E H CILTKOpHKOM h IMAM
KEAHKTH pennon, méli,4 10À .KS.; H non8wairim siklem nostnmEnn
661Ind wT [wren. H wow,' TS AIHOr0 AiNOMICTKO WT
MOAAMICKHX Km. Torm )KE H TATA( SA4pHUl4 MOAAAKCK010
WT Tea% Crprlial [...] 3.
In zilele binecinstitorului §i de Hristos iubitorului domn
Io[an] Stefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al
Tärii Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, In anul 6984 (1476),
1 Lit, rom. veche, I, p.34.
2 Un al treilea text, emanind direct de la 5tefan cel Mare si In care
se relateazA In termeni patetici acest eveniment, este solia expusl de
unchiul su loan Tamblac cAtre venetieni (vezi studiul urmAtor).
3 Vezi Repertoriul monumentelor obiectelor de arid din timpul lui
$tefan cel Mare, Ed. Acad., 1958, p. 139 si 143. Cf., acum In urrnA, con-
sideratiile prof. I.C. Chitimia, In Problemele de bazd..., p. 13-27.

146

www.dacoromanica.ro
iar al domniei sale anul al 20-lea curgAtor, s-a ridicat puterni-
cul Mahmet, impAratul turcesc, cu toate puterile sale r'as5.-
ritene ; §i 1nc i Basarab voievod, numit Laiotä, a venit cu
el, cu toatà Ora sa basarabeasa Si au venit s6. prade §i
ja Tara Moldovei; §i au ajuns pida aici, la locul numit Valea
Alba. Iar noi, Stefan .voievod, i cu fiul nostru Alexandru
_am ie§it inaintea lor aici 0 am facut mare razboi cu ei,
In luna iulie 26; §i, cu voia lui Dumnezeu, au fost infrin0
cre§tinii de pAgini. Si au cäzut aici mulOme mare de o§teni ai
Moldovei. Atunci §i tatarii au lovit Tara Moldovei din ceia
parte:.."
Sau, in sfir§it, reproducem aici relatarea moqii marelui
voievod, prevestità zice cronicarul de stihiile naturii:
At(T) .xSKi. AE(C)1{d /Odd .K., K KTOPligh, optcTeal
pAsk WITIH POC110AHlik IW(H) OTEliSdink HOEBOAd, 111(4)p%
dion'AmcKwH, laKO K 440 Aìi. H shi(c) TOl'ONC(A)E AtTd
IllitHC(A)E OVAidP[Tiad]l iro %MEd T/A(HOKII H itptnrcazn stno,
HE Kt IIHKOAHME. H WAR ink AtTO nwic(A)011 Kptnii,TH H DPW'
111fACTEITE KOWHOE H noTonniNTE w(T) so(A) MHwrk. H nptiaTk
CKHWILTP% MW(A)MESCKIIIH Elk fro Bormti KOEKOAla [sic!], a taro
nitcro. H rn(Ac)rKoga GTEEISdHlx KOEKOM .1143. A(T) H .K.
Al(C)1.1,4 H TPH HE(A)%H 2.

In anul 7012 (1504), luna iulie, 2, marIi, a rdposat robul

lui Dumnezeu, domnul Ion Stefan voievod, domnul TArii
Moldovei, cam la al 3-lea ceas din zi. 5i a fost in acela§i an,
inainte de moartea lui, iarna grea §i foarte asprà, cum nu
fusese niciodatà. Iar in timpul verii au fost ploi mari §i re-
varsari de ape §i inecuri din pricina apelor mari. Si a luat,
in locul sAu, schiptrul Moldovei fiul &au, Bogdan voievod.
Si a domnit Ion Stefan voievod 47 de ani 0 2 luni i trei
sAptAmini." 3

I In manuscris gresit (vezi nota lui P. P. Panaitescu, In Cronicile...,

p.13).
2 Cronicile..., p.13 (mss.f. 2460ab, ed. Bogdan, pl. XVIIIXIX).
3 Lit. rom. veche, I, p. 39. Vezi unele consideratii similare ale prof. $erban
Cioculescu : O cronicd a vitejilor , In V iaf a r omdneascd, XIX, 1966, nr.4,
p. 171-178.

147

www.dacoromanica.ro
 CA acest letopiset a fost considerat o scriere demnà de
atentie nu numai din punct de vedere diplomatic 0 istoric, ci
çi literar, se poate constata din circulatia sa In alte tdri
In alte limbi, sub forma celor trei variante cunoscute: moldo-
germand (ea insA0 se nume§te Cronica breuiter scripta Stephan[i]
Dei gracia Voyvod,a[e] Terrarum Moldannens[ium] necnon
Walachyens[ium], ceea ce corespunde titlului slavon CKdSd-
tat K KpaTu,t...), tradusA Intre 1499-1502; moldo-rusd, dug
In statul moscovit dupA 1504, §i moldo-polond, tradusl sau
copiatA la 1566.
In legAturA cu acestea dou6 din urmA, difuzate In %Ali slave,
ne permitem sa adAuggin citeva consideratii.
Cronica moldo-rusd, rAspinditA in Rusia dupA cum am
vAzut cel putin In 7 còpii din sec. al XVI-lea 0 al XVII-lea
a intrat In prima dintre compilatiile ruse§ti Bocxpecetiacaft
nemonuca In perioada alcAtuirii acesteia, II-Are 1530-1550
(de unde a fost preluatA. In Letopiseful lui Nikon 0 In Ctirtile
de ranguri), dar a fost adusA acolo lnainte, cAci ultima §tire
se referA la moartea lui stefan cel Mare 0 la urcarea pe tron
a fiului ski Bogdan III.
Intr-unarticol publicat nu de mult, A. V. Boldur, rezumind
pArerile formulate de la Hasdeu Incoace privind pAtrunderea
In Rusia a acestui text, considerA ca aducerea lui In aceastd
tarA constituie un act diplomatic, legat de casAtoria in 1483
a fiicei lui stefan cel Mare, Elena, cu Ivan Ivanovici, fiul
lui Ivan III 1 Faptul cA. In cronicA e amintitA chiar moartea
lui stefan, dupti mentionarea a douti.' evenimente posterioare
cAsätoriei Elenei, e eludat de A V. Boldur prin teza ca aceste
informatii au fost adAugate ulterior 0 cà ele sInt, de altfel,
datate gre0t (dar gre§elile se pot datora copi§tilor) 2.
Credem cA. aducerea In Rusia a cronicii nu poate fi legata
direct de venir ea Elenei, cAci ea nici nu e pomenità alAturi
de cei patru fii ai lui stefan cel Mare, deci e mentionatA ex-
pres, ca fiicA. a Evdochiei, i cAsätoritA la Moscova, in Cronica

Cronica slavo-moldoveneascd din cuprinsul Letopisei [sic!] ruse V os-

hresenski, In Studii, XVI, 1963, nr.5, p. 1099-1110.
2 Este interesant de observat cä, deqi cronica a fost introdus5. mai
tirziu In Boacpecenacaa itemonucb (intre 1530-1550), alte evenimente n-au
mai fost introduse, cci copistul rus nu le cuno§tea ; aqadar, putem
conchide cá cronica s-a pbtrat aqa cum a fost adusi din Moldova.

148

www.dacoromanica.ro
moldo-germand 1, care aminte§te §i de alte doua fiice ale dom-
nului.
In schimb, P. P. Panaitescu (Cronicile..., p. 153-154)
considera cd, intrucit cronica este o prelucrare a Letopisetului
de la Putna, a carui redactare s-a incheiat (caci incepuse
inainte) in timpul lui tefanita Voda (1517-1527), ea a ajuns
In Rusia ulterior, intr-o epoca de strinse relatii moldo-ruse,
evident, tot ca un document istorico-diplomatic, §ii anume in
timpul domniei lui Petru Rareq (1527-1538, 1541-1546).
0 atare tezá nu are, totu§i, prea multe qanse, intrucit, a§a cum
am vazut, ultimul fapt mentionat in cronica este urcarea pe
tron a lui Bogdan III, iar propoz4ia precedenta, 4 or
GTEilidlid CUM .,4,. Mild: lIrrp.k, ilAOCCMIAPli [II] AH4 liOrAdlid
Iar stefan a avut 4 fii: Petru, Alexandru (§i) doi Bogdani"
nu se refera cum am fi fost inclinati sa credem la Petru
Rare§. Acesta, fiu nelegitim al lui stefan cel Mare, nu este
amintit in nici o cronica sau document din timpul vietii
domnului: in acest pasaj este vorba de un alt Petru, fiu
legitim, care a murit in 1480 (Let. Putna I, II) 2
A§adar, sin gurul fapt pozitiv pe care-1 putem spune este ur-
matorul : Cronica moldo-rusei a ajuns in Rusia curind dupa 1504,
lu timpul domniei lui Bogdan III (1504-1517)3, care a conti-
nuat politica tatalui sau in raporturile cu Rusia, trimitind soli

1 Vezi I. C. Chitimia, Cronica lui Pefan cel Mare..., p.37, 60; Cronicile...,
p. 29. Mai mult chiar: In ce masura letopisetul moldovenesc includea date
privind-o pe Elena *i noua ei familie se vede din faptul ca Let. Fuina I §i
II mentioneaza chiar moartea sotului ei Ivan, In anul 1490.
s Primul Bogdan a murit In 1479 (Let. anonim, Let. Fuina I, II).
iar Alexandru In 1496 (Let. anonim, Let. Fuina I, II). A*adar, data fiind
mentionasea In aceste letopisete a mortii celor trei fii **1 a faptului ca dupl.
$tefan ce! Mare a urmat Bogdan, fiul sau, nu se mai poate spune,'Impreuna
cu P. P. Panaitescu (Cronicile..., p. 154), ca aceasta cronica de In plus
fat& de celelalte *tirea despre existenta celor patru fii ai lui $tefan cel Mare.
De altfel, $tefan ce! Mare a mal avut un fiu, Ilia* se pare frate geaman
Cu primul Bogdan care probabil a murit foarte de timpuriu, fiind men-
tionat In documente o singura data, la 3 sept. 1473 (vezi I. Ursu, $tefan
cel Mare, Bucure*ti, 1925, p. 430; despre Petru Rare*, p. 431). De aseme-
nea, Ilia* e pomenit alaturi de ceilalti patru fii ai lui $tefan, In Pomelnicut
McincIstirii Bistrila (vezi ed. D. P. Bogdan, Bucure*ti, 1941, p. 50, trad.
p. 86).
3 0 atare ipoteza a fost formulata de N. Cartojan, Istoria literaturii
romine vechi, vol. I, p.53.

149

www.dacoromanica.ro
marelui cneaz al Moscovei i incercind sa organizeze o expe-
ditie comunä. cu ru§ii §i polonii Impotriva tatarilor 1. In 1514
el a Incercat s'a lmpace pe marele cneaz Vasilii Ivanovici cu
regele Poloniei Sigismund, cad ace§tia se aflau In razboi,
oferindu-se sa medieze pacea a. Faptul ca aceasta cronicä.
s-a pastrat in còpii ulterioare §i Intr-o forma remaniata, mult
prescurtata fata de Let. Puma, ne lipse§te deocamdata de
posibilitatea de a face mai multe consideratii In legatura cu
patrunderea §i cu rosturile ei In Rusia.
Daca valoarea ei istorica este redusd, neprezentIndu-se
nici un fapt nou, necunoscut altor cronici din sec. al XV-lea-
Inceputul sec. al XVI-lea, In schimb, Cronica moldo-ruscl are,
a§a cum au aratat I. Bogdan §i cercetatorii ulteriori, o valoare
deosebitä literara i cultura16, ea cuprinzInd o interesanta
legenda despre originea latincl a romemilor care avea, In
ultima analizä', un fond real, bazat pe traditie vorbind
despre doi frati, Roman §i Vlahata, eroi eponirai potrivit,
unui procedeu al analisticii medievale 3, ce-vi avea, In fond,
surse in antichitatea greco-latinä ai celor doua tari roma-
ne§ti surori, Moldova §i Tara Romaneasca 4. Aceasta legend&
nu are nimic comun cu basna" injurioasa, interpolata In
cronica lui Gr. Ureche de Simeon Dascalul, fapt pentru care
acesta vi-a atras, pe bung dreptate, dezaprobarea ferma a

Istoria Romeiniei, II, Ed. Acad., Bucuresti, 1962, p. 613; Hurmuzaki,

11 /2, p. 642, si 11/3, p. 14, 72, 76-77.
2 Istoria Roindniei, II, p. 613; Hurmuzaki, 11/3, p. 146.
3 Cf. de exemplu, in Hoeecmb epemeuubix nem (Inceputul sec. al
XII-lea) legenda despre cei trei frati, fondatori ai Kievului : Kii, Seek
Horiv (KRA, ILI(ex, Xopma) i despre sora lor Libed (J1.1.16enr.), ed. cit..
I, p. 12-13, II, p. 109. 0 alt& legendl, fixati. In scris Incá din sec. al
XIII-lea la slavii de apus (poloni i cehi) i trecut5. In Rusia In sec. al
XVI-lea, vorbeste despre trei frati, Ceh, Leh si Rus (Meh), care au venit
din Iliria spre nord, dInd nastere celor trei popoare : cehii, polonii, i rush.
Vezi A. Florovski, Hezenda o tlexe, JIexe u Pyce e ucmopuu cnaemicKux
:mamma, In Sbornik praci I. Sjezdu slovansOch filologil y Praze 1929,
sv. II, Praga, 1932, p. 52-53 (trad. fr., p. 868-869).
6 Cf. bibliografia cerceMrilor la A. V. Boldur, op. cit., p. 1099-1120.
A.I. Iatimirski considerá chiar cá aceastá legend& nu face corp comun Cu
cronica propriu-zisa o ca ele au fost reunite de compilatorul rus (Oca-
sauue expamye o mondoecmix zocnodapax e BocKpecenacort nemonucu, St.
Pb., 1901, extras din HOPHC, t.VI).

150

www.dacoromanica.ro
lui Miron Costin, a fiului sau Nicolae Costin si a lui Dimitrie
Cantemir 1.
Cronica moldo-polona- cuprinde istoria Moldovei intre
1352 (data la care autorul fixeaza venirea lui Drago s si care
este exacta) si 1564 (inceputul celei de a doua domnii a lui
Alexandru Lapusneanu), precum si doua anexe: 1) rinuturile
Mold.ovei §i 2) Dregeitorii voievodului Moldovei. Cunoscuta,
dupa cum am vAzut, din trei manuscrise (sec. al XVI-lea,
al XVII-lea si al XVIII-lea), aceasta cronica pune o serie de
probleme In ceea ce priveste autorul (traducatorul), locul si
data scrierii.
B. P. Hasdeu a emis ipoteza ca.' autorul (mai precis, tradu-
catorul pentru prima parte si autorul pentru ultima) este un
german polonizat, Augustin Aichinger, care se afla Impreuna
cu alti poloni la curtea lui Alexandru Lapusneanu pe la 1566
si stia limba romana 2.
I. Bogdan 3, pe baza manuscrisului Zaluski, cel mai vechi
(57 file), copiat de aceeasi mina §i avind trei parti (Kronika
tureczka a ienicerului sirb Mihail Constantinovici din Ostrovita,
f. 1-47; Cronica moldo-polond, f. 48-54a, si un fragment
despre Vlad Tepes, f. 54b-57, reprezentind capitolul XXXIII
din aceeasi cronica' a lui Mihail Constantinovici), a emis teza
ea' autorul acestui manuscris (autograf, dupà parerea lui, dar
dovedit apoi de catre P. P. Panaitescu a fi o copie) este
Nicolae Brzeski, secretar al regelui polon Sigismund August,
trimis ca sol la turci, dar retinut in Iasi (1566) de Alexandru
Lapusneanu, care se temea sa nu afle turcii despre faptele
lui. Aici in Iasi, spune Bogdan 4, Brzeski a copiat Cronica
turcea,scd a lui Mihail Constantinovici si a tradus cronica
Moldovei din slavong in limba polona, adaugind citeva lucruri

I Iatk de pildk ce scria Miron Costin ; De aceste basne sá dea seama

ei si de aceastà ocark Nici ieste saga a scrie °car& vecinicá unui neam, cá
scrisoarea ieste un lucru vecinicu. Cindu oclasc intr-o zi pre cineva, ieste
greu a ribda ; dar5. In veci? Eu voi da seama de ale mele, cite scriu." (De
neamul moldovenilor, In Opere, ed. P. P. Panaitescu, Bucuresti, 1958, p. 243.)
Vezi, acum In urmk analiza critic& a interpolgrilor lui Simion Dasalul
In studiul introductiv al lui Liviu Onu la editia Grigore Ureche, Letopisefut
Telrii Moldovei, Bucuresti, 1967, p. 14-25, si punerea la punct a prof.
I. C. Chitimia, In Problemele de baza..., p. 257-260.
2 Arhiva istorica a Romtiniei, t. III, p. 29.
3 Cronice inedite..., p. 105 118 (Serien alese, p. 398 406).
4 op. cit., p. 114 115 ( Scrieri alese, p. 403 404).

151

www.dacoromanica.ro
din cuno9tintele sale directe. De§i remarca unele gre§eli
comune copiei Naruszewicz §i presupusului autograf al lui
Brzeski, Bogdan insista mai mult asupra particularitatilor
grafiei acestui manuscris, care a putut genera unele gre§eli de
copiere, nedezlegind totu§i enigma" celorlalte gre§eli (de
ex., Omaramurasza pentru Maramurasza, data 60.907 in Ice
de 6907, respectiv 13991).
In articolul Cronica moldo-polond (RI R, I, fase. II, 1931,
p. 113-123) §i apoi in Cronicile slavo-romdne... (p. 165-166),
P. P. Panaitescu a aratat ca. manuscrisul Zaluski nu e auto-
graful lui Brzeski ksi ca acesta nu e autor al versiunii polone
a cronicii moldovene§ti, ci numai a alcdtuit aceasta compi-
latie de doua cronici (manuscrisul Zaluski este o copie aproape
contemporana), in timpul celor trei luni cit a stat la Iaqi,
cind le-a obtinut pe amindoua 2 Cu toate acestea, numele lui
Brzeski nu poate fi inlaturat cu totul, caci el a inclus in manu-
scrisul protograf cronica moldo-polona", desfacind chiar un
capitol (al XXXIII-lea) din cronica ienicerului sirb (care are
48 de capitole), intrucit se lega de istoria romtlinilor.
In ceea ce prive§te data compilarii de catre Brzeski a
Cronicii moldo-polone §i a Cronicii turce0i, toate cele trei
manuscrise poarta la inceput, dupa titlu, mentiunea W roku
1566, 28 mensis Octobris w Jassiech", dar textul primei mer-
ge numai pina la 1564, fiind scrisa (in original) In acest an
sau cel mult in anul urmator.
Analiza textului a dus pe loan Bogdan, dupa Hasdeu,
la concluzia ca, cel pi4in pina la 1552, Cronica moldo-polond nu
este decit o traducere (in parte, prelucrare) a Letopisefului de
2 Cf. P. P. Panaitescu, In Cronicile..., P. 167. Evident, Omaramurasza
se datore$e neIntelegerii constructiei slavone In grafia tir Moamtipena. (cf.
Let. Moldovei de cind s-a inceput Tara Moldovei, pl. I), unde a putut
sl nu fie observatl. traduatorul polon.
2 Nota de la f. 54b a manuscrisului Zaluski precizeazA ciar acest lucru
de spre Cronica turceasa; aceea.gi notA apare augmentaa In mss. Rusiecki :
Kronika turecka napisana przez Michala Constantinowicza z Ostrowice
raca iednego, ktory by/ wziçt do Turek miçdzy Ianczary, ktorey dostal
urodzony Mikohy Brzeski, I.K.M. sekretarz y dworzanin, gdy postern by/
anno 1566. Talle y Wo/oskiey fragmentum" (Cronica turceascä scrisi de
Mihail Constantinovici din Ostrovita, sirb care a fost luat de turci Intre
ieniceri, pe care a cApItat-o nobilul Nicolae Brzeski, secretar §i curtean
al MajestAtii sale RegPlui. De asemenea §i un fragment al cranicii moldo-
venesti.)

152

www.dacoromanica.ro
la Putna (ce merge pInii la 1518, respectiv 1526) §i a conti-
nuArii acestuia, care trebuie sA fi lnceput cu urcarea pe tron
a lui Petru Rare§ (1527), continuare care nu s-a mai pAstrat
In original, ci numai In prelucrArile literare ale lui Macarie,
Eftimie §i Azarie.
A§adar, diversele variante interne (Let. de dud s-a inceput
Tara Moldovei, Let. Putna I, Il tli traducerea rom&-
neascl a acestuia, din sec.al XVIII-lea) §i externe (cronicile
moldo-germank moldo-rusA §.1 moldo-polonA), dovedind
continuitatea analisticii de curte, lnceputA lnainte de
tefan cel Mare, dezvoltatA la maximum In timpul
glorioasei lui domnii §i continuatA sub urma§ii sAi, ilus-
treaa o intensO activitate, care a atras atentia cArturarilor
din ROsAritul §i din Apusul Europei. DacA autorii acestor
anale au rAmas anonimi de§i li putem bAnui sub numele
logofetilor §i diecilor lui stefan cel Mare §.1 ai urma§ilor sai
sau al unor cArturari biserice§ti, apropiati domnului 1, In
schimb, cronicile domne§ti, compuse IncepInd cu deceniul
al treilea al sec. al XVI-lea, se datoresc unor autori ce §i-au
dezvAluit identitatea, Intruelt au vrut sA facA opera' ¡iterará,
care sA poarte pecetea personalitAtii lor.
Pentru ace§ti cronicari domneksti Macarie, egumen al
manAstirii Neamtu, unul din cele mai puternice focare de
culturA ale timpului, §i apoi episcop de Roman (care descrie
perioada 1504-1551), Eftimie, ucenicul sAu, egumen al 1116-
nAstirii CApriana (perioada 1541-1554), §i cAlugArul Azarie,
al doilea ucenic (perioada 1551-1574) modelul literar nu
mai este Povestirea pe scurt, ci Cronica InfloratA poetic a lui
Constantin Manasses. De fapt, prin spiritul lor de panegiric
domnesc cele trei cronici nu slat strOine nici de Viqile regilor
strbi §i de panegiricele bizantine, care au fost copiate In Mol-
dova.
Ioan Bogdan a arAtat, cu o mare bogAtie de date, influenta
stilistia §i lexicalA a lui Manasses In traducerea mediobul-
gag asupra lui Macarie 2, scriind cel mai complet studiu
pinA acum asupra limbii §i stilului acestui cronicar, care a
preluat o serie de pasaje ce i se pAreau cA se potrivesc cu eve-
nimentele §i personajele despre care seria, In special cu Petru
1 Cf. 5. Cioculescu, op. cit., P. 177.
2 V echile cronice..., p. 69-89; Letopiseful lui Azarie, P. 20-28 (Scrieri
alese p. 320-335, 431-448).

153

www.dacoromanica.ro
Rare§, patronul" &Au. A§a, de exemplu, spune Bogdan 1,
la descrierea fugii lui Petru Rare§ prin muni, Macarie com-
pileaza douà pasaje din Manasses, unul privind pornirea la
illa a lui Marcian §i Insotitorilor sAi, altul asupra pozitiilor
ocupate de Iustinian lInga Constantinopol, In lupta cu Philippic
rivalul
Manasses Macarie
nporomi DO HAIM% 111- H nporom no KAiTip Novo-
KpOKOANIIIHK11 [...] H CKOSt porn- sirkpih KfrkAIRtillYHAI, H
ANAOAN'ilRt KitICOKklitt Krkr011111 CKKOSt K6ICKILIRt gptrOK61 4.
(Cod. Sin., f. 93 a) 2. (Aici se observä o necon-
gpAwm SAO- cordantd gramaticalà Intre
nporoAllidliArk H sktpitt KpnAinBt- KATENK, 10C.7 i KIMAIRtIPTHM,
ipThArk H CKOSt Rt,A,OAT4 HpOTH- dat., provenite din construc-
WAIVE H TflOyARtliN C. tii diferite).
(Ibid., f. 76b)3.
Evident, retorismul §i Imprumuturile de caracterizäri din
Manasses, care Milt interesante ca procedeu literar, scad din
valoarea istorica a cronicii. Fiind Insä un cronicar oficial,
Macarie este bine informat §i dacd läsam la o parte alu-
viunile retorice cronica sa reprezintä o scriere original'ä §i
un izvor de o realä Insemnätate istorica, In tot cazul mai mare
decit era Inclinat sa aprecieze I. Bogdan 5. Iatd, de pildä, un
exemplu de relatare independentä de modelul säu, Insä la fel
de Infloratä, din care se poate vedea §i caracterul de panegiric
al lui Petru Rare§:
TOPONSAE AtTt1 H ArkeRtio, no WTKIrkKENTIO KOMTIO, HSK(LIN
CILICT KOEIKOACTKt BETA 100ANktill H U,dpCTKLI Kit Kornt H
orKpewen, 0 !NAME CAOKO MAAOM nirkmapn. H CIA MID& WT
nixATH npncnonamiternaro GTIIISANd, CILKpl&KEN mom wkrm Cilt-
THANHK11 fl04 cnmAom, HSU N NA nptcTont 144pCTK4 tro ostpnYm
ciatTom Ao[cTo]irknwk H fAEOM gildrOMTH npoorkwenk
pAK0.11 HIKE H CACHO 10140AA nrkArkcnorirkum.
Vechile cronice..., p. 79-80 (Scrieri alese, p. 328).
2 Cronica lui Constantin Manasses, ed. Bogdan, p. 143.
3 Ibidem, p. 106.
4 Cronicile..., p.85 (f. 261v, mss. de la Leningrad).
5 Cf. P. P. Panaitescu, In Cronicile..., p. 76.

154

www.dacoromanica.ro
 In acelafi an f i lunci [1527, ianuarie], dupd indemnul
lui Dumnezeu, a fost ales in domnie §i impodobit totodatd cu
cununa domneascd, Petru cel Minunat, despre care am spus
citeva cuyinte mai sus. 5'i acesta era una din odraslele in veci
pomenitului ¡Stefan, ascuns ca odinioard lumina sub obroc,
si a fost indltat Cu cinste in scaunul domniei, dupd sfatul
obstesc, si sfintit cu untdelemnul binecuvhitdrii de mina celui
despre care am pomenit mai inainte [mitropolitul Theoctist]
cd a uns si pe nepotul sdu [so. stefan cel Tinär] 1.
Pentru Eftimie, insä (care scrie din porunca lui Alexandru
Ldpusneanu), modelul literar nu este atit, Manasses, pe
care-1 cunostea totusi si din care foloseste unele cuvinte, cit
dascdlul säu Macarie 2. De aceea, cronica sa este scrisd Intr-o
limbd mai simpld, mai accesibild, desi tendinta spre retorism
e evidentd. Datele cuprinse in cronicd dacd Wain la o parte
simpatiile si antipatiile cronicarului stilt adevdrate, dato-
rindu-se unui contemporan si constituind un izvor pretios,
pe alocuri chiar unic, dupd cum au ardtat I. Bogdan si, acum
In urmd, P. P. Panaitescu.
Iatd un pasaj, din care putem desprinde atit detaliile
cunoscute de autor contemporan cu faptele , cit si
nota de panegiric si influenIa literard a dascdlului sdu 3 :
TOrONSAE AtTd H Toroacm Ante/A U,d, HO OTICIMBEFITIO SOHCTIO H3Sp4H k
ICKICTla H 110ABH)1C1H6 lid rOCEIOACTKO AORAECTis5146IH H nptmx-
AfitdH MOM& H 41041161H il4e4HAIl1s1 ... FeCTI1 RO H CIL 1,diliWk OT
Ch1140111t ninicnonoininumiaro BOrAdIld BOEKOAH, H ClOglhillila CILICTIt
MOMS Htrm CIATHAHHKIa WAIL CHAA0Mh Hal !MOM AEHHHU,d
nom SIMAIA, H k-keire IMO catTosinme satsm OT-Is. Ctliffid,
H Kl% 10rOlr illiCTFITIAlli oveTrkim CRi 10HOWICK1s1 Klk, 01"106CTEOr CH
lid WhCflpTATTE 144PCTIC4 ES% IMMAOHAIIXTH [...] SionAancTTH ;ICE
itiidCTEAE H MHTME, MO OVCAlgUldMf ClaTtKddp% CA It% HEMOir H
ClItTilt flag4HAP4 IK'kCflpYliAldpIG H nonnantrx Cia Emoy; 0111& ME
CIATAILIAid MAU H nptnpacingAnt AHREAlk HA filaCtiClt aCtlilOCTHt H
MHAOCInAHt IrkSfitgli.

1 Cronicile..., p.81; Lit. rom. veche, I, p. 176-177.

2 Vezi I. Bogdan, V echile cronice..., p. 90-103 (Serien i alese, p. 335
346).
3 Formulkile asemlnkoare le subliniem aici, ca 0 In citatul precedent
din Macarie.

155

www.dacoromanica.ro
 In acelafi an fi hind, dupd indemnullui Dumnezeu, a fost
ales r}i ridicat gn domnie viteazul i prealnteleptul otean,
minunatul Alexandru (...). Cdci este fi acesta unul din fui
in veci pomenitului Bogdan voievod f i a fost ascuns ca odi-
nioara lumina sub obroc ori ca luceafarul sub pamint. 5i a
stralucit ca o stea luminoasa de la miazdnoapte i, In drum
catre miazazi, s-a Indreptat barbateste spre patria sa pentru
a lua domnia In Moldovlahia (...). Boierii moldoveni i locui-
torii, cum au auzit, au alergat spre Alexandru i Lau primit
cu bucurie §i i s-au inchinat. lar el a privit &Are toti cu ochii
senini i preafrumoasa fata, cu mila i Induio§are . `1
In fine, Azarie s-a inspirat atit din cronica dascalului
Macarie, cit si direct din Manasses, din care a preluat pasaje
Intregi 2 Acest fapt, precum i spiritul partinitor (Petru
patronul sail, e ridicat In slAvi, in timp ce Despot
voda i viteazul domn Ion Vodd, luptator pentru independenta
Moldovei, stilt prezentati In culori negre) scad din valoarea
istorica a cronicii, nu lipsita, de altfel, de o serie de informalii
reale si chiar unice.
El este preocupat nu numai de relatarea faptelor, ci
de exprimarea lor intr-un stil ales de panegiric, cu impletiri
ritoricesti, deprinse la scoala lui I4anasses, a biografilor sirbi,
a caror opera o transcrisese §i, evident, a lui Macarie, al carui
ucenic direct se declara:
AO SAi 110CTIOKI ClOMETEIITA pkrrOpcma WTI44 filetcapir a. Hail-
IitM OVCO U Mill, 0,4601 TOPO OlpilliHKIL 661EMIH, fisapTe.
Pina aici au ajuns impletirile ritoricesti ale parintelui
Macarie. SA Incepem dar §i noi, care am fost smeritul lui
ucenic, Azarie3.`
Admiratia fata de dascalul sAu si al altora, creator de
§coala literara i istoriografica In Moldova, Ii gaseste expre-
sie si In portretul moral §i intelectual pe care i-1 face in cu-
vinte proprii, In stilul panegiricelor bizantino-slave:
AtTO oast rill. 71; riptiisirdpkni RK AIOCOMAAnger ahlW1-
041H1OH 111HCK011% illadpirf, WT1146 HAW II OrINTEAk MOAAMCKkIH,

Cronicile..., p. 114; Lit. rom. veche, I, p. 198 199.

3 Vezi I. Bogdan, Letopiseful lui Azarie, p. 28 42 (Scrieri alese,
p. 433 437) .
a Cronicik , p. 129; Lit. rom. veche, I, p. 206.

156

www.dacoromanica.ro
notnoAosnie H Korooyromt KOH1U,k HCHTT/0 nfaietTli ... 01(Klu
T04HKA4 AfflorocrkTnee Ammo same .. el& ors° 644,KfliCTECO
11,111110K41111k1H WT1U,k, 1411 II% WITH Clilli, AMNIA no Bost
TfAr-
Aontosirk ClikkA0134 HCEINBAIHY4, ilA06111rk 110 XplICTil HAMA p1K-
110CT, Ink 144K434HT1 AMICTliKEH, Ink CAOILICIK rk1TWIL H snaro-
MCKOVCIHk H StA0 KilAOK 41111 KTO HHk, MONO VkIlOC40lfWICTROy1Tk
0 HMI 1161W111HCANHOI WT Hero AtT011HC4HY4 cero H HH4 AWONC4H1114,
/W1fC1 flptA4TH Hk1H111111114101r 11HC4NTIO liPAAVKATH CA C4014 HI IC01111/11.

In anul 7066 (1558), ianuarie 1, alesul lntre Intelepti,

mai sus numitul episcop Macarie, pdrintele nostru 0 dascd-
lul Moldovei, vi-a dat sfir§itul preacuvioasei §i lui Dumnezeu
placutei sale vieti... Vai, ce stralucitor luceafdr a apus 1...
Acest pdrinte, care a fost numit « cel fericit » Inca pe chid
era In viat5., multe isprdvi Intru Dumnnezeu cu hdrnicie a
fäcut, cdci era un om cu rivna lui Hristos, destoinic in Invä-
tAturd, meter §i iscusit In cuvinte §i foarte §tiutor ca nimeni
altul, precum mArturise§te §i letopisetul mai sus scris de &in-
stil, O. alte multe, pe care nu le cuprindem in aceastd scriere,
cdci nu voim sa lungim povestirea ".1
Cu acest cronicar se sfIr§e§te epoca istoriografiei In limba
slavond din Moldova, dupd care urmeazd in secolul urmdtor
Letopisetul Tdrii Moldovei al lui Grigore Ureche (n. cca
1590-1595 m. 1647), primul cronicar original care serie
in limba romând, folosind Ina Intreaga serie precedentd a
letopisetelor moldovene§ti 2.
Dar cu peste 20 de ani lnainte 3, alugdrul oltean Mihail
Moxa a serie primal cronograf In limba rorrand (1620)4,
rezumInd §i prelucrind Cronica lui Manasses In traducere
1 Cronicile..., p. 130-131; Lit. rom. veche, I, p. 208.
2 Vezi, acum in uring, capitolul Grigcrre Ureche,In Istoria literaturii,
romane, I, Bucuresti, 1964, p. 379-392, scris de I.C. Chitimia (ed. a II-a
1970, p. 353-364). si acelasi, Probleme de baza..., p. 197-271.
3 Se presupune cl Ureche si-a scris cronica, ramas5, neterminatl, spre
sfirsitul vietii, In perioada cInd a fost mare vomic al Psii de Jos (1642
1647). Cf. P. P. Panaitescu, Introducere la : Grigore Ureche, Letopisetul
Tdrii Moldovei, ed. a II-a, Bucuresti, 1958, p. 11.
4 Vezi acum In urn:15. Istoria literaturii romane, vol. I, p. 355-357,
359 (ed. a II-a, p. 332-336). Manuscrisului de la Moscova li lipseste fila
de la Inceput, deci nu stim care era titlul cronografului. De altfel, acesta
nu este terminat, neavind o Incheiere propriu-zia, in afarl de cea cu care
se terminä prima si cea mai mare parte.

157

www.dacoromanica.ro
mediobulgarà, o Povestire pe scurt pInä la 1425 (adica
la data la care merge intr-o serie de texte ce premerg analele
sirbegti), unul din letopisetele slrbe§ti (1355-1490). §i cronica
bulgara (1296-1431), descoperità de Ioan Bogdan.
Dupä studiile lui V. Grigorovici i B.P. Hasdeu, I. Bog-
dan a arätat In Ein Beitrag... §i intr-o lucrare neterminatä,
ramasá in manuscris, Manase ca izvor a[1] lui Moxa1, modul
In care, traducind, cdlugärul oltean a prelucrat §i a selec-
tat datele din originale. Mai mult, In acelat,3i volum ma-
nuscris al sä'u, cele trei texte publicate In Ein Beitrag...
sint insotite de pasaj ele care coincid din Moxa, dupá editia
lui Hasdeu, completatä cu dou6 pasaje omise de Tocilescu
la copiere (Bogdan 1§i colationase tot textul la Moscova,
constatind o serie de inexactitäti, cf. mss. rom. nr. 5248) 2. FA-
rä' sä cunoascá aceste cercetäri, Margareta tefänescu a re-
luat aceastä problemä' Intr-o comunicare prezentatä In 1927 3,
In care a adus o serie de exemple edificatoare.
Acest cronograf cunoscut astäzi i din douà copii in-
complete pästrate la Biblioteca regionalä* din Craiova 4
§i la Biblioteca centralà universitarà din Ia§i 5 - este valoros
In primul rind prin faptul c6 face trecerea de la istorio-
grafia In limba slavonä la cea In limba romand, dind
unele §tiri din istoria patriei, fie preluate din cronicile
slavone, fie introduse de autorul säu. Spre exemplificare,
vom cita mai Intli un scurt pasaj din cronica bulgarcl para-
lel cu textul din Moxa, pentru a observa corespondentele
§i gradul de prelucrare :
Cronica. bulgard Moxa
fi Ho no ituos(t)p Aktiqk De-acii se rä'dicä' Baia-
DAM Amoro zit cu turcii spre rumäni,
B.A.R., mss. rom. nr. 5214, f. 1-8 0 150, reprodusl In Scrieri alese,
p. 627-633.
2 Detalii, In studiul nostru introductiv la Scrierile alese ale lui loan
Bogdan, p. 78-79.
3 Cronica lui Manasses literatura rornáno-slavel Fi ronaind veche,
Arhiva, XXXIV, 1927, nr. 3-4 (extras). Vezi, de asemenea, studiul intro-
ductiv al lui N. Simache 0 Tr. Cristescu la : Cronograful lui Mihail Moza,
transcris i adnotat..., BuzAu, 1942.
4 Vezi C. Nicolaescu-Plop§or, Hronograful lui Moxa, In Oltenia, IV,
1943, p.128; Istoria literaturii rotn4ne, I, ed.2, Bucure0i, 1970, p.332-335.
5 Vezi nota 3 de la p. 122.

158

www.dacoromanica.ro
.41H0NWTH0 TypKTA, !WHAM.% HA deci se lovira cu Mircea voe-
HA4Kk UpU 114uptit Rom°At vod. *i fu ràzboi mare [la
VhpANNUJA EON MUM, MKONCE (TKO Bovine, 1394], Mu se intu-
TNpK0MI1 MHOStMk NSCpAHHWAik neca de nu se vedea vdzdu-
HUTH CA OTk CNAHKIKk H OTk hul de multimea sggetélor,
rPNCTTAHCTTNXIt rOCHOAArk, Irk §i mai pierdu Baiazit oastea
FINICh EtWE KOHCTAHTTHk lui cu totul, iarcl pafii fi
AP4[rA]NINN4k H 1114pK0 Kp4AE- voevozii perira toti 2. Atunce
111111k, H TOANKO Cli40MAIHO CkICTk peri Constantin Dragovici §i
KOnTH SECHNCA-kHNO MHONICTHO, Marco Cralevici. A§a de se
Hgo 111.3A8r8 IN MOWN sptTu CA vArsa singe mult, cit era väile
OTk iNH0NCCT134 cTptnk, ptu,t crunte, deci se spgre Baiazit
NU TON Kp%BAIA HOTOINI OTk §i fugi de trecu Dunä'rea".3
MHO:NCTHA TptUNIA 4A01tHhCKhIrk,
H CAMOMS 1644311T0%* 8-
iatcomi
CTN1111HTH CA 11 nostlini; OWN
NtKowo OTk liAtICTEAk HOCT4IN1
R44MT11 BMMN1, Illuptit NU NO-
Kt rim HA KArinicKAA CTpANAl.

1 Ein Beitrag..., p. 530.

Aceste cuvinte sint aclAugate de Moxa (cf. Isl. lit. rom., I, ed. 2,
p. 334).
3 Cronograful, f. 146r v (cit5.m dupl editia ce o pregAtim, pe baza
manuscrisului de la Moscova). Acest pasaj 11 gAsim transpus, cum se stie,
magistral in Scrisoarea III a lui Eminescu :
abia plea bltrinul... Ce mai freamb.t, ce mai zbucium
Codrul clocoti de zgomot si de arme si de bucium,
Iar la poala lui cea verde mii de capete pletoase,
Mii de coifuri lucitoare ies din umbra-ntunecoasa ;
al5retii implu cimpul i roiesc dup5, un semn
5i in caii lor Albatici bat cu sarile de lemn,
Pe copite iau in fug& fata negrului p5.mint,
Unci scinteie lungi in soare, arcuri se intind in Ant,
5i ca nouri de ararmä i ca ropotul de grindeni,
Orizonu-ntunecindu-1, vin sageti de pretutindeni
Vijiind ca vijelia i ca plesnetul de ploaie...
Ur1ä cimpul si de tropot si de strig5.t de 135.taie.
in zadar striga-mpAratul ca i leul in turbare,
Umbra mortii se intinde tot mai mare i mai mare.
Acea grindin-otelia in spre Dunare o mina,
lar in urma lor se-ntinde falnic armia rom5.0..
Vezi E. Turdeanu, La littérature bulgare du XlVe siècle et sa diffusion
dans les Pays Roumains, Paris, 1947, p.32, 162-163. Asupra altor surse

159

www.dacoromanica.ro
 Ultima fraza din Cronica Migará' e suprimata de Moxa
In acest pasaj ; In schimb, la descrierea luptei de la Nicopole
(1396), el adauga, pe baza traditiei interne, ca a participat
§i. Mircea voieyod cu rumttnii", ceea ce nu apare In textul
slavon 1.
Dar iata, de altfel, toate pasajele din acest cronograf
referitoare la romilni, In afara de cele citeya comparatii cu
situatia din tara noastra presarate In text 2:
Moxa I zvoarele slavoane
Pre acea yréme ucise 1) libillMitHill u,Aph gickrp-
§i 1.upnan, domnul §cheilor, CK6lOYCHTli PU HOMAN , speT e
pre Dan voevod, domnul ro- 11,1Hpark goegoAt, rk n*To
mAnesc" (f. 145y-146r)3. .xsu,a. [6902, resp. 1393],
AiiiiCRill,4 CH1TEAMPLI .fei;.
(Data e gre§ita, trebuie
1386, Cron. bulg., In Ein Bei-
trag...; p. 530, nota: e o glosa).
Pasajul citat mai sus
despre lupta de la Royine
(f. 146 r-v).
6905 [1397]. Jicmon, 3B) HILSAIIHNCI CA HAFPlall,K61
craiul unguresc, aduna tuata KPAA6 21{HNHOHTIL VIL ATO .xSii,I
tariia despre apus : domnii, yo- [6905=1397], mapa% [gk]ca,
evozii, (...), Mircea voevod Cu CHAA HAHAAHARt, puma, rAtirOAAt
rumetnii" (prop. subl. adau- KHANtSai NO H aiLICTIAI(...) ( ibi-
gata de Moxa; f. 146v). dem). .
Pre acéia yréme se 4) Textul romanesc com-
radica Musia [1411-1413] bina mai multe §tiri din le-
cu rumfinii O cu §chéii §i topisetele sirbe§ti, modificInd
istorice ale lui Eminescu In aceasta. Scrisoare, vezi comentariul lui Per-
pessicius la Opere, II, Bucuresti, 1943, p. 290, si Opere alese, I, Bucuresti,
1964, p. 348-349.
1 Ist. lit. rom.. I. ed. a II-a, p. 335.
1 Observam les& ca, la Traian, calugarul nu stie nimic de ocuparea
Daciei de catre romani s'i deci nu introduce nimic de la sine. Ba, mai mult
In timp ce Manasses scrie : Galo [Tpassi] mema& cmilpH HenpliKnolemba IlhliA
Acesta [Traian] umilin einduplecatele grumazuri ale gefilor" (ed. Bogdan,
p. 87; cf. Margareta. 5tefanescu, op. cit., p. 13). Moxa confunda pe «resma
cu arentrcabba (sau manuscrisul slavon pe care 1-a folosit avea cuvintel
deformat) s'i traduce : Acesta pleca cerbicea eghipténilor" (f. 44r).
3 Acea.stä stire apare In Let. cantacuzinesc, ed. cit., p.3 (cu data schim-
bata. In 6854, resp. 1356).

160

www.dacoromanica.ro
 Stefan dispot cu slrbii, de pe alocuri datele (Stojan.
se duserg la Tarigrad sà se 223). Adaosul despre romani
lovasca cu Talapie sh' dobin- apartine lui Moxa.
deascä Tarigradul. Si Weil
räzboiu mare den afarä de
cetate, la Cosmida, §i fu bi-
ruit Talapie, §i multi turci
perirä cu dinsul". (f. 151r-v).
Ani 6926 [1418, data TOCAI AtTO [.x.S1.17KS]
e exactál, muri Mircea voe- flPtCTACH Cii% SEAM/ KOEBOAd
vod, domnul rumanesc" 0yrpOIKA4KTHC/C61 IO4HHK &km,
(f. 151v). ritorafira
(Ein Beitrag, p. 521; Sto-
janovié, p. 224).
Ani 6950 [1442], uci- 6'6 At TO oymi
se Iancul voevod pre Mezit- II1HKornk (KOmom) 11/11SHTk-BEr4
beg In Tara Rumaneasca. HAgAliCtp (HA RA4WKOH 3EAIAH).
Si iard, al doile an, s-au lo- (Ein Beitrag, p. 522; Sto-
vit Iancul voevod cu turcii janovie, p. 232).
In Tara Rum&fleas* la Ia- Kt AtTO x131NA [ ipassii
lovnità, vi-i birui ; §i perird IIIHK8nk EawS HA BA.7111KOH 3EMAH,
atunce turci multi, Mil nu- HA 1111A0/111H4t.
mar" (f. 152r.)
(Ibid.; ibid.).
Si la anul In E AtTO xSUMS. PdSgH
1449] se lovi Murat cu Ian- 4118PATik 11,4136 111411K544 HA foco-
cul voevod la Cosova, §i pieri g5 orromaga .if.
Iancull ; deci dobIndir5. turcii (Ibid., p. 523; ibid., p.236).
Cosovul" (f. 152v-153r).
Jail chid venira In- WT TOAt npoHnonedim
tliu la Calipoli [turcii], ei au 601KTEAik CA't IMOA44RCK44
fost ani 6867 [1359]. Atunce 3E4iAH [.. ] Rix TOMAE AtTO
s-au inceput a se descàleca [.)<SWS.1 TOVP1411 riptHAotim
Tara Moldovei"2 (f. 154r). 1{44H1104FE [ ]

Iancu n-a murit atunci, ci in 1456. Moxa Insusi revine mai jos
asupra lui.
2 De fapt, 1352. AceastA stire apare si in unele ceopii ale Let. cant.
(ed. cit., p.3, note).

11 Contributhi /a istoria culturii i literaturii romine vechi C. 129 161

www.dacoromanica.ro
 (Cronica slrbo-mold., in
Cronicile..., p. 189; Cf. Ein
Beitrag, 520; Stojanovié,
206-207).
Si de-acii purcése Ma- EL AtTo [...] 11111-
hamet la Belgrad [1455], ca K8Ak P43611 uma
MEKMEAh
sa-1 dobindeasca, se lovi
§.1 110Ak lifArPAAOMK c Hp'kerSum.
eu Iancul, i birui Iancul pre (Ein Beitrag, 523; Sto-
Mahamet cu cristo§ii [slavon. janovie, p. 230).
Kph CT8 WH, magh. keresztes
cruciat"], deci se turnd Ma-
hamet ruOnat" (f. 354v).
Ani 6983 [1475], tre- FfketkTO .xS11,firl.[ . PV6H
mése Mahamet o§ti mari spre PA [fi AM] GTi2PHIa HOEHOAA 410 A-
Stefan voevod, la Tara Mol- AAHCKT HA CK010 al/RMO.
dovei, §i perira atunce turci (Ein Beitrag, 524; Stoja-
multi, färd numar. i jara, novié, 249).
ani 6984 [1476], se sculd in- E.1% ATO .xSUJIA. KoAT gdpk
su§i Mahamet cu o§ti mari allIpHEAk Ud GTI*4114 1101110,48
spre Moldova, qi se lovircl de tHOWESCKAPO H pe126 H rd
fatei la Valea Albd, qi birui-
rd atunce turcii, deci fécerd (Ein Beitrag, 524; Stoja-
reiu mare moldovenilor." novid, 250-251. Indicarea
(f. 155v-156r). exacta a locului §i ultima
propozitie sint adaugate de
Moxa).
Deci se scula Baia- E.-k ATO .xSU,Cd KOAH 1.1,41k
zit intliu [urcase pe tron in Edta3HTk HA rp44OKH OTEZISAHA
1481] la Chiliia i la Cetatea I/LOAN A1GAA4KCIC4F02 HA REATO
Alba, de le luo de la Stefan REArpdAk H ripThitud
voievod" (f. 156r). (Ein Beitrag, 525; Stoja-
novie, 254).
A§adar, cu citeva mici modificari i adaosuri, toate aceste
pasaje se dovedesc a fi luate din cronica bulgara i letopise-
tele sirbe§ti. Am vazut cà unele dintre ele apar §i in Let.
Cantacuzinesc, ceca ce confirma inca o data utilizarea mai
larga in Tara Romaneasca a istoriografiei sud-slave.
162

www.dacoromanica.ro
 Dupä Moxa, intrAm intr-o nouä epoca a istoriografiei ro-
mane§ti.
Pe de o parte, se traduc In romane§te cronografe direct
din greaca (cel al lui Dorothei al Monembaziei 1, copiat In
Moldova la 1588, tradus mai tirziu In romana; cel al lui
Cigala, aparut In 1637, tradus pe la mijlocul sec. al XVII-lea
de Fargo() Danovici 2 §i a doua oarä de mitropolitul Do-
softei 3, precum §i varianta combinatä din acestea douä) §i
din rusa 4, pentru a satisface cerint,ele de informare In domeniul
istoriei universale, iar pe de alta parte, o data cu Ureche,
Incepe istoriografia romaneasa in limba na-Vonala, istorio-
grafie de orientare umanistä.
In sec. al XVII-lea dezvoltarea acestei istoriografii se
face sub semnul unei ample reinnoiri a orizonturilor rfi a posi-
bilitatilor de informare: descoperirea §i larga utilizare a
istoriografiei umaniste europene, In special polone, de cätre
cronicarii moldoveni Grigore Ureche §i Miron Costin, a celei
clasice latine §i grece§ti §i a celei vest-europene de catre
stolnicul Constantin Cantacuzino determina un mare salt
In acest domeniu atIt de important al culturii noastre
vechi. Temelia acestei istoriografii, izvoarele interne ramln
Irma vechile cronici In limba slavona, care constituie una din
cele mai de seamä realizar originale ale carturarilor rometni
din sec. al XV-lea §i al XVI-lea §i care prin §tirile oferite au
intrat In esatura noilor scrieri istorice In limba romänä din
sec. al XVII-lea. Apärute In cadrul ariei de culturä sud-est
europeana, vechile letopisete romane§ti s-au dezvoltat, dupa
cum am vazut, ca lucrdri originale, care nu Milt mai prejos
decit modelele lor bizantine §i slave.

Cf. Demostene Russo, Studii istorice greco-romdne, t.I, p.51-100 ;

N. Cartojan, Ist, lit. rom. vechi, II, p. 136-138; 1st, lit. rom., I, p. 503-511
(ed. a II-a, p. 463-469).
2 Cf. Iulian Steanescu, Cronografele romc2ne,sti : tipul Danovici, In
volumul Opere istorice, Bucuresti, 1942.
3 Cf. Al. Elian, Dosoftei, poet laic, In Contemporanul )), 1967, nr.21.
4 Cf. D. Strungaru, Gel mai vechi cronograf romdnesc de provenientd
rusd, In Rsl, X, 1964, P. 89-99 ; Idem, Cronografeleromdtte,sti de provenientd
rusit, In Omagiu lui P. Constantinescu-Ieqi, Bucuresti, 1965, p. 363-368.

www.dacoromanica.ro
 IMPORTANTA POLITICA g LITERARA
A CORESPONDETEI LUI STEFAN CEL MARE CU VENETIA

Venetia, ca i alte orase italiene, printre care, In pri-

mul rind, Roma si Milano, au pAstrat pinä astäzi märturii
pretioase ale uneia din cele mai Insemnate epoci din istoria
Tärilor Române, marcatä de puternica personalitate a lui
tefan cel Mare (1457-1504), care a intretinut strinse relatii
politice cu Republica Venetiana.
Au trecut aproape o sutä de ani de °Ind cea mai mare
parte a acestor documente au fost descoperite (In 1873) de
cunoscutul naturalist, istoric si diplomat romän C. Esarcu,
unul din promotorii dezvoltärii relatiilor politice si culturale
romäno-italiene In a doua jumätate a secolului al XIX-lea 1

Vezi C. Esarcu, Documente istorice descoperite in arhivele

Conferint& public& tinut& in seara de 8 aprilie 1878 (Ateneul Roman),
Bucuresti, 1878 (extras din Globul, p. 7). Aceste documente au fost publicate
de el astfel : Stefan cel Mare. Documente inedite din arhivele Veneliei, In
Columna lui Traian, IV, 1873, nr.12, p.227-232, nr.13, p. 235-240,
nr. 14, p. 249-254, reproduse in brosura Stefan cel Mare. Documente des-
coperite in arhivele V enefiei, Bucuresti,1874, 104p.; 0 relafiune contimporand
medita despre Stefan cel Mare, 1476, din Biblioteca Marciana din Venefia,
In Columna lui Traian, VII, 1876, august, p. 376-380; Documente inedite
din Biblioteca Ambrosiand de la Milan, relative la victoria lui Stefan cel
Mare de la Racova, 1475, ibidem, VII, 1871, sept., p. 420-425; Scrisoarea
ineditd a ahului Persiei Uzun-Hasan catre Stefan cel Mare, ibidem, VII,
1871, oct., p. 464 466; Document din arhivele dei Frari din Venezia, in Arhiva,
Iasi, IV, 1893, nr. 3 si 4, p.203-204. (Vezi si A.D. Xenopol, Un nou document
venetian privitor la Stefan cel Mare, ibidem XVIII, 1907, nr. 7-8, p. 364).
In afar& de cunoscuta colectie maghiarl Monumenta Hungariae Historica,
sectia VI, fasc. II (Acta extera, vol. V), Budapesta, 1877, si fasc. IV (Acta

164

www.dacoromanica.ro
De atunci, ele au intrat in circuitul tiintific, permitind o mult
mai bogatä §i mai nuantatä reconstituire a frärnintatei, dar
plinei de glorie epoci a lui Stefan cel Mare, ln particular a
raporturilor pe care el le-a avut cu Papa §i cu Senatul vene-
tian. Primul care a folosit aceste documente a fost C. Esarcu

extera, vol. VII), Budapesta, 1878, care a publicat cam in acelasi timp o
parte din documentele ce ne intereseaza aici, precum si de editia Diarii di
Marin Sanudo, t. IVV, Venetia, 1880-1881, si de publicatii ale actelor
Vaticanului, utilizate apoi in colectia Hurmuzaki (vezi si : Virgilio Maxim,
I Romeni e la Santa Sede nel secolo XV, Vaticano, 1940, passim ; Adriana
Kiseleff, Comorile Vaticanului i istoria poporului roman, in Tribuna, serie
noua, anul XII, 1968, nr.21, p.8), dupa C. Esarcu an mai publicat docu-
mente referitoare la relatiile lui Stefan cel Mare cu Italia : I. Bianu, , tefan
cel Mare. Citeva documente din Arhivul de Stat de la Milan,in Columna lui
Traían noul serie, IV, 1883, nr. 1-2, p.30-47; E. de Hurmuzaki
colaboratorii acestei colectii), Documente priviloare la istoria Yon:at:270r,
vol. II, partea I, 145 1 1575, Bucuresti, 1891; vol. II, partea II, 1451
1510 (culese, adnota.te i publicate de Nic. Densusianu), Bucuresti, 1891;
vol. VIII, 1376-1650, Bucuresti, 1894; N. Iorga, Acte si fragmente cu
privire la istoria ronanilor, adunate din depozitele de manuscrise ale Apusului,
vol. III, Bucuresti, 1897; Idem, Studii istorice asupra Chiliei Albe,
Bucuresti, 1899; Idem, Studii si documente cu privire la istoria romdnilor,
vol. XVI, Bucuresti, 1909; Idem, Venetia ,si Marea Neagra. III. Originea
legaturilor cu $'1efan cel Mare si mediul politic al dezvoltilrii lor, extras din
A .A .R., Seria a II-a, t.XXXVII, 1914-1915, Mem. Sect. ist., p. 1-76;
Idem, Cinci conferinfe despre Venetia, Valenii de Munte, 1926, dintre care
trei au fost reproduse in Scrim: despre add, Bucuresti, 1968, p.295-343
(vezi, in special, In ce stcl frumuselea Venefiei, p. 295-319; vezi i volumul
marelui istoric ref eritor la o epoca ulterioara : Ospiti Romeni in Venezia.
1570-1610, Bucuresti, 1932) ; I. Bogdan, Documentele lui .Ftefan cel Mare,
vol. II, Bucuresti, 1913 (editie fundamentall) ; I. C. Filitti, Din arhivele
V aticanului. I. Documente privitoare la episcopatele catolice din Principate,
Bucuresti, 1913 (extras din Revista catolia, 1913 si 1914) ; P. P. Panaitescu,
57iri venefiene contemporane asupra briterliei de la Baia, in Revista istoricit,
VIII, 1922, nr. 1-3, p. 47-50, si altii. Vezi : 51efan cel Mare. 500 de ani
de la inscaunarea sa ca domn al Moldovei. Studiu de dr. Horia Bratu. Biolio-
grafia de Daniela Bratu, Bucuresti, 1957; S. Papacostea, Bibliografia istoria
a epocii lui . tefan cel Mare, in Cultura moldoveneascit in timpul lui .$tefan
cel Mare. Culegere de studii ingrijita de M. Berza, Bucuresti, Ed. Academiei,
1964, p. 641-675; Mircea Malita, Dialogul dintre Suceava Venetia in
timpul lui Wan cel Mare, in vol: Virgil Cindea, Dinu C. Giurescu, Mircea
Malita, Pagini din trecutul diplomatiei romilnesti, Bucuresti, 1966, p 88
99 ; Al. Balaci, Cinci secole de raporturi culturale in Studii
italiene, vol. IV, Bucuresti, 1968, p. 5-20; Mircea Malita, Diplomatia.
$coli i institutii, Bucuresti, 1970, p. 395-396.

165

www.dacoromanica.ro
 insusi 1, apoi B. P. Hasdeu 2, A. D. Xenopol 3, N. Iorga 4,
I. Bogdan 2, D. Onciul 6, P. Cancel 9, I. Ursu 2, P. P. Pana-
itescu 2, C. C. Giurescu 10, E. Turdeanu 11, B. T. Campina §i M.
Berza 12, E. Stänescu 13, Papacostea 14, Miron Constanti-
nescu, Constantin Daicoviciu, stefan Pascu §i colabora-
1 Vezi, In special, conferinta sa citatl In nota precedentl, Documente
istorice descoperite in arhivele Italiei (1878).
2 Stefan ce! Mare Fi Italia, In Columna lui Traian IV, 1873, nr. 12,
p. 225-227, reprodus In brosura lui C. Esarcu, . tefan cal Mare... (1874),
p. 5-15; despre relaliunea contimporand despre Stefan ce! Mare
descoperitO de C. Esarcu, In Columna lui Traian, VII, 1876, august, p. 381-382.
3 Istoria romanilor, vol. IV, ed. a III-a, Bucuresti, 1927, p. 11-133.
4 Istoria lui Stefan ce! Mare, Bucuresti, 1904 (doia tiraje, dintre care
unul de lux, adnotat), reeditaa recent, cu un Cuvint inainte de M. Berza
(Bucuresti, 1966); Istoria rometnilor, vol. IV, Bucuresti, 1937, cartea a II-a:
Stefan ce! Mare ca apOrdtor al ROsdritului cre,stin, p. 123-252, si alte
5 In afarl de editia de documente citat.l. : Luptele rotn4nilor cu turcii.
Cultura veche romand. Doti& conferinte..., Bucuresti, 1898; Discursul d-lui
I. Bogdan... pronuntat la serbarea din Bucuresti la 2 iulie 1904, In Acte
,si discursuri de la Serbarea pomenirii lui Stefan cal Mare (Ministerul Cultelor
siInstructiuniiPublice), Bucuresti, 1905, p. 31-41. (Acelasi text In: N. larga,
Pomenirea lui Stefan ce! Mare, Bucuresti, 1905, P. 31-41.)
5 Stefan cel Mare ,si Mihai Viteazul. Doll& cuvIntlri comemorative,
Bucuresti, 1904; Discursul domnului Dimitrie Onciul..., pronuntat la ser-
barea de la Putna, In 3 iulie 1904, In Acte Fi discursuri..., p. 77-103.
7 Data epistoliei lui Uzun-Hasan cdtre Stefan ce! Mare Fi misiunea lui
Isak-beg. Parte din Relaiiile lui Stefan ce! Mare cu Roma, Venefia Fi Genua",
Bucuresti, 1912.
5 Stefan cel Mare, domn al Moldovei de la 12 aprilie 1457 pincl la 2 iulie
1504, Bucuresti, 1925.
9 Contribuiii la istoria lui Stefan ce! Mare, Bucuresti, 1934 (extras din
A.A.R., Mem. Sect. ist., Seria a III-a, t. XIV) ; Les chroniques slaves de
Moldavie au XV siècle, In Romanoslavica, I, 1958, p. 146-168.
Istoria romlinilor, vol. II, partea I, ed. a IV-a, Bucuresti, 1943.
p. 52-116; Tirguri sau oraFe Fi cetdii moldovene, Bucuresti, 1967. Vezi
acum, In urna, C.C. Giurescu i Dinu C. Giurescu, Istoria románi-
lor, Bucuresti, Ed. Albatros, 1971, p. 311-314
11 Manuscrise slave din timpul lui Stefan ce! Mare, In Cercetdri literare,
V, 1943, p. 99-240 + XIII pl. ; Stefan ce! Mare, Paris, 1954; L'actiuité
littéraire en Moldavia a l'époque d'Étienne le Grand (1457-1504), extras
din Revue d'études roumaines, V, VI, 1960, p.21-66 -I- II pl.
12 B. T. CAmpina, Ideile calduzitoare ale politicii lui Stefan ce! Mare, In
Studii, X, 1957, nr 4, p.57-67; B. T. Campina si M. Berza, Lupta anti-
otomanli ,si pentru centralizarea statului in vremea lui Stefan cel Mare ( 1475 -
1504), In Istoria Romániei, vol.II, Bucuresti, Ed. Acad., 1962, p. 488-553.
13 Cultura scrisd moldoveneascd in vremea lui Stefan ce! Mare, in vol.
colectiv Cultura moldoveneascd..., citat mai sus, P. 9-45.
Venise et les Pays Roumains au Moyen-Age, comunicare prezentatl
la Congresul de la Venetia, 1-5 iunie 1968.

166

www.dacoromanica.ro
torii 1, A. Otetea Impreund cu colectivul sau 2 §ialtii, iar In
domeniul creatiei literare, Barbu Delavrancea, Mihail Sado-
veanu i acum, In urmd, Paul Anghel.
Faptele la care se referd aceste documente fie cd
emanate din cancelaria lui stefan ce! Mare, fie CA reprezintd
acte i scrisori ale Papei, ale Senatului 'venetian, ale secre-
tarilor §i ambasadorilor sài i alte altor oameni politici ita-
lieni sint astdzi, In genere, cunoscute, datoritd numeroa-
selor cercetdri, dintre care unele au fost mentionate, In no-
tele precedente. Dar, dacd istoricii au folosit documentele
respective lntr-o larga mdsurd pentru a reliefa figura lui
tefan ce! Mare, rolul jucat de el In coalitia antiotomand, In
schimb, istoricii gIndirii politice romäne§ti i istorici literari
au acordat mai putind atentie celor trei documente emanate
din cancelaria lui stefan cel Mare, de o Insemnätate capitald
pentru definirea ideologiei romane§ti din a doua jumdtate
a secolului al XV-lea: scrisoarea lui stefan cel Mare catre
Papa Sixt IV, trimisd din tabdra de la Vaslui, la 25 noiembrie
1474 3 scrisoarea circularä a marelui domn, adresatd prin-
cipilor cre§tini printre care §i dogelui Venetiei, din Suceava,
la 25 ianuarie 1475 4i, In sfIr§it, solia sa catre dogele Venetiei
1 Istoria RomIlniei. Compendiu, Bucureqti, EDP, 1969, p. 167.
2 Istoria poporului romdn, Bucure§ti, Ed. St., 1970, p. 146.
3 Data la iveala. de C. Esarcu, In . tefan cel Mare, p. 23-24 (initial
In Columna lui Traian, IV, 1873), dupa o copie apartinind Bibliotecii
Marciane din Venetia (Epistolae variorum ad Sixtum IV, Innocentium VIII
et Alexandrum VI, Vol. I, Lat. cl. X. Cod. no. CLXXV, f.70), i reprodusa
In Hurmuzaki, Documente..., II, 2, p. 224-225, iar apoi de I. Bogdan,
Documentele lui Stefan cel Mare, II, p. 318-319.
4 Pastrata In trei ctopii diferite dupa o traducere mai veche italiana:
dou5. aflate In Biblioteca Ambrosiana. din Milano (In cutia Sezione
militare guerre Turchia), publicate pe doua coloane de C. Esarcu,
In Documente inedite din Biblioteca Ambrosiand de la Milan... (Columna
lui Traian", VII, 1876, sept., p. 420-422), a doua fiind mai completa
(I. Bianu afirma., In Stefan cel Mare..., Columna lui Traian, non& serie, IV,
1883, nr. 1-2, p.31, ca. o astfel de cutie nu se ail& la Biblioteca Ambrosiana,
ci la Arhiva de Stat din Milano ; se pare Ins& ca el n-a vazut cele dou5.
còpii) ; o a treia copie, pa.strata in Biblioteca Marciana. din Venetia, a fost
publicata In Monumenta Hungariaz Historica, sectia VI, fasc. II (A cta
Extera, vol. V). Budapesta., 1877, p. 301-302. in sfir§it, aceea§i scrisoare
s-a pastrat Intr-o traducere germana incompleta din sec. al XV-lea, aflata
intr-un manuscris al Bibliotecii de Stat din Viena, §.1 a fost publicata. de
N. Iorga, In Ade fi fragmente. III, p. 91-92. Din aceasta. traducere Iacob
Unrest a Imprumutat, poate dupa un intermediar, numele pa4ilor turci care

167

www.dacoromanica.ro
 Andrea Vendramin §i Senatul venelian, expusa la 8 mai 1477
de unchiul doamnei Maria din Mangop, Ioan Tamblac Paleo-
logul
Daca prima dintre acestea, scrisa In limba latinä, repre-
zinta un important document diplomatic, trimis Papei prin
solul venetian Paolo Ogniben, document In care Stefan solicita
ajutorul celui care era considerat capetenia lumii cre§tine In
lupta lmpotriva feudalismului cotropitor otoman §i subliniaza,
In acelasi timp, rolul pe care Stefan §i-1 asuma nu numai
pentru apararea patriei sale, ci §i a Intregii cre§tinätaIi",
In schimb, celelalte doud, pastrate in traducere italiang
(prima, §i intr-o traducere partiala germanA), stilt nu numai
simple documente diplomatice, ci in acela§i timp texte de
o insemnätate literara deosebitd, apartinind publicisticii"
§i oratoriei romane§ti vechi. Ele sint impreund cu o scri-
soare similara, in limba latina, adresata de Vlad Tepe § lui
Matei Corvin, la 11. februarie 1462 2 - primele texte de acest

au luat parte la lupta de la Vaslui, in Chronicon Austriacum, editat la Braun-

schweig, 1724, p. 527 i urm. ; pasajul e reprodus de Iorga, op. cit., p. 96 si
urm. Despre aceastá scrisoare circulará, Iacob Bonarelli scria din Cremona,
la 14 aprilie 1475 (deci la mai putin de trei luni de la emitere), ducelui de
Milan, Galeazzo-Maria Sforza : Novamente, d'Ancona lab ricevuto littere
et in quelle incluxa una copia d'una lettera del capitaneo generale... chia-
mato Stefano Voyvoda, directiva a tutti le principi christiani (subl.n.), pur
la rotta del Turcho. La quale copia mando qua incluxaa la Vostra Excellen-
tissima Signoria..." (Ibidem, p. 54-55).
1 Textul soliei s-a p5strat In traducere Haitian& In Arhivele de Stat din
Venetia (in cadrul Deliberazioni secrete del Senato, Reg. 28, c.13), cu indicatia
cá s-a tradus de greco". A fost publicat, Impreuná cu rAspunsul Senatului,
de C. Esarcu, in brosura Stefan cel Mare, p. 12-68 (initial, In Columna...,
IV, 1873), lar apoi In Hurmuzaki, Documente..., VIII,p. 23-25, si de
I. Bogdan, Documentele lui Stefan cel Mare, II, p. 342-351. Asupra solului
vezi N. Iorga, Unchiul lui Stefan cel Mare, in Revista istorica, V, 1919,
11-12, p. 367-370; Idem, Istoria romknilor, IV, p. 190-191.
2 Copia acestei scrisori a fost descoperit5. de N. Iorga intre
medicului, istoricului i geografului german Hartmann Schedel, pAstrate
In Biblioteca de Stat din Mlinchen (nr. 19-648, f.69v i urm.) si a fost
publicati, cu un comentariu si note, de I. Bogdan, In cartea sa Vlad Tepes
si naraliunile germane si ruse,sti asupra lui. Studiu critic., Bucuresti, 1896,
p. 76-82; traducerea romineascá a fost dat5. de N. Iorga, in Scrisori de
boieri, scrisori de domni, ed. a III-a, Válenii-de-Munte, 1932, p. 163-167,
de unde e reprodusl, cu unele corecari In Literatura romând veche (1402
1647). Introducere, editie ingrijitá si note de G. MihAila i Dan Zamfirescu,
vol. I, Bucuresti, Ed. Tineretului, 1969, p. 42-45.

168

www.dacoromanica.ro
fel In cultura Tärilor Române. Intr-adevär, celebrele Inv&
taluri ale lui Neagoe Basarab, cea mai insemnata °pea'
literarä i ideologic-politica romaneasc6 veche in limba sla-
vonä. 1, sînt posterioare acestor scrisori, datInd din al doilea
deceniu al sec. al XVI-lea 2.
loan Bogdan, care a dat o Versiune romäneascd a ambelor
documente cit mai apropiatà de originalele pierdute dictate
desigur de stefan cel Mare In limba romänä, asemenea actului
omagial de la Colomeia din 16 septembrie 1485 3,i serse,
primul, probabil, In latinä §i al doilea In greaca a subliniat,
vorbind despre scrisoarea din 25 ianuarie 1475, cä este re-
marcabilà din toate punctele de vedere" a§adar, §i ideologic
§i literar, ceea ce se poate spune cu aceea0 indrept4ire
despre solia din 1477. Din punct de vedere ideologic §i politic,
aceste cloud scrisori au fost analizate In anii din urmä de
13, T. Câmpina, M. Berza §i E. Stänescu 5. Dar, prin stilul
Vezi, acum In urnik editia : Invalaturile lui Neagoe Basarab catre
fiul &Ifs Theodosie (Bucuresti, 1970 N 1971).
2 De aceea este suprinz5.tor faptul c5. Istoria gindirii sociale i filozofice
in Romania (red. resp. acad. C. I. Gulian, Bucuresti, Ed. Acad., 1964) nu
le comenteaz5 iar Antologia gindirii romane§ti. Secolele XVXIX (vol.I II,
red. resp. acad. C. I. Gulian, Bucuresti, Ed. Politick 1967) nu le reproduce,
dupá cum nu le-au reprodus phi5, acum nici crestomatiile de literaturá
romang veche, clacä nu vom socoti cartea lui N. Iorga, Scrisori de boieri
scrisori de domni (ed. a III-a, Wlenii de Munte, 1932, p. 169-173), care
Ins& urmarea alte scopuri. C. C. Giurescu spusese mai de mult cä scrisoarea
din 25 ianuarie 1475, pe care o reproduce integral In Istoria romanilor
(vol. II, partea I, ed. a III-a Bucuresti, 1943, p. 65-66), ar trebui s5, figu-
reze la local de chiste In toate artile de cetire si de istorie ale tineretului
nostru", ceea ce se poate spune evident, si despre solia atre Senatul vene-
tian din 8 mai 1477. Vezi, acum In urink antologia citatá mai sus, Literatura
romilnit veche, vol. I, p. 46-53, unde se reproduc aceste texte (In traducere
romlneasc5.), si George Ivascu, Istoria literaturii romane, 1, Bucuresti,
1969, p. 72.
3 Dup5, cum a dovedit indubitabil prof. I. C. Chilimia, in Cele mai
vechi urme de limbâ romaneasca,4nRomanoslavica, I, nr.1, Praga, 1948, p. 117
127. Se stie cá traducerea lating contemporan5, efectuatá de secretarul rege-
lui polon are mentiunea : hec inscripcio ex valachico in latinum versa est,
sed rex ruthenica lingua scriptam accepit" (I. Bogdan, Documentele lui pefan
eel Mare, vol. II, p. 373).
4 Ibidem, II, p. 321.
5 B. T. Cimpina, Ideile calduzitoare ale politicii lui Pefan cel Mare,fn
Studii, X. 1957, nr 4, p. 57.67; B. T. Cimpina si M. Berza, cap. cit. din
Istoria Romaniei, II, p. 511-526 ; E. StAnescu, Cultura scrisa moldoveneasca,
p. 17-19, 37-41.
169

www.dacoromanica.ro
 lor Ingrijit, a§a cum rezulta din traducerile italiene pastrate,
prin elevatia gindirii §i relatarea patetica a unor evenimente
cruciale din istoria Moldo'vei ceea ce le apropie de cronica
scrisa la curtea lui §tefan cel Mare, a§adar de proza istorica
medievala aceste doua texte pot fi lncadrate In acela§i
timp §i. In literatura, In sensul larg al notiunii, care pentru
epoca respectiva cuprinde 9i genul oratoric". Ele constituie,
a§a cum spunea B. P. Hasdeu acum o suta de ani despre o
alta solie aceea a lui §tefanita Voda, nepotul lui §tefan cel
Mare, adresata regelui polon In 1523 un pretios monument
al elocintei politice a sträbunilor noori"1.
In prima dintre ele, adreslndu-se principilor Europei,
§tefan cel Mare relateaza mai lntli, In stil de cronica, bätälia
de la Vaslui din 10 ianuarie 1475 (de la care trecusera doar
doua saptamIni), cInd armata moldoveneasca, formata mai
ales din tarani, chemati sä-§i apere patria, a biruit pe cotro-
pitorii turci, ce veniserä, lntr-un numar mai mult cleat dublu
(120.000), sa supuna §i sa plrjoleasca Tara Moldovei:
Auzind noi acestea, am luat cu totii sabia In mina §i,
cu ajutorul Dumnezeului nostru atotputernic, am mers fin-
potriya du§manilor cre§tinataIii, i-am biruit §i i-am cälcat
In picioare §ii pe toti i-am trecut sub ascutipl sabiei; pentru
care lucru laudat sä fie Dumnezeul nostru"2.
Aproape In acela§i fel acest eveniment este relatat in
Letopisetul de ctrld s-a inceput Tara Moldovei, scris In limba
slavona, sub supravegherea lui §tefan cel Mare §i a marelui
logofat (din 1475) Ion Täutul, cunoscutul diplomat 3, asemä-
narea mergind Ora la anumite identit'ati de expresie: §i pe
toti i-am trecut sub ascuti§ul sabiei; pentru care lucru laudat
1 Arhiva istoriccl a Rotntiniei, t. I, 1865, P. 9.
2 Et noi audendo se armamo tucti et andamo contro di loro, con
l'ajuto de Dio omnipotente, noi verso delli inimici della christianita. Vencemo
loro, et sotto li nostri piedi li mettemo, et tucti li mettemo a taglio della
spada. Et della qual cosa Dio ne sia laudato." (Cit.5.m dupá reproducerea
corectat5, si adnotatá a lui I. Bogdan, Doc. lui $tefan ce! Mare, II, p. 323
vezi trad. rom., p. 321; Bogdan (1á textul din copia de la Venetia, publicatá
initial In Acta extera, V, p. 301-302, copie ce se deosebeste foarte putin
de cele din Milano.")
3 Pita atunci fuseserá mari logofeti Dobrul (pla. la 1468) si. Toma
(tntre 1468-1475) ; vezi C. C. Giurescu, Istoria romanilor, vol. I, partea.
a II-a, ed. a IV-a, P. 111.

170

www.dacoromanica.ro
s'A fie Dumnezeul nostru" (serisoare) §i i-a dat Dumnezeu
pe ei, limbi necredincioase, In ascuti§ul sAbiei" (letopiset)1.
Pasajul urmätor, eu tot patetisraul i laconismul lui ora-
toric, definea cum nu se poate mai pregnant Insematatea
Moldovei, condusA de stefan cel Mare, In vastul front anti-
otoman, de la Roma si Venqia pinA la Persia lui Uzun-
Hassan 2, §i consideratA porta della christianita" poartä
a cre§tinAtAtii". Dar dacA aceastà poartA va fi pierdua de
mine, atunci toatA cre§tin'alatea va fi In mare primejdie" 3
previne voievodul moldovean cu inalt simt de rAspundere,
pe care, din nefericire, evenimentele deceniilor urmAtoare
aveau sa-1 confirme (cf. dezastrul de la Mohacs din 1526,
iar peste un secol §i jumAtate, In 1683, asediul Vienei). IatA
de ce stefan cel Mare cherna pe principii ere§tini la organizarea
unei eoaliii de apArare impotriva du§manului crestinatAtii,
piná mai este vreme... Iar noi, din partea noastrA spune
el fAgAduim, pe credinta noastrà cre§tinease'A, cA vom sta
In picioare, noi cu capul nostru, i ne vom lupta piná la
moarte pentru cre§tinatate. A§a trebuie sA faceti i voi,
pe mare si pe uscat, dupA ce, de data aceasta, cu ajutorul
lui Dunuiezeu celui atotputernic, noi i-am -CAM mina cea
dreapt6." 4
Prevederile domnului roman privind pericolul tureesc
iminent s-au confirmat la scurt timp, eaci In iulie anul
urmAtor (1476), Insuqi sultanul Mahomed II s-a indreptat
spre Moldova, cu o armatA de 150.000 de osteni i avind,
H notAam ii(r) h rturkpm(H) WHH la3Hinal rk wrrinno A1014 (I. Bogdan, CYO-
nice inedite atingdtoare de istoria romeinikr, Bucure0i, 1895, plana VIII,
r. 13-14).
2 Vezi scrisoarea acestuia ccitre stefan ce! Mare, p5strata In traducere
latink In Biblioteca Marcian5. din Venetia (Lat. Cl. X, Cod. CLXXIV, c.8),
publica.t1 de C. Esarcu, Scrioarea ineditd a ,sahului Persiei Uzun-Hassan
cdtre Stefan cel Mare, 1474, In Columna lui Traian, VII, 1876, oct., p. 464-
466. §1 In Hurmuzaki, Documente, II, 2, P. 124-125. Asupra &lard, vezi
P. Cancel, Data epistoliei lui Uzun-Hasan nitre Stefan cel Mare ,si misiunea
lui Isah-beg, Bucure§ti, 1912 (propune anul 1472).
3 Et se questa porta se fosse perduta fino a me, havria conturbata
tutta christianita."
e"...sopra el nemico della christianita, imperche e tempo... Et noi da
questa parte promettemo, supra la nostra fide christiana, col nostro collo,
per fino alla morte stare et pugnare per la christianita, et a questo modo
voi facendo dall'altre parte, per terra et per mare, in modo che a queste
volte con l'ajuto de Dio omnipotente havemo tagliata la sua destra."

171

www.dacoromanica.ro
In acela§i timp, sprijinul tOtarilor §i al domnului muntean
Laiotä Basarab, care fusese redus la ascultare de Poarta Oto-
mana. Se §tie foarte bine cum s-a terminat aceasta campanie
WA precedent asupra Moldovei: dupg o biruinta' de scurtä.
duratA (26 iulie 1476) §i In urma devastarii teritoriului tarii
§i a multor ora§e, dar neputind cuceri nici una din cetAtile
Moldovei, admirabil intarite i aparate, armata turceasca
decimatO de boli, hartuità de cetele regrupate ale moldovenilor
§i aflInd de apropierea ajutoarelor trimise de Matei Corvin,
a fost nevoita sä. se retraga §i atacatá pe malul DunArii
s6-vi pOraseascA prada ce o ducea cu sine.
In aceste conditii chid pericolul turcesc nu fusese, totu§i
Inläturat cu desOvir§ire yedem, peste mai putin de un
an, pe solul lui Stefan cel Mare, unchiul sotiei sale, loan
Tamblac, expunind la 8 mai 1477, In fata Senatului vene-
tian si a dogelui Andrea Vendramin, cunoscuta solie prin
care domnul se adreseaza din nou puternicei Republici pentru
intOrirea coalitei antiotomane: Aceastä solie se spune in
Istoria Romd niei prezinta interes mai cu seamä prin
faptul ca a prilejuit pastrarea Inca a unui text care cuprinde
expresia gindirii politice §i a zbuciumului sufletesc al celui
mai mare conducOtor al poporului roman In lupta antioto-
made 1.
Analiza intern6 a textului ne confirma faptul semnalat
Inca.' de I Bogdan ea' loan Tamblac a expus in fata sena-
tului venetian un text scris dupg. dictarea direct:6. a voievo-
dului roman, la persoana I, §i cO numai In citeva locuri el
a parafrazat textul soliei, vorbind In numele &Au.
Ca §i scrisoarea precedenta dar mai amp15. decit ea,
solia din 1477 cuprinde, din punct de yedere compozi-
tional, atit o narare a evenimentelor petrecute cu un an in
urmä narare ce se interfereaza cu textul Letopisetului de
and s-a lnceput Tara Moldovei §i cu inscriptia de pe biserica
de la Rtizboieni, ridicatà dupä 20 de ani (in 1496), in memo-
ria osta§ilor cazuti eft §i un apel plin de demnitate §i
de elevatie oratoricá la unirea fortelor statelor europene im-
potriva inamicului care le ameninta existenta. Cu acest pri-
lej, Stefan cel Mare nu omite sg. reaminteasc6 importanta.
2 Vol.II, p. 525 (capitol scris de B. T. Câmpina si M. Berza).

172

www.dacoromanica.ro
strategical a tärii sale, care s-a ridicat ca un scut de aparare
nu numai al propriei cauze, ci 0 al cauzei celorlalte state
europene :
Nu vreau sa mai spun cit de folositoare este pentru
treburile cre§tine aceasta -tug a mea ; socotesc ca este de
prisos, fiindca lucrul e prea limpede, cá ea este cetatea de
aparare a Ungariei §i a Poloniei §i straja acestor doua
Mara de acesta, fiindca turcul s-a impiedicat de mine, multi
cre§tini au ramas in lini§te de patru ani ".1 Si mai departe,
adresindu-se Senatului venetian, care va arata interes 0 va
trimite un sol special pe linga Stefan, iar mai tirziu medici
sa-I ingrijesca: Apdar, fiindca sinteti domni cre§tini i sinteti
cunoscuti ca cre§tini, eu vin la luminata Domnia Voastra,
cerind ajutorul vostru cre§tinesc, spre a pastra aceasta tara
a mea, folositoare pentru treburile cre§tine, §i fagaduiesc
cd once dar §i once ajutor imi Yeti trimite, eu 11 voi intoarce
inzecit, de cite ori yeti avea nevoie §i veld cere dar numai
impotriva paginilor oriunde veti porunci i far& nici o
zabava"2.
In sfir0t, reproducem aici cuvintele ce incheie solia, in
care, dincolo de dramatismul faptelor evocate, distingem
1 Ne voglio dir quanto sia comodo questo mio dominio a le cosse chris-
tiane, judicando esser superfluo, per esser cossa manifestissima, per esser
seraio del Hungaria et Pollana, et quello che varda quei do regni.
Oltra de zo, per esser impedito el Turco cum mi, za anni sono
romaxi molti christiani in reposso." Ciarn dupa copia fotografia pe
care am obtinut-o de la Arhivele de Stat din Venetia, prin bunavointa
domnisoarei Tiepolo i a Sectiei de reproducen i toto arora
le multumim cAlduros i dupà editia adnotatl a lui I. Bogdan,
Doc., II, p. 343-347. El a luat ca baz6. editia lui C. Esarcu, . tefan cel
Mare, p. 63-67, dar a mentionat gresit data 1478care este acum infir-
mata definitiv, dup5. ce am vAzut noi insine textul, In fruntea cylruia
st5. scris ciar: MCCCCLXXVII die VIII Maii". Savantul istoric considera,
de asemenea, al% multe argumente, c5. textul original a fost scris In
slavora : or, loan Tamblac era grec, iar indicatia de la Inceputul scrisorii
de greco in latinum transducta" este lipsia de once echivoc. Vezi la
Esarcu, op. cit., p. 67-68, si In Hurmuzaki, Doc., VIII, p. 25, rlspunsul
Senatului venetian.
2 Pero, come signori christiani et cognoscudi christiani, io recoro a la
illustrissima Signoria Vostra, implorando el vostro socorso como christian,
per conservation de questo mio dominio, comodo a le cosse christiane, pro-
mettando che ogni don et subsidio me darete, lo remunerero per molte vie,
quando comanderete et haverete bixogno, si contra infedeli, et dove coman-
derete, senza alguna induxia."

173

www.dacoromanica.ro
 calitatile politice §i oratorice ale celui care a dictat textul
expunea prin intermediul solului sau In magnifica cetate a
Venetiei: Si daca Dumnezeu va vrea ca eu sa. nu fiu ajutat,
din doua lucruri unul se va IntImpla: ori aceasta tara va pieri
desigur, ori voi fi silit, de nevoie, sa ma supun paginilor. Lucrul
acesta nu-I voi face niciodata, vrInd mai bine de o suta de ori
moartea cleat aceasta."
Folosind cuvintele lui Nicolae Iorga care se referea la
inscriptia de la Razboieni (1496) , putem spune cA avem In
fag una din cele mai frumoase pagini de literatura. Caci
aceasta este literatura'. Aici nu mai este subiect de lmprumut
§i nici forma copiata, ci subiectul este durerea unui popor
Intreg §i forma aceea care se creaza In Insu§i focul acestei
duren." 2
Acest aspect al documentelor referitoare la lupta de
aparare a tarii dusa. de Stefan cel Mare §i de osta§ii sai, docu-
mente iz-vorlte din gindirea lui politica sau marturii ale cro-
nicarilor straini contemporani 3, ale solilor venetieni §i ale
altor martori ai vremii 4, a fost In mod magistral intuit de doi
dintre scriitorii no§tri ai secolului al XX-lea, care au evocat
In opere de o inegalabila valoare artistica figura, devenita
legendara, a lui Stefan cel Mare: Barbu Delavrancea, In drama
Apus de soare (1909) 5 §i Mihail Sadoveanu, In povestirea isto-

Et se Dio permettera che io non sia aiutato, duo cosse sara : o vera-
mente se perdera questo paexe, o veramente saro astretto de la necessita
a sottomettermi a infedeli. Laqual cossa mai non faro, preponendo piu
tosto centomillia morte che questo.
2 Istoria literaturii romeine,sti. Introducere sintetied, Bucuresti, 1929,
p. 41:
3 Vezi: N. Orghidan, Ce spun cronicarii streini despre $tefan cel Mare,
Craiova, 1915; Ilie Minea, Informahile romdne,sti ale cronicii lui Jan Dlugosz,
Iasi, 1926; Al. Grecu (P. P. Panaitescu), Stefan cel Mare vdzut de o cronicd
ruseascd, In Studii, V, 1952, nr. 1, p. 141-144, r. P. Panaitescu, Stefan cel
Mare in lumina cronicarilor contemporani din drile cecine, In Studii i cercetdri
ctiinlifice Istorie, Iasi, XI, 1960, fasc.2, p. 199-266; Cronici turcoti
privind Tarile Románe. Extrase, vol I, Intocmit de M. Guboglu si M. Mehmet,
Bucuresti, Ed. Acad., 1966.
4 Vezi bibliografia citatl In prima notb p, 162-163.
5 Vezi, acum In urn25., editia Ingrijitg de Emilia $t. Milicescu : Barbu
Delavrancea, Opere, III, Bucuresti, E.P.L., 1967, p. 9-81, si notele, p.299
327.

174

www.dacoromanica.ro
rica Viata lui pe fan cel Mare (1934) 1, dar mai ales in romanul
Fragi Jderi (1935-1942)2. Medicul venetian Ieronimo da
Cesena, trimis la stefan voievod de bunul sau prieten, dogele
Leonardo Loredan, este unul din eroii piesei lui Delavrancea,
care a reconstituit cu o rara putere de evocare ultimele zile
ale domnului moldovean 3, folosind In special documentele
venetiene, printre care §i Diarii lui Marin Sanudo i scri-
soarea medicului Leonardo da Massari, trimisa de la Buda
catre doge (datata 26 iulie 1.504, adica cu 22 zile in urma
mortii lui tefan) 4. Sobile italo-romane slut evocate in poves-
tirea istorica i in romanul de larga respiratie ale lui Mihail
Sadoveanu, recunoscut pe drept cuvint creatorul romanului
istoric romanesc. In sfir§it, recent, Paul Anghel, adresindu-se
din non documentelor epocii, in primul rind celor venetiene, a
resuscitat In piesa Sdptämtna Patimilor tocmai momentul
de grea cumpana pentru Moldova 1.476 , atit de viu re-
latat in solia lui stefan cel Mare &Are Senatul Venetiei 5.
A§adar, marturie a unor stravechi legaturi politice §i
culturale romano-italiene, care s-au dezvoltat in secolele urma-
toare prin difuzarea tiparului §i a ideilor umaniste (Petru
Cercel, Stolnicul Constantin Cantacuzino i altii), documentele
evocate mai sus ocupa un loe din cele mai importante in
cunoa§terea acestor legaturi, a g1ndirii politice §i a literaturii
romane§ti vechi. In acela§i timp, in curs de un secol, de chid
au fost date la iveala, ele au servit unor scriitori romani din
cei mai reprezentativi pentru recrearea, cu milloace artistice,
a unei epoci eroice din istoria poporului nostru.

1 ReeditatA de mai multe ori : ultimcle editii Bucuresti, E.S.P.L.A.,

1954; Opere, vol. 12, Bucuresti, E.S.P.L.A., 1958; Editura Minerva, 1970.
2 Vezi, acum In urml, in Opere, vol. 13, Bucuresti, E.S.P.L.A., 1958,
si In Romans ,si povestiri istorice, vol. I, Bucuresti, E.P.L., 1961.
3 Cf. aprecierile elogioase ale lui I. Bogdan, care, propunind piesa
pentru premiul Academiei RomAne, sublinia In 1910 nu numai calitAtile
literare ale piesei, ci mai ales marea artA a evocArii veridice a lui Stefan,
bazatl pe documentele vrernii (A.A.R., Seria II, t. XXXII, 1909-1910.
Partea adm. i dezb., p. 375-377, cf. i p. 358-359) ; textul e reprodus In
editia citatA a Operelor lui Delavrancea, vol. III, nota 32, P. 323-325,
In: I. Bogdan, Scrieri alese, Bucuresti, Ed. Acad., 1968, p. 613-615.
4 Vezi C. Esarcu, pefan cel Mare, p. 101-104.
5 Stiptdmina Patimilor. Ipoteza dramatica de veac eroic moldav, in re-
vista Teatrul", XIII, 1968, nr. 1, p. 1-34.

175

www.dacoromanica.ro
 ANEXA
Dispun1nd acum de o fotocopie a textului soliei lui stefan
cel Mare catre dogele Venetiei, Andrea Vendramin, ái Senatul
venetian, din 8 mai 1.477, pastrata In limba italiana (vezi mai
sus), 11 reproducem aici din nou integral, Intruclt In editiile
precedente (Esarcu, Hurmuzaki, Bogdan) s-au strecurat unele
mici inexactitati de transcriere. ConstatInd unele deficiente
ale reproducerile predecesorilor sai, I. l3ogdan condu-
cradu-se In special dupa editia lui Esarcu a introdus unele
amendatiuni, marclnd In note o serie de variante dupa editia
Hurmuzaki. La acest procedeu a fost nevoit sa recurga In-
truca, spune el, o copie noua de la Arhivele de Stat din
Venetia n-am putut capata, deái am cerut-o de mult"1.
Evident, realizind transcrierea dupà reproducerea fotogra-
fica 2, nu consideram necesar sa atragem atentia asupra tuturor
corectiunilor fata de editia lui I. Bogdan ái. fata de cele doua
pe care el le-a folosit: uneori se confirma lectiunea din
Esarcu, alteori cea din Hurmuzaki, iar In unele cazuri nici
una, nici alta. La controlul transcrierii am primit concursul
profesoarei dr. doc. Nina Façon ái al conf. dr. Emil Vrabie,
care fac precizarea ca textul este scris In dialectul venetian ;
le exprimam aici multumirile noastre calduroase.
Totodata adaugam aici traducerea romaneasca a acestui
important document politic ái oratoric, luind ca baza versiunea
data de I. Bogdan (op. cit., p. 348-350), pe care am revizuit-o
cu atentie, tinInd seama ái de unele variante pe care le pre-
zinta cea publicata de N. Iorga, In Scrisori de boieri, scrisori
de domni, ed. a III-a, Valenii-de-Munte, 1.932, p. 169-1.73 3.
TEXTUL:
MCCCCLX XV II die VIII Maii
E xpositio domini Ioanis Zamblacho, orratoris illustris domini Stefani
vayvode Moldavie, de greco in latinum transducta de verbo ad verbum, ut jacet.
Serenissime princeps et domine. Queste cosse sono lequal ho referido
a bocha io Zuan Zamblacho, ambassador et barba del signor Stephano
vayvoda, da parte soa.
1 Doc., II, p. 347.
2 La sfIrsitul celei de-a doua pagini se af15. rAspunsul Senatului venetian.
3 Traducerea prezintA unele corectlri fat5. de cea publicatl In Lite-
ratura romlind veche, vol. I, p. 49-52.

176

www.dacoromanica.ro
 Che tuto quello intervene de Turchi in el dominio so, die haver intexo
da molti la Excellentia Vostra. Ma veramente quel che e seguito, non
seria intervenuto s'el havesse intexo che li principi christiani et visini soi
non havesse tracta come l'hano tracta ; ma i sagramenti soi et le conven-
tion havea cum loro l'hano inganato, et ha patito quanto ha patito. Le
convention et sagramenti che erano tra loro contignivano che tuti dovesseno
esser in ordene et socorer quel luogo et signor contra loquel anderia el
Turcho. Et pero soto speranza de loro, e seguido contra de mi quello ho
ditto. Perche se questo non fosse sta, de le do cosse haveria fato l'una :
o veramente me haveria opposo al inimico sul passo e1 non l'haveria lassado
passar, o veramente se questo mi fosse sta impossibile, haveria cerchado
de salvar i homeni del mio paexe et non haveria patido tanto danno. Ma
loro mi lasorono solo et seguido ut supra. Et s'el inimico fosse sta solo, non
seria sta tanto male. Ma ello ha fato vignir raltra Vlachia da una banda
e li Tartari de raltra, et lui in persona cum tuta la sua possanza, et ha me
circumdato da tre bande, et trovo me solo, el tuto lo mio exercito confuxo,
per salvation de le soe fameglie. Et considera la Vostra Excellentia quanta
soma havea sopra di me, siando contra de mi solo tante potentie. Io, cum
la mia corte, ho fato quel che puti, et e seguido ut supra. Laqual cossa zudego
sia sta volunta de Dio, per castigarme come peccator : et laudado sie el
nome silo!
Partido veramente lo inimico, romaxi abandonado da ogni socorso
d'algun christian ; perche non solamente non me hano aiutatto, ma forsi
alcuni hanno havuto piacer del danno fato a mi et al dominio mio da
infideli.
In questo mezo vene da mi el secretario de la Excellentia Vostra et a
me dito quanto li era sta comandato, et ha me promesso molte cosse per parte
de la Excellentia Vostra christianissima voluntaroxa et solicita al ben di
christiani et al extermino del inimico. Laqual cossa me ha recreado et dato
de grande speranza ; et quasi romaxi in reposso, perche el me disse che dei
danari mandadi in Hungaria e de li altri havero socorso et ogni favor. Et
pero, io ho solicitado de cazar Basaraba vayvoda de l'altra Valachia et de
metter un altro signor christian, zoe el Drachula, per intenderse insieme ;
et ho etiandio excitado a questo la Maesta del Re de Hungaria, ch'el pro-
vedesse dal ladi so, che Vlacho Drachulia se fesse signor. Et finalmente
persuaxo me mando a dir ch'io c,ongregasse el mio exercito et andasse per
meter el dicto signor in Vulachia. Et cusi ho fato subitamente et son
andado, io da l'una banda et el capetan del re da raltra ; et havemo se unido

1 in mss. gresit : o.

12 Contributli la istoda culturii ii Iitelaturii romlne vechi C. 129 177

www.dacoromanica.ro
et metessemo in signoria el dicto Dracula. El qual fato, questo me domanda
che i lasessamo i nostri homeni per soa custodia, perche de Vulachi non se
confidava tropo ; et io li lassai homeni 200 de la mia porta. Et fato questo,
se partissemo. Et immediate torno quel infedel Basaraba et trovolo solo et
amazolo ; et cum lui forono morti tuti li mei, excepto diexe. Laqual cossa
nui havemo subitamente intexa et atrovandose apresso de mi el secretario
de la Excellentia Vostra, et intexo anchora lui el seguito, me disse se me era
de piaxer de lasarlo andar, perche hora l'era vignudo el tempo de conpir
quanto me havea dito per parte de la Excellentia Vostra. Et io li disuadeva,
per l'invemo che era massa crudo, cercha a li X de Zenaro, e disi che
podeva scriver et far per lettere ; e lui me respondeva che quell° faro perso-
nalmente, non posso far cum scriptura. Et ha me domanda anche homo,
per andar cum lui et haverlo in sua compagnia et item ritornar ; et ha sta-
tuido cum mi de ritomar la Pascha Granda. Io veramente, vista la solicitu-
dine et promptitudine soa, l'o lassato andar et ho li dato un homo ; et son
romaxo seguro su le suo parole come de cossa fata.
De li altri veramente signori christiani mie vbdmi non' ho voluto
for experientia, per non mi trovar item inganado. Et la Excellentia Vostra
intende le differentie sono tra loro. Per lequal a gran pena chaduan puo'l
far i fati proprii ; et per necessita le cosse mie roman senza favor. Anzi credo
che'l re de Hungaria fara paxe cum la Valachia Mazor, che sara molto pezo.
Perho el refugio mio et speranza consiste nela Excellentissima Signoria Vostra,
laqual priego se degni aiutarmi
Ne voglio dir quanto sia comodo questo mio dominio a le cosse chri-
stiane, judicando esser superfluo, per esser cossa manifestissima, per esser
seraio del Hungaria et Pollana, et quello che varda quei do regni. Oltra de
zo, per esser impedito el Turco cum mi, za anni IIII-o sono romaxi molti
christiani In reposso. Pero, come signori christiani et cognoscudi christiani,
io recoro a la illustrissima Signoria Vostra, implorando el vostro socorso
como christian, per conservation de questo mio dominio, comodo a le cosse
christiane, promettando che ogni don et subsidio me darete, /o remunerero
per molte vie, guando comenderete et haverete bixogno, si contra infedeli,
et do dove comanderete, senza alguna induxia. Oltra de questo la Excellen-
tia Vostra fara cossa molto honorífica a sovegnir uno signor christiano.
Quello io al presente domando, e questo perche io tegno el Turcho item
vignera contra de mi in questa saxon, per le do terre, soe Chien et Mon-
chastro, lequale li sono molto moleste. Perho in questo voglio esser aiutato

1 Intregirea lui I. Bogdan, cerut5. de Intelesul frazei.

178

www.dacoromanica.ro
per el presente, perche el tempo non ve da de far altra provision general.
Et la Excellentia Vostra puo'l considerar che queste do terre sono tuta la
Valachia, e la Valachia cum queste do terre sono un muro del Hungaria
et Pollana. Oltra de zo io dico piu i che se questi castelli se conserverano,
i Turchi porano perder e Caff a et Chieronesso. Et sera facil cossa ; tamen
el modo non referisco, per non abondar in scriptura ; ma guando el coman-
derete, io el referiro.
Adoncha el me ha comandado che io ve referischa queste cosse, et
ulterius quest'altra cossa, come ho lettere et parolle de referir al Summo
Pontefice. Et parendo a la Vostra Signoria, io me ne andero ; et non
parendo ben fato che io non, me ne vadi. Tuto tamen el remette in la Vostra
Signoria et etiam domanda aiuto a la Vostra Signoria et socorso ai altri
christiani. Et se Dio permettera che io non sia aiutato, duo cosse sara:
o veramente se perdera questo paexe, o veramente saro astreto da la ne-
cessita a sotomettermi a infedeli. Laqual cossa mai non faro, preponendo
piu tosto centomillia morte che questo. Et a la Vostra Signoria se remette.

TRADUCEREA:

1477, 8 mai

Expunerea domnului loan ramblac, sol slralucit al domnului Pefan,

voievodul Moldovei, tradusd din greaccl in latind, cuvint de cuvint, dupd cum
urmeazli.
Prea Inaltate principe i domnl Acestea stilt lucrurile pe care le spun cu
gura mea eu, loan Tamblac, sol si unchi al domnului stefan voievod, din
partea lui.
toate acestea s-au savIrsit din partea turcilor In tara sa, Luminatia
Voastra trebuie sa fie auzit de la multi. E adevarat Insa cä cele ce au urmat
nu i s-ar fi IntImplat, (lac& ar fi stint a principii crestini si vecini cu dinsul
au A. se poarte cu el asa cum s-au purtat. Cad, desi avea juraminte
Invoieli cu dlnii, ei 1-au Inselat, i astfel a patit ce-a patit. jura-
mintele ce erau Intre dInsii cuprindeau (prevederea) ca toti trebuiau sa fie
gata i sA ajute In once loe pe acela dintre domni Impotriva caruia ar fi mers
turcul. i totusi, cu toata nadejdea mea intr-Insii, mi s-a IntImplat neno-

179

www.dacoromanica.ro
rocirea pomenita Caci, daca nu ar fi fost asa, as fi facut una din doul:
ori m-a§ fi Impotrivit cu adevarat vrajmasului la treatoare 2si nu 1-as fi
lasat sa tread., ori, daca aceasta mi-ar fi fost cu neputinta, as fi Incercat
sä scap pe locuitorii tarii mele si nu as fi suferit atita paguba. Dar m-au lasat
singur, si mi s-a IntImplat cum am spus mai sus. Si dacà vrajmasul ar fi fost
singur, n-ar fi fost asa de !Au ; dar el a poruncit sä vie cealalalta Tara
Romaneasca 3, de-o parte, si Want de alta, iar el Insusi a venit In persoana
cu toatä puterea lui, i m-au Inconjurat de trei parti si m-au gasit singur
pe mine, cu toti ostasii mei Imprastiati, ca s5.-si apere casele lor. Gindeasca-
se Luminatia Voastra"cu cit mä Intreceau la numar, and Impotriva mea sin-
gur eran atItea puteri. Eu, Impreuna Cu curtea mea, am facut ce-am putut,
si s-a IntImplat cum am spus mai sus, care lucru socotesc ca a fost voia lui
Dumnezeu, ca sä mä pedepseasca pentru pacatele mele ; i laudat sä fie
nume/e lui.
Dup5. ce Intr-adevar vrajmasul a plecat, am ramas lipsit de once ajutor
din partea crestinilor ; pentru ca ei nu numai ca nu m-au ajutat, dar au fost
Intre dInsii unii care poate au simtit placere pentru pag,uba facuta mie si
tarii mele de catre
in aceasta vreme a venit la mine secretarul Luminatiei Voastre si mi-a
spus ce i s-a poruncit, si mi-a fagaduit multe lucruri din Partea Luminatiei
Voastre preacrestine, care de bunä voie vä gInditi la binele crestinilor si la
nimicirea vrajmasului lor. Lucrul acesta m-a bucurat si mi-a dat mare
nadejde ; si am r5.mas parca linistit and mi-a spus ca din banii trimisi In
Ungaria si din altii voi avea i eu ceva ajutor i folos. i totusi, eu cerusem
ea voicvodul Basaraba sa fie alungat din cealalta Tara Romàneascä4 i sa
fie pus acolo un alt domn crestin, anume Draculea, cu care sa ne putem

Aici nu apare numai alternarea constructiei indirecte cu cea directa,

deseori In soliile i scrisorile din sec. al XV-lea, cum spune I. Bogdan,
ci faptul cä loan Tamblac avea In fata si citea deci textul scris, dictat
de Stefan ce! Mare Insusi.
2 Se Intelege : la trecatoarea Dunarii (nota lui I. Bogdan).
3 In ital. Paltra Vlachia. Expresie interesanta, fiindc.1 e o dovada
pentni sec. al XV-lea de constiinta originii comune a moldovenilor cu
muntenii. Se stie c5. Vlahia, Valachia se numea nu numai Tara Romaneasca,
ci si Moldova (Vlachia Maior, Vlachia Minor). Cf. BOAOW6CK4 BEmma=t1lon-
AACK4 3EMAt1 In documentele interne moldovenesti i In izvoarele polone
(nota lui I.B.) Tot atit de semnificativ adaugam noi este faptul
aceasta prima mentiune a constiintei originii comune a poporului nostru
provine de la marele domn $tefan. Cf. observatiile lui I. Caprosu la
volumul Gindirea social-politicd despre Unire (1859), Bucuresti, Ed.
Politica, 1966, In Cronica, I, nr. 14, din 14 mai 1966, p.10.
Vezi nota precedenta.

180

www.dacoromanica.ro
1ntelege impreun5.. Am induplecat chiar la acest lucru pe MAria Sa Craiul
unguresc, ca sá se ingrijeasa si el, din partea sa, ca DrAculea valahul (rominul)
sä ajung5, domn. i, induplecindu-se in sfirsit, el a trimis sa-mi spunä ca
sl-mi adun oastea i sä merg sä pun pe numitul domn in Tara RomSmeasc5..
Si asa am f5.cut tridat5. si am mers, eu dintr-o parte si apitanul Craiului
dintr-alta, i ne-am unit si am pus In domnie pe zisul DrIculea. Ispravind
aceasta, el m-a rugat s5.-i las, pentru paza lui, oameni de-ai nostri, c5.ci In
valahi (munteni) nu se prea incredea ; i i-am lAsat 200 de oameni din curtenii
mei. Si, f5.cind acestea, am plecat. Dar numaidecit necredinciosul Basaraba
s-a intors i I-a gdsit singur i 1-a omorit ; i impreunä cu el au fost omoriti
toti oamenii mei, afarä de zece.
Lucrul acesta aflindu-1 noi Indat5., i gasindu-se ling& mine secretarul
Lumin5.tiei Voastre i auzind si el cele Intimplate, mi-a zis c5, nu cumva
mi-ar face plAcere s1-1 las sä piece, ffindcä venise vremea s5.. se Indeplineascá
cele ce-mi spusese din partea LuminAtiei Voastre ? Eu 1-am sfAtuit O. nu
facä aceasta, din pricina iemii, care era foarte aspr5.; era pe la 10
ianuarie. I-am spus cä poate sä scrie i sà fad. prin scrisoare. El Insá mi-a
rlspuns c5, aceasta o o voi face In persoan5., nu pot s-o fac prin scrisoare".
Si mi-a mai cerut un om, care sä mearglimpreun5. cu el si pe care sà-1 aibä
tovaas la Intoarcere ; si a hoarit, impreunä cu mine, sà. se Intoarcä de sfin-
tele Pasti. V5.zInd Cu adevàrat grija i graba sa, ei 1-am 16sat s5. piece si
i-am dat un om ; i am rAmas Cu vorbele sale ca cu un lucru Indeplinit.
Pe alti domni crestini, vecini cu mine, n-am vrut Intr-adevar sg-i mai
Incerc, ca s5. nu m5. vArl iaräi Inselat. Lumin5.tia Voasträ stie ce nelntelegeri
stilt intre dlnsii. Din pricina aceasta, cu mare greutate poate fiecare
vad5. abia de treburile sale ; iar treburile mele r5.min, de nevoie, f5.r5. ajutor.
Cred chiar c5. craiul unguresc va face pace cu Tara Româneasc1 i c5. atunci
va fi cu mult mai r5.u. De aceea, ad5.postul i nAdejdea mea sint la prea
luminata Domnia Voastr5., pe care o rog s5. binevoiascg a m5. ajuta.
Nu vreau s5. mai spun cit de folositoare este pentru treburile crestine
aceastä tar& a mea ; socotesc c5. este de prisos, fiindc5.1ucrul e prea limpede,
c5. ea este cetatea de ap5rare a Ungariei si a Poloniei i straja acestor doug
crlii. Mari de aceasta, fiindcä turcul s-a Impiedicat de mine, multi crestini
au r5.mas In liniste de patru am. Asadar, ffindcä sinteti domni crestini
sinteti cunoscuti ca crestini, eu vin la prea luminata Domnia Voastr5., cenad
ajutorul vostru crestinesc, spre a plstra aceastä tar& a mea, folositoare
pentru treburile crestine, i flgAduiesc el once dar si once ajutor 1mi yeti
trimite, eu 11 voi intoarce inzecit, de cite ori veti avea nevoie i yeti cere
dar numai impotriva pAginilor oriunde yeti avea nevoie i yeti

181

www.dacoromanica.ro
porunci si fará nici o zabava. Mara de aceasta. Luminafia voastra, va
face o fapta foarte cinstita, ajutind pe un domn crestin. AtIta cer acum,
si aceasta fade& stiu cá turcul va veni In vara aceasta iarasi asupra
mea, pentru cele doua finuturi, al Chiliei si al Cetafii Albe, care le sint
foarte suparatoare. De aceea vreau 0, fin ajutat acum, in aceasta sarci-
na, caci vremea nu va Ingaduie sa facefi o alta pregatire mai larga.
Luminafia Voastra trebuie sa aiba. In vedere cá aceste doug finuturi sint
Moldova tool& si ca. Moldova cu aceste finuturi este un zid pentru Unga-
ria si pentru Polonia. Afar& de aceasta, eu zic si mai mult, cá daca aceste
doul cetafi vor fi pastrate, va fi cu putinfa, ca turcii sa piarda si Caffa si
Chersonesul. $i lucruI ar fi usor ; dar nu mai spun in ce chip s-ar putea
face aceasta, ca A nu lungesc scrisoarea I. Dacá yeti cere, vá voi arata.
Asadar, acestea slut lucrurile ce mi-a poruncit A le aduc la cunostinfa
voastra 2, si apoi celalalt lucru, cá am scrisori si cuvinte de dus catre Prea
Sfintul Parinte. Dad, Domnia Voastra imi vefi da voie, ma voi duce; daca
vi se pare Ina ca nu e bine sa merg, nu ma voi duce.
Toata nadejdea el si-o pune In Domnia Voastra si cere, ajutor de la
Domnia Voastra si sprijin de la alfi crestini. $i daca Dumnezeu va vrea ca
eu sá nu fiu ajutat, din douá lucruri unul se va IntImpla : ori aceasta tara
va pieri desigur, ori voi fi silit, de nevoie, O. má supun paginilor. Lucrul
acesta Ins& nu-1 voi face niciodata, vend mai bine de o suta de mii de ori
moartea, cleat aceasta. $i 10 pune nadejdea In Domnia Voastra. 3.

I Acest cuvint confirmá cele spuse mai sus : solia era desigur scrisa,
cum atrage atenfia si loan Bogdan.
2 Tamblac vorbeste din nou fiber, ca si la hiceput, dar mai jos revine
.din nou si se exprima la persoana I, In numele lui $tefan cel Mare.
3 Ultima propozifie e din non la pers. a III-a.

www.dacoromanica.ro
 DOUA. SCRIERI LITERARE ALE LUI PETRU MOVILA.
ADRESATE COMPATRIOTILOR SAI

Nu toate istoriile noastre literare acorda un loc aparte

activitätii lui Petru Movilä, una din figurile cele mai re-
prezentative ale culturii din tärile Europei räsäritene In
prima jumätate a secolului al XVII-lea, considerind ca
intrucit activitatea sa este In primul rind religioasä §i de
patronat cultural, inclusiv cu efecte directe asupra Tärilor
Romäne numele säu poate fi evocat cel mult tangential,
In mäsura In care faptele de culturà, In sens larg, cuprinzind
fli pe cele religioase, pot fi luate In consideratie la studierea
fenomenului literar propriu-zis. A§a procedeaza, de FHA',
G. Calinescu, care In monument ala sa Istorie a literaturii rornâne
(Bucure§ti, 1941, p. 13) abia 11 pomene§te In legaturä cu spri:
jinul cultural acordat Tärii Romäne§ti 0 Moldovei §si care din
principiu a trecut In zbor peste Intreaga epocá veche, denun-
t,ind pe drept explicabilul bovarism" al multor istorici
literari, ce la capitolul de literaturet religioasei se ocupau
pe multe pagini nu atit de serien i originale, eft de manuscrise
§i tipärituri cuprinzind arti de cult, vieti de sfinti §i alte
opere religioase, toate traduse. Aceastä atitudine, care se
regäse§te §i la prof. Al. Piru 1, §i la autorii tratatului academic2,
ar fi justificatit, dacä Intr-adevAr, In cadrul culturii pe care
o reprezenta, Petru Movilä, asemenea altor cärturari ronani
1 Istoria literaturii romdne, I. Perioada veche, ed. a III-a, Bucurelti,
E.D.P., 1970, p. 87-89.
2 Istoria literaturii romdne, I, red. resp. acad. Al. Rosetti, ed. a II-a,
Bucuresti, Ed. Academiei, 1970, p. 315 q.u.

183

www.dacoromanica.ro
ce §i-au desfä§urat activitatea pe alte meleaguri, nu ar fi scris
lucrhri originale, dintre care unele adresate direct compatrio-
tilor säi.
Este drept insà eh alte istorii literare Ii acordh o atentie
mai mare, rezervindu-i capitole aparte, ca, de exemplu, cea
a lui N. Iorga 1, G. Pascu 2 S. Purariu 3, N. Cartojan 4,
t. Ciobanu I. D. Lhudat 6 §i, acum In urm* G. Iva§cu 7)
sthruind Irish mai mult tot asupra activithtii religioase a lui
Petru Movild i asupra sprijinului acordat Thrilor Române In
dezvoltarea tipografiilor §i In organizarea Colegiului de la
Trei Ierarhi din Ia§i. In leghturh cu aceasta, I§i phstreazh
pinh asthzi valoarea monografia lui P. P. Panaitescu, pu-
blicatä In 1926 8
Färá lndoialh ch slut demne de subliniat, chiar i intr-o
istorie literal* Insemnatatea §i fortuna extraordinara pe care
avut principala sa carte dogmatich, Marturisirea orto-
doxa, prima de acest fel scrish de un romän, cu o influenth
§i o rhspIndire europeanh de-a dreptul uimitoare. Intr-adevär,
redactath in limba latinh, In 1640, aprobath de sinodul de la
Kiev din acela§i an, de cel de la Ia§i din 1642, confirmath de
patriarhul Partenie I al Constantinopolului (1639-1644)
de alti inalti prelati ortodoc§i, e drept, In forma intrucitva
remaniatä a lui Meletie Sirygos, aceastä scriere dupd douh
editii prescurtate, apärute la Kiev sub directa Ingrijire a auto-
rului, In 1645, In polonl §i In slavona ucraineanh 9 - a fost
1 Istoria literaturii romdnesti, I, ed. a II-a, Bucurqti, 1925, p. 237-248.
2 Istoria literaturii romtine din secolul XVII, Ia0, 1922, p. 59-62.
3 Istoria literaturii ronu2ne. Epoca veche, ed. a II-a, Sibiu, 1930, p. 96
100 (ed. a III-a, 1936, la fel).
4 Istoria literaturii romdne vechi, vol. II, Bucure0i, 1942, p. 93-96.
8 Istoria literaturii romdne vechi, I, Bucure0i, 1947, p. 253-259.
Istoria literaturii romane vechi, Partea I, Bucure0i, E.D.P., 1962
(litogr.), p. 118-125.
7 Istoria literaturii romdne, 1, Bucure0i, E.S., 1969, p. 129-132.
8 I:influence de l'oeuvre de Pierre Mogila, archevique de Kiev, dans les
Principautés rumaines, extras din Mélanges de l'Ecole Roumaine en France,
V, 1926; vezi Petru Movild, ctitor al tipografiilor romdne din veacul
XVII, In Almanahul Grafiei Romdne, Craiova, 1931, p. 116-120 (rezumat
al lucrArii precedente) ; Petru Movild romdnii (1942), reprodus In Contri-
buiii la Istoria culturii romllnefli, Bucure0i, Ed. St., 1971, p. 574-594.
9 Textul versiunii slavone ucrainene, precum i prefata la cea
au fost reproduse de S. Golubev, In Kueeacuti mumpononum Hemp Mozuna
u ezo cnodeuxemocu, t. II, Kiev, 1898, Anexe, p. 358-473; o a doua edi-
ie slavonl ucraineanl a fost tipAritA In 1646, la Lvov (ibidem, p. 473-475).

184

www.dacoromanica.ro
 tipäritä, pe rind, in greaca, incepind cu 1667 (Olanda), romAnä
(Buzäu, 1691), slavona rusä. (Moscova, 1696), olandea
(Harlem, 1722), germang. (1727), engleza (Londra, 1762,
reprodusä la New-York, 1887), slavona sirbä." (Vene%ia, 1764),
maghiarà (Pesta, 1791), rug (1833), bulgarä. (Sliven, 1888),
fiecare din aceste versiuni, in special cea româneascd, gre-
ceasc6 Insqità uneori de versiunea latinä si slavonà
rusä, cunoscind mai multe ed4ii 1.
Asa cum am spus insä." mai sus, locul lui Petru Movil'd in
istoria literaturii romane nu doar In cea a literaturii ucrai-
nene poate fi justificat nu numai prin sprijinirea tipogra-
fiilor si scolii românesti, ci si prin acele scrieri care depäsesc
cadrul restrins ecleziastic, intrind In genul oratoric sau, mai
larg, al Invgaturilor" (expuse oral sau In scris), care a avut
o atit de mare insemnätate nu numai la grecii antici si romani,
ci si in eyul mediu si In epoca modernä., pinä aproape de zilele
noastre 2. Istoria noastrà literarà acordd, pe Mina' dreptate,
un loc de seamá predicilor lui Antim Ivireanul, primul mare

1 In romaneSe a fost tipArit5. de 18 ori, pin5. In 1942. Vezi detalii

In studiile introductive la pretioasa editie : '0130155otog OnoXoyict.
McIrturisirea ortodoxli. Text grec inedit, ms. Parisinus, 1265. Text romln,
ed. Buz5u, 1691. Editat5. de N. M. Popescu i Gh. I. Moisescu. Cu o pre-
cuvIntare de Tit Simedrea, Bucure0i, 1942. Textul latin dup5. clt se pare,
ver$iunea original & a lui Petru Movilk dar Cu remanieri introduse de Meletie
Sirygos (manuscrisul original al autorului s-a pierdut) a fost publicat
de Antoine Malvy 0 Marcel Viller dupg acela0 manuscris bilingv plstrat
la Paris : La Confession Orthodoxe de Pierre Moghila, métropolite de Kiev
( 1633-1646), approuvée par les Patriarches grecs du X VI Ie siècle. Text
latin inédit, publié avec introduction et notes critiques, Roma Paris,
1927 (Orientalia Christiana, vol. X, nr. 39).
2 Vezi, de pild5. : E.R. Curtius, Literatura europeana fi evul mediu latin,
Bucure§ti, Ed. Univers, 1970, p. 78 112 (Printre oratii, este mentionati
0 cea de nunt5.", p. 86). DespArtirea dintre oratorie 0 literaturá s-a efectuat
gradat In secolul trecut" (S. Iosifescu, Literatura de frontier& Bucure0i,
E.P.L., 1969. p. 42; cf. Intreg paragraful : Cultura fi literatura. Sintezele
anacronice : Oratoria ca literatura, p. 38-43). Dintre scriitorii noOri moderni,
doar Kogalniceanu este prezentat In istoria literar5. 0 ca orator (vezi
$. Cioculescu, In tratatul de Istoria literaturii romdne, II, Bucure#i, Ed.
Academiei, 1968, p. 444-445), iar acum In urmá i se adaug5., pe bun5.
dreptate, Titu Maiorescu, cu prelectiunile" 0 discursurile sale parlamentare
(vezi. N. Manolescu, Contradiclia lui Maiorescu, Bucure§ti, Ed. Cartea
Romaneasck 1970, p. 85-120).

185

www.dacoromanica.ro
orator bisericesc In limba romana" 1, precedat Ina de Neagoe
Basarab, cu Inviitäturile sale In slavona, unele avind un ca-
racter oratoric evident 2, r§i, dupa cum vom vedea, de
Petru Movila.
Cel de-al patrulea fin al lui Simeon Movila fost domn
al Tarii Romane§ti (1600-1602) §.1 al Moldo'vei (1606-1607),
Petru Movila (1596-1646) a fost un carturar cu o temeinica
cultura latina, slavona, greaca §i polona, Insu§ita In §colile
din vechea Polonie. Dupa ce In tinerete a aspirat el Insu§i
a ocupe tronul tarii sale, s-a lndreptat spre viata manasti-
reasca, devenind In 1627 arhimandrit al celebrei Lavra
Pecerska, iar In 1633, mitropolit al Kievului §i Haliciului.
LuptInd pentru Intarirea pozitiilor bisericii ortodoxe ucrainene
In cadrul statului polon §i Impotriva celor care se unisera"
cu catolicismul (1596), noul mitropolit este initiatorul curen-
tului de occidentalizare a culturii ucrainene, prin organizarea
Colegiului, devenit ulterior Academia Kievo-Movileand. El
introduce aici studiul limbii latine, al retoricii, poeziei §i
filozofiei, dInd o malta pretuire culturii §i §tiintei timpului
au 3. V-am dat §i nu voi Inceta 'Ana la moarte sa va dan
carti §i profesori" se adresa el cititorilor sai in prefata
Antologhionului din 1636, iar colaboratorii, spudeii" (elevii)
§i tipografii Lavrei recunoscatori i-au Inchinat nu mai putin
de patru panegirice In versuri, cu ecouri din antichitatea
clasica, ce ocupa un loc Insemnat In istoria literaturii ucrai-
nene a secolului al XVII-lea: irM11040F14 (Kiev, 1630), con-

1 G. Strempel, In tratatul de Istoria literaturii romtine, I, ed. a II-a,

p. 497; Antim Ivireanul, Opere, Ed. critia i studiu introductiv
de G. Strempel, Bucure#i, Ed. Minerva, 1972.
2 Vezi, In acest sens, Dan Zamfirescu, In studiul introductiv la :
huhrlidturite lui Neagoe Basarab cdtre fiul sdu Theodosie, Bucure§ti, Ed. Mi-
nerva, 1970, p. 45.
3 Lucrarea fundamental, despre activitatea lui Petru Movilk cu un
bogat material documentar, din plcate, neterminatk 'Amine Inca i azi :
S. Golubev, Rueecxua mumpononum Hemp Mozwia u eso cnodeuxemuu,
vol. III, Kiev, 1883-1898. Vezi, de asemenea : Ghenadie EnAceanu,
Din istoria bisericeascd a romtlnilor. MeFterul Mamie" Fi Petru Movild",
extrase din B.O.R., VII, 1883, Bucureqti, 1884; G. Strempel, Sprijinul
acordat de Rusia tiparului romdnesc in secolul al XVII-lea, In Studii,si cercetdri
de bibliologie, I, 1955, p. 15-42; Gh. I. Moisescu, t. Lupa qi Al. Filipalcu,
Istoria bisericii romdne, vol. II, Bucureqti, 1957, p.5-11. Alte indicatii
bibliografice, vezi §.1 In lucrArile citate mai sus.

186

www.dacoromanica.ro
 tinind 264 de yersuri, serse, se pare, de Pamvo Berinda
Tarasie Zemka. (Literele de la inceputul fiecä'rei strofe din
cele zece parti dau acrostihul: Lui Petru Movilä, arhi-
mandrit... al Lavrei Pecerska, fiu al voievodului Tarii
Moldovei"); Eiqaptpriiptoy 44E0 sAimmocm... Kvp' lIfTpt;
1110111At, 1101110AH118 3141A1 1140A1A4HCKHr11... (Ekaptatfiptov
sau recunofting.. lui chir Petra Movild, fia al voievodului
Tdrii Moldovei..., Kiev, 1632), deschizindu-se cu o inchinare a
profesorului de retorica, viitorul rector al Academiei, Sofronie
Poceaski, care-i multumeste ca a introdus printre ucranieni
pe regina stiintelor, Minerva"1; Ewpowia... Kvp' IIETps
dIomint... (Kiev, 1633) i, in sfirsit, in limba polona Mnemo-
syne slawy (Kiev, 1633)2.
Intitulindu-se pe frontispiciul unor carti editate de el sau -

inchinate lui fiu al voievodului Tarii Moldovei" i repro-

ducind stema Movilestilor, cu emblema ambelor Tari Romane,
Petru Movila le-a sprijinit cu multä dä.rnicie si patriotism,
prin mesteri tipografi i tiparnite, care au fost instalate la
Cimpulung (1635) si Iasi (1642) si de sub teascurile carora au
iesit primele carti romanesti, dupa cele apärute in sec. al
XVI-lea in Transilvania. Trimisi de el, Sofronie Poceaski
alti patru profesori organizeaza In 1640, sub patronajul
lui Vasile Lupu, Colegiul de la Trei Ierarhi, in care retorica,
filozofia, poezia i alte obiecte erau predate in limbile
greaca i slavonä 3.
Pe IWO' numeroasele &Atli religioase i juridice tipärite
sub directa sa indrumare, Petru Movila este el insusi autor nu
numai al Mdrturisirii ortodoxe, ci si al unor predici (KpErrit
XpiicTa GMICHTEAA Crucea Mintuitorului Hristos, Kiev,
1632) 4, al unor prefete la cartile tipärite, probabil al unei
serien i polemice, publicata in limba polona Aiftg abo hamlet"...
I Vezi P. P. Panaitescu, L'influence..., p. 64.
2 Fragmente din cea de-a doua i a treia ant incluse intr-o antologie
recenta de larga circulatie : Xpecmomamist daeubof pcpatucbicor Aumepamypu,
Ingrijita, de acad. O. I. Biletki, ed. a II-a, Kiev, 1967, p. 191-195. Des-
crierea sumara a cartilor chirilice tiparite de Petru Movilá sau In cinstea sa,
la; I. Karataev, Onucanue cAaermo-pycmaix lame, uanettamatuma Nupun.1108-
MAW 6pceamu, t. I, 1491-1652, St Petersburg, 1883, sub anii 1627-16415;
É. Picot, Pierre Movild (Mogila), In: Ê. Legrand, Bibliographic helléni-
dix-septiime sigele, t. IV, Paris, 1896, p. 104-156.
3 Vezi P. P. Panaitescu, L'influenee..., p. 61-68.
4 Un exemplar defect se p5,streaza la B.A.R. (cota I, 401352).

187

www.dacoromanica.ro
(Maog sau Piatra..., 1.644)1 si al unor Amintiri rä'mase in
manuscris si tipärite mult mai tirziu, In care dzbat unele
stiri si legende (e drept, cu caracter religios) din tara noastr6.2.
P. P. Panaitescu a atras lug atentia, In 1942, asupra a
douä luceári de-ale lui Petru Movilä care au o legaturà si mai
direct6 cu tara sa de bastin.ä. Prima dintre ele este Prefata,
tiparitä In limba slavonä, intr-o parte a tirajului Triodului
inflorit, aparut In 1631, la Kiev, si dedicatä fratelui sdu
Moise Movilä, dupà urcarea acestuia pe tronul Moldovei, In
aprilie 1630.
Aceastä scriere de o deosebità importantä istorico-
literad." poate fi pusd In istoria culturii noastre... aläturi de
sfaturile lui Neagoe Basarab cdtre fiul säu Theodosie...", scria
P. P. Panaitescu 3, care a reprodus unele fragmente, in tradu-
cere, dui:4 textul retipArit de N. Titov, In Mamepianu
dice icmopit Kniaicnor cnpaeu na YKparnr e XVIXVII e.
(Kiev, 1924, p. 263-266) 4. Desigur c6, fiind o scriere de
mai mid Intindere (citeva pagini), aceasta nu se ridicà la
valoarea literarä si politid a operei voievodului din veacul
precedent. Nu e Ina' mai putin adevärat c.a. aceste sfaturi,
alatuite dupa legile genului, intr-un stil solemn, cu expresii
grecesti si latinesti, cu citate din Biblie, au in vedere atit ds-
pindirea culturii si sprijinirea bisericii, eft si fericirea celor
supusi", spiritul de dreptate ce trebuie sä-1 cäläuzeasc6 pe
domn, care este Indemnat In acelasi timp &A se ridice intru
apärarea Va'rii NA de cei ce inceard s-o cotropeasd: Pentru
libertatea patriei si a supusilor täi trebuie s6. luptd bärbäteste"
scria inaltul carturar cu fermitate, intr-o epod in care
1 in tot cazul, se presupune cä este initiatorul s'i autorul principal al
artii aplrute sub pseudonimul Eusebie Pimin (vezi, acum In urm5.,
lcmopiti ympa(uctacot Aimepamypu, Kiev, 1967, I, p. 280-282).
2 Vezi Panaitescu, L influence..., p. 12-14.
3 P. P. Panaitescu, Petru Movila ,si ronu2nii, Bucuresti, 1942, p. 7
(extras din Biserica Ortodoxa Romana, LX, 1942, nr. 9-10, Inchinat Impli-
nirii a 300 de ani de la Sinodul de la Iasi), resp. In Contributii..., p. 580. Vezi
descrierea exemplarelor din tirajul de baz5. la Karataev, op. cit., I, p. 429-430.
4 in nota 2 de la p. 266 a acestei cal-0, se precizeazá a. textul e reprodus
dup5, un exemplar al Bibliotecii Publice din Leningrad (cota : ILI, nr. 9),
In care ocup5. 8 pagini nenumerotate, tipArite cu litere foal-te mari, Incadrate
In chenar. Volumul are 10 p. nenumerotate + 828 p. numerotate (unele file
din interior lipsesc). Anterior aceastA editie a fost reprodus5. de P. Mi-
hail, care a dat o prim& traducere (Doua documente de legatura cultu-
raid dintre romeini ,si ru,si, 1930).

188

www.dacoromanica.ro
turcii interveneau tot mai brutal In treburile interne ale
Moldovei si Tärii Romanesti 1.
Cea de-a doua opera este cuvIntarea rostita parte In
limba polona, parte in limba romana" cum precizeaza auto-
rul lnsusi , cu prilejul casatoriei domnitei Maria, fiica lui
Vasile Lupu (1634-1653), cu printal polon Janusz Radziwil,
In februarie 1645, celebrata la biserica Trei Ierarhi din Iasi.
Se cunosc atIt legaturile politice si de rudenie ale Movilestilor
cu familia Radziwililor, clt si sperantele politice pe care le
punea In aceasta unire matrimoniala domnul Moldovei 2
Inaltul prelat dädea el insusi o mare insemnatate acestui
eveniment, pentru celebrarea caruia a tinut sa villa special
la Iasi 3, caci curind dupa aceea a publicat integral cuvintarea
tinutä In fata mirilor si a participantilor, in rindurile carora
se aflau si diplomati straini: textul a aparut numai In polona,
In acelasi an, In doua editii, una cu stema familiei Radziwii,
inchinata printului Janusz, iar alta avInd si pe aceea a Moldo-
vei, fiind Inchinata lui Vasile Lupu, cu o prefata adresata
acestuia.
Daca prima editie" era de mult cunoscuta si la noi, In
schimb, a doua a fost semnalata cititorilor romani de
P. P. Panaitescu abia in articolul citat din 1.942, pe baza
exemplarului descoperit la Institutul Ossolifiski din Lvov
1 Moise Movil5. a domnit numai ping In noiembrie 1631, lar apoi Incä
o dati lntre iulie 1633 aprilie 1634, fiind mazilit de turci pentru simpatiile
sale polone. (Vezi C. C. Giurescu, Istoria romanilor, vol. III, partea I, ed.2,
Bucuresti, 1944, p. 48-49, 51-52.)
2 Vezi P. P. Panaitescu, L'influence..., p.7, 14-15; N. C. Bejenani,
Misiunea lui Leontin Zaleski ,si casatoria fiicei lui Vasile Lupu cu Janusz
Radziwil, In Revista critica, I, 1927, p. 222-225 (Cu referiri la acte publicate
In colecfia Hurmuzaki). Faptele grit relatate de Miron Costin, In Letopiseful
Tarii Moldovei de la Aron Voda incoace : In anul 7153 (1645) au fAcut
si nunta fiic.l.i sale Vasilie vod5., ceii mai mari, doamnei Mariei, dup5. cneadzul
Ragivil, om de casä mare, den cnédzii Litfei...
$i asea s-au fAcut nunta aicea, In Iasi, la care cifiva domni den Tara
Lesascä singuri cu chipurile sale au fostu, cu curfile lor, si P5.trasco Moghila,
feciorul lui Simion vodl, mitropolitul de Kiev. Iar5, soli trimisi era de la
Racofi cneadzul Ardealului, Chimin Iang.s, cu daruri, si de la Matei vod5.,
domnul muntean, singur stefan mitropolitul T5sii Muntenesti s'i Radul logo-
f5.tul si Diicul spltariul...
asea, cu petreckdi tagindu-se veseliia clteva s5,parnIni, au purces
cneadzul Ragivil cu doamna sa In Tara Lesasa, cu dzestre foarte bogate."
(Opere, ed. P.P. Panaitescu, Bucuresti, E.S.P.L.A., 1958, p. 120-121; vezi
si p. 123; Opere alese, ed. Liviu Onu, Bucuresti, E.S., 1967, p. 100-102, 104.)
3 Vezi N. Iorga, Istoria literaturii romane§ti, I,ed. a II-a, p. 267.

189

www.dacoromanica.ro
 (azi la Wroclaw, cota 10.355), din care dadea in traducere
(p. 17-18) prefata 1. Textul fiind tiparit numai in polonä,
istoricul romän a incercat sä identifice partea rostitä. In ro-
mane§te §i se pare câ avea dreptate sä. afirme &A aceasta in-
cepe cam de acolo de unde apar citatele din Biblie nu direct
In polonti, ci mai Intli In slavonä.
Cuvintarea se axeazà, evident, pe invätätura cre§tiná
privind disätoria, §i In douà locuri gäsim in ea ecouri din
Märturisirea ortodoxä. Chiar la inceput, starile omului (flea.-
sätorit, vaduv, cäisätorit) sint asemuite celor trei trepte ale
ierarhiei cere§ti dupà care sint orInduiti Ingerii (cu referire la
Dionisie Areopagitul in ambele opere) 2. In partea a doua,
taina" nuntii este expusá prin dezvoltarea paragrafului
corespunator din Märturisire 3.
Dar, dincolo de acest Inveli§ religios, cititorul de astazi
poate distinge arta oratorului, care, dupä ce a§eazä casäto-
ria pe treapta cea mai de jos, ajunge, in urma unei savante
argumentäri, s-o ridice mai presus declt celelalte stäri, Mind
o calda apologie familiei. Aceastä orqie de nuntä, chiar
dad. nu ni s-a pästrat in original, cu pärtile romanqti rostite
ca atare, merit& sa fie cunoscutä mai lndeaproape in Ora
noasträ, ca §i scrierea precedentä.
*

Revizuind traducerea fragmentelor publicate de P.

P. Panaitescu, In articolul citat, Petru Moviiä fi. romeinii
(p. 7-9), am dat o versiune romaneasca integralä 4, folosind
reproducerea textului din editia lui N. Titov, pe care am
primit-o de la Biblioteca Universitätii T. G. evcenko" din
Kiev, prin mijlocirea colegului dr. S. V. Semcinski, confe-
rentiar de limba romäng la aceastä Universitate. Pentru
speciali§ti §i studenti, retipArim aici atIt textul s/avon, oferind
1 ImpreunA Cu versurile la stem.4; vezi acum Corztribulii...,
p. 591-592. Textul a fost reprodus de noi, cu unele Indreptari, contro-
late dup5, original, In Literatura rotrancl veche, vol. II (In colab. cu Dan
Zamfirescu), Bucuresti, Ed. Tineretului, 1969, p. 268-269.
2 tn Mdrturisirea ortodoxci, Partes, I, Intrebarea 20 (vezi, de ex.,
editia Sf. Sinod, 1895, p. 10).
3 Ibidetn, Partea I, Intrebarile 115-116 (p. 52-53).
4 In Literatura romtincl veche, vol. II, p. 264-266.

190

www.dacoromanica.ro
 In original scrierea lui Petru Movilá, cit §i traducerea, cu
unele Indreptari1.
CIt priveqte a doua scriere, cu excepVa prefelei, adresata
lui Vasile Lupu, ea este necunoscutä cititorului roman. De
aceea o reproducem aici integral, In polong, aqa cum a fost
tiparitä, §i In transpunere romaneascA, pe baza fotocopiilor
executate dui:4 microfilmul pe care a binevoit sà ni-1 trimitä.
DirecOa Institutului Ossolifiski din Wroclaw. La transcrierea
textului i traducere am primit concursul binevoitor al colegei
lect. dr. Elena Linta.
Atilt ei, cIt§i colegului S. V. Semcinski i conducerilor celor
doug institutii de la Kiev §i Wroclaw, care ne-au ajutat, le
exprimgm Inc4 o datA multumirile noastre alduroase.
TEXTE
r.
Pag. 1 Henna montrui
4140Th* 64E10 EUAHKY1-1 ANCHMAHApHT'
111Rt 111AHK'Rt, ill*AOTHOplihlat daapki
lIgqfpcds, itlfaCKTRt, KOMAH1111 Bitlink MWMABCKHrla
11131CIAT4OM8 H Ent g;i104(C)TTH
IACHIV C113101118

165 INGWG610 MGVIIIVE

MA(C)TTIO ILCICHAHVW R-1;4
rOCI104,48 gOEBOAt
Hcm(H)Aoms H rimpo(A)Homs, w(T)tucKH(m) ,KosTi(m) IfriCAt(A)HHKS
.364/6lh MOAAORMIXTfIGKHX71,
fAHHOACTP06110MS spaTa,
3Apdadi, Mr0110ASLIEHLI H Het TJA411 r(C)ApCTIld
Tut AOAPOAtTHIPO flpRIiR4Hï4 NCIAtifTli H hIATCTIKSIT1t.
110HHEM Tat liCICHAIM'W B4 AICHHUA w, nocKtTnka1 rocno-
KCE1110KAIAtHHE Mil H Cla&TPOKHE spaTE2, H4 Tom-k 8 nine-0A
2 w('r)titcicaro mtcTa il1tel1pTIMHHKOM11 110C4AH, BH8Tpla H lurk I3PRoVii
Notel la corecturd. Litre timp, a apIrut studiul i editia prof.
D. P. Bogdan, Les Enseignements de Pierre Movild adressés à son frJre
Moise Movild (cu traducerea textului In francezä i bibliografia ante-
rioar5.), In Cyrillomethodianum", I, Salonic, 1971, p. 1-25+2 pl. (pri-
ma si ultima paginl, dupl care am putut controla transcrierea).
2 Lipseste In fotocopie (D. P. Bogdan c15. InsA, cuvIntul In text:
dup5. Titov sau alt exemplar ?)
3 Dupl fotocopie.

191

www.dacoromanica.ro
 TA AOCTOrThd, It% Toro ripasoms npasAliffro, rastinice H HCAKOMS
ECTialtla TERt MCHW CKaplkU,ATN sirfevsiav, bpD.o8c4f.av, EfiCYCI3EiCLV,
TIXoaocptav Kai ìC vistou ebyusiav, tame RCA ACCHd
AOROAHd Ent TOAHKOE 4OCTOH(11)CTRo 01.,A06% H3111AHAIMOT11; CEPO
pdAs K-ArOAdpENTE 0140418 Ina3A444% Nd TOAHKAA ErW E-A-r0AtANTA,
A.A1INCEHla ECH HE TOKA10 ,KE 1311 110AYTH1IECKHK1 Oyflpd?K(A)NATHCA,
HO 11 e AkOKHKIX OESEMTHCA, HE TOKM0 AapcssA47 npsctAtTH, HO H W
6*(C)TIMNItiK' NEWHCA, HE CHIJ,EHAdCTEACTRORATH, 13KWNII sAdAtEmig(m)
ospAso(m) El%1TH. GE )14(f) TH BCE spomt IICIAK4P0 IlpHRHAAIT' NE13-
A0(R)CTIld Awl 0yRtCH ta Tr.T.) eryc0-0 Zipxovn wctaipcovrad
3 KVA )10 CST'll CIA? 01/6W 113RtIllark RtAtT11
Airk(NI)Hdd, MKO CHM' Ha', AtTCKA 11084.110111SCA, KpdTKO NIE CIA ad
MORO(R) SpdTOMOS.I'd mpe(A)Adrato.
Mace ssw Eh npasAisTio flp(C)TAd T401r0 Rk ROA1THIIECKH(A) Ad
flpENC(A)E. 11/18,se s-ArTa 11 R'Arotl(C)THBIgd Ria cTpotifito
ClaXpdHH11111
AOROANIMil HA 02141S tag' apeAAArari H nocTesAidi, MKWNCE IHwyctro
H*110rAd TENOHMEHHOMS TH IWAWP1L, TECT1t Erw (Hcy(A), rA(s)
CiorkTORdWE, rriA: Hsseps ctst w(T) sct(y) AloA(s) MAMA
CHARM, Ed R0A11161A(C), MAMA flpg(A)NbJ, NEHARHAAII.11%1A REAH4dHYA,
14 HOCT4g1111111 M HA(A) 4t1OAMH THCAIONNKH H C'h(T)HHKH H HP0(4)1ilt
H RpHAdrdl(T): HIVE ClaTROpNWN CAORO CE, SKIANKT) TA HI".
ii. cam(y), npos(A)1 HHIld Ad HCRII1Tdi(T)CA, u TOr(A)d
liNpE,IENTE ,kd flp011314ECE(H)H0 &RAO), MKWNCE 11ì IHWIrCEEM' 1H-1410
flOREAt (okEr(T), PAW a.): HA CAAt SCAKIWdz' ENSE f101itAA(T)
TH, AA R'360411Wil stAo, Min HCTHHH4 RSAI(T) H Tor(A)A AA
qmPE(T)".
4 AliNfiCTSORdTH Ch getAill WKpE(C)THIJIMH noAosatT', mico(*)
flimAilm(y) (BkI(T), reé.) c fIspaamo(m), As(A)% (a II apd(n), .)
s' ew.vso(m),G0nOMWH CI& 11,5141' PlipdA-13 H npo(4).
. esosoAki p4As (WT)IECTild H 110(A)p8LINKI(K) CR0149 AitOKE-
CTlaRNW WrIA'ildTHCA flA(T) Rape(s) CoAomcm(y) (fiki(T), AE-
ROpd 1.1 HApa(X) (OSA (H) rEAEW(H) HezIsAA(s) HasAsSio(T).
i. KOIRATH 6p4rH, FIESAOSHRbJ(C) ?Kg INAAtTil AfflaNCHOE ECT'
HCAKdr0 thit1llANHK1.
Ho Cld oyso csT' HOMTHH(CKARt, gOAWARKE gied. Kaïi..Nil CAT'?
[1] GROACTILRHW ECT' Hd Hdlid(A)CTat Kp(C)TYMICKO(M) HO-
CTdRAE(11)110MS, ript,s(A)E oyso Wgr1061113drif HCTIIHHOE IlpdROIrkpTE
6-A-r011(C)TTE H C E OVMHONSATN H 11pOCTI1pdTH.
R. HAOAOCAMEHTE H RCAKdA OVAAIWAINTA GATMINHCK4 Rtpt
lipdR011H AospoAtTEAFAf CliflpOTHEiNdA W(T) wRIsltidER11. IlAtI(C)X11)C1

192

www.dacoromanica.ro
5 HSTPEEAATH H W(T) ECM CECOIA APWKARKI HCKOPHATH, MKOHCE

1401 EACKTH ficca, Ipv, esnclre H 14104TH APEKAI TnopietrS.

RCAKOE HAMTH 14114141, AA 4(C)ro E H flp41101 S4EHTE
GisE0pHILIA noAat(T)ca% H 0yTKP'67K4ITCA.
'Ev rj ôpoot icat 43cí ospaso(m) H np4go(41)
wTOeve% CELOHW H HPAPOAHTEMA flOCAtAOKATH.
KTHTWPS, WkSCT4KHTE4lOHKATVAtTEMO1717{111(H) n0y4HAH11111
6111TH.

ORpASOM% eir04(C)TYA, 4(C)THOCTH, npanAhe H KCVO Aospo-

AtTem4 no(A)pxtunamb npet4)noAirre4eArk np(c)no WCIrkT4THCA.
B. Ca ENO KAKW r(C)ACTKOKATH H 4TO HA KAACTHTEACTIA TKO-
PHTH, AA CM KCE(M) KAAE(T) ddir0110A84110, ovvr-h LOKI CNT' mi',
dki0KH111H H npeAmAplree ClaKtTIIHS,H, CitatTOHATH. 0164IOA01114 CE
APEKHTH iï £r(A)4 Incsm llavel(n) creat(r) npVimawe w(T)
6 eAfASAPA, I GASAlk HOCASWAd1/11 adilkiHnd, Ag(A)i,
gple 11/11rE4, IL1i 10(A)CKTA PIAUI H 6AWrie 6AICCE4, 63EK14
HCA'A, CEAEKT4 repemA H Hp0(4).
H. elISHAATH H ILUTAKAATH SAAHTA H XpeAug, K HHOOSSE Elal
HCTH(H)HOE EN; caasocaonTe lIfflpECT4(H)H0 W(T) 604TE(11,) Erw,
Admi Ao Ilp(c)Tona trw ns(c)Horo Aocinsaatoque, naoAtuto te

rA(c)Tno l',4(c)Tn8rowarw sTnprioecAano.

itiomoRTH w('r) fil-741 H KWh lkil-KKH SSAK011011040/KE(H)HKIH
110 e;CTAKW(M) C76/X" W(T)141i wriplAtnE(H)hi(M) K151111W cli 110AEJ1(4)-
HIOMH CW ClaRAIOAATH.
T. KneAtiAikTh act(K) Khi 110KAA1TIO H M-ATKA(M) npnat(nc)no
InkCHOMHHATH H 11010M(H)Aill IVAMOTHUMH HpHKOAHTH.
Gla 8s0 AospoAtTeme, W, 11PECKtTAILI(H) rOCHOAA(110,KtAlsai H KH-
SEAHE4CTEE; TU StA0 noTpennu, mpg (N) nts(nc)Inm AKH Flik lid KM-
7
TH CSIE18, I HAtICTH SCE 410131161(K) KtIfIHW H Afipcmi(x) KPATKO M
KCIMOMARle, e
Tt(X) KCt(C) HAM npognimewn. EFs KlSAAK%
sar(A)peNTE, H nponee e Tt(C),K(A)1 RIsITH, H HE npocTw, HO
13MHOSC4THCA AfA410 H mom*.
Giro p4,411 Aanci H Kk saronecT14 wnstrifto H MÄTKAM%
SEMAH T110111 KaCoAtTEACTKOKATH 11163MONSIWH, MPS C110 T131.(051.(0V
14K*T111:110 nEVTEKOatetp1OV W(T) TrflOrpMISTA MOM TVrioM%
HAH

HSWEP4ME(H)11$10 IIPICKtTAOMS roellomPt:=TgX

_ TKOEMS IlpHHOWS
Aa(p)cTatno, Cis TVA° AA(10(M) 10311HW H AlOKO(K) cp(A)u,a moero
110(A)CT4H4AA. Ca(T) HfrONCE CidtplkIlli(11)HW TKOp141 MOWO MA-HT"

13 Contributii la istoria culturii j literaturii romine vechi c. 129 193

www.dacoromanica.ro
 CTKSIO, Ad TKOK0 IIPSGESTAOGTh sApega, ga01108(4)H4 H
A4lar0AtTHd C p4fsHOCKtT/1010 TH 1'OG1102K(A)610 ClagAIOAdfTli
8 rgc)Tao TKOf H KCIO APIOKAK8 KCtitlii EarHMI 810(g)3KT) j H
410(41) wrpo,H(T); U:OKKH, 4-10114CTklpH H R1(C) EIPHLIIT A7Cov1ld(H)
H HH(K)HM MATIIHHHIIM CirOenAhlRt CUT/MKT); KAd-
CTIAHHhl W(T) Tfgf flOCT44KAIMIKIJA H iirmaimu ClaTKOPHT' H
geat no(A)pmmindat Horow(A)o Cli01(41) 4HWK KOCTAKHVII, AlOgOKHIII
CH01,148 En(A)Rt orTAfrhAHTN h mix-wHE cty,i 11PaGE.VIOGTh
THOR* W(T) ECIPO cp(A)44 4101r0 aqJI ME C/1611114TH, MHO)K4f IWO
VIL3p1l4t1TH H w(T) ciro CAdAOCTTIO HCf14'HIATHCat SCIASWHO 7KIA4Rt.
Hwk too(s)ail gp4T1pCgOrl 11P6GAITIIOGTH TaOfrl H camoro Cfgf
3' eliATK/IMH MOHAIN HpAild10. 3 ei:OH RI4IRC011 &KAI 11flopc8oH
IIHMCKOH,

TKOil filawr8tHHH81,
Tou HIKE H KUM.

TRADUCERE:
PETRU
din mila lui Dumnezeu, mare arhimandrit al sfintei, marei i facgtoarei
de minuni Lavre Pecerska din Kiev, fiu de domn al Tgrii Moldovenesti,
Preastrglucitului i In dreapta credintg luminatului IO[ANJ MOISE
MOVILA, din mila atotputernicului Dumnezeu, domn, voievod adevarat
legiuit, prin destinul pgrintesc mostean al Tgrilor Moldo-Vlahiei, frate
dintr-o mama,
Pace, SAngtate, Fericire i In scaunul domniei Indelungg sedere iti
doreste 0 se roagg pentru aceasta :
Deoarece dreapta atotputernicului Dumnezeu, o, prealuminate doamne,
preadorite i dintr-o mana frate, te-a asezat in scaun, mostenitor al locului
pgrintesc, vgzindu-te destoinic sufleteste i tnipeste pentru aceasa dreaptg
armlike, aci In tine fiecare poate a vedea ciar ebyeveiav, elOoSotictv,
vtptfou cixpudav 1, pe care toate buzele
ebaer3etav, critXoaocpiav KI. 1K
rnultumite de tine, le araa deschis ca o mare vrednicie ; de aceea
dInd multumire lui Dumnezeu pentru atitea binefaceri ale lui, dator esti
nu numai sä ai grijg de tine, ci i sä aduci folos supusilor, sg te

Noble fe, dreaptil credinfd, evlavie, fnfekpciune i, In afarci de aceasla

din copilärie, bunil inzestrare.

194

www.dacoromanica.ro
ocupi nu numai de cele politicesti, ci i sa te deprinzi Intru cele duhovnicesti,
sa te Ingrijesti nu numai de cele lumesti, ci i de cele dumnezeiesti, nu numai
stapInesti, ci i s fii pildä pentru supusi. Dar acesta. Iti aduce toate,
flra neajunsuri, daca iei asupra ta tet TO 1110.0 dpxovrt Kaaipcovra
Care slut oare acestea ? Caci stiu ca cunosti cele de trebuinta, ca unul
ce le-ai Invatat din copilarie ; pe scurt, deci pe acestea ti le Infatisez, Cu
dragoste de frate.
12. La conducerea tronului tau Intru cele politicesti, sá Implinesti
mai Intli pe acestea Sa, alegi i sa numesti In slujbe (officia) barbati
evlaviosi i vrednici a conduce, tot asa cum odinioara pe Moise, cel de-un
nume cu tine, Ietro, socrul sau, 1-a sfatuit, zicindu-i ( le)cirea, cap. 18)
Alege-ti din tot poporul oameni drepti cu frica lui Dumnezeu, oameni
drepti, urasc lacomia, pune capetenii peste mil, ca.petenii peste sute"
care si celelalte. Si adauga : De vei face lucrul acesta, (...) te va intaxi
Dumnezeu" 8.
La judecati, vina sa fie mai Intli cercetata, i abia apoi hotarirea
fie luata, dupa. cum Dumnezeu a poruncit prin Moise lui Israel (Deuterono-
mul, cap. 17) : La judecata, ascultInd cele ce fi se spun, sa cercetezi arna-
nuntit, iar daca va fi adevarat, atunci sá moara vinovatul"4.
Se cuvine sá tralesti In pace Cu toti cei dimprejur, asa cum a fost
Abimelec (Facerea, 21) cu Avraam, David (I Paralipomena, 19) cu Hanun,
Solomon cu regele Hiram si altii.
Pentru libertatea patriei si a supusilor tad sá lupfi barbateste, dupa
cum poruncesc cei cinci regi de la Sodoma (Facerea, 14), Debora si Barac
( Judeatori, 4)5, Ghedeon i Eftae.
Sa. lupte Impotriva dusmanilor, iar pe cei nevinovati crute, este
datoria oricarui conducator.
Dar toate acestea grit politicesti ; mai lnsemnate Ins& slut cele dumne-
zeiesti. Care slut acestea?
16. Se cuvine celui pus in fruntea celor crestinesti, mai Intli, sa. se
Inchine' credintei pravoslavnice celei adevarate, O. fie evlavios sa
Inmulteascá i sá raspindeasca aceasta. [credintal.
2. 1nchinarea la idoli i toate amagirile Satanei, potrivnice dreptei
credinte i virtutilor, sa fie stIrpite din obiceiurile oamenilor i dezradaci-

I Datoriile unui bun conduc4tor.

2 Litera ;;;; (= 1) lipseste din text.
3 Versetele 21, 23 (am reprodus traducerea dupa. Biblia, Bucuresti,
1968).
4 Citatul este un rezumat al versetelor 9-12.
5 in text, gresit : 14.
6 Cifra 1 lipseste in text.

195

www.dacoromanica.ro
nate din toat5, tara, dupa cum regii izraeliteni Asa, Ieremia, Ezechia
altii au flcut In vechime.
Sä pui multä sIrguintl pentru ca inv545.tura curata i dreaptä a
bisericii sobornice§ti s5, fie cinstit5. i intAria.
'Ev rt bp0o8oMa Kai e6otOeia 1 sà urmezi pilda i purtarea pa-
rintilor i strAmo0lor
Sá fii ctitor, ziditor i bineflcAtor al bisericii 0 al §colilor.
Sà fii totdeauna pentru cei supu0 un conduator drept, pilda a evla-
viei, a cinstei, dreptAtii i tuturor virtutilor.
Pentru a §ti cum a domne§ti 0 ce s5. faci In stApinire, ca toate sà
fie cu noroc, s5, asculti buzele Domnului, care sint sfAtuitorii spirituali prea-
intelepti. Acest lucru 1-au plzit impAratii cei vechi, chid Iosua Navi primea
sfat de la Eleazar, Saul asculta pe Samuil, David pe Domnul, Ioasafat
Ahab pe Miheia, regele iudeilor, al lui Israel, 0 Edom pe Elisei, Ezechia
pe Isaia, Sedechia pe Ieremia i ceilalti.
Sä zide§ti i sa innoiqti cladiri i biserici, In care s5, se audä necon-
tenit adev5zata slAvire a lui Dumnezeu de pe buzele binecinstitorilor lui,
lar aceasta sä ajungá pina la scaunul s5.0 ceresc i a faca auzitá puterea
st5.pinitorului.
Sa p5.ze§ti Cu sfintenie, impreuna Cu supu0i t5.i, ceremoniile legiuite
de Dumnezeu 0 de intreaga bisericá i rinduite de pravilele sfintilor parinti.
Tuturor supu0lor tái a le aminte§ti cu osirdie de pocaint5. 0 de
rug5.ciuni i s5, faci aceasta prin porunci scrise.
Aceste virtuti, o, prealuminate doamne, care cuno§ti i vezi clt sint
de trebuincioase MAriei tale, cu atit mai mult acum chid e§ti in domnie,
domnie asupra celor spirituale Impreuna cu cele lume§ti, ti le-am amintit
pe scurt, pentru ca Intru toate acestea s5. Inflorqti. Multumire dind lui
Dumnezeu, iti doresc i ma rog s5, fii Intru toate, 0 nu numai sá fii, ci sA le
Inmulte§ti.
De aceea, pentru ca sa poti aduce binefaceri Ora tale Intru invItarea
evlaviei §i a ruglciunilor, aceasit carte TptdoStov 2 inflorit sau
nevreKocrraptov 3, Infltiqata prin tipar In tipografia mea, Domniei tale prea-
luminate o aduc §i o d5zuesc, impreura cu acest dar inflti0nd i dragostea
inimii mele. Si tot din inimá rog pe ziditorul meu sà p52easc5, pe Lumin5,tia
ta s5,n5.tos, norocos i intru multi ani, impreuni cu Doamna, asemenea
tie luminat5.; domnia ta i toatá tara sA, le Imboglteasc.á cu toate darurile

1 In ortodoxie Fi evlavie.
2 Triod.
Penticostar.

196

www.dacoromanica.ro
 s5. le Inconjure Cu pace ; bisericile, mAnAstirile 0 tot cinul duhovnicesc,
mare 0 mic, s5.-i faca rug5.tori din inim5.; pe dregAtorii pu0 de tine s5.-i
faca credincio0 i drepti, iar tuturor supu0lor täi, dui:4 ce i-ai a.rzat pe
fiecare In slujba sa, O. le InUreascä dragostea c5.tre stapinul lor ; doresc din
toata mima ca toti nu numai sá asculte de Prealuminatia ta, ci, mai mult,
131 i Inteleag5. 0 de aici sä se umple de dulceat5.. Acum, dragostei fr5.te#i

a Prealumiratiei tale ma lncredintez pe mine Insumi, cu ruglciunile mele.

Din sfInta 0 marea Lavr5. Pecerska de la Kiev,
A täu frate i rug5.tor pentru tine,
Ace1a0 de mai sus.

II. 1

f. la MOWA

DUCHO WNA
przy szlubie IaSnie Oswieconego P. Jego M. Pana
IANUSZA
RADZIWILA
XiVedia na Biirach y Dubinkach,
Podkomorzego W. X. Litewskiego, Kamienieckiego
Kazimirskiego, Seywenienskiego etc. etc., Starosty,
Z Ia4nie Wielmoinq, ley M. Pann%
MARIA
cork4 Iainie Wielmoinego Jego M. P.
IO WASILIA
Woiewody y Hospodara Woloskiego,
Wystawiony
przey la§nie Przewielebnego w .Bogu I. M. Oyca
PIOTRA MOHILE
Metropolitg Kijowskiego, Halickiego y wszystkiey
RuAi, Exarche S. Thronu Apostolskiego Konstantino-
polskiego,

1 Transcrierea i traducerea In colaborare cu Elena Linta.

197

www.dacoromanica.ro
 Archimandritg Pieczarskiego, w Cerkwi
Hospodarskiey Iaskiej Dedicata. Hierarchom
Botym SS. Basilio, Ioanni et Gregorio
W. Monasteru Piecz. Kijowsk.
Anno D. 1645.

Na Herb Iagnie agwieconych XX. Ich MM. PP.

lb Radziwilow y Iainie Wielmoinego Jego moiei Pana
10 WASILIA WOIEWODY y HOSPODA RA
Woloski ego

Przyiain tg Giowg Ortowi przydala,

Ktor-4 przy Sercu sable podobala,
Gdy RADZIWILA uznata by d Giowq
Oblubienica: Moidawska Herbowa,
Orlowi przeto Glowg powierzyla,
(Mal Zenie Glowa) by iedna rwliiia.
Iasnie Wielmoinemu Panu a Panu
2a
Jego Miloki Panu
IO WA SILOWI
Woiewodzie y Hospodarowi
Ziem Moidawskich,
Spokoynego w diugi wiek Panowania y Mogos/awienstwa
Boiego.
Cokolwiek naleialo do zawakia wiekuistey przyiaini
Przezacnego Domu W. Hospodarskiey M. z wysokim y
slawnym Domen lagnie Oswieconego Xiatgaa lego
Moki Pana Podkomorzego Wielkiego Xigstwa Litewskiego,
przyiadielskiemi usiugami memi ochotnie expleui, w czym
rozumiem, le de parlibus bono Amico exoluendis, od
W. Hospodarskiey Moki mego wielce Milokiwego Pana
non arguar. Day Boie, abym y w nastgpuivych Terminach
W. Hospodarskiey M. mogl condigne usluiyd. A teraz
Iasnie Oswieconemu Xigistwu Wielmoinym Ich MM.
2b PP. nowym/ Maitonkom omnia faelicissima uprzeymym
affektem apprekowawszy, tyczg abyt W. Hospodarska
M. moy Milokiwy Pan w poiny wiek przy powodnych
pomyslnokiach z przyaini Xikt4t Ich MM. og14daja.c
wnuki y prawnuki diesz54 sig. Desideria przytym
198

www.dacoromanica.ro
 przyiadielskie W. Hospodarskiey Miloki e xplendo, Mowg,
ktoram uczynit przed szlubem Xiqtat Ich MM. czgAdiq
Polskim, czg§dig Woioskim Igzykiem w cerkwi W.H.M.
Iaskiey na ten czas idiomate Polono w druk podaiem,
usituiac hoc argumento, znamienita y przesiawna przyiaili
W. H. Miloki z Domem Xiaigcia lego M. quam glo-
riosissime swiatu intimowad, y moig przyia6ie1sk4 powol-
not6 iasnie y dowodnie W. H. M. commendowaé, quod
utrumque dum facio, wielce upraszam, aby ta praca
moia fronte et mente serena od W.H. Miiogéi mego wieice
Mi/o6diwego Pana byla przyigta.
W.H.M. Zyczliwy Przyiadiel,
Sluga
y ustawiczny Bogomodlca,
PIOTR MOHILA
archiepiskop,
Metropolit Kiiowski,
Halicki y wszystkiey Rugi.

3a MOWA
PRZY SLUBIE
Mqdrog6 przedwieczna, rosporzadzaiac wysoka swq
Niebieska Hierarchia, dziewig6 chorow anielskich (wed-
lug Dionyzego Swigtego Areopagity) na trzy czg§di
rozdtielila.
S. Dyonys, Pierwszq : Throny, Cherubiny y Seraphiny, blizko
de Caelesti wysokoki Maiestatu swego, posadgila, aby od niey bez
Hierarch.
wszelkiego srzodku, §wiatio66 rozumu, madroid y umieigt-
not6 do wypeinienia woli iey brala.
Drugq nitey, iako Weadzy, Xigzstwa y Mocarstwa
posadtila ; aby iako szrednia przez pierwsza, iako przez
srzodkuiaca te t swiatiogd madrotdi y umieigtnotdi od niey
bruta y trze6iey podawala.
Trzeciq czg§6 nitey onych dwuch, iako PaAstwa,
A rchanioly y Anioly mied zezwolita, ktora aby od srzed-
niey tet Bozskie dary przyiawszy, rozumnemu stworzeniu
na ziemi, to iest cztowiekowi, podawata, onego strzegla,
3b wola Bozskg/onemu opowiadaia y do wypeinienia wszelkich
cnot y przykazani Botych prowadiiia y prostowala.

199

www.dacoromanica.ro
 Podobnym sposobem y ludzki rodzay w cerkwi
swietey swoiey ziemney na trzy stany rozdlie/ony mied
chcia/a, to iest na stan panienski, wdowi y maliettski.
Te trzy stany ieszcze w Zakonie Przyrodzenia, przez
onego wielkiego Patriarchg Noego w Arce oney, ktora
by/a figura teraznieyszey Christusowey Cerkwie, Bog
Wszemogacy przefigurowal, gdy w niey trole pigtra miec
kazal; y na pierwszym ptastwo iako lekkie posada, na
srzednim czyste zwierzeta, na trzedim wszelkie czolgaiace
sig Po ziemi zwierzatka chowa6 przykazal. Slusznie tedy
panienski stan ptastwu iest porownany, ten bowie Li, od
wszelkich dig larow, klopotow, nabywania maigtnogci
y trosk tego swietnich oddaliwszy siebie, potem modlitwa
y wszelkiemi poboinotdiami si g podnogi.
Ten bowiem ktory sie otenil, wed/11g Pawla Swigtego,
Corinth. stara sig o rzeczach swiata tego, iakoby si g podobal ze-
Versu 33. nie. A ten ktory sig nie zenll, albo ktora nie szla za mat,
stara sie o rzeczach Panskich, aby by/a swieta y cialem
y duchem, y ta iest roznotd migdzy mgiatka y panna.
Wysoki tedy iest stan panienski, nie tylko stad, le
iest czystogdia y doskonalogdia cnot, rowny onym Thro-
nom, Cherubinom, Seraphinom, ale y stad, ii Pan y
Zbawidiel nasz w tym stanie przenagwietsza y Nayczystza
Panne Matkg swa, ktora iak przed porodzeniem, tak w
4a porodzeniu, iako y/ po porodzeniu czysta panna na wieki
zostaie, n:ded zezwohl: y sain Czlowiekem sie stawszy,
Panicem na wieki zostaie.
Chwalg y wysokog6 tego stanu Ian Swiety na Gorze
Apoc. 14, Syonskiey widgial, abowiem tu i przy Botym Baranku
V. 1, 2, 3, 4, 5. sto y czterdliegdi y cztery tygigcy stali, maiacy Imig
Oyca, iego napisane na czo/ach swoich, di piosnkg nowa
spiewaia, ktora /aden inszy spiewad nie mole: ,,Cid sq
ktorzy si g z niewiastami niepokalali, bo ddiewicami sq, ei
chodzq za Barankiem, gddiekolwiek iddie, ei kupieni sq z
ludii Pierwiastkami Bogu y Barankowi, a w ich Weiech
nie nalazio sí g klamstwo, albowiem bez mazy sq przed
Stolicq Badq."
. A nie tylko panienski stan w nowym Zakonie, iako w
Apostolach y w inszych swietych y zakonnikach, ma swoie
wysokogd y zalecenie, ale y w starym ieszcze Zakonie nad

200

www.dacoromanica.ro
 Insze byl wywyszszony, kto bowiem umarlych wskrzeszal,
ogiell z nieba uprazsaL rzekom aby sig rozstapily roskazy-
wai, niebo zamykal y odmykal, a w ostatku y na ognystym
wolie iako do nieba (iako Cerkiew Swigta Wschodnia rozu-
mie) do raiu jest wzigty, y tywo y dotad wedlug dala
zachowany, iesli nie panienstwo zachowujacy on wielki
Prorok Heliasz ? Ale co diiwnieysza, nie tylko za iywota
panienstwo zachowuiacy, takowe wielkie nad insze proroki
y sprawiedliwe ludtie cuda czynili, ale y Po smierd kogd
ich umarie wskrzeszad, iako Helizeuszowe godnemi sig
stab,.
Wysoki tedy iest stan panienski, y wielkiemi darami
4b od Boga uszlachcony,/ skad y wielkie ma swoie zalecenia,
ale te nam teraz o tym czas dlutey mowi6 nie pozwala, o
wtorym stanie wdowim wkrotce mowi6 bgdgiemy.
Y ten stan srzedni iest wysoki a y swoie za1ecenia,
dla imitatiey pierwszego stanu w Pismie Swigtym, tak
Starego iako y Nowego ma Testamentu.
W Starym Zakonie tak Pan Bog ten wdowi stan
ucz§6i6 zezwolil, it niewiastom w czystoki y wstrzemigi-
liwoidi wdowiey mieszkajacym, nie tylko zwykk swigtym
swoim dary dawal, ale osobliwy mgzstwa dar, nad ich
siabe przyrodzenie, iako oney Iudith, y tey podobnym
darowad raczy/: ktorym y nieprzyia6iela zwy6igtyli, y lud
Izraelski z wielldego niebezpieczenstwa wyzwoliwszy,
mginie hetmansko triumfowali. Taka ma moc czystog6,
nie tylko w pannach, ale y wstrzemigiliwoki wdowiey,
y nie tylko w Starym Testamendie, ale y w Ewangeliey
Swigtey ma swoie pewne y wysokie zalecenia, osobliwie
u Lukasza Swigtego w oney Annie Swigtey, ktora tywszy
z ingtern swym siedm lat od panienstwa swego, a osmu-
dtiegat lat y cztyry w wdowstwie mieszkaiac, nie odcha-
Luc.
Versa 36. dzala z cerkwi, postami y modlitwami sluty/a Panu w
<Wen y w nocy: ta dla czystoki swey wdowiey, nie tylko
prorockiego ducha godna sig by6 stala, ale nad insze
wysokie Patriarchy y Proroki Messiasza doczekawszy
sig, oczyma swemi oglaclaia y mowila o nim y proroko-
was..
Wysoki, tedy iest y ten stan, ktory dla czystokif
5a y wstrzemigiliwoki od niektorych Doktorow Swigtych

201

www.dacoromanica.ro
 meczenskim iest nazwany. Srzedni iest dla tego, it cieles-
nych roskoszy, Idopotow y frasunkow malienskich
doznawszy, wstremigtliwog6 zachowuie, stan panienski
imituiac: o tym stanie lubowy wiecey tak z Starego iako
y z Nowego Testamentu mowi6 przystalo, ale te nam o
tym cliigieyszy akt mowi6 nie pozwala, do trze6iego stanu,
ktory iest mattenski, przystgpuie, o ktorym nam wiatnie
teraz mowi6 przystoi.
Dla iakieyby przyczyny ten stan malienski trzedi y
nitszy w Cerkwi Botey byt, y dlaczegoby do onych czo/-
gaiacych sig Po ziemi zwierzat przyrownany ? Przyczyny
inszey nie widze, tylko dla 6igiarow malienskich, to iest :
okolo wygody ieden drugiemu, okolo wychowania dgiatek,
y dla trosk y frasunkow, ktore okolo nabywania maigt-
noki, a w ostatku gwoli cielesnych roskoszy zatywania,
iakoby po ziemi czoigaiacy sig by 6 zda. Do tego, it od
tych dwoch wyszszych skromnoki y wstrzemietliwosci
sie naucza: powinni bowiem maltonkowie podczas swiat,
postow y modlitw od spolkowania cielesnego do czasu
Cap. 7. wediug Pawla Swigtego z spolnego zezwolenia, wstrzymy-
wa6 sig ; ma iednak mattenski stan swoie pewne w Cerkwi
Boiey zalecenia. Iesli bowiem panienski stan czystokia
aniolom sig rowna y wysoko sig at do nieba podnoti ;
nieposledni iednak iest y maltenski, ktory spiodzeniem
y wychowaniem pobotnego potomstwa chwalg Bota roz-
szerza, Cerkiew y Niebo napeinia: iesli panienski stan ma
5b ztad/ pochwaig y swoia wysokoté, it Pan y Zbawi6iel nasz
Iesus Christus Przenatwigtsza Matkg swa y siebie samego
w nim mie6 wiecznie ch6ial, niemniey w tym stan malienski
panienskiemu iest rowny, kiedy lubo Panne na wieki
zostaiaca Przeczysta Matkg swa, pod zasiona maigenskiego
Luc. Cap. 1, stanu, Pan mie6 chdial, wediug swiadecstwa Lukasza
V. 26 et 27 Swigtego : Poslany iest Aniol Gabriel od Boga do Panny
Poszlubianey Melowi, ktoremu bylo imie Iozeph". Y sam
Pan, lubo nie w cielesnym, ale duchownym, z Cerkwia
oblubienica swoia w wiecznym nayduie sig by6 maliezi-
stwie. Iesli tedy vrysokie sa dway wyszsze stany ktoremi
sig niebo napelnia, zarownie wysoki iest y malienski stan:
nie tylko bowiem samym w nim poboinie tyiacym do
nieba wchodzi6 nie zabrania, ale y z niego wychodzace

202

www.dacoromanica.ro
 prorocy, apostolowie, mgczennicy y niezliczone mnozstwo
swigtych y sami w czystoki panienskiey y wstrzemigili-
woki wdowiey mieszkaiqcy, wohliqcq y triumfuiaca przyoz-
dabiaiq y napeiniaia Cerkiew. lest tedy niemal we wszyst-
kim rowny wysoko§dia malienski stan dwom wyszszym sta-
nom, a nie tylko rownym, ale y wyszszym go. Ia by6 nad
one widzg, a to, gdy go Pan y Zbawidiel nasz migdzy sied-
mia taiemnic albo sakramentow w Cerkwi swoiey swigtey
Ad. Eph. migó chdiat, wedlug nauki Paw14 Swigtego, ktory mowi:
Cap. 5, 1.411/14 ciik smTa Win,. To iest, sakrament to albo tajemnica
Versu 32 to jest wielka ; ktory sakrament w malienstwo po-
boinie wstgpui4cym y mieszkaiqcym, /askg ex opere
6a
operato, 1 to iest, z zaslugi mqk panskich daruie. Tamte
za§ dwa stany nie mon migó takowey /aski, chyba ex
opere operantis, to iest z (Mel swoich y uczynkow
dobrych, ktorq sami sobie przez sig zasiu ta powodem
osobliwey laski Botey. Wyszszy tedy iest zaprawdg
nad te dwa maliensld stan ; a le iest taiemnicq
abo sakramentem w Cerkwi Swigtey y przyczyn4
/askg podawaivq, stqd naypierwey daie sig znad, gdy iest
od Authora samego sakramentow, to iest od Boga w rain
ieszcze postanowiony iako ksiggi rodzaiu §wiadca:
Y stworzyl Bog czlowieka na wyobralenie Bole, stworzyl
go, melczyznp y niewiastc, stworzyt je y blogostawil im,
mow* : rozradzayeie sic y rozmnalayeie sic, y napel-
niayEie ziemic".
To ieszcze na poczqtku w raiu by/o.
W Zakonie za§ taski Pan y Zbawidiel nasz Bog praw-
diiwy y czlowiek doskonaly, malienski stan w Kanie
Galilaei praesentia swoi4 y Przenayczystey Matki swey
kohonestowal y primitiami cudow obdarzy/ y sakramentem
w Cerkwi swoiey w onych siowach u Mattheusza Swigtego
po/oionych: 63c4 Er1 CO341T4, %MK% M lit panNeerx. To
iest: co Bog ziqczyi, cziowiek niechay nie rozlqcza
by 6 postanowii, wedlug wyiey pomienionych siow Pawla
Swigtego: Tam el/ oths felni. Sakrament to iest wielki ;
a la mowic w Christusa y Cerkiew". Wielkim sakra-
mentem Aposto/ maltenstwo nazywa dla wysoko§di
rzeczy, ktorey iest znakiem, to iest, tak dla z/aczenia sig
6h dwuch/ natur, bozskiey i ludzkiey w iedney personie Syna

203

www.dacoromanica.ro
 Botego, iako tet dla duchownego maltenstwa Christusa
Pana z Cerkwiq, w ktorym sic werifikui4 siowa one:
Giro thtd,H WCT1IIHT1 4Airk WTU,A cow° H memo., H npsnitnsrk
CIA Kin 1110111 CSOIH H atid,CT4 Wad ald IIAO(T) lAHH8. To iest,
przetot opuiei czlowiek oyca swego y matke, a przylqczy
si e do zony swoiey, i oba beclq w iednym ciele". Abo-
wiem opukii Boga Oyca, nie przez rozkczenie sig,
bo iest onemu spolistny, ale przez pokazanie sic wedlug
Paw/a Swigtego w posta6i du tebniczey: Gem 8M4AH, apawk
Ad. Phil. pam npTimm. To iest: W yniszczyl samego siebie przyiqwszy
Cap. 1 postae slugi". Opugli matkg, to iest synagogg zydowsk4,
V. 7 et 8.
a przykczy/ sig do Cerkwie przez milogd, iako do
wksney oblubienice swoiey. A le Christus Pan ma
ciaio, ma te t ciaio y cerkiew, przetot sq dway w
iednym ciele: stad daie sig zna6 te iako siowo Bote od
ciaba Christusowego, y iak Christus Pan od Cerkwie
swoiey nigdy sig nie odkcza, tak maitonkowie po
zkczeniu sig w stanie malienskim, nigdy rozkcza6 sic
Ad. Corin. nie moo., iako Swigty Pawe/ naucza: NI.8)Keraim meeht,
Cap. 7. mes8icipt3 Ai8nc8, npeesaatIH4/A ICT% 341COHOM1a, tHlif AH NC( SMUT%
HiSHC11dia, PAS(A)/AWH(T)Cdt W(T) 3AKOH*1 MtiWad. To iest:
Niewiasta maiqca meza, poki mel lyw, obowicizana
iest zakonowi, lee: iesliby mqi iey umarl, wolna iest od
7a zakonu meiowego". Y/ na inszym mieyscu: aK1IHIWHMCA1
Bdaiallad10 HI dak, HO rreld1: NCOrk W(T) Mbld Hi Od3A8,14THCAt.
To iest: W makenstwie beclqcym rozkazuie nie Ia, ale
Pan, ieby si p zona od meta nie odlqczala". Iest tedy mal-
tenstwo sakramentem, poniewat iest znakiem widomym
swigtey niewidomey rzeczy a znakiem nie prostym, ale
oraz y znakiem y przycyznq, laskg ex opere operato dakc4
godnie well wstgpukcym. Dale tedy sakrament malten-
stwa swigtego takowg laskg malionkom: naprzod it
zkczenie ich, ktore w wszetecznikach iest, brzydko§6i4
y grzechem smiertelnym, za co Bog takowych bgdzie
sqdzi/ wediug Pawia Swigtego: Malhenstwo iest uczseiwe,
late niepokalane".
Powtore dale im tg laskg, aby milo46 duchown% ie-
den ku drugiemu zachowali, ktork im Pan Bog z nieba
Duchem Swigtym wlewa y ktorey mie6 sami z siebie nie
mogq: Bo gdy Apostoi naucza mgta aby tak mitowat

204

www.dacoromanica.ro
 zone swoia, iako Christus duszg mituie, podniosia y
duchowna milog6 ku zenie, okrom oney przyrodzoney
malienskiey, mie6 mu kate, aby tak na tong swoig pa-
trzyl y tak i na sercu mial, iako Christus duszg pobotn4
y sobie wierna miluie. Tey mi/ogéi bez laski botey mie6
mat nie mote, mugi i tedy rnie6 od Boga moca tego
sakramentu. Tot sig o zenie mowi, takiey czsdi z samey
siebie ku mgtowi mie6 nie mote, iaka ma dusza dobra,
7b usprawiedliwiona, ku Christusowi Panu y Bogu/ swemu,
to i4 tedy z nieba od Ducha Swigtego mie6 ma. 0 wielkit
to dar boty w swigtym matienstwie z ktorego mocna
pomoc do zbawienia rogie, gdy takie serca ku sobie y tak
swigte mysli mie6 bgda, iut tam niezgoda nie zayzrzy,
iut tam pokoy y wielka przyiain y tyczliwog6 nad ludzka
wigksza iednego ku drugiemu, iut tam wdtigezne y mi/e
pomieszkanie y siodkie towarzystwo, gdy ta duchowna
przyrownana Christusowey milog6 migdzy nimi zakwitnie.
Po trze6ie usmierza w nich tadze cielesne, przez
powgdiagliwog6 w zatrzymaniu wiary malienskiey, zma-
cniaiac ich wedlug rzeczonego od mgdrca: flo3H4(r) laxo
Sap. 8, 21 101410 HE 184,8 11034C4BAHrk awe Hl To iest: poz-
EF-1 4,ACTII.
naiem it inaczey nie mogg by6 powkiagliwyrn, atby
mi Bog dal.
Po czwarte sposobnymi ich czyni do wychowania
dliatek w wierze swigtey prawostawno-katholickiey y w
poboinokiach wiary chrzekianskiey. Urodii6 bowiem ie,
lacny y pospolity z pogany y bestiami dar spolny y wy-
chowa6 ie w cnotach niektorych y poganie moga. Ale
wychowa6 je na wiarg y poboinog6 prawoshwno-katholicka
y zbawienia dostapienie, to dar iest boty ktorego rodgice
bez osobney iaski botey mie6 nie mop. A moca tego sa-
kramentu malienstwa swigtego brad go mom, iesli ba-
czenie y rozum prawowierny chrzekianski maia.
Na koniec y to dar iest bozski, ktory sig poboinym
matonkom przez ten sakrament daie, aby znogi6 mogli
8a wszelka ngdzg y niedostatki y niedoskonalog6i/ w oby-
czaiach ieden drugiego, y wszelkie 6igtary maltenskie.
1. Tim. 2. Te cztery dary bozskie Aposto/ Swigty do niewiasty
mow* tak wylicza: A ona zbawiona bgdzie rodzeniem

205

www.dacoromanica.ro
 dtiatek, iesli trwa6 bgdiie w wiernoki y milog6i y pos..
wigceniu y miernotéi.
Pierwszy tedy iest dar it wiarg ieden drugiemu do-
trzymawaia, a w cudzotozstwo nie wpadaia.
Drugi, it godnie w mi/o§6i mieszkaia.
Trze6i, it lote swe od zmazy po§wigcaia.
Czwarty, it powkiagliwie czasow swoich zostawa6
z soba moga.
Tak tedy poniewat od authora sakramentow mal-
tenstwo iest postanowione y poniewat iest znakiem wi-
domym rzeczy swigtey niewidomey y przyczyna laskg
podawaiaca, nieomylnie iest w Cerkwi Swigtey Wschodniey
sakramentem, zaczym tym samym wyszsze iest maitenstwo
ni t stan panienski y wdowi.
Sluszna przytym Waltz, Przeswietni Oblubiency, wie-
diie6 y to, dla iakich przyczyn malienstwo iest od Boga
postanowione, iako do niego wstgpowa6 y iako w nim sig
sprawowa6, abykie sig mogli Panu Naywyszszemu podoba6
y obiecane na ziemi blogoslawienstwo dostapiwszy, dobra
niebieskie dostapi6 godnemi sig stali.
Trzy przyczyny z Pisma Swigtego naprzednieysze by6
widzg dla ktorych Pan Bog malienstwo postanowii.
8b Pierwsza iest przyczyna, aby mogi cziowiek/ na tak
6igiki zywot mie6 towarzysza y pomocnika, tak bowiem
Gen. Cap. 2. Pismo Swigte mowi: HI pozpo grats 661TH tAHHOMS, COTHOPHhe
goiS nomownuna no ittoi8. To iest Nie dobrze czlowiekowi
byl iednemu. Stworzmy mu pomocnika podobnego iemu".
Ta iest pierwsza przyczyna dla ktorey malionkowie
poymowa6 sig maia, aby ieden drugiemu co ku wy-
peinieniu cnot, mi/ot6i botey y blizniego wszelkich
poboznoki y przykazani botych, y do znoszenia
6igtarow matensIdch towarzyszem, rada y pomoca
by/. Ten iest pierwszy cel dla ktorego y Wy, Przes-
wietni Oblubiency, w stan swigty malienski wstg-
puiac ; primario nie na co innego pilniey patrzac intentia
swoig do przyigéia onego, do intentiey rayskim onym
oblubiencom od Boga naznaczoney conformowa6 maje:
Bog bowiem wszechmogacy gdy mia/ Ewg stworzy6,
sen wloiy/ w Adama, ktory to sen oycowie swigci Pisma
Swigtego wyldadacze, extasim rzeczy niebiskich by6

206

www.dacoromanica.ro
 wykladaia: Concluduiac ie mygla do Boga podniesiona,
a zamknionemi smyslami malionkowie poymowa6 sit
maig, bo nie smysly ani rocliice, ani dostatld, dobra daia
malionke, ale sam Pan Bog, iako nas mgdrzec naucza:
MM' H HMUTAA paiki W(T)1101 4dAWAVI., W(T) r(c)A.
Pron. 19 NÇC CO,IMMIAtTCIA MOM lA8APAIA1 hiSMIH. To lest: Dom y
maigtno66 rodzawaia oycowie diiatkom, a od Pana
zona rostropna przy/acza sie mgiowi. Nie primario
9a tedy dla bogacstw, iako Adoniasz Abissag sobie/ w ma/-
lenstwo poia6 chial, ktoremu dla tego Duch Swigty przez
3 Reg. Cap. 2, SaJomona powiedgial: Diig becliie zabit A doniasz", ale dla
Ver. 17
samego naypierwiey towarzystwa y do wszelkich poboi-
noki pomocy y do znoszenia niedoiginoki ieden drugiego
poymowa6 sie maia.
Secundario za§ modo mote sic y na dostatek y bogac-
stwo y dobry posag, bez grzechu mie6 baczenie: pierwsz4
przyczyng za fundament zaloiywszy, gdyi do znoszenia
dieiaxow malienskich sluia y z nich niemala iest y tym
stanie pornoc. Takte y zacno66 domu kto w tym stanie
upatruie, nabywaiac sobie poteinych przyiadiol y powin-
nych, nie grzeszy ; iednak te przyczyny nie maia by6 do
malienstwa pierwszemi, ale ostatniemi y podleyszemi.
Wtora iest przyczyna spiodzenie dliatek ku rozmno-
ieniu chwaly Boga Wszemogacego, tak bowiem Pan Bog
stworzywszy meta y zone, blogoaawi/ im mow*: Pa-
THTICM1 H MHONSHTICA H HAFIOAHAHTI &MAIO, To iest: Roseeie
y mnoilie sic y napeiniaylie ziemip". Z takowa intentia
y on Swiety miodiian Thobiasz w maltenstwo wstg-
Thob. 8 puiqc do Pana mowi: Panie, ty wiesz, led nie dla
zbytku biorg siostre mole za zone, ale tylko dla
potomstwa, w ktorymby byto blogoslawione imig twoie
na wieki wiekow. Y anio/ Raphael tegot Thobiasza
nauczaiac, iakim sie umyslem zeni6 ma mowi: Ilphimeuni
9b Atg8Ck CTPAX0M1 r(commtwk, EOM nnom p4AH, HiEKIAH/ Ak4AfHTA,
NSW AA I' AMIHH flIPAAMAChrk sl-rocnosode e Charlie HACAtAHUM.
To iest: Weimiesz panne z boiaznia panska, wigcey chgdia
diiatek, niili lubogia zdigty, teby§ w nageniu Abra-
hamowym blogogawienstwa w syniech dostapil.
intentia primario Po pierwszey kaidy pobolny chrzekianin
wstepowa6 ma, a nie dla pieknoki urody, albo ladzy

207

www.dacoromanica.ro
 cielesney: tych bowiem ktorzy dla pigknoAdi y tqdzy
cielesney w malienstwo wstgpowali, srodze Pan Bog
pokaral, iako Pismo Swigte o nich mowi: SHAtewe
Gen. 6 ChlHOte swITH A410.51 tIAOirktilaCKhA tdKO CBT1 KO4CH6J, 110A1Ul4 41 CIS*
I% MOM W(T) ROW, OHM Haspaum. To iest: Widzqc synowie
boty corki ludzkie, i byly piekne, wiieli sobie za zony
ze wszystkich. More obrali". Ale shichaydie co przediw
takiemu maltenstwu Pan Bog mowi: Hf HAUT' A*T-r1; MOH
HOIEWLITH KO YAOHIAIX11 3gue, HAOT6. To iest: Nie
bedzie trwal duck moy w ludiiach tych, poniewat sq
cialem" y dla tego cielesni byli, potopem s4 pokarani.
Iednak kto za fundament sobie wtor4 przyczyng po-
lotywszy, iesli secundario modo na urodg patrzy, mote by6
bez grzechu, bo y Iakob Patriacha zone obieraiac, wolal
Bachelg obierad eadka, aniteli Lila szpetna, co czynil
bez grzechu. Dla miioói tedy diiatek ktorzyby nie dla
waszey tylko udiechy y rozmnoienia familiey, ale primario
10a aby sig w nich imig Boga wszech/ mogacego w Troycy
Swigtey iedynego na wieki chwaliio, y Wy, Przeswietni
Oblubiency, poymowa6 si g madie, dla czego, gdy Wain Pan
Naywyszszy obiecane da doczeka6 potomstwo, nie ar
swieckich roskoszach, inqdrogdi y obyczaiach wieku tego.
tylko, ale krzestem swigtym odrocliiwszy, primario w
wierze swigtey prawosiawno-katholickiey, w cnotach.
poboinotdiach y zachowaniu przykazani botych vrychowa6
y dwiczyd je, starad si g madie: aby si g z nich nie tylko
swiat nape/ni/ y dieszyi, ale aby si g przez nich prawdziwa
chwala bota rozmnazaiac, cerkiew y niebo nimi napd-
nila, a wy abytdie godna zaplatg starania y pracy swoiey
w niebie otrzymad mogli.
Trzedia przyczyna iest, dla ktorey maitenstwo od
Boga iest postanowione, uwarowanie sig wszetecznstwa,
y na niepougdiagliwo66 lekarstwo, iako Pawel Swigty
naucza mowiqc: A0680 YAKS HUH* HE HOHKAC4THCA1, HO KASA0
11/1401Td% PAM KAKAO CHOW ?Mk; Ad HAUT' H &Hamm Maid
1 Cor. Cap. 7.
V. 1 et 2. ceoertv /Om Ad HM4V6. To iest: Dobrze iest czlowiekowi
nie tyke:6 sie niewiasty, ale dla porobstwa, "deck Reddy
ma swoie zone y ko.tda zona swego meza niechay ma".
Nie dla uczynku tedy cielesnego y dla roskoszy cielesney
z iego pochodzacey, ale dla tego aby si g czlowiek ktory

208

www.dacoromanica.ro
 w czystoki panienskiey albo wdowiey mieszka6 nie
mote, przez wseteczenstwo, obrazy Maiestatu botego
uwarowa6 mogi. W malienstwo wstapi6 Duch Swigty
10b pozwala, ktory tak ,gewirrsz z-z zet(r)H ONSt

HICKHIPHO, CASAHHKW(M) H noemozoKke,ws CSAFITin VI. To

iest: Ucz.aiwe maltenstwo we wszystkim y lotie niepo-
kalane, a wszeteczniki y cudzolotniki Bog bgdzie sgdzil".
Strzec sig tedy wszystkim potrzeba, ktorzy w malienstwo
wstgpuia, umyslu albo celu oienienia sig swego dla roskoszy
cielesney, nad takowemi bowiem szatan moc miewa, iako
anio/ Raphael do Tobiasza mowi: GUI zo mite on( meNATCA,
LAW M Si":1 W(T) cui H W(T) maw time W(7)1-011Rant, H CSOCMS
AIQSMHTIO CHILf HdOTOAT'k, UMW KOHk H MM. HM)Kg ACT6 paSma,
MASON% HMaTi liA4(CT). To iest: Ci, ktorzy
ma(A) cHu,ezignili
w maltefistwo tak wstgpuia te Boga od siebie y od
serca swego wyrzucai4 a swey luboki tak dosy6 czynia,
iako koil y mu', ktorzy rozumu nie mai4, nad tend
czart moc ma.
Ma6ie tepy, Przeswietni Oblubiency, y przyczyny dla
ktorych Pan Bog maltenstwo postanowit y przestrogi z
Pisma Swigtego, czego sig warowa6 madie, abykie godnie
w ten stan swigty wstapiwszy, laskg boi4, ktora ten sa-
krament daie, przyia6 mogli. Powinnikie przy tym vota,
ktore ieden drugiemu czyni6 madie, wcale zachowa6. To
iest: Naypierwey wzaiemng maiiefisica mi/o46; miloS6
bowiem maaenska nie tylko w domu wszystko sporzadza
y iakoby in dies dobro buduie: ale tet y Naywyszszego
1 la Pana Maiestatowi iest przyiemna, iako/ o tym madrot6
bozska mowi: Toemti Szozoilea, H CTdrk 104CH4 noe(q) f(c)z,t,we
Sirach, 25. H LIAM AHHOMkICATIM1s APATTH H APS)KICTa0Mla KAHNOIHrh H NUN&
Versu 1. H MUM% erM Cla CO3010 corme8wrciA. To iest: Trzy sct rzeczy

ktore mi g zdobig, a stawam si g pieknq przed Panem y

przed ludimi : zgoda braei, pr.7yjairi bliinich y zona i mg&
gdy si g z sobq dobrze zgadzaje Apostol Pawel, pobudzaikc
malionkow do wzaiemney duchowney milog6i, mowi:
Ad. Eph. 5. tliltindt, MOSHTE 0110A »COW. To iest:
swoie zony". Gdiie zaraz sposob opisuie tey duchowney
milog6i, aby nie byla zmyszlona y zbyteczna cielesna, ale
aby pochodzila z czystego y szczyrego serca yz
Contributii la istoria culturii i literaturii romine vechi -- C. 129 209
14

www.dacoromanica.ro
 prawego chrzeteianskiego przedsigwgiedia: 'mom re no(B)mo-
BHA' (CT) írk. To iest: Iako Christus Pan umitowal
cerkiew.
Po wtore trzeba zachowad malionkom wzaiemna
malienska wiarg, iako apostol swigty naucza: )1Com ezoii(m)
Ad Cor. 1, 1**A0he liclitaptiTi, HO Mthilln; TAKOMpf H MS/IV6 Hi &WAIT%
Cap. 7, Versu 4. )nota. To iest: Zona nie ma w mocy ciala
CSOHM-6 Tinonve, HO
swego, ale m4i, takte y mq± nie ma w mocy ciala swego,
ale zona ; kto bowiem z wiary malienskiey wystepowa6
y one podepta6 si ç waiy, takowych iako apostol mowi,
Bog Wild bgdzie.
Po trzecie powinni malionkowie ieden drugiego szano-
I Cor. 7 wad wzaiemne ; tak bowiem Pawel Swiety do malionkow
Versu 2. mowi: )11Cork Hahn% pOOKHOI inroioneN1( pa 03paiT', TAHOHCAI
1 lb H nSIH4 MS)K8./TO iest: Mq2 niechay zenie powinnq
oddaie, takhze y zona mc2owi" . A Piotr Swigty mowi:
IVISHSTE TaKONSpe I RBA Haall8LIH ClIOHMH NteHaAtH no p438m3
I Petr. 3. woo Nentooduiliti coc8,k8 2fGeHCROMS 110310,10141i LICCIT6. To lest:
Versu 7. Mehowie takie mieszakaiqc z zonami swemi wespol,
wedle umieittnogli, iako slabszemu naczyniu
sciemu wyrzqdzaiqc Uczkiwo66 tedy y uszano-
wanie przystoyne wzaiemnie malionkowie powinni sa
wyrzqdzad. Zona meiowi iako glowie, a m4i iako wlas-
Ephes. 5. nemu cia/u, laden bowiem, wedlug Apostola, nigdy ciala
Versu 29. swego nie mial w nienawigei, ale je wychowywa y ogrzewa,
iako i Christus cerkiew".
A w ostatku tak powinien mi/owa6 y szanowa6 kaidy
mqi swoie zone, iako samego ski:4e, a zona niech si g boi
mgia swego.
Po czwarte, przy tych trzech wzaiemnych powinno-
66iach sama malionka powinna iest meiowi swemu iako
giowie posluszenstwo oddawa6, wedlug nauki aposto/a
swigtego 1, ktory mowi: 'Kona, m44) mibru(m) nozwarrica
laR0rAs, Sou Nabwk eCT. mum ntitit, InKOM H Xi- rms. u,psini.
To iest: Zony niechay bedq poddane whom swoim iako
Panu, abowiem mqz lest glowq zony, iako y Christus iest
glowq cerkwi". Powinna tedy malionka swemu mgiowi
posluszenstwo y poddanstwo oddawaé, ale nie slepe, lecz

1 TipArit: swietego.

210

www.dacoromanica.ro
 diskretne, iako cerkiew oddaie Christusowi, to iest, we
wszystkim tym co si e z wolg bot4 y z wypeinieniem przy-
12 a kazani iego i z dobrymi y/ pobotnymi obyczaiami zgadza,
poshiszn4 by6 o wszeki powinna. Ale iesliby uchoway
Bote mqz ma/tonke do przediwnego tym posiuszenstwa
po6i4gal, to iest: albo do odst4pienia wiary prawogawney-
katholickiey, albo do iakiego grzechu popelnienia byna-
mniey w tym poshiszna by6 nie powinna: wiediie6 bowiem
ma m4i it zona nie z piety meta, ale z boku lego wzigta
iest y dla tego nie iako niewolnikowi absolute y przykrze
w czymby ch6ial, ale iako towarzyszowi, w czymby sig
z wol4 botg zgadza/o, ma roskazywa6, a ona iemu iako
glowie i panu we wszystkim tym posluszna by 6 powinna.
Y Sara bowiem, wedlug Piotra Swietego, posiuszna byla
Abrahamowi, panem go nazywaiac.
Powinna przytym mationka swego meta wszelkq sw4
pokor4, cicho§64 y /agodnokia do nabotenstwa, pos-
tow, czgstych modlitw, ialmu in wszelkich poboinoki, iako
sldonniesysza do tego nature maiaca, przykladem by6,
pobudza6 y pochop dodawa6, a osobliwie iesliby m4i
byl nie prawodawney albo chwiei4cey sig wiary, wszelkie
staranie przytoty6 ma, aby go do wiary swigtey nawro6i6,
albo w niey zmocni6 mogia, a to tym sposobem ustawicznie
Pana Boga czestymi y gorgcemi modlami y izami o iego
nawrocenie proszqc, poszcz4c y ialmutny dai4c y kapianow
aby zati ofiary bezkrewne Panu ofiarowali utywai4c.
1. Cor. 7 Dobra bowiem takowey malionce pobotney, Pawei
V. 24 Swiety w tym otuche daie mow*: OTTims AM. HestpHein
12b w mot apNeri. To iest: PoSwiecon bywalmah niewierny
przez zone wierncr , iakoby rzekl: czgsto sig trafia te
mqz niewierny nawrocon bywa do wiary swigtey przez
zong wierng.
Powinna przy tym malionka dobra, aby swarow y
klopotow uchodii6 mogia przy poddanstwie y 6ierpieniu,
milczenie zachowa& tym bowiem wszystkie niepokoie
domowe oddali, dla czego y Swiety Pawei naywigcey na
I. Tim. 2, 11. bialey glowie milczenie wydiaga, gdy mowi: Mom Irt.
RE3M0ABili Ad 8tIHTCA Ch IICROMM% flOISORNithrk. MOrk 84HTH HE
nosintsaio, NH liMAiTH MSNUM1a, NO SLOTH Irk litMOAITH. To
iest: Niewiasta niech si e uczy w milczcniu z wszelkim

211

www.dacoromanica.ro
 poddanstwem, lecz nauczae niewiegeie nie dopuszczam, an i
wladae meiem, ale bye w milczeniu". Nad insze wszystkie
cnoty iako lilia migdzy kwiaty niewiekie milczenie prze-
biia, gdy niewiasta usta zawiera, gdy nie iest swiegotliwa
y swarliwa, gdy woli milcze6 y cierpie6, nitli mowi6,
wszystek pokoy w domu zostaie.
Madie tedy y o tym wkrotce naukg, iako vota mal-
tenskie, ktore ieden drugiemu przed Panem Bogiem odda-
wa6 ma6ie, zachowa6 powinni iestekie, Przeswietni
Oblubiency y iako w tym stanie malienskiem tyiqc Panu
Bogu si g podoba6 madie.
Zaczym skracaiac iut do was moig mowg. Pana nay-
wyzszego, ktory Was do tego stanu powolywa, proszg,
aby Was wedlug prat) naszych, ktore tu za Wami przed
Maiestatem iego wylewa6 bgdtiemy, prawicg swoia bozsk4
zlqczenie Wasze, tak ublogoslawi6 raczyL abykie wszelkie
13a cnoty y po/bo inoki y przykazania iego pelnigc, w nieza-
mierzone lata na b.skg iego swigt4 sobie zarabiaiqc, w
zgodtie y mitogi swigtey at do zgrzybialey starogi
tyli y znal nayprzednieyszy malienskiego blogoslawienstwa
przy wszelkich duchownych y cielesnych darow iego o
obfitogdiach, syny synow swoich, at do czwartego y pigtego
pokolenia, ku chwale botey, ku podporze rzeczy P. y
Ozdobie Iagnie Ogwieconego Domu W. X. M. ogl4dali.
Amen.

TRADUCERE
I la Cuvintare duhovniceasc4
la cununia Prealuminatului Pan lanusz Radziwil, print de
Birze si Dubnice, c5.mara al Marelui Ducat al Lituaniei,
staroste de Kamenica, de Kazimierz, Seywen etc., etc., cu
preamarita domnità Maria, fiica prearnAritului domn
lo[an] Vasilie, Voievod 0 Domn al Moldovei, rostiti de
prea venerabilul Intru Dumnezeu, parintele Petru Movilel,
mitropolit al Kievului, al Haliciului 0 a toatei. Rusia,
exarh al scaunului apostolic constantinopolitan, arhi-

212

www.dacoromanica.ro
 mandrit al Lavrei Pecerska, In Biserica domneasca din
Inchinata ierarhilor dumnezeesti, sfintii Vasilie,
loan i Grigorie.
in Lavra Pecerska din Kiev.
Anul Domnului 1645.

La Stema Prealuminalilor Prinf i Radziwil ,si a Prea-

lb maritului Io[an] Vasilie Voievod Domn al Moldovei
Aceasta prietenie Capt Vulturului aduse,
care la inima cu drag 11 puse,
CInd primi sa-i fie cap Radziwii
Mireasa ; sterna moldoveana
Astfel Vulturului Capul Incredinta
(Barbatu-i Cap Femeii), ca singur s conduca.

2a Preaputernicului damn preamilostiv Vasilie, voievod

domn al Tcirii Moldovei, domnie in pace i in lung veac
ci binecuvintare de la Dumnezeu.
Am Implinit e cu placere prin serviciile mele
prietenesti tot ce a fost de trebuinta. pentru Incheierea
unei legaturi vesnice Intre preacinstita casa a Mariei tale si
malta i slavita casa a prealurninatului domn camaras
al Marelui Ducat al Lituaniei, si de aceea nu mai vorbesc
despre serviciile ficute de mine,t ca bun prieten 3, pentru
Maria Ta, Domnul meu milostiv. Sä dea Dumnezeu ca
in viitor A. pot sluji In chip demn 4 pe Maria Ta. lar acum,
2b dorind prealuminatilor, preamaritilor printi, noilor /ca-
satoriti, toate fericirile 5, cú dragoste deplini, doresc
Mariei Tale, Domnul meu milostiv, ca la adInci batrinete,
drip& nenumaratele Impliniri ale Domniilor lor, sä te bucuri
de nepotii i stranepotii nascuti din acesti nobili printi.
implinind dorinta prieteneasca a Mariei Tale, cu-
vIntarea pe care am tinut-o la nunta stralucitilor printi,

I De zimbru (Aluzie la stema Moldovei).

3 in originl, In bimba : expleui.
3 de partibus bono Amico exoluendis... non arguar.
4 condigne.
5 omnia felicissima.
Desideria... explendo.

213

www.dacoromanica.ro
 rostita parte In limba polona, parte In limba romina,
In biserica Mariei Tale din Iasi, am dat-o acum la tipar
numai In limba polon5.1. M-am silit prin aceasta 2 sa arat
lumii cit de slavita 3 si de Insemnata este legatura Incheiata
de Maria Ta cu casa Domniei Sale Printului si al. Incredin-
tez totodata Mariei Tale o dovada clara de prietenie, ceea
se, daca am izbutit 4, rog ca aceasta lucrare a mea sa fie
primita de Maria Ta, Domnul meu milostiv, ca bucurie
suflet senin 5. Al Mariei Tale iubitor prieten, slujitor
vesnic rugator lui Dumnezeu, Petru Movila, arhiepiscop,
mitropolit al Kievului, Haliciului si a toata Rusia.
3a
Cuvintare la cununie
intelepciunea eterna, orInduind malta sa ierarhie ce-
reasca, a impartit cele nou5. cete Ingeresti (chip& Sfintul
Dionisie Areopagitul) In trei parti :
S. Dyonys. Prima : Tronurile, Heruvimii i Serafimii, aproape de
De Caelesti
Hierarch 6. inaltimea Maririi sale i-a asezat, astfel inclt fara alta
mijlocire sà capete lumina mintii, Intelepciunea i Inde-
minarea, spre Implinirea vointei sale.
A doua: Strlpfniile, Domniile i Puterile le-a asezat
mai jos, ca prin mijlocirea primei sà capete lumina trite-
lepciunii i Indemlnarii i A, o dea celei de a treia.
A treia parte : Principatele, Arhanghelii i Ingerii
a binevoit aseze mai jos decit cele doua, pentru ca,
primind darurile ceresti de la cea din mijloc, sà le dea
fiintei rationale de pe pamint, adica omului, pe acesta
3b sa-1 pazeasca, voia lui Dumnezeu/ sa-i faca cunoscuta,
sa-1 conduca i sa-1 Indrepte spre lmplinirea tuturor
virtutilor i poruncilor dumnezeesti.
in chip asemanator, i neamul omenesc, Intru sfinta
biserica a sa de pe pamint, a voit sa fie Impartit In trei
sari, i anume: de feciorie, de vaduvie i de asatorie.
idiomate Polono.
hoc argumento.
3 quam glorisissime.
4 quod utrum que dum facio.
5 fronte et mente serena.
Dionisie Areopagitul, De caelesti hierarchia, cap. VIIX (Migne,
Pair. Gr., 3, p. 200 .u.); vezi nota 1 de la p. 14 a editiei textului latin,
Orthodoxa Confessio Fidei Catholicae et Apostolicae, Ingrijita. de Malvy si
Viller ; Cf. Oeuvres de Saint Denis l'Aréopagite, Paris, 1865, p. 342-362.

214

www.dacoromanica.ro
 Aceste trei sari au fost prefigurate Inca In Cartea
Genezei, de catre marele patriarh Noe, In arca sa, imagine
a actualei biserici a lui Hristos, In care arca. Dumnezeu
cel atotputernic a poruncit sa fie trei caturi : in primul
a asezat pasarile, ca fiind mai usoare ; in cel din mijloc
animalele curate, iar In al treilea a poruncit sa fie aduse
toate vietatile care se tirasc pe pamint. Pe drept cuvint,
deci, starea de feciorie este asemanata pasarilor, caci ea
e departe de toate greutatile, necazurile, de agonisirea
averii si de grija, iar apoi prin rugaciuni si smerenie se
malta.
Corint. Caci cel ce s-a casatorit, dupa cum spune Sfintul Pavel,
Vers. 33. se ingrijeste de ale lumii, ca sa placa femeii 1. lar cel care
nu s-a insurat sau cea care nu s-a Tull-Rat se straduieste
pentru lucrurile Domnului, ca O. fie nepatata si cu trupul,
si cu sufletul, si aceasta este deosebirea dintre femeia maxi-
tat& si fecioara.
Starea de feciorie este asezata deasupra nu numai
pentru faptul cä prin curatie si perfectiunea virtutilor
este egall Tronurilor, Heruvimilor si Serafirnilor, dar si
pentru O. Domnul s'i Mintuitorul nostru a binevoit sá
pastreze in aceasta stare pe preasfinta si precurata Fecioara,
Maica sa, care inainte de nastere, clt s'i In timpul nasterii
4a si / dupa nastere a ramas fecioara curata In veci. $i Mintui-
torul Insusi, devenind om, a ramas pururea in stare de fecio-
rie.
Apoc. 14, Slava si maretia acestei stari a vazut-o sfintul loan
v. 1, 2, 3, 4, 5. pe muntele Sionului, unde imprejurul Mielului lui Dumnezeu
stateau o suta patruzeci si patru de mii, avind [numele
lui si] numele Tatalui sau scris pe fruntile lor si cintind
o cintare nou5 pe care nimeni altul nu-1 poate cinta :
Ace,stia sine care nu s-au intinat cu fetnei, cdci sint fecio-
relnici. Acestia sint care merg dupd Miel oriunde se va duce.
Acestia au fost niscumpdrali dintre oameni, pirgcl lui
Dumnezeu fi Mielului. lar in gura lor nu s-a aflat minciuncl,
fiincla sint Ord prihanci."
Dar starea de feciorie n-a fost asezata deasupra alto-
ra si recomandata numai In Noul Testament s'i In Apostol,

1 I Corinteni, 6, 33 (calm dup5. Biblia, Bucuresti, 1968).

215

www.dacoromanica.ro
 In alte carti sfinte §i in pravili, ci Inc. in Vechiul Testament.
Caci cine s-a sculat din morti, a luat focul din cer, a po-
runcit rlurilor sa se retraga, a Inchis i a dese.his cerul
In cele din urml, a fost luat, intr-un car de foc, la cer, in
rai (dup& cum Intelege Sfinta Biseric5. Rasariteana) §i
§i-a pastrat trupul viu pin& acum, dacá nu marele proroc
Ilie, care 0-a pastrat starea de feciorie ? Dar mai minunat
este faptul cá asemenea mari proroci ci oameni drepti
care §i-au pastrat starea de feciorie au facut minuni nu
numai In timpul vietii, ci cj dupa moarte, moa§tele lor au
fost demne sa-i invie pe cei morti, cura au fost cele ale
lui Ilie.
Deci starea de feciorie este a§ezata pe o txeapta Inalta
4b innobilat& cu mari daruri de la Dumnezeu, / de unde are
deosebite calitati, dar deoarece non& timpul nu ne ingaduie
acum sá vorbim mai mult despre aceasta, vom spune pe
scurt despre cea de a doua stare, cea de vaduvie.
aceasta stare de mijloc este inalta ci are calitatile
sale, asemenea primei stari, §i se afla in Sfinta Scriptura,
atit In Vechiul, cit c In Noul Testament.
In Vechiul Testament, Dumnezeu a binevoit Intr-atit
sa purifice aceasta stare de vadu vie, 'licit femeilor care
traiau in curatie i abjinere nu numai cl le-a acordat daru-
rile pe care de obicei le dadea sfintilor, ci ci un dar deosebit,
al barbatiei, peste firea lor slab& din na§tere, cum a bine-
voit a da Iuditei ei altora asemenea, care au invins pe
du§man §i au scos poporul izraelian din mari nenorociri,
Invingind viteze capetenii de oaste. A§a o putere are cu-
ratia, nu numai In feciorie, ci i In starea de abtinere
a vaduviei, §i nu numai in Vechiul Testament, dar §i In
Sfinta Evanghelie sint aratate calitatile ei evidente
in alte, mai ales In [evanghelia] Sfintului Luca, la acea
Stint& Ana, care, dupa ce a trait Cu sotul ei §apte ani de
la fecioria sa' §i era vaduva, In virsta de optzeci i patru
Luca 2, de ani, nu se departa de templu, slujea Domnului in posturi
Vers. 36 rugaciuni, ziva ci noaptea. Pentru curb.tia v5.duviei sale,
aceasta a devenit demna nu numai sá aibá duhul prorocirii,
dar, mai mult chiar decit alti inalti patriarhi i proroci,
I-a vazut pe Mesia cu ochii ei, a vorbit despre el ei a
prorocit.

216

www.dacoromanica.ro
 Irma& este deci # aceastg stare, care pentru curAtia
5a # abtinerea sa este numitá de unii sfinti doctori stare de
mucenicie. Este o stare de mijloc, deoarece dupg ce a
cunoscut plgcerile trupesti, grijile # truda cgsniciei, se
pgstreazg In abtinere, imitInd starea de feciorie. Despre
aceastg stare s-ar fi cuvenit sä vorbim mai mult, atit din
Vechiul, cit # din Noul Testament, dar, deoarece ceremonia
de astgzi nu ne permite, vom trece la cea de a treia stare,
care este starea cgsgtoriei # despre care tocmai acum se
cuvine a vorbi.
Pentru care pricing aceastg stare a cgsgtoriei este pe
locul al treilea, cel mai de jos, In biserica cresting # de
ce este asemlnatg cu vietAtile tiritoare ? Nu vgd altá pri-
cing decIt greutAtile asniciei. Uzi, In afarg de folosul
unuia # al celuilalt, de cresterea copiilor, din cauza grijilor
# frgmIntgrilor in leggturg cu doblndirea averii si, In cele
din urml, din cauza gustgrii plAcerilor trupesti, par ca
niste fiinte care se tIrgsc pe pgrnInt.
Din aceastA cauzg, asa cum primele doll& stAri ne
Invati modestia # abtinerea, sotii trebuie ca In timpul
sgrbatorilor, posturilor # ruggciunilor sl se abting de la
Cap. 7 leggtura trupeasck ping la vremea clnd, dupg Sfintul Pavel,
este Inglduit 1. Totusi, starea asniciei are # anumite
caliati In biserica cresting. Cgci, (lac& starea fecioriei este
asemenea puritAtii Ingerilor # se ridicá sus, ping la cer,
nu este chiar cea de pe urmg nici starea cgsniciei, care
prin nasterea # educarea crestineascl a copiilor rgspIndeste
lauda lui Dumnezeu, umple biserica # cerul.
Dacä starea de feciorie Isi are lauda # Intlietatea
5b din faptul / ci Domnul # Mintuitonil nostru Iisus Hristos
pe preasfinta sa maid. # pe sine Insusi a vrut si pgstreze
vesnic In aceastá stare, totusi, starea cgsniciei este egall
In aceastg privinta celei a fecioriei, de vreme ce, desi maica
preacurat& amine fecioarg In veci, totusi Domnul a voit
s-o aseze sub vesmIntul cgsniciei, dupg cum aratg StIntul
Luca, cap. 1, Luca: A fost trimis fngerul Gavriil de la Dumnezeu... cdtre
Vers. 26 # 27 o fecioard logoditd C24 un barbat care se cherna Iosif". i
Insusi Domnul, desi nu Intr-o trupeasck ci Intr-o spiritual&

1 I Corinteni, 7, 5.

217

www.dacoromanica.ro
 asnicie cu mireasa sa, biserica, se afil vesnic. Daca dec
sint inalte primele doul star de mai sus, cu care se umple
cerul, tot atit de Inalt1 este si starea casItoriei, cici nu
numai a celor ce trAiesc cuvios In ea nu le este oprit
A intre in cer, dar din aceastA [stare] au iesit proroci,
apostoli, mucenici si o multime nenumAratl de sfinti,
care, taind In curAtie feciorelnicl si abtinere de vacluvi,
luptind s'i biruind, umplu biserica. Deci starea asniciei
este aproape intru totul egal& primelor doul si nu numai
egalA, ci s'i superioarl. Eu IAA superioritatea ei asupra
celorlalte In faptul a Domnul s'i Mintuitorul nostru a voit
s-o aseze printre cele sapte taine sau sacramente ale
bisericii sale, dup5. invAtAtura Sfintului Pavel, care
Efeseni, spune : TAHN4 OA einTA CT11. Adica : Sacramentul sau
Cap. 5, taina aceasta mare este, care sacrament 11 dobin-
vers. 32 desc cei ce intrà cu piosenie In cAsnicie, avind harul
6a ex opere operato,1 adica clAruit prin meritul chinurilor
Domnului. Celelalte doui stAri nu pot avea un asemenea
har, poate doar ex opere operantis, adia din propriile lor
fapte s'i lucruri bune, care sà merite a fi cauza unui deosebit
liar dumnezeiesc. Deci, cu adevArat starea casniciei este
superioarl celorlalte dou5 iar, deoarece este taira sau
sacrament In sfinta bisericl s'i cauzä ce produce harul,
de aici se deduce, In primul rind, a este 15.satl de autorul
Insusi al tainelor, adia de Dumnezeu, avind loc In rai,
asa cum aratI Cartea Facerii : . i. a fdcut Dumnezeu pa
om dupd chipul sdu [...), a fdcut bdrbat fi femeie. .i [...]
i-a binecuvintat, zicind : Fiji rodnici fi va Inmullifi fi
umplefi pdmintid."1 La Inceput asta era In rai.
lar In Testament, Domnul si Mintuitorul nostru,
Dumnezeul adevArat si omul perfect a IntArit harul stArii
de asnicie In Cana Galileii prin prezenta sa si a preacurate
maicii sale, Impodobind-o cu roadele minunilor si cu tain5.
In biserica sa, dupg. cuvintele Sfintului Matei : ena Si-I
META, 'MICR% 01,4 Fif PASAINAtTl. Adia. : Ceea ce a unit
Dumnezeu, omul sd nu desfacir, dupl cuvintele mai sus
citate ale Sfintului Pavel : Tama CI4 inTra errs. Taina

3 Facerea, 1, 27 28.

218

www.dacoromanica.ro
 aceasta mare este; iar eu sic in Hristos fi in Bisericd"1,
Apostolul numeste casatoria o mare taina pentru im-
portanta actului al carui simbol este, adica atit al unirii
6b a doual fin, divina si omeneasca, intr-o singurä flint&
a Fiului Domnului, precum si al casatoriei spirituale a
Domnului Hristos cu biserica, In care se Intruchipeaza. cu-
vintele : Giro popm WCTAIIHT% HAIM WTHel mum H MATtrh, H
nputnirrk CIA Irk 'KEN* MEN H SUM WU Irk MOM IONS.
Adica : De aceea, va lcisa omul pe tateil sau fi 0 mama sa
Fi se va alipi de femeia sa fi vor fi amindoi un trup" 2'
Caci l-a parasit pe Dumnezeu Tatal nu pentru despartire,
fiind cu el una, ci pentru a aparea, asa cum spune
SfIntul Pavel, In chip de slujitor : Oat SAWN, Spark pag
Filipeni, nplibwk. Adica : S-a defertat pe sine, chip de rob luind"
cap. 2, A parasit pe maica sa, adicä sinagoga evreiasca, si s-a
v. 7-8 unit din dragoste cu biserica, ca si cu propria sa mireasa.
Si deoarece Domnul Hristos are trup, are trup si biserica,
deci slut doi Intr-un trup ; de aici se deduce ca, asa cum
cuvintul lui Dumnezeu nu se desparte niciodati de trupul
lui Hristos, si Domnul Hristos de biserica sa, tot asa si
sotii, dupa unirea In casatorie, nu mai pot sa se desparta
niciodata, asa cum ne Invata. Sfintul Pavel : NitIncer44
Corint. )1M4, )KNESIOWS M8HCS, npniatamea !CT% SAROHOWIL, min AH

Cap. 7. nu 8mpyrk nt8scs eA, pa(A)rkuni(r)ca w(T) SAROHA /AMA.

Adica : Femeia este legatit de lege cit trdie,ste bdrbatul ei.
lar dacd bdrbatul ei va muri, este liberd sit se miirite cu
7a cine vrea"3. Si /In alt loc : CIONISHHIONNACIA Sasinpasmo ou .3,
NO r(C)A. : WIN* w(T) M82K4 NI PASANATHC/A. Adica : Celor
care slut casatoriti, le poruncesc, nu eu, ci Domnul :
Femeia sä nu se desparta de barbat" 4.
Este, deci, casatoria o taini, deoarece este simbolul
vazut al unui lucru sfint nevazut, s'i nu numai un simplu
simbol, dar simbol si cauza totodata., ce aduce harul ex
opere operato 3 celor ce pasesc cu demnitate pragul ei.
Deci taina casniciei sfinte da sotilor urmatornl har : mai

1 Efeseni, 5, 32.
2 Efeseni, 5, 31.
3 I Corinteni, 7, 39.
4 I Corinteni, 6, 10.
6 Din fapta indeplinitd.

219

www.dacoromanica.ro
 frail ca legitura lor (care la cei lipsiti de rusine este uriti.
si picat de moarte, pentru care picot Dumnezeu ii va.
judeca pe aceia) este, dupi cuvintele Sfintului Pavel :
Cinstititi si fie nunta (...) si patul nespurcarl.
In al doilea rind, le di harul de a pistra o dragoste
spiritual& unul fati de altul, dragaste pe care Dumnezeu din
cer prin Duhul Sfint o inspiri 0 15.1.ä de care oamenii n-o
pot avea. aci, atunci cind apostolul fi invati pe sot Ali
iubeasci sotia, a§a precum Hristos iubeste sufletul, li
porunceste si aibi si o dragoste Inalti, spiritual& fat& de
femeie, In afara celei naturale dintre sot si sotie, si si-si
priveasci sotia s'i s-o aibi la Mima sa, tot asa cum Hristos
iubeste sufletele cuvioase si credincioase lui. 0 asemenea.
dragaste sotul nu poate nutri fir& harul Domnului, deci el
trebuie s-o aibi de la Dumnezeu prin puterea acestel
taine. lar daci vorbim despre femeie, de la ea Insisi nu
poate avea un asemenea sentiment fati de sot, a.sa cum au
sufletele bune si cucemice fati de Hristos, Domnul si
lb Dumnezeulflor, si atunci il primeste din cer, de la Duhul
Sfint. 0, mare este darul acesta divin In sfinta dsnicie,
din care decurge un mare ajutor pentru mIntuire, cici dad.
inimile vor fi astfel unele fati de altele si dad oamenii
vor nutri asemenea ginduri sfinte, acolo nu se va mai ivi
netntelegere, ci pace, mare dragoste si bunivointi mai
presus de fire a unuia fat& de celilalt, acolo va fi plicuti
convietuirea si dulce tovirisia, unde va inflori dragostea
spiritual& Intre soti, asemenea iubirii de Hristos.
In al treilea rind, potoleste In ei poftele trupesti
prin severitatea In pistrarea credintei In cisnicie, Intl-
Intelepciunea rindu-i dupl cuvintele Inteleptului : Ilo3H4(K) aR0 H11410
[lui Solomon], Hi 148 10341P3AH111 awe me Erk AtICTL. Adia : Am canoscut
7, 21.
cd nu voi putea altfel sel am intelepciune, de nu-mi va da
Dunmezeu".
In al patrulea rind, li face In stare si creasci copiii
In spiritul sfintei credinte ortodoxe-catolice si al cucemiciei
crestine. aci a naste copii este un dar simplu si comun cu
eel al piginilor si al animalelor, iar a-i creste In spkitul
unor anumite principii pot si pigtnii. Dar a-i creste In

1 Evrei, 13, 4.

220

www.dacoromanica.ro
 spiritul i cucernicia ortodoxa-catolica i pentru obtinerea
mIntuirii, acesta este un dar divin, pe care parintii nu-1 pot
avea fär. harul de la Dumnezeu. Sill pot dobIndi In virtutea
sfintei taine a casatoriei, daca au purtare i minte credin-
cioasa, cretina.
In sfirsit, este un dar dumnezeiesc, dat sotilor cucernici
prin aceasta taina, de a putea rabda once saracie
Sa neajunsuri / In purtarea unuia fata de celalalt i toate
poverile casniciei.
Aceste patru daruri divine le enumera. astfel Sfintul
I Tim. 2 Apostol, vorbind femeii : iar ea va fi mintuita prin nasterea
copiilor, daca va trai in credintá í dragoste i evlavie
ascultare.
Primul, deci, este darul de a fi credinciosi unul altuia
si a nu cadea In preacurvie.
Al doilea de a till alaturi In dragoste.
Al treilea de a-vi pastra patul neintinat.
Al patrulea de a-vi trâi viata In sobrietate.
Astfel, deoarece casatoria este hotarita de autorul
tainelor si este simbolul vazut al unui lucru dint neva-
zut i cauza aducatoare de har, este negresit o taina In
sfinta biserica rasariteaná i prin aceasta casnicia se ridicá
deasupra starii de feciorie i vaduvie.
Trebuie deci ca V oi, Preacinstili Miri, sá titi si din
ce cauze casatoria este hotarlta de Dumnezeu, cum sa,
pa.siti In ea si cum sa faceti pentru a placea Domnului
celui de sus i, primind binecuvIntarea promisa pe parnint,
sá deveniti demni a dobindi i bunurile ceresti.
Vad trei cauze mai importante In Sfinta Scriptura
pentru care Domnul Dumnezeu a hotarit casatoria.
8b Prima cauzá este ca omul sá poata. avea / un tovaras
vi un ajutor in viata aceasta grea, asa cum spune í SfInta
Facerea Scriptura. : Hi A0BP0 .iat8 BWTH fAHHOMS ; COTBOPHM. MS no-
Cap. 2. motpitioa no Hemtl. : Nu e bine sd fie omul singur;
sll-i facem ajutor potrivit pentru el". Aceasta este prima
cauza pentru care se iau sotii, pentru ca O. fie unul
altuia tovaras, sfatuitor i ajutor in indeplinirea vir-
tutilor, In dragostea de Dumnezeu i fat& de aproa-
pele, In indeplinirea tuturor datoriilor i poruncilor
divine si in purtarea poverilor casatoriei. Acesta. este

221

www.dacoromanica.ro
 primul scop, pentru care §i. Voi, Preacinstifi Miri,
p5,§ind in starea dint& a casniciei, primario ' nu vä
indreptati spre altceva intentiile voastre, ci v5. conformati
intentiilor cere§ti, stabilite de Durnnezeu pentru miri.
Clci Dumnezeu cel atotputernic, atunci dud urma s-o
creeze pe Eva, 1-a adormit pe Adam, iar visul avut sfintii
plrinti, tilcuitori ai Sfintei Scripturi, il explicä extasim2
al celor cere#i, conchizind c5. sotii trebuie s& se ia cu gindul
inAltat spre Dumnezeu, cu simtirile sapinite, aci nu
simt5,mintele, nici plrintii, nici averea nu-ti dau sotie, oi
Pron. 19 insu0 Dumnezeu, a§a cum ne invat5. inteleptul : 4,0A1'
H HiAtilTia PA3AtAAIOT' W(T)1Wie 44AWAVIL, W(T) r(C)A4 21Cf COW-

Taarros Mehl hAs.p..% mlbscum. Adici : Casa si averea

pitrinfii le dau copiilor, dar sofia infeleaptd este data
de Dumnezeu, ca sd se uneascd cu soful". Deci nu
primario pentru averi, ca Adonia, fiul Haghitei, care
9a a voit astfel sä se c5s5.toreasc5. §i aruia, din aceast5.
cauz5., Duhul dint i-a spus prin [gura lui] Solomon :
3 Reg. Cap. 2,
v. 17 Adonia chiar astdzi va muri"3. Sotii trebuie a se ia,
In primul rind, pentru a se insoti la faptele cucernice,
ali fi de ajutor la purtarea greut5.tilor.
Secundario modo4, 0 averea, bogAtia, zestrea buná
pot fi avute in vedere Mr& de pdcat, deoarece constituie
fundamentul care ajutA la purtarea poverilor c5sAtoriei qi
sint de mare ajutor in aceast5. stare. De asemenea, 0
stalucirea casei, cine o cautá prin aceast5, leg-tut-A,
acindu-0 prieteni §i rude puternice, nu gre§eqte ; totu§i,
aceste cauze nu trebuie s5, fie primele in c5$5.torie, ci ulti-
mele §i cele de pe urm5,.
A doua cam& este nasterea copiilor, spre 1nmultirea
laudei Domnului celui atotputernic, aci asa i-a binecu-
vintat Dumnezeu pe sot si pe sotie, zicindu-le : NUN-
TiCIA H MHOHCHTECIA H HaflOAHAHTE 3gMAIO. Adia : Fifi rod-

nici ,si vd inmulfifi si umplefi pdmintul"5. Cu aceast5,

intentie i tingrul sfint Tobie, p5§ind pragul asniciei,

i in primul rind.
2 Ca pe un extaz.
3 De fapt, v. 24.
4 in al doilea rind.
5 Facerea, 1, 28.

222

www.dacoromanica.ro
Tobit, 8 a spus Domnului : Doamne, tu stii cl nu pentru avere
o iau pe sora mea de sotie, ci numai pentru dragostea
pentru urmasi, in care sa fie binecuvintat numele tàu in
vecii vecilor"1. i ingerul Rafael, invAtindu-1 pe acelasi
Tobie cu ce gind sg se cgsgtoreascl, i-a spus : flPiHMEWH
9b AtESCl overonvi, r(c),moihrk, SOME mom P4AH, HIMAN/AIOSAINTA,
1211W ,4 S' CUM Alp44MAEMli SiTFOCAOSENTi S' C6/Wke HICAtOWN.
Adicg : Vei lua cu teamit de Dumnezeu fecioara, mai mull
din dorinfa de [a avea] copii, cleat cuprins de pofte
pentru a mosteni binecuvintarea prin fu, in seminfia lui
Avraam"3. Cu aceasta intentie, primario, in primul rind,
trebuie sg paseasca fiecare crestin cucernic, i nu pentru
frumusetea chipului sau pentru poftele trupesti. CAci cei
ce fac cdsgtoria pentru frumusete i pofte trupesti sint
asupru pedepsiti de Domnul Dumnezeu, asa cum si Sfinta
Facerea, 6 Scripturg spune despre ei : 11HUStUf ;xi SWAM WKIN ALPIP2
4AOldwlaCKSA OHO C8Tts ISPACHW, mama Cfrkr ncIIIhI w(r)
Mr', same Adic5. .,,Fiji lui Dumnezeu, vdzind cti
1.3eimtue.
fiicele oamenilor sint frumoase, si-au ales dintre ele sofii,
care pe cine a voit". Dar ascultati ce spune DunMezeu
impotriva unei asemenea casitorii : He Hour' Ajr%Meli
npesweeni so tutorkum. cHrk, 3Mif CST' 1120m. Adicl : Nu va
rdminea duhul meu pururea in oamenii acestia, pentru
cd sint numai trup"3 i, fiind trup, slut pedepsiti cu
potopul.
Totusi, cine ja cea de a doua cauzg drept fundament,
dacg secundario modo se uitä si la frumusete, poate sg fie
fàrá pgcat, cici i patriarhul Iacov, alegindu-si sotie, a
preferat-o pe Rahila, alegind-o pentru cl era frumoasg,
si nu pe Lia cea uritg, ceea ce a acut fgrg plcat. Deci
pentru dragostea de copii, pe care nu pentru plgcerea
voastrg sau pentru inmultirea familiei, ci primario ca
10a prin ei numele lui Dumnezeu atotputernic / in Sfinta

1 De fapt, pasajul respectiv (Cartea lui Tobit, 8,7) are continutul

urmiltor : $i acum, Doamne, nu plAcerea o caut, luind pe sora mea, ci o
fac cu inimg curatg. Binevoieste deci a avea milä de ea si de mine si
a ne duce impreuná ping la bgtrinete !"
2 N-am ggsit in Cartea lui Tobit (0 a fiului sáu Tobie) un pasaj cu
acest continut.
3 Facerea, 6, 3.

223

www.dacoromanica.ro
 Treime sA fie lAudat, v5, luati 0 Voi, Preacinstifi Miri,
0 de aceea, chid Domnul cel de sus v5, va implini promi-
siunea, dindu-vä urma0i a0eptati, sl nu vA strAduiti
a-i cre0e numai In plAcerile lume0i, Intelepciunile 0
obiceiurile veacului acestuia, ci In sfintul botez rascindu-i,
sl-i educati 0 obi§nuiti primario In sfinta credintA ortodoxl-
catolicA, cu virtutile, cucernicia 0 respectarea poruncilor
lui Dumnezeu, pentru ca prin ei nu numai sl se umple
pAmintul 0 sä se bucure, dar 0 s5, se rAspindeascä adevArata
laudä a lui Dumnezeu, sà se umple biserica 0 cerul Cu ei
01 voi sà puteti primi in cer o rAsplatá demnà de strAdania
0 munca voastrA.
A treia cauzl pentru care cAsAtoria este hotArlt5. de
Dumnezeu este stirpirea preacurviei §i leac pentru desfri-
flare, a§a cum ne Invat5. Sfintul Pavel, spunind : Aospo
1 Cor. Cap. 7, 4Zfaf Malt HI ninaucaTica, HO samAtarda Iwo RonacAo cam
v.1 0 2 )14a8 44 Ha44T' H gaihMAO NONA merw itttbn. AA HMaT%.
Adicl : Bine este pentru om sli nu se atingd de femeie.
Dar, din cauza desfrfndrii, fiecare sa-si cad femeia sa gi
fiecare femeie sd-,si (sail bdrbatul sdu." Deci nu pentru
faptA trupeascA 0 pentru p15.cerile trupului care provin
din ea, ci pentru ca omul care nu poate trAi In curAtie
feciorelnicA sau in vAduvie sl nu supere mAretia lui Dum-
nezeu prin desfriu.
in cAsnicie permite sà se intre Duhul Sfint, care spune
10b qa :ritCrad MOM'S/ It% Itet(r) H AOME MC1181010, BASAHHRW(M)

Me H niumozo,a,ttml, c8Airre fir.u. Adic5. : cinetio sei fie

nunta intru Mate si patul nespurcat. lar pe desfrfnafi fi
va judeca Dumnezeu."1 Deci trebuie sà ne ferim de
toti cei care intrA in cAsAtorie cu &dui sau cu
scopul de a se insura pentru plAcerile trupe0i, cici
asupra unora ca ace0ia diavolul are putere, a§a cum ii
spunea 0 ingerul Rafael lui Tobie : 01H SW HMI CHU,' Mt-
HATCA, UMW 4410 W(T) CM H W(T) csoiro SM4 W(T)rONAT%,
H MIMS MOSAMTIO CHIJA HaCTOMT%, was/ ROHla H Mat% HMS! FACTh
peaS1St4, a4(,e,) CHU,NIAMH MMOH% HMaT 1144(CT). Adic5. : Cei ce
se casdtoresc astfel, Nat 11 Indeparteazd pe Dumnezeu
de mima lor si-si satisfac placerile asemenea calului si

1 Evrei, 13, 4.

224

www.dacoromanica.ro
 asinului, care n-att minte, asupra acestora demonul are
putere"1.
Iat5. deci, Preacinstifi Miri, care sint cauzele pentru
care Dumnezeu a hoarit clatoria i lucrurile de care
trebuie sá vA päzii, dupà Sfinta Scripturà, de ce s5. vd,
feriti, pentru ca pAsind dup5. cuviinta in aceasta stare
sfintl, sA puteti primi harul Domnului, pe care-I r15.
aceasta tainä. Trebuie ca leg5mintele pe care vi le faceti
unul altuia s5. le p5strati Intocmai. Deci : mai intii, dra-
goste reciprock pentru c5. dragostea dintre soti nu numai
c5. orinduieste totul in cas5. i ca si cum in dies 2 face binele,
lla dar este plIcut5. i Domnului celui de sus, asa /cum spune
intelepciunea : Two' SRpAcapdh H CT4111 spacH4 npc(A)
Sirah, 25, IVrAtAVILH 4AHH: EAHHOMIOCAlfMla 1O4TTH H APUMCTIOM11 6AHJIIHHr6
V. H)KHIA H MtinCla drAAc COS010 cornaawr Adic5. : Cu
trei lucruri m-am fmpodobit ,si m-am sculat frumoasd
inaintea Domntdui ,si fnaintea oamenilor unirea frafilor
dragostea flare prieteni i bdrbatul cu femeia care
se infeleg unul cu altul". Apostolul Pavel, insuflind soti-
lor o iubire spiritual5 reciproa, spune Mçy mown csoAt
Efeseni, 5. 'KEW. Adic5. : Bdrbafilor, iubifi pe femeile voastre".
totodatA este descris felul acestei iubiri spirituale, ca
s5. nu fie Inchipuità i nici prea trupeasa, ci s5. izvo-
rasa din inim5. curat5. i sincer5. i dintr-o adevAratà
pornire crestineasa : II1Rome X so(a)ntosare g(c'r)
Adidi : Dup4 cum Fi Hristos a iubit biserica".
in al doilea rind, sotii trebuie s5. fie credinciosi in
c5snicie unul fat5. de cellialt, asa cum ne invatl sfintul
apostol : )K014 CBOH(M) TtAOM' H 154,8,tIT, HO AMIN TARONIA,1
I, Corinteni,
cap. 7, v. 4. HO *H4.Adic5. :
H AltiNCIt HE IIA4Aterh CSOHAV6 T-knoml, Fe-
tneia nu este st'dpind pe trupul sdu, ci barbatul ; asemenea
nici barbatul nu este stapin pe trupul sau, ci femeia".
CAci cine indrAzneste s5. Incalce credinta In asnicie,
acela, dupl cum spune apostolul, va fi judecat de
Dumnezeu.
I Cor. 7, in al treilea rind, sotii trebuie s5. se respecte reciproc,
V. 2. cAci asa a spus sotilor sfintul Pavel : Mark AISMS% AOAMSHOI
11b ifATOZOAIHTI AA 1103A4tT., TaIROJKAI H )KAHA MSHC8. j Adic5. : Bar-

N-am gAsit In Cartea lui Tobie un astfel de pasaj.

Zi de zi.

15 Contributii la ¡atora culturii i literaturii fondue vechi C. 129 225

www.dacoromanica.ro
 batul sd-i dea femeii iubirea datoratd, asemenea ci fenicia
1 lb bdrbatuluri. lar sfintul Petru spune : NI8inte .ragoKs,e rk
ant MONO/ Ch CIOHMH ZOIMIli no p.13,3603 moo neniogininna
coc$,3,8 mamma 334mpf 4(4rb. Adicl Bdrbafilor, de
I Petni, 3 asemenea, trdifi infelepfefte cu femeile voastre, ca fiind
v. 7.
fdpturi mai slabe, ,si facefi-le parte de cinste"2. Sotii
trebuie fac& parte unul altuia, dupá cuviinta,
de cinste si respect. Sotia fat& de sot e ca fat& de
cap, iar sotul ca fat& de trupul sAu, cici dupl cum
spune apostolul, nimeni vreodatd nu fi-a urit trupul, ci
Efes. 5, fiecare fi hrdne,ste i U mncdlzete, precum i Hristosbiserica".
v. 29 Asada", asa trebuie s&-si iubeasca cinsteasa fiecare
bdrbat femeia ca pe sine insusi, iar femeia s& se team&
de bilrbatul
in al patrulea rind, pe linga aceste trei indatorin
reciproce, sotia este datoare sá dea sotului ei ascultare,
precum capului, dui:4 invat&tura sfintului apostol, care
spune : MOW, CON(M) MSASI(111) 1101111118HTEC4 Imo 3atie n1SAVIL
(CT' rnasa murk, loom re" rms. IIH. Adic& : Fenzeile
sd se supund bdrbafilor lor ca Domnului, pentru c'd
bdrbatul este cap femeii, precum i Hristos este capul
bisericii" 3. Deci sotia trebuie s& dea ascultare i su-
punere barbatului sail, dar nu orbeste, ci constient, asa
cum si biserica (15. lui Hristos, adia In tot ce concord&
cu vointa lui Dumnezeu i cu implinirea poruncilor sale
Cu obiceiurile bune i cucernice trebuie sá fie ascult&-
12a toare. Dar dac5., Doamne fereste, sotul o impinge pe sotie,
folosindu-se de aceasta ascultare, intr-o directie opusl,
ache& fie s-o IndepArteze de la credinta ortodox5.-catolick
fie s-o Imping& spre fAptuirea vreunui p&cat, atunci nu
trebuie s& fie ascultAtoare. Blrbatul sl stie cá femeia nu
este f&cut5, din calciiul lui, ci din coasta lui, si de aceea nu
poate sl-i porunceasa, ca unui sclav absolute 4 si In chip
neplAcut, once ar vrea, ci ca unui tovar54 cearà lucruri

De fapt, 5, 3.
2 Textul slavon i, dupà el, transpunerea polon& a lui Petru Movill
nu corespund exact originalului g,recesc. Am dat In romineste versiunea
Bibliei din 1968.
3 Efeseni, 5, 22-23.
4 in mod absolut.

226

www.dacoromanica.ro
 care sint in concordant6 cu vointa lui Dumnezeu, iar ea
lui, precum capului 0 sapinului, In toate aceste privinte
trebuie s5.-i fie ascultAtoare. C5.ci 0 Sara, dup5. sfintul
Petru, il asculta pe Avraam, numindu-1 domn 1.
in plus, sotia trebuie s5.-1 indemne pe bArbatul au
la smerenie, moderatie, blindete, la slujbe, post, rugi
dese, pomeni 0 alte fapte cucernice, ea fiind din fire mai
1nclinat5. spre aceste lucruri, sa-i fie exemplu, sà-lindemne
§i s5.-i dea impuls, mai ales dac5.135.rbatul nu este de religie
ortodoxA sau §ovb.ie in credint5., atunci trebuie s5. depunä
toatä stadania pentru a-1 readuce la sfinta credintA, sau
pentru a intari credinta in el, 0 aceasta prin necurmate
rugi atre Domnul Dumnezeu, rugindu-1 cu rugi fierbinti
0 lacrimi pentru convertirea lui, postind, dind poman5.
§i preotilor, pentru ca prin ofrandele aduse s5. jertfeascA
fdrä de singe lui Hristos, pentru indreptarea lui. Unei
asemenea cucernice sotii sfintul Pavel Ii aduce fin/Ai--
I Cor. 7, Ware, spunind : GfriTC/A /ABM% Heatpcnon w mock rkpaon.
v. 24. Adic5.: Bdrbatul necredincios se sfinIefte I prin femeia
12b credincioasii"2, ca §i. cum ar fi zis : se intimp1ä adesea
ca sotul necredincios sà. fie readus la credintà cre§tiná de
atre sotia credincioas5..
Sotia bunk pentru a putea evita certurile 0 necazurile,
trebuie In supunere 0 suferintà sà. p5streze tAcerea, caci
astfel IndepArteazä toate tulburarile din casA. De aceea
§i stintul Pavel cel mai mult cere t5.cere de la femeie, cind
spune : Xena Illt atanconaln Ad tkonvin wic IIC4RHM1111 nosopenTent.s.
Mork thiliTH Ht noacniraalo, NH ItAdA*TH MN:16M, tiO 1111ITH rt. aca-
I. Tim. 2, 11 moan!. Adicl : Femeia sa se invele in lin4te, cu Wad
ascultarea. Nu ingriduiesc femeii nici sci invele pe altul,
nici sci steipineascd pe barbat, ci sit' stea lin4titd."3 Mai
presus de toate virtutile, ca crinul printre flori, tacerea
o inalta pe femeie, aci aceea careli tine gura inchisà,
care nu e certAreat5. 0 vortdreat5., care mai bine tace
0 sufer5., decit s5, vorbeasc5., pastreaz5. pacea in casà.
Iatd, aveti pe scurt aici invAtAturä cum trebuie a
respectati legamintele pe care vi le faceti unul altuia, in

1 I Petru, 3, 6.
2 De fapt, v.14.
3 Vers. 11-12.

227

www.dacoromanica.ro
 fata Domnului Dumnezeul nostru, Preacinstifi Miri, 0
cum puteti fi pe placul Domnului, trAind in starea c535.-
toriei.
Scurtind, deci, cuvintarea pe care v-am tinut-o, rog
pe Dumnezeu cel de sus, care v-a indemnat spre aceastA
stare, sä binevoiascl a binecuvinta, dui:4 rugAciunile
noastre, pe care le vom revArsa pentru voi aici, in fate sa,
cu dreapta sa dumnezeiasa unirea voastrA, pentru ca,
13a implinind toate virtutile si/ poruncile lui si fiind cucernici,
sA trAiti ani nenumgrati in intelegere si iubire sfintA, pin&
la adinci bAtrinete, cistigind din plin harul slu dint,
dobindind binecuvintarea cea mai de pret in cAsnicie,
ca pe ling& toate darurile si indestulArile spirituale si tru-
pesti, pe fiii fiilor vostri, pin& la a patra s'i a cincea gene-
retie, sl-i vedeti, spre lauda lui Dumnezeu, in sprijinul
faptelor lui si spre podoaba casei PrealuminAtiei Voastre,
Printe.
Amin.

1 Vers. 11-12.

www.dacoromanica.ro
 II

www.dacoromanica.ro
 TEXTELE BILINGVE SLAVO-ROMANE
SI UNELE ASPECTE ALE STUDIULUI CALCULUI LINGVISTIC

Una din formele de imbogAtire a limbilor, in special a

celor literare, in anumite perioade ale evolutiei lor, In particular
In aceea de formare", este calcul lingvistic, fie ca este vorba
de calcul structural (numit §i calc lexical), fie ca este vorba de
calcul semantic 1.
Din literatura consacratä calcului lingvistic, in particular cu privire
la limba roman5. (mai ales, despre calcurile din limbile slave), dam :
Fr. Miklosich, Die slavischen Elemente im Rumunischen, Viena, 1861 (extras
din Denkschriften der philosophisch-historischen Classe der Kaiserlichen
Akademie der Wissenschaften, Bd. XII), p. 11-12; L. Slineanu, Incercare
a,supra semasiologiei limbii romdne, Bucuresti, 1887, p. 70-84; A. I. Tati-
mirsId, H3 citaesno-pymbincxux cemacuonozuttecicux eaattiodelluii, St. Pb.,
1904 (extras din TheecmuR OPHC, t. IX, (u. 2) ; Kr. Sandfeld- Jensen,
Notes sur les calques linguistiques, in Festschrift V. Thomsen, Leipzig,
1912, p. 166 i urm. ; I. A. Candrea, Psaltirea Scheiand, Bucuresti,
1916, vol. I, p. CXCVICXCIX ; vol. II, p. 339-512 (Glosar româno-slav) ;
Kr. Sandfeld, Linguistique balkanique, Paris, 1930, p. 85 i urm. ; B. Un-
begaun, Le calque dans les langues slaves littéraires, In Revue des études
slaves, XII, 1932, p. 19 i urm. ; Mirko Deanovi6, Osservazioni sulle origini
dei calchi linguistici, in Archivum Romanicum, XVIII, 1934, p. 129 si urm. ;
Al. Graur, Sur quelques types de calques, in Bulletin linguistique, IV, 1936,
p. 193-194; 0. Densusianu, Histoire de la langue roumaine, t. II, Paris,
1938, p. 290-371, 420 492 ; trad. rom., Istoria limbii votane, vol. II,
Bucuresti, 1961, p. 186-236, 267-313; L. A. Bulahovski, Beedenue
e saburomanue, macrb II, ed. a II-a, Moscova, 1954, p. 121-123;
Iorgu Iordan, Limba romtinci contemporand, ed. a II-a, Bucuresti, 1956,
p. 106-112; L. Deroy, L'emprunt linguistique, Paris, 1956, p. 93 si urm.,
215 i urm. (bibliografie, p. 345-425) ; Viorica Pamfil, Cakuri romiino-
maghiare in Palia de la Ord,stie", in CL, II, 1957, p. 209-217; R. A. Buda-
gov, Introducere in ftiinfa limbii, Bucuresti, 1961 (traducere dup5. editia

231

www.dacoromanica.ro
 In ceea ce prive0e limba romana literara, §i ea a recurs
la calc in diverse perioade ale dezvoltarii ei, In primul rind,
In epoca aparitiei primelor traducen i romane0i in sec. al XVI-
lea. Evident, nu toate calcurile din aceasta epoca s-au pastrat in
limba, multe au fost efemere, Insa o buna parte au ramas ca
o achizilie trainica a limbii literare. Dar chiar §i cele care au
dispärut ulterior shit interesante ca procedeu In actiunea
de traducere a textelor religioase, juridice, filozofice, istorice,
lingvistice §i literare din slavonä. 0 apoi din alte limbi (greaca,
latina, maghiara, franceza, germana etc.), ca procedeu de
creare a unor termeni §i expresii noi, necesare exprimarii unor
noi notiuni.
Pentru a studia pe concret acest fenomen complex, ne-am
propus sa luam ca material de cercetare textele bilingve slavo-
romane din sec. al XVI-lea, in care modelul se aflà chiar in
f ata ochilor 0 poate fi identificat cu uprinta. Evident, o mare
parte din material este cunoscut din lucrarile anterioare de
istorie a limbii romane literare §i a vocabularului , In special
ale lui L. .aineanu, I. A. Candrea, O. Densusianu, Al. Rosetti-
B. Cazacu L. Onu 0 altele (citate In nota 1), dar avantajul,
In cazul de fata, consta in faptul c'a' modelul este chiar alaturi
0 poate fi verificat cu exactitate.
Fail indoiald insa ca. aceste texte pun 0 alte probleme
lingvistice (in afara de cele pe care le cunoa§tem din studierea
oricarui text vechi romanesc): procedeul Imprumuturilor
directe din textul slavonesc, maiestria traducerii, dificultatile

rusk Beedenue e nayRy o R3baca, Moscova, 1958), p. 158-140 (ed. a II-a rusk
Moscova, 1965, p. 123-123) ; E. Seidel, Elemente sintactice slave in limba
roman& Bucuresti, 1958, p. 125-140; I. Rizescu, Contribulii la studiul
calcului lingvistic, Bucuresti, 1958; Al. Rosetti B. Cazacu L. Onu, I storia
limbii romdne ¿iterare, I, Bucuresti, 1961, p. 51-55; et. a II-a, 1971, p.
69-72; V. Vascenco, Calcuri savante formate in limbaromdnd dupd modelele
rusesti (secolele XVI II i XIX), In Culegere de studii, Bucuresti, 1962,
p. 59-72; U. Weinreich, Languages in Contact. Findings and Problems,
ed. a III-a, Haga, 1964, p. 47-53 (bibliografie, p. 123-146) ; Al. Rosetti,
Istoria limbii románe, III, ed. a V-a, Bucuresti, 1964, p. 70-73 (cu biblio-
grafie) ; VI, ed. a III-a, Bucuresti, 1966 (intr-un volum cu IV, V), p. 319-322,
332; editia definitiv5.: /storia /imbii rowing de la origini pind in seco-
lul XVII-lea, Bucuresti, EPL., 1968, passim ; Introducere in lingvistic4, de
un colectiv sub conducerea acad. prof. Al. Graur, Bucuresti, 1965, p. 134
135 ; Th. Hristea, Contribufii la studiul influenfei limbii ruse moderne asupra
limbii ronane actuale (calcuri lingvistice), in Romanoslavica, XII, 1965,
p. 315-326.

232

www.dacoromanica.ro
intimpinate de vechii talma'citori, care toate pot fi
cercetate cu mai multe §anse de a fi rezolvate pe deplin, In
comparatie cu alte texte traduse, al caror original trebuie
identificat 1 De asemenea, studii speciale trebuie consacrate
comparatiei diverselor cdpii care cuprind acela0 text bilingv
(de ex., Psaltirea, Apostolul, Omilia de Pa,sti etc.), pentru a sta-
bili raporturile dintre ele, pe de o parte, §i legaturile cu
textele unilingve (române§ti) corespunzatoare, pe de altA
parte.
Procesul de aparitie a textelor serse In limba romanä" la
sfir§itul sec. al XV-lea (pentru care avem §tiri indirecte) §i
in sec. XVI-lea este complex §i se datore§te mai multor cauze:
1) evolutda societAtii române§ti in cele trei provinciiTransil-
Tania, Moldova §i Tara RomAneasdi, dezvoltarea micii boie-
rimi §i a pAturilor ora'§ene§ti, a negustorilor fli me§te§ugarilor,
care aveau nevoie de un mijloc de comunicare §i de instruire
-u§or accesibil §.1 acesta nu era altul decit limba poporului,
limba roman6; 2) curentele de reforma' din Europa din sec.
al XVI-lea, mai ales luteranismul §i, in parte, calvinismul, care
au fost adoptate de sa§ii, respectiv de ungurii din Transilva-
nia2; 3) diapazonul limitat al folosirii linabii slavone la nece-
1 De§i, de cele mai multe ori, acesta este cunoscut (fiind vorba de texte
canonice), nu stim totdeauna versiunea exacta slavont dupä care s-a
tradus textul romanesc. Astfel, de exemplu, dup5. ce Vasile Grecu a desco-
perit lzvorul principal bizantin pentru Cartea cu invilfelturd" a diaconului
Coresi din 1581, Omiliile patriarhului loan XIV Caleca (1334-1347)
(Bucureqti, 1939), Maria Raduleseu a gasit Originalul slay al Evangheliei
cu inveifilturei" a diaconului Coresi (Bucure.,ti, Ed. Acad., 1959), dar nu chiar
versiunea care a fost folosita de carturarul roman, ci una medio-bulgart
aproape identict" (Intr-un mss. din 1626). Aceasta a fost semnalata In
ace1ai timp de K. I. Koliada (1958-1959), ca fiind esaiirenTe orurrinaof
(Zabludov, 1959) In urna unei ipoteze mai vechi a lui A. I. Iatimirski
i studiata mai Indeaproape de P. Olteanu (Les originaux slavo-russes des
plus anciennes collections d'homélies roumaines, In Romanoslavica, IX, 1963,
p. 169 191). Adaugind la aceasta un alt exemplu, se tie ca izvoarele
Cazaniei lui Varlaam (1643) n-an fost identificate declt Intr-o anumita m5.-
sur5. 0 ca, deci, cercetarea trebuie continuata. (Vezi Al. RosettiB. Cazacu-
L. Onu, Istoria limbii romtlne lit erare, I, Bucure0i, 1961, p. 94-95, Cu
bibliografia anterioart ; ed. a ILa, p. 116-217; P. Olteanu Les originaux...,
p. 191-192; Idem, Izvoare, originale ,si modele bizantino-slave in operele
mitropolitului Varlaam, extras din BisericaOrtodoxa Romtba, LXXXVIII,
1970, nr. 1-2, p. 113-151.)
2 Dintre diversele teorii formulate de la sfIr§ittil sec. al XIX-lea plat
.astazi pe care nu este cazul s5. le rezumam aici , mentionam tezele
i'eafirmate In anii din urma de P. P. Panaitescu ( inceputurile 0 biruinf a

233

www.dacoromanica.ro
sitatile bisericii §i. ale cancelariilor domne§ti ; slavona era o
limba culta, dar moartd, asemenea latinei din Apusul Europei
(mai precis, din Wile in care fusese adoptat ritul latin, cato-
lic), fiind apanajul reprezentantilor bisericii §i al gramaticilor
de cancelarie, care niciodata n-au ajuns s-o sta'pineasca la
perfectie §i intimpinau greutati In minuirea ei.
scrisului In limba romdrid. Bucuresti, 1965) si de acad. Al. Rosetti (Istoria
linzbii romtine, Bucuresti, E.P.L., 1968), referitoare la primele tra-
ducen, cAci asupra textelor originale (documente) consensul este unanim
ele se datoresc necesitAtilor interne ale societAtii romAnesti. Pentru traduceni
insk P. P. Panaitescu ja in consideratie numai initiativa internä i nevoile
socieatii românesti din Maramure i nordul Transilvaniei" (op. cit., p.37),
negind influenta luterank in timp ce acad. Al. Rosetti continuator al
tezei expuse de O. Densusianu sustine cá traducerea primelor càrti reli-
gioase canonice trebuie legatá de aspindirea Reformei lui Luther in
Transilvania (cca. 1530-1559, data primei tipdrituri a lui Coresi), caci
traditia ortodox5, mentinea inc5.1imba slavonk dar admite cá traducerea
literaturii apocrife nu avea nevoie de un impuls venit din afar5." (op.cit.,
p. 478). B. Cazacu precizeazá c5, nu ne putern limita numai la factorii
interni sau numai la cei externi, cAci la o analizá mai atentk problema
apare mult mai complex5." ( Pagini de limbd pi literaturit ramdnd veche,
Bucuresti, 1964, P. 7; vezi i Problèmes du roumain littéraire, in RRL,
X, 1965, 1-3, p. 136). Subliniind insemiatatea factorilor intend (notati de
noi In text sub 1 si 3) pentru textele originale, B. Cazacu arat5. ins5. c5,
la traducerea in româneste a contribuit (asa cum au ar5.tat Ov. Densu-
sianu si Al. Rosetti) mai ales Reforma lui Luther, pornità din Wittenberg,
In 1519, i r5spinditä apoi, in Ardeal clupà 1530, de maghiari i sasi"
(Pagini..., p. 8; Problemes..., p. 137). Cf. si D. Macrea, Studii de
istorie a limbii pi lingvisticii romdne, Bucuresti, 1965, p. 167 este greu
de admis logic si istoric cA aceastg. influent5. sträinä (cea husitk care i se
pare mai bine documentaan.n.) 0, fi putut forma, in mod exclusiv, inceputul
literaturii noastre in limba nationalk f5xá s5. fi existat i conditiile in-
terne care s5. promoveze sau sA justifice aceasa necesitate. Influenta lite-
rar5. sau religioas5. strainá a fost steins legat5. de necesitAtile noastre cultu-
rate interne, WA de care ecoul ei n-ar fi putut avea urmAri." Teza lui
P. P. Panaitescu a fost expusl initial intr-un articol publicat in 1960 si
rezumat5. In Istoria Romaniei, II, sub red. acad. A. Otetea q.a., Bucuresti,
1962, p. 705-709 si 1039-1046. Teza Densusianu Rosetti a fost adop-
tatl In Istoria literaturii romtine, I, sub red. acad. Al. Rosati q.a.,
Bucuresti, 1964, P. 298-321, ed. a II-a, 1970, p. 281-300. Vezi i expu-
nerea sintetia a lui M. Ruffini, L'opera delta Chiesa ortodossa romena nella
creazione della lingua letteraria nazionale, extras din Orientalia Christiana
Periodica, vol. XXXII, Roma, 1966, p. 181-197. in sensul celor spuse
mai sus, cf., acum in urink I. Ghetie, Coresi si Reforma In lumina unor
interprettiri noi, in SCL, XVIII, 1967, 2, p. 231-238.

234

www.dacoromanica.ro
 Textele serse in limba romana in sec. al XVI-lea si la
inceputul sec. al XVII-lea sint de mai multe feluri, si anume:
Acte si scrisori originale (prima, a lui Neacsu din
Cimpulung, dateaza din 1521), al caror numar creste treptat
spre sfirsitul sec. al XVI-lea, ajungind ca in sec. al XVII-lea
sä inlocuiascä definitiv pe cele slavonesti in afacerile interne.
Aparitia lor este determinata, evident, de cauzele 1 si 3, men-
tionate mai sus.
Cärti traduse din slavona, partial si din alte limbi, care
se Impart, la rindul lor, in trei grupe:
Carti fundamentale ale cultului crestin Evanghelia,
Psaltirea, Faptele apostolilor, Liturghierul, c'ärti de doctrinä
s.a., mai intli manuscrise, apoi si tiparite (incepind cu 1544);
aparitia lor se datoreste, practic vorbind, tuturor conditiilor
expuse mai sus ;
Scrieri apocrife si cärti populare, destinate lecturii,
traduse din slavona si datorate conditiilor 1 si 3;
Texte de drept canonic si civil, necesare aplicarii legis-
latiei ecleziastice si civile in biserica si in stat ; ca sa fie mai
bine intelese, ele trebuiau desigur traduse, si acest lucru incepe
sä fie facut In sec. al XVI-lea ; aparitia lor se datoreste con-
ditiilor 1 si 3.
Este interesant de observat ca in procesul traducerii din
slavona in romana se constata mai multe procedee, care cores-
pund tot atitor etape, cu mentiunea ca textele pastrate nu
permit o cronologizare absoluta a lor, ci numai una relativa si
teoretica:
Textul slavon este insotit de glose romeme$ti.
Textul slavon este insotit de traducerea interlineará
(de fapt, alternativd) romaneasca.
Textul slavon si cel romttnesc sint tiparite pe cloud
coloane.
Textul romanesc apare integral in manuscrise (uneori,
aläturi de texte slavone sau bilingve slavo-romane) sau in
tiparituri (uneori si text slavon: in romaneste explicatiile, In
slavoneste slujba etc.). Cele mai vechi manuscrise de acest
fel sint, dupa cum se stie, Codicele (Apostolul) Voronetean,
Psaltirea Scheianci, Paltirea Hurmuzaki, tipariturile lui
235

www.dacoromanica.ro
Coresi In limba romana (1.559-1581) §i ale altor carturari
putin anteriori sau contemporani cu el, clteva texte apocrife
carti populare.
In urma cercetarilor intreprinse de filologii romani timp
de mai bine de un secol, de la Al. Odobescu §i B. P. Hasdeu,
pina astazi, sIntem In masura sa dam aici o list& pe cit posibil
completa a textelor bilingve slavo-romane din sec. al XVI-lea,
adica a celor mentionate mai sus sub nr. I, II, III 1.
Texte slavone insofite de glose românegi. Singurul ma-
nuscris slavon din sec. al XVI-lea care cuprinde un mare
nurnar de glose romane§ti (aproape 400), astfel cA poate fi
considerat un text bilingv, este Sintagma (Pravila) luí Mateí
Vlastaris, copiata In Moldova probabil in a doua jumätate
a acestui secol i ajunsa ulterior In Rusia. Acest manuscris a
fost vazut §i studiat (cu reproducerea aproape a tuturor glo-
selor) de I. Bogdan, In 1890, cuprilejul unei expozi-tii organi-
zate la Muzeul istoric din Moscova (prescurtat GB). Apartinind
pe atunci unei colectii particulare, manuscrisul a disparut
ulterior din atentia cercetatorilor; redescoperirea lui §i pu-
blicarea In facsimile a paginilor cuprinzind glosele romane§ti
va fi de cea mai mare utilitate2.
Texte slavone insotite de traducerea interlineard romemeas-
cd Numarul acestor texte este destul de mare, iar varietatea
lor, demná de luat In consideratie la stabilirea cauzelor §i for-
Multumim conducerii i colaboratorilor sectiei manuscrise a Biblio-
tecii Academiei Republica Socialiste Ronania (B.A.R.) pentru buiavointa
cu care ne-au pus la dispozitie o serie de manuscrise i cAsti tipArite vechi,
citate mai jos. Tn enumerarea acestor texte pornim de la lista intocmit6.
de St. Ciobanu, pe .care o compleam cu altele, omise de el sau scoase la
ivealA. ulterior. Vezi Ciobanu, Inceputurile scrisului in limbo romiineascti,
Bucure0i, 1941, extras din A.A.R. Meas. Sect. lit., Seria III, t. X. mem. 3,
58 p. +XVIII plame (in special, p. 42-55) ; t. Paca, Contribulii la
istoria inceputului scrisului ronsdnesc, In Cercettiri de lingvistica, I, 1956, p 79
90 ; I. Ghetie, Cu privire la textele slavo-romdne in traducere interlineard
din secolele al XVI-leo si al XV II-lea, in Limbo romdmi, XVII, 1968, nr 1,
p. 75-78.
2 Vezi I. Bogdan, Glose romane intr-un manuscript slavon din sec. XVI,
In Convorbiri ¡iterare, XXIV, 1890, nr. 9, decembrie 1890, p. 727-752
( Scrieri alese, p. 542-558; se citeaz5. caietul 0 fila manuscrisului). Aici
la alte texte folosim prescurarile adoptate, acu min urna, de acad. Al. Rosetti,
Istoria limbii romtine, Bucure0i, 1968, p. 17-41. Recent, istoricul Da-
maschin Mioc ne-a comunicat cota acestui manuscris, redescoperit de
domnia-sa la Biblioteca Lenin" din Moscova (Fondul Egorov, 93, nr. 65/65).

236

www.dacoromanica.ro
melor de] realizare a primelor traducen i române§ti. Iatà
care sint textele de acest fel, cunoscute ping. acum:
1. Psaltirea, reprezentatä de urmatoarele manuscrise §i
tipärituri:
Psaltirea V oroneteand (V), editatà mai intii (numai tex-
tul romänesc) de C. Giuglea (1910-1911), iar apoi pe &rug.
coloane text slavon §i rornanesc, Cu un studiu introductiv,
de C. Galu§ca (1913)'.
Psaltirea slavo-românci, tip.äritä de diaconul Coresi, la
Brapv, in 1577 (CP), §i descoperità in 1860, de Al. Odobescu,
la mänästirea Bistrita, in Oltenia 2. Aceastä importantä tipa-
riturà, apärutà la §apte ani dupà Psaltirea rornâneasca a
aceluia§i Coresi (Bra§ov, 1570), a fost reeditatä filologic de
B. P. Hasdeu (numaitextul romanesc, cu chirilice §i, in subsol,
in transcriere cu literelatine, insotit de facsimilele a 66 pagini)3.
Dupd cum se §tie, aceastä Psaltire a lui Coresi, a fost retipä-
ritd, cu unele modificdri, peste 11 ani de fiul sàu erban
(Brapv, 1588)4.

B.A.R., mss. rom. 693. Vezi : Biblioteca Academiei Romine, Catalogul

manuscriptelor romdne,sti, t. II, 1ntocmit de I. Bianu ai R. Caracaa, Bucureati-
Leipzig-Viena, 1913, p. 442-443; G. Giuglea, Psaltirea Voronefeancl, In
Rev. pt. ist arh. i filologie, 1910, 1911; C. GAluack Slavisch-rumdnisches
Psalterbruchstiick, Halle a S., 1913 (se citeaz5, psalmul i versetul).
2 Despre unele manuscripte carti tip iírite aflate in Mandstirea Bistrita
(1861), reprodus In Opere, II, Bucure0i, Ed. Acad., 1967, cap. VI, p. 163
173, ai Psaltirea tradusd romane,ste de diaconul Coresi, tiparitti la 151'737
(1861), ibidem, p. 174-184 (vezi i notele lui V. Cindea, p.538-563).
Acest exemplar, Impreuná cu altul mai defectuos, se af1á acum la B.A.R.,
nr. 19: vezi I. Bianu 0 N. Hodo§, Bibliografia romdneascd veche, t. I,
BucurWi, 1903, nr. 19, p. 63-65.
3 Psaltirea publicatcl romdne,ste la 1577 de diaconul Coresi. Reprodusk
cu un studiu bibliografic 0 un glosar comparativ, de B. P. Hasdeu, t. I,
Textul, Bucure§ti, Editiunea Academiei Române, 1881 (t. II n-a mai apgrut ;
se citeazá fila, psalmul i versetul). Vezi, acum In urm6, : N. A. Ursu, Con-
tribu/ja Academiei Romane in domeniul editârii entice a textelor vechi ro-
mane,sti, In LR, XV, 1966, nr. 5, p. 531-547. Textul romlnesc al acesteia
este identic cu textul Psaltirii romane0:i a lui Coresi (Braaov, 1570) ai derivi
din acela.0 text ca i Psaltirea Voronefeand i cea Scheiand. (Vezi I.A. Candrea,
Psaltirea Scheiand comparata cu celelalte psaltiri din sec. XVI fi XVII
traduse din slavone,ste, I, Bucure0i, 1916, p. LXIXLXXX.) Prototipul
este, cum vom sublinia §i mai jos, slavo-roma.n.
4 Vezi I. Bianu 0 D. Simonescu, B.R.V., t. IV, Bucure§ti, 1944, nr. 14
(19 A), p. 17.

237

www.dacoromanica.ro
 c) Fragmentul de Psaltire slavo-rongind (1 filà deterioratd),
descoperit de N. Iorga In legätura unui exemplar al Triodului
slavon al lui Coresi (Brapv, 1578) 1. De curInd, acest fragment
a fost identificat cu exactitate, In urma unei migäloase cer-
cetäri, de Al. Mare§, care a arätat a cele cloud fragmente de
text bilingv slavo-român (recto §i verso unei file), cuprind o
parte din Cintecele sfintilor trei feciori : Anania, Azaria i
Misail, aflate la sfIr§itul unei Psaltiri slavo-roniâne, deosebite
de cele din 1577 §i 1588, care ar putea fi atribuità (deocam-
data cu toata rezerva) anilor 1576-1577 (textul este identic
cu al Psaltirii slavo-ronidne din 1577, ff. 304b 305b, §i cu
al celei din 1588, dar se OA pe doud pagini, §i nu pe trei, ca
In acestea)2.
Din Evangheliar cunoa§tem un singur fragment bilingv
slavo-rom&n, §1 anume o parte din Evanghelia de la Matei §i
citeva versete din alte evanghelii, cuprinse In manuscrisul
copiat de popa Bratul din cheii Bra§ovului,ln 1559-1560,
aflat, pinà nu de mult, In colectia lui Gh. Carda § (Bucu-
re§ti) 3, iar acum la Casa Dosoftei" din Ia§i.
Apostolul, cunoscut din doud manuscrise:
a) Fragmentele de Apostol slave-roman, descoperit de
N. Iorga In Transilvania (doud file lntregi §i patru fragmente)
§.1 editat de el (numai textul romanese) In 1906, impreund cu
N. Iorga a crezut cl aceastà fill tipdritl provine dintr-un Evangheliar
tiplrit probabil de Coresi : Un exemplar romdnesc al unei tipdrituri coresiene
o publicalie coresiand noud, extras din Almanahul graficei romdne, Craiova,
1926, p. 3-5; Bianu-Simonescu, B.R.V., IV, nr. 13, p. 15-17, au admis
ca datà a tipAriturii : circa (sau Inainte de ?) 1580. Triodul, avind In leglturá
file din Psaltirea romaneascl a lui Coresi (1570) si din Octoihul aceluiasi
(1575), a fost descoperit de N. Iorga In biserica mAngstirii din VAlenii-de-
Munte i expusl de el in micul Muzeu ce am injghebat acolo" (op. cit.,
p.3). Azi muzeul nu mai existl, unele din obiectele lui fiind transferate la
Muzeul orasului Váleni. Totusi, printre artile vechi pastrate tu acest muzeu
nu se all Triodul din 1578. Al. Mares nu 1-a glsit nici la Institutul de istorie
N. Iorga" i nici la B.A.R. (vezi nota urmatoare).
2Q psaltire slavo-románâ neczinoscutd din sec. al XVI-lea, in LR, XV,
1966, nr.4, p. 371-378.
3 Textul (partial, numai in limba romAnl) se afll la p. 427-441.
Multumim, cu aces prilej, lui Gh. Cardas pentru posibilitatea ()feria de
a consulta manuscrisul.

238

www.dacoromanica.ro
reproducerea fotografica In culori a celor douä file pä'strate
integral (Ap. I) 1
b) Apostolul slavo-roman din manuscrisul copiat de popa
Bratul din cheii Brapvului (1559-1560), mentionat mai sus2.
4. Ornilia de Payti, atribuitä lui loan Gura' de Aur, cunos-
cuta' din trei manuscrise bilingve slavo-romane:
Textul nr. 7 din Codex Sturdzanus (B.A. R., mss. rom.nr.
447), copiat de popa Grigore din Mataci §i de un ucenic al sau
intre 1580-1620, publicat pe doua coloane i studiat de
B. P. Hasdeu in 1879-1880 (TM) 3.
Fragmentele publicate de N. Iorga in 1906 (opt file
deteriorate) 4.
1 Citeva documente de cea nzai veche limbei romlitteascil (sec. al X V-lea
ci al X VI-lea), extras din A.A.R., Seria II, t. XXVIII. Mern. Sect. lit.,
nr. 2, Bucuresti, 1906, textul I, p. 2-7 i pl. IIV. Cele doll& file cuprind
douà fragmente apropiate din Epistola apostolztlui Pavel ctil re Galateni,
cap. 3, v. 23 cap. 4, v. 9 si cap. 5, v. 19 cap. 6, v.5. (Vezi studiul
urmb.tor).
2 Vezi P. P. Panaitescu, Inceputurile i biruinfa scrisului in limba
rozniincl, Bucuresti, 1965, P. 127-129. Textul Apostolului (Impreuna cu epis-
tolele, lui Iacov, Petru-2, Ioan-2, Inda, Pavel-1) se a115. la p. 1-407, 410,
426. Vezi studiul nostru consacrat acestui manuscris, In Studii de limber: lite-
rarci i filologie, vol. II, Bucuresti, Ed. Academiei, 1972, p. 301-345.
3 Cuvente den bdtrini, t. II, Bucuresti, 1879 (pe coperta: 1880), p. 73-87,
sub titlul Sd ne0ire buru creginu... (textul, la p. 73-83) ; In mss., ff. 63b
67b i 73b 80a, dup5, numerotarea veche, folosia de Hasdeu : p. 127-135,
158-159) ; vezi Bianu-Caracas, Catalogul..., II, p. 167 170.
4 Citeva documente..., textul II, p. 7-14 (cu reproducerea fotografia
a filelor la, b, 3a, b, 5a, b, 7b, 8b i cu transcrierea numai a textului rom5.-
nesc, Cu litere chirilice i latine). Iorga nu spune unde a gasit aceste fragmente
unde se pastreaza : precizeaza cä manuscrisul era in 8° mic, iar scrisul
11 arata a fi nu mai nou cleat Psaltirea Scheiand. Dupa acest text, N. Iorga
adauga, sub III : Un particular din Ardeal poseda un minei slavon, pe
care-I dateaza. 1492. El cuprinde explicafii romemegli. Pin& ce voi putea vorbi
mai pe larg de dinsul, dau aici, dupa fotografia unei foi, cuvintele romanesti
ce slut pe dinsa" (p. 14 15). Nu stim nici cine era proprietarul manuscrisului,
nici daa s-au publicat alte informatii ulterioare despre el. Daca datarea
atit de exacta se bazeaz5. pe o Insemnare (altfel ar fi greu de presupus
cineva ar fi coraunicat lui N. Iorga cu exactitate anul 1492), am avea cel
mai vechi text romanesc, de la sfirsitul secolului al XV-lea. Dat fiind in-
semnatatea lui, In acest caz, i pin& la confirmarea sau infirmarea asertiunii
lui N. Iorga, care se pare ca a amas faa ecou, reproducem aici, dupa foto-
grafia comunicata de el (p. 14), textul slavon din primele 7 finduri i textul
românesc (4 rinduri), transcris i transliterat de marele istoric la p. 15:
AMMIE CAA COO(A0)IiHTH c.i HP(4)CTIsl(M) H afC1X0THIsl(M) TIOH(M) Tdifid(M)
us(c)itaro[...] 4P(C)Tlat nOAS,IHTH. 111}K1 Tkl ICH nosimape H HammcWa, orrerhat(p)e-
mh, cick AuiI. wuni(m) H TEE* Mint laChlAtH(M), W(T)18 H CT'S H CT-A18

239

www.dacoromanica.ro
 c) Textul de la sfir§itul manuscrisului popei Bratul din
cheii Bra§ovului 1.
5. Dintre scrierile apocrife ne sint cunoscute doua in
manuscrise bilingve:
Legenda sfintului Sisin, textul nr. 6 din Codex Sturdza-
nus, editat pe doua coloane §i studiat de B. P. Hasdeu 2
Legenda Duminicii (Leg. Dum.) din Codicele de la leud
(B.A.R., mss. rom. nr. 5032), reprodusa in fotolitografie de
I. Bianu (1925)3.
6. Dintre dirtilepopulare, una s-a pastrat intr-un manuscris
de la sfir§itul sec. al XVI-lea, provenit din Moldova, cu text
slavon urmat de traducere interlineara romaneasca: Floarea
darurilor (scriere de origina italiana, sec. al XIII-lea, pastrata.
la B.A.R. (mss. rom. nr. 4620) 4.

AAAT'llit. a TIHR SH AHIllalitHire-t]Pt 110(4)0;1,8(14, A410 84 8H1414 nona, Ed CTel 4(14

14411(H)T1SHIM H4CH1 111H 14 SINE: EA(C)110) fii: 1.4(111), Td(HC) [...]
(Urmeazl Incl. 6 rInduri de text slavon).
Textul romlnesc (In transcriere) : A treia dzi dupl na§t[e]rea pruncu-
lui, &c[l.] va vini popa, va sta Innainte u§ii casei 0 va dzice".
1 Vezi P. P. Panaitescu, Inceputurite..., p. 127-128. Textul Omiliei
de Pafti se afll la p. 454-458.
2 Cuvente..., II, p. 261-298, sub titlul Rugdciune de scoaterea dracului
(textul, la p. 284-291, in mss., ff. 57a-63a ; dupá numerotarea veche,
folositA de Hasdeu : p. 113-125). Textul romanesc a fost reprodus apoi de
M. Gaster, In Chrestomafie ronand, vol. I, Leipzig-Bucure0i, 1891, p.6-7.
Vezi Bianu-Caracas, Catatogul..., II, p. 168-169; acum In urml textul
a fost mentionat de I. Ghetie, Cu privire la textele slavo-romdne..., p. 77.
3 Texte de Umbel din sec. XVI, III. Manuscript de la feud, p. 1-28,
(in mss. ff. 170a 183b). Vezi Maria Zdrenghea, Slavona Legendei Duminicii"
din Codicele de la Ieud, CL, III, 1958, p. 109-117, §i Legenda Dumi-
nicii" din Codicele de la Ieud, ibid., VII, 1962, nr.1, p. 93-96. Aceastl
legend& o reglsim copiatl. la 1600 numai In romlne0e in Codex Sturdzanus
(B. P. Hasdeu, Cuvente..., II, p. 19-66).
4 Manuscrisul provine din biblioteca lui E. Kozak, fost profesor de
slavisticl la Cernluti ; textul Florii darttrilor se aflà la ff. 457-627 (lipse0e
ultima fill a manuscrisului). Vezi Nicolae N. Smochinl 0 N. Smochinl,
0 traducere romlineascd din sec. al XV-lea a cdriii Floarea daritrilor" (Bi-
serica Ortodoxd Ronaind", LXXX, 1962, nr. 7-8, p. 712-741), care pre-
supun cl manuscrisul este din 1523 (dup5. o Insemnare slavonl privind fazele
lunii, care Incepe cu acest an). P. P. Panaitescu (Ïnceputurile fi biruinfa
scrisului..., p. 110-111) considerl, cu mai mult realism, cl manu-
scrisul a fost copiat In 1592 (dupl. o alt.& tabll. cronologicl de la f.420, care
Incepe cu acest an 0 se terminá cu anul 1613), dar admite cl textul a putut
fi tradus Inainte de 1592. (Ipoteza lui Nicolae N. Smochia 0 N. Smochia
el textul slavon reprezintá o traducere dupl cel romlnesc [vezi op. cit.,

240

www.dacoromanica.ro
 7. Texte juridice. Pravda sfinglor apostoli (P), copiatà
In 1581 de ritorul §i sholasticul [dascalul] Lucaci" §i donatà
de episcopul Eustatie al Romanului (1576-1582) mAniistirii
Putna, cuprinde, dupA cum se §tie, i unele fragmente bilingve
slavo-romAne (B.A.R., mss. slay nr. 692) 1.
III. Texte slavo-ronteme tipeirde pe cloud. coloane. Din
secolul al XVI-lea ne este cunoscut un singur text de acest
f el: Evangheliarul (incomplet) pAstrat la Leningrad (fost
Petersburg ; EP), in Biblioteca PublicA Saltikov-Scedrin"
atribuit de L. Demény (care a pregait o editie a lui,
impreunti cu regretatul acad. E. Petrovici) lui Filip Moldo-
veanul (Maier sau Pictor, Sibiu, 1551-1553, deci inaintea
primei tiparituri romAne§ti coresiene) 2
p. 725] este contrazisä de ordinea fragmentelor : Intli slavon i apoi roman.
Lasam la o parte problemele legate de ipotetica traducere a acestei carti
din italiana Inainte de 1492 sau, mai precis, lnainte de 1592, cum apare
mentionat intr-un manuscris rusesc din sec. al XVIII-lea. Vezi tot acolo,
p. 721-737, despre douä fragmente ale Florii darurilor din mss. rom. nr.
559: unul cu titluri slavone si text romanesc, fi. 77a-83b, si altul bilingv,
slavo-romin, scris pe &mä coloane, ff. 84a-86b; filele respective, atribuite
de autori secolului al XVI-lea, slut, dupa alte pareri, din sec. al XVII-lea.
Vezi N. Cartojan, Fiore di virtit in literatura rondineascii, Bucuresti, 1928;
Idem, Cdrtile populare in literatura romtineascit, I, Bucuresti, 1929, p. 195
208.). Vezi i I. Ghetie, Cu privire la textele slavo-romine..., p. 77.
Textul bilingv se afla la fi. 190a-193b, 215a-246a, 249a-279a.
Vezi : Al. Grecu [P. P. Panaitescu], Inceputurile dreptului scris in limbo
ronzdnii, Studii", VII, 1954, nr. 4, p. 215-228; I. Rizescu, Un text pu/in
cunoscut de drept vechi romtinesc, In Omagiu lui Alexandru Rosetti, Bucuresti,
Ed. Acad., 1965, p. 767-770 ;Idem, In Limbo. romina", XVII, 1968,
nr. 5, p. 439-447. Vezi acum In urma, editia: Pravila ritorului Lu-
caci. Text stabilit, studiu introductiv i indice de I. Rizescu, Bucuresti,
Ed. Academiei, 1971.
2 Biblioteca Public& SaltIlcov-Scedrin", sectia Cartea rara", cota
1.3.9. Fragmentul pastrat contine numai o parte din Evanghelia de la
Matei (117 file ; lipseste Inceputul i sfirsitul evangheliei). Vezi L. Demény,
O tipclritur slavo-rom&ncl precoresianit, In Studii, XVIII, 1965, 5, p. 1001
1038. Autorul reproduce primele 6 file In facsimile, cu transcrierea textului
romä.nesc (p. 1014, 1027-1036), file din care am extras exemple pentru
aceasta lucrare (se mentioneazä fila, capitolul i versetul). Semnalata In
Rusia pentru prima data In 1858, aceasta. Insemnata. tiparitura romaneasca.
(cea mai veche pastrata I) a devenit cunoscuta la noi In urma articolu-
lui lui loan Bogdan, care a studiat-o pe and se afla la Petersburg,
In 1888-1889, si care a afirmat primul cá nu este o tipariturâ coresiana;
vezi O evanghelie slavond cu traducere ronulnd din secolul XVI, In Convorbiri
¡iterare, XXV, 1891, nr. 1, aprilie, p. 33-40 (cu reproducerea a doll& mici
fragmente, primul slavo-romá'n i al doilea numai romanesc, p. 39-40). Vezi
si: E. Karataev, Onucamte eitaartuo-pycatux WW2, Hanegamamotx tcupuimutieil,

16 Contributii la ¡atora culturii i literaturii nomine vechi c. 129 241

www.dacoromanica.ro
 Apdar, din secolul al XVI-lea ni s-au pastrat 14 texte
bilingve slavo-române 1, ceea ce dovede§te cá acest procedeu
nu era izolat i ca el stà la baza cel putin a unora din primele
traducen i române§ti 2.
ed. a II-a, St.Pb., 1883, p.205; I. Bianu-N. Hodos, In B.R.V., I. p.80-81;
I. Bianu D. Simonescu, in B.R.V., IV, p. 172-173; S. Puscariu, Istoria
literaturii rontibte. Epoca veche, ed. a III-a, Sibiu, 1936, P. 79 (fotocopia
pozitivä a doul pagini) si 223. (La Comisia istoria a Romaniei spune
S. Puscariu se gäsea fotografiat Intreg fragmentul, dup5, care C. Gä1usc5.
ar fi pregätit o editie.) In prezent, Biblioteca Academiei posedä Intreg micro-
fimul, iar L. Demény, o fotocopie (vezi op. cit., p. 1007), dupä care a pregAtit
editia textului. Regretatul acad. E. Petrovici a prezentat o comunicare
asupra limbii acestei tiparituri (Academia Republicii Socialiste Romania,
Sect. de stiinte filologice, 25 iunie 1965; vezi L. Demény, op. cit., p. 1030).
O opinie diferità a exprimat P. P. Panaitescu, Primele texte tipcirite in romet-
nefte, In Astra, an. II, 1967, nr. 5(12), mai, p.9 si 19. Vezi acum, In urmä :
I. Ghetie, Consideraiii filologice lingvistice asupra Evangheliarului din
Petersburg, SCL., XVII, 1966, nr. 1, p. 47 79; Al. Mares, Observafii cu
privire la Evangheliarul din Petersburg, In L.R., XVI, 1967, 1, p. 65-75; I.
Ghetie, Pe marginea unor opinii recente asupra Tetraevanghelului slavon din
1546 fi a Evangheliarului din Petersburg, In LR, XVI, 1967, 1, P. 80-82.
(1.5.slin la o parte studiile consacrate acestei importante cArti din punct de
vedere al istoriei cartii i culturii romanesti, citate In lucrArile mentionate.
Bibliografia mai nouä e mentionatä de I. Coteanu i I. DAnAill, Introducere
in lingvistica §i filologia romineascit, Bucuresti, 1970, p. 288.) Recent a
apärut editia: Evangheliarul slavo-roma'n de la Sibiu, 1551-1553. Studiu
introductiv filologic de acad. Emil Petrovici. Studiu introductiv istoric
de L. Demény, Bucuresti, Ed. Academiei, 1971.
Despre manuscrisele i tipAriturile slavo-romane (in sensul strict al
cuvintului) din sec. al XVII lea, vezi $t. Ciobanu inceputurile scrisuhti in
limba romdneascii, p. 40-55; Biblioteca Academiei Romane, Catalogul
manuscriptelor romtineFti, t. I, Intocmit de I. Bianu, Bucuresti, 1907; t. II,
Intocmit de I. Bianu si R. Caracas, Bucuresti-Leipzig-Viena, 1913, passim ;
Bianu-Hodos-Simonescu, B.R.V., I 0 IV, passim.
2 Aträgind primul atentia asupra numärului relativ mare de texte
bilingve slavo-romane (care se prelungesc i In sec. al XVII-lea), 5t. Cio-
banu a ajuns la concluzia c5. cele trei arti principale : Psaltirea, Faptele
Apostolilor i Eva nghelia, care se traduc la Inceput, erau scrise In doll&
limbi, cu text alternativ slay i romä.nesc", cä scopul acestor traduceni
era de a inlesni Invätarea limbii slave bisericesti pentru clerul roman..."
(restul afirmatiei nu se bazeazá pe fapte reale ; inceputurile scrisului...,
p.57) i adAugäin noi de a face textul accesibil poporenilor" romani,
care nu stiau slavonste.
Intr-un judicios articol, Cele mai vechi traducen i rontiine0i de cdrli
religioase. Consideratii asupra da/dril ci localizârii lor, publicat In Revista
istoricci românel, XIV, 1944, p. 1-14 (reprodus In Anexa la LL.B., 1968,
p. 639-651), prezentind critic diverse teorii asupra cauzelor acestor tra-
ducen i aducind noi argumente In sprijinul teoriei luterane", acad.
Al. Rosetti se opreste i asupra tezei lui $t. Ciobanu expusä mai sus. Pornind

242

www.dacoromanica.ro
 Aceste texte sînt atit religioase canonice biblice ( Psaltirea,
un manuscris i dourt tiparituri, dintre care una in dou5. editii ;
Evangheliarul un fragment manuscris si o tipgritura;
A postolul doul manuscrise) i cazanii (Omilia de Pafti
de la o afirmatie a lui C. G&Iuscl, potrivit areia In Psaltitrea Voroneteand
versiunea romaneascä nu corespunde intru totul cu cea slavV, c& intre
acestea nu exist& o leg&turl directl" i c copistul a pus laolalt& versiu-
nea romgneascA, luatà dintr-un izvor, i pe cea slavA, luatä din altul,
sà se preocupe (lac& cele don& versiuni coincid sau nu intre ele" ( Slavisch-
rum. Psalt., p. 18), acad. Al. Rosetti crede c&, In genere, In textele slavo-
române textul slav nu corespunde cu ce! romAnesc" (I.L.R., 1968, p. 649).
S1 vedem ins& pe ce exemple se bazeaz& C. GAluscl : Ps. CXIII 5
spune el sunl In slay& ei Test, 1Opponee, tom rk3BILITH Cc erkcipsT, iar
româneste TOY, HIOPMHC, TI 1-orpiment iltpanoN; ant. 4, 16a, sun& In
slay& ck4HH H aso4K co, cpRem MOHML, iar romAneste iluptito Au tun
cnuibirri, ce Tpebsta mt. La fel in Psaltirea Scheiand §i la Coresi" (op. cit.,
p. 18). Marturisim c& nu vedem nici o nepotrivire de sens intre cele dou&
versiuni, cu exceptia faptului cá in ps. CXIII 5b Test (dat. sg.) este
tradus cu tu (nom. sg.), ceea ce in nici un caz nu inseamn& lips& de
corespondent& i recurgerea la un alt izvor.
Nola, dimpotrivl, parcurgerea textelor citate mai sus ne-a creat con-
vingerea (daca lAsAin la o parte omisiunile i inadvertentele copistilor) c&
exista o corespondent& direct& Intre textul slay i cel românesc. De altfel,
chiar practic, ar fi foarte greu sä se copieze un fragment de propozitie (uneori
chiar un cuvint I) In slavon& dintr-un izvor i apoi fragmentul (sau cuvintul)
respectiv In româ.n& dintr-un alt izvor. Acest lucru este posibil, cel mult,
la tipAriturile pe doll& coloane.
FAA, a intra aici In amAnunte ceea ce ar putea constitui obiectul
unei cercet&ri aparte , vom cita i noi doll& exemple, din Psaltirea Vora-
neleand, care alestA, fArá putint& de tAgadl, corespondenta perfect& In cele
douà texte : H leacTdcl rk nptecTemwe 1011HT4 ceoero = i derése-i In prista-
niste voia lor (ps. CVI 30; cf. in Psaltirea Scheiand : ,si derése-i in pristanisté
voei lor. Cf. si notele din aparatul editiei lui I. A. Candrea, vol.II, p. 231)
3EM/016 nAOAOBHr B en,ernum, WT 3A0811 HSHICALHHK Ha NIH = plinth:tut roditoriu
In slating de rile ce viia spre insu (ps. CVI 34; In Psalt. Sch. difer& doar :
spr'insu : vezi i notele din aparat, op. cit., p. 232).
Mai mult chiar, acolo unde textul slay pare a fi scris in versuri, traducà-
torul romdn se str&cluieste sl faca la fel :
BANE nenem. Imo XAtigh lalAtr
H moe CI 1144,11M parrsomx
Derep-ce ceru,se ca pfrea mintaiu
bitutura mea cu plingere mestecaiu
(ps. CI, 10; Ps. Sch. : berea).
Exemple de corespondente perfecte inclusiv de cazuri In care textul
slay, pe care-1 avem in fata, ne permite sa intelegem greselile i inadvertentele
traducktorului pot fi inmultite cu usurint6, dar credem ca, cu cele spuse,
am reusit sA inlAturAm o afirmatie pripitl a lui C. G&lusa, ce ar fi putut
sl deruteze in continuare pe cercetAtorii textelor vechi rominesti.

243

www.dacoromanica.ro
 trei còpii manuscrise), cit §i apocrife (Legenda sfintului
Sisin f}i a Duminicii cite o copie), la care se adaugá o
carte popularä moralizatoare (Floarea darurilor o copie)
§i douá texte juridice (Pravila sfinilor apostoli o copie §i
Sintagma lui Matei Vlastaris o copie slavontt cu numeroase
glose romane§ti). Provenind din diverse regiuni ale tárii
noastre (nordul §i sudul Transilvaniei, Moldova), aceste texte
bilingve, aflate uneori In manuscrise cuprinzind §i text e sla-
Vone sau románe§ti, sint o dovadä a faptului cá procedeul
era destul de räspindit In epoca de Inceput a scrisului romänesc.
Functia textelor bilingve era multiplä, dar ni se pare cà fun-
damentalä era necesitatea de a rdspindi cultura (religioasa In
primul rind, In conditiile medievale, dar qi cu un diapazon
mai larg didactic, literar, juridic) In limba poporului,
romana. Carturarii 11100, cunosatori de slavonä, i§i insurau
aceastä limba cu destulA greutate qi, Indatá ce spre aceastä
culturg. se ridicau päturi mai largi (In special in Transilvania,
dar §i In celelalte provincii romane§ti), ei erau preocupati din
ce In ce mai mult de transpunerea ei In române§te, cu atit
mai mult cu cit aveau In imediata lor vecinätate exemplul
luteranilor i calvinilor. Pastrarea versiunii slavone la textele
canonice era In acela§i timp un indiciu al respectArii traditiei
§i o dovadä. a autenticitatii", dar la celelalte texte ea pare a
indica mai degraba i caracterul lor didactic, In sensul larg
al cuvIntului.

Asadar, pentru textele reprezentate si de versiuni bilingve, putem spune

cu sigurantä c5. acestea stau la baza cel putin a unora dintre cele unilingve :
intructt s-a dovedit legAtura direct5, dintre Psaltirea V oronatectizet, Scheiand
Psaltirile lui Coresi (romaná 1570, slavo-romanA 1577 o editia a doua
1588), este, dupá pArerea noastr5., In afart de once Indoia1á c5, protograful
era bilingv. Folosind in bunl mAsurá datele furnizate de t. Ciobanu i adau.-
gind consideratii i analize lingvistice noi, la o concluzie asem5.natoare a ajuns
si $t. Paca : ...ar fi sl ne intieblm dará nu cumva unele manuscrise reli-
gioase din secolul al XVI-lea reprezint5, còpii desprinse din versiuni mai
vechi bilingve slavo-romfine" (Contribulii la istoria inceputului scrisului
roranesc, In CL, I, 1956, p. 85), dar adauga In notà : Teoria aceasta a fost
sustinut5. desigur gresit pentru toate textele rom5.nesti din secolul
al XVI-lea de t. Ciobanu, loc. cit.", rezervl cu care sintem in Intregime
de acord.
R5.mlne deci ca o sarcinA a cercetArilor viitoare studierea comparativ5,
a versiunilor bilingve i romdnesti din sec. al XVI-lea, pentru a se vedea
In ce m5surä unele din ele provin din protografe bilingve.

244

www.dacoromanica.ro
 Neputindu-ne ocupa in acest cadru restrins de intreaga
problematica lingvistica pe care o pun aceste texte ce
permit studierea concreta a diverse aspecte ale maiestriei"
si procedeelor de traducere ale vechilor carturari romani, a
dificultatilor pe care le intimpinau in intelegerea textelor
slavone si, evident, a greselilor efectuate In talmacirea aces-
tora , ne vom opri pe scurt asupra calcurilor lingvistice.
intrucit unele texte stilt prea fragmentare, fiind inutili-
zabile pentru scopul nostru, iar altele sint deocamdata Me-
dite vom enrage exemple din celelalte opt texte folosind
prescurtarile indicate la fiecare: GB, V (de la inceput, ps.
LXXVII, pind la ps. CVII), CP (de la ps. I Vida la ps. CVII),
Ap. I, TM, Leg. Dum., P, EP (din fragmentele publicate de
L. Demény) 1.
I. Substantiv e. 1. Calcan i semantice : gerunche
semintie" :=Kontio (gerunchele lu Izdrailu = ICOAtiti/Hagd) V
LXXVII 55); lemn copac, arbore" =AAR° (lémnele dum-
bravilor ---.Aptitd MilgpM{Hdri, V XCV 12).
2. Calcan i structurale. a) Derivate cu sufixe abstracte:
dumnedzdire = zoactvrczo, gr. ,9-ztevng 2 (P 190b, 9-10); gre-
ime = TANCECTIa (ca greimea ..-- TROXICTffill, GB 20, 7a); de la
infinitivul verbului: fiire, fire = tcyfeTgo, gr. acria, yk-tg
1 Un mare numAr de exemple s'i formatii similare au fost relevate in
lucrArile : I. A. Candrea ; Psaltirea Scheiana comparatel cu celelalte psaltiri
din sec. XVI si XVII traduse din slavone,ste, I. Introducerea, p. CXCVIII-
CXCIX ; II. Textul,si glosarele, p. 341-512, Bucuresti, 1916; 0. Densusianu,
Istoria limbii ronzkne, II, Bucuresti, 1961, p. 186-236 s'i 267-313 (ed. fran-
cezA, 1938) ; Al. Rosetti, Istoria limbii ronuine, III, Bucuresti 1964, p. 70
73, si VI 4 (impreunl cu IV 4 0 V), Bucuresti, 1966, p. 319-322 s'i 330-332;
cf. si Al. Rosetti B. Cazacu L. Onu, Istoria limbii románe ¡iterare,
I, Bucuresti, 1961, p. 51 55 (ed. all-a, p. 69-72) ; Fulvia Ciobanu,
Formatii carturaresti in computzerea romaneasca, in Omagiu lui Iorgu lardan,
Bucuresti, 1958, p. 161-167; Halina Mirska, Unele probleme ale computzerii
cuvintelorin limba ramtina, in Studii si materiale privitoarelafarmarea cuvin-
telor, in limba romand, vol. I, 1959, p. 165-175; Georgeta Maxin, Compune-
Tea si schimbarea categoriei gramaticale in Psaltirea Hurmuzaki, ibidem,
p. 213-220; P. Olteanu, Contributii la studiul slavonismelor lexicale din
textele rotacizante. I. Substantivele, in S.CL., XI, 1960 (Omagiului Al. Graur),
p. 606-607; II. Verbe, adjective, adverbe, prepozifii, particule, in Limba
si literatura, VI, 1962, p. 76-81.
2 Corespondentele grecesti, ele insele calchiate adesea In slava veche,
sint citate dup. : Fr. Miklosich, Lexicon palaeoslovenico-graeco-latinum,
Viena, 1862-1865, $i Lexicon linguae palaeoslovenicae, red. princ. J. Kurz,
fasc. 1-21, Praga, 1958-1971 (publicarea continuA).

245

www.dacoromanica.ro
(impreunatd fa fiirea = ClaBliKSHAIHO ki(c) t(c)cTgo, P 190b,
6-8, cf. §i 8-9); fugire = npfigtmmin ( V XC 2; cf. ibid.,
XC 9: HpHst)min opooding care este aici un sinonim);
intreire gr. Tpoig (P 191b, 8-9); tremitere, trimi-
tere =nocAaHri (Leg. Dum. 18, r 8-9 §i r 14) §i ff1HCT041E,
gr. Intarafi (ibid., 3 r. 3-4: trernétere); sau, In sfir§it, de
la participiu, cu sufixul incheeturd = rtivrag-k, gr. (stet-
xdov, inuicrracng (deci se imparte in trei pre incheeturile tocme-
leej pasAtAtt(T) CIA HA Tpoi ClCTAH*(X), P 190b,
11-14; mai jos insa, traducatorul serie: CUT4liOr = siistave-
lor, anume a incheeturilor, 191a, 18-191b, 1, sau: TpH ClaCT4-
01, cHpt(4) TpH AH14,1 trei scistave, anum,e trei féte, 191b,
10-12, de unde: EAHH6 CUTMIL =0 fagi, P 129a, 12-14,
ceca ce Inseamnä cá ezita asupra calculului, carui Ii pre-
fera uneori imprumutul direct); urziturci temelie" =
OCHORAHHH (sub influenta cuvintului de baza, °mu, care
Inseamna §i urzeala" 1; bate urziturile pcimintului = frkCt
OCHOHIDITA BEMAH, V LXXXI 5; urziturile példurilor = WCHO-
KAHLI ropk, CP 25a, XVII 8; la fel In PS. Sch.; aici ropa
a fost tradus dupa noul Bens, pe care l-a cäpatat in limba
mediobulgara: munte" padure", ceea ce denatureaza textul).
b) Participii cu valoare substantivala: inceputil = NA-
NMI& (inceputele lui = Hd'IHIUIIId Er°, CP 12a, IX 12, In
Ps. Sch. la fel); nesaluratul pelican" --= HibitelilTh, propriu-
zis nesatul" (V CI 7, scris HIACIdTkl) tirut, ttrut pute-
re" = AP101G/H4 (aceluia-i tirutul i slava in veacu, ade-
vciru TWA; MIKA H AP1OK4Ft4 Rix IrkKH, AMHHh, TM 82, 135;
firutul, V LXXXIX 11; acest cuvint poate fi interpretat
§i ca un cale semantic: tinut, domeniu, stapInit" > pu-
tere", dupa cele dona sensuri ale slavon. Ap-kmege9.
e) Compuse din adverbe sau prepozitii -I- substantive:
preaintelepciune = uptAmApocTk, gr. csocpia (P 19a, 13-14:
nptAmApoc(T), dar preamindrie, in Ps. Sch., cf. Glosar, p.
460, ceea ce reprezinta un calc-adaptare a lui nptmaApocm);
fcirti-fundu =BESANA (V CIII 6; AO HISAtik =pirá la far&
fundu, V CVI 26; la fel in Ps. Sch. ; bezná, bezdnci, numai in
I Vezi I. I. Sreznevski, Mamepucmbi cfroeopm dpeenepycaeozo
Jubuca, t. II, St. Pb., 1895 (ed. fototip., Moscova, 1958), col. 731.
2 Vezi Fr. Miklosich, Lexicon, p. 177; Lexicon linguae palaeoslovenicae,
fasc. 11, p. 520.

246

www.dacoromanica.ro
aparatul critic, de ex. In Ps. Hurm., Ps. lui Dosoftei, Y.
Glosar, 357, s.y. bezdnd §i 390, s.v. fdrd-fundu; asadar, tra-
ducatorii oscilau Intre calc i Imprumut); feird-lége =. COMO-
WE, gr. dyogict (CP 4v, V 5, la fel in PS. Sch., dar i bezaconie,
In C.P XXXVII 5, vezi Glosarul lui Candrea, p. 359, si In
text, p. 71, r 38-39) si firci-de-lege ( fdrddelegile noastre --=
KISAKOHLI HAMA, LXXXIX 8).
Compuse din particula negativa substantiv: ne-
dereptate = HEnpacm (CP 16b, x 5, In Ps. Sch. la fel), nerciu
lif311084 (in nerclul inrima sa = g NE3A0gt C73,4144 cow.)
V LXXVII 72).
Nume de agent formate cu ajutorul sufixului -toriu,
-tor: ispititor = HCK8CHTMh (EP la, Matei IV 3, In Tetraev.
lui Coresi: ispititoriul); urmitoriu mostenitor" = 114CAtAHHK6
(Ap. I I, Galat. IV I.; cf. i ibid., III 29); spdsitoriul
(cn(c)Alvdro, Gen. sg., CP 9a, VII 11); compuse cu
un substantiY: lége-ccilccitoriu = 24K0110EPtCTAHHA, gr. napolvc-
pog (.Ac. sg., V C 3), dar ccilcdtorii de lege = siocoHonptcwfinmium
(CP 5v, V6; in Ps. Sch. lége-ccilciitorii), ceea ce reprezinta o
traducere liberà, i nu un calc propriu-zis; lége-dcitcitoriu --=-
34KONO111610, gr. vopaitiN (pune, Doamne, lége-dcitdtoriu
BAKOHOMECLI,A, CP 13a, IX 21; in Ps. Sch. la
fel); a Domnului nciscdtoare = goropomiqd, gr. Ocotencog
Leg. Dum. 7, r. 9 si 12); pace facatarii (sic!) itatipo-
Taopum, gr. eipriyonot6q (EP 4b, Matei V 9, In Tetraev. lui
Coresi: pace-fciccitorii, astazi: fdccitorii de pace, ceea ce
reprezinta o traducere libera); sau compuse cu un adjectiv:
ficeitorii rdi = sAoTgop'um, gr. icalconotég (Leg. Dum. 7, r.
6-7) sau, rei (pRto, ibid. 24, r. 16-28; ulterior rclufdditor).
II. A djective calcuri structurale. a) Compuse cu
prefixul prea-: preacuratd = nptLoicTma (cu ruga preacuratei
sale maici MATEUMH IIPLI(C)Tklitt e(r) Amp, P 240a, r.
18-240b, 4, 1-2); preainteleptu =-- nptitimAn (V CVI 43),
preasfinta =flptcawrgua (preasfiitaei maice=nptc7i-kmMH Arik,
Leg. Dum. 5, 13-14), prem,aisus = nptinanpunt, gr.
r.
ünspaïo; (notK1anp1ork4 tro praemaisusul lui, V CIII 3;
In Ps. Sch., mai susul).
b) Compus din adverb + adjectiv: in-lung-rcibdcitoriu --
Aorkrwilykritaigh, (CP 9a, VII 12, In Ps. Sch., la fel).

247

www.dacoromanica.ro
 Compuse cu particula negativa: necuratii = HorwrifeTH
(CP la, I 5; la fel In Ps. Sch. §i in celelalte psaltiri; de
fapt, acest cale implica §i o gre§ea/a de traducere, caci adjecti-
vul 111414THH1t, da613fi;, impius", a fost 114eles ca HEHHCTII im-
purus") ; nen(elept = IlipASSAINgla (V XCI 7; vezi §i Candrea,
Glosar, p. 444). .

Adjectiv + adjectiv (nume de agent): limba mare-

grditoare = Rt3hIKII Kintirktink (CP 17a, XI 4, la fel in Ps.
Sch.).
Locutiuni adjectivale (eventual, substantivate): &ni-
(zise .--- = pvie .--,, CP 19a, XIII 1, in Ps.
minte --= af3thlifilik
Sch.: dzise [lira-mente); ca rostul de aura = snaTooyci-k gr.
Xpocrécrtogoç (Iweini4... siiiCTAPO = Ion... Cu rostul de auru,
TM 82, 158).
III. Verbe calcuri structurale. a) Compuse cu pre-
fixe: incuibura (a se) ---- trIa.11Ht3AHTH CA, gr. lvvocsacúetv
(pciscIrile incuiburel-se = [ETNIA" H'631WkST CA, V CIII 17, V.
§i Candrea, Glosar, p. 372 §i 412: a se cuibura, Incuiba,incui-
buri incuibura); a se preatneilta = nptgksiacTil (forte prealnrcil-
tafi-te = stno nptsuutT [trebule: -w]cia, V XCVI 9; la fe! in
PS. Sch.).
b) Compuse cu adverbul bine sau dulce: binevésti = sin-
atern(r), gr. dayyagea4at (Leg. Dum. 7, r. 8 §i 10); bine-
voi = CirOHOAHX11, gr. cbaoicetv (EP la, Matei III 17;
In Tetraev. lui Coresi: binevrui, birevrut-ai = eirMEOAHAk ECH
(V LXXXIV 2); dulce spureti = KAT-0-a*CTHTE (V XVC 2; In
Ps. Sch.: blagosloviti, dar dulce spusu in ps. LXVII 12, V.
.0 Glosarul, p. 385).
Exemplele citate §i numarul lor poate fi mara cu u§u-
ring. dovedesc ciar ea' filtre textul slavon §i cel românese
din manuscrisele §i tipäriturile bilingve exista o corespondentä
perfecta sau aproape perfecta, In sensul ca textul slav este
originalul celui romanesc. Credem ca am dovedit astfel ne-
temeinicia afirma-Vei mai vechi a lui C. Gálu§ca, reluatá §i
In unele cereetari mai noi, potrivit careia copi§tii Psaltirii
Voronetene 0 ai altor manuscrise bilingve din sec. al XVI-lea
ar fi luat versiunea româneasca dintr-un izvor, iar pe cea sla-
vona din altul. In lumina textului slavon §i indirect
a originalului grecesc, intreaga tesatura a textului romanese
devine transparenta. In rata originalului ne apar clare toate
248

www.dacoromanica.ro
procedeele folosite de primii no§tri traducatori pentru a reda
in limba poporului textele ce le aveau in fata: g'äsirea cores-
pondentelor exacte, calcurile, imprumuturile adaptärile §i
chiar figurile de stil, caci mai ales Psaltirea este un text
profund poetic 1. i chiar daca aceste traducen i sint departe
de perfectiune, ele ne dezvaluie un efort constant de a pa-
trunde in intelesul textului, de a crea o noua limba literara,
limba romana: in acest proces complex, calcurile structurale
(mai putin cele semantice) au constituit un insemnat pro-
cedeu de imbogatire a limbii, ale carui rezultate au ramas,
cel puldn in parte, valabile pina astazi in norma literara sau
In unele stiluri .ale limbli literare.

1 In Psaltirea slavo-rominA de la Mehadia, text din sec. al XVII-lea,

existA o serie de exemple de traducen duble ale aceluia0 cuvInt, de ex. :
H CO CHN) Eli OreTt(K) CROH() gAdrOHSBOAA(T) = fi dupd acea (014%) intru gurile
sale binevrurd. Z (= 2) Fi dupd acea (4,11A) intru gurile sale bineiubird, ps.
XLVIII 14 (In Ps., Sch. : Fi dupd aceasta in rostul sdu dulce vor) ; taw
WIN& irk a,e,ii (1040HCEHH ow= ca nefte oii vor fi minafi in ad. Z. (= 2) ca
ne,ste oil vorfii (sic 1) pu,si in ad, ps. XLVIII 15 (in Ps. Sch. : ca
oile intru iadu pu.,si sin/u), ceea ce confirma teza lui St. Ciobanu, sustinutA
de St. Paca, potrivit cAreia cel putin In parte textele bilingve erau
folosite drept manuale de exercitii de traducere pentru Intelegerea textului
slay" (St. Paca, Contribuiii la istoria inceputului scrisului romtlnesc, in CL, I,
1956, p. 84; vezi 0 exemplele citate la P. 84-85). Vezi acum despre acest
text articolul Marianei Combiescu, In Limba ronand, XVII, 1968, nr. 3,
P. 259-268.

www.dacoromanica.ro
 FRAGMENTUL DE APOSTOL SLAVO-ROMAN
DIN COLECTIA N. IORGA

Printre manuscrisele bilingve din secolul al XVI-lea cu

text alternativ slavo-roman, mentionate in studiul precedent,
se numara §i dou& cepii ale Apostolului: una aproape integral&
aflatä In manuscrisul popii Bratul (1559-1560), §i alta frag-
mentara', cuprinzind numai douä file de hirtie (28 x 19 cm)
§i patru bucati din alte file deteriorate, descoperite de
N. Iorga In Transilvania, la inceputul secolului nostru
a§a-numitul Apostol lorga 1 Intrucit ilustrul istoric a dat In

Cileva documente de cea mai veche limbd romkneascd (sec. al XV-Iea

fi al XVI-lea), extras din A.A.R., Seria II, t. XXVIII, Mem. Sect Lit.,
Bucuresti, 1906, p. 2-7 + 4 planse. Iath ce spune N. Iorga Insusi despre
rnanuscris : Am g5sit (...) In Ardeal (nu se precizeaa unde, dar e posibil
cl la Brasov sau prin Imprejurimi, n.n.) clouä foi complecte i clteva frin-
turi din (...) epistolele sf. Pavel. Ele Wean parte dintr-o carte de toatl
frumusetea, de format mare In 8°, scrisl pe hfrtie lucioasl de fabricatie
venetiank cu virci (dungi, n.n.) i o filigranl care infltiseazä doll& frunze de
trifoi ce se raziml una pe alta. Literele suat Inalte, drepte, trase In chip
deslvirsit. Deosebirea cea mare fatl de cele mai vechi manuscripte românesti
gasite pinà acum e el Apostolul nostru dà textul slavon amestecat cu tradu-
cerea romlneascl In grupe de pina la vreo zece cuvinte. Pentru ca Insá ceti-
torul sau slujbasul bisericesc sa poatá face lesne deosebirea, traducerea e
scrisl cu rosu fatl de originalul care se desface In negru" (p. 2).
Dintre cele doul file lntregi, reproduse de Iorga la sfirsitul articolului
slu (pl. IIV), doar fila a doua (pl. IIIIV), provenitl din biblioteca sa,
se af1á acum la Biblioteca Academiei R. S. Romania (B.A.R.), Sectia manu-
scrise, sub cota : Fragment rom. 2. AceastA fill ne-a fost pus& la dispozitie
de Dalila Aramk paleograf la aceastá sectie, care a identificat-o i cAreia
Ii exprimlm multumirile noastre. E posibil ca cealala filá si cele patru mid

250

www.dacoromanica.ro
transcriere, cu litere chirilice §ilatine, numai textul romanesc,
nu §i pe cel slavon paralel, pe lingd fotocopiile In culori ale
celor douä file intregi, considerAm util sa reproducem textul
In ambele limbi ale acestor file, separindu-1 insd pe douà
coloane i Mcind, in incheiere, citeva observatii asupra tra-
ducerii 1.
Fiind vorba, cum vom vedea mai jos, de Epistola ccitre
Galateni a apostolului Pavel, cap. III, v. 23 cap. IV, v.9
§i cap. V, v. 19 cap. VI, v.6, constatäm cà acela§i text
românesc se regOse§te numai in Lucrul apostolesc, tipdrit de
diaconul Coresi, la Bra§ov, in 1563 2, lipsind in Apostolul
Voronetean §i In cel al popii Bratul (1559-1560). De§i s-a
afirmat cO cele douà traducen i slut complet independente 3,
credem, totu§i, util sa punem fat'd in fatà cele douà versiuni,
pentru edificarea cititorilor.

fragmente sa se afle printre filele de manuscrise izolate, neidentificate

Inca si aflatoare la B.A.R., daca nu se vor fi pierdut iremediabil. Distinsa
cercetatoare ne-a atras atentia asupra faptului ca cele douá frunze de trifoi
despre care N. Iorga credea cä sint filigranul (vezi reproducerea la p. 2 a
lucrarii citate) reprezinta de fapt contramarca si nu ne pot ajuta la datarea
mai exacta a manuscrisului. Dei marele istoric considera ca. avem (...)
Inaintea noastra unul din acele manuscripte de scrisoare desavirsita, pe
care le dadeau in a doua jumatate a veacului al XV-lea cele mai bune mama-
stiri moldovenesti in rindul intli Neamtul" (op. cit., p.3) iar $t. Paca
admitea fait discutie aceasta datare (Probleme in legdlurei cu inceputul
scrisului románesc. Versiunile romiine,sti din secolul al XVI-lea ale Aposto-
lului", in Cercetliri de lingvisticci, II, 1957, p. 52, nota 30) , cercetatorii
actuali 11 atribuie, dupa caracterele grafice s'i dupa limbl, secolului al XVI-
lea: de exemplu, acad. Al. Rosetti (Istaria limbii ronuine, Bucuresti, 1968,
p. 481) 11 trece printre textele din sec. al XVI-lea copiate in sudul Transil-
vaniei, dupa, originale din nordul acestei provincii.
1 Fila 1, azi pierduta, o reproducem dupa, facsimilele lui N. Iorga
(pl. III), iar fila 2, dupa original (la Iorga, pl. IIIIV). intrucit in articolul
citat nu se dá s'i reproducerea fotografica a celor patru fragmente de file
deteriorate (azi, de asemenea, disparute), ci numai transcrierea incompleta
a cuvintelor romanesti (op. cit., p.. 6-7), sintem nevoiti sa renuntam aici
la ele.
2 Vezi reproducerea in facsimile : Lucrul apostolesc. Apostolul, tiparit
de diaconul Coresi, In Brasov, la anul 1563 (Texte de limb& din secolul al
XVI-lea, reproduse in facsimile, ingrijite de I. Bianu, IV), Bucuresti, 1930,
p. 399-401, 407-408.
3 Al. Rosetti Recherches sur la phonitique du roumin du XVI-ème siècle,
Paris, 1926, p. 10; $t. Paca, Probleme..., p. 52, nota 30.

251

www.dacoromanica.ro
 Textul slavon 11 redäm cu coborirea, In rind, intre paranteze
rotunde, a literelor suprascrise, dar fail completarea pres-
curt6rilor (care s1nt usor de descifrat) i Vär6 reproducerea
semnelor diacritice, de cele mai multe ori simple imitatii ale
spiritelor" grecesti 1. Textul romAnesc 11 reproducem in tran-
scriere interpretativ5. (Intrucit au fost publicate facsimilele),
diupà principiile expuse recent de Viorica Pamfil 2 si de Al.
Mares 3, pentru a face mai evidentà realitatea fonetica. Pärtile
ilizibile sau deteriorate sIntcompletate Intre paranteze drepte4.
La ambele texte introducem punctuqia modernti. Notäm
ordinea segmentelor cu cifre arabe drepte, iar num'a'rul ver-
setelor, cu cifre arabe cursive, capitolele fiind marcate cu cifre
romane ; in fine, prin bará verticala lnsemnäm sfirsitul pa-
ginii.

Astfel, textul reprodus este suficient de exact pentru filologi, f5.rä a fi

o fotografie" greoaie pentru tipografie si pentru cititori. Vezi In acest
sens, observatiile judicioase ale lui A. Valliant, in Textes vieuz-slaves, I,
Paris, 1968, p. 5. Am confruntat textul nostru cu cel din manuscrisul slay
nr. 21 de la B.A.R., copiat In medio-bulgar5. la 1526, in Moldova, de alu-
gArul Evloghie (ff. 172b 173a, 175-176a), Cu ajutorul cAruia am completat,
Intre paranteze drepte, unele pasaje ilizibile i din care reproducem In note
unele forme (marcate cu E), pentru a semnala cazurile de copiere gresit5.
a unor cuvinte slavone In Apostolul Iorga. N-am putut utiliza, In acest scop,
Apostolul de la Enina (Enunacu anocmolt, ed. K. Mircev si Hr. Kodov, Sofia,
1965), text slay vechi din sec. al XI-lea, intruclt, desi are unele fragmente
din Galat., acestea slut altele declt cele care ne intereseaza. Dintre manu-
scrisele mai noi, am putut utiliza Apostolul de la Ohrida, din sec. al XII-lea,
a arui editie (S. M. Kul'bakin, Oxpudacan pyiconucb Anocmorta ¡comía XII
eeKa, In ErAzapacu cmapunu, III. Sofia, 1907) se gaseste Biblioteca Aca-
demiei ; fiind un apostol-apracos, urmatoarele versete din Galat. se
reglsesc i In A. Iorga : III, 23-29; IV, 4-7; V, 22 26; VI,
1-2 (in editie, p. 108, 113, 55 56 ; variantele citate In notá stilt
marcate cu 0).
2 Palia de la Ord,stie, 1581-1582, Bucuresti, Ed. Academiei, 1968,
P. XXIV.
3 Liturghierul lui Coresi, Bucuresti, Ed. Academiei, 1969, p. 47-55,
121 123.
4 Mentionlm aici cipe f. 2a, sub text, se afllo Insemnare In limba romaná
scrisft in cursiva secolului al XVIII-lea: S5.nitate s[fintiei] tale, cucérnice
p1rinte Ioane bune, mult.imesc cA mi-ai dat aceasti carte, de-am cetit
pre dinsa, ert de plcate totdeauna."

252

www.dacoromanica.ro
 TEXTUL

EPISTOLA APOSTOLULUI PAVEL CATRE GALA TENI

Apostolul Iorga Coresi
Cap. III.
la 1.23. [...] credinta ...crédere ce
se descoapere. va sA se adevAréze.
24. Dece 'Ages pAzi- A§a iaste
toriul noao légea, neinvAtAtura
2.24. [...] M(c) fu Intru Hs., noastrà pren Hs., ca
W X, noi pren credint6 sá
3. [4,4 W(T) lit]pm se de credi[n] fim derepti.
WM:14HANA.I C. t[ä] direptd-mu-ne.
4.25. lIpaun(A)wa 4.25. Ins[A] de De unde noao
(m) atfaa 1, oym HE veni credintA, amu venit credinta, noi
no(A) n[tcToramik] nu suptu spuetoriu mai mult nu sem In
¡CAM. sem. neinvAtAturä.
5.26. RUH g0 aOgg 5.26. Toti amu fii Cä. voi seti toti
egTE 2 ECTE atpox o lu D-nezeu seti cu feti Domnului pren
Xi-I Rt. credinta lu Hs. Is. credintA In Is. Hs.
6.27. 6411U,H so a% 6.27. Citi amu C'ä, citi multi
x-A rei Kp(C)THTE CI, intru Hs. Is. botez6- slut botezati, aceia
11% XI OgAtKOCTI Cf. se, lntru Hs. inve§ti- au Imbracat pre Hs.
tu-vA.
7.28. Ilt(c) loymii 7.28. Nu e iudeiu, Ca nu e nici un
HH MAHN; nici ell[i]ln ; ovréi, nici un grec,
irk(c) lush 11H nu e serbu, nici nu e nici o slugA ai
eg°gG06.); slobod ; nici un logoditoriu ;
ir(c) MANChCKINI nu e bärbätea- nu iastenici bArbat,
1104lt 11H NIEHCKWH: sca parte, nici mue- nici muiare, a voi
reasca ; seti toti unul In Is.
1111CH CO EMI toti amu voi Hs.
EANHOECTH W Xtbrit. siti lntru Hs. Is. 29. SA seti ai lu
29. ilwg Alf MI FIN E se voia lu Hs., Hs., voi seti sämlnta
Xill, oyso fIapeatiut 3 amu lu Avraam se- lu Avraam §i. dupA
CE Alf ICTH mine seti fagAduintà seti mos-
1 OE slip*. téni.
2 E !Ala. 1 Litera x omisl.
3 OE fispaamm.

253

www.dacoromanica.ro
 11. H no WgtTO- 11. §i dupg. faga- KOHIH,It 41(4)1M44-
HAHTIO HACAt(A)HHU,H. duità margdtori. Mk.
KONE(t) M(4)11Hu,A
(M).

Cap. IV.
12.1. rie Ng: Kla- 12.1. E grAescu: lará eu gräesc :
WANK° At(r) MIA- in clti ani tinerelul Atita de mult mo§t-
HHIJ,It 1 HACAt(A)HHKk urmitoriu iaste, nean §i e cocon
e(c), nici Intru o sluga
13. HHLIH(M) 13. Cu nimieä mai usebitura, tuturor
AOl( WH i(C) pas4, bun iaste de §erbul, domn acesta ;
KlaCt(M) CY11; d-nu tuturor fiindu ;

14.2. iia [noAl nont- 14.2. Ce suptu zi- Ce el iaste In-

AHTEWMH i(e) H npn- catorii iaste i suptu demnätorilor §i pa-
CT[4111111K61] AO HOOKA deregnoriu pinä la zitorilor phià la
nArocul tat[ä]lui.I vréme de Intru pa--
rintele.
lb 1.3. TAKO H Mill, 1.3. Ap §i noi, A§a i noi, and
EP(A)A KtrO(M) cindu eram tineri, eram coconi, el erain
(A)HHLI,H 2, 1-10(A) suptu stihiile lumiei prin§i pren faptele
[MHpA EtKOMIL eram mai §erbiti. noastre.
n]opesoginni.
2.4. 6r(A)4 (m) 2.4. E eindu veni Iara deaca
nfiTHAE KOH'4HH4 stirgiltul anului, se implu vrémea,
At(T) 3, noca fil; CHA trimés[e] D-nezeu el tremése Domnui
CH0f(r), p4NC(A)MLI1A cel ce se fiiu(1) lui, n'äscu
CI 4 W(T) Aii61 5, naseu dihn muiare, den muiare i supt
lége se déde,

E MA4AftitU,k.
2 E MAWHIAli.
3 0 nim-k, E AtTor.
' 4 0 PANIMX111.1 ca', E
P4NSA4Mildr0
6 0 741011.1, E MIMI.

254

www.dacoromanica.ro
 619.1K40414 no(A)- fiindu desup- Ca pre ceia ce
34KOHOMII, 5. AA tul lege, 5. se cia supt lége era sä.-i
HO(A)3,IKOHTA desuptu lége scum- sloboizeasca, and
peri, lntru noi luo(m)
A4 VILCiiIII[TE se intru fiire coconiia.
np]flitik. priimim. K014111,6 HETOKIL.
KOHKIL 1lETO(K).

5.6. Ala la]K0 /KI 5.6. De cum siti D-unde voi fe-
ECTE CHOKE, no(c)ne fii, trimés[e] D-nulu ciori seti, Dumne-
fiATrk did CHOETO d[u]h[u]lu fiiului sdu zeu tremése d[u]-
[Irk cp(A)]I,4 &MA, lntru Inima voastr6, hu(1) fiiului lui intru
6. K'ILFITA : finn4, 6. strigä : Avva, inimile voastra,
W[T)ììIL ! 7. Tt)407Kt tatAle 7. De-acia striga : Dragul pa-
mot( trkai pask, HA Incolo nu e0i erbu, rintel
: ce fiiu ; e se fiiu, A§a de acmu
(HO all,
111 urmitoriu [e0i] zeu- nu e nici o slugg
il H4C[41t][if,)HHKh RiETH lu Is. Hs. mai mult, ce i-s toti
X0(44). feciorii ; sä" stilt fe-
ROHM, po(m). ciori, ei sInt
mo§ténii Domnului
pren Hs.
1(011111,11

8.8. 11A TOrAti 8.8. C[e] ce amu, kg Intr-acéia

oygo, vrémé, d-unde voi
HE Kt411111 B , ne0iindu D-ne- Domnul nu cuno-
CAOrnHCTE [zeu], slujitu scut, voi sluj iti
1,111 HE HO f(C)CT- ce dup6 fire acelora ce In ce den
EOM CAIPH(M) nro(m). ce fiindu zeilor. fire omeneasa. nu

Mg. lien (xi) no- 11.9. E mai virtos Iar5 voi, acmu
C[E W(1)] fia, cunoscumu-ne de la Domnul cunoscut
KAKO IVILSKNUPAITE (C) zeul, cum [...] [...].
11,1

1-1
12. 11,00 a [15].
B(14(1) HEKtAtWE.
l'Altd(T)Aik

E nAmosoAtatdc.

255

www.dacoromanica.ro
 Cap. V.
2a 1.19. [I 1.19 [...] célea ce
ia(HO 19. [...] ca ceia ce
CAITI1 riptniosoAt- sintu preaiubire, sparg cäisätoria,
Hhol, SAM(4,), HELI(C)- curvie, necur4ie, curvia, necurätiia,
Toni, cTS(A)ameeT- mlniecie, spurcdciunea,
de,
2.20. HAOAOCAO - 2.20. ale dracului idoliia, farina-
)Haire, oTpdHAEHTE, 1h30- slujirile, otrAvirile, cul, vràjniàiia, sfa-
K4S4, HpmH(A)FpvialuTe, stricäciunea, vraj- da, miniia, nepacea,
bele, razboaele, nedredinta,

3. BdHHAH, laPOCTH, 3. uriciunile, ur- tilhariia, be-

pam(A)EHIEHTe 1, J34C- intäritarile,
giile, mincarea, intr-
npA, EpECH, piffle, rélele, acélea toate, de
4.21. oys'ilivrea 2, 4.21. uciderea, carele intru intii
5CTI14, KOS4OPA4- bqia, cu cimpoi voao am spus,
COHJHU glasirea acmu inc4 vä." spui,
H no(A)sHae CH- si in chipul cg ceia ce asa fac,
(AI), MAU npopHuotai acelora, célea ce aceia
114(M), prorocescu voao, Domnului nu o
tifKOW H cum si ainte vo(r) mosteni.
(A)1 plICO(C), zisu, cä. acélea cine KOHNk HTO(K).
T4KOH44 THOpittilleH face-le
u,p(OTKlre 601 3 impäralia lu
HE H4CA(A)T11. Dnezeu nu va do-
KOHI111 HTO(K). hindi.
8.22. Ilno(A) 8.22. E plodul Iara poama
ATHHTH 1(0 de sufletui aste dra- d[ul-hului iaste dra-
MOM
PAA0(c), gostea cu bucuria, gostea, veseliia,
9. mHpk, 9. pacile cu lungà pacele, rabdarea,
gaOCT6, rtibdare, bunatatea dulce4a, bundta-
Ar OCT HHH, cu dulceata, tea, credinIa,

E paB(A)pameNTA.
2 Inaintea acestui cuvint
lipsete Swim.
3 E alit.

256

www.dacoromanica.ro
 Ettpd,23. 140- 10. credinta smericiunea,
TO(C), HieSAIrk/Hdlilfe; 23. blIndéte, curgOia, blindétele,
Cu
Ud T41COKH(r) lntru tinére ; postul ; ctitre acélea
Ht(C) adKOHd. 24. ORH 1.1.. spre acéia nu lége nu e.
Hil X(C)HH 11AlaTIL e lége. 24. E unii 'ail ceia ce
peentIlle luHs. trupulu r6s- lmbra." In Domnul,
rk CTpd(C)TH- tignirA aceia§ rastignesc
MN 1 H110 trupul lo(r), cum
zice rIvnitul §i
pohtitura.
2h 1. XOTHAIH.2 E. Cu muncile §i Iara noi de
2.25. fhpt moni(m) cu pohtirile. vtim vie In d[u]h, e
Akomk, Aiogii flpHelel- 2.25. Se viserem noi lna. In d[u]h s5.
rei(m) cA. Cu d[u]h[u], d[u]hu- ImblAm.
lui §i adauge-vrem.
3.26. He sai(A)3 3.26. Se nu fim i noi nu pen-
TilaWICAMIHH, Apt3(r) In de§ertu slAviti, tru cinste 86 fi(m)
Apovra flpHSHK4ill1H- unul la alaltu che- lacomi unul catra
(A) 4, mindu, alalt §i unul cg.trà
Apor(r) ApSre sola cu sotu alalt s'a' nu ne urim.
sewiAtIlle. zavidindu.
Cap. V I.
1. B1lelTlfd, 41111 H 1. Fralii, §i ainte 1. FraIi dragi, iará
nptat(À)E tlitKk om[u]lus5. vre un om ceva
IrkrId,doISTk 5 lrk cade lntru nes- au gre§it, e voi su-
litKOP nptrpt WHITE, cari gre§ale, fleté§te s5.-1 Invg-
1161 HO AkE1HH, e voi d[u]h[o]- tali, care voi seti
VIII/rklihifiTI T4KOHdr0 vnicilor, svIr§iti ispAs4i, ce cautl
AkOA% KpO(T)CTH, acela cu d[u]hul pre tine singur, ca
BAIOAH CEEt6, blindételor, tu sà. nu fie ispitit.
EM H TH HMAHWH7 pké§te-ti si
HCISHWE(H). nele, doarà §i tu
ispitit fiver.
1 E CTP4CTMH.
2 E noxoThui.
2 0 liX,VittAlt, e ims,t(m).
4 E ntniShownim.
5 0 indio.ers, 8 MIAM(T).
6 1 cue.
7 E azpouni.

17 Contributii la istoria culturii li literaturii ronsine vechi c. 129 257

www.dacoromanica.ro
 8.2. Apov(r) ApSre 8.2. Unula laltui 2. Unul sa poarte
TtroTH HOCHTH 1 H pasul purtati §i a§a sarcina altuia §i a§a
TrIKO CKOH44ITE sfir§iti yeti implea légea lu
9. BAKOHII XC(K)II. 9. légea lu Hs. Hs.
KoHni,k CASOTk
Kfl(A)K0C(T)HH.

10.3. !NU KTO 10.3. E se pare-i 3. SA ne§tine-i se

MINT se nescui a fi ceva, dare sa iaste ceva,
CA 4TO KEITH, HH4TO nimica' fiindu, p-unde el nu e ne-
cl'a 2, mica, acela se in§alä.
cest3 oymor 11. sine § Cu min- 4. Tot omul sal
illCTHTh. 4. ,A,t/10 HCE tea §i in§elä. 4. Deci caute ale lui fapte
CROE ,44 HCKOVILIMETh lucrul sail si-§ ispi- §i atunce numai
""(AK)0 teased cinescu lucru va avea, §i nu
altul.
H Tore rkef(St) §i atunce intru
Tik (4)1(1 flOKKAilfHTI M sine § numai laudare
HAUTh, se Oak
4 HE HHO(M) 4. e nu altuia.
5. If -kw(A)o so ccog 5. Cinescu amu 5. Cine§cu a lui
sptitiAt 110HECHTh 5, sarcina purta-§-va. sarcin'O' sa poarte.
6. A4 weonow-
di(T) 6 [ ... ].
*

Se observa ca textul slavon este scris in redactia medio-

bulgara cu unele influente sirbe§ti in grafie (- k in loe de -1.).
Copistul, hick a Facet sa-i scape unele gre§eli, ceca ce dovede§te
ca cuno§tea destul de slab aceasta limba. Cele mai interesante
-.;
forme sint : MA-AHHU,k, TV I MM(A)HHU,H, IV 3; i AAHWH, VI I;
flOHICHTk, VI 5, care ar indica o pronuntare dialectala bulge-

1 O NOCHTI, I MOCHTH.
2E ChM.
3 0, E cese.
40 Irk NHOMOr.
50 11014iCEM.
E WellikleT%

258

www.dacoromanica.ro
ea (e > i in poz4ie neaccentuata) 1, si CTpd(C)THAIN, ROKOTHMH,
V 24, care fie reprezinta o normalizare" morfologica, fie,
pur si simplu, o redare dupa ureche" a lnmuierii consoa-
nelor nu prin h sau, ci prin n (acestea si altele sint semna-
late In notele la text).
Cit priveste traducerea romaneasca, ea este destul de clara
si cursiva, desi traducatorul fiind un carturar modest
este evidenta talmacirea cuyint de cuvint a textului slavon,
impusa si de fragmentarea textului, care uneori coincide cu
versetul biblic, de cele mai multe ori insa nu. Pe alocuri, chiar
sensul unor cuyinte n-a fost ciar Inteles, si atunci intilnim fie
calcuri lingvistice mai putin adecvate, fie de-a dreptul tra-
ducen i gresite. Astfel, IhICAtAHHKk, IV 1, 7, a fost tradus cu
urmitoriu, In loe de mostenitor" (Coresi: moftnean), iar la
plural, IhICAtAHHU,H, III 29 nadretori (Coresi: mofténi;
calcuri semantice).
Pentru CM1,[0]AONCICTglff, V, 19, nirkluosoAttuiTE, V 19, si
RlaC[kl]Hflaf, IV 5, au fost create miniecie desfrinare"
(si sarlatanie, batjocura", de la miniac <ngr. paytax6g
nebun" ; Coresi: spurceiciunea), preaiubire adulter" (Coresi:
ceia ce sparg casatoriia") si fiire Infiere" (Coresi: co-
coniia" ; calcuri structural-semantice sau derivative).
lata si citeva traducen i gresite: ewe an no t(c)c,rgoy
cxwu(iii) cro(iti), IV 8 ce dupd fire ce [jinda zeilor (de fapt:
celor ce din fire nu slut dumnezei" 2; si la Coresi tradu-
cerea e gresitd: acelora ce in ce den fire omeneasca nu
slut"); HAIMOCAOVICINTE, V 20 ale dracului slujirile (Coresi:
idoliia); Kosnornecogatifa, V 21 Cu cimpoi gldsirea (Coresi:
mincarea, pentru chef"), R-kseputtuffe, V 23 intru Onére
(Coresi: postul, pentru curatie"), nopmowfuu, IV 3 (parti-
cipiu trecut pasiv de la verbul perfectiv flOPAROTHTH) mai
ferbiti, inteles ca forma de cemparativ a adjectivului-par-
ticipiu in mediobulgara (Coresi: prinfi) §i altele.
Uneori cuvintul slay a fost lasat netradus, fiind preluat
ca atare: Ao IhIpOICA, IV 2 kind la ndrocul (Coresi: 'Ad
la vréme), sazHAtqu, V 26 zavidindu (Coresi: sit nu ne
urim). Alteori, traducerea este aproximativa: EpICH, V
1 Acest fenomen se observ5. In graiurile balcanice, care se Intind phil
la Dunare (vezi St. Stoikov, Eanzapoca duaAelcmonozun, ed. a II-a, Sofia,
1968, p. 73, 136 si harta nr. 8 la p. 291).
2 Vezi Biblia, Bucuresti, 1968, p. 1038.

259

www.dacoromanica.ro
20 rélele (Coresi: necredinta), *pm to no A ritC7Nlifilik KAM,
III 25 ama nu suptu spultoriu sem nu mai sintem sub
calAuza" (Coresi: noi mai malt nu sem in netnvcildturd), noA
110ECIAHTI4'AiH, IV 2 suptu ziaitorii epitropi" (Coresi: in-
demndtori) etc. In sfir§it, In unele cazuri, topica cuvintelor
este influentatO direct de modelul slavon: itm,filiCK61 flOAla,
III, 28 bdrbdteasca parte (Coresi: bdrbat).
Cu toate acestea, textul de fata, fie §i fragmentar, are o
importang deosebitd, atit ca fapt cultural reprezentind
faza de inceput a trecerii de la cultura in limba slavontt la
cea in limba poporului , cit §i ca izvor pentu istoria limbii
romane populare §i literare §ii pentru studierea influentei pe
care a avut-o slavona In primele secole de dezvoltare a acesteia.
In plus, el ne atesta o traducere veche a Apostolului, inde-
pendenta de cea reprezentatO In Codicele I/ oronefean, in ti-
pOritura lui Coresi, §i, dupà cum am constatat, In Manuscrisul
popii Bratul din 1559-1560. Studierea in continuare a mor
astfel de texte, destul de numeroase in cultura romaneascà a
secolelor al XVI-lea §i. al XVII-lea, prezintO interes evidcnt
atlt pentru filologia romaneasca, eft §i pentru cea slavd, ele
apartinind unui sector mai putin cunoscut al culturii slavone
In Europa sud-estica. §i rAsariteang.

www.dacoromanica.ro
 SINTAGMA (PRAVILA) LUI MATEI VLASTARIS
iNCEPUTURILE LEXICOGRAFIEI SLAVO-ROMANE
(SECOLELE AL XV-LEA AL XVII-LEA)

Lucr6rile recente de istorie a lexicografiei romane§ti

au atras din nou atentia asupra faptului cä aceasta 10 are ori-
ginea in epoca primelor traducen i texte originale in limba
romtmá din secolul al XVI-lea, apdrind sub formA de glose 2
§i de mici glosare 3, dui:A care a urmat seria lexicoanelor
bilingve din secolele al XVII-lea §i al XVIII-lea. Dar preo-
cupari lexicografice au existat la noi §i inaintea secolului al
XVI-lea, manifestate prin copierea in manuscrisele slavo-
romAne a unor glosare de proyenientä greco-slav6 4.
Mircea Seche, Schipl de istorie a lexicografiei romane, vol. I, Bucure§ti,
1966, p. 7-8; D. Strungaru, inceputurile lexicografiei romitne, In Romano-
slavica, XIII, 1966, P. 141-158. Dintre lucarile mai vechi, cf., In special :
Mardarie Cozianul, Lexicon slavo-romilnesc ,si tficuirea numelor din 1649.
Publicate cu studiu, note 0 indicele cuvintelor romine0i de Gr. Cretu,
Bucure0i, 1900.
2 Cele mai bogate glose (aproape 400) au fost descoperite de loan
Bogdan Intr-o copie moldoveneasa a Sintagmei lui Matei Vlastaris din
secolul al XVI-lea (probabil din a doua junAtate), prezentatA In 1890 la
Expozitia arheologia de la Moscova (cf. mai jos). Vezi I. Bogdan, Glose
rondlne intr-un manuscript slavon din sec. XVI, In Convorbiri literare, XXIV,
1890, nr. 9, p. 727-752 (Scrieri alese, Bucure0i, Edit. Academiei, 1968,
P. 542 558 ; note, p. 688 689).
3 Vezi E. Kaluiniacki, Cber ein kirchenslavisch-rundinisches Vocabular, In
Archiv fiir slavische Philologie, XVI, 1896, p. 46-53; Gr. Cretu, studiu
introductiv la: Mardarie Cozianul, Lexicon..., p. 23-28; D. Strungaru,
op. cit., p. 145-148.
4 Aducem multumiri alduroase conducerilor i colaboratorilor sec-
tiilor de manuscrise de la Biblioteca Academiei Republicii Socialiste

261

www.dacoromanica.ro
 Cel mai vechi glosar de acest fel cunoscut la noi pin'a
acum, se afla ane]cat la còpiile slavo-romane din secolele al
XV-leaal XVII-lea ale cunoscutei Sintagme a lui Matei
Vlastaris (MaTO-al'og o BXaategyriq), scriitor juridic bizantin din
secolul al XIV-lea, originar din Salonic.
Se §tie ca dezvoltarea societatii feudale in Tarile Romane
ca §i In alte taxi din Europa, a dus, pe lingä' aplicarea dreptului
consuetudinar (legea ta'rii"), la folosirea unor codice de legi
serse, provenite din Biza4 prin intermediul traducerilor
slavone. Printre aceste pravile sau nomocanoane, cuprinzind
nu numai dreptul ecleziastic, ci i elemente de drept civil §i
penal', un loe de seama 11 ocupa Sintagma bizantina a lui
Matei Vlastaris, alcatuita. In 1335, tradusa In slavona sirba,
el-Ova ani mai tirziu, In timpul tarului Stefan Dugan (1348)
§i raspindita apoi la bulgari, romani §i ru§i. Acesteia i se adaugá
o legiuire slava, Zaconicul tarului sirb Stefan Dugan, pro-
mulgat cam in acela§i timp (1349 §i 1354) §i cunoscut §i In
raffle Romane, dupa cum se poate constata dintr-o copie de
la mijlocul secolului al XV-lea, provenitá de la mänastirea
Bistrita (Oltenia) copie ce cuprinde Sintagma prescurtatii ,
ramasa pina nu de mult necunoscuta cercetatorilor no§tri 2,

Rominia, Biblioteca Universitar5. din Cluj, Biblioteca Lenin" 0 Muzeul

istoric din Moscova, pentru bunAvointa cu care ne-au pus la dispozitie
o serie de manuscrise, citate mai jos.
Vezi I. Peretz, Curs de istoria dreptului roman, ed. a II-a, vol. I, II
(1,2), III, Bucure0i, 1926-1931; St. Gr. Berechet, Legdtura dintre dreptul
bizantin i romknesc, vol. I, partea I, Vaslui, 1937; C. C. Giurescu, Istoria
ronginilor, vol. II, partea a II-a, ed. a IV-a, Bucure0i, 1943, p. 490-491;
Al. Grecu [P. P. Panaitescu], inceputurile dreptului scris in limba roman&
In Studii, VII, 1954, nr. 4, p. 215-228; V. CostAchel, P. P. Panaitescn,
A. Cazacu, Viala feudald in Tara Romaneascd si Moldova (sec. XIV
XVII), Bucure§ti, 1957, p. 518-522; P. P. Panaitescu, Manuscrisele slave
din Biblioteca Academiei R.P.R., vol. I, Edit. Academiei, 1959, p. XV;
Istoria Romaniei, II, sub red. acad. A. Otetea 0a., Edit. Academiei, 1962,
p. 677-678, 1028-1032.
2 Peretz, care a tipArit la noi acest monument, in original (dupá editia
a II-a a lui St. Novakovié, din 1898) 0 In traducere, nu mentioneazà, cá ar
exista o copie romaneasck de0 precizeaz5. dup5, slavistul sirb cá unele
articole sint reproduse din manuscrisul de la Bistrita", pe care ins& nu-1
identifia in tarile slave exisa localitati cu numele Bistrifa). Vezi : Zakonik
Stefana Dugana, cara srpskog, 1349 i 1354. Zaconicul lui Stefan Dugan,
farul Serbiei, 1319 ,si 1354, comparat cu legiuirile bizantine, slave si
Partea I (Textul, traducere, observatiuni i vocabular), Bucure0i,
1905 (partea a II-a n-a mai ap&rut). Aceastá copie a fost prezentatà,

262

www.dacoromanica.ro
§i dintr-o traducere veche romaneasca din Banat, pastrata
Intr-o copie din 1776 1
Sintagma lui Matei Vlastaris s-a päistrat In mai multe
còpii din secolele al XV-leaal XVII-lea, scrise atit In Tara
Româneasca, clt §i In Moldova.
Aceasta scriere a capatat o larga rdspindire nu numai la
greci, ci §i la sirbi, bulgari, romani, ru§i §i chiar (In traduceni
§i prelucrari partiale) la armeni si georgieni, datoritä caracte-
rului ei de compendiu practic de reguli canonice §i civile, aces-
tea din urma ocupInd un loc destul de important In raport
cu nomocanoanele epocii: L'originalité de Mathieu Blastarès
spunea A. Soloviev cu prilejul Implinirii a 600 de ani de la
aparitia Sintagmei consiste dans ce qu'il ne donna pas un
Nomocanon seul, pas une Synopsis seule, mais qu'il eut
l'audace d'unir toutes les règles principales du droit canon a
celles du droit laique... Il se proposa d'unir tout le droit sé-
culier (droit civil, penal et procedure) au droit canon ; il forma
une vraie encyclopédie juridique, unique dans son genre, qui
correspondait parfaitement a l'organisation des tribunaux du
XIVe siècle, au moment où les personnes du clergé regurent
le droit de trancher les litiges civils."2
Ciculatia larga a manuscriselor Sintagmei atesta popula-
ritatea sa : numarul manuscriselor grece§ti cunoscute, dupa
aprecierea lui V. N. Benegevie3, se ridica la 90, iar al celor slave,
dupa parerea lui A. Soloviev, aproape la 70 4.
de curind la noi de Valentin Al. Georgescu, Présentation de quelques ma-
nuscrits juridiques de Valachie et de Moldavie ( XVe XIX siècle).
Contribution a l' ètude de la réception du droit byzantin en Roumanie, I,
RESEE, t. VI, 1968, nr. 4, p. 625 630 ; II, ibidem, t. VII, 1969, nr. 2,
p. 346 349, 365.
1 Mss. rom. nr. 3093 al B.A.R. Vezi I. Peretz, Curs..., vol. II, partea
a II-a, p. 14-24; St. Gr. Berechet, Lepltura dintre dreptul bizantin gi
romtinesc, vol. I, partea I, p. 88; Val. Al. Georgescu, I.c.
a L'oeuvre juridique de Mathieu Blastarès, in Studibizantini e neoelenici,
vol. V (Atti del V Congresso Internazionale di Studi Bizatini, Roma,
20-26 settembre, 1936. I. Storia Filologia Diritto), Roma, 1939,
p. 700.
3 Corpus Scriptorum juris graeco-romani, in Actes du IV Gong,*
International dietudes byzantines, 1934, I, Sofia, 1935, p. 141 ; cf. A. Soloviev,
op. cit., p. 701.
4 Cifra nu este ins& In intregime controlat5. : pe ling cele 20 de manu-
scrise ale traducerii sirbesti complete, cele 15 cuprinzind Sintagma pres-
curtati s'i 10 varianta refacutá a acesteia, pe ling cele citeva bulgaresti

263

www.dacoromanica.ro
 De la sirbi, Sintagma (tradusa In 1348) a trecut curind
la bulgari, In timpul I,arului Ivan Alexandru (1331-1371) 1,
iar de la ace§tia a ajuns In Taxile Romane, unde primele
manuscrise cunoscute, In redacIia mediobulgara, dateazá de la
mijlocul secolului al XV-lea: Nu §tim cind §i In ce conditii
versiunea bulgara a trecut pentru prima data In Tara
Romaneasca §i in Moldova serie E. Turdeanu, frisk desi-
gur, ea a venit de timpuriu, caci Sintagma lui Vlastaris
figureaza printre cele mai vechi texte juridice folosite la
romani" 2.
lar A. Soloviev, comentind critic cunoscuta §tire transmisa
de Dimitrie Cantemir In Descriptio Moldoviae privind intro-
ducerea dreptului bizantin In Moldova lui Alexandru cel Bun,
serie: En tout cas, si les Roumains du XVe siècle ne rep-
rent pas les Basiliques (trop larges en effet), ils se servaient
simplement du Syntagme de Blastarès"3.
Vom vedea mai jos di acest text juridic s-a pastrat Intr-un
numàr apreciabil de manuscrise grece§ti aduse In Tarile
Romane, precum §i. in peste zece manuscrise slavo-romane
copiate In secolele al XVX-leaal XVIII-lea. Evident, frisk ca
numarul acestora In epoca a fost mai mare §i cà noi nu

nisesti, A. Soloviev se refera la 4 manuscrise slavo-romine datate, citate

de A. L Tatimirski (unul s-a doyedit a fi o altä pravi15.) i la 20 de ma-
nuscrise de care acesta ar fi avut cunostintl (I-pnropmit IIam6nax,
St. Pb., 1904, P. 288-291) ; In realitate, Iatimirski a cuprins In aceasta
cifri $i un numIr de pravile, pe care nu le-a vizut i despre care presupunea
cä reprezintl Sintagma lui Matei Vlastaris ; noi am identificat 14 còpii
ale Sintagmei complete si prescurtate (vezi mai jos). Oricum, deci, numArul
cdpiilor slavone se ridicä la circa 60.
1 Un manuscris mediobulgar din secolul al XIV-lea a fost descoperit
la Petersburg (Biblioteca Sinodalä, nr. 302, azi la Muzeul istoric din
Moscova) : V. N. Bendevid, Rea cnuaca citaenncnozo nepeeoda Mameen
Bnacmapn, xpannuntecrt e Cn6. Cunodaftenoil Eu6.4uomene, 0143Becrua ()PAC»,
VI, 4, 1901, p. 150-174. Vezi A. Soloviev, L oeuvre juridique de Mathieu
Blastaris, P. 703; E. Turdeanu, La littérature bulgare du XIV' siecle et
sa diffusion dans les Pays Roumains, Paris, 1947, p. 58-59.
2 op. cit., p. 59.
3 L'oeuvre juridique de Mathieu Blastards, p. 703. 0 discutie amlnuntitä
a ipotezelor emise In leglturä cu stirea transmis5, de Cantemir face prof.
Al. Efian In studiul Moldova ,si Bizaniul in secolul al XV-lea, in Cultura
moldoveneascd in timpul lui lefan cel Mare. Culegere de studii Ingrijità de
M. Berza, Edit. Academiei, 1964, P. 110-119.

264

www.dacoromanica.ro
cunoa§tem cleat, ceea ce, prin vicisitudinile vremii, ni s-a
pAstrat
Cel mai vechi manuscris grecesc al Sintagmei dateazA din
1342, deci este mai nou doar cu §apte ani decit originalul
pierdut al lui Matei Vlastaris (1335), §i se pAstreag la Muzeul
istoric din Moscova (provenit din Biblioteca sinodalä, nr. 149).
Printre anexele de la sfiqitul acestui manuscris se gAse§te
un glosar latin-grecesc, care constituie originalul celui latin-
slavon din co5piile slavoneti ale Sintagmei 2.
S. Troicki, care a consacrat o monografie anexelor Sin-
tagmei lui Vlastaris In traducere slavonA, editindu-le dupá
patru manuscrise sirbe§ti din a doua jumatate a secolului al
XIV-lea §i din prima jumätate a secolului al XVI-lea3, a arAtat
a. forma completA a Sintagmei, tradusA In slavona sIrbA In
1348, cuprinde, pe lingA partea introductivA §i culegerea de
legi propriu-zish (aranjatá pe capitole, In ordinea alfabeticä
a subiectelor tratate), trei grupe de anexe: 1) care inträ
in corpus clausum atlt al protografului grecesc (pierdut),
eft §i al traducerii sirbe ; 2) care au fost adAugate In originalul
grecesc ce stA la baza protografului sirbesc (de asemenea
pierdut) §i 3) care au fost adAugate ulterior In traducerea
sirbeascA (p. 28).

Mln5stirile i dicasteriile de'la episcopii i mitropolii aveau cel putin

o copie din aceast5, carte a§a des Intrebuintatl" (St.Gr. Berechet, Legatura
dintre dreptul bizantin romdnesc, I, p. 77).
2 Vezi A. I. Iatimirski, Caleanacue pyKonucu HameyKozo mozzacmbip.s
e Pymbmuu, extras din ApeEmocrx Oran. ICOMBCCHH MOCROBCK. Apxeono-
ruq. 06wecTsa, Moscova, 1898, p. 42-43.
3 S. Troicki, Dopunski Mind Vlastareve Sintagme, Belgrad, 1956,
IV + 114 p. + 3 pl. Editia fundamentalA a textului Sintagnzei (WA anexe)
a fost publicati. de St. Novakovid : Matije Vlastara Sintagmat (Zbornik
za istoriju, jezik i knjiievnost srpskog naroda. Prvo odelenje, knjiga IV).
Belgrad, 1907. Cf., de asemenea : T. Florinski, Haw:miaow eaKonoda-
meebnoti deruneabuocmu gytualia, yapa cep6oe u zpezcoe, Kiev, 1888; N.
Ilinski, Cimmazma Mamffiee Baacmapa, Moscova, 1892; V. N. Bendevid,
Rea cnucKa caczeancKozo nepeeoda cuunzazmbt MamOem Baacmaps, xpa-
natqueca e C176. Cunodczabuoil 6u6auomeKe, «H3Becrng OP510>, VI, 4,
1901, p. 150-227, 0 extras, St. Pb., 1902; A. Solovjev, Zakonodavstvo
Stefana Dukana, cara Srba i Grka, Skoplje, 1928. Textul grecesc a fost
editat de G. A. Rhallis 0 M. Potlis In 1852-1859, apoi de I. B. Pitra, In
1891 (vezi S. Troicki, op. cit., p. 1).

265

www.dacoromanica.ro
 In cea de-a doua grupg, cuprinzind texte adgugate in
unele manuscrise grece§ti, inclusiv in cel dupg care s-a facut
traducerea sirbeascg, intra doug articole:
KM° HMOVTI% EMI nptcTonn 140,1CW% WT (10MENIMIHKIt
nerpiapxor KOHCTAIITHHA rpo4 (Care Ma scaunele biserice§ti
supuse patriarhului din Constantinopol).
114THHCKE pt411 (Cuvinte latine§ti).
Cel de-al doilea, care ne intereseazä aici, se anal in trei
dintre cele patru manuscrise folosite de Troicki: P (mss.
PC'injski, circa 1370, f. 293-293b), Si (mss. nr. 62/264 de la
Dee'ani, 1370-1380, f. 293-294) §i S3 (mss. P 43 al Biblio-
tecii nationale din Belgrad, din prima jumätate a secolului
al XVI-lea, f. 340-341)1. In mss. S2 (mss. nr. 51/185 de
la Daani, Inceputul secolului al XVI-lea), vocabularul nu
existg, cgci ultimele file au fost rupte.
Textul grecesc al vocabularului a fost editat mai !nth de
E. Kaluiniacki, dupä manuscrisul Bibliotecii nationale din
Paris, nr. 1375, din anul 1541, impreunà cu textul slavon,
reprodus dupg cea mai interesantg copie moldoveneascg,
efectuatg de Invätatul episcop Macarie al Romanului la mij-
locul secolului al XVI-lea §i descoperitä la mgnastirea
Sf. Onufrie din Lvov 2 (vezi mai jos); ulterior a fost publicat
de A. I. Iatimirski, In doug. rinduri, dupg manuscrisul de la
Moscova din 1342, paralel cu forma sa slavong din alte doug
manuscrise moldovene§ti: cel de la Mgnaistirea Neamtului,
scris de ieromonahul Ghervasie la 1472 sau 1474 (azi la
B.A.R., mss. slav nr. 131), §i cel de la lipovenii din Galati,
datind de la inceputul secolului al XVII-lea 3.
1 Vezi S. Troicki, op. cit., p. 48-51; textul la p. 94-96.
2 At4tç Anttvticat in einer lilterenbulgarisch-slovenisches Ubersetzung, In
Archiv f. sl. Phil., XIV, 1891, p. 84-88. Acest text a fost reprodus de
S. Troicki, paralel cu versiunea slavonl a glosarului (op. cit., p. 49-96).
3 CnaeuncKue pyKonucu Humequozo mouacmbzpu e Pymmuuu, p. 42-43;
CitaenucKue u pyccKue pyKonucu pyMblUCKUX 6116.4110171CK (C6opmuc °PAC,
t. LXXIX), St. Pb., 1905, p. 819-822. Ambele aceste editii au rSinas
necunoscute lui S. Troicki, care citeaz6. Ins& manuscrisul de la Moscova,
precum §i cel de la Vatican, nr. 841, ce contine de asemenea vocabularul
latin-grec. Cf. §i editiile mai vechi de glosare greco-latine : C. Labbaeus,
Veteres glossae verborum istris, quae passim in Basilicis reperiuntur, Paris,
1606, P. 135-136; Idem, Glossaria latino-graeca et graeco-latina, Paris,
1679 (Anexa : V eteres glossae..., p. 37-40) ; Joh. Fabricius. Bibliotheca
graeca, t. XI, p. 590 = Migne, 144, p. 955-956 (vezi E. Kaluiniacki,

266

www.dacoromanica.ro
 Traducerea slavonä a glosarului, devenit latin-slavon (cu
explicatiile grece§ti transpuse In slavond), a fost publicatd
§i ea de mai multe ori, i anume: de arhimandritul Amfilohie,
dupä manuscrisul Sintagmei din secolul al XIV-lea, care
a apartinut patriarhului Nikon (f. 339b-400), i dupd un
manuscris sirbesc din colectia Grigorovici 1; de E. Kaluiniacki
§i de A. I. Iatimirski In lucrarile citate mai sus, dupä cele trei
manuscrise moldovene§ti mentionate 2; de I. Peretz, din non
dupd manuscrisul lui Ghervasie (1472 sau 1474), impreund cu
traducerea româneascd a explicatiilor slavone§ti 3; in sfir§it,
de S. Troicki 4, dupd manuscrisul sirbesc P, cu indicarea
variantelor din SI §i S3.
In acest glosar latin-slavon, la origine latin-grec, se dan
in ordine alfabeticd 67 de termeni juridici latini (la Kaluiniacki,
66), care se gdsesc in transcriere greacd in Basilicale (rec
Xucet), adicd Legile Impardte§ti", cel mai complet monument
al dreptului greco-roman sau bizantin. Acestea constituie o
adaptare, in traducerea greacd, §i o completare a Codului lui
Justinian (a. 529), efectuata de Leon VI Inteleptul (care
a domnit Intre anii 886 §i 912) 6. Este probabil, aratd
S. Troicki, cd acest vocabular a fost alcdtuit din glosele pe
care copi§tii le addugau pentru explicarea termenilor latini
folositi In Basilicale. Inca primii copi§ti ai Sintagmei lui Vlas-
taris I-au addugat acesteia, considerindu-1 util pentru expli-

op. cit., p. 84-85; S. Troicki, op. 'cit., p. 135-136). 0 copie manuscrisl

a glosarului lui C. Labbaeus se af15, in manuscrisul nr. 46 (nou 177) al
Bibliotecii centrale universitare din Ia§i (ff. 6-56). Vezi I. Peretz, Curs,
vol. II, partea I, p. 332-337.
1 Apxmmamtpwr Amobunoxliii, Onucauue BocKpeceucgozo Hoeo-Hepy-
caAumcKoii 6u6nuomeicu, Moscova, 1876, P. 103-105; Idem, in Oyler
Pymainteecxoro my3eg 3a 1877-78 ro :4 (vezi Iatimirski, Cimemicicue u
pycacue pylconucu ..., p.690; cele douä lucran i nu ne-au fost accesibile).
2 P. P. Panaitescu, descriind mss. 131 B.A.R. ( Manuscrisele slave din
Biblioteca A cademiei R.P.R., vol. I, p. 158-159), nu observä ci, prima editie
a lui Iatimirski este chiar dupa acest manuscris, §i nu dupl altul mai nou,,
cum afirm5. (p. 159) ; de asemenea, omite 55. mentioneze cea de-a doua editie
a slavistului rus din Citaefmcicue u pycacue pylconucu ..., p. 819-822.
3 Curs..., vol. II, partea I, p. 273-277.
4 op. cit., p. 94-96.
5 Vezi A. Vasiliev, Histoire de l'Empire Byzantin, I, Paris, 1932, P. 189,
452-453; I. Peretz, Curs de istoria dreptului romiln, vol. I, p. 313-322;
338-347; St. Gr. Berechet, Legatura dintre dreptul bizantin si romdnesc,
p. 8-9, 35-43.
267

www.dacoromanica.ro
carea unor termeni latini ce se intilneau si in acest text
(de ex. ils4A8HATE, in titlul capitolului Zs [24], sau oils:10'8M, pl., in
titlul primei anexe). CA glosarul nu exista in manuscrisul
original al lui Vlastaris o dovedesc unele còpii grece8ti care
nu-1 contin. Dar inch in manuscrisul de la Moscova din 1342
(deci la 7 ani duph compunerea Sintagmei, in 1335) acest
glosar apare 8i desigur ch a existat 8i in manuscrisul grecesc
care a stat la baza traducerii sirbe§ti din 1348, intilnindu-se
In toate còpiile complete ale acesteia, aldturi de lista mitro-
poliilor ì episcopiilor subordonate patriarhiei din Constanti-
nopol
Este interesant de observat ch in tara noastrà se pästreaza
un manuscris grecesc din secolul al XV-lea (probabil din
prima jumatate) al Sintagmei lui Matei Vlastaris, adus la
Ia§i inainte de a doua jumhtate a secolului al XVII-lea
poate, duph presupunerea prof. Al. Elian, chiar de unul din
cei doi mitropoliti de origine greach din prima jumatate a
secolului al XV-lea: Damian (1436-1477) i Ioachim (1447
circa 1449-1455) 2. Manuscrisul, care a apartdnut mitropoliei
din Ia§i (in prezent se aflh la Biblioteca centralh universitara
M. Eminescu" din Ia8i, nr. 303 =VI 11), poarta pe prima,
respectiv pe ultima hid', semnaturile in greceqte ale mitropoli-
tilor Dosoftei (Cu data 1674) 8i Veniamin Costache (mitropolit
In 1803 1808 8.1 1812-1848) 3, dar nu cuprinde, printre
anexele la Sintagma, glosarul latin-grecesc.
Dac6 acest manuscris sth' izolat, in schimb, din epoca in-
fluentei grece8ti directe (secolele al XVIIXVIII-lea) s-au
phstrat mai multe còpii grece§ti, care au fost folosite fie ca
S. Troicki, op. cit., p. 49-50. Doul exceptii, cunoscute lui Bendevi6
Troicki (copia sirbo-bulgar5, din secolul al XIV-lea, aflat5. in Biblioteca
sinodalA, nr. 302, descris5. de Bene§evi6, op. cit., extras, p. 3-26, si cea
de la Struga, din 1590, descris5. de T. Florinski, op. cit., p. 314-316), se
datoresc fie pierderii ultimelor file (prima), fie omiterii intentionate de
c5.tre copist (a doua). Vom vedea c5. aceeasi este si s'tuatia unor còpii rom5.-
nesti pe care le cunoastem mai Indeaproape.
2 Al. Elian, Moldova Fi Bizaniul in secolul al X V-lea, In Cultura moldo-
veneascd..., p. 114, nota 5. Despre cei doi mitropoliti, vezi Gh. L Moisescu,
St. Lupa si Al. Filipascu, Istoria bisericii rom4ne, vol. I, Bucuresti, 1957,
p. 228-232.
3 Primul care a atras atentia asupra acestui manuscris a fost C. Erbi-
ceanu, Manuscrise vechi aflate in biblioteca Sf. Mitropolii a Moldovei, la
Revista teologicd, an. III, 1885, p. 16. Vezi Al. Elian, op. cit., p. 114-115_

268

www.dacoromanica.ro
instrumente juridice, la mitropolii §i episcopii, fie pentru
invdtdmintul teologic §i juridic (unele provin de la Colegiul
Sf. Saya sau de la Seminarul central). Acestea Milt manuscrisele
grece§ti de la Biblioteca Academiei Republicii Socialiste
Romania: nr. 206 (in Catalogul lui Litzica, nr. 290) din
secolul al XVII-lea, nr. 1.28 (291), din 1736, nr. 51 (292),
din 1788, nr. 22 (293), 621 (294), 213 (578), 176 (617) §ti 389
(304) din secolul al XVIII-lea 1, precum §i copia aflatà la
1727 in biblioteca m4nastirii Barnovschi din Ia§i 2. Dar de§i
unele din acestea cuprind textul integral al Sintagmei lui
Matei Vlastaris §i chiar o parte din anexe in nici un manuscris
nu se gAse§te glosarul latin-grec de care ne ocupdm 3.
Nu aceea§i este situatia unora dintre manuscrisele slavo-
romitne, care, pe ling& celelalte anexe, prezinta §i textul
glosarului latin-slavon. Pentru a avea o imagine ciará a acestora
§i a locului pe care-1 ocupä in cultura romaneasa veche, vom
trece in revistà toate manuscrisele cunoscute pia. astAzi.
Unele dintre ele (cele cloud de la B.A.R., unul de la Biblioteca
universitara din Cluj, unul de la Muzeul istoric §i unul de la
Biblioteca Lenin" din Moscova) ne-au fost accesibile ;celelalte
le prezentAm pe baza descrierilor existente 4.
1 Vezi Biblioteca Academiei Romine, Catalogul manuscriptelor grece,sti,
Intocmit de C. Litzica, Bucuresti, 1909, P. 147-150, 258, 313; I. Peretz,
Curs..., vol. II, partea a II-a, p. 7-13 (manuscrisul nr. 176 [617] cuprinde
extrase din traducerea in greaca modern& a lui Kunalis Kritopulos, facut5.
pe la 1498).
2 Vezi Hurmuzaki, vol. XIV: Documente grecesti privitoare la istoria
ronanilor, publicate... de N. Iorga, partea a II-a, 1716-1777, Bucuresti,
1917, p. 909 (Catalogul ciírlilor mdndstirii ie,sene Barnovschi, scris de popa
Paisie, in martie 1727) ; St. Gr. Berechet, Legdtura dintre dreptul bizantin
si romilnesc, p. 92. Probabil cä astfel de manuscrise mai existo. s'i In alte
biblioteci.
3 Este adevarat a cele mai multe manuscrise prezint6. textul Sintagmei
incomplet sau dan numai extrase din el.
4 In afarä de mentionArile partiale si de cataloagele de manuscrise, au
dat liste incomplete ale acestora urmAtorii autori : A. I. Iatimirski, fpuzopuii
Ljam6.tunc, St. Pb., 1904, P. 288-291; I. Peretz, Curs..., vol. H, partea I,
p. 266-280; A. Soloviev, L'oeuvre juridique de Mathieu Blastatis, p. 7 03
704 ; St. Gr. Berechet, Legdtura.... p. 91-92; Idem, Descoperirea a cloud
manu,scrise juridice ronane,sti, In intregiri. Buletinul Institutului de istoria
vechiului drept romdnesc, Iasi, 1938, p. 3-6; E. Turdeanu, Manuscrise
slave din timpul lui tefan cel Mare, in Cercetdri literare, V, 1943, P. 124-129.

269

www.dacoromanica.ro
 lata care sint aceste còpii slavo-române pe care le cunoa§--
tem In prezent :
Cea mai veche copie slavo-romänä este din anul 1451
§i se datore§te gramaticului Dragomir din Tirgovi§te, care
a scris-o, dupä cum reiese din Insemnarea sa, pentru domnul
Tärii Române§ti Vladislav al II-lea (1446-1456). Manuscrisul
se afla in prezent la Biblioteca publica Saltikov-Scedrin"
din Leningrad, unde provine dintr-o biblioteca particular5.1.
Din insemnarea lui Dragomir rezulta ciar data copierii 2:
TOPAtI 0160 THCAtIly ntToy DO frpEHCK1114-16 W(T) npkgero
W4OR*114 ilAdMil AO CIPO AtTo, HO XXICTLIHOAH% x311,110. f iiAH K71-
01111, HO 44THHCK041114HCA04P1a Ork pACHATH rocnomot .xesHe.
Atunci a fost anul curgätor dupa numaratoarea evreiasca
5213, de la primul om, Adam, pia,' in acest an, dupa numara-
toarea cre§tineasca 6959[-5508 = 1451], indictionul 14, iar
dupd numardtoarea latinä, de la rästignirea Domnului, 1451".
Din informatiile de care dispunem, nu §tim Ina dacä intre
anexele Sintagmei se afla §i glosarul latin-slavon.
0 singura copie provenita din Tara Româneasca cu-
prinde varianta scurta a Sintagm,ei, §i anume manuscrisul
datat cu aproximatie 1449-1454 (sau 1449-1480), in care
se aflä §i Zaconicul lui Stefan Dugan.
Acest important text juridic sud-slay s-a pastrat, dupa
cite se cunoaF)te astazi, In 24 de manuscrise din secolul al
XIV-lea pinä In al XIX-lea 3. Unul dintre cele mai vechi
167-169, 211; Idem, La littérature bulgare dzt XIV-e siecle et sa diffusion
dans les Pays Rozonains, p. 58-62; Al. Grecu (P. P. Panaitescu), Incepu-
turile dreptului scris in limba ronziind, In Studii, VII, 1954, p. 216-217.
T. Florinski, fichtuunnunu 3cuconodamenbuott dentne.onocmu flytuana,
'taxi cepdoe u epecoe, Kiev, 1888, p. 316-317 (citarn dupl A. I. Iati-
mirski, Cnaesnacue u puccicue ppconucu, p. 267) ; A. Soloviev, L'oeuvre
juridique de Mathieu Blastares, p. 704; E. Turdeanu, La littérature
bulgare..., p. 59; Al. Grecu (P. P. Panaitescu), inceputurile dreptului
scris..., p. 216.
2 A. I. Iatimirski, op. cit., p. 267. Aici i mai jos, in reproducerea textelor
slavone, coborim in rind, intre paranteze rotunde, literele suprascrise.
3 Vezi descrierea lor in ultima editie a acestui text, datoritl lui
N. Radojdid, Zakonik cara Stefana Dugana 1349 i 1354. Izdao i preveo
Nikola Radojdid, Belgrad, 1960, p. 14-20 (autorul citeaz& cu comentarii
pozitive, la p. 35-36, printre alte editii staine, i pe aceea a lui I. Peretz,
mentionat& mai sus). Dintre editiile anterioare, cea mai important& este
a lui St. Novakovié, Zakonik Stefana Dugana cara srpskog 1349 i 1354,
ed. a II-a, Belgrad, 1898 (ed. I, 1870).

270

www.dacoromanica.ro
 al cincilea pe lista intocmita de St. Novakovi i apoi de
N. Radogie este cel citat mai sus, care a apartinut ma-
nastirii Bistrita (Oltenia), dupa cum rezulta dintr-o scurta
Insemnare; se pastreaza astazi la Muzeul istoric din Moscova
(uncle a ajuns din biblioteca istoricului rus N. Nadej din, care
1-a dus In 1830 §i in proprietatea caruia se afla Inca la 1851) 1.
Presupus pina' nu de mult a fi fost scris In anul 1444, pe baza
insemnarii finale a copistului ((sensh, carea fost interpre-
tata de canonistul rus A. S. Pavlov, In 1885, ca data 6952
5508 = 1444, dar care s-a dovedit a fi, dupa cum a aratat
N. Radogie, criptograma copistului sau a unui cititor
Mum' = David) 2, manuscrisul nu este totu§i cu mult
mai nou: pe baza filigranelor, G. P. Georgijevski 1-a datat
1449-1454, ceea ce reprezinta pentru Tara Romaneasca
epoca lui Vladislav al II-lea (1446-1456), in timpul caruia
a fost copiat, de altfel, §i cel mai echi manuscris slavo-
roman cunoscut al Sintagmei complete a lui Matei Vlastaris
(1451; vezi mai sus). V. Main insa considera' ca data copierii
poate fi impinsa pina spre 1480 3.
Manuscrisul (despre care nu §tim daca a fost copiat In
Serbia sau in Tara Romaneasca) reprezinta un sbornic in-40, de
210 file, avind urmatoarele texte: Cuprinsul Sintagmei scurte
(f. la 5a), textul Sintagmei scurte (varianta prescurtata,
facuta de juri§tii sirbi dupä 1346, care retine mai ales partea
laica a textului, f. 6a 168a), Pravila Sf. loan Postnicul
(Nno-teurfig, f. 168a-172a), Legea impdratului lustinian
(f. 172b-178b) §i Zaconicul lui Stefan Duran (f. 178b-209b)4.

1 Op. cit. , p. 17. N. Radojdid a scris mai amanuntit despre aceasta

copie si despre o proiectatg editie pe baza ei in articolul Dva namerevana
izdanja Dulanova Zakonika, in Zbornik Matice Srpske za knjilevnost i jezik,
III, 1955 (aparut in 1956), p. 5-12 -I- 6 planse. A. Ivid ar fi vgzut In Ro-
mania (poate in Banat) Incá o copie a Zaconicului (Radoj6id, Zakanik, p.24).
Sä fie acesta manuscrisul romanesc nr. 3093 de la B.A.R., provenit din
Banat? (Vezi nota 1 de la p. 261).
2 A. S. Pavlov a citit uiF (anul 6952-5508 = 1444), comitind
citeva greseli (N. Radojèié, Dva natnerevana izdanja, p.10).
3 Vezi N. Radojad, Zakonik, p. 17.
4 Vezi : A. V. Soloviev, Zakonodavstvo Stefana Dugana, cara srba i
grka, Skoplje, 1928, p. 25 (Cu bibliografia mai veche) ; T. D. Florinski,
op. cit., p. 214-218, si textul publicat de el, utilizat de Val. Al. Georgescu,
Présentation..., I, p. 626-630; II, p. 346-349, 365.

271

www.dacoromanica.ro
 Insemndtatea acestui manuscris rezultd din faptul cd,
de§i ultima editie a Zaconicului (ca §i unele precedente, de
altfel) se face pe baza celor mai vechi celpii, cea de la Struga
(circa 1373-1374) qi de la Athos (circa 1418), totu§i o serie
de articole din cele 201, cite cuprinde Zaconicul, stilt repro-
duse tocmai din acesta, ca fiind mai bine pästrate aici
In total 14, dintre care unul, nr. 189, se aflä numai in acest
manuscris. Alte articole slnt redate concomitent dupd mai
multe manuscrise, inclusiv dupd cel de la Bistrita, care e citat
In paginile editiei de 33 de ori.
Din reproducerea fotografica (pl. 4) a ultimei file (alä'turi
de alte cloud., pl. 5-6), In articolul citat al lui N. Radogie 1,
se poate observa §i urmatoarea insemnare ulterioard (Cu scris
mai putin ingrijit) In josul paginii, sub criptograma citatd:
m(c)u,a 4sE-a: *dlr. [?] KS Atlk HPECTUYA Ct pa sh SNCH XEJ34Kla [?]2.
AMA MS IHME(T).
In luna februarie, ziva 26, a rdposat robul lui Dumnezeu
Heraclie 3. Ve§nica lui pomenire".
Zaconicul lui Stefan Dugan mai prezintd insd un element
interesant pentru istoria tdrii noastre, §i anume, intr-un sin-
gur manuscris, cel de la Rakova, scris pe la 1700, se pä'streazd
la sflr§it cuvintarea autobiograficd a tarului, pronuntatd in
legAturd cu promulgarea acestui codice de legi, In care se
spune, printre altele:
H 1103,AKHAlak SAOHENdiKHCTIOHKk ALECOAk NEWEMOr K44P0M0r NCH-
TY10. H Sili0H144KTEMk 111%KhAHH>K1 HA HAM. g. Ltapen. Kk AtTt .xSailit.
mRttceto mad .r. Akins, pool' ,KI H HAM PpliliciCKAPO, [H] /111HX4HAti.
H K(LITA EPO Bemoy pa, H fiMgElikApd u,apa finkrapomk, H BACdpdgOy
HILIHK4 TtICTA ilmaglima u,apa, covanerk )to¡Koyunix tlphNkIHK TA-
WPk IE FOCHOACTKO tilWkKO H npotaah Ck NH 111kNHAik rocrom.
Ghoul Khctitik npuwk,a,mmut Hel He KOTELPH DO ilipasoymTto MEMOS'
taK0 Ht4hTO CildTkKO nomptTu MC H SEMMO WTtiliCTKL1 HAHWO

1 Reproducerea se face du$ prospeCtul unei editii a lui T. Taranovski,

din 1927, care Insa n-a mai aparut.
2 Daca am citit bine, este, probabil, numele propriu grecesc.
3 Vezi formele acestui nume citate de N. A. Constantinescu, Digionar
onornastic romänesc, Edit. Academiei, 1963, p. 87: Iraclie, Iracle,
Heraclu etc.

272

www.dacoromanica.ro
p4SAMITH ceci [11] ah p4E6Crgo WIMA Hilt,A,ATII. Ilk HI 1114KOTE
munoepAirg KONCTI, 1104161CM HX TAKO CkTKOpliTN H CTI1APh
nomihmminik Rk 141kM0 1141WOV pIKOMOI M1CTO KlAkBOrKAk
MO AO .11 TFICOrlilk, H MHOrA3nA CkT11013hWHilik Ki3411141 TON.
OrCA1W4aW1141k HAtlik lKO ak1111A01111 Rk SIMI&MO HAWOV. Ch mHoroto
tapovrIto. H Ckgp.InUMMk HAM ROE SOMILME WTOCTaTzl HAwfro:
WM HA 6{14Hk OrrOTOHAHN MH0r0 MK° AO TUCOljakk 11 RCM:1,64HO
ghSKIAILWilMk HA HMO povu,E HAWN Kk KlaCfr M0r0y1110/110r floral.
111311WhAWHMIL HAM. 110MOWTIO ONCTOK010 H /MANTUA*, CKIThIllr
WTU,k HAMM MtC111,4OrnY4 Kk COl(ROTO Rh 4AC
TAKO HeiWkAWIMIk HA HIE H MHAOCTTIO BONCT1PO nopestomk
HOKUM KEM1K010 Kk OrANK44IEHTE ROM% WKphCTHIIMh 11,11,3Mh
r0C110AdM111.

pizmuind diavolul du§man viata noastrà cea bunk

Cu rautate ridica asupra noastra 7 tari: In anul 6838 (1330),
luna iunie, ziva 19, anume pe tarul grecesc [Andronic III],
pe Mihail i pe fratele sau Belaur 2 §i pe Alexandru, tarul
bulgarilor, §i pe Basaraba Ivanco, socrul tarului Alexandru,
pe tdtarii cei negri, care traiesc alaturi, §i stapinirca Ia§ilor
(FocnoAcwo Iflunoco) i alti domni cu ei. Toti ace§tia, venind
la noi, voiau, In neintelepciunca lor, sá ne mälnince ca pe ceva
dulce si 'impart:A' intre ei p6mintul patriei noastre §i sá
ne ja in robie. Dar n-a vrut milosirdia dumnezeeasca
Implineasca planurile lor. i toti ace§tia, venind in tara noastrá
la locul numit Velbujd, ca la 80 de mii, mult ràu au fdcut
Tinutului acela. i auzind noi cá au intrat in tara noastrá
cu mult6 turbare, am adunat oastealarii noastre, pe care am
pregUit-o pentru luptà, ca la 15 mii, §i din toatà inima am
ridicat spre cer miinile noastre chtre atotputernicul Dumnezeu.
am ajuns, cu ajutorul lui IIristos §i cu rugäciunile sfintilor
pdrintilor no§tri, in luna iulie, ziva 27, simbdta, la ceasul al
§aselea. i ap am ntivälit asupra lor §i cu mila lui Dumnezeu
i-am bätut pe toti cu mare .biruintà, spre mirarea tuturor
tarilor i domnilor dimprejur."

Zakonik, ed. N. Radoj6ie, p. 84 (traducrea grbocroati moderng,

p. 142-143).
2 Cf. rom. Balaur (< balaur, cuvInt autohton). Vezi N. A. Constanti-
nescu, Dictionar anomastic romknesc, p. 188.

18 Contributii la istoria culturii i literaturii romane vechi C. 129 273

www.dacoromanica.ro
 Faptele relatate aici slat cunoscute In istoriografia noastrd.
Intr-adevdr, Ioan (Ivanco) Basarab, primul domn al Tdrii
Romane§ti (1324-1352), a trimis un corp de oaste i In cam-
pania din Serbia a tarului bulgar Mihail i§man 2, care §i-a
gdsit moartea In lupta de la Velbujd (azi Kiustendil, la
granita de 'vest a Bulgariei) din 27 iulie 1330. Basarab, a
cdrui flied era cdsdtoritd. cu loan Alexandru (ce-i era nepot
de soil), devenit liar dupd moartea unchiului sdu, fusese
astfel atras In aceastd luptá prin legaturi de rudenie 3. Mai
tirziu Insá relatiile dintre Tara Romaneascd §i Serbia s-an
lmbundtatit §i, In iulie 1360, Anca, cea de-a doua flied a
lui Nicolae Alexandru i nepoatä a marelui Basarab, se
casatore§te cu Stefan Urog, fiul lui Stefan Dugan 4.
Dar, printre cei §apte tari" care au venit Impotriva sa,
Dugan mentioneazd §i rocnoAcTzo h 11.111KO, Stäpinirea Ia§ilor".
,,Dintr-un text destul de Incurcat serie N. Radojei6,
Ilarion Ruvarac a identificat In cele din urmd pe toti cei §apte
adversari ai sirbilor, oprindu-se In special la «Stdpinirea
Ia§ilor », care i-a dat prilej pentru cercetarea sa 5. El a intuit
foarte exact cd este vorba despre Moldova..."6
Cifra tota15, a armatelor inamice data de Stefan Daan este exagerata
(Radoj6i6, op. cit., p. 157). in 14cropma Na Bt.nrapHa, ed. a II-a, vol. I,
Sofia, 1961, se citeaz5. 12 000 de bulgari si 3 000 de románi i Ulan.
2 Vezi C. C. Giurescu, Istoria romanilor, I, ed. a V-a, Bucuresti, 1946,
p. 372, 380; Istoria Romániei, II, p. 152.
3 Vezi C. C. Giurescu, op. cit., p. 380.
4 op. cit., p. 392.
Este vorba despre lucrarea acestuia Pri1oci k objasnjenju izvora
srpske istorije, XVII. Gospodstvo Ja§ko, in Glasnik Srpskog We-nog Drunva,
XLIX, 1881, p. 17-21.
Op, cit., p. 156-157. In nota 31 de la p. 156, autorul adaug5.
Din notele marginale ale lui K. Jire6ek la Istoria bulgarilor, scrisS, de el,
se vede cit de mult aprecia el lucrarea mentionaa mai sus a lui Ruvarac
In legaturá cu Sapinirea Iasilor * i cu Basarab" (este vorba despre lu-
crarea lui K. Jire6ek, Hcmopun ua 6b.42apume, nonpaeKu u ao6aeKu om
camun aemop, Sofia, 1939, p. 213 i 215; vezi i Idem, Istorija Srba.
Preveo J. Radoni6, ed. a II-a, I, Belgrad, 1952, p. 206). Orasul Iasi exista,
probabil, ca centni al unui cnezat sau voievodat, Inaintea Intemeierii
Moldovei ; vezi C. C. Giurescu, Istoria romknilor, ed. a IV-a, vol. II,
partea a II-a, Bucuresti, 1943, p. 450; Idem, Tirguri sau orate ce-
moldovene..., Bucuresti 1967, p. 242 248. Asupra etimologiei nu-
melui Iasi, vezi Al. Philippide, Originea romilnilor, II, Iasi, 1923-1925,
p. 728 si urm. ; Iorgu Iordan, Toponimia romdneascit, Edit. Academiei,
1963, p. 169 (de la numele de persoaril las, etnonimul /asi alani").

'271

www.dacoromanica.ro
 3. Urmeaza, in ordinea vechimii, manuscrisul copiat
timpul lui stefan cel Mare, in 1472 sau 1474, de ieromonahul
Ghervasie de la Manästirea Neamt,. Pästrat in aceastä mänä'-
stire pina' in 1900, acest manuscris (190 f., lipsesc circa 6 file
de la inceput ; 401/2 x 27 1/2 cm; ortografie mediobulgarä)
a fost trecut la Biblioteca Academiei Romane, unde e inre-
gistrat sub nr. 131 (manuscrise slave) 1. Asupra datei exacte
a terminarii copierii lui staruie o neclaritate: episcopul Mel-
chisedec si A. I. Iatimirski, care au vazut manuscrisul la
sfirsitul secolului trecut, au citit ciar, pe ultima Ma jos
(f. 190b): Itpmmu(t-) rE13114C1E Wiled CLIC KFIHNIC 440114CTILIPIO
fltmiu,'KOM($), At(T) .xS1.111C., ril(C)11,4 4(n) Ieromona-
hul Ghervasie a scris aceasta' carte pentru manästirea
Near4 in anul 6982[-5508 1474], luna aprilie, 28". Astäzi
insa fila e rupta exact peste ultima parte a datei, fiind
lipità cu hirtie transparenta', ceea ce face sä nu se mai vadä
decit Tn. 6980[ 5508 = 1472], cum dau Repertoriul
(p. 378) si P. P. Panaitescu, In catalogul sax' (vol. I, p. 158) 2.
Textul glosarului incepe la f. 189v (coloana a treia) si se
terminä la f. 190 (trei coloane). Asa cum am arätat mai sus,
a fost publicat, Impreunä cu textul grecesc din manuscrisul

4 Descris de : Episcopul Melchisedec, Catalog de abide sirbe,sti ruse,sti

manuscrise vechi ce se aflit'in biblioteca sîntei M and stiri Neamfului, in Revista
pentru istorie, arheologie ,si filologie, vol. III, Bucuresti, an. II, 1884, p. 135;
A. I. Iatimirski, CAaosncKue pyKonucu HameyKozo monuembipn e Pymbutuu.
p. 42-43; Idem, Ciaesucicue u pyccKue pyKonucu pymbincKux 6u6AuomeK,
p. 688 691 ; Ecaterina Piscupescu, Literatura slavit din Principatele Romkne,
Bucuresti, 1939, p. 125-- 126 ; E. Turdeanu, Manuscrise slave din timpul
lui lefan cel Mare, in Cerceldri literare, V, 1943, p. 124 129 ; Repertoriul
tnonumentelor obiectelor de aria din timpul lui .*fan cel Mare, sub red.
prof. M. Berza, Edit. Academiei, 1958, p. 378 ; P. P. Panaitescu, Manuscrisele
slave..., I, p. 158-159 (descrierea sistematia a cuprinsului) ; E. Sanescu,
Cultura scriscl moldoveneascii in vremea lui . tefan eel Mare, In Cultura moido-
veneascilin timpul lui tStefan cel Mare. Culegere de studii sub red. prof. M.
Berza, Edit. Academiei, 1964, p. 20-21.
2În Repertoriul..., p. 378, nota 1, se precizeaa c5. cifra Z e Inaria cu
ala cernea15. (ni se pare chiar moderna). Cerceatorii de pina la 1958 au admis
cu totii data de 1474, In timp ce In lucarile recente se ca, dupa aceste doll&
lucari, 1472. Chestiunea amine nerezolvaa, desi Inclinäm spre data 1474,
cAci desigur literele au fost vAzute ciar de episcopul Melchisedec si de
A. I. Iatimirski.

275

www.dacoromanica.ro
de la Moscova din 1342, de A. I. Ialimirski 1, de la care
a imprumutat unele exemple E. Turdeanu 2, §i. de I. Peretz 3.
Mai jos vom reproduce, din nou, dupa manuscris, acest
prim opuscul lexicografic pastrat in tara noastra, care, de§i
reprezinta o copie, nu este mai putin interesant pentru
istoria culturii romane§ti. El atrage atentia cu atit mai mult,
cu cit prezinta explicalia unor termeni latini, dintre care
citiva pastrati In limba romana popular& iar altii introdu§i
ulterior, In perioada dezvoltarii limbii literare moderne, fie
direct, fie prin intermediul altor limbi neolatine.
Reeditarea acestui glosar se justifica, credem, §i datoritá
faptului ca editiile precedente, ale lui Iatimirski §i Peretz,
sint realizate In conditii nesatisfacatoare, prima fiind, de
altfel, §i greu accesibila. In afara de aceasta, pe baza celor
doua editii ale lui Iatimirski (despre a doua vezi mai jos),
a lui Kaluiniacki §i a lui Troicki, vom avea ocazia sa mentio-
'lam principalele diferente In redarea cuvintelor latine§ti
§i a explicatiilor acestora In greaca §i slavonä, citind, in ace-
la§i timp, intr-o coloana aparte, forma originala a cuvintelor
latine§ti (ceea ce nu s-a facut in editiile precedente).
4. A doua copie a Sintagmei apartinind epocii lui stefan
cel Mare, scrisa de ieromonahul Iacov de la Putna, in anul
1475 (dupa cum rezulta dintr-o Insemnare finala), a fost
relevata de Ion-Radu Mircea, Intr-o descriere a unor manu-
scrise slavo-romane pastrate la Biblioteca Lenin" din
Moscova (Fondul 98 Egorov, cota: E 742)4. Manuscrisul,
complet, cuprinde 334 f. hirtie, in folio (28 x 20 cm), are
titluri §i initiale serse cu ro§u, iar la f. la, un frontispiciu de
tip moldovenesc, dreptunghiular. Copertele de lemn ant
imbracate in piele, cu motive imprimate, avind Incuietori
' Ciaeimacue pylconucu HRAtemcoao Atonacmtaim, p. 42-43.
2 Manuscrisele slave din timpul lui .51efan cel Mare, p. 127-129.
3 Curs..., vol. II, Partea a II-a, p. 273-277.
4 Manuscrise slavo-romdtte din anii 1451-1605, text dactilografiat,
In curs de publicare, consultat prin bunivointa autorului, ciruia li expri-
mini multumirile noastre. Manuscrisul a fost semnalat de Val. Georgescu,
op. cit., p. 625, nota 1. Duna consultarea acestor lucrixi, am avut prilejul
si vedem manuscrisul la Biblioteca Lenin" (august, 1969), dar timpul
scurt nu ne-a permis si copiem glosarul latin-slavon.

276

www.dacoromanica.ro
de metal. Textul este scris In slavona mediobulgard (29 fin-
duri pe pagind), deschizindu-se cu titlul cunoscut al Sintagmei:
01%4HIIINTE 110 CUTEitOd W(6)/ATTKX9 KlaCt(X) BM CITIIHM(C)
MK(C)Taii14) 1111413HAk, flOTPOrKAINHO MI Illk Koynt 11 M*010
HMI Ina CliiIIIHOWIWK6100 110CAAH6111(41) 111111(T)eÏWA111 (f. la).

La sfir§it, dupd lista mitropoliilor §i episcopiilor depinzind

de patriarhia din Constantinopol, urmeaza glosarul, intitulat
delTHHCKURt ptLiii.
Tot din epoca lui 5tefan, §i anume din 1.495, provine
copia Sintagmei scrisä de gramaticul Damian pentru biserica
Sf. Nicolae Domnesc din ziditä de marele domn cu putin
timp lnainte, In anii 1491-1493,
Ia§i' pe lingd curtile domne§ti
de aici 1. Dus ulterior la mandstirea Hopoyo din Serbia
(regiunea Srem) 2, acest manuscris a fost luat la sfir§itul
secolului al XIX-lea, de un cercetätor rus, ajungind la colectia
profesorului M. P. Pogodin, iar de acolo, impreund cu alte
manuscrise ale acestuia, la Biblioteca publica Saltilcov-
cedrin" din Leningrad 3. Dupd datele lui P. J. Safafik 4,
copia lui Damian are 280 file hirtie, in folio, e scrisd in redactie
mediobulgard, numai inscriptia finald a fost a§ternutd mai
tirziu, desigur dupd una bulgard mai veche, in ortografie
sirbd: unele foi slut amestecate, altele lipsesc" 5. Nu §tim
dacd cuprinde sau nu glosarul latin-slavon.
Din a doua jumätate a secolului al XV-lea sau de la
inceputul secolului al XVI-lea provine manuscrisul nr. 4104
al Bibliotecii universitare din Cluj Sectia colectii speciale
(nr. de inventar D/59), donat de un particular In 1955 §i pro-
1 Despre aceastá ctitorie vezi Repertoriul..., p. 104-108 (Cu biblio-
grafie).
2 Vezi E. Turdeanu, Din vechile schimburi culturale dintre români si
iugoslavi, In Cercetdri literare, III, p. 147.
3 Manuscrisul a devenit cunoscut lumii stiintifice Inc& de la Inceputul
secolului al XIX-lea, fiind semnalat de J. Dobrovskyí (1822), P. J. Safaiik
(1865), B. P. Hasdeu (1869), Fr. Miklosich (1876) si de alti cercetAtori.
Vezi E. Turdeanu, Din vechile schimburi culturale..., p. 147; Idem, Manu-
scrise slave din timpul lui . tefan eel Mare, p. 167-169; Repertoriul..., p.443.
4 Geschichte der siidslawischen Literatur, III, Praga, 1865, p. 218-219.
6 E. Turdeanu, Manuscrise slave..., p. 168. Tot acolo si inscriptia, repro-
dus.1 chip& Lj. Stojanovid, Star srpski zapisi i natpisi, IV, Sr. Karlovci,
1923, nr. 6188, p. 36. Vezi acum, In urml, Repertoriul..., p. 443.

277

www.dacoromanica.ro
venit, se pare, din Bucovina 1. Intrucit aceasa copie a fost
doar semnalatà de I. Iuffu, care ing n-a identificat-o 2, dam
mai jos o scura descriere a ei.
Manuscrisul, incomplet (färà inceput §i sfir§it), are 306 file,
cu marginile (In special la cotor) deteriorate, 28 x 20 1/2 cm,
cu cite 24 de rInduri pe pagind. Coperta e de lemn, imbrà-
cat In piele, cu figuri geometrice §i florale imprimate (co-
perta din urmd a ramas far& lemn §i e rupta in partea
inferioara). Textul, scris In redactia mediobulgarà, are titluri
§i initiale cu ro§u.
De la inceputul manuscrisului lipsesc citeva file din in-
troducere.
f. la-18b: [Introducere]. Inc.: ne;f1A41111.1 SMA141 Wghta-
liAtNap43 MKICAH. Rix CIIIEHHIAHW 11411HC4llat C1V H MICECH(X) npa-
Bibitp. Sfir§it: HLIJH w SAKOlit(K) H Ent AEHATOH rnminant
ClaCTiiKel
f. 18b-19b: Emu mciterocnoaTi W(T) 11111HTHKd (Vechiul
decalog: din Le'vitic). Inc: Ink KAU rk Bit TEM.. Sfir-
§it:... H noicesilTH C ClaAtT1410, HEHOIIHIEHA rptplr.
f. 19b-26a: GK434HÏ r4diECT3H4Mh no 1311 stAt (Spunerea
capitolelor dupa alfabet). Inc.: 0 npasocnesntn Ettpt Imo
0C14013/114TE., TAME HA/1W C1). EAU as tli C'hCT4S4. In total sint 24
de capitole, c-hcresKi" (numerotate de la .7. laûr. .), fiecare
impartit in articole. Sfir§it: RWHEHA (TUBE; 1101111AW(M) KFIHrhl

f.26a-28a: Ostpt flpdHOCAMHOH (Despre credinta orto-

doxA). Inc.: 6act oyso cilinnogn(r) npaHrh ESHI14.. Sfir§it:... nyksh
PELIIHILLE ?Kt CAdIZAHH EpITHICh ECTh.

Datorlm aceste informatii Veturiei Gombos, bibliograf principal

la aceastä sectie, clreia fi multumim alduros.
2 IatS. textul : Ms. 59/1955. Pravila. Sec. al XV-lea. Filigrane :
foarfecl ; potir. Deteriorat. Färä scoarte í fArä fnceput i sfir0t. Redactia
mediobulgarl. (Manuscrise slave in bibliotecile din Transilvania pi Banal,
In Romanoslavica, VIII, 1963, p. 460.)
3 Exact de la acest cuvInt anume de la ultimele ¡itere, -xwa) fncepe
textul pe fila 1 a manuscrisului lui Ghervasie, citat mai sus sub nr. 3 (vezi
P. P. Panaitescu, Manuscrisele slave..., I. p. 158). AtIta clt s-a plstrat,
manuscrisul de la Cluj are acela0 continut ca i celelalte copii ale textului
complet al Sintagmei.

278

www.dacoromanica.ro
 f. 28a: H44410 .4. Cl&CTiiHd. CD W(T)Hp-hrWTHW CA% (mnce-
putul capitolului I. Despre cei ce s-au lepddat). Manuscrisul
cuprinde textul pina la .Y. CUTiigh (cap. XXII, incomplet) 1.
A§adar, din textul Sintagmei propriu-zise lipsesc doar ulti-
mele douà capitole (-117.. §i) §i, o data cu ele, toate ane-
xele, inclusiv glosarul latin-slavon.
7. 0 interesantä copie de la Inceputul secolului al XVI-lea
a fost däruita manastirii Bistrita din Oltenia de cneaghina
Despina", doamna lui Neagoe Basarab (1.512-1521). Manu-
scrisul (394 f. hirtie, 32 x 20 cm), semnalat pentru prima
data de A. I. Odobescu, In urma calätoriei sale din 1860 2,
a fost adus la Muzeul de antichitati, de unde a trecut In 1903
la B.A.R. (nr. 286) 3. Copiat In slavona sir)* manuscrisul
are titlul: G1a4Hi1iEHTE HO ClICTillltrk ORIII.Thirla HHHis CriiiIIMIHW Fi
HOTp8M(A)1H11) MI lik KSIlt H CAOMillHO
HirC(C)ThH1161H00 HPIIIHrlis,,
HMI EV6 CipiHHOHHOK6100 DOCAtAlik1H(M) NIATOiWiiih, ceea ce CO-
respunde textului grecesc: Etívraypa Tam& crroixeTov Tdiv
gwreptetkratAgvow goma6v igroOgcrecov wig lepolg lad Wm;
icuvéo-t, =wile& TE Zina -Kai csurratv TO gv tepop.ováxotg
aniGTO) McaOccie? (Culegere pe capitole a tuturor pricinilor
cuprinse In canoanele sfinte §i dumnezee§ti, adunatä §i orin-
duitä de cel din urma Intre ieromonahi, Matei) 4.
Manuscrisul cuprinde atit Sintagma propriu-zisa, cit §i
anexele, pinä la ILIKO litii0itTk tiiiiimptcTonti u,piink w(T)
no(A)nonegnilck nxrpTap'pr Ko(n)cTalITHHA rp4AA. illirrponodi
(Care sint scaunele biserice§ti supuse patriarhului din Con-
stantinopol. Mitropoliile, f. 394a-394b), dar aceastä lista
e incompletä, ultima mitropolie citata fiind 4T4414; lipsesc,
deci, ultimele trei mitropolii §i, evident, lista episcopiilor.
A§adar, din manuscris s-au desprins o filä sau douä de la
sfIr§it, care cuprindeau lncheierea listei mitropoliilor §i episco-
piilor §i, probabil, glosarul latin-slavon.

1 Ultimele file fiind deteriorate, nu putem nota sfirsitul de pe f. 306.

2 Vezi Opere, II, editie ingrijità de Al. Dima, Marta Anineanu, V. Cindea,
Edit. Academiei, 1967, p. 413 (note la p. 668).
3 Vezi descrierea la A. I. Iatimirski, CeaenucKue u pyccKue pyKonucu
pymbnicKux 6u6IfluomeK, p. 433 435 ; P. P. Panaitescu, Manuscrisele
slave..., I, p. 383-385.
4 A. I. Iatimirski, p. 689; Cnoennexue u pyccime pyKonucu, p. 689;
P. P. Panaitescu, Manuscrisele slave..., I, p. 158.

279

www.dacoromanica.ro
 Pentru lingv4ti O. istoricii culturii noastre vechi, manu-
scrisul are Ina o valoare deosebita prin insemnarile invata-
tului boier muntean Udri§te Nasturel, care 1-a citit §i adnotat
In anul 1636 (cu patru ani inaintea tiparirii Pravilei de la
Govora, 1640, in care grit reproduse §i versurile sale la stema
tarii), dupa cum rezulta din insemnarea sa in slavona rusa
(pe coperta din MO, partea interioara) §i din alte observatii
de pe marginea textului1.Astfel, In glosele sale, el fie explica
sau corecteaza unii termeni din text 2, fie este preocupat sa
restituie aspectul original al unor cuvinte latine s. De
exemplu, la f. 15b, subliniind in text cuvintul npoicsiikcsnepTd,
Udri§te Nasturel adauga pe margine: npoKoWcs(A), imerneT,
proconsul, dvannatog". Preocuparile sale (dragostea") pentru
limba romana sau latina, noua vadit inrudita" (IC% PHitICKO-
di$, HAH ILITHWCKOM8, ild(Ai) Int C100(A)H0,118 7A26/K8...,11060EN,
vor fi marturisite in mod explicit in prefata catre mitropolitul
Varlaam al Moldovei, tiparita in 1647, in fruntea traducerii
sale in slavona rusa a cunoscutei scrieri De imitatione Christi
a lui Thomas a Kempis (1379-1471) KliHrd W Xi* noApa-
wet& 4.
8. Manuscrisul cel mai valoros prin originalitatea sa este
cel copiat §i aranjat in ordinea alfabetului slay de catre episco-
pul Macarie al Romanului (1531-1550, 1551-1558), cunos-
cutul cronicar al lui Petru Rare§. (Toate celelalte manuscrise
slavone pastreaza ordinea articolelor din originalul bizantin,
potrivit alfabetului grecesc). Descoperit la manastirea Sf. Onu-
frie din Lvov de catre E. Kahfiniacki 5, acest manuscris
fusese destinat tarului Ivan cel Groaznic al Rusiei, ca dar al

1 Vezi P. P. Panaitescu, Manuscrisele slave..., I, p. 384.

2 Ibidem.
3 Vezi D. P. Bogdan, Despre manuscrisele slave din Biblioteca A cademiei
Románe, extras din Arhiva romaneascd, IV, 1940, p. 28-29 (facsimile) ;
E. Turdeanu, Manuscrise slave..., p. 129.
4 I. Bianu §i N. Hodo§, Bibliografia romezneascd veche, I, Bucure#i,
1903, p. 158-160; I. Bianu §i Dan Simonescu, Bibl. rom. veche, IV, 1944,
p. 194-200.
5 Vezi ampla descriere a acestuia, In 063op cAtzenno-pyccuux nazunm-
nwcoe R3b1Ka u nucbAta, naxod.quiuxcn e 6u6nuomexax u apxueax Abeoeocux
(Tpydbz Tpembezo Apxeonovoteacozo cbe3da e Poccuu, 6bumuezo e Kueee
e aeocme 1874 &Ida, t. II, Kiev, 1878. Anexe, p. 258-261, notele la
p. 308-309).

280

www.dacoromanica.ro
domnului Moldovei Alexandru L6pu§neanu. Dar manuscrisul,
trimis in 1561, dupà moartea lui Macarie (1 ianuarie 1558)',
probabil prin ucenicul acestuia, Eftimie, egumenul de la
apriana, n-a mai ajuns la destinatie, rgminind la Lvov 2.
La sfir§itul secolului trecut sau la inceputul secolului nostru,
acest pretios manuscris a ajuns prin intermediul unui
particular in biblioteca cunoscutului colectionar rus
E. V. Barsov 3, asfäzi gbindu-se la Muzeul istoric din Moscova,
ImpreunA cu aproape toate manuscrisele acestuia (Fondul
Barsov, nr. 152) 4.
Manuscrisul (400 file hirtie, in folio ; lipsesc doar 16 file
Intre f. 354 §i 355; coperte de lemn) are trei insemnAri de
o deosebia valoare. Prima, apartinind lui Macarie insu§i,

1 Vezi Gh. I. Moisescu, s.a., Istoria bisericii ronulne, I, p. 346-348;

Cronica lui Azarie, In Lit. rom. vecke, I, p. 208.
3 Vezi P. SIrcu, H3 ucmopuu cuoutemta pycocux C pymbmamu, St.
Pb., 1896, p. 22-28; P. P. Panaitescu, In Cronicile slavo-romkne din
sec. XV XV I, p. 106-107; G. Bezviconi, Contribulii la istoria relaliilor
romano-ruse, Bucuresti, 1962, p. 54.
3 Ioan Bogdan a vAzut acest manuscris la Barsov, In 21 sept. 1908.
cici iaa ce scria el sotiei sale In aceeasi zi : ... Mi-a aritat In adevAr un
manuscris unic, pe care 1-a cumpArat cu 750 ruble (peste 2000 fr.) de la un
scopit din Moldova : un ms. dAruit de Alexandru Lipusneanu tarului din
Moscova Ivan Groznyj, vestitul Tepes al rusilor, cu autograful lui LApus-
neanu. Dac.5, vreai sA-1 studiezi mai de-aproape, poti s1-1 iai si pe Asta
acasi i [la. hotel]. I-am spus a-mi pare au, dar n-am vreme, ad peste
trei zile plec, am luat Ins& notitc care prezena cel mai mare interes
pentru noi" (Am reprodus dup1 originalul pe care ni 1-a diruit fiica
savantului, doamna Viorica Tulbure-Bogdan, la 20 martie 1966. Textul
scrisorii a fost reprodus anterior cu unele prescurari si greseli de transcriere
de prof. D. P. Bogdan, Legclturile slavistului loan Bogdan cu Rusia, in
Studii privind relaiiile romano-ruse, III, Bucuresti, 1963, p. 295.) Notitele
respective se pAstreaa. Intre manuscrisele lui loan Bogdan de la Biblioteca
Academiei : ms. 5219, f. 200.
4 Am avut prilejul O. vedem acest manuscris in aprilie 1966, datoria
bungvointei sefului sectiei manuscrise a Muzeului, Marfa V. Scepkina, fiica
cunoscutului slavist V. N. Scepkin. ti exprimA.m aici multumirile noastre
alduroase.
Vezi, acum In urmA, D. P. Bogdan, Le Syntagme de Blastaris dans la
version du chroniquer roumain Macarie, In Premier Congres international
d'études balkaniques et sud-este européennes, Sofia, 26 august 1 septembrie
1966. Résumés des communications de le délégation roumaine. Moyen-Age,
Bucuresti, 1966, p. 8.

281

www.dacoromanica.ro
este scris6 la f. 22b-23b, imediat dupà" introducerea lui
Vlastaris, 0 are urmatorul cuprins 1:
Hme orno Tkcicnki(m) H HiAtOEOHKITHIII(M) A0(A) H HEICCTABH1s1(4)
napRapn(m) oymo(m) HpOKOAHTH MHA CA, HMI Ina RFOANCHW-
IIEHHIII(X) MICLIJ4 HHCAHTH(K), H oymk CH(X) A106014JA CA WHATH,
ghCfrAti 06bJqf TAKORIA HA0A61 HENSOVAMI OEHpdTH, nple TjTkEl-
KOCTik Arbil ompainifie flpH66111d1T% H efal HOCAtAHEI Her0AOH4HTE
HABOAHTh. 11 HME CO) HiCIOTHt H monoTpoyAnt H RIAHMATEAHt
flpHAINCA41H(M), cicopo cn(K) onipnaTti(T) Kla AtelHH H ropt Irk
p430y(m) RHAtHTA, Clal.CX6HHAtTlx. erom 'MAN, AIHA, orotTn-
kWE Ht1.1,TH H, MKONSE 0(T) Cbii4 11110TplsrWg CA u,epio o ce(m)
urkenomtiolgwt. H topk ova° 1 flMIlApk, Ñíh rkcei SiMAN
1140AAMICK011, OM SA-fOCTH TKOIA, Fri, HEAIMAAP11Ht H
131aCK0pt MKO npnc(m), AnTe HpH3R4lid CiLTECOpH AUHE, CAltp1HHiir0 H
nocntmrkro 111% IHHCKOHt(X) 111411,10d POMMICKdrO, HSROAEHTE(M)
H?Kf Rix HA(C) A0y4WHHCTEOVAIll4r0 MHTp0HOAHT4 KVP4 rpnropTe,
Ad !MI HpHCHOH4MAT611111(4i) AO[CTO]sANAEHMs.1(41) ruin CiDEHHbJ(44)
1114TOW(A-1) ClOHHEIld H ClOONSEH4 ElprIKHAA DO rplinhCKH(X) C'kCT4-
11t(K), H C'hiCp6H1WEE CA H 34rpdAHEWII CA, irk /ABIgKh 111044)
CAlarApCKlari H cemoy ClapWAH111A4k, [10(A)Ellt H A161, H4pAi9110,
DO Helilliri CHAt, ClaTdOpHTH H H0A0H1161(41) H0A0KH44 HpHCIIKO-
Koynntili, HO H?KE gl1 Hil(C) soricat00 ciipt(q) c-kc.ragt(X) Ran.-
110A0Vtlit TrIKOHCAE C'ILCTHCAtTH, osnpnt cxAnKwe. H Ha(m) TArOTA
CYA filiSAOHCHTH Clt44OTPHLUA, IMO AA wroxAoy npoqu IrkBp0(K)
AtHOCTH HPO4HT4TH nptAndrxtini(m) OTATH, H HHCTOMOy lilA-
LIJ1R4TH RHHW nptcknpnifio mnoroono042. H aPfiAn oyso ElitA0A101
l4K0 11% ThICA11111 At(T) CIAMO coyroycatn H WICTk HAW
AecRiTopo coyroysitkil H griliopo HOWIHY11 Hp0XONSA44WE mnpk,
trAa CY* ClaMOTpH CA.

1 Reproducem dup5. E. Kaluiniacki, 063op, nota 208, p. 308-309.

2 Ceea ce observ5. Katuiniacki este o reproducere aproape cuvint
de cuvInt a unui pasaj din introducerea lui Matei Vlastaris : tfç erokocton
trccalsv neptapeov, Toby tutuyxávetv airrolg CLTIOKVOtíVTCOV Tò erpoaKoptg
Tqg toúrcav travenciag apoOcalogtvow tfìv airrebv 8teevotav icarcif3curru-
Co(4rig (p. 308). Iatá textul slavon corespunzAtor din introducerea lui
Vlastaris : Mom MHIO, H atop* 16 Ttrh paormor npinsomipor CIO1p4THII,
OrSOOK6 OTh COrAOr OTIHM'h ITOO4HT4TH ch AMMO% ce, lirkelillpfNE CHX6 Atmoro-
wee ncemarapeephels... (St. Novakovid, Matije Vlastara Sintagimat, p. 5).

282

www.dacoromanica.ro
 Cel care cu duh marginit si neiscoditor si cu minte ne-
asezata si indiferenta trece, cred eu, pe l'alga cele ce se allá
In scrierile de Dumnezeu inspirate si Intelepciunea acestora o
primeste cu nehrtelegere, acela totdeauna s-a obisnuit s'a
stringa roadele neintelepciunii, a caror asprime Inmulteste
Intunericul sufletului si aduce minia lui Dumnezeu cea de
pe urma. lar cel Insetat si cu dragoste de munca si cu atentie
se ocupa de acestea, In curind capatä aripi in activitatea sa
si in nenorocire si priceperea o cuprinde in minte sa. De
aceea, cred, amintindu-si unii, ca si treziti din somn, i-au adus
aminte despre aceasta tarului [ = domnului]. Iar -tarul Ioan
Alexandru, domn a toata Tara Moldovei, o, bunatatea ta,
doarane, cu marinimie si intelepciune, indatä ce ai primit,
m-ai chemat pe mine, smeritul si ultimul intre episcopi,
Macarie al Romanului, cu voia celui care sta In fruntea noastra,
mitropolitul chir Grigorie, spunind ca pravilele alcdtuite si
asezate de pururea pomenitul si fericitul, sfintitul Matei dupa
articolele grecesti, care au ajuns ascunse si inchise In limba
bulgara si In cele inrudite cu aceasta, la fel si noi, inadins,
dupa puterea noastra sa facem si pe cele asemenea s'a' le ave-
zara Impreuna dupa literele, adica articolele, ce sint la noi,
Impreuna judecind. i au socotit sa lase asupra noasträ
aceastd greutate, pentru a oferi spre citire cu usurinta toate
pricinile si oricine sa judece vinile cu indestulare de cuvinte 1
i sa se stie ca atunci d'Id s-a hotarit aceasta erau sapte mii
de ani impreuna si iarasi de sase ori zece impreuna si patru
cruguri pe care le-a strabatut lumea [7064-5508 = 1556].
A doua insemnare e scrisa In numele voievodului Alexandru
Lapusneanu, pe ultima pagina sus (f. 400b), in semiunciala,
cu litere mai putin ingrijite, la 18 septembrie 1561, deci la
trei ani dupa moartea lui Macarie:
fisli 1110,411)Ark HOMO(4) 6,Taito nukcYretto r(c)n(A)f &CHI

alOWAOHMKTHCKOH ~AH, WHCI 641011p0H3110AH(C) 11(CA)K0 Mil

HM« Rirli(m) npotaKoneNTE(m), ii(c)TH(m) H ClItTAH(tH) Cp(A)-
40) H HOCAdX0(M) CTM ICHHI'M pfiCOMM 11p4KHAd HEAHK44 CTH(X)

1 intrucit aceastá fraa reprezintl o prescurtare, destul de arbitrark

a celei citate din textul lui Vlastaris, traducerea este acutä aici cu aproxi-
matie.

283

www.dacoromanica.ro
W(r)H,'L 1110E4EHCKHOO HpiHKOCAdaHOhly Kutsy H 111AHICOMOif ll,i10.
glafat lifilliKlfift PSCYRt Flit4HOV ILICHH4TMH118.
E :ITO x3.5A' CI(H)TH{Al tH(C)H,i1 IT 3.

Ioan Alexandru, yoievod, din mila lui Dumnezeu, domn

al Intregii Tan a Moldovlahiei, am binevoit domnia mea, din
a noastra bunavointa, cu inima curata §i luminoasa, §i am
trimis aceasta carte numita Pravila cea mare a sfintilor pariati
ecumenici pravoslavnicului cneaz §i marelui tar a toata
Rusia mare, Ivan Vasilievici. In anul 7069[-5508 = 1561],
luna septembrie, 18."
Putin mai jos, cu un scris deosebit, dar cite, se Oa chiar
semnatura domnului: Iti fIngile(H)An goAd Hilo° AilmoCTHIG
Ioan Alexandru Voda, din mila lui Dumnezeu" 2.
A§adar, lntre Insemnarea de la Inceput a lui Macarie §i
acestea doua este o distanta de cinci ani, rastimp in care
Invatatul episcop murise (1558). Intruclt In Insemnarea lui
nu se face nici o aluzie la tarul Ivan cel Groaznic, iar Sintagma
e trimisa cu trei ani In urma mortii sale, nu credem ala
cum a afirmat E. Kaiuiniacki 2 §i au acceptat toti cei care
au folosit direct sau indirect descrierea sa ca Macarie
a aranjat materia acesteia la solicitarea expresa a tarului.
Dimpotriva, din Insemnarea sa rezulta ca aceasta operatic
reformatoare" este rodul poruncii domne§ti, al Indemnului
mitropolitului Grigorie Roca (1541-1562), varul lui Petra
Rare§ 4, §i al propriei sale conceptii. E drept Ina ca, necu-
nosclnd data mortii lui Macarie, Kaluiniacki credea ca el
a ten-ninat copierea nu mai devreme de 1560"5, deci cu putin
Inaintea expedierii ei. Or, parerea lui trebuie astazi corectata:
copierea a fost terminata lnainte de moartea episcopuluii
Macarie, In 1558 (nici nu putem crede ca aceasta operatie,
Mena la porunca domnului, sa fi durat cinci ani) 6.

I Am reprodus dup5. original. La E. Kaluiniacki, op. cit., nota 209.

p. 309.
5 Reprodus dup5. original.
3 op. cit., p. 259.
4 Vezi Gh. I. Moisescu q.a., Istoria bisericii romane, I, p. 338-339-
5 op. cit., p. 259.
8 Macarie a Inceput, deci, s5. copieze Sintagma la cinci ani dup5. ce Inche-
iase Cronica sa, scrisg. din porunca lui Petru Rares (in r5stimpul dinainte
de 1531 pia. la 1551). Aclauglm c5. la 1523 el copiase o Psaltire slavon&

284

www.dacoromanica.ro
 Printre celelalte anexe, manuscrisul lui Macarie cuprinde
la f. 399b glosarul latin-slavon, pe care E. Kahfiniacki 1-a
publicat In 1891, In revista lui V. Jagie 1. Mai jos vom folosi
aceasta editie a lui, pentru a indica variantele fata de copia
mai veche a lui Ghervasie.
9. Un alt manuscris din a doua jumatate a secolului al
XVI-lea, provenit tot din Moldova §i scris In redactia medio-
bulgara, a fost cercetat de loan Bogdan la Expozitia arheolo-
gicà de la Moscova din ianuarie 1890, organizata cu prilejul
celui de-al VIII-lea Congres arheologic din Rusia, In sable
Muzeului istoric 2. Manuscrisul apartinea colectiei negustorului
lin §i provenea de la lavra din Poceaev (sud-vestul Ucrainei,
reg. Tarnopol) 2, de unde fusese adus la Biblioteca Academiei
teologice din Kiev celebrul manuscris nr. 116, care cuprinde
Letopisetul de la Puma I §i Cronicile lui Macarie §i Eftimie 4.
Dupa indicatiile lui I. Bogdan, manuscrisul are 456 de
file (57 caiete, hirtie, in folio), avind ultimele doua file nescrise,
de§i textul nu se isprave§te aci"5. Reproducind titlul §i
Inceputul Sintagmei, Bogdan spune doar ca are acela§i cuprins
ca i alte còpii ale acestui text, fara sà precizeze daca include
anexele §i, printre ele, glosarul latin-slavon.
In schimb, manuscrisul are o mare valoare pentru istoria
lexicografiei romane§ti, a limbii §i culturii romane din secolul

pentru mitropolitul Teoctist (mss. slay nr. 505 B.A.R.). Despre activitatea
sa literark vezi I. Bogdan, Vechile cranice moldovenesti inainte de Ureche,
Bucuresti, 1891, p. 69-89, 149-162 (textul cronicii), 198-212 (tradu-
cerea), 268-279 (note) ; Idem, Letopisqut tui Azarie. Bucuresti, 1909,
p. 20-28, 96-112 (textul cronicii), 131-146 (traducerea), iar acum, in
Serien i alese, p. 320-335, 431-438; Cranicile slavo-romdne din sec.
XVXVI, publicate de I. Bogdan. Editie revfizutä i completati de P. P.
Panaitescu, Edit. Academiei, 1959, P. 74-105.
1 AtEeK Aartvticai in einer &tern: bulgarisch-slovenischen Ubersetzung
In Archiv f. si. Phil., XIV, 1891, p. 84-88.
2 Vezi Glose romIlne intr-un manuscript slavan din sec. XVI. in Convorbiri
¡iterare, XXIV, nr. 9, 1 decembrie 1890, p. 727-752 (Scrieri alese, p. 542
558 ; note, p. 688-689).
3 Manuscrisul a fost recent reggsit la Biblioteca Lenin" din Mos-
cova (Vezi nota 2 de la p. 234).
4 Vezi I. Bogdan, Vechile cranice moldovenesti pfnel la Ureche. Bucuresti,
1891, P. 1-22 (Scrieri alese, p. 272-288).
Glose romiine, p. 727 (542).

285

www.dacoromanica.ro
al XVI-lea, prin cele aproape 400 de glose romane§til, aflate
In caietele 11-56, prin care un carturar moldovean anonim
(probabil de la Manästirea Neamtului sau de la aka' manastire
din nordul Moldovei) a cautat sa explice o serie de cuvinte
§i expresii slavone din textul Sintagmei (pe acestea, de cele
mai multe ori, le-a insemnat cu o cruciulita.). Acest procedeu
are o dublä Insemnatate: In primul rind, el ilustreaza folosirea
practica a Sintagmei, iar in al doilea rind reprezinta un mo-
ment important In procesul de trecere a culturii romane§ti
de la limba slavonä la limba vie a poporului 2. Este interesant
de observat ea, printre primele texte traduse in secolul al
XVI-lea, se numara citeva cu caracter juridic, a caror aparitie
a fost dictata de necesitatile practice, §i anume: Pravila
sfinfilor apostoli (Nomocanonul lui Ioan Postnicul) 3, tiparita
de Coresi (1570-1580) §i descoperitä in Ccdicele de la Ieud,
Pravila ritorului Lucaci de la 1581, scrisä cu cheltuiala
fostului episcop al Romanului Eustatie (mss. slay nr. 692,
B.A.R., cu traducen i interliniare §i fragmente romane§ti),
§i Pravila de ispravd, manuscris de la Inceputul secolului al
XVII-lea, dar care reproduce un text mai vechi, din secolul
al XVI-lea (B.A.R., mss. rom. 5211 = fondul I. Bogdan,
nr. 1)4. Fatä de acestea, manuscrisul de care ne ocuparn
1 NumArul celor publicate de I. Bogdan este de 374, dar el insusi
spune cä, in timpul scurt cit a avut manuscrisul la indemina, a copiat cea
mai mare parte din ele, nu ins& pe toate ( op. cit., p. 727, resp. 542).
2 Cf. E. Turdeanu, Manuscrise slave..., p. 128 129 ; D. Strungaru,
inceputurile lexicografiei romdne, in Romanoslavica, XIII, 1966, p. 142-143.
3 Alte doll& copii manuscrise ale acestui Nomocanon, aflat printre anexele
Sintagmei lui Vlastaris, se gAsesc in Codex Neagoeanus (1620), si intr-un
manuscris transilvanean din 1610. Vezi E. Turdeanu, La littérature bulgare...,
p. 61 (Cu bibliografia mai veche) ; C. A. Spulber, Cea mai veche pravild
romineascd, CernAuti, 1930; Al. Rosetti, Mélanges de linguistique et de
Copenhaga-Bucuresti, 1947, p. 553; 576-581.
4 Acest manuscris cuprinzind 25 file (primele trei cu text slavon,
tece bisericesti, scrise de altà mina) s-a aflat in posesia lui I. Bogdan, care
1-a transcris i intentiona sA.-1 editeze. Pentru toaa chestiunea vezi Al. Grecu
[P. P. Panaitescu], I nceputurile dreptuliti scris in limba romiind, In Studii , VII,
1954, p. 215-228; P. P. Panaitescu, incepulurile biruinta scrisului in
limba romand, Bucuresti, 1965, p. 172-176. Vezi acum in urm5. : I. Rizescu,
A specie ale lexicului Pravilei de ispravd oamenilor. Din istoria vocabularului
vechilor texte roméznesti, in Limba romeinei, XVI, 1967, nr.2, p. 131 133 ;
Acelasi, despre Pravila ritorului Lucaci, in Omagiu lui Al. Rosetti, Bucuresti,

286

www.dacoromanica.ro
 unic in felul sdu reprezintl prima treaptä in românizarea"
textelor juridice folosite In tara noasträ, fiind poate mai vechi
decit Pravila lui Coresi §i cea a ritorului Lucaci. Iatd, de
altfel, cttiva din termenii inscri§i de glosator §i coresponden-
tele lor slave: cumnati fl4WIHOSU, hiastrd rI4CTJPKWHIM,
incepdturd ENNA, invelteiturci numpogenTE, m,dtufi TIT-
1COA, sfdtuire '34mm/wife, tocm,élele CI411'Phi4 etc.
10. La mänästirea Sucevita se pästreazà, sub nr. 446, un
manuscris incomplet al Sintagmei, atribuit de I. Iufu seco-
lului al XVI-lea §i avind 223 file de hirtie (incomplet,
Inceput i stirsit), 29,7 x 21,2 cm, cu 31 rinduri pe paginä 1
lata, pe scurt, cuprinsul
f. la-9a: [Introducere, fard Inceput]. npteminoch
66I(C) TOMOVICE C5-C(C)THHh/H lintami(A)p.h.
f. 9b-14b: GIC43411.1.1 rAtig1131-14M6 no en KtAt (Aratarea
capitolelor dui:4 alfabet). 0 npegocn4KAH Etpt
4CHORMITE. TAME lid9/640 Horwmh 434 CliCT464.
f. 14b-16b: O Rtfit 111:14KOCAMIHOH.
f. 17a-223a: Textul complet al Sintagmei, de la capitolul
I (i cuTag-k) pind la capitolul XXIV (ti CitCTABla).
f. 223b-229: npaglink ciro Iìv-Autie llocTmoce (din
Pravila stintului loan Postnicul). Textul se tntrerupe la
f. 229b, deci la prima anexä din corpus clausum al Sintagmei 2.

Ed. Acad., 1965, p. 767-770, si In Limba romiind, XVII, 1968, nr.5, P. 439
447 ; Al. Mares, Prima pravild bisericeasccl tipdrita in limba romand
raporturile ei cu cele mai vechi versiuni ale Nomocanonului prescurtat, in
Studii de limbd filologie, vol. I, Bucuresti, Ed. Acad., 1969,
p. 269-293.
Lect. Zlatca Iufu, sotia regretatului cercetator, a avut bunavointa
ne puna la dispozitie descrierea lui I. Iufu, In care ins& manuscrisul nu
e identificat, fiind mentionat doar ca Pravill". Ii aducem aici multumirile
noastre.
D. Dan, Mulniístirea Sucevila, Bucuresti, 1923, p. 87, mentioneaza astfel
manuscrisul : Pravila Sf. parinti, scris semiuncial In sec. 15-16, pe hirtie
folio mic, cu cerneala rosie. El este defect si poarta nr. 446(80)".
2 In alte manuscrise apare, lnaintea acestui text, un altul cu titlul :
HMI WINO Ltirlat w44Tichi, care Ins& nu face parte din corpus clausum, caci
nu se af15. In cele mai vechi manuscrise grecesti (de exemplu, In cel de la
Moscova din 1342). Vezi S. Troicki, Dopunshi Ilanci Vlastareve Sintagme,
p. 28-29, 46. in manuscrisele sirbesti folosite de acesta textul exista
la fel, de pilda, In copia episcopului Macarie (vezi E. Katuaniacld, 063op,
p. 259), dar nu apare In manuscrisele 131 i 286 ale B.A.R.

287

www.dacoromanica.ro
Agadar, nu gtim daca manuscrisul cuprindea glosarul latin-
slavon.
1.1.. Potrivit unor indicatii sumare In colectia lui A. Pe-
trugevici din Lvov, Pravila copiata fa 1 mai 1606 (7114),
tot la manastirea Sucevita, pentru Ieremia Movila, la po-
runca mitropolitului Teodosie Barnovschi, ar fi Sintagma
lui Matei Vlastaris
12. Tot de la Inceputul secolului al XVII-lea s-a pastrat
un frumos manuscris cuprinzind Sintagma, copiat la 1.611
prin grija mitropolitului Anastasie Crimea gi oferit de acesta
manastirii Dragomirna. Manuscrisul a fost prezentat, pentru
frumoasele-i podoabe, la expozitia de arta veche ruseasca
din 1913 la Moscova, Impreuna cu Apostolul de la Stefan cel
Mare, scris In 1463 pentru manastirea Zografu, cu Tetra-
evanghelul, scris In 1491 din porunca fiului acestuia, Alexandru,
cu alte trei manuscrise din sec. al XVI-lea, devenind cunoscut
cercetatorilor romani prin intermediul catalogului publicat
cu acest prilej 2. Nu gtim dac'ä cuprinde, printre anexe,
glosarul latin-slavon, caci descrierea din catalog, realizata

Semnalat5. mai Intli de A. Kociubinski (Onmem o 3art.qmtvix cnae.en-

mama HapettuRmu, in 3anliCKII invinepaT. Honopoccnticicoro yinniepcnTera",
t. XVIII, 1876, p. 19-20; inaccesibilà), apoi de I. Bianu (Relaliune asupra
atlittoriei in Galifia facutel in vara anului 1885, In Analele A cademiei Romtine,
seria II, t. VIII, 1885-1886, sectia I. Partea adm. i dezb., p. 30. Bianu
spune doar : un pretios manuscris slavon in folio, scris pe hirtie i foarte
bine conservat, cuprinzind un corp de Pravile..., scris, dupa cum se vede
din nota finalk la anul 1606 (7114), mai 1, pentru Ieremia Moghila vv.,
la mAndstirea Sucevita"). Vezi E. A. Kozak, Die Inschriften aus der Bukovina,
I, Viena, 1903, p. 169; A. I. Iatimirski, Clatmnacue u pyccxue pyuonucu,
p. 217; E. Turdeanu, La littérature bulgare..., p.60.
2 HMIlepaT0pC1Clin MOCKOBCKHA Apxeonorwiecicull MHCTHTyT Bb1C-
maeica deeenepycacozo ucxyccmea, yanpoeimaft e 1913 way e o3ua-
menoeanue itecmeoeaum 3007dremu.e goma Pomamoeux, Moscova, 1913.
Vezi V. Draghiceanu, Miniaturi din timpul lui . tefan cel Mare, In
Buletinul Comisiunii monumentelor istorice, an. XVII, 1924, fasc. 40, p.93;
E. Turdeanu, Le métropolite Anastase Crimca et son oeuvre littéraire et
artistique ( 1608-1629 ), in Revue des études slaves, XXIX, 1952, p. 59-60.
Pentru celelaltedoul manuscrise vezi : Idem, Manuscrise slave..., p. 107-108,
156-160; Repertoriul..., p. 372, 401-402 0 444 (ultimul manuscris se af16.
la Muzeul istoric din Moscova, sub nr. 3442). Vezi acum, In urm5 M. Berza,
Trei tetraevanghele ale lui Teodor Mdrifescul in Muzeul istoric din Moscova,
In Cultura moldoveneasca, p. 589-639 (cu 26 reproducen fotografice, puse la
dispozitie de Muzeul istoric).

288

www.dacoromanica.ro
de A. I. Sobolevski, I. F. Kolesnikov i P. P. ibanov, este
foarte sumará:
No. 55. Mam0en/IpaeunbliuKa Knlira, nonyycTas monnan-
Koro nnci.ma c neTorulcmo 1611 r. co imnannoR Cria-
BcKoro mlirpononwra AnacTacim KpnmKonlima, Toro ice rona,
B JIHCT. C 0,4140ii Kinionapnorf 3acTanitori. 143 co6pannli ***"
(Nr. 55. Cartea lui Matei Pravilnicul, semiuncialA moldove-
fleas* datatA 1611 §i Cu o insemnare de danie a mitropoli-
tului Anastasie Crimea al Sucevei, din acela§i an, in folio.
Cu un frontispiciu de chinovar. Din colectia ***)1.
13. Ultimul manuscris slavo-romAn din secolul al XVII-lea
al Sintagmei lui Matei Vlastaris pe care il cunoa§tem este cel
vAzut de A. I. Iatimirski la lipovenii din Galati §i descris,
In 1905, In catalogul sAu de Manuscrise slave fi ruse din biblio-
tecile romdnefti 2. IatA datele comunicate de slavistul rus:
1 Op. cit., p. 97. Avind in vedere raritatea acestei publicatii, pe care n-am
gAsit-o la Biblioteca Academiei( am putut-o consulta la Biblioteca Lenin",
92
cotele Z 8, z-2 , M 1 reproducem aici scurtele descrieri ale altor
160 73 15
trei manuscrise slavo-romine, apartinind secolului al XVI-lea §i prezentate
la aceea0 expozitie (despre cele doul din timpul lui 5tefan cel Mare, vezi
nota precedentA) : 1) No. 39. Eeanzenue memp, nonyyc-ras mo.n,qartacoro
HHCbMa Bropon nonommt xvr Rem, B HHCT. C HATb10 3aCTaBKHMH H
lterbiphmsi opHamerrrmposamimmil Hamanbinamti 6paaamii. I43 co6paHmi
OrporaHoacKoro INitrumia" (Nr. 39. Tetraevanghel, semiuncialà moldo-
veneascl din a doua jumAtate a secolului al XVI-lea, in folio. Cu cinci
frontispicii ai patru initiale ornamentate. Din colectia 5colii Stroganov"
p. 51). No. 48. Eeanzenue memp, momiaacicoro roicbma XVI Boca,
C npo,Ramfo4l3anHCIA0 1604 r., B JUICT. C ieTbIpbMH 3acTaaxamm H tierhipbmst
opHameamporammima HaliaRbHbIMH 6y1CBELMH. Ileperuier coapemembit
pyxonticH. I43 co6paHna ***" (Nr. 48. Tetraevanghel, scriere moldove-
neascA din secolul al XVI-lea, cu o insemnare de vinzare din 1604, in
folio. Cu patru frontispicii ai patru initiale ornamentate. LegAtura con-
temporanA manuscrisului. Din colectia *** " p. 53-54). 3) No. 49.
licaitmupb c moiuweallushuu, nonyycras mon,aarscxoro mama XVI Ben..
B IIHCT. Bxnamiag 1612 r. C oatioft 6o.rrbnioll 3acramcoli. lis co6paHHA ***"
(Nr. 49. Psaltire cu tflc, semiunciall moldoveneasa din secolul al XVI-lea.
Insemnare de danie din 1616. Cu un singur frontispiciu mare. Din colectia
***" p. 54).
Presupunem ca aceste manuscrise se af11, de asemenea, la Muzeul istoric
din Moscova sau 1ntr-o altA colectie publicA.
2 Caamtcxue u pyccicue monucu pymbutocux 6u6AuomeK, St. Pb.,
1905, p. 819-823, nr. 6. Iatimirski nu indicl pe proprietarii celor

19 Contributii la ¡atora culturii ¡i literaturii romine vechi c. 129 289

www.dacoromanica.ro
Sintagma lui Matei V lastaris, de la inceputul sec. al XVII-lea,
in folio (31 1/2 x 22 1/2 cm), circa 300 file. Semiunciala fru-
moasa, scris moldovenesc, 21 de rinduri pe pagina. Vinietele
inguste sint desenate cu chinovar si cerneala. Cuprinsul
Sintagmei este cel obisnuit (p. 819). Manuscrisul e legat in
piele, cu ornamente imprimate, incadrate de cercuri. Pe
coperta din urma, In interior, are o Insemnare In cursiva:
11HCAXII es% noroilserk PeAvni, Am scris eu, logofatul Radul",
iar mai jos o altá insemnare cursivá din secolul al XVII-lea:
Gti KHHNI IHKoAff npaKH(A) RE(t)
w(T) cKH(T) IC4Hr8(4) no(A)Ki3H4He 110(H).
Ad CI SH4I(T) $ AOAPO gptmt 1.

Aceasta carte numita Pravila cea mare de la schitul

Hangul, la poalele Peonului. Sa se stie pentru multa vreme"2.
Dind aceste indicatii, Iatimirski publica, (p. 819-822)
glosarul latin-slavon de la sfIrsit 3, paralel cu cel latin-grec
din manuscrisul de la Moscova din 1432, pe care-I editase
prima data In 1898 (vezi mai sus).
14. In stirsit, Intre manuscrisele lui Paisie Velicicovski
(1722-1794, egumen la Neamt Intre 1.779 si 1794) de la
Manastirea Neamtului se and' unul In-40, cu litere cursive,
copiat de el si cuprinzind extrase din Dionisie Areopagitul,
Maxim Marturisitorul, Pravilele SfinWor Apostoli, din
Sintagma lui Matei 'Vlastaris, din loan Gura de Aur si din arhi-
episcopul Teofilact al Bulgariei 4.
8 manuscrise de la Galati prezentate In aceastA carte (p. 813-834),
Intruclt spune el (p. 813) acestea au putut fi Instainate Intre timp.
Vezi 0 I. Peretz, Curs..., vol. I, partea I, p. 279-280.
1 Op. cit., p. 822.
2 Schitul Hangul 0 satul cu acest nume se af1ä la poalele Ceahllului,
care se mai nume0e 0 Pionul (Marele dictionar geografic al Ronaniei,
vol. IV, Bucure0i, 1909, P. 721).
3 FL% a indica filele pe care se al.. De altfel, filele manuscrisului nu eran
numerotate (Iatimirski spune doar c5. slut circa 300 file").
4 A. I. Iatimirski, Citaenitacue u pycacue poconucu, p. 573-574, nr.
186 (306). Despre viata 0 activitatea lui Paisie vezi, acum In urml,
Gh. I. Moisescu q.a., Istoria bisericii rom4ne, vol. II, Bucureqti, 1958,
p. 297-307; /aoria literaturii romilne, vol.I, Edit. Academiei, 1964,
p. 716-718 (Cu bibliogr.); ed. a II-a, 1970, p. 657-661.

290

www.dacoromanica.ro
 Madar, din cele 14 manuscrise slavo-romane ale Sin-
tagmei lui Matei Vlastaris pe care le cunoa§tem 1, §apte slut
datate, repartizindu-se astfel :-patru In a doua jumatate a
secolului al XV-lea (nr. 1: 1451, nr. 3: 1472 sau 1474,-774.. -:
1475, nr. 5: 1495), unul la mijlocul secolului al XVI-lea
(nr. 8: 1556) §i. cloud la inceputul secolului al XVITia.
(nr. 11: 1606, nr. 12: 1611); celelalte f apte nu Oa datate,
fiind repartizate, cu mai multa sau mai putina exactitate, ast-
fel: unul in al treilea sfert al secolului al XV-lea (nr. 2: circa
1449-1454 sau 1449-1480), patru in secolul al XVI-lea
(nr. 6 acesta poate fi de la sfl§itul secolului al XV-lea ,
7, 9, 10), unul In secolul al XVII-lea (nr. 13) §i unul
In secolul al XVIII-lea (14). Trei manuscrise provin din
Tara Romaneasca (nr. 1, 2, 7), iar :celelalte unsprezece
din Moldova.
In sfir§it, patru manuscrise din cele moldovene§ti cuprind
§i glosarul latin-slavon (nr. 3, 4, 8, 13); alte cinci nu-1 au,
intrucit s-au pastrat incomplete. (nr. 6, 7, 10), reprezinta
varianta scurta a Sintagmei (nr. 2) sau cuprind numai extrase
din ea (nr.14), iar despre cinci manuscrise (nr. 1., 5, 9, 11, 12)
nu §tim daca includ §i. glosarul, intrucit din descrierile existente
nu rezulta acest lucru, iar manuscrisele ne-au fost deocam-

1 A. I. Iatimirski afirma (Tpuzopuù I(am6aax, p. 294) cupe lingä cele

patru manusctise datate pe care le qtia, mai cunoalte peste douaxeci de
còpii slavo-romine nedatate ale Sintagmei. Am constat Wsä cä chiar unul
din cele datate, qi anume Pravila de la Putnes din 1578 (citata. dupa. Episcopal
Melchisedec, 0 vizita la citeva mäneistiri ,si biserici antice din Bucovina, In
Revista pentru istorie, arheologie si filologie, an. I, 1893, p. 269), nu este, in
realitate, Sintagma lui Matei Vlastaris, ci Pravila Sfinfilor Apostoli, datata,
de fapt 16 octombrie 7087 (1579), nr. inv. 593/1863 (vezi P. Popescu,
Manuscrise slavone din Melastirea Putna [II3, In Biserica ortodoxa románcl,
LXXX, 1962, nr. 7-8, p. 701-703). i in alte cazuri el face referiri la
presupuse manuscrise ale Sintagmei, pe care le cunoa§te din descrieri foarte
sumare qi care se dovedesc a fi alte texte de pravile. Totuqi, putem crede ca.
se vor mai descoperi còpii slavo-romine ale acestui codice juridic, care
a avut o larga circulafie In 'raffle Romane.

291

www.dacoromanica.ro
datà inaccesibile (toate se af16. in U.R.S.S., impreuná cu nr. 4
§i 8).
In schimb, manuscrisele nr. 7 §i 9 prezinta, a§a cum am
vazut, un interes deosebit pentru istoria limbii §i. culturii
romane§ti, prin glosele lui Udri§te Nasturel de la 1636 §i ale
arturarului anonim moldovean din a doua jum6tate a
secolului al XVI-lea
In incheierea articolului de fag, reproducem glosarul
latin-slavon, cuprinzind 67 de cuvinte latine§ti §i explicatia
lor, dupA manuscrisul lui Ghervasie, azi la B.A.R., nr. 131
(f. 189b, col. 3, §i f. 1.90a, col. 1-3). Pentru o mai bun6 in-
telegere a cuvintelor latine redate in transcriere slavg. prin
intermediul celei grece§ti, am in coloana 1 formele originale
ale acestora, in coloana 2, glosarul latin-slavon, in coloana 3,
glosarul latin-grec dup6 editiile lui A. I. Iatimirski (mss.
grecesc de la Moscova din 1342), citate mai sus, iar in coloana 4,
traducerea romtmeasa a explicatiilor slavone§ti (ce reproduc
pe cele grece§ti) tinind seama de transpunerile lui I. Peretz
(Curs..., vol. II, partea I, p. 273-277) , pentru ca cititorii
sa poat6 aprecia ce sensuri se acordau termenilor juridici
respectivi. In note marcäm deosebirile fonetice, morfologice
§i lexicale (nu §i cele pur grafice sau decurgind din diferentele
dintre redactia sirba §i cea mediobulgarà) din copia lui Macarie
(M), pe baza editiei lui Kaluiniacki, din copia de la Galati
(G), folosind editia lui Iatimirski, §i din còpiile sirbe§ti
(P text de bazg., iar atunci cind e cazul §i S1 §i S3) folosite
de Troicki. Pentru textul grecesc vom mentiona, de asemenea,
variantele mai insemnate ce apar in editia lui Kaluiniacki
(K), dui:4 manuscrisul de la Paris din 1541.

Despre traducerile rom&nesti din Nomocanonul lui loan Postnicul,

anexat la Sintagma sau in alte compilatii (secolele al XVI-lea si al XVII-lea)
despre traducerea prefetei lui Vlastaris in fnmtea Indreptarii legii de
la Tirgoviste (1652), vezi E. Turdeanu, La littérature bulgare..., p. 61-62
(Cu bibliogr.). Cf. si o traducere partial& din epoca moderna: Capitolul
al saptelea al literei P din Sintagma alfabetica a :lei Mate Vlastar : Despre
sintele Pa,ste" sau Despre computul pascal". Tradus i explicat de prof.
C. Popovici, CernAuti, 1900.

292

www.dacoromanica.ro
 In reproducerea glosarului renuntäm la accente §1 la
celelalte semne diacritice (imitatie a spiritelor grece§ti),
Intrucit nu au o valoare deosebità. Singura interventie, in
plus, pe care o facem este coborirea in rind, tare paran-
teze rotunde, a literelor suprascrise 1.

1 Este de prisos marcarea In note a celor citorva greseli (mai

ales de tipar) strecurate In editia lui I. A. Iatimirski s'i In cea a lui I. Peretz.
Unele cuvinte latinesti le-am contxolat dup5. Du Cange, Glossarium mediae
et infimae latinitatis, IVII, Paris, 1840-1850, si Suppkmentum de
L. Dieffenbach, Paris, 1857; de asemenea unele cuvinte grecesti au fost
controlate dup5. E. A. Sophocles, Greek Lexicon of ¿he Rotnan and Byzantine
Periods (From B. C. 146 to A. D. 1100), New York Leipzig, 1888.

293

www.dacoromanica.ro
 (f. 289 b, col. 3) AfITHHOKIIA P(1)11H
dAHOI[MTWIrk no HAIM npo-
adnomen
rOAEITH
4K8HATE 1 nptnmnapn 2 OCA-
[lex] Aquilia Nc(A)ENTI
HEKTAOHk npocTe4hCK0 8
[Cuvintul e grecesc]
!WM 'MTh
via
vicarius
HKAplftVek HHCE pagoy pall
pedwirk nyknne'
[Cuvint grecesc de la
brevis] Anti/ETON% nptAanTe, HAH CM-
decretum NC(A)1HT.
deportani AEHOTATIKETI 4 SATdKaT CA

defenderi AfilSEHAEKETE 00g/hillb4lly CA,

W(T)AirklildET CA
defensor AIZISEH'COph W(T)AVUTHHIrk,
OCHATHTEAk
domesticum AOMECTHKOVArk AOAUWHH,
KOIOCHTH

digestum AHCECTOWIL Irk WgpANCEHTHX11,

INICILIHHHHak 5
emancipatus EALIKTILITOrk CAMORAdCTf Irk

extraordinarius EiCCTAIWAHHdptIC'ke SECLIHHHCAr 7

expeditio gKCI1AHTC18 CH[1111%1 110HHH-

tHiCK del 8

1 C1 ea
Si, v.., MO,v AHNI; P (grettit) KOYAHI6; G 430rATWO'h.
3 Si.,... npla umoripH; P npa; M apt( HMAHIU; G ark HMAH.
3P
. 11OCerk430; M MIOCTICHO.
4 G afpnoTAT(SETI, Cu metatezk, ca In textul grecesc.
5 co
r ILIC4IHH3HWX; M 114CLIHNEHTHK.
8 a...
r eKeTpeopmwepaack.
7 M, G see 4HHO5'.
8 ,..r
rl HOA0Ali
V SOHHH4laffh.

294

www.dacoromanica.ro
 6.5voivov Kaf6volta a trece dupá nume
5ttpxersOat
cocouMogl riycoyfi, actiune Cu judecatäl
Ex ovaa latter. Sitaiv
ßtfirikov --15trmic6v privat
Pia 656; drum
Oucáplog ô totl oixttou care e rob robului
olicttriq
ppsf3sIov fKatulptuffi catagrafie
56cpstov 56Tha f rfjcpog decizie sau opinie
5epnotaTsúcrut got:ACE- se exileaza
Tat
Secpsv5E6sTat. L4-Kot,o-eús- se apárá, are cheza§
Tat, ticSuccitat
5scpkvaop EicSucog cheza §, apárátor

50peatilcoup oticstaick de casá, al casei

8tykaTow 5tatuncopettow In Impártiri, In a§ezári

Zlicocurettogainc4o6ato; de sine stápin

gspaopStuapiag &Tamp extraordinar
grrattotg E4o5og =pa- ie§ire militará
TUDT1Kfl

K dicoutktoç.

295

www.dacoromanica.ro
 illustris, pl. -es inovvrplre npoTorraAapki

infans CEAMO-
A1111%111

in facta (Ac. pl.) 11.1'21MKTA rhAiKAA

indictio IINAHKTWNk nptirnacTi
indictioni (Dat. sg.) HHATOTTOIM 2 no(A) IVILWiCT-
HUM%

institutus (f. 190a, col.)! HH'ClliTSTOrk VkTPO[TH]gf-

HIL

in factum mealsaivroymk T111141ET4 e8r864,

11p* rhIlACTfrk AtTil
institutor ineCTHTOVTOrk iript(A)rroAH
rragtoHoy 3
iter HTErk 4 'MTh
( ?) HPEArk npir HCTRSdAKIPH
ALI 5

casus (casam) KROH% SAKOHN4 6, KliT

C AtAk ILIETIKIrkThni
castratus KaCTATOrk 7 KAMENHK%

causa KdRed EAr(A)Th

custodia KOVCTSAT4 8 onaciithdra rrpa-

I G sporoctuAapii (pl.).
IG
3 P crew:mor; M crellwor; G crActodor (Fr. Miklosich, Lexicon palaeo-
slovenico-graeco-latinum, Viena, 1862-1865, p. 882, dA numai cretorim,
erell0Wk taberna, din lat. statio, ital. stasione).
4 Acest articol lip seste la Ka luAniacki.
5 P note Heriairoyneti HM4HH11.
M
7 P ICANCTPATOPb; G socrperwrs.
M sorcroikia; G sorcrwA14.

296

www.dacoromanica.ro
 iX01:)CrTp101. 7Cp0T0alta- protospgtar
OCEptot 2
i.).upag virctog kntastri; copil de sapte ani

i'mpaicra 3 cig 'Let Epya In fapte

IvSuccov irpompdvi g cuvintare
i.v8ricr-Avt t cincctasXst- sub suire
asXcúcrct 4
ivaturobtog EVaTCET0q protivnic

iwpeoctoup. 4rigta Stirkfl, pagubg Indoitg, actiune In

oftycor) Itc Tee lvtauTob cursul anului
ivaTtt0útOlp npotcrrkte- superiorul inchisorii
vog 6 gpyacrniptou
itep 666; drum
iptu. etycoyfi effmttoilcsa actiune cerind bunuri
irpetwata
icetcrov gotpa vétutioG parte legiuitg, se zice i par-
Ilystat icat thpoç TÉTCEpTOV tea a patra
icavcrspatcop 7 ciwaxog eunuc
x.ctOcru gralie
KoucrraZfa àicptca'rá- strajg severä.
rq napcupuXaKT)

1 K Motio-rptog.
2 K -tog.
K ivtgocrou.
4 K dÎ nao-EXeúat.
6 K Arrég.
6 K Tcpto-r4tevog.
2 K Kavatercov.

297

www.dacoromanica.ro
 quaestor OKTopix HcrurreTen'
curator KoypaTop.k 110LIMO/11111Kh
codicillus KOAHKEA6 1 11004Vk(A)H1 Chltil
T011411114

legatum AWATOWli MP%

libellus AHIMOC`h NSA AIM

libertinus ABISEPHHTHe 2w ClIOROMAEHHhalk

mandatum MallA4rOMIL 'Wagner( 3
mancipati (col. 2) MarKH114TH W(T)411A4EHHH

magistrati 111410ICTIMTH 4 RAACTEM

morti causa 4IOpTHIC411Cd 5 110 rkmpivrit

noxia MP%
molada 6 rptni
ostia (pl.) ocifa 7 Angling
officium 04S41KTWIlk CAOrKE4
pactum IblICTOH6 caomuffe, *mane
personalia (n. pl.) nepconada npt AligHt1

publica 110Vg4H1t4 IldPWAlidd

praetor 11f11TOP'k 1COER0,44

procurator nponSprroph 11PO4161CAIIH1K6

rea pt 11f1t6 HIS(16TEHH4I

1 /I
...- KONAHICIAWC1L.

2 La fel In P. M: 4Heeplorrtic6; G ofzerrismic.h.

3 G 1100X4IN1E.
4 ....
fl M4HOrCTP4TH.
is la
. MOpTIIK4844.
e la x
. MOR4A14, 53 mo4i4; M uolida.
7 P Nrna (gre§it).
8 P ,a,ewpb (greqit).
2 P rota.

298

www.dacoromanica.ro
 xotatcruop Ipsuvrirei; examinat or
Kovpercow yporrtcr* ingrijit or
icatice7a.og td.sutarct ultima hotarire
13oUricrtg
Xsyórcov Saved dar
Xtf30.7.,og EicSocnq editie
Xtfleptiviç etnacuOtpcov al celor eliberati
ttavaettov EvtaXga ordin
gallcinatot d(povacrptévot despartiti
gatoúcstpatot apxovreg vlasteli, stapinitori
nomadic:pa -- listet ethEva- dar dupa moarte
Toy &vat
iocûía1 -- citictptia pacat
òcrria--8.6pa u§a
exmixtovXsircoupyia slujba'
7ret1et0V auvaiperi conventie, 1n4elegere
nepaovaXia npor actiune personala
amnia)
notA3Xucct 8iincio-ta publica'
npattcop atpatriy6g voievod
irpoicoupetrov icriScncbv procurator
Pat arm) aptepliascog actiune numaratoare

K votaXia. Asadar, forma cu v>1.1 explica numele cunoscutu-

lui carturar muntean Mihail Moxa (Moxalie), compilatorul Cronografu-
lui (1620) si traducatorul Pravilei de la Govora (1640): acesta este un
simplu epitet monahal i inseamna pacatosul" (gresit la N. A. Con-
stantinescu, Dicfionar onomastic romdnesc, p. 324-325: moc -F suf. sa).

299

www.dacoromanica.ro
 re (Abl. sg.) Pi AMIrì MAHN
repudium penSATwwk pasnoroinire Ewe
C'k BAHHCAHTEAUs

referendarius pulsoutmpTE HKE w(r)wkw

flPHIICaVdI

scriniarii (pl.) acpmaapTH 2 ownrpouocum,

wine eTtrwHowm
sacrum CAKplViik CiiiIHNIAH(r) HAMM.

spurii (pl.) cnorpTH TJHMH4H141H, 6AAA0 -

PW(A)HTH
spadones (< gr.) (col. 3) cneAwNH HK1 FI3hrkiCHATTI3
OWAHlahlk orAwAus
HOCTPA AIM 4
tabularii (pl.) Tagovnaffa impwANTH

titulus (> titlus) TITA45 rAtIgHSHit, RUM

tractare TPUTdriSiTE OCASAIT CA

(acta T4KT/1 7 Atria H wspask wpm

60. [lex] Falcidia ilsdAICHATI 3dlCOlfk W(T)INIAA

W(T) Af r(e)Taffra
VITILJDITA LIACTk
H C'llidgAtIKAAR Hd-
CAtANHKOT

lur pepepoimple; G pe4eHAaphvm.

2 it,
8 rl Helq14XT12.
4 G nocTpap,atua.
5 G TiTAWM.
TIMICriStTt.
7 xr qiaKTI.
8 G tiumHATwei.

300

www.dacoromanica.ro
 Ot Lvov) npaypárow datoria averii
OatnouStov xcoptcyak despgrtirea cgsgtoriei Cu
paw Sat 7[1.TTafiCCOV Inscriere
f5aupepEv6tptog ô pig 6- care aduce rgspunsurile
iroxplo-eig icottgov
axptvtaptot mcivrrpotpc5- purtätori de sceptru, adica
pot fiyov obaprotAlaptot stegari
o-etKpow feptbv al sfintelor biserici

cnroupiouç auptperotl, copii nelegitimi, adulterini

nopvoyEvErg

airetSove; of tilútv raw care au suferit de uscarea

70V1DOV ttoptaw 157E00-TeLVTTIq membrului genital
rapouXXaptot Sitteatot public
rirXo; Keyeactiov, airkt cap, priciná
rpaicraiCrIZIXI. liniXcupeitat se examineag
yam Epya icaì ô rp6- faptele i felul lucrului
Irog TO apetwarog
tpa%KiStog v6tiog, nepta- lege ce ja de la legatar a patra
pcbv etTcò Xeyaraptow rò wrap- parte gi o trece mogtenito-
TOV J.LpO icaì icapyrotaw TO rului
xXxipove4ap

K crowpwcoúç.

301

www.dacoromanica.ro
 familia 4S4MHAT4 MOM, 41At Alt
fameisus 21S4AISCOCIx 1 EE3'likeTIHK, sts'-
HiliflitiTla
[euvintul e grecese] 2ISEPHH FIPHIST6

fideicomi,ssa (n. pl.) 4SHAHICOMNICA 2 Ktp0A 0CT4-

KAtEM(0)

fiscus 4HCISOrk HdpW(A)H1411)

fiscalia (n. pl.) 4SHCK Add licipW(A)Hild

furti (pl.) 4SOlie3TH opt HA TtITTH, 11%

coyrScinia

1 In S3 acest cuvint si urmAtorii cinci termeni stilt scrisi la locul

cuvenit potrivit alfabetului latin, si anume dupl. cuvintele care Incep
cu A.
2 M 4SIANKOMHC4.

302

www.dacoromanica.ro
 Xa6g oameni, neam
qxitiouo-og dup.(); &di- farà cinste, f6r6 nume
volio;1
(ppvflf irpoi4 zestre
qatic6titcraa nicrrst Ka- lasate pe creding
m Xitinctv6tisvov
cptcricog ô Silliécrtog public
cptcriceata Brip6o-ta publice
(poúptil etyoYri) icatet icXe- actiune contra tilharilor, In
irpópv sig TO 61.7rX0OV dublu

K etveuvugog, plasat inaintea celuilalt cuvint.

303

www.dacoromanica.ro
 Se observa, In ceea ce prívete aspectul fonetic al cuvintelor
latinesti, cá acesta e redat de cele mai multe ori adecvat:
via IEHla, defensor Atztmecoph, domesticara AOMECTHKJIi
institutor aucTirrorrop% etc. Constatam Insa, cum era §i
de asteptat, ca b latin e redat prin (v) grecesc, respectiv g
(y) slav: libellus AHgAock, tabularii ta6ou-
XXetptot TagoympTh etc.; f (gr. 9) a fost Inlocuit o data
prin (t), ca si gr. a. (th): facta cm:acta TdICT4 (dar
414KT4 In M.) Diftongul au, redat in greaca prin aí), e
reprezentat In slavona prin ea: causa Kaikra ICAKCA,
morti causa goptucaricm mopTggagca.
Din punct de vedere morfologic, uneori cuvintele latinesti
sInt reproduse rara modificäri: via pía zifia, defensor
869tvaop Attisnecopk, iter itep wrin, quaestor
gotaicrrop KTEcTopi, etc. Adesea rasa acestea apar In forma
grecizata: adnomen dv8o4uov 4AHOTA4HWHIN, vicarias
flualptog Einceplrwch, decretara StKp6TOV AMPITOIlli etc.,
iar uneori chiar adaptata la morfologia slava: illustris
iXokuptog (in K) inoycTplre,referendarius (SatcpcpcvSeiptog
pillsHa'mpTe (dar G prezinta in aceste cazuri, totusi,
forma grecizata: agovAlfwm, PUISI[PEN'A4OWC6, T1TAWC1h, fa¡.5. de
Time, lat. titu/us, resp. titlus).
Verbele (pasive) sint reproduse in forma greacd de pers.
a 3-a sg. pasiv : deportan i Senotatsústat AfflOTATERITE (Cu
omisiunea literei r) 1, defenderi 689sv8e.ústat AttIstamiuTt.
Pentru autorii si copi§tii greci nu toate cuvintele erau clare
din punct de vedere al originii, astfel cA sint citate printre
cuvintele latine" si citeva autentice grecesti: 13t6iXov,
9tpvn, criret6ovs; si 13pe13etov (acesta derivat Intr-adevar de
la lat. breve) 2.
In sfirsit, putem observa ca, dintre cele 67 de cuvinte si
expresii latine§ti incluse in glosarul copiat de Ghervasie,
Macarie si de alti carturari romani din epoca veche, doar citeva
se pastreaza In finaba romana' populara : domesticas>
dumesnic (cu schimbare de sufix : -nic), factura > fapt §i (acta,

Alte omisiuni de litere, epenteze, metateze i haplografii (provenite,

de regula, din textul grecesc) au fost mentionate in note.
2 Vezi I. Peretz, Curs..., vol. II, partea a II-a, p. 276. Tot acolo citeva
consideratii asupra sensurilor unor termeni (p. 276-277).

304

www.dacoromanica.ro
pl. > faptii, familia > femeie 1, f urtum > furt, mors, mortem>
moarte, ostia, pl. > uØ. Aii termeni au fost introdu0 in
limba noastra literara abia dupa trei-patru secole, fie direct
din latina, fie prin intermediul limbilor romanice occidentale:
cauzii, decret, emancipa, extraordinar, expeditie, ilustru, mandat
etc. In acest proces de trecere de la slavonä la limba romana,
ca instrument de cultura, §i de imbogatire a ei cu terminologia
latinä, glosele cärturarului anonim din a doua jumatate a
secolului al XVI-lea pe marginea Sintagmei §i cele ale lui
Udri§te Islasturel pe o altà copie a aceluia0 text ilustreaza
momente semnificative 2.
Probleme de felul acesta nu se puneau insä pentru smerituI
calugar de la Neamtu din 1474; ele nu intrau nici in spirituI
epocii sale"3. Cu toate acestea, opera lasata de el 0 de ceilalti
carturari ai timpului e deosebit de insemnata, caci ne ()fell
cel dintli monument juridic al Moldovei 0 o legatura, fie 0
numai §tearsa, cu un tezaur lexical latin care se va incetateni
In limba noastra dupa alte incercari mai vechi in
secolul al XIX-lea, pe calea influentelor neolatine" 4.
Apdar, inceputurile lexicografiei romane§ti chiar dacá
glosarul de care ne-am ocupat nu este original trebuie
fixate Inca in secolul al XV-lea, in epoca de glorie a lui stefan
cel Mare, sau, chiar inaintea lui, in Tara Romaneasca din tim-
pul lui Vladislav al II-lea (dacà se va dovedi ca manuscrisul
de la 1451 cuprinde i el glosarul latin-slavon).
Dar scopul urmarit de noi in paginile de fata nu s-a limitat
numai la acest lucru, de0 el a constituit punctul de plecare al
cercetärii. Am constatat cu acest prilej ea, aläturi de alte
còpii slavone ale Sintagmei lui Matci Vlastaris, manuscrisele
slavo-romäne sint dintre cele mai vechi §i au atras de mult
atentia cercetatorilor romani i straini. Ele prezinta o valoare
deosebita nu numai prin faptul cá atestä' larga folosire in
'raffle Romane a unui important codice juridic bizantin, dar
§i prin aspectele culturale §i lingvistice pe care le prezintä.
Din acest punct de vedere, in afarä de cele cinci còpii apartinind
Citat 0 de E. Turdeanu, Manuscrise slave din timpul lui $tefan cet
Mare, p. 128.
Ibidem.
3 Ibidem, p. 129.
4 Ibidem.

2C Contributii la istoria culturti i literaturii romine vechi C. 129 305

www.dacoromanica.ro
secolului al XV-lea, valoroase prin Insäqi vechimea lor (una
dintre ele cuprinzind Sintagma prescurtatcl, Legea impeiratului
lustinian §i Zaconicul lui Stefan Dugan), alte trei manuscrise
din secolul al XVI-lea au o semnificaVe aparte: manuscrisul
lui Macarie este singurul,Intre toate cdpiile slavone din Serbia,
Bulgaria, Tärile Romäne §i Rusia, in care materia este reordo-
natâ potrivit alfabetului slay, iar cele adnotate de carturarul
moldovean anonim (secolul al XVI-lea) §i de Udri§te Nästurel
(1636) reprezinta interesante documente juridice §i lexico-
grafice ale tärii noastre.

www.dacoromanica.ro
 CONTRIBUTII LA STUDIUL LEXICOGRAFIEI SLAVO-ROMANE
DIN SECOLUL AL XVII-LEA

Lexicografia slavg veche qi slavong a parcurs un drum

lung de la glosele din sec. al XI-lea al XII-lea §i. de la
glosarele din sec. al XIII-lea §i. uringtoarele, unul din
cele mai rgspindite dintre acesta fiind TAWCOHAHHH HEVAOSIL
HOSH4g4fM04111 g% HHCAHhirk ptillA46, apgrutg. In Rusia veche
prin sec. al XIV-lea §i raspInditg In diverse manuscrise
ping In sec. al XVII-lea 1 Au urmat apoi lexicoanele tipg-
rite Maw cwt.& PftigHlfitt rhKp4r1s,1t ClaBpdHH111 H H3 CAOHIHCK4-
ro mum' H4 npocni pscociil AilAAEKT% HCTOAK01141011 al lui La-
vrentii Zizanii (1596), ilfaiKOW11 CA4KEHOpWCCKiii H HMEWIL TAIL-
KOlialif al lui Pamvo Belinda (Kiev, 1627) §i altele, publi-
cate mai tirziu.
La mijlocul secolului al XIX-lea au apgrut douá lucrgri
care marcheazg Inceputul studiului §tiintific al vocabularului
limbii slave vechi §i slavone: Cnocaps yepicoeuo-cfiaemacozo
Rsbuca, alcatuit de A. H. Vostokov (St. Pb., 1858-1861),
0 Lexicon palaeslovenico-graeco-latinum, emendatum auctum,
operg capitalä a lui Fr. Miklosich (Viena, 1.862-1865)2, ce a
fost timp de un secol §i rgmlne §i astazi Incg un instrument
fundamental de lucru pentru speciali§ti. Algturi de el tre-
buie mentionate dictionarele lui Dj. Danieie, Rjanik iz
1 Vezi : I. V. Jagid, Hcmopun crunomcnoli 011.10.402UU, St. Pb., 1910,
p. 11 0 urm. ; A. A. Moskalenko, Hapuc icmopif yxpafncbnof nencuno2pa0if,
Kiev, 1961, p. 3 0 urm. ; L. S. Kovtun, Pyccxan AexcuxozpaOun 3noxu
cpedueeenoebn, Moscova-Leningrad, 1963.
2 0 prim& editie, mult mai restrinsk fusese publicat5. in 1850.

307

www.dacoromanica.ro
knjigevnih starina srpskih (vol. IIII, Belgrad, 1863-1864),
si I. I. Sreznevski, M amekuaAbi 6.4.e crweakn dpeenepycawao
'maca (t. III! cj ,l(onomentm, St. Pb., 1893-1912)1, glosarele
la diverse texte slave vechi i slavone, publicate la sfirsitul
secolului al XIX-lea si In secolul nostru de V. Jagie
alti slavicti, precum j relativ recentul Handweirterbuch zu
den altkirchenslavischen Texten, alcatuit de L. Sadnik
R. Aitzetmiiller (Heidelberg, 1955).
O etapa noua, de o lnsemnatate deosebita, similara cu
aceea a operei lui Miklosich pentru vremea sa, o constituie
noul Slovnik jazyka staroslodnského Lexicon linguae
palaeoslovenicae, alcatuit de un colectiv de slavisti cehi
avInd drept redactor principal pe cunoscutul specialist Josef
Kurz, dictionar care s-a bucurat de o primire excelenta' din
partea specialistilor 2.
In diversele etape de dezvoltare, aceasta lexicografie a
avut ecouri i In cultura si filologia romOneasca, IncepInd,
dup6 cum am vazut, din sec. al XV-lea. Daca sinsa copistii
romAni ai Sintagmei lui Matei Vlastaris s-au multamit doar
cu reproducerea Glosarului latin-slavon, anexat acesteia, in
schimb, arturari anonimi din sec. al XVI-lea, clnd apar
primele traducen i romanesti din slavong, manifesta interes
pentru astfel de lucrdri, utile In opera complexA i dificilä
pe care o Intreprindeau ei 11100.
Dac6 DisOrn la o parte glosele romanesti pe marginea unor
manuscrise slavone din sec. al XVI-lea (Sintagma lui Matei
Vlastaris, Pravila ritorului Lucaci, partial tradusg, de altfel),
care sInt mai degrabg. Incere'gri timide de traducere decit
lucrAri cu scopuri lexicografice, primele glosare slavo-române
.din acelasi secol fie transpun TAWCOMIllf, citata mai sus
(manuscrisul de la Dragomirna nr. 149/1929, f. 161), fie repre-
zintà IncercAri independente, cum este fragmentul din
manuscrisul nr. 321 fost la Biblioteca nationala din Bel-

' Aparut din nou, In dotiä edita fototipice Graz, 1955-1956; Moscova,
1958.
2 Tom. 1 (fase. 1-14), Praga, Academia, 1958 1966, tom. II (fasc. 15
urm.), 1967 si urm. (publicarea continua). Vezi recenzia semnata. de S. B.
Bernstein, In Slavia, XXX, 1961, nr. 2.

308

www.dacoromanica.ro
grad (f.77), scris In continuarea unei còpii partiale a ace-
luiaqi. glosar 1.
O etapä superioarà o constituie lexicoanele slavo-romäne
din sec. al XVII-lea, care au stat mai demult in atentia cer-
cetätorilor no§tri §i asupra arora ne propunem s5. revenim
In cele ce urmeazä, concentrindu-ne atentia asupra Fragmen-
tului Cipariu, In raport cu celelalte lucrdri similare.

Acum mai bine de o sutà de ani, In 1847, T. Cipariu semnala.

In biblioteca sa un manuscris echi românesc din prima jumä-
tate a sec. al XVII-lea, care cuprindea, printre alte texte, un
inceput de lexicon slavo-romän, numit de el V ocabular biblic
strbesc [i.e. slavold-romelnesc, far& ins& a-1 studia mai
indeaproape 2. Mai tirziu, In 1900, de acest fragment s-a.
ocupat Gr. Cretu, care 1-a publicat In studiul introductiv la
ed4ia Lexiconului slavon-român al lui Mardarie Cozianul
(1649)3, pe baza unei cdpii ce i-o trimisese de la Blaj I. M. Mol-
dovan (manuscrisul se pästra In colectia Cipariu sub nr. XXV)..
Constatind cá cuprinde numai 48 (in realitate, 49) de cuvinte,
incepind aproape toate cu literele A §i B, Gr. Cretu observa

1 Despre primul vezi : P. P. Panaitescu, Inceputurile si biruinta scrisului:

En limbo romilnd, Bucureqti, 1965, p. 121 (pe baza unui catalog manuscris.
al lui I. Iufu 0 V. Batulescu) ; D. Strungaru, Inceputurile lexicografie
romelne, in Romanoslavica, XII, 1966, p. 145-147. Despre cel de-al doilea :
E. Katuiniacki, Uber ein kirchenslavisch-rumiinisches Vocabular, In Archiv.
/fir slavische Philologie, Bd. XVI, 1894, p. 46-53; Gr. Cretu, Introducere.
la : Mardarie Cozianul, Lexicon slavo-romiinesc ,si tflcuirea numelor din 1649,
Bucure§ti, 1900, P. 23-24; E. Turdeanu, Din vechile schimburi culturale-
dintre romani iugoslavi, In Cercetdri literare, III, 1939, p. 191-193. Manus-
crisul, Impreunl cu cea mai mare parte a Intregului fond al Bibliotecii, a ars
In timpul bombardamentului din 6 aprilie 1941 (Vezi Dj. Sp. Radoji6i6,.
Tvorci i dela stare srpske knjiievnosti, Titograd, 1963, p. 404-406).
2 Principia de Umbel scripturcl. XX, In Organul lumindrei, nr. XXV,.
21 iunie, 1847, p. 130, qi Suplement, p. 131-132, unde se descrie pe scurt
manuscrisul 0 se reproduce un Fragment de geografia Transilvaniei ; Principia
de limbd si de scripturcl, ed. a II-a, Blaj, 1866, p. 114; vezi 0 Fragment
geografic vechi, reprodus din non, cu scurte comentarii, In Archiv pentru
filologie ,si istorie, nr. XXII, 1869, 5 februarie, p. 433-436.
3 Mardarie Cozianul, Lexicon slavo-romdnesc ,si tilcuirea numelor din
1649. Publicate, cu studiu, note 0 indicele cuvintelor române0i, de Gr. Cretu,.
Bucure§ti, 1900, p. 24-28.

309)

www.dacoromanica.ro
ea multe se gasesc in Berinda, deci §i in Mardarie kii in
Codicele Sturdzan, insa traducerea nu e totdeauna aceea§i",
iar clteva vorbe incepute cu A nu-s in cele trei redacfii
amintite" (urmeaza patru exemple, dintre care WA' unul e
gre§it copiat in manuscrisul Cipariu)1. Identificarile cercetä-
torului roran, care a dat o prima schifä sintetica asupra
lexicografiei slavo-romäne din sec. al XVI-lea al XIX-lea,
bazindu-se §i pe cercetärile mai vechi ale lui B. P. Hasdeu,
Gr. Tocilescu, I. Bogdan, Em. Kaaniacki, A. I. I4imirski
§i ale altora 2, §i a publicat prefiosul Lexicon al lui Mardarie,
n-au mers lug mai departe in privinfa manuscrisului Cipariu.
Ulterior, acesta a dispärut din atenfia cercetätorilor, care,
In lucrari de sinteza, s-au referit doar la rezultatele studiu-
lui lui Gr. Cre-fu B.
Reu§ind sa regasim recent, In 1.967, acest manuscris la
Biblioteca Filialei Cluj a Academiei Republicii Socialiste
Romänia, secfia manuscrise, unde a intrat colecfia lui Cipariu
(cota: mss. rom. nr. 100)4, ne propunem, in cele ce urmeazä,
sä publicam din nou fragmentul de lexicon, dua manuscris,
reproducind cuvintele slavone In alfabet chirilic ?i numero-
tindu-le, iar pe cele romine§ti conform transcrierii inter-
pretative, aplicate In lingvistica §i filologia romAna actuala.
Menfionara, in plus, ca literele suprascrise le coborlm in rind,
intre paranteze rotundo; intre paranteze drepte se dau
Mere sau cifre completate de noi, atunci cind e nevoie.
Manuscrisul are 239 file (1.8, 5 x 14 cm), dintre care primele
peste o suta, cu o scriere mai veche, cuprind mai multe texte
religioase slavo-romäne §i fragmentul de geografie a Transil-
1 Ibidem, p. 27.
2 Ibidem, p. 3-96.
3 M. Seche, Schild de istorie a lexicografiei romidne, I, Bucure0i, 1966,
p. 7: redactarea fragmentului Cipariu spune autorul trebuie situata.
In jurul anului 1630"; D. Strungaru, inceputurile lexicografiei ronaine,
p. 147 149.
4 Exprimam aici multumirile noastre Magdalenei Bou, bibliograf
la biblioteca mentionata, care ne-a pus cu multa amabilitate manuscrisul
la dispozitie, Dalilei Aroma, paleograf la Biblioteca Academiei Republicii
Socialiste Romania, din Bucure0i (B.A.R.), Sectia manuscrise, pentru
lamuririle date cu privire la manuscrisele citate mai jos din aceasta biblio-
teca, 0 colaboratorilor sectiei respective pentru sprijinul acordat.

310

www.dacoromanica.ro
vaniei, tradus din maghiarà, publicat de T. Cipariu ; Intre
textele religioase, la ff. 20b-21a (dupä.' numerotarea mai
veche, a lui Cipariu, 22b-23a, ceea ce 1nseamnä. cä au dispà."-
rut Intre timp unele file de la lnceput), se aflä fragmentul
de lexicon slavo-rointin, mentdonat mai sus, cuprinzInd
49 de articole, incepind cu literele d s (unul singur cu s).
Mai jos 11 vom cita prescurtat: C.
Este interesant de observat c. textul nu este scris pe
coloane, ca In celelalte lexicoane, ci continuu, ceea ce Inseamnä
cà copistul n-a fost prea atent la reproducerea textului ce-1
avea 1n fatA, lar apoi a §i renuntat la transcrierea lui. Dupa
scris, aceastäi parte a manuscrisului a fost datata Incä de
T. Cipariu ca apartinlnd Inceputului sec. al XVII-lea, In tot
cazul, cu mult lnainte de 1679, data lnsemnarii de la f. I67b
(din partea mai noug. a manuscrisului): Aceastä. carte o am
scris eu popa PAtru (...) 1679 a(i)
Intruclt, la o cercetare mai atentä, am constatat cä.
acest fragment, asemenea altor lexicoane slavo-romAne
din sec. al XVII-lea, se bazeaza In cea mai mare parte
pe, afaiKOH% CAMKIHOpWCCKiri H MN% TAKOIL1Hif, publicat de
Pamvo Berinda la Lavra Pecerska din Kiev, In 1627 (citat
mai jos prescurtat: B)2 a§adar, este posterior acestei
date , vom indica la fiecare articol, lntre paranteze
drepte, coloana In care se regase§te cuvIntul la autorul ucrai-
nean, citIndu-1 ca atare numai acolo unde este nevoie de pre-
cizäri. De asemenea, vom mentiona, tot Intre paranteze drepte,
traducerile romane§ti corespunzatoare din urmAtoarele lexi-
coane slavo-romäne cunoscute din sec. al XVII-lea, sau vom

Acest popa PAtru" este arturarul bihorean, probabil moldovean

la origine, identificat a fi copiat manuscrise !titre 1673-1695, la Cr4telec,
Cosniciu-Simleu i apoi, mai mult timp, la Tiraud-Aleqd, In actualul judet
Bihor. Vezi : G. Strempel, Copisti de manuscrise romdnesti pina la 1800,
vol. I, Bucuregti, Ed. Academiei, 1959, p. 178-179; Atanasie Popa, Un
carturar bihorean din secolul al XVII-lea: popa 'Meru din Tinaud, in Limb&
literatura, XX, 1969, p. 193-197.
2 Vezi acum In urmg, editia fototipicl : .ifeiccurcou ciweeRopocalcuii
Homeu Eepuxbu. Him-aroma Texcry i Bcryruia crarrsi B. B. Himqyxa,.
Kiev, 1961. La Biblioteca Academiei Republicii Socialiste Rominia (B.A.R.)
se pAstreaz5, un exemplar, din editia princeps, intrat prin intermedia
Anticariatului fratilor Saraga din I* (cota I 138388).

311

www.dacoromanica.ro
aräta, prin simpla mentionare a siglelor acestora, cá aceste
traducen i identice :
alumni C4tigtHM141MCK6IH H HAHN TAlLKOH4HTE al lui
Mardarie Cozianul (prescurtat: M), scris la ingngstirea
Cozia, in Oltenia, In 1649, asadar la 22 de ani dupg editia
lui Berinda ; are 200 file, in-80 mic, scris ingrijit, in semiun-
cialg, pe o coloang, cu initialele cuvintelor-titlu slavone
romanesti In rosu Descoperit la Cozia, prin 1890, de episco-
pul Ghenadie Engceanu al Rimnicului (Vilcea), a fost publicat,
dupg cum am argtat mai sus, de Gr. Greta', in 1900; descope-
ritorul 1-a dgruit la B.A.R., unde se pgstreazg sub cota:
mss. rom. nr. 450 2. (Indicgm, dupg. Gr. Cretu, numgrul de
ordine al fiecärui articol ; in unele cazuri apare semnul*, prin
care Cretu atrage atentia asupra faptului cg la Mardarie
cuvintul a fost adus in lista unieá din partea a doua a Lexico-
nului lui Berinda ce cuprinde cuvinte de origine ebraicg,
greacg, lating etc., precum si nume proprii ; semnul**, mai
rar, arata cá cuvintul e luat de Mardarie sau de originalul sgu
din alt izvor) 3.
ilfailKWH CAIIIKEHCK01-1, de fapt slavo-ronid n, aflat intr-un
manuscris din colectia lui D. A. Sturdza, care 1-a däruit la
B.A.R., unde se ptistreazg sub cota: mss. rom. nr. 312 (pre-
scurtat : S). Manuscrisul, avind 282 file, in-40 mic, cuprinde
Lexiconul la filele 41a-216b; la fi. 217b-254a se ggseste Tf.1-
.cuirea sa(u)areitarea gra(m)tnaticii slovenefti (dupg. Smotritki),
sell text paralel in slavong si minting, ceea ce reprezintg prima
incercare gramaticalg romäneascg. Descris i studiat pentru
prima data de B. P. Hasdeu, in 1878 4, lexiconul i gramatica
Mardarie spune in nota final. cd. a copiat" (Noma) Le xiconul,
ceea ce pare a Insemna cá nu el este alatuitorul versiunii" romd.nesti,
In acest caz ar fi folosit un alt cuvint (f. 199a, facsimile In op. cit., p. 392).
Atragem atentia cá ne af16.m in epoca lui Matei Basarab (1632-1654)
*i a InvAtatului logoUt Udriste Nisturel, care au avut strin' se leaturi
Petru Movilá i cu alti arturari de la Kiev.
2 Vezi : Biblioteca Academiei Romane. Catalogul manuscriptelor
rorndnesti. Tomul II, Intocmit de I. Bianu 0 R. Caracas, Bucuresti, 1913,
p. 172-174.
3 Manuscrisul este descris de Gr. Cretu, op. cit., p. 4-13; vezi si p. XV.
4 Cuvente den bcitrini. Limba vorbitel intre 1550-1600, tom. I, Bucuresti,
1878, p. 259-318; vezi i descrierea sumará i, in parte, inexact5. (f5s5.
Teferire la studiul lui Hasdeu), In Catalogu1 manuscriptelor romane,sti, t. II,
p. 12.

312

www.dacoromanica.ro
au fost cercetate in ultimul timp de D. Strungaru, care le
atribuie pe baza asemanarii grafiei cu mss. romOnese nr.
1570 de la B.A.R., semnat de Staico grammaticul", ce 1-a
scris intre 26 noiembrie 1667 21 mai 1669 acestui car-
turar tirgovi§tean, care ar fi alcatuit cele doua lucrari ling-
vistice intre anii 1660-1670'. (In citarea traducerilor indi-
cam fila din manuscris.)
3. Lexiconul slavo-romiin al lui Mihai (prescurtat: Mih),
copiat de acesta Intre 1672-1673, dupá cum rezulta dintr-o
insemnare de la f.189b, interpretata de Gr. Cretu ca reprezen-
tind anul 1672 (scris cu cifre arabe) 2,i din cea de la f. 346b
a manuscrisului: Sä (s)[e] §tie cá ace(st) lexico(n) ia(s)te
al pope(i) Eftemie i 1-a(m) ser(s) e(u) Miha(i) RI' MTH Io[an]
Gligorie Ghica Voevoda. 1It(T) 7181[ 5508 ---- 1673]"3.
Manuscrisul, avind 404 f., in-160, se pastreaza la B.A.R.,
sub cota: mss. rom. nr. 3473 (provenit de la Muzeul national
din Bucure§ti, care 1-a achizitionat prin 1880) 4. Lexiconul
(ff. 1a-342b), fárá titlu, caci ti lipsesc primele file, incepe cu
litera s. Comparind cuvintele de pe prima MO' cu cele din
Lexiconul slavo-romtin de la Moscova, reproduse de St. Cio-
banu (vezi mai jos, nr. 6), am constatat o identitate
aproape perfecta (de la 64rOrh, f. la, pina la KINAIOAKHO,
f. lb, jos, In Mih, respectiv f. 9b-10b, in Mosc ; In pri-
mul lipse§te doar RISKPIMEHHO, dar exista ca i in celalalt
SESIVIMEHH6111, cu aproape aceea§i traducere: fa(r) de
vréme" ; s-a ornis cel: cel fara yréme"). Dui:4 filele 343a-
346a, albe, pe f. 346b urmeaza mentiunea HCROA[11]1.1" (Corn-
pleteaza 1), apoi insemnarea citatà mai sus ; pe ff. 347a-
369a se dau o serie de completari, identice, cu cele din Lexi-

Gramaticalui Smotritki ,si prima gramatica ronaneascd, In Romanosla-

vica IV, 1960, p. 297-300; inceputurile lexicografiei romilne, p. 148 153.
Manuscrisul are o serie de completan ulterioare, din sec. al XVIII-lea, printre
care 0 fila cu titlul lexiconului, aBa. cum 1-am citat mai sus, 0 cu Inceputul
literei A, purtind deasupra ciar data 7248, respectiv 1740. Aceastä datá
este mentionatà In catalogul citat In nota precedent.5..
2 op. cit., p. 41.
3 Grigorie Ghica a domnit In Tara Romaneascci. Intre anii 1660
1664, 0 1672 1673. La f. 17b, jos, sub ultimul cuvint de la litera B, urmeaz5.
lnsemnarea .11Bca(1) a mnalo".
4 Vezi descrierea la : Gr. Cretu, op. cit., p. 40-46; G. trempel, Copi,sti..,
p. 151.

313

www.dacoromanica.ro
conul de la Moscova (dupà cit am putut sà ne convingem din
exemplele citate de t. Ciobanu: In Mih, f. 347a-348a, In
Mosc, f. 259ab); f. 369b e all* iar pe ff. 370a-403b se aflà
un fragment de gramaticcislavo-roma ncii, a doua dupà cea din
manuscrisul Sturdza, atribuit grämäticului Staico (in citarea
traducerilor din lexicon indicäm fila din manuscris).
4. Lexiconul slavo-rometn al lui Mihai logofältul (prescurtat
Mih log), scris de acesta de la 1678 potrivit insemn'ärii
de pe fila lb, azi dispärutà: no(r) w(T) Pqp)ro-
min, At(r) xsilis. [7186-5508 = 1678]" 2, reprodusá initial
de mitropolitul Atanasie Mironescu Craioveanu, care 1-a
descoperit In 1889, In biblioteca metohului Sf. Mormint
din FanarConstantinopol3 pinä. la 1683potrivit insem-
närii de pe ultima filä, 111b : fin(e) itrk(c) rniepTe, Arm 0[9],
At(r) afIria. [7191 5508 = 1683]. i am scri(s) e(u) Mihaiu
lo(g), cui5 Oprea diiaco(n), irk Ain lw[mie] illt(p)seMe Konco(A),
a(r)hiemitro(p)Ii(t) The(o)dosie"4. In 1952 manuscrisul a in-
trat la B.A.R., unde se pAstreaza sub cota: mss. rom. nr.
1348 5. Lexiconul, complet, de la la le, scris Ingrijit, In
semiuncialä, pe douä coloane, cu iniialele cuvintelor-titlu
slavone In ro§u, se aflä pe ff. la-84b 6.
Asupra ei ne propunem sä revenim cu alt prilej.
2 Vezi fotocopia executatà. Inainte de disparitia acestei file i achizi-
tionata recent de Biblioteca FacultAtii de limbi slave a Institutului de
limbi i literaturi strline Universitatea din Bucuresti (nr. de inventar
11.417). B.A.R., Sectia manuscrise, posedä de asemenea o fotocopie com-
plea, asuiti, de I. Kalinderu, In 1901. Am notat aceast5, fill In mod in-
tentionat tu 1 (minus 1), 0,6 lipseste, iar manuscrisul e numerotat acum
de la 1.
3 Vezi O caldtorie In Orient, Bucuresti, 1896, p. 54-55 (publicat5.
In Biserica Ortodoxd Romind, oct. 1889 iunie 1890). Autorul spune :
Iatà. titlul acestei cgrti : *Lexicon slavo-român, scris de Mihail logofatul
ot Tlrgoviste, leat 7186 [ 5508 = 1678] ». Catalogat la nr. 600 bis..." Vezi
si Gr. Cretu, op. cit., p. 46-47.
4 Vezi si At. Mironescu, op. cit., p. 35. $erban Cantacuzino a domnit
In Tara Romineasca Intre 1678-1688; Teodosie a fost mitropolit intre
1668-1672 i 1679-1788.
5 Vezi : G. $trempel, Copisti..., p. 151; Biblioteca Academiei Republicii
Socialiste Rominia. Catalogul manuscriselor ronzdnesti, vol. IV, Intocmit
de G. $trempel (red. resp.), Fi. Moisil si L. Stoianovici, Bucuresti, 1967,
p. 589.
Filele 85a-104b cuprind, pe douä coloane, textul bilingv slavo-
roman thcalEhicvs np(c)rbi st7m; in continuare (ff. 104b-106b), Catavasiile
argep38 oveT4 ma, in parte numai romaneste (ff. 107a-111a alte).

314

www.dacoromanica.ro
 Lexicon ce sd zicd cuvinte pe scurt alese din limba slo-
veneascd pre bimba romdneascd, aflat pe la 1825 in colectda
contelui Feodor Tolstoi din Moscova (prescurtat: T)1 i intrat
ulterior in Biblioteca imperiala din St. Petersburg (azi Biblio-
teca Pubha. M. E. Saltilcov-Scedrin" Leningrad), uncle
se pastreaza sub cota: Q. 17.N° 5 (Tolstoi, 11,74). Manuscrisul,
in-40 mic, are 100 de file, e scris in cursiva i cuprinde lexi-
conul intreg de la la ; a fost datat de I. Bogdan, care 1-a
studiat indeaproape 2, in jurul anului 1670, de§i mai corect
ar fi &A spunem: lntre 1627 (anul aparitiei Lexiconului lui
Berinda) §i 1693 (data unei insemnäri ulterioare de pe coperta
de la sfir§it : Dionisie ermonah ot &Ca mitropolie za Bucure§ti,
septemvrie 13, 7202 [ 5509 = 1693]"). Intrucit slavistul
roman reproduce un numar limitat de exemple, mai ales de
la litera s, vom cita traducerile din acest lexicon doar partial,
folosind studiul lui. (Mentionam paginile cartii din 1968,
intrucit Bogdan nu citeaza filele de unde a luat exem-
plele.)
Lexiconul slavo-rom,dn, ce se pastra in Biblioteca Socie-
tatii de istorie i antichitäli din Moscova, sub nr. 240 3.
Avind 282 file, in-80 mic, scris in cursiva, manuscrisul a
fost atribuit de St. Ciobanu, care 1-a studiat in 1913, sfir§i-
tului sec. al XVII-lea sau inceputului sec. al XVIII-lea 4.
Lipsindu-i foaia de titlu, lexiconul incepe cu litera e, dar nu
e complet, caci ajunge doar pina la w5. Bazat pe Berinda, din
care extrage cea mai mare parte a cuvintelor, alcatuitorul

K. Kalaidovici 0 P. Stroev, 06cmanmeAbnoe onucanue cimeAno-

poccuacicux pyxonucea, xpanauitvcca e Moacee, e 6u6Auomexe zpa0a Oedopa
Andpeeeuva ToAcmozo, Moscova, 1825, nr. 74, p. 265.
2 Un lexicon slavo-romIin din secolul XVII, In Ccmvorbiri literare, XXV,
1891, nr.3, iunie, p. 193-204, reprodus, In Scrieri alese, Bucure0i, 1968,
p. 559-567.
3 P. M. Stroev, Su6Auometca 06uiecmea ucmopuu u dpeenocmea poc-
cuilocux, Moscova, 1845, p. 113; vezi 0 Gr. Crefu, op. cit., p. 38-40.
S. N. Ceban, Citatmno-pydubmocutt cAoeapb 6u6Auomexu Moicoectcozo
06uiecmea ucmopuu u apeettocmea poccuacxux Tit 240, extras din «Pycomrt
tbanonormemcnit Becrnmo>, Varwvia, 1914, 16p. Nu qtim unde se af15,
acum: probabil, la Muzeul istoric din Moscova.
$t. Ciobanu credea c5. e complet, neobservind a In celelalte lexicoane
slavo-romane urmeaz1 Inca alte litere, pinä la r.

315

www.dacoromanica.ro
 acestui lexicon (probabil un moldovean dupä ipoteza lui
t. Ciobanu) sau originalul lui a completat textul la ff. 259
282, cu un Adaos, avind o serie de cuvinte (unele ruse§ti,
ca stpes4 §.a.) §i propozitii traduse integral, care jude-
clnd dui:id exemplele citate de t. Ciobanu 1 Milt identice
cu cele din Lexiconul lui Mihai, prezentat mai sus, nr. 3.
(Citind o parte din traducerile acestuia, In mäsura In care
apar In exemplificArile lui Ciobanu, op. cit., p.13-16, mentio-
nam, dupä el, fila la care se aflä In manuscris ; prescurtat:
Moo.)

TEXTUL
f. 20b !I. 4101,,,,ii: :

sict3(A)4 [M** 1068, S 76a, Mili 79a, T 564 2;

Mih log 21a: sittsma] : [M, S, Mih, T steaoa; Mih log
stele].
tlAow(ii) [B 335]: Do(m)n [M*33, S 42a, Mih log lb
do ( m )nu].
asTE [B1]: aciiaf [M4 aciiafi; S 41a °rice, sepa(s),
TEnt(p): curi(n)d, degra(b), iute; Mih. log. lb aciefi].
ag'ga [B 332]: tatc4M* 18, Mih log la, T 564 pcirinte;
S 41b Gib,: pdrintele].
e,a,k [B 334]: lo(c) intuneca(t) [M* 15,30, Mih log
la, Mosc lb iadul].
alph [B 335 mirk]: in slavd [M* 17 slavd; M 41
slavd, vint, adzdu(h ); S 42a vci(z)duhu(l); Mih log lb
viizduh].
andfnorta [B 339]: laudci lui Dumneze(u) [M* 66
lauda lui Dumnedzciu sau bine Dumnedzdu liiudani fi ci(n)-
tap*. pre viul Dumnedzdu; S 42b lauda lu Du(m)neze(u) sau
veni-va Dilezeu, läuda(f)[i] fi cinta(t)[i]; Mih log lb la(u)da
lu Du (m )neze ( u )].

1 op. cit., p. 15-16 (mss., f. 259ab).

2 Simpla mentionare a siglelor, pinä la punct 0 virgull, atunci cind
acest semn existk arat.l. identitatea cu C; In plus, punctul si virgula separl
variantele cuvintelor-titlu sau ale traducerilor.

316

www.dacoromanica.ro
 AAk: tatil(1) [M cd ovreiafteank: mérge, ivi-se, HAk:
Dumnedzilu, sia: läudati,cintati. Gher-
HAh:Du(m)neze(u) man patria(r)hu(1) dzice f i i(n)tr-
a(lt) chi(p), in tilcu(1) sfíite(i)
H(A): fiiul 1 li(t)rghii: dAAh: peiri(n)tele, wik, HAMO
Oylfti : C'T111 fiiu(1), c, id: dhul ATch Clk;
e"-'2 Mih log 1.
rlAk IMITE [B1 dAlCdillrf]: fläminzire [M 8, Mosc lb].
41111 [B1 (CAll, Idtv, 6111, l'Ata sid; M 11 44117 ECtild, EAH3]:
vare [M de, sau, sal
apVITplocnii(H) [B 353 tipriTplitASH'Ia; M* 1.18 efaxiTplicm(H);
S 41b si 44a, Mih Log 3a apx1Tpmcm(1)]: vornic [M mai mare
spre ves(e)lie, nu(n); S 41b nu(n) sau ma(i) ma(re)
nu(n)ta(f); S 44a nunu(1); Mih log 3a nun].
aplaFfAk [B 351): voevodci ingeresc [M* 109 ma(i)
mare 1ngerilo(r); S 44a voevo(d) 1(n)gere(s)c; Mih log 2b
ma(i) mare(1)e i(n)gerilo(r)].
aprerpaTH(r) [B 352-353]: Encepcltoriu oftilor(r)
[M* 109 ma(i) mare voevo(d) oftilo(r); S 44a mai mare
_pe(s)te ofti; Mih log 2b ma(i) mare preste °Vil
mietina(T)4 [B 344]: judetu(1) [M* 90 jude(t), ma(i)
marele locului].
dAEKTO(P), ntTt(A)5 [B 338 d4EKTOP'6, lItTEAk (...)]:
cinteitoriu [M* 61, Mih log lb; S 41b coco(f)].
vistApo(H) [B 357]: fezu(t) [M* 121, S 44b, Mih log
3a f ezutu (I)].
ercaeH(er) [B 336]: nefedére [M* 48, Mih log lb].
AAL19641 [B1 dA464]: foamete [M 9, Mosc lb].
eccapTE [B 355, M* 120, Mih log 3a accepTii; S 44a
AccapTE]: ba(n) [M filériu, maner; S ba(n)ul, maner; Mih
log banu(1), fo(s)t-a(u) f i nifte bani de lu(t) i (d)[e]
piiéle iarcl(f) de s-au chiemat assari].
1 Aceast& variant& a interpretArii este scris& pe margine, Cu un semn de
-trimitere de la explicatia din text (.x.).
2 es, aproximativ la fel.
3 Scris : ea8.
4 In mss.: awbr'naer).
5În MSS. : Kint(H).

317

www.dacoromanica.ro
 20. atcpum [B 337, M* 57, S 42a, Mih log lb etcfmAta]:
leicuste [M mugu(r)[i] sau letcuste ; S ia(s)te o ia(r)bii 1(n)
pustiile Io(r)danulu(i) a ceiriia rödäcind trage du(l)ceata
a(l)to(r) erbi de pe i(n)preju(r) f i la mi(n)care ia(s)te
du(l)ce ci tine satin, ia(r) floar(ea) e(i) ia(s)te asemenea
lam (s)tei(...) ;Mih log iasteo ja (r)bei lii pustiiu Io(r)danulu(i),
càriia rddcicina trage du(l)ceata tuturo(r) e(r)bilo(r) care
voru fi aproape de ea fi la mincare ia(s)te dulce fi tine sati(u),
iar floarea e(i) ia(s)te asemenea leicu(s)te(i) ; rädcicina
acefti(i) erbi a(u) ral(n)ca(t) f i Ioa(n) Pré(d)te6a].
21a 21. eilliw(c) [B 346]: deistoini(c) [M* 97, S 45a].
aueaHw(c) [S 45a]: nedestoini(c) [S].
tingli4H4)A8 (sic!) [B 338 fintfiemp-k; M* 62 tiniadHAAk;
S 42b5 (
411,adH)An; Mih log lb OAI4HAp8]: ale(s) [M ajutoriu
bärbatilo(r); S ajuto(r); Mih log. ajuto(r ) vo(i)nicilo(r)].
rippi(n) [B 352 flppinrrh; M* 115 ilpx-Hnnk]: incepeito-
riu cailo(r) [M, S 45a comi(s)].
aprticHturwr4 [B 353 epricvmrwr, M* 116 apxicv-
www(r)]: mai marele stlborulu(i) [M domn al sdborulu(i);
S 44a boiaru(l) sciborulu(i) sa(u) Encepcitoru(l) sdborulu(i);
Mih log 2b boiariu(l) seiborului].
mov('r): in da(r) 1
i w2: incepu(t) ci stirfi(t).
en'zise
&was [B 339]: ce(l) putérni(c) [M* 67 ce(l) viteaz;
S 42b birui(t), pri(n)s].
1 Este preluat probabil din TAliK0114HHIS ugros,oak no3N4geentonrk k nHC4111211C6
ptgenik [L. S. Kovtun, Pyccnan itenctoco2pag6ux ..., p. 218; P. 423, re-
daetia I, nr. 10: ainteert., red. II, nr. 11: amen, T8ilt, paws Aapo(m), eunos-
cutà §i In manuscrisul slavo-roman de la Belgrad din sec. al XVI-lea
(E. Kaluiniacki, Uber ein kirchenslavisch-rumiinisches Vocabular, p. 50:
scris greqit 8tuSTE Vezi discutia detaliath asupra acestui cuvInt
slay vechi i a originii lui la A. S. Lvov, Onepnu no Itencune namnni-
nliK08 cmapoc.saarmacat nucbmennocmu, Moscova, 1966, P. 29-30; vezi
§i L. Sadnik und R. Aitzetmuller, Handwarterbuch zu den altkirchensla-
vischen Texters, Heidelberg, 1955, p.6 qi 212, nr. 11. Lipse§te In Slovnik
jazyka staroslovenskao. Lexicon linguae palaeoslovenicae, 1, Praga, 1958,
prescurtat, In continuare, Lex. (UrmeazI tà fie inclus la O ?)
2 in B 339 numai 4AUIsIs: KISKA, a(A)30 84HCA (...). La fel In M* 64 anufss:
invdtaturii.
3 ÌII mss. ant'llsw (?).

318

www.dacoromanica.ro
 ilM'SO(H) [B 341 MIKOHlt M* 76 4/1.11{01111]: scau( n) de
povéste [M, S 42b loc g(n)na(l)t; S 45b scau(n) de povéste;
Mih log 2a lo (c) ma(i) na(lt) pufine(l)].
dAdMii(T) [B 335 rlAdilitIFIT'h, M* 32 4Ad4idliTh]: tare
1M adamant, virtos, piatra scu (m )pd ; Mih log lb diiama ( n ) tu].
enecTe(p) [M* 16] : dracu(l) [M].
sarptmiu,e [B2 svpiamu,e]: ceifta(n) [M 123 captan;
46a cafta(n) ro(); Mih 1a, Mih log 4a, T 561, Mon 9b
cafta (n) mohort (t)].
33. 6138(hOCTISO [B 4 SESSAITE, EI3841CITO]: nebunie [M 168,
46b; Mih 2b, T 562 nebunie, feird de mi(n)te; Mih log
4a nebunie, fdrii de me(n)te].
61311W(T)K'kTE(11) [B4 6130(T)ATEHykl: fdrd de rdspun(s)
[M 172 fd(r) rdspu(n)s ; Mih 3a fdrei de rei(s)p(u)nsu;
Mili log 4a fei(r) de rd(s)pu(n)su].
snro(A)Tk [B7, S 47b s7troAti-1i] : bu(n) da(r) (Mih 6a;
M 211 bundtate, Izar; S, Mih log 4b bundtate].
snr(A)Tma(H) [B7] : bu[n] ddruitoriu [M 36 multemitoriu ;
S 47b ce(l) de bine deitiitoriu, t(n)duratu(l) ; Mih log 4b
binelelui (?) ddatoriu indurat]
snr(A)Tint(ii) [B7]2: feiceitoriu de bundtii(Vi] [M 209 cel
de bine ddatoriu; Mih. log. 4b ddteitoriu de bine, fdatoriu de
bine 3].
spHAo(cT) [B 16]: iutime [M 328, S 50b; Mih 1.1b
urirea, iuOme; Mih log 6a urlre].
sZononov(4)H1E [B9]: bund ti(m)plare sau bu(n )[d]
trdire, bund fire [M 237 bund inti(m)plare ; S 48a, ti(m)plare
bund, noro(c); Mih 5a i(n)ti(m)plare bund ; Mill log 5a
intl(m)plare bund, noroc].
snr(A)m{lre [B7 eiroAnicTKTE]) : [M 213 zile bune;
47b traiu bun; Mih log 4b cu zile bune].

gresall, copistul, scriind cuvIntul delicitoriu de la cap de rind,

a adaugat Inainte, cu rosu, litera b: bdeitatoriu. in Mili lipseste o fill, iar
In locul ei e atasata alta cu cuvinte Incepind cu litera n: asadar, lipsesc
mai multe cuvinte Incepind cu nnaron
2 Acest cuvint i cel precedent stilt unite la B cu o acolada i traduse
o singura data prin
3 Aceasta traducere se repetl.

319

www.dacoromanica.ro
 41. sZrozontigi [B6]: bund vrére [M 191, Mih log 4h;
S 47a, T 562 bund vo(i)re].
42. CfrontnTt [B 8]: bund frf(m)séte [M 227; S 47b
bund frumoséte, cuvii(n)td ; Mili log 5a burla' fru(m)séfe].
43. Cirozomo [B 6]: bine vruiu [M 194, Mih log 4b bine..
voiu; S 47a binevoes(c).
44. za-roroztiffel [B 6]: bund smérenie [M 199 smerenie
plecatd, prietenie, curdrie, témere ; S 47a govire bund, smerenie
bu (n)[d] ; Mili. log. 4b bund ingddui(n)ld].
45. sede [B 2, M 124 oda": Hmi are : deseintdtoriu
[M desci[n]tdtoriu, fdrmecdtoriu sa(u) lecuitoriu; S 46a fd[r]-
mecdto(r); Mih la, Mih log 4a, Mosc 9b fdrmecdtoriu[1);
T 561 farmecdtoriu].
46. stal(A)nat [B 18]: nevointd 2 [Mih 13a nevoire].
47. amw(c) [B 341]: in defert [M* 79 lu(n)g rdbddtoriu,
vddzdtoriu credi(n)cio(s), virto(s)].
48. goaK(A,)hHTE [B 14, M 296 coac,s,puiTe]: trezvire [M pri-
veghere, trezvire; S 49b si(m)tire, tre(z)vie ; Mih 10a
si(m)lire; Mili log 5a tre(z)vire, si(m)tire].
49. spe(s)4 [B 15]: brazdd [M 317, S 50a, Mih log 6a;
Mih 11a 3].

tn urma reproducerii fragmentului de lexicon slavo-roman

din manuscrisul Cipariu (circa 1627-1679), In comparatie cu
lexicoanele lui Berinda (B, 1627), Mardarie (M, 1649), Staico
gramaticul (S, cca. 1660-1670), Mihai (Mih, 1672-1673),
Mihai logorätul (Mili log, 1678-1683), cel din colectia Tolstoi
(T, cca. 1627-1693) §i cel de la Moscova (Mosc, sflr§itul sec.
XVII Inceputul sec. XVIII), putem formula citeva concluzii:
1) 43 de articole din cele 49 se regbesc In Berinda, cu
observatia di cele dou6 liste ale acestuia apar aici, ea i In
1 În MSS. : iÁrOSOStH110.
2 In mss. unele litere stnt corectate : n e scris deasupra lui r, y deasupra
lui z, n deasupra celui de-al doilea r.
3 Mili a 15sat locul gol, cAci In romaneste cuv1ntul este identic cu ce/.
slavon.

320

www.dacoromanica.ro
toate lexicoanele slavo-romane, unificate, dar fail a fi repro-
duse integral; astfel, din litera a, care la Belinda cuprinde
33 de coloane (1 coloana din lista de baza + 32 de coloane
din partea a doua) sint reproduse numai 26 de cuvinte (dintre
care unul lntre cele de la litera a); din litera a sint reproduse
17 cuvinte, dar aceasta lista nu poate fi comparatà cantitativ
cu cea a lui Belinda, intrucit In manuscrisul Cipariu e intre-
ruptà.
5 cuvinte lncepind cu A sint luate din alte surse:
tithilf Th (1), lasat netradus, nu se regaseste In nici unul din
lexicoanele citate mai sus, reprezentind, desigur, cuvintul
grecesc dytOog absinthe", intilnit In vreun manuscris
slavon 1; AHAAHWC (22), cuvint grecesc (Ctvgioq), se intil-
neste numai In S (aiiiitve este In B) ; amyl, (26) a fost pre-
luat, probabil, dupa cum am aratat In nota, din TAWCOKAHHIf ;
en'ilse H W (27), reprezintà cunoscuta expresie greceasca
Tò 6?apa -Kai -a) (B", preluatà ca atare si in slavonti in
textul Apocalipsei (1,8) 2; In sfirsit, rIAACT AP (31), de ase-
menea cuvInt grecesc (42Letatap maudit"), se regaseste
In M.
Cuvintul sgtsm (2), inclus intre cuvintele Incepind
Cu a, dar lasat si el netradus, desi nu e in Belinda (caci
e un cuvInt comun tuturor limbilor slave; In B apar numai
compuse cu acest cuvInt), se regaseste in toate celelalte lexi-
coane slavo-romAne.
Raporturile reciproce dintre cele sapte lexicoane slavo-
romttne (inclusiv C, care reprezint6 doar un fragment) desi
toate dependente de Berinda ni se par ceva mai complexe
decit le-a prezentat cu citiva ani In urma D. Strungaru 3;
dupà el, S include complet M, fiind mai bogat ; Mih e o copir
dui:4 S, iar Mosc dup.& Mih; Mih log e o prescurtare dupà S, ia-
T o copie dui:4 Mih log ; asadar, S s-ar afla In centrul me
tregii lexicografii slavone-romAne din sec. al XVII-lea.
Compararea celor cinci lexicoane aflate la B.A.R. M, S,
Mih, Mih log si la Cluj C si luarea In consideraVe,
1 Nu I-am glsit nici la Miklosich, 'lid la Sreznevski, nici In Lex.
2 Vezi Lex., 1, p. 28.
3 inceputurile lexicografiei romhne, p. 151-153.

21 Contributii la ¡gorja culturii §i literaturii romine vechi c. 129 321

www.dacoromanica.ro
pe baza exemplelor citate de Bogdan si Ciobanu, a lexicoa-
nelor T i Mosc ne-au dus intrucitva la alte concluzii:
Aproape in jumätate din traducen, C difera net de
toate celelalte lexicoane, asadar reprezintä o versiune inde-
pendenta ; de ex., Melid (5) tatd, dAk (6) loe intunecat,
finigamps I.I.d nAlagiliApl% (23) ales, eAtima[H]T (30) tare,
snaromTukni (36) bun ddruitoriu, 16,14r0A4T14111 (37) pica-
toriu de bundteiti etc.
Am valid mai sus ea Mili i Mosc reprezintä o versiune
unicä ; judecind dupd omisiunea citata din Mili, ar rezulta
este o copie dupa Mosc, In cazul In care se va dovedi ca
acesta din urma e anterior ; in caz contrar, i unul i altul pot
avea alta' sursä, pierdutä.. Comparind Insa textul de baza al
acestor douà lexicoane, i anume inceputul literei s (in Mih
litera 4 lipseste) cu Mih log, constatäm o identitate aproape
perfecta (Mih, f. la-b; Mih log, f. 4a; Mosc, f. 9b-10b),
cu observatia ca in Mih log WV/MHO» apare cu aceeasi tra-
ducere ca si in Mosc: ce(I) fä(r) vréme" ; In plus, In traduce-
rile romanesti apar unele variante fonetice (chenavar, in Mih
log, fatä de chinovar, in Mili i Mosc 1; farmecile in Mili log
Mosc, fatä de farmecele In Mih etc.) sau chiar lexicale (la
6ESKEWECTREHlit pre [prea] lesne, in Mih log, fata de fdr
de fire, In Mih i Mosc). Din exemplele reproduse mai sus
In paralel fatä de C , se pot constata si alte identitati intre
Mih log si Mih (art. 32, 33) sau traducen i apropiate, in
sensul ca unul din ele d'a' doua corespondente, iar celälalt
unul (de ex., ari. 35, 39). Marea deosebire intre Mili log,
pe de o parte, si celelalte doua lexicoane, pe de alta, constá
rasa in faptul cá primul nu are Adaosul acestora (totusi,
nepot de frate, din Adaosul acestora se afld la
locul sau alfabetic, In textul Mih log, el existInd in M
evident, in B). Cu toate acestea, nu se poate nega marea apro-
piere intre Mih log, pe de o parte, si celelalte douä, pe de alta
parte, in ceea ce priveste textul fundamental.
Comparind cele trei lexicoane de mai sus Mili Mili
log, Mosc cu T, pe baza exemplelor reproduse de I. Bogdan
din literele 2, constatam o apropiere mai mare fat,a. de

Reprodus gresit de Ciobanu, op. cit., p. 14: chinorar.

2 Scrieri ales, p. 561-562.

322

www.dacoromanica.ro
Mih log (cf., mai ales, prelesne pentru CEShRtIVICTKEHHt), dar
si o serie de deosebiri (stctAnairt vorovire in T, vorbire
in Mih log ; 6/18AHAH1411 casa de curvie, zamtuzul in T,
loc de curvie in Mih log ; HIMPI4HRWH cel ce vorovefte multu,
balamut In T, cel lim(b)u(t), ce grcliafte multe in Mih log).
In special, n-am regdsit in Mih log o serie de exemple ale
cdror explicatii mai ample sint traduse in T din Belinda
(de ex., HAOAlk, icacld, KPELIIT1), dar explicatia la 4SHIlta1,
desi foarte amplä, este aproape identicd in ambele lexicoane.
Asadar, dei prezintä asemhnäri sensibile cu Mih log, T
nu este o simpld copie a acestuia i dovedeste o recurgere
directä. la Belinda.
Comparind, de asemenea, M cu cele patru lexicoane dis-
cutate mai sus, sub b i c, constatäm cá acesta difera adesea
(cf., in textul reprodus, articolele 7, 11, 13, 25, 28, 31, 35,
37 etc.). In particular, el nu cuprinde cuvintele din T, mentio-
nate in aliniatul precedent (HAOAly Kan, Kpeqtyk, dquiria-k).
In sfirsit, S prezintd si el unele traducen i aparte (de
ex., art. 28, 32, 36, 44), desi intr-un caz ca 4rilK011 (art. 29)
dd la cloud' pagini diferite traducerea ca in M, pe de o parte,
ca in C, pe de altd parte, dovedind, probabil, frecventarea
mai multor surse: de altfel, judecind dupà aspectul au, cu
multe adaosuri, el nu e o copie ordonatä, ci un manual"
autograf al lui Staico, potrivit concluziilor la care a ajuns
D. Strungaru.
Cu toate acestea, concluziile noastre slut provizorii, pind
la o cercetare exhaustivd a tuturor celor sapte lexicoane.
Speram ca, pe unja celor propuse 'Inca in 1891 de loan Bogdan
de a se edita comparativ lexicoanele slavo-romane din sec.
al XVII-lea 2, idee reluatà i subliniata recent de D. Strungaru3,
sá trecem in viitorul apropiat la o editie sinteticd comparativd,
In ordine strict alfabetica, a tuturor celor sapte lexicoane slavo-
romane, insotità de un index alfabetic al cuvintelor romAnesti.
Modalitatea prezentdrii materialului ar fi cea aplicatä mai
SUS, cu observatia ca fiecare articol va fi numerotat, asa cum
a fäcut Gr. Cretu, i inclus in lista generala alfabeticä cu acest

1 op. cit., p. 563-564.

2 Vezi Scrieri alese, p. 567.
3 IMCePititiriie..., p. 153-157.

323

www.dacoromanica.ro
indice al sau (si nu cu mentionarea paginii) i; in urma acestei
operatii se va putea vedea cu usurinta In ce raporturi mai
strInse sau mai Indepartate se afla aceste lexicoane intre ele
faVa de sursa lor comuna, Lexiconul lui Belinda. Alaturi de
cartea extrem de utila a lui Gr. Cretu de acum peste 70 de
ani, aceasta editie sintetica comparativa va putea fi nu numai
o contributie la cunoasterea raspindirii limbii slavone ca
limba de cultura In 'raffle Romane si la istoria lexicografiei
slavo-romane, ci si un instrument util pentru proiectatul
Dictionar al slavonei roma' nevi 2, pentru Dicgonarul limbii
romd ne, In curs de publicare 3,i pentru alte lucrari de istoria
vocabularului romanesc.

1 Acestea vor putea fi precizate in tabele sintetice la sfirsit, cam in

felul urmator M, f. la : articolele l-10; lb, art. 11-23 etc.
2 Vezi articolul nostru O pa6ome Had co6upamuem mamepuaita (Ira
cocmaenemaz cnoeapa KuumnocAaeaucKozo R31711:(2 pymbmcicoù pedwaluu,
In Bonpocbi n3LIKO3HELHASI, 1966, nr. 5, p. 105 109.
3 Academia Republicii Socialiste Romania, Diclionaral limbii romane.
Serie noul, t. VIVIII (partea 1), Bucuresti, 1965-1972 (publicarea
continua., urmind a se relua i volumele tiparite, incepind din 1913, de
S. Puscariu i colaboratorii sai).

www.dacoromanica.ro
 'II

www.dacoromanica.ro
 DATE N OI DESPRE ORIGINALUL SLAVON
AL iNVATATURILOR LUI NEAGOE B A SARAB"
SI CRITICA UNE! IPOTEZE NEINTEMEIATE

1. Manuscrisul originalului slavon. Biblioteca Natio-

nalä Chiril i Metodie" din Sofia pastreazä, in bogata
sa colectie de manuscrise slavone, o opera de o exceptio-
nala valoare nu numai pentru literatura romana veche, ci
pentru intreaga literatura in limba slavona din Europa
rasäriteana: Invdleiturile lui Neagoe Basarab ceitre fiul seia
Theodosie.
Soarta acestui manuscris incomplet este dintre cele mai
curioase i, am zice, chiar dramatice". Cea mai mare parte
a lui 90 de file a fost cumparata de biblioteca', in
1891, de la fotograful Ivan Karastoianov, fiind inregistrata
sub nr. 123. Alte 8 file, catalogate sub nr. 83 intrate,
probabil, cu putin timp inainte, fàrà sa §tim de unde
provin , au fost reunite cu cele 90 de profesorul bulgar
B. Toney, cu prilejul intocmirii primului volum al Catalo-
gului manuscriselor ci tipeiriturilor vechi din Biblioteca 1V atio-
nalei de la Sofia, sub noul numar 313 1. In sfir§it, in 1921 au
intrat in biblioteca 'Inca 13 fi/e, aduse din oraqul Samokov
(vestul Bulgariei, la sud de Sofia), fiind inregistrate sub
nr.369, respectiv nr. nou 748, §i descrise pe scurt in volu-
mul II al Catalogului citat 2. Astazi, ele se afia reunite cu
celelalte file, sub nr. 313.

01:10C Ha plICOMICHTe H crapHnegarHaTe KHHrH oa HapogHaTa 5H-

6nHoreica B Cocbma [I], Sofia, 1910, p. 260 261.
2 Ibidem, vol. II, 1923, p. 410.

327

www.dacoromanica.ro
 Cele 111 file (format 15 x 8,5 cm) s-au aflat pinA nu
de mult In neorinduiald, caci nici P. A. Lavrov, care a editat
In 1904 primele 98 de file 1, nici bibliotecarii n-au putut BA
le aranjeze definitiv, multe caiete fiind incomplete i des-
prinse unul de altul (pe filele manuscrisului au fost efectuate
mai multe numerotäri moderne). Abia in 1959, regretatul
prof. P. P. Panaitescu, reeditind textul publicat de Lavrov,
1-a dispus in concordant:a' cu textul romanesc pastrat integral,
dar ftirg sà poatà consulta manuscrisul 2. In timpul din urmá
am avut posibilitatea sá studiem indeaproape manuscrisul,
prima data' la 2 sept. 1966, cu care prilej am luat cuno§tinta
de cele 13 file noi, sernnalate de B. Toney la 19 ani dupg
apar4ia artii lui P. A. Lavrov iar a doua oarà, timp mai
Indelungat, Intre 19 octombrie 4 decembrie 1971. In acest
r6stimp, am copiat integral textul In vederea unei noi editii
§i am aranjat manuscrisul In ordinea fireasa a filelor, din-
du-le o noud numerotare 4.
Textul este scris de o singurA minà, cite 21 de rinduri pe pa-
gin6, intr-o semiuncialä' Ingrijità, frumoasa, specifia multor
manuscrise slavo-romane din secolul al XVI-lea. Titlurile, cite
s-au pAstrat, §i pe alocuri punctele sint realizate uneori cu aur,

1 Cnoaa HaxazareniArbie Boexogx Banamcxoro 14oaxa Munn x curtly

41>ioAocaio, St, Petersburg, 1904.
2 Invaldturile lui Neagoe vodd Basarab cdtre fiul sdu Teodosie, In Cro-
nicile slavo-romane din sec. XVXVI, publicate de I. Bogdan. Editie reva-
zutb, i completatA de P. P. Panaitescu, Bucure§ti, Ed. Academiei, 1959,
p. 215-316.
3 Am publicat textul acestor file, cu o introducere asupra manuscri-
sului, In Doud fragmente inedite din textul slaw»: al Invelfdturilor lui Neagoe
Basarab cdtre fiul sdu Theodosie", In Romanoslavica, XIV, 1967, p. 358-375
+ 26 planw. Acel* text a fost editat ulterior de prof. D. P. Bogdan:
13 file inedite din cel de-al doilea arhetip al Invd0turilor lui Neagoe Basarab",
In Revista de istorie fi teorie literard, t. 17, 1968, nr. 3, p. 487-497.
4 Exprimlm, cu acest prilej, multumirile noastre cAlduroase Academiei
Bulgare de tiinte §*1 Directiei Bibliotecii Chiril i Metodie" pentru posibi-
litatea °feria de a studia acest pretios monument al vechii noastre litera-
turi. titre timp, am obtinut, prin grija prof. M. Stoianov, §eful sec_tiei de
manuscrise, un microfilm, In vederea realizArii editiei trilingve a invdfd-
turilor, InsotitA, de fotocopiile celor 222 de pagini ale manuscrisului. La
16 noiembrie am prezentat la Institutul de literaturà al Academiei Bulgare
de tiinte comunicarea Invdidturile lui Neagoe Basarab (1512-1521 )
opera remarcabild a literaturii slavo-romane, din care folosim aici unele
date.

328

www.dacoromanica.ro
alteori cu chinovar sau cu cerneald albastrà. Hirtia lucie,
de provenienp italiand, are pe diverse file cloud filigrane:
tipul de ancord nr. 446 din catalogul lui S. M. Briquet 1,
datat 1518-1519, §i pälArie de cardinal, tipul nr. 3471,
datat 1519-1538 2. A§adar, manuscrisul poate fi atribuit
perioadei 15 iunie 1520-1529 3, mai precis chiar 15 iunie
1520 15 sept. 1521 (data morii lui Neagoe), cdci scrisul
foarte ingrijit, cu titluri caligrafiate, cum am spus, uneori
Cu aur ceea ce in Tara Româneascà, spre deosebire de
Moldova, se intimpla mai rar ne indeamnä spre concluzia
c'd avem de a face fie cu exemplarul oficial destinat lui Theo-
dosie, fie cu o copie foarte apropiatd de acesta, efectuatd
pentru mitropolia din Tirgovi§te sau pentru una din marile
ctitorii ale lui Neagoe Basarab mgrastirea Curtea de Arge§
sau Bistr4a olteand.
Probabil, de altfel, cd opera n-a circulat in multe manu-
scrise slavone: acest manuscris (sau o copie exactà a lui)
a fost utilizat la traducerea in române§te, in secolul
al XVII-lea, probabil, in jurul anului 1635, in timpul lui
Matei Basarab (dovadd o corecturd marginald de la fila 16v
introdusä in versiunea romaneascd altul poate a stat la

1 Les filigranes, t. I, Paris, 1907.

2 Datoram cele doua decalcuri profesorului Hr. Kodov, de la Sofia.
3 Pentru datarea manuscriselor cu un tip de filigran cunoscut Intre
anumiti ani, dupl documente datate, speciali§tii consider& c trebuie
acordara In medie un interval de 10 ani In plus fa, de limitele cunoscute
(vezi Al. Mareq, O nou4 Psaltire slavo-romiltui manuscrisrl din secolul al
XVI-lea, In Studii de limbd literartl filologie, vol. II, Bucure§ti, Ed. Aca-
demiei, 1972, p. 267-268; Briquet admitea un interval de 15 ani, N. P. Li-
haciov de 10 ani, VI. Main de 5-10 ani, G. Blacher de 4-5 ani.
Pentru a nu ne asuma riscuri inutile, fiind vorba de o hirtie straina, vom
adopta solutia lui Lihaciov spune Al. Mare§ , confirmata, de altfel,
§i de concluziile lui VI. Mo§in" p. 267). Deci 1519 -F 10 = 1529; pe de
alta parte, §tim ca InvelicIturile au fost Incheiate dupa 15 iunie 1520, data
aproape sigura a mortii lui Petni (mentionat in cap. III din Partea a doua).
Avind In vedere limiteie primului filigran in acest manuscris (15 iunie
1520-1529), calculul suplimentar la cel de-al doilea nu mai este, credem,
necesar.
4 Vezi invdidturile lui Neagoe Basarab crItre fiul sclu Theodosie. Text
ales 0 sta,bilit de Florica Moisil 0 Dan Zamfirescu. Cu o noul traducere a
originalului glavon de G. Mihaill. Studiu introductiv 0 note de Dan Zamfi-
rescu 0 G. Mil:1MM, Bucure§ti, Ed. Minerva, 1970 (nou tiraj: 1971), p. 61,
213, 364.

329

www.dacoromanica.ro
 baza traducerii grece§ti, pdstrate Intr-un unic manuscris de
la muntele Athos (mänästirea Dionisiu, nr. 221)1.
Cum a ajuns manuscrisul slavon In miinile lui Ivan
Karastoianov (§i, poate, ale altor amatori bulgari), nu §tim.
Dacd acesta a Invdtat me§te§ugul In România, 11 va fi cum-
pdrat de la cineva care nu-i cuno§tea valoarea (cdci numai
a§a se explica räzletirea §i pierderea probabil, definitivd
a unui mare numdr de file); dac'd insä venise de la Constan-
tinopol, 1-ar fi putut gdsi chiar acolo (ceea ce ni se pare, insä,
mai putin probabil).
In total, se pdstreazä din acest frumos manuscris de for-
mat mic, specific unei arid de lecturd spre deosebire de
cele destinate cultului, care au, de reguld, un format mai
mare , 17 fragmente mai mari sau mai mici: 3 din Partea
intli a Invätäturilor §i 14 din Partea a doua, dispuse in 19 ca-
iete diferite, din care multe incomplete. Datoritä faptului cd
unele din aceste caiete pdstreazd toate filele sau cel putin
prima ori ultima, cunoa§tem acum §i signatura lor originald
(numdrul de ordine), cu litere chirilice, in coltul din dreapta
jos (pe prima MA), respectiv, stinga jos (pe ultima MA).
Calculind cantitätile de text pästrate in raport cu segmentele
respective din versiunea romaneasc'd integrald (24 de rinduri
din versiunea veche romaneascd, In editia noastrd, cores-
pund, In medie, unei file din manuscrisul slavon, care In
traducerea efectuatä de autorul acestor rindurimai com-
pactä", cäutind sä reproducä fail augmentdri explicative
textul original reprezintd, In aceea§i editie, In medie, 21 de
rinduri; a§adar, in traducerea româneascd veche textul apare
augmentat cu circa 3 rinduri la 1 hid de manuscris slavon),
sintem, in momentul de faVd, in masurd sd precizAm aici
destul de exact cite §i ce caiete au dispilrut din manu-
scrisul slavon, fat& de cele care s-au pdstrat integral sau
paqial.

1 Vezi invillitturile lui Neagoe Basarab, domnul Tarii Romcinesti

(1512-1521). Versiunea greceascb., editat5. 0 Insotit& de o introducere
§i traducere In romineqte de Vasile Grecu (Academia Romank Studii
cercetriri, LX), Bucurqti, 1942. Manuscrisul a fost semnalat pentru
prima dat5. de Sp. Lambros, In Catalogue of the greek manuscripts on Mount
Athos, vol. I, Cambridge, 1895, p. 367, nr. 3755.

330

www.dacoromanica.ro
 Caietul I" pastrat conserva doar cele 6 file de la mijloc
(fragmentul I, ff. 1-6)1 §i, deci, n-are signatura (ii lipsesc
prima §i ultima filä). Intrucit caietul 2" are signatura LI'
(16), iar intre ele este o lacuna de 16 file, respectiv 2 caiete
(vezi mai jos), rezultà cá putem considera cu siguranta
caietul 1" era al 13-lea.
Prin urmare, lipsesc de la lnceput 12 caiete a circa 8 file,
respectiv 96 de file, la care se adaugà prima filä lipsa din
caietul 13: total, deci, 97 de file. Acest rezultat este foarte
apropiat de cifra de 100 de file, obtinutä din calculul textului
romanesc corespunzätor acestei mari lacune de la inceputul
manuscrisului slavon (e posibil chiar ca 1-2 caiete sà fi avut
cite 10 file, cum vom vedea mai jos, §i atunci coincidenta
celor cloud calcule ar fi perfectä).
Acest prim caiet pastrat cuprinde o parte din Povestea
pentru marele Constantin impdrat 2, care reprezinta un amplu
extras din Panegiricul impdraplor Constantin fi Elena, scris
de Eftimie, patriarhul Tirnovei (intre anii 1375-1393).
Incipit : [Cap. XIX].... OVA0fEHWRi pwaki, H TOY rk
HMAt ASH(C)Ah nogint Cli.SAATH U,ITKOH6, f. 1r (... au pescuit 153
de pefti, fi porunci sd se zideascd acolo o bisericd cu numele
apostolilor3, p. 355; trad. rom. veche: prinserd 153 de
pefti, fi zidi fi acolo bisericd In numele apostolilor, p. 179).
Desinit : [Cap. XXIV]. PAOCTHIII ovsw o CM' LIUWA, HH-
KAKOHIE..., f. 6v (lar episcopilor le pdrea bine de aceasta
fi nicicum..., p. 358; trad. rom. veche: lar arhiereilor le pdrea
bine de aceasta fi nu voia nici ei nimic..., p. 183) 4.

1 Noam cu cifre arabe intre ghilimele numArul de ordine al caietelor

plstrate (complete sau nu), care, evident, nu coincide cu signatura; intre
paranteze dam noul numar de ordine al filelor pAstrate, stabilit de noi.
2 Descrierea continutului o facem dup5. Studiul introductiv la editia
citaa, partea I, de Dan Zamfirescu (p. 24-55), partea a II-a, de autorul
acestor rinduri (p. 64-66).
3 Aici i in continuare dam intii traducerea noastr5., f5xä nici o men-
tiune, iar apoi pe cea veche româneasc5., marcind la ambele paginile
dup./ ed. cit.
4 Dupa editia lui E. Kaluiniacki (1901) si cercetIrile lui St. Romanski,
E. Turdeanu si Dan Zamfirescu, vezi acum reeditarea intregului Panegiric,
cu indicarea p5rtilor p5strate in Invelfaturi, efectuatà de autorul acestor
rinduri: Cea mai veche coPie a Panegiricului impärafilor Constantin g
Elena" de Eftimie al Tirnovei in cadrul tradifiei slavo-romilne, predat5. la
tipar in Studii de slavisticit, vol. III, Bucuresti, Ed. Academiei.

331

www.dacoromanica.ro
 Intre fragmentele I §i II, textul romanesc corespunde
unei lacune de 16 file, deci cloud caiete a cite 8 file ; cum Ina
caietului 1", mentionat mai sus, li lipse§te ultima fila, vom
considera, Cu aproximatie, ea lacuna este de 17 file.
Caietul 2", avind signatura LI' (16), se pastreaza integral:
8 file (fragmentul II, ff.7-14) §i cuprinde o parte din capitolul
intitulat, In versiunea romaneascd, Pildd din Evanghelie, §i
anume aproape de la inceputul acesteia pind aproximativ
la jumätate. Inceputul acestui capitol reprezintä un extras
dintr-o Evanghelie invdtátoare la duminica a patrusprezecea
dupa Rusalii (Pilda celor chemati la nunta, Matei, XXII,
2-22), neidentificata Inca, iar restul din Ornilia 69 la Evan-
ghelia dupd Matei a lui loan Hrisostomul 1, citat expressis
verbis : BA4(T)VeT6 P-AITK zice Zlatoust").
Inc.: ... fil CETC-4 NAMPO ni XI HA tcp(c).rk p ACHAWRt H Ins.
0E134 nposoAoulat, riviiPitTH ME H norptstaTto nptAaulik f. 7r
(... Pe Dumnezeu, mintuitorul nostru lisus ¡frisios, l-au rds-
tignit pe cruce fi l-au impuns in coaste, fi l-au dat mortii fi
tngropeirii, P. 359; trad. rom. veche: pre impdratul tuturor
fi Dumnezeul mintuirii noastre, lisus Ilristos, 'II rdstignird
pre cruce fi-1 impunserd ca sulita in coaste fi-1 déderd mortii
fi ingropdrii, p. 192). Des. : 6r,A4 W(T)HAMIll II% ['PAW
Crd TICOpH 1"..., f. 14v (Cind vom merge in cetatea
HILIWHTH,
cea de sus, A faci acesteal...," p. 362; trad. rom. veche:
and vom mérge in cetatea Ierusalimului celui de sus,
acolo vei face aceasta...", p. 197).
Intre fragmentele II §i 111, textul romanesc corespunde
unei lacune de circa 25 de file: 3 caiete a 8 file, plus 1 fila
din al patrulea. Apdar, caietul 3", care pastreaa numai
cele 2 file de la mijloc, este, de fapt, caietul 20: lipsindu-i
3 file de la Inceput, diferenta de calcul este doar de 2 file.
Caietul 3" (fragmentul III, ff. 15-16) cuprinde o parte
din omilia lui loan Hrisostomul, Despre rdbdare fi cd nu
trebuie sei plingem amar pe cei morti 2, ce urmeaza in textul
romanesc dupa Pilda pentru privighetoare din romanul Var-
laam fi Ioasaf, fall un titlu special.

1 Vezi Dan Zamfirescu, In ed. cit., p. 37-38.

2 Ibidem, p. 40-41.

332

www.dacoromanica.ro
 MC. : ... HVNE rOHHTfilla H HCTASATIAR H MItITAPRi onceNTE
HMIHNT, f. 15r (... pe care Scriptura ti numefte prigonitori
f i ispititori fi vamefi, p. 363; trad. rom. veche: ... le zic Sfin-
tele Scripturi cei sint vame.yi f i ispititori fi vräjmafi, p. 212).
Des. : KTo n(c) lark? KTO mi...", f. 16v (Care este "impel-rat?
Care...", p. 364; trad. rom. veche: Carele iaste imparatul
f i carele...", p. 213).
Intre fragmentele III §i IV, lacuna este potrivit tex-
tului românesc de circa 20 de file, respectiv, probabil,
de 2 caiete a cite 10 file, cad din caietul urmator, 4", se
pdstreazd numai cele cloud file din dará, cu signatura iily
(23). Prima din aceste file (fragmentul IV, f. 17) cuprinde
o micd parte din finalul capitolului I, Pentru cinstea icoanelor,
din Partea a doua a Inveiteiturilor. Dupá cum se §tie, in acest
capitol au fost utilizate izvoare variate, dintre care au fost
identificate numai pasajul celebru din Predica la Schimbarea
la fald a lui Efrem Sirul ... 0 finalul ..., care este luat färd
schimbäri din finalul « Cuvintului XI », Despre judecatd f i
a doua venire a Domnului, al artii Umilinta de Simeon
Monahul" 1. Primul izvor incepe, In textul pdstrat numai in
romane§te, la p. 221 a ed. cit. (r. 11) §i se lncheie la p. 223
(r. 11). Indatd dupd aceea urmeazd un scurt comentariu de
7 rinduri (p. 223, r. 12-18) al lui Neagoe Basarab, dupd care
citim: Iar cel ce va gill §i. sä va indoi, acela nu sd va indrepta
intru impdrdtiia ceriului, cum grdie§te §i chir Athanasie
Alexandreaninul". Avem motive, deci, sd credem di In con-
tinuare, pind la textul din Simeon Monahul (ed. cit., p. 229),
cu care se incheie capitolul, este utilizat un text din Atha-
nasie, episcopul Alexandriei (a. 293-373), din care un mic
pasaj s-a pdstrat si in versiunea slavond (sau, in tot cazul,
acest pasaj e dintr-un izvor strdin, ce trebuie identificat).
/nc. : ... mnwra CO CM(T) Toro AOILAHILI, f. 17r (... ceici
multe sint cursele acesteia, p. 365; trad. rom. veche: ... multel
cursei are, p. 226). Des.: HE TIOCM0 en(e)Aw(41) imorkmk clre
MM F, HA H..., f. 17v (Acestea le-a dat Domnul nu numai
apostolilor, ci fi ..., p. 365; trad. rom. veche: S'i nu déde
Domnul acea.,stei putére numai apostolilor, ci ...).

1 Ibidem, p. 42-43.

333

www.dacoromanica.ro
 Intre fragmentele IV §i V, textul românesc corespunde
unei lacune de 6 file, adica exact atitea cite lipsesc intre
fila 1, pastrata, a caietului 23 §i fila 8.
Aceasta fila (f. 18) reprezinta inceputul fragmentului V,
care continua In Intreg caietul 5", respectiv (24), avind
8 file (ff. 19-26).
Fragmentul V cuprinde cea mai mare parte, inclusiv
stir§itul, din cap. II, pentru frica fi dragostea
lui Dumnezeu probabil, In Intregime original (sau, In tot
cazul, nu i s-au descoperit izvoare) i precum §i Inceputul
cap. III, inclusiv titlul (acesta este primul titlu al unei
inveiteituri, pästrat in original vezi mai jos).
Dam, In continuare, incipit-ul §i desinit-ul textului sla-
von pästrat din cap. II.
Inc.: ...Ttnecnom(s) H A HC1141101H(T)KOTtHTE cp(4)u,s1
moor° rietitt H KK nesfrbecteffn H RECTp4WH si-an, f. 18r
(... trupului i va impuni vointa inimii sale in minie
Zn nebeigare de seamei i Tani frica lui Dumnezeu, p. 366;
trad. rom. veche: trupului fi-§i va umplea voia inimii
sale ca nebcigare de seamd, ca negrijä, cu nefrica lui Dumne-
zeu, p. 231). Des. : TOPO *A A41 HE pd341A4t1(uI1) MKICAH HdUJE
no eukcA,40r, HX Trtairitt lc% KuoilemomS B, w(T)Hxds,SHit
1144 SAP(A)Tit flpHKOAHM, MKO Ad H H,P(C)TESEWH CK HH4411
f. 26r (De aceea, sei nu ne impräftiem gindurile noastre peste
tot, ci numai ceitre preadarnicul Dumnezeu, de la care vine tot
harul, ca sd lmpeíratim cu dinsul în veci, p. 370; trad. rom.
veche: Pentr-acéia sei nu ne 'intindem, nici sá ne rdsfireim
cugetele noastre prentr-alte pdri, ci numai sei le urceim la
indureitoriul Dumnezeu, de la carele vine toatei mila, ca sei Impel-
riitim cu dînsul, in vécii vécilor, amin, p. 335 sfirqitui
capitolului).
Capitolul III are titlul: GTe HOC44HYI I Htrot BOMAN
Kla M0411(M) 41-1-Ine CHM Htre H CifOlial(M) CHOHAik IItTp8 H
f. 26r (trad.
IWtHIHS H mapepie ero firrEHHKI. 0410110 OVMHAIHHO,
noastra: Epistola lui lo[an] Neagoe voievod cdtre moagele
mamei sale Neaga fi ale fiilor seii Petru ci Ioan fi ale
fiicei sale Anghelina. Cuvint de umilintei, p. 371; trad. rom.
Ibidem, p. 43-44.

334

www.dacoromanica.ro
veche, intrucitva amplificatä, tinind seama de participantii
la ceremonie, cärora li se adreseazä epistola: Cartea lui
1V eagoe voevod cdtrei chir vlddica Macarie $i cdtrd alti egumeni
fi, ieromonahi $i preog fi, cdtrd tot clirosul, cindu au ingropat
a doao oard, In mändstire la Argef, oasele mume-sei, doamnei
Neagdi, fi, ale coconilor lui, Petru voevod $i loan voevod, fi,
ale doamnei Anghelinii. Cu cuvinte fi, tnveiteituri de umilintd,
p. 371.)
/nc. : Cx)(T) ENC(C)TRIihl AR EAP(A)TH, 07:11 eirisl H OV4HTIA10 (Din
harul lui Dumnezeu, pdrinte bun ,,si invdteitor, p. 371; trad.
Tom. veche: Cela ce efti cu mila fi Cu darul lui Dumnezeu,
p. 236. Des. : notion EMCH FAHLO JICIAMTE Ft% wfAli0m8
OVASLINTS SAr(A)Tii, OVAStlift CILIUM K! Giro NAT..., f. 26v
a AA

(pentru cd toti vii indreptati ccitre darnicul Dumnezeu sd vd

impeirt44i de liar, ca totii sd-1 dobtnditi ! Drept aceea ...,
p. 371; trad. rom. veche: pentru cd toti, dorescu fi, pohtescu sit
dobindeascd mild de la Dumnezeu fi tog, vor dobtndi. Drept
aceia ..., p. 236).
Intre fragmentele V §i. VI, textul românesc indicg o
lacunä de circa 30 de file, ceea ce echivaleazd cu aproxi-
mativ patru caiete. Prin urmare, caietul 6" ce urmeazä §i
din care s-au pästrat cele cloud file de la mijloc trebuie sä fie
al 29-lea.
Acest al VI-lea fragment (ff. 27-28) cuprinde prima parte
a capitolului VI ce se intinde in textul romanesc doar pe
cloud pagini din editie (p. 256-257), cu titlul original pä-
strat aproape integral; lipsesc doar citeva cuvinte de la
inceput, pe care le-am reconstituit pe baza versiunii româ-
ne§ti §i. a titlurilor altor capitole (le redäm intre paranteze
drepte): [GAORO ligliCtISATIA'HO NV' Htroe HORGAN tC11 tiRiA0Alli
CHOWN% 11 Mill61411% HOM434]HHHICW(A) eiCTH(A1), irm row('r) npa-
DITH HAN 110C47fC(A)4TH fip4RHTIA1 H CelHORIIHKILI, HAN W(T)ITH HA%
CAM nporrum Atito(m) ii(x), f. 27r ffInvdtdturd a lui loan
Neagoe voievod dare [iii scii fi, cdtre alti] unfi, dc Dumnezeu,
elnd vor ctrmui sau vor aceza pe dregdtori fi, pe marii boieri,
ori le vor lima dregdtoria, dupd faptele ion, p. 372; trad.
rom. veche: Invdtdturd iar a lui Neagoe voevod ditrei coconii
sdi fi, cdtrd al(i de Dumnezeu alefi domni, cum vor pune
boiarii f i slugile Ion la boerie f i la cinste fi cum ti vor scoate
dintr-acéstea, pentru lucrurile lor, p. 256).
335

www.dacoromanica.ro
 Inc.: H HAKM, KW, Crihi MOH H HOMASaHHLI,H KOH (sS'i
voi, fiii mei fi unfii lui Dumnezeu, p. 372; trad. rom. veche:
latd, fe(ii miei fi alefii lui Dumnezeu fi unfii lui, p. 256).
Des. : H TtM6 rMAMPTE, WHENCE !MUTH HA4AT6 OWEN% Tepi...,
f. 28v (voi sá cercetati, pentru cd unii au prilej de ..., p. 373;
trad. rom. veche: voi sd socotiti, cei unii au ..., p. 256-257).
Intre fragmentele VI i VII, textul romanesc ne indica.
o lacuna de 3 file, adica exact cele care lipsesc de la sfIr§itul
caietului 6", respectiv 29, caci caietul 7", pästrat integral
(fragnzentul VII, ff. 29-36), are Intr-adevar signatbra 'X' (30).
El cuprinde circa doug. treimi Inceput i fara sfir§it)
din cap. VII, inveildturd ... cum sei cadedomnilorsdazd la
masd i cunt vor minca fi vor bea, reprezentind In prima parte
o creatie originalä, iar In a doua o transcriere aproape inte-
gral& a capitolului Despre belie din Umilinta lui Simeon Mona-
hul.
Inc. : HO KAKO MOAT KESISMHkI H prISKPAIIIIHTH nocemuni
njoi cigi (... ca nu cumva sd afezi pe lingd tine oameni NM'
minte fi desfrinati, p. 374; trad. rom. veche: iar oameni
nebuni fi reizvrättfi nicicum sd nu lingd tine, p. 258). Des. :
H pitlf irk RIMS ISAHO TM% zise cdtre dinsul ludita...,
p. 378; trad. rom. veche: lar ia zise..., p. 262).
Intruclt caietul 8", pastrat integral (fragmentul VIII,
ff. 37-44), are signatura (33), este evident ca lntre frag-
mentele VII §i VIII lipseau caietele 31 §i 32 (probabil, 16 file
sau, poate, 1.8 file un caiet a 8 file, altul a 10 file), ceea
ce se confirma, In linii mari, prin calculul textului roma-
nesc, care corespunde aproximativ la 18 file.
Din caietul 9", cu signatura (34) (fragmental . IX,
ff. 45-51.), lipse§te doar prima MA, ceea ce se confirm&
prin versiunea romaneasca (24 de finduri, ed. cit., p. 274,
r. 28-275, r. 8). Urmeaza, In continuare, caietul 10",
integral, cu signatura a' (35), avind 10 file §i adaugIndu-se,
deci, fragmentului IX (ff. 52-61).
Ambele aceste intinse fragmente (VIII + IX, formate
din 8 + 17 file) reprezinta peste cloud treimi, fara Inceput
farg sfIr§it (precum i cu lacuna ment,ionatà, de o fild, la
mijloc), din cap. VIII, invdoiturcl a lui Neagoe voevod cdtrci:
fie-sdu Theodosie voevod fi ceitrd alti domni, cdtrd toti, pentru
solii fi pentru rcizboaie, cel mai amplu dintre toate, profund
original cuprinzind doar clteva citate biblice §i un rezumat

336

www.dacoromanica.ro
din Povestea despre impdratul Assa i strabatut de la un
capat la altul de gindirea i sentimentele conducatorului
politic gi militar care a fost Neagoe Basarab.
Inc. fragm. VIII: ...THATH, HIM (K) H C1s,C.1(A) r0111ffilli
P43RHTH, cHtke H CAM g HT4HCT/Lt HCK42HHT11, f. 37r (...incd
ci vasul il vei sparge, a$a ci cuvintul la betie va strica, p. 379;
trad. rom. veche: ...ci vasul sd-1 spargii stricei
cuvintele de la befie, p. 270). Des. : HA H ACMAINCO HM4(T) xo-
AHTH en8re..., f. 44v (ci clt timp va merge sluga..., p. 383;
trad. rom. veche: ci pin'va umbla sluga..., p. 274).
Inc. fragm. IX: .TA B.4" Cla 4HCTOTOA H CrlitPEHTIM' H
AnikroTplotnYtnik, f. 45r (...lui Dumnezeu cu curdfenie ci smere-
nie ci indelungcl reibdare, p. 383; trad. rom. veche:
Dumnezeu ca curd:fie, ca smerenie si ca Ingeiduialei, p. 275).
Des. : H TIH trliCTIt W(T) Tfat A4 IE'LCHOHMATII nimemtpTe,
HE RAMA IMAM p0AHkIHH HAH norm..., f. 61v acestea sii pri-
meascci cinste de la tine, feird pdrtinire, nu pentru cd vor fi
rudele voastre sau..., p. 391.; trad. rom. veche: si aceia
inca" sei cad cinste nefillarnica* $i nu pentru cdci rd vor fi
rudenii..., p. 284).
Din caietul 11" se pastreaza doar ultima IAA, cu signa-
tura A' (36): fragmentul X (f. 62). Agadar, lipsesc 7 file intre
fragmentele IX gi X, ceea ce se confirma i prin calculul
textului romanesc, care reprezintd 6 file gi 17 rinduri.
Caietul urmator, 12", respectiv, 37, conservd, dimpo-
triva, cele 6 file de la mijloc: fragmentul XI (ff. 63-68).
Prin urmare, 1ntre fragmentele X gi XI lacuna este de o
singurd. filä. (26 rinduri, ed. cit., p. 289).
Ambele aceste fragmente cuprind, mai Intli, circa o
treime (Mra inceput i cu o lacuna' la mijloc) din cap. IX,
Cuvint pentru judecatei, care au invillat lo[an] Neagoe voevod
pre fie-seiu Theodosie $i pre alli domni, pre toti, cum, $i in ce
chip vor judeca, iar apoi lnceputul cap. X (vezi mai jos).
Dupä sfaturile practice pentru viitorul domn, cum sd judece
diverse pricini ale supugilor sai, este transcris, In partea
cap. XI al Umilinfei lui Simeon Monahul, Despre judecatei
$i a doua venire, reprezentat in buna mdsura i In textul
slavon pdstrat al Inveiteiturilor.
Inc. fragm. X: ...CTp4/1114r0 H TOrH4,104410 H IIPHIMAIJA
f. 62r (... strain ci necunoscut i nou venit, p. 392; trad. rom.
veche: Nici intr-un strein nu voi af la, nici intr-un vecin,
22 Contributii la istoria culturii i literaturii minim vechi c. 129 337

www.dacoromanica.ro
p. 288). Des. : T4K0116111 H o A1Nt pxu,t GlISAOHCHIeW1 H CMt-
pHEelln, 03AOSHIIIM 41/Astito. Mirk mi.-, f. 62v (Unii ca acef-
tia, ridicind miinile asupra mea f i umilindu-md, mi-au fäcut
rdu foarte. lar mie..., p. 392; trad. rom. veche: Unii ca
aceftia, puindu-fi miinile pre mine cu smerenie, mi-au fäcut
foarte Mu. lar viata mea ..., p. 289).
Inc. fragm. XI: NH Rpel(T), NH CVOANHKk, 11H ApS(r), Frvit
GO WCT-IIIHWA Alat 1411113r0 Kla 60At3lit(r) H cicp-kst(K) NEOrrtiliHM$1,
f. 63r (... nici frate, nici rucki, nici prieten, cdci toti m-au läsat
singur in duren i fi supcireiri, nemingliat, p. 392; trad. rom.
veche: fi fratii ci rudeniile fi priiatenii, toti mil läsarei
singur intr-acéste nevoi fi intristdciuni, fär'de mingiiare, p. 289).
Des. (sfir§itul capitolului): (...) fillcfrAa H n flp(C)11) H
Ittitlil RtKW(M), &tam, f. 64v (intotdeauna fi acum fi puru-
rea fi in vecii vecilor, amin, p. 393; trad. rom. veche: acum
totdeauna, neincetat, in veci, amin, p. 290).
Intruclt caietului 12", respectiv 37, Ii lipse§te ultima
filá (ca §i prima, vezi mai sus), iar caietul 13", cu signatura
A' (38), este Intreg, rezulta ea Intre fragmentele XI i XII
lacuna este de o singura fila (In textul romanesc pästrat,
21 de rinduri, p. 293 a ed. cit.).
Caietul 13", respectiv 38, are insa, In mod curios, 9 file
(ff. 69-77 1), prima din ele nepereche cu signatura clara,
iar celelalte 8 perechi (ultima are, de asemenea, signatura
clara).
Urmeaza caietul 14", cu signatura A-9' (39), din care lip-
se§te doar fila ultima': are, deci, 7 file (ff. 78-84 2).
SfIr§itul fragmentului XI (ff. 64v-68v) §i fragmental XII
(ff. 69r-84v) reprezinta circa doua treimi din cap. X, cu
titlul pastrat in original (fara partea finalä i cu lacuna de o
pagina la mijloc): GAM H411434TEA'110 It "Kra 1101KOA61
ilr63410gAINHOM8 6:18 CfC01/118 efW(A)CTIO H HM161(41) NOMe134111N1-
KW(M)11 C0101) o AIA(C)TILIIIH 11 0 NOKOH, f. 64v anvätilturei
a lui Io[an] Iveagoe voievod ceitre iubitul sciu fiu Theodosie
si dare alti unfi ai lui Dumnezeu, despre milostenie fi pace,
p. 394; trad. rom. veche: inviitdturei a lui .Neagoe voe-
1 !titre ele se aflä primul grup de 7 file (ff. 70-76) intrate in biblio-
teca in 1921.
2 Ff. 79-84 reprezinta al doilea grup, de 6 file, nitrate in biblioteca
impreuna cu cele de mai sus.

338

www.dacoromanica.ro
vod cdträ fie-seiu Theodosie Dodd ci ccitrei alti domni,
toti, ca sci fie nzilostivi f i odihnitori, p. 231). Acest titlu este
inspirat din acela al cap. VI al Umilintei lui Simeon
Monahul, in slavond: Gr) MXCTHHH H W ssnroovivogid (Despre
milostenie ci buncivointd), care este transcris integral in
partea finald, dupd sfaturile practice ale domnului privind
generozitatea i spiritul de dreptate, precum i dupd extrase
din Biblie, din Alexandria si dintr-un izvor incà neidentificat.
/nc. : Gilt MOH, CLI CUM.% TERt, caico KOLIH(T) (C)H(A)pk
MMORATH Carld CKOI H ovnoKonTH, f. 64v-65r (Fiul meu,
aceasta îÇi voi spune, cunt va mili domnul pe slugile sale
si cum le va impcica, p. 394; trad. rom. veche: Feitul mieu,
si de aceasta te invcit, sá ,stii cum isi va mili domnul slugile
sale f i cum si le va odihni, p. 291). Des: fragm. XI: (...)
H MA(C)T61Hlf R&M FM mu,Elidtp'cTgli Ad HI 111a3A4AH1E, nougmi
f. 68v (si milostenia voastrei sei n-o dati cu
ICTI Hsapd...,
tarnicie, pentru cd voi sinteti alesi ..., p. 396; trad. rom.
veche: nici sá faceti milostenie in feitarnicie; cd voi sinteti
alesi ..., p. 293).
Inc. fragm. XII: Inket Kit /WHIM AO(C)Hilk 114 4,110(P)0A
(...), f. 69r (... fiecare ostean vrednic la slujbei, p. 396; trad.
rom. veche: toate slugile tale inaintea ta, cele ce vor fi mai
de folos si mai de treabci, p. 293). Des. : GHE, Ae HE irkexcdpiund
f. 84v (Fiule, sci nu indreiznesti a cirti ...1; trad. rom.
veche: Fiiul mieu, sci nu voesti a ti sei parea ..., p. 302).
Intre fragmentele XII §i XIII textul romanesc indicd o
lacunä de circa 24 file, respectiv 3 caiete a cite 8 file. Aceasta
1nseamnd cá urmdtorul caiet pdstrat, 15", fàrà signaturd,
intrucit are numai cele 6 file de la mijloc (fragmentul XIII,
ff. 85-90), trebuie sd fi fost al 43-lea (lacuna o apreciem
Cu o aproximatie tolerabild, cdci se adaugd o fild lipsd de la
sfirsitul caietului 14", resp. 39, si una de la inceputul acestui
caiet).
Intre fragmentele XIII §i XIV, textul românesc cores-
punde unei lacune de 2 file, ceea ce se confirmd prin situatia
caietelor 15" (cdruia 11 lipseste ultima fild) i I6", care
pdstreazd, de asemenea, numai cele 6 file de la mijloc (frag-
mentul XIV, ff. 91-96). Asadar, caietul 16" trebuie sä fi
fost al 44-lea.
axectat fata de ed. cit., p. 403.

339

www.dacoromanica.ro
 Fragmentele XIV §i XV au Intre ele o lacun4 potrivit
textului romanesc de 2 file, ceea ce din nou se confirmti
prin caietele 16" (cdruia li lipse§te ultima fila) i 17", din
care avem, iarà§i, cele 6 file de la mijloc (fragmentul XV,
ff. 97-102). Caietul 17" trebuie sa fi fost, prin urmare,
al 45-lea.
O noua lacunä de 2 file indica textul romanesc intre
fragmentele XV §i XVI: intr-adeviir, i caietul 18" conservA
numai cele 6 file de la mijloc (fragmentul XVI, ff. 103-108);
el trebuie sA fi fost, deci, al 46-lea.
Toate aceste patru fragmente (XIIIXVI, 24 de file,
respectiv, ff. 85-90, 91-96, 97-102, 103-108) cuprind
aproape tot cap. XII (fard o micA parte de la inceput
aproape o fila cu trei lacune a cite 2 file la mijloc §i
circa o pagina de la sfir§it), Vorba a lui lo[an] Neagoe voevod
edith fie-sciu Theodosie voevod ci ccitrci a4i domni, carii vor
fi in arma lui biruitori Ora aceftiia, pentru pecetluirea cdr(ii
aceftiia. Acesta reprezinta testamentul solemn al lui Neagoe"
adresat lui Theodosie, ca viitor domn al Tarii Romane§ti,
§i altor domni, ce vor veni dupà el, §.1 alcatuit, In parte, cu
utilizarea unor surse livre§ti, dintre care a fost identificatg
Scara lui loan Climax (Scharul).
Inc. fragm. XIII: ... 4 IT HMIs li4(4)1C4 117X m H(C) C
TO(S)AiK HHTTH cn ciBAr(A)TTA, f. 85 (... lar Domnul
nostru, stdpinul lisas Hristos, sit-ti fie in aceastä viafd ca
bundoointd, p. 404; trad. rom. veche: lar Domnul nostru
lisus Hristos sa-ti fíe intr-aceastd lame ca mild ..., p. 316).
Des. : (...) 06/146 W(T) Aptud wuoro, u(u) no cpt(A) paw, eiro
f. 90v
/Amore. larik ...", ai mincat din pomul acela care
este in mijlocul raiului ..., p. 407; trad. rom. veche: Ci 'Inset
did ai mincat din pomul care iaste prin mijlocul raiului
p. 319).
Inc. fragm. XIV: ...Kplsaki cu HSHAOWA HS6 44.4 H
KIIHHAOLUM BIN u,p(c)ruo usatioe", f. 91a (... [pentru] singele
[mea J, toli au iefit din iad i au intrat in impeircitia cent-
rilor, p. 407; trad. rom. veche: pentru singele mieu oirei
toti din iad ci intrarci intru impcird(iia ceriurilor, p. 321).
Des. : Ea, Citt44HRE 11-441, KdKJ ECH Itp(t)11C41% H CHAEHII, HAtHCI

Dan Zarnfirescu, in ed. cit., p. 53.

340

www.dacoromanica.ro
oportit ...?", f. 96v (0, ticaloase omule, cunz e$ti tare $i pu-
ternic, cind ai m'iniat pe Dumnezeu ...?, p. 410, trad. rom.
veche: o, ticiiloase orne, dar cum efti tare fi puternic, and
pre Dumnezeu l-ai miniat ...?, p. 324).
Inc. fragm. XV: ... H Hiit HE 1103Hd4I(Ai) HH4hCOHC! W(T)
u,iiTt H r(e)n(A)NI witt(K) cioNw(x) (...), f. 97r (... fi acum nimic
nu cunoaftem din impeiratii $i domnii aceia puternici, p. 410;
trad. rom. veche: ... fi acum nimic nu sä cunoafte de acei
Vnpärati $i de acei domni mari $i puternici de atunci, p. 325).
Des. : (...) INCI fAHKO KTO KOilli(T) ..., f. 105v (lar cel ce va...,
p. 329; trad. rom. veche: .y i cel ce va ..., p. 328).
Inc. fragm. XVI: ... FHA CIA H flA4MOHO Wqnlitil'HHE MA'
ititmn(x) t(c)cmo (...)", f. 103r (...fi firea cea intunecatä a lui
Adam am schimbat-o, p. 413; trad. rom. veche: ... f i firea lui
Adam cea tntunecatel o schimbaiu, p. 329). Des. : taco Ad AlA
HPOCTHTE rptwHdrO, apt ciirptuni(r) HAH AOCAAH(r) IldAe ...,
f. 1.08v (ca sá md iertati pe mine paceitosul, dacä am gre)cit
sau v-am supärat ..., p. 416; trad. rom. veche: ca sä ertati
pre mine peicätosul, de voi fi grefit sau vei voi fi dosddit ...,
p. 332).
In sfIr0t, Intre fragmentele XVI §i XVII textul roma-
nesc india o lacuna de aproximativ 3 file: lntr-adevdr,
caietului 18", respectiv, al 46-lea, li 1ipse0e 1. fild de la
sfir0t, iar caietului urmätor, 19", li lipsesc primele 2 file.
A§adar, acest caiet, din care s-au pästrat numai filele 3-5
(cele douh de la mijloc bine legate 0 cea precedentA), trebuie
BA fi fost al 47-lea (fragmentul XVII, ff. 109-111).
Acest ultim fragment reprezintd circa o cincime, aproape
de la Inceput din capitolul XIII 0 cel de pe urm4 al inveitd-
turilor, intitulat In versiunea romaneasca: Rugäciunea tut
Io[ani Neagoe voevod, care au fäcut la efirea sufletului se&
ceitrd Domnul nostru Iisus Hristos, fi ertarea carä s-au ertat
de ceitrig coconii sdi $i de cätrd cocoane fi de ceiträ boiarii sill
cei mari $i cei mici $i de cätrii alte slugi ale sale, de ceiträ toate..
Cu cuvinte de umilintei.
Spre deosebire de capitolul precedent, pe acesta din urm&
putem sà-1 considerrtm testamentul personal, familial al lui
Neagoe, care se adreseag aici direct copiilor fii (probabil
cti, aldturi de Theodosie, Petru trAia Inca': a murit la 15 iunie,,
cu sigurantd, 1520, deci textul poate fi anterior acestei date)
341:

www.dacoromanica.ro
si fiice (Stana i Roxanda) doamnei Despina 1, boierilor
slugilor apropiate. Cu tot caracterul profund personal al
acestui capitol, autorul a recurs si aici la izvoare
In primul rind, la Molitvenic, apoi din nou la Umilinta lui
Simeon Monahul (pasaj utilizat i in capitolele I si IX), la
Dioptra lui Filip Solitarul, la Omilia de Pafti atribuita lui
loan Hrisostomul (prezenta si in Pisania Mänästirii Curtea
de Arges) i, probabil, la alte scrieri.
Inc. : ... 3dlif W(r) tmAor irksnor,s an, Ms' MOH, liptNCAF
WILIATH H HMK4TH rptva MOM irk egiromTposTro Tgoim(S) (...)",
f. 109r (... Cd de unde voi putea eu, Dumnezeul meu, sd Incep
mai inainte i &I piing peicatele mele ceitre mila ta ?, p. 416;
trad. rom. veche: Cei de unde voi putea eu, Dumnezeul
mieu, sd Incep mai nainte ci set plingu peicatele méle ceitrei
mila ta?, p. 335). Des. : ()cist
ANE(C) ice, 41hAil MOd, W(T)
KOH(X) rip-bK(A)f w(T) cH(X) KOWITE gpANNTH H
f. 111v (Astdzi, 'bud, copii mei, de care dintre acestea vei yeti
ECTE 1
apeira mai lntii ci sinteti ..., p. 418; trad. rom. veche: deci
de asteizi inainte, fetii miei, cu care de acéstea veti sei vei
eind sinteti ..., p. 336).
De la acest pasaj pina la sfirsitul intregii serien, textul
romanesc indica o lacuna de 12 file, respectiv un caiet
4 file: reamintim ca din ultimul caiet pastrat, 19", respec-
tiv, al 47-lea, lipsesc filele 6-8, deci dupd el trebuie sä
mai presupunem Inca un caiet, al 48-lea. Prin urmare, soco-
tind, in medie, 8 file pentru fiecare caiet (cele cu 9 si 10 file
constituie o exceptie: am identificat doar un caiet cu 10 si
altul cu 9 file, ceea ce da un plus de 3 file), putem spune cu
siguranta cá intreg manuscrisul a avut circa 387-390 de file.
Dintre acestea lásînd la o parte calculele intreprinse de noi
mai sus cel putin primele 315 file grit confirmate categoric
(le signaturile caietelor pastrate pina la nr. = 39
(39 caiete x 8 file = 312 + 2 file de la caietul = 35, care
are 10 file, si 1 fila de la caietul = 38, care are 9 file).
Am argtat (ed. cit., p. 85) cá textul slavon se intrerupe exact inaintea
pasajului In care Neagoe se adreseaza soiiei sale, pe care o compara cu
turtureaoa cela ce sa dasparte si-i piare sotiia" (= sotul) : *rirkmito,
reenomm mom (vocativ sing.) a fost tradus turturitile méle cocoane" (pl.),
Intruclt formele slavone citate la vocativ sing. slut identice In slavona
slrba cu nominativ-acuzativul (care are si rol de vocativ) plural.

www.dacoromanica.ro
Tot atit de categoric sint con firmate Inca' 40 de file, care cem-
puneau ultimele 5 caiete pastrate incomplet, ceea ce da in
total 355 de file.
Dar, cum pina la f. 31.5 verificarea cantitälii lacunelor
s-a confirmat prin textul romanesc cu o exactitate mergind
uneori ping la pagina, este evident ea putem socoti calculul
valabil si pentru cele 32-35 de file presupuse de noi peste
cele 355 file, stabilite printr-un dublu control.
Prin urmare, s-au pastrat integral 6 caiete: 16, 24, 30,
33, 35 si 38; 4 caiete 23, 34, 36 si 39 sint incomplete,
dar, avind prima si ultima fila (sau una din ele), conserva
signaturile, lucru de prq in stabilirea numarului de ordine si
al celor 9 caiete incomplete, fara prima si ultima fila, deci
fära signatura: dupa calculele noastre, acestea Milt caietele
13, 20, 29, 37, 43, 44, 45, 46 si 47. In total, se pastreaza, deci,
integral sau parlial 19 caiete: 13, 16, 20, 23-24, 29-30,
33-39, 43-47. In acest caz, caietele care lipsesc integral
sint: 1-12, 14-15, 17-19, 21-22, 25-28, 31-32, 40-42,
48, In total 29 de caiete. Cu greu s-ar mai gasi vreun manu-
scris slavo-roman de asemenea valoare, care sa fi ajuns pina
la noi atit de fragmentar.
Am vazut ea din Partea intii a invcitaturilor s-au pästrat
doar trei mici fragmente, insumind 16 file, suficiente insa ca
Iinind seama de faptul ea al 2"-lea caiet pästrat are signa-
tura g. i = 16, iar caietul 13" trebuie sä fi fost al 20-lea
sa apreciem ea aceasta parte insuma 20 de caiete si citeva
file (circa 3 file, cit indica textul romanesc dupa ultimul caiet
pastrat), respectiv, probabil, 163 de file. Restul caietelor,
In total 27 (plus vreo 5 file din caietul 21), cuprindeau Partea
a doua, mai ampla, a invdtdturilor (in ed. cit., Partea intii
versiunea romtmeasca ocupä 91 de pagini, respectiv,
p. 125-215, iar Partea a doua 127 de pagini, respectiv,
p. 217-343). Din fericire, 10 capitole ale acesteia se pdstreaza
In textul slavon, e drept, in proportii diferite, de la 1 fila
pina la 25 de file (capitolul VIII, Pentru solii fi pentru rek-
boaie), ceca ce ne da o imagine aproape completa a textului
original. Lipsesc cu desavirsire numai capitolele IV, V si
XI, insumind In ed. cit. (versiunea româneasca) doar 20 de
pagini.

343

www.dacoromanica.ro
 2. Noi contributii privind raportul dintre cele trei versi-
uni: slavonli, romílnA si greacA. Critica unei ipoteze nelnte-
meiate. Identificarea caietelor pAstrate si a celor pierdu-
te si stabilirea cu exactitate a volumului manuscrisului
aduc elemente In plus la concluziile formulate de colegul
Dan Zamfirescu si de noi insine in studiul introductiv
la ed. cit.:
Sintem In drept, in concluzie, sà vedem In actuala struc-
turA ideologico-literard a .bweittiturilor opera Insäsi a lui
Neagoe Basarab. Nu excludem posibilitatea unor märunte
interpolatii In traducerea romAneascd din secolul al XVII-lea
(de altfel, am identificat noi lnsine citeva). Dar toate aceste
« colaborAri » reprezintà un element neglijabil, incapabil sA
modifice arhitectonica genuing a scrierii" (Dan Zamfirescu,
p. 55.)
Oricum, aceastà traducere veche romAneasa adau-
gam noi este ... pe clt posibil exactà, cu unele greseli
explicabile, datorite neintelegerii textului In special, in
pdrtile preluate din izvoarele bizantino-slave, cu o sintax6
mai greoaie , dar mai ales este de o realA frumusete arti-
sticd ... Relativ putinele p64i de propozitii sau fraze compri-
mate, aldturi de unele mici adaosuri pentru a explicita ideea
din text pot fi acum usor urmArite de cititori, care au, alAturi
de vechea talmacire rom&neased, traducerea moderna"
(p. 103). Prin urmare spuneam In comunicarea tinuta la
Sofia, In noiembrie 1971 , din compararea rind cu rtnd a
textului slavon eft s-a pastrat cu Ortile corespunzAtoare
ale versiunii romanesti din cele douà manuscrise mai vechi, am
ajuns la concluzia schitat6 fug In 1931 de Ivlargareta
§tegnescu-Serghi cA aceasta din urmA reproduce cu
destulà fidelitate originalul slavon si poate fi deci consideratA
ca autenticA".
Atari concluzii se cereau confirmate s'i cantitativ, aci
avindu-se In vedere, mai ales, faptul ca versiunea gre-
ceasc6 nu cuprinde prima parte a Inviipturilor s-au expri-
mat indoieli cu privire la forma initialä a acestei opere,
chiar de catre unii partizani convinsi ai autenticitatii ei.
Astfel, necunoscInd succesiunea reald a filelor In manuscrisul
344

www.dacoromanica.ro
 slavon, Emil Turdeanu partizan avizat al autenticitdtii,
care plAnuia o editie a Invätiiturilor scria in 1947:
« De nos résultats, qui s'opposent aux hypothèses émises
par D. Russo, nous extrairons ici deux faits: a. Le texte
slave des Conseils renferme des solécismes qui caractérisent
un Roumain et présente des aspects de la langue du XVIe
siècle, plus vraisemblablement de la première moitié du
sikle 1; b. La traduction grecque, trouvee en un exemplaire
unique au monastère Dionisiou du Mont Athos, a été faite A.
l'époque des rapports incessants que Neagoé Basarab et
ensuite ses successeurs et parents ont eus avec ce couvent,
jusqu'à Mircea Ciobanu (1545-1554, 1558-1559), par la
branche valaque, et jusqu'à Alexandre Lapu§neanu (1552
1561, 1564-1568), par la branche moldave. Nous savons,
d'autre part, que le sage seigneur de Valachie, le fondateur
du plus beau monastère du pays (A. Curtea de Arge§) et le
protecteur le plus généreux de l'orthodoxie des Balkans et du
Levant, a été aussi un amateur de manuscrits. Outre ce qui
s'est écrit dans le pays sous son impulsion, il a racheté un
volumineux codex des Discours de Chrysostome, égaré de la
bibliothèque fondée au monastère de Krugedol par l'ancien
métropolite de Radu le Grand, le Serbe Maxime Brankovid.
Par conséquent, à la différence de D. Russo et d'autres cher-
cheurs, nous ne mettons pas en doute la paternité de Neagoé
Basarab sur ses Conseils. Mais nous admettons toutefois, avec
Nous avons communiqué ce résultat, par une lettre envoy& de
Fontenay-aux-Roses, en 1938, a M. N. Iorga, qui en fait mention
dans Revista istoricel, XXVI (1940), p. 14, et XXVIII (1942, article pos-
thume), p. 76" (nota lui E.T.). Este vorba: 1) Despre articolul lui N. Iorga,
Un om, o metodd Fi o fcoalci, In care se spune: In sfirsit, un membru al
Scolii romAnesti din Franta, d. Turdeanu, fAcind cercetAri la Belgrad (de
fapt, la Sofian.n.), a gAsit manuscriptul slavon, cici neapArat forma Intii
n-a putut sA fie greceasa, a InvAtIturilor *, care, Intr-o slavonA a seco-
lului al XVI-lea, cuprinde solecisme romAnesti" ; 2) Despre recenzia la
N. Cartojan, Istoria literaturii romline vechi, I. De la origini Pind la epoca lui
Matei Basarab ,si Vasile Lupu, Bucuresti, 1940, In care citim: Dar iatä
cä existA i, in dout manuscripte, forma originará dawn& o cercetarea ei
de d. Turdeanu, care mi-a spus-o intr-o scrisoare, e Nina de románisme
duce la o cdcrituire la noi Fi tocmai in vremea lui Neagoe". Trebuie st preci-
zAm doar cl nu a fost descoperit, deocamdatA, un al doilea manuscris sla-
von al ftstuycituri/or. Probabil, confuzia provine din faptul a la Sofia manu-
scrisul se pAstra, la Inceput, sub doul cote diferite, la care s-a adAugat
apoi chiar si a treia pentru ultimele 13 file.

345

www.dacoromanica.ro
D. Russc, que la légende de saint Constantin et de sainte
Helene, qui se trouve seulement dans la version slave des
Conseils et dans la traduction roumaine, est une interpo-
lition posthume. Nous plaçons cette interpolation au XVIe
siècle et, plus précisément, vers son milieu, après que fut
faite la traduction grecque dans laquelle elle ne figure pas.
La traduction roumaine du XVII e siécle découle de la redac-
tion slave interpolée" 1.
Am vazut insa ea' manuscrisul slavon poate fi datat, cu
destula sigurantä, intre 15 iunie 1520 15 sept. 1521 §i
deci, in privinta Panegiricului Impeirafilor Constantin
Elena nu poate fi vorba de o interpolare ulterioarä. Evident,
intreaga Parte 'WU, care este o antalogie comentatel ad usum
filii Theodosii", a fost omisa de traducatorul grec, care a inte-
les prea bine caracterul ei compilativ, necesar pentru tinarul
fiu de domn (ce avea doar 7-8 ani §i abia urma sa
a citi), dar nu §i pentru calugarii greci de la Athos, care cunos-
teau aceste lucruri direct de la surse, in primul rind, din
Biblie.
Tot a§a, inainte de a avea o editie §tiintifica a versiunii
romane§ti dupa cel mai vechi manuscris, prof. I. C. Chitimia
a afirmat in 1963, e drept, cu prudenta: Dupa toate
avem de a face cu texte pline de adaose, datorite
traducatorilor §i copi§tilor, adaose potrivite cu gustul acestor
carturari §i cu atmosfera vremii lor" 2. Am aratat mai sus
pe MO cele spuse de Dan Zamfirescu §i de noi in§ine
In studiul introductiv la ed. cit. cd cercetarea minutioasd,
In paralel, a textului slavon si a celui romanesc corespunzd-
tor confirmatä acum cantitativ, prin stabilirea cu exacti-
tate a volumului manuscrisului slavon infirma aceasta
ipoteza, izvoritä, de altfel, tocmai din faptul cà textul roma-
nesc nu era editat iar manuscrisul slavon nu era
cunoscut de visa cercetatorilor romani.
In legatura' cu acest manuscris mai apare insa o problema'.
De la ideea justa §i mai mult decit ciará dictata de struc-
tura Invdçdturilor idee formulatä de Dan Zamfirescu in
1 La liltérature bulgare du XIVe siècle et sa diffusion dans les Pays
Roumains, Paris, 1947, p. 107-108.
2 Consideralii despre eÍnvâdturile lui Neagoe Basarab*, in Romano-
slavica, VIII, 1963, p. 318 (--= Probleme de bazd..., p. 121).

346

www.dacoromanica.ro
1961, c5 acestea au fost scrise (In parte, §i compilate) In
decurs de citiva ani, incepind de pe chid trdia Inca Petru,
unii cercetdtori au ajuns sà considere cà chiar manuscrisul
slavon (unic deocamdatd!) nu reproduce cu fidelitate arhe-
tipul pierdut". Astfel, la cele reproduse mai sus, prof. I. C. Chi-
timia adduga: O dovadd In privinta aceasta ne-o
fragmentele pästrate din versiunea slavond, textul descoperit
apropiindu-se, dupi cite se pare, nzai mult de original" 1.
Prof. D. P. Bogdan a mers chiar mai departe, emipnd
ipoteza c Neagoe a dispus sä se redacteze Intli un arhetip
al Inveitäturilor, adresat tuturor fiilor sài, iar apoi, rdminind
In viatd numai Teodosie (dar §i Stana i Roxanda 1 n.n.),
a diriguit Intocmirea unui al doilea prototip, inchinat acestui
ultim (ca bdiat era chiarprimul n.n.). Ulterior, dupd moartea
lui Neagoe, scribii care au transcris textul Invdtciturilor au
contopit cele cloud arhetipuri. Din pdcate, pInd la noi nu a
ajuns textul original, ci numai contopirea arhetipurilor, ver-
siunea ce o avem fiind de la sfIr§itul secolului al XVI-lea,
dupd cum am ardtat Ina* In 1946." 2 Cum au combinat copi§tii
textului slavon cele cloud arhetipuri", prof. D. P. Bogdan
care a rdmas la ideea cá manuscrisul de la Sofia este de la
sfir§itul sec. al XVI-lea, In ciuda märturiei categorice a fili-
granelor nu ne spune, i nici nu vedem cum ar putea-o
face de acum incolo, textul slavon pdstrat, ca i cel romtl-
nesc, nedindu-i nici o indicatie In acest sens 3.
Cu acestea nu s-au Incheiat insa avatarurile"
nici dupd aparitia la sfIr§itul anului 1970 a editiei
ingrijite de Florica Moisil, Dan Zamfirescu §i de autorul
acestor rinduri i Insotite de un amplu studiu introductiv,
ale carui concluzii au fost acceptate, practic vorbind, de toti
numero§ii recenzenti. Problema invcifciturilor lui Neagoe
Basarab pdruse In sfir§it Inchisd in istoriografia literaturii
romane vechi din ultimii citiva ani" spune Virgil Candea,
Intr-un articol provocat de tipdrirea unei interventii a cerce-

Art. cit., p. 318 (= Probleme de bazd .... p. 121 subl. n.).

2 13 file ittedite ..., p. 488.
3 Afirmatia prof. I. C. Chitimia c5. un alt text slavon ar fi fost desco-
perit dupg cum preciza N. Iorga de Emil Turdeanu la Belgrad"
(oP. cit., p. 318, resp. p. 121) se bazeazä pe o confuzie a marelui istoric
(vezi mai sus).

347

www.dacoromanica.ro
tdtorului grec Leandros Vranoussis in paginile revistei Maga-
zin istoric'.
Despre ce este vorba ? Färd a cunoa§te de loc textul sla-
von §i raportul dintre cele trei versiuni a, L. Vranoussis a
emis nu de mult, la Congresul de studii sud-est europene de
la Atena (mai 1970) i la cel de bizantinologie de la Bucu-
re0i (sept. 1971), ipoteza cu totul neverosimild ca autorul
Invqdturilor este Manuil din Corint (f 1530), mare retor
al Patriarhiei constantinopolitane, i cd versiunea slavond
reprezintd o traducere dui:4 textul grecesc 3. Iatd cu pro-
priile-i cuvinte teza sa, expusd acum In articolul din Maga-
zin istoric: Cred cá nu ne Impiedicd nimio sd acceptdm
ideea cä Neagoe Basarab s-a adresat de mai multe ori # ma-
relui retor » al Patriarhiei din Constantinopol, cerindu-i o
Virgil Undea, Din nou desPre Invataturile lui Neagoe Basarab", In
Magazin istoric, an. VI, 1972, nr. 2, februarie, p. 2-5; Leandros Vranous-
sis, Texte si documente romanesti inedite din Grecia. Gindul ,si fapta marelui
domn al Tarii Románesti, ibidem, p. 6 10.
2 Iatl ce spune in acest sens Virgil CAndea In articolul intfia mare
carte a culturii romanesti, publicat In Romania literara, nr. 3, din 14. I. 1971,
p. 13: Cu citeva zile mai inainte (de tinerea comunicArii autorului grec la
Atena n.n.), pentru o analizä pe care amicul Vranoussis a vrut, dar nu a.
putut sl o fact, am petrecut o dimineata clutind textul slavon al Invellatu-
rilor, inexistent In bibliotecile ateniene cercetate. Pentru cä solutia pater-
trebuia sa resulte dintr-o comparare a versiunii grecesti au cea slavona
Fi, mai ales, dintr-o analiza de istorie culturala, de idei, de mentalitati, de
tehnici ale infornarii si de procedes ale intelectualilor timpu/ui. Ceea ce,
dintr-o explicabill carentl de documentatie (aceea romlneasol), dar 0 de
timp, Vranoussis nu a putut Vom vedea mai jos cl acest lucru
n-a fost flout nici chip& un an 0 citeva luni, clnd autonil noii ipoteze
prezentat comunicarea la Bucuresti i articolul la Magazin istoric.
3 Les Conseils attribués au Prince Neagoe (1512-1521) et le manuscrit
autographe de /eur auteur grec (ou la question homérique de la littérature
roumaine enfin résolue), citatl In: Deuxidme Congras International des
Etudes de Sud-Est Européen. Athènes, 7-13 mai 1970. Programme, Atena,
1970, p. 45, rezumatli. de Virgil CAndea, in articolul Intiia mare carte a culturii
románesti, In Romania literara, 1971, nr. 3, din 14. I, p. 13, 0 (dupa o revistl
greacl) de Dan Zamfirescu, In articolul Neagoe Basarab sau Manua din
Corint ?, In Romania literara, nr. 37, din 9. IX. 1971, p. 10; Textes et docu-
ments concernant la Valazhie tirés des manuscrits et des archives des Méléores
et d' autres monastires de Grèce, rezumat In: XIV Congrés International
des Etudes Byzantines. Bucarest, 6-12 Septembre 1971. Résumés Commu-
nications [Bucure*ti, 1971, Anexa, p. 10-11]; vezi Dan Zamfirescu, Pro-
bleme interesind istoria literaturii románe fn dezbatarea Celui de-al XIV-lea.
Congres international de studii bizantine, Ateneu (Baclu), VIII, 1971, nr. 10,
P. 7.

348

www.dacoromanica.ro
data un tratat asupra unor probleme teologice, altd data
o ()rape funebrä, pe care voievodul voia s-o rosteascä la
reinhumarea rama§itelor paminte§ti ale mamei sale la Curtea
de Arge§ 1 sau, în sfir§it, unele Inväldturi pe care domnul
le adresa fiului slu Teodosie Afa tmi explic de ce faitnoa-
sele INV A TAT URI ale lui Neagoe s-au peistrat In grecefte
intr-un manuscris autograf al lui Manole (sic!) din Corint (...).
Pentru cine in%elege limba greacä §i poate judeca structura
frazei §i originalitatea unui text, este cum nu se poate mai
u§or sä. se constate c4 IN VA TAT URILE lui Neagoe, scrise
de mina lui Manole din Corint, au fost f i redactate de acesta
din urmel, la cererea expresä a domnului romcin. Textul grec
al Inväteiturilor lui Neagoe, considerat pind acum in mod
gre§it ca o traducere prescurtatä a unui original presupus
a fi fost In slavone§te, nu reprezintä cu sigurantä dupd
opinia mea o versiune posterioarä, ci insg§i forma originald.
Toate sectiunile lnveiteiturilor au fost deci compuse de Manole
din Corint, probabil insä in mai multe ocazii, la cererea §i,
prin urmare, din initiativa §i dup. directivele voievodului
Tärii Romane§ti, Neagoe." 2
E drept cA, dupg aceste fraze categorice, autorul,
seama, adaugä: Nu este vorba cleat de o ipotezà, bazata
Dupa 15 iunie 1520. Neagoe era bolnav i n-a putut participa la rein-
humare: de aceea a si trimis epistola catre vladica Macarie" ; cind sa fi
prevAzut acest lucru, ca s-o comande ... la Constantinopol? Jata fraze pe
care nu le putea concepe i scrie decit el: Jar la aducerea oaselor tale, eu,
pentru pacatele méle, iar nu putuiu veni la tine, ca sa mä satur de dorul
tau, ci am trimis in locul mieu pre iubitul mieu fiiu, pre Theodosie, si pre
dragile méle cocoane, pre Stana i pre Ruxanda ... Dar, de vréme ce eu
n-am fost harnic nici intli (la inmormintare n.n.), nici acum sa viu la tine,
sa ma satur de vedérea ta, Inca am mai trimis, o, maica mea, si pre fiiu-
mieu Petru i pre Than si pre fie-mea Anghelina lar de nu ma vei créde,
iata ca am trimes i coruna lui Petru, i surguciul lui, i diadimele ..." (ver-
siunea rom. veche, ed. cit., p. 239). Poate cineva crede ca Neagoe a comuni-
cat prin sol lui Manuil din Corint sa includa in text astfel de idei, izvorite
din iubirea i recunostinta fat& de mama si din durerea de parinte, caruia
i-au murit trei copii? (Cf. textul corespunzator in versiunea greceasca, ed.
cit., p. 44-47.)
2 Art. cit., p. 7-8. Acest pasaj, aproape identic, este reprodus de Dan
Zamfirescu in articolul citat din revista Ateneu, dupa stenograma comuni-
carii, unde mai citim insa: Cind, cu ce ocazie i in ce conditii Manuil din
Corint i Neagoe Basarab au colaborat nu putem preciza. Este destul sa
constatam de mai multe ori i prin diverse marturii colaborarea lui Manuil
cu curtea din Tara RomAneasca" (p. 7).

349

www.dacoromanica.ro
insgi pe constatari oricind verificabile, care indreptälesc con-
cluziile noastre" prin urmare, ipoteza nu mai e ipoteza.
Càa§a stau lucrurile, in conceptia sa, o dovede§te tonul
apodictic al titlului comunic6rii sale de la Atena (1970):
Les Conseils attribués au Prince Neagoe (1512-1521) et le
manuscrit autographe de leur auteur grec (ou la « question
homérique * de la littérature slavo-roumaine enfin résolue), ca
§i rezumatul ei fäcut de Hr. G. Patrinellis, in revista Pelopo-
nesiaka, t. VIII, Atena, 1971, p. 137-147, pe care 11 repro-
ducem aici, intrucit textul integral al comunicdrii n-a fost
inch' publicat: in aceastei comunicare, L. Vranoussis a dovedit
cci textul grecesc al Invataturilor ce stilt atribuite lui Neagoe
nu este, cum in genere s-c crezut, traducerea original ului zis
slavo-romiin (...), ci in mod sigur viceversa, adicd el este ori-
ginalul dupei care s-a realizat textul slavo-romii n respectiv (...).
Autorul acestui text grecesc al Invàtäturilor nu este altul
cleat Manuil din Corint, ci (...) codicele mdndstirii Dionisiu
221, care ne transmite acest text, este autograful lui Ma-
null din Corint"
In cuvinte asemAngtoare a rezumat ideile lui L. Vranous-
sis §i Virgil Cândea, In articolul citat din Romania literard
(14. I. 1971): Dan Zamfirescu se opre§te, cu acest prilej
(in studiul introductiv la ed. cit. n.n.), asupra ultimei con-
testäri a paternitälii invdfeiturilor, i anume asupra tezei lui
Leandros Vranoussis, dupei care scrierea apartine unui
cdrturar grec legat de cercul cultural romcinesc fi corespondent
al lui Neagoe, Manole din Corint. « Teza Vranoussis » ... se
intemeiaza pe constatarea c'd manuscrisul athonit 3755 (m-rea
Dionisiu), care pAstreaza versiunea greacd a Invcitäturilor
nu dateaz4 din sec. al XVII-lea, cum l-a descris in 1905
(sic!) Spyridon Lambros (L. Vranoussis se intreabd daca
nu e vorba de o eroare de tipar in descrierea lui Lambros),
ci din veacul precedent, pentru cá ar fi un autograf al lui
Manole din Corint ... L. Vranoussis a crezut insei cd poate
atribui scrierea lui Manole insufi, de aceea a pus comunicgrii
sale indrdznetul titlu: Invcipturile atribuite principelui .Neagoe
(1512-1521) si manuscrisul autograf al autorului lor grec

Reprodus de Dan Zamfirescu, in art. cit. din Romania literara, p. 10.

350

www.dacoromanica.ro
{sau : Chestiunea homericä" a literaturii slavo-romane In
sfirfit solutionatä ! )". (S ubl.n., Cu exceplia titlurilor, G.M.)
Am reprodus in extenso aceste afirmaldi, pentru ca Virgil
Candea spune acum (februarie 1972): De remarcat ea Lean-
dros Vranoussis nu formulase decit o ipotezei vi nu-vi aduce
nimeni aminte ca el sä o fi formulat nici la Atena, nici la
Bucurevti cu aceeavi vehementá ca cei care-1 combateau" 2.
Cine BIJA acevtia ? La Atena i-au räspuns argumentat, dar
politicos, Al. Dutu vi Virgil Candea mnsui, iar unii partici-
panti vi-au rezervat, fie vi in petto (N.B ! G.M.), acordul,
conditionindu-1 de o analiza paleograficä a reproducerilor
pe care autorul comunicarii le-a fäcut sa circule In sará" 3.
La congresul de la Bucurevti au luat cuvintul, tot politicos
vi tot argumentat, prof. I. C. Chitimia vi Dan Zamfirescu,
iar In scris s-au pronuntat deocamdatä, dupa cite vtim, acesta
din urma, Virgil Candea (vezi mai sus), Constantin Cälin4
autorul rindurilor de fata, In studiul introductiv la editia
citatd. Citeasca oricine aceste luäri de pozitie i sä arate ce
este vehement" in ele!
Dar, sa revenim acum la analiza faptelor, singurele care
ne pot interesa.
A) Textul grecesc al inväteiturilor a spus-o ciar
prof. V. Grecu 3 §1 a reamintit-o Dan Zamfirescu, in studiul
introductiv citat (p. 20) vi In articolul din Romänia literarä
nu cuprinde intreaga Parte intli a Învddturi1or, a cdrui exi-
stent4 in slavona este dovedità de mult de cele trei fragmente
pästrate din caietele pe care acum le-am identificat cu exacti-
tate: caietul 16, cu signatura originará deci inaintea lui
s-au mai aflat 15 caiete (120 de file I) , i caietele 13 vi 20,
incomplete, al cä.ror numar de ordine 1-am stabilit, credem,
cu destulä sigurantä'.
Dar versiunea greceascä nu cuprinde nici capitolul VI
din Partea a doua, care In romanevte ocupa (In ed. cit.) doud
pagini, iar In slavonevte s-a pästrat pe jumätate, inclusiv
1 Loc. cit., p. 13.
2 V. CAndea, Din nou despre Invaldturile lui Neagoe Basarab, p. 3.
3 Idem, htriia nutre carte a culturii roindne, p. 13.
4 Din nou desPre literatura veche, In Ateneu, an. VIII, 1971, nr. 1
(78), ianuarie, p. 1.
5 Invalaturde Versiunea greceasck p. 14-15.

351

www.dacoromanica.ro
titlul aproape intreg (vezi mai sus), pe 2 file de la mijlocul
caietului presupus de noi a fi al 29-lea. Cum caietul urn-id-tor
pdstrat are signatura 30 (IV), lacuna de trei file dintre cele
cloud fragmente (filele 6-8 ale caietului 29) se confirmd,
cum am arätat, prin cantitatea textului românesc corespun-
ator.
Aceastd scurtd inväldturd, cu sfaturi practice, este profund
originald, cu recomanddri pe care numai Neagoe le putea
da fiilor sài i altor viitori domni, in slavona specified Tdrii
Romane§ti din sec. al XVI-lea, cu influente sintactice §i lexi-
cale ale limbii noastre. De exemplu:
H flAKbi, Rbi, CHILI di011 H no- sS'i iard.,i, voi, fiii mei fi
LUDO CE rk3- unfii lui Dunmezeu, jai(' cit
M0r000 H AS% Irkfh42orMHT11, am putut f i eu sd vd Welt :
KING no(A)saTh r(c)n(A)p CA- cum se cuvine domnului
ROM-Mid CgoA OrTkNAOMI' (.). orinduiascd dregdtorii (...)
rm Kowx(T) 0 KJCKAgOp'- Dacd vd vor zice sd ;se-
6NTH, IMO Ad irk341tCTHTE W(T) zati dintre aceste slugi intre
Tt(r) C40Vrk Irk UWE na*ALITE, lefegiii vogri, intre credinceri,
irk CAATAO HAN Irk KilEANH'ikipE, sau sd fie veitafi, i pe pe
NAN &MICH 66ITH, H Ttitik rAE- aceftia cercetati (trad.
ALINTE (f. 27r-28r). noastrd, p. 372-373).
Trad. rom. veche: Iatd, fetii miei f i ale.,cii lui Dumnezeu
si un.ii lui, fi de aceasta, cit md putui pricépe, vd invdt : cum
i in ce chip sd cade domnului tocmeascd boierii (...)
de zni vor zice, salt din boieri, sau dintr-acei seiraci, sti ridicati
pe vreun lefegiu sd-1 puneti spedar sau capar sau cdpitan,
voi sd socotiti" (ed. cit., p. 256-257).
Remarcdm aici nu numai termenii specifici organizdrii
politice §i militare a vremii in Tara Romaneascd. (nez/seffe
lefegii", cnerapt spdtari", &matt vdtafi"), ci §i cuvinte
specifice slavonei romane§ti, ca Arcop'sHTH neIntilnit In sla-
vona din alte tdri derivat de la mop'se, servici la curte",
cu sensul nou, cäpdtat in limba romând, a vorbi, a spune"
(cf. lat. conventum, intelegere", §i conventus, adunare"
> rom. cuvint), §i mai ales KpEAliti'LlApi, credinceri, paharnici,
cupari", derivat de la cuvintul ronzdnesc de origine latind
credintd, respectiv de la verbul a credinta, a adeveri".

352

www.dacoromanica.ro
 Cine altul, decit un ronta'n, putea scrie o astfel de sla-
vond", lucru recunoscut de mult de slavi§ti remarcabili, ca
Lavrov, Romanski i IaIimirski? í, avind in vedere desti-
natia precisd §i caracterul recomandArilor, cine altul decit
domnul cirii Romtinefti putea sà le faca?
Prof. V. Grecu §i Dan Zamfirescu au aratat, de asemenea,
&A din versiunea greceascd lipsesc unele piirti din cap. I
§i IV, precum §i un pasaj antiotoman din capitolul
VIII, care nu putea figura intr-o carte copiata pe pamin-
tul supus direct sultanului" (D.Z., In ed. cit., p. 20) 1. Iatä"
pasajul respectiv, pgstrat atit in versiunea slavonk &it §i In
cea romaneascd, dar absent in cea greceascd:
fi HICE CA(T) HHTH R36111,H2, I ar care slid alte nea-
HE HE HtpHAITh. Kit rd 1141111r0 muri 2,ce nu cred in Dom-
I?X H Ria nptti(c)TAih fro nul Iisus Hristos fi in
Ali11363, TM HE HilidATIt TOM' preacurata lui maicc13, ace-
.H;RApo(c), HMI TOAHK111A ia n-au atita intelepciune,
ina3HH, HA AIAAPO(C) Hhila k(C) nici atita pricepere, ci bite-
pACRORPOCTPWHE MANTA H MPG.' lepciunea lor este mina cea
RE, Ael 1.01ArkHAT C oycT4
Intinsá pentru danie ci da-
w(T) Fr6Cis(X). MORE Ad KAAEWH
ruri, ca sit' se umple gurile
lor de bale. Si astfel vei
AIHPE116 H EC% 11011011. II nPt(A) fi liniftit ci in pace. Si
Tt(x") HH411COME W(T) HAUHTH inaintea acelora nimic sci
HE lifgHWH, RH CKOrAlfillif, HMO nu arciti din avutiile tale,
RAcICTEAH TRO/R lifit(A) HHMH nici scule, nici sci impodo-
orxpicHwH, H.Yt ClaTROPH CIA befti pe dregeitorii teii in

Astfel, versiunea greceascg. a sArit locurile defavorabile turcilor

se vede cä a fAcut-o din consideratiune fatg, de stApInitorii politici", con-
chisese Ina In 1942 prof. V. Grecu, semnalind incA un pasaj similar, pre-
cum si o editie a unei carp grecesti, apArute la Tirgoviste In 1710 (Intro-
ducere la ed. versiunii grece,sti, p. 15). De altfel, in timp ce ordinea capi-
tolelor coincide In textele slavon i rominesc, ea e diferitg. In cel grecesc,
unde slut dispuse astfel: 2, 4, 3, 11, 7, 9, 1, 5, 8, 10, 12, 13. ItAspunzind
la intrebarea lui Dan Zamfirescu (ed. cit., p. 20, nota 1), putem spune acum
categoric cl in ciuda lacunelor manuscrisului slavon succesiunea real&
a caietelor si a filelor a fost restabilitA pe deplin, i ea coincide Perfect Cu
succesiunea cap itolelor versiunii românefti.
2 Ulterior, cineva a adAugat pe margine, cu alta cernealA: erspt(n)
agarenii" (turcii), ca sá nu fie nici un dubiu.
La se!: mi npv(efrkri fro nt."-Tpri nici preacuratei lui maici".

23 Contributii la istoria culturii i literaturii romine vechi C. 129 353

www.dacoromanica.ro
npt(A) HHMH filK0 HEM0111fHla ICH fata lor, ci sd te prefaci
H HE XKAAH CA HH It% 4HAI'Ml. inaintea lor cd efti nepu-
H grm niffiiAg(T) K'h 114(M) W(T) tincios fi sci nu te fcile.,sti
HH(X) KfAHKILI 110KAHCAph, AWE H
ca nimic. Iar cind va veni
M61CAHWH 11% Cpt(T)01 HMh no-
la voi de la din.,sii un sol
mare, chiar dacd socote.,ti
CHAdiTH irk(C), T61 ?Kf ROWAN H
sci trizniteti in intimpinarea
CiLTI3OpH H4111. 'r(c) MX 7'1MA lor ca cinste, tu trinzite si
Clali,CTTIMII H WITTIM11, a HHW fd-le cinste, dar numai ca
KIMPITE HAN HMtaff IIHKOrAWKI AA mincare fi ca bduturd, iar
HE laKHWH ript(A) HHMH. 6i1A-14 altd mcirire fi avutie sci nu
(HC) KOAHKO KOWILIM KHAtTH arciti niciodatcl inaintea lor.
TtOC) OatlIJ411441S111H(X) CIA K
Oricit vei vedea pe ace.,stia
TIgt Sp4T7CTKO(M) H 1113111aTf4'-
fdgc-iduinduli frcitie fi prie-
tenie, sci nu le dai nici o
CTKO(M), AA HE KM(A)1WH HMk
crezare, ci mai mult sci te
HHKOAHME atpx, fix MI MI Ad ascunzi de dinfii. ,5'i pinci
CrkKpILIKAIWH CA W(T) HH(X). II ai avere in nziinile tale,
Aoammi HMAWH HA pAKOy HMA- dci-le, pentru cd avulia este
HU, ArKKAh HM6, flOHVKI 11414- intelepciunea lor. 55i cind
HTE Tt(x-) g(c) malApo(c). H grAa vor veni la tine, hrdnefte-i
nioTHAa(T) MK TES*, C11)04HH H(c) ca mincare fi ca bduturd
Cis, laCTTIMh H KHTTIMIt AOKOA'110 indestul fi fii fatci de ei ca
H &RAH HM6 CI, CAA(A)Kh1MH cuvinte dulci, dar nu ca
vreo intelepciune oarecare,
flttIMH, dAH HE Cla AleliApOCTTA%
ci ca vorbe neinsemnate,
HtKOIA, HeR Cla MdAILIMH ptImiti, pentru cd fi ca, dupci cit
[WHENCE H 43E, fAHKO HCKOVCH(r), am cercetat, asa am aflat
CH11,1 WgptTO(K) SOMME KkITH cci este mai bine". (trad.
(f. 48r 49r). noasträ, p. 384-385.)
Trad. rem. veche: I ar carii nu cred in Hristos Dumnezeul
nostru, nici preacuratei lui maici 1, aceia n-au atita nzinte,
nici intelepciune, ce toatcl nzintea fi intelepciunea lor iaste
mina cea intinsd si darul sci le dai fi sd le umpli gurile tuturor
de toate. Deacii vei avea pace ca dinsii fi odihnci. Ce inaintea
acestora niznic den avutiile voastre sii nu arcitati, nici settle,
nici haine, nici boiarii tdi sd nu sci impodobeascd inaintea lor,

I In mss. rom. A, adlugat marginal, ca si in cel slavon: zj turci sau

Mari" (cf. ed. versiunii grece§ti, p. 150, nota prof. V. Grecu).

354

www.dacoromanica.ro
ci sd te arati f i $a te faci inaintea lor sdrac si lipsit, f i nici
intr-unile sd nu te fáluecti. Ci, cInd vor veni de la dinsii soli
in ari f i vei gindi s4 trimiti inaintea lor cinste, tu trimite si le
fa cinste, insd nun ai cu bucate si cu bduturd. Iar allá cinste
sau avutie sd nu ardti inaintea lor, di mdcar de vd v-ar fdpidui
at de cu prietnicie si cu dragoste, iar tot sd nu-i crezi, nici sd
le ardti avutiia ta, ci Incd mai virtos sd o ascunzi de dinsii.
sS'i pind ai avére in mlinile tale, tot le dd, cd toatd intelepciunea
lor iaste avutia. ;Si, and vin la voi, sd-i paziti cu bucate si cu
bduturd den ddstul si cu cuvinte bune, iar nu cu cuvinte de
taind si cu vorbe care sInt ascunse, ci cu vorbe proaste, cd eu
cit am socotit, asa am aflat sd fie mai bine." (Ed. cit., p. 277.) 1
Oare aceastá ampld omisiune din textul grecesc poate fi
intimplatoare sau trecutd Cu vederea ? Ori acum trebuie
sa inversam cu totul lucrurile 0 sä consideram cä pasajul
a fost introdus ulterior In textul slavon, a cärui contempo-
raneitate cu Neagoe am dovedit-o, speräm, destul de dar ?
s i, pentru cd sIntem la capitolul VIII, sä mai citäm un
pasaj din care se vede din nou ea' a fost scris de un roman,
care intrebuinteaza cuvIntul romanesc curteni (derivat de la
curte < lat. cohortem):
il APCTSTH MdATH KOVPT/H61, Iar ceilalti curteni nzici,
tHilf H flOgtrHAIT6, He sptstiTe, chiar dacd vor fugi, nu vd
WOKE CK131a3HT1 0 HHX11, noinct ingrijiti, nici nu vrt intristati
Clitt K0L412ATII !UK's.' H HiOrA40411HH din pricina lor, pentru cd iar
fl'hattPATHTH Irk Hililik (f. 57v). se vor intoarce la voi, chiar si ne-
rugati" (trad.noastra, p. 389).
In versiunea greceasca, acest termen a fost redat descrip-
tiv, prin expresia ToD naXatiou incripétat ( ed. cit., p. 160,
In trad. prof. V. Grecu: servitorii de mai jos ai palatului",
p. 161), iar In cea romaneasca veche, prin slugile care vor
fi mai mici si mai proaste" ( ed. cit., p. 282).
In sfir0t, In introducerea la ed. cit. (p. 100-101), am
reamintit ca Inca A. I. IaIimirski, iar acum In urma A. Ba-
lota au atras atentia asupra unei expresii specifice sirbe0i,
legatä direct de strabunul Brancovicilor, cneazul Lazar: e
vorba de expresia RHAORk Aiih, « ziva sfintului Vit » (15/28
1 Vezi indicarea acestui pasaj omis, ibidem, p. 150 151.

355

www.dacoromanica.ro
iunie), cu sensul de « ziva unei lupte (grele) », expresie
apdrutd dupd dramatica Infringere de la Kosovo, In 1389,
§i care se pdstreaztt pInd azi la sirbi, cu sensul figurat do
« zi In care va avea loe un eveniment Insemnat »1. Evident
aceastd expresie autorul n-o putea cunoa§te cleat prin
contactul direct cu vorbitori de limba sirbd", In primul rind,
cu Maxim Brancovici §i cu Despina. Aceastd expresie, cum
era §i de a§teptat, este tradusa dupä. Inteles In române§te
ziva de rdzboi", iar In grece§te prin perifraza Tfiv figgpav,
Ica0' ijv pc?astç 7[02,6140-at, ziva in care ai sd dai lupia".
Dar iatd i pasajul In Intregime, pe care-I reproducem
atit pentru concretetea i realismul sfaturilor, eft §i pentru
sintaxa lui influentatd de limba vorbità:
Originalul slavon
H ELIJE PA- TER*, 4Rt incd iti spun, copilul
MOE, tr(A)d SMAI(T) ENACIgh mea, cind va fi aproape ziva
SANSS H SOJNITN CE Cla luptei, sd te bari cu duptanii
TI10114111, dS SCE if SAE C'IkEtTSA tdi, eu ci aici te sfeituiesc : sd
Titt :KE4HKbJXI SOMME TROA, nu stai la luptd ande este
H(C) TItilliAOCTIL Tgotro Ago- oastea ta cea mare, adicd ande
pa, Ad HE CT011111H Hd ROM SI&ITN, este tdria curfii tale, pentru
!WHENCE HiaCt
TOV714)44 CliAd toatd oastea streiind cu armele
OPANCTH TOy H4-
C16 AIOTTIININ cele cumplite aci va nautili,
HdAHAT}1 rOlPA(T), H TpECKWHIM cibate loviturile ci puftile fi
normal! H vrptma H BE(C) sdgetile ci toatd furia oftii,
rHtKK liONH'CK6111 frIk HEANKA(Rt) toate vor izbi in oastea cea
(C)H(A)CKA KOHCKAC [Met ovA - mare domneascd" (trad. noas-
ptm('r) (f. 59v-60v). trd, p. 390).
Versiunea greceascei
"Ett EapayytX,Xco o-ot, Thai Ili spun, fiul meu,
Rot), tactic TfIV figtpav, -Kai? in ziva in care ai sei dai
fly galetg noXeRIICYCL1, petet lupia cu dufmanii tdi, ca
TC6v gx0pcbv Got), ¡va 1-01 sd nu fu i la un loe in
incetpug époti ciç tfiv Re- ceata cea mare a taberei,

Vezi Relnik srpskohrvatskog knjilevnog i narodnog jezika (Srpska

Akademija Nauka i Umetnosti), vol. II. Belgrad, 1962, p. 594: Vida
dan ... fig. dan kada de se neto odluditi, regiti; dan suda".

356

www.dacoromanica.ro
yearly vakayya 'cob adica dinzpreana ca
01/T011, fiyouv ACT& TOD Tai1- mea, pentru ca totdeauna
1301).;, 3t6tt 7raVTOTE 61.g Tò 01.1- in mulfimea cea adunatei
V1171.1ÉVOV NAMOog k7CLTIOEVTUL clan navalii dufmanii fi acolo
Of expoi lad 6Ker. Kpoúoucsig lovesc mereu arcurile
elEi Kai vga Kai fltXri Kai sulif ele i incolo trimit pales-
naXaiatpag Kai tou9kKta trelei ci puftile ci tunarile..."
XouludipSag kKetcre ilactintou- (trad. prof. V. Grecu, ibidenz,
ow... (ed. cit., p. 162). p. 163).
ersiunea romii neasca veche
de aceasta, fatal mieu, Inca te inval : and va fi in zizia
de rdzboi, tu sd nu stai ande vor fi oameni mai mul(i, nici
ande va fi temeiul ci toiul oftilor tale. Cd toate o.tile streine f
toli pizmafii tai acolo vor indrepta tunurile de vor bate, fi tofi
vitéjii cei inarmafi acolo vor návàli ci vor seigeta" (ed. cit.,
p. 283).
In afara considerátiilor textologice de mai sus, trebuie sa
subliniem aici Inc& o data ceea ce au facut atitia cercetatori,
de la Balcescu §i Hasdeu pin& astki cà acest capitol,
al VIII-lea, este cheia de bolt& a intregii opere §i partea cea
mai originalä, de o mare profunzime politic& §i sociala. Cine
porne§te de la interpretarea acestui capitol, in primul rind,
§i de la cele adiacente, intelege c& opera este rodul gindirii
domnului roman, ca partile ei originale, laico, nu pot fi atri-
buite unui rcprezentant tipic al bisericii, ba Inc& aflator la
Constantinopol, nefamiliarizat cu problemele concrete, reale
ale politicii interne §i externe ale Tärii Române§ti.
B) Dar, dincolo de analiza continutului capitolelor §i
pàrilor originale ale Invafaturilor, asupra aruia nu este
cazul sa mai staruim aici aci a fost fácutà de o galerie
Intreaga de cercetätori: N. Balcescu, B. P. Hasdeu, I. Bog-
dan, P. A. Lavrov, P. Simi, A. I. I4imirski, St. Romanski,
N. Iorga, V. Grecu, t. Ciobanu, E. Turdeanu, Al. Piru,
I. C. Chitimia, t. teránescu, V. CAndea, A. Balotd, N. Stoi-
cescu, Manole Neagoe, Dan Zamfirescu §i altii dincolo de
consideratiile textologice de mai sus, capabile sá rtistoarne

1 ..7taXalcrtpa e arena, locul de lupa. Intelesul e a dusmanii Incearcl

mereu sá mute toiul luptei acolo unde cred cá s-ar afla domnul potrivnic"
(nota prof. V. Grecu).

357

www.dacoromanica.ro
ele singure definitiv ipoteza nejustificatd a lui L. Vranoussis
privind primordialitatea textului grecesc atribuit lui
Manuil din Corint , mai exista un argument filologic, i el
a fost ciar formulat i ilustrat, Inca la inceputul secolului
nostru, de cdtre D. Russo, cu citeva exemple concludente,
reproduse acum, In urmd, de Dan Zamfirescu, in studiul
introductiv la ed. cit. (p. 15-16). Dupd ce in 1901 crezuse,
färd un studiu prealabil, cà versiunea greceascd este cea
originald 1, in 1907 revine, afirmind, printre altele: Origi-
nalul invdfdturilor, scris in limba slavond (...). Redaqiunea
romand (...) i redactiunea greacd slut traducen i de pe diferite
redacOuni slavone." 2 Argumentele decisive ale lui, reproduse
sistematizate de Dan Zamfirescu, slut mai multe, dintre
care:
a) Traducdtorul grec care, de altfel, a fost un invdtat
de seamd pentru timpul i mediul in care a trait citeodatd
nu recunoa§te citatiile din Sf. Scripturd ca atare §i le traduce
gre§it" 3. Urmeazd, drept exemplu, un pasaj din Cartea hip-
lepciunii lui Isus, fiul lui Sirah, utilizatd de Simeon Monahul,
in Umilinp (Katávu4g), in capitolul Despre betie, reprodus
in Invdtdturi (Partea a doua, cap. VII), pasaj pe care-1 reddm
aici In paralel, dupd Septuaginta, originalul grecesc al Unzi-
versiunea greceasca a invdtdturilor, traducerea pre-
scurtatd in slavond a Umilintei (OH maim rnimuim (km-
MENHIE , CACMCd HSkgpdfilid Din cartea numitä Umilinta, cu-
vinte alese") 4, originalul slavon al invdtaturilor, traducerea
româneascd veche a acestora§i, pentru informare, dupd Biblia,
Bucure§ti, 1968.

Recenzie la: C. Litzica, Manuscrise grecefti din Biblioteca tIcadoniei

Routine, BucurWi, 1900, publicata in Noua revista roman& nr. 3, 1901,
p. 279-283.
2 De fapt, dupa una singurit. Am renuntat in text la afirmatiile ca-
duce, inlocuindu-le cu puncte de suspensie (Studii bizantino-romane, Bucu-
re§ti, 1907, P. 40-41).
3 Studii bizantino-romane, p. 42, nota 1; vezi Dan Zamfirescu, loc.
cit., p. 15.
4 Mss. slay 312 B.A.R., descoperit i utilizat prima data de St. Ro-
manski, in teza sa de doctorat Mahnreden des walachischen Wojwoden
Négoe Basarab an seinen Sohn Theodosios, Leipzig, 1908 (extras), p. 182
192. In mss. se clä numele lui loan Hrisostomul, dar D. Russo a dovedit
cá autorul e Simeon Monahul.

358

www.dacoromanica.ro
 Septuaginta1, Isus Sirah, XIX, 1
Epyeang pieuaog oO ickouttuaijo-etat... (Lucrdtorul betiv
nu se va Imbogdti 2...).
Simeon Monahul, Umilinta3
-Ocritsp spritn; titOucrog oi) raouncreficivrat... (Precurn lu-
crätorul betiv nu se va imbog4i ...).
invdtdturile (versiunea greceascei) 4
Kat ibartgp ô peOixov &El Kaf aiyov IKICtICTE1 icai irre.)xdiet
icai où &venal crrtivat TN* icatcupoprig... (Si precum betivul
mereu cite putin cade i calice§te §i nu se poate opri In
adere ...).
Traducerea prescurtatd slavond a Umilintei 5
IiIKOMI 60AtUTE4k 10100101H11,4 HE pelSKON1TENT6...
invdteiturile (originalttl slavon)
IFIKO(K) BO AtAtITIA6 10111011THU,4 10 p4SSON1Ttf(T)...7
Invdtdturile (trad. rom. veche)
Si cum nu sd va intbogdti lucratoriul betiv ... (ed. cit.,
p. 261, r. 22-23).
Prin urmare, Simeon Monahul a preluat versetul biblic
fdrei nici o modificare, precedindu-1 doar de adverbul (.6(57Esp
precum". Acest pasaj apare tradus corect, cuvint de cuvint
In Umilinta slavonk preluat nemodificat In invdteituri §i
tradus iard§i corect In versiunea româneasc'd a acestora.
Traducatorul grec al Invdtdturilor a parafrazat insd textul,
nerecunoscindu-i originea biblicà, astfel incit el este foarte
departe de Katavu4K. Poate fi oare explicatii altfel aceastd
inadvertentä?
Tet 1343Xin, Moscova, 1821, t. IV, p. 150.
2 Biblia, Bucuresti, 1968, p. 999.
3 Karrivuktg, Atena, 1873 (gresit atribuita lui Simeon Metafrastul),
p. 105.
4 Ed. cit., p. 78, r. 19-20 (trad. prof. V. Grecu, p. 79, r. 19-20).
5 Mss. slav. 312 B.A.R., f. 163v, r. 8-10.
6 E0 corespunde uneori lui Kni si" (Vezi Lexicon linguae palaeoslo-
venicae, I, fasc. 3, Praga, 1959, P. 121).
7 Deosebirile, putine, sint numai orlografice, decurgind din faptul cá,
mss. 312 e in slavona sîrb, iar Ïnv. In slavona mediobulgara.

359

www.dacoromanica.ro
 b) Dupd. ce St. Romanski a descoperit versiunea slavond
a Unzilintei lui Simeon Monahul, D. Russo a rdcut, ajutat de
loan Bogdan 1, un studiu comparativ al versiunii originale
grece§ti, al celei slavone §i al pärtilor preluate In inviiteituri,
ajungInd la urmdtoarea concluzie: ... Fiecare cuvint (cnozo. ca-
pitol n.n.) corespunde cu unul sau mai multe din Katetvu.;ig,
cdci traducdtorul slay al Umilintei nu traduce fidel, ci de
multe ori prelucreazä. : cloud sau mai multe cuvinte (capitole
n.n.) din prototipul su le contope§te intr-unul. 5i, lucru ce
e foarte important pentru chestia noastr'd, §i In inveitaturile
lui Pseudo-Neagoe (§tim ca D. Russo le credea de « pe la
inceputul secolului al XVII-lea >>, scrise de « un calugär
admirator al lui Neagoe » 2 n.n.) gdsim textul a§a cum se
afld prelucrat in Unzilinta slavd. Un exemplu va ajunge ca
sá Idmureasca legdtura textelor.
In cuvintul al 5-lea, despre betie, din Umilinta slavonä
(manuscris slay 329 [158] 3, fol. 162v) s-a intercalat §i legenda
lui Samson, m6car cà pilda lui Samson nu ne inva-td sd ne
ferim de betie, ci de släbiciune cdtre sexul feminin. i Intr-
adevdr, In textul grecesc al Umilintei cele despre Samson se
afld intr-un alt cuvint mai potrivit, in cuvintul al 8-lea,
iczpi eiyvEiag Kai crompocsúvig (despre curit-tenie ci cumpcitate,
p. 81), a§a inclt cuvintul despre betie i cuvintul despre ca-
rcitenie cumpiitate din KateIVUtg (p. 69, 115) traduatorul
slay al Umilintei le-a contopit intr-un singur cuvint despre
belie, dupd cum se afld contopite §i in Inväteiturile lui Pseu-
do-Neagoe." 4
ca sà nu existe nici un dubiu In aceastd privintd,
reproducem aici, ca §i mai sus, In paralel cu originalul grecesc
al scrierii lui Simeon Monahul, inceputul textului preluat in
inclusiv povestirea despre Samson, transerisd
(partial, cu prescurtdri) din Cartea Judecdtorilor.

Revizuirea traducerii din limba slavonä a titlurilor se datoreste

profesorului loan Bogdan" (Studii i critice, Bucuresti, 1910,
p. 12).
2 studii bizantino-ronkine, p. 41.
3 Acum, 312 B.A.R. (mss. citat mai sus).
4 Studii j critice, p. 14-15.

360

www.dacoromanica.ro
 Simeon Monahul, Katávu4tg
Reprodus in cap. VII din Panca a doua a Inveiteiturilor
Originalul grecesc InvaNturile
KW. 6 KOptog keyet oupo- (versiunea greceasc6)
crexete 1.0) note OapuvOtbatv
Kapaiat bp.6.)v v Kpaircarl Ono( yap 6 Ki)ptog av
Kai. taw Kai Treaty Mt TOO eimyyekiog- «Ilpooixete eau-
7rpo9frrou Xtyet Exvilvate oi Torg, 1.ifi mote Oapuv96atv
ite0i)ovteg g divot) ctin8v- Kai ai KapSiat ÛI.tv tv .Kpat7ta.13
.KkakraTs. OpriviicsaTe itavteg Kai 1.101:1». Kai Katy 6
oi 7CiVOVT8q olvov eig geOriv. npoyfitng Xeyet-Mii Z7c6
öttt4lptat útt6Iv avetante xpaurca.65vteg. Opri-
eixppoaúvu -Kaper» wur) icaX6v vflasse yap, ött etp0flactat
anexec-sOat To0 otvou. ev 'Kok- Cup' bp1.6V i apa Kai eimpo-
Xorg yap 4()Xotg, Oast 7cf5 p Kai Ate) tiyav eaTiV &OA:41ov
no72totç 7COLICLatV eiVeLKTETai empef)yetv 'do, TOO ()Woo
rcopveia. Kai 65a7cep EXatov 7anagovfiv. feypairrat yap el;
aveortet 0.6ya, oOtco Kai ()Nog TcoAlfiv Wow t acov nketcrrov
e4Corret ducoXaalav [Mss. slay. lyelpetat irDp. Kai eig OpE)cnv
312 ci inv.omit 2 rinduri]. non.fiv xai itócrtv tò Tcaeog dig
clímrep gppitrig geOcmg of) 7an0- nopvciag 1467ETEL. Kai &amp
Tto-Ofi (mat, oimo Kai WW1 O Lte0()cov &et xat'6Xiyov
sayandiaa geOnv Où 76,1106vet IKICinTEl. Kai 7ttc.oxeixt Kai oi)
dpstaq 0141 xaillv Exet anco- 8i)vatcti atfivat KOTUTO-
',east- vox)), oivco 1.n) dv8pi, p'clg, °Om Kai tvuxti fiyait8cra
ou noXA..obç yelp t!oríoXecrev 6 TO To° pivot) 70trianovilvrflç
divoq [Mss. slay. 312 §i Inv. VipttOg gleKiltTel, Kai oi) Búva-
omit 1.9 rinduri]. iteyaXa yap Tat itpóg TI, eiya96v Ktvnefivat
)(al& eipyetcraTo, Kai noXX,oi.)g Kai 67cep EXEt yap eiya06v,
liTCÉKTEINEW agtri Ms tijv etm6X,Xuatv.
aaxiattooi)vtiv 1yi)1.1.W.00-EW aim! "00ev, uit [LOD, el; TfiV
Tew ACin kcoitiae cmyyecrOat TOG eiV01) 1.1tOTIV, 1.1f1TE KaU-
Tar; Ouyatpdatv aircou 1 [Aici X6, ATE Ztv8pel'ov tautov
In mss. slay 312 ci in Inv. Xiye.IToUoi)g yap ititOri
se introduce povestirea lui TOO oivou Ste(pOstpe Kai
Samson din cap. VIII]. lastata mica icaì end

Pinl aiei din icateivuttg Atena, 1873, cap. XI, p. 105-106.

361

www.dacoromanica.ro
gyv6et. pot yap Tent yeyvainv apydcrato Kai Ett Zpygetat.
Kai dvSperov Eatnycbv, TòV Tòv rap Ncbz atr yugvcbcracra
girayyaiag K crTz[pag TEX- ficauve Kai Ark Tar; iSiat;
Otvra, Stt iuxupétEpog carror) Ouydrpticrt autty0a tyqvat 'broi-
oinc tycyyfifhi arrpanrog gcrey. -En St Kai Ialuirciw
urn% Tern/ etvepaurcog art?) auy- TÒV yzvvatétatov p.txpt Tam);
yawing, T or) Aà y, if) Curcazo-s, TòV IK o-repag Kai
6 Yoga Mavcog, Kai fi trrayyalagtexOtvora. Kai où-
yuvfi aito t crrzipa, Ssig xat' can& eiXXog Zia yfig
Kai obic ETIKTE* Kai sig icrxúv TE -Kai dvSpelay
690ri dyyzA.,o; Kuptou Sumo; yzyovev. 'HY ydp ZK
irpòç T 1) V yuvatKa, yukrig Tor) Adv, ufòç Ma-
Kai EIICE rrpò; abTfiv. Amok o6 crrstpa fiv f1 yuvfi Kat
iSoù sf1, crù aTelpa K1 air ETIME. Dpdvi or)v airrt.
oi) Tgtorcag. Kai o-u- dyytkog Kupiou Kai ETTCEV cant
XXiivet ulov, 1Caivi3v «1806, atelpa indtpxeig Kai
Xa at St Kai Ili) tíicapirog, priSacoç TEtantyri
icing orvov Kai uOu- TrcaSa. afaX.' Curt, ToG YON/
L KOEL g 1) (p ; 11 uR)v Kai (paa4ov...» (ed.
nay dKet0 aptov. 6T). cit., p. 78).
ISoù où tv yaorpi
6t;, Kai Tttel
Frazele de mai sus tipdrite spatiat slut preluate fär'ä
modifieäri din:

Septuaginta 2
Cartea Judeditorilor, XIII, 2-5
Kai tygvzto &Wu) et; gtc Eapad K TN yuA.Tig ToO A et y
Kai Svona aincT) Mayo)g*Kai f1 yuvfi abtob T E
pa -Kai oi)K ZT1ACTE. Kai 6)(pOri eiyysXog Ku-
pfou rrpòç Tfiv yuvatKa, Kai sine rrp5;airtfiv.
iSoù Si] crù crtsTpa Kai où Tg.roxaq, Kaitvyacrrpi
Ettg Kai 'Ali ui6v. Kai vfiv (1)1)A.a4at, Kai nil
nil]; otvov Kai crEKEpa Kai 11)1 yetylig Tray d)c et-
Oaptoy. ött 'Sob oaf) tv yaaTpi E4stg Kai
'rEiuï6 v.
Ibidein, cap. VIII, p. 81.
2 Ed. cit., t. I, p. 234.

362

www.dacoromanica.ro
 Mss. slav 312 B. A. R. Invdtdturile
(sec. XVII) (versiunea slavond )
GAN WH rOlf , r3i0ip0y: GAWUJH r -b- r71-418: HAHN-
IAA ICAKO WTEV'4410Th AUHTE, (Ad IC4KO wirtr'LldATII
cp(A)10 saw WSKMAEHHFEAA H cp(A)144 K4W4 ORklaAtlITEM'h 11
11H H(C)TKO Mk !" H MUCH nTati'cilio(m)!" H mum np(o)p-
1141(0)PKOMk CKOHAA V3FETh : sw(m) CIKOH (M) (T) : OV-
OVTpt3KHTE CE, IIHIOWE KHHO Tptstorre cv, ntium KHHO
fIHMH(C)TIlt, H ILWIHTE CE, MKO IlTaCTKt, H 11A49HTE CM, MKO
W(T)IfT CE w(T) cptAH W(T)ET CM W(T) CptAls1 KA(C)
gECíiHI H pdAOCTIL!" Aospo FE(C) RECEATE H PAAO(C)!" Aospo H(C)
OKI KHHd ¡more SAAAMTH CE, VICE KHH4 niNwraa oyAdAtTH CM,
1111111IT' V : Eat MHOrH)Cla MAIM EIHWI(T) KO: EA Aligorw(r)
ROVHTk WrMs. H Kk mtiorilx Afrhsk soyHTH WrHk H II% MHO-
KOW10111t Kk3lUILUfTh anov(A); rkui(r) RILHBEHk trksreptiT CM
snow fAlli K113'rapdIfTk KAA(A); =ONCE H EAM rharept-
CHU,E H KHHO Kk3(A)KH6416Tk IT6 ILUMEIA, CHU,E H KHHO !MUM-
6A0r(A)HH14 CTp(C)TH". IiIK0,141 SAE(T) SAAC(4)Hh1.6 vrp(c)TH".
60 AtA4TEM1 KHHOIlMill,4 HE pea- 111140(>6) RO At44TE4k KHHOUTHU,d
KONITfiCrk, CHU,E H lid, 4IOKE- HE passorerki(T), cligt H 41114,
11111 IIHMIACTKO, HE OVMHONCHTh AlOCIAIVITH IITAH'CTKO, HE orMHW-
AospoAtTEAHH, Hit 14/KE HAUTk NCH(T) AospoAtTtAH, H H M>KE
110VOYEHTk". Hma(r) nor8swrk".
Kk KHHO HE MOV)6441 K'h MHO HE AMMAN, HH
CE, Hit 110KILIAMH CE, MHOStr' 60 HOXILIAH CA, MIIWSt(K) 6(0) KH-
KHII0 noroysH H RIAIIKA SAA Ho noroysH H mHwrea 3A4 ClaTKO-
H. TO HONKH C94MHH14 SAH WR- pH. To HWEKkl cpamHhi 01fAhl
/WISH, 1WT4 CkTKOpH 0911- WWWKH, TO ChTKOPH noi-
Wg'IlliiTH CE Ahrimpinth CE4OHAtk, WC'EpHTH Cia AlilflEfL1(41) CKOH(A1),
TO Aokmaro H MOrKkCTAICHAPO TO AosAtro H riumwrimitH-
edM'COIld AO 60117144 HH3A0)1A/11, tneer(o) eilAi*WHA AO KOH11,4

MKE W(T) ORtTOILINT4 H W(T) 11113,107KH, IDISE W(T) ostTosinife

HEIIAOAKH poAH CE H HE MKH CE H W(T) HEIMO(A)KE p0AH CA H HE
IWIE Imo 4It CHAHtHWH Kk MKH CIA netio trw 9;i1Sk Callt111111(11
CTIO(C) ilAtTkkIrk. BIWE ROpf(4) K'h CiTW(C) LIAil-kCKW(X)". Eton
ILikKk W(T) CkpO(A)CTIld HA4- RO 91(9) ICh c-kpo(A).
MOK41, Hmoy DICE at HME indIfOlf, CTILI AAHOV, EMS (NI) St HMI%
14 NCEIL1 !fro HMAOAH H HE P4- 1HAHWE, H MOM Er° Hamoma H

' Gre§it, in loc de A4140114.

363

www.dacoromanica.ro
 Nc(A)etue. H Mtn CI 'wpm. rill. in pammewa. H lilisH CA Myna
Kk MINI H WO IH: oCe TH rill& K% ?CIA H p1(4) Hi: 4(01
ovia minno(A)N4 H RICH pA1144; Thi ovace HIH4O(A)H41 li HtCH
31141111111H KO al II p0AHUM...» poAring; SAIIHIWII CW Cild H po-
(ff. 163r-164r). Ammi...» (ff. 34r 35r).

Traducerea romdneascei Traducerea actualei

veche a Invdteiturilor a Inveildturilor
Auzi cit zice Dumnezeu : Ascultd pe Domnul zi-
Luca 2134 Pdziti-vd, sei nu cumva sei and : Luati seama, sd nu
sd ingreuiaze mima Cu min- se ingreuieze inimile voastre
cdri multe fi ca beiuturi". de mincare fi de bduturcl 1"
sS'i iar grdiasste cu prorocul i iare4i prin prorocul seiu
Ioil 15 &in, de zice : Trezviti-vei, zice : Treziti-vd, cei ce beti
ceia ce béli vin, de vdi vin la belie fi vei plingeti
imbätati fi plingeti, ce't s-au cd vi se ia veselia fi bucuria
luat din miflocul vostru ve- din mijlocul vostru !" Bine
seliia fi bucuriia 1" sS'i bun este a sta deoparte de vinul
lucru iaste a set feri omul cel mult, celci scris este :
de bäutura cea multel, cd In lemnele cele multe se
iar zice Scriptura : In Min- face foc mare fi in mined-
nele cele multe sii face foc rile cele multe se Op desfriul ;
mare fi in bucatele céle multe precum untdelemnul atitd fla-
sa atitei curviia". sS'i cum ciira, assa fi vinul ridicei pa-
Op fi face untul vdpae, afa tima desfriului". sS'i precum
fi vinul rd died pohte de curvie". luchitorul betiv nu se va im-
Sirah 191 s57. cum nu sii va imbogiiti bogiiti, assa fi sufletul care
lucratoriul beliv, afa fi sufle- iubefte betia nu va inmulti
tele care iubescu betiia nu vor faptele bune, ci fi ceca ce are
inmulli bunatätile, ce fi cele va pierde".
ce vor avea, le vor piiarde". Fiule, la vin nu te face
Sirah 3129 Feitul mica, deaca béi vin, viteaz qi nu te Iiiuda ca el,
nu te leiuda, nici te face beir- cdci pe multi i-a pierdut vinul"
bat, cei pre multi au pierdut fi multe rete a fdcut. El a des-
vinul" .7i multe rdutdti au puiat meidularul ru§inos al lui
feicut. V inul au golit trupul .N de, el a fdcut pe Lot sei
cel de rufine al lui N oe. se insoteascd ca fiicele sale,
Vinul fiicu pre Lot de sei el a doborit in cele din urmd
impreund or amindoao fade pe Samson cel viteaz fi bdr-
364

www.dacoromanica.ro
 sale trupéfte. Vinul proveili bat, cel ce se ndscuse din
pre bdrbatul fi viteazul Samp- fdgdduin(ei fi din femeie stear-
son kind in stirfit, care sei pd f i nu s-a ivit alt om mai
ndscuse den fdgeiduintd fi den puternic ca dinsul mire fiii
muiare stearpd, f i n-au mai oamenilor.
fost alt om niciodatei virtos ca Ceici era zice un om
dinsul, nici va mai fi. din semintia lui Dan, al cdrui
Cd zice Scriptura : Era nume era Manoe, fi femeia
Tudec. un om den semenOia lui lui era stearpd fi nu neLytea.
132_2 Dan, pre care-1 cherna Ma- ;Si ingerul Domnului se ardtd
noe, fi muiarea lui femeii fi-i zise : « Iatei, tu
era
stearpei fi feciori nu feicea. efti stearpil fi nu ai ndscut ;
lar ingerul lui Dumnezeu sei dar vei zeimisli un fiu f i
area muierii fi zise ceitrd vei nafte... »"
dinsa : « latd, tu efti stearpd (Ed. cit., p. 376 367.)
fi feciori n-ai feicut, iar de
acum sei ftii cd vei incépe
rod fi vei ingreca f i vei nafte
fiitt ... »" (Ed. cit., p. 261.)

Se observä, prin urmare, cg textul original din Ka-cetvu4K

coincide numai partial cu versiunea greceascä. a lnveiteiturilor,
care asa cum a precizat Inc4 D. Russo refleca coma-
sdrile de text si combinärile de capitole din Umilinp slavonä,
preluate ca atare In Invdteituri. Mai elocventä. este Insä retra-
ducerea in greceste a pasajului din Cartea Judecettorilor
(care In Kardvu4K este reprodus tale-quale), absolut d e
neconcepu t, dacA inveileiturile ar fi fost redactate initial
In greceste.
Dimpotrivä, coincide)* dintre Umilinp slavonä si origi-
nalul slavon al inveitäturilor este aproape total A, cu
exceptia citorva cuvinte si a ortografiei, cbici manuscrisul
cu care am fdcut comparatia este din sec. al XVII-lea, In
slavona sirbg.
Prin aceasta, am räspuns §i intimpinärii" lui L. Vranous-
sis, cu prilejul discuarii comunicarii sale la congresul de la
Bucuresti, privitoare la eventualitatea descoperirii unui manu-
scris grecesc care sä prezinte exact aceleasi prescurtäri si
combinatii pe care le are Umilinta slavonä. De altfel, prevä-
365

www.dacoromanica.ro
 zind o astfel de posibilitate, D. Russo scria inca in 1907:
Cind se va face o editie a Umilintei lui Simeon si a textului
roman (al Invdtaturilorn.n.) cu aparatul critic cuvenit
cdci amindoud publicatiunile sînt facute cu cea mai mare
neIngrijire, chid se vor descoperi i alte manuscrise, conti-
nind textul slavon i grecesc, atunci se vor deslusi si mai bine
relatiunile dintre diferitele redactiuni; pe cit insä imi
duie textele de astazi a trage concluziuni, cred ca In trasaturi
generale am fixat filiatiunea diferitelor redactiuni, i sper ca'
chiar noi descoperiri nu vor schimba esential cele spuse mai
sus" 2.
lar In 1910 adauga CA, descoperind intermediarul slavon,
Romanski a adus un mare serviciu invatatilor, i prin acest
fapt nou cartea lui R. Insemneaza un pas inainte in chestia
invateiturilor.
Poate cá se va gasi o alta prelucrare a Umilintei In limba
slavona, care s'A fie si mai aproape de textul lui Pseudo-
Neagoe (am vazut insa cá cea existenta coincide cuvint de
cuvint cu textul din Inveitciturin.n.), in once caz, ramine a
se cerceta daca prelucrarea i prescurtarea Umilintei In forma
In care ne-o prezinta manuscr. 329 [312] al Acad. Rom.
s-a fäcut de traducatorul slay, ceca ce e mai probabil, sau
daca exista un prototip grecesc prescurtat, ceea ce iarasi
nu se exclude." 3
Acesta din urma n-a fost gash de atunci de nimeni.
Pentru discutia privind prioritatea textului slavon sau gre-
cesc al Invitteiturilor el nici nu mai este necesar, data fiind
evidenta retraducerii" din slavonä in greacd a pasajelor
biblice care se pdstreaza intacte in editia greacä a Umilintei,
utilizata pentru comparatie, si care fusesera traduse corect
In versiunea slavona a acesteia, de unde au fost preluate tale-
quale In invateituri §i traduse, In genere, iaräsi corect, in
versiunea romaneasca din sec. al XVII-lea.
De altfel, generalizindu-si observatille, D. Russo declara
in mod categoric: ... Nici traducatorul grec, nici cel roman
D. Russo mentioneaz5. In not5. 7 manuscrise la Biblioteca National&
din Atena, 9 la Muntele Athos, 2 manuscrise din sec. al XII-lea (Genova
Ierusalim), 1 din 1344 (Bibl. Bodl.) si 1 din sec. al XIV-lea (Paris).
Studii bizantino-romiine, p. 43-44.
3 Studii i critice, p. 16.

366

www.dacoromanica.ro
nu §tiau cä multe pärti pe care le aveau Inaintea lor in limba
slavonä erau traducen i din grece§te; dacd traducAtorul grec,
ce! putin, §tia acest lucru, nu facea fel de fel de gre§eli de
traducere, ci punea pur i simplu pärtile din Efrem Sirul,
din Varlaam ci Ioasaf, din Simeon intocmai cum sint In tex-
tele originale" 1. A§a stInd lucrurile, este de-a dreptul curios
cum cercetdtorul grec actual, inainte de a porni la lansarea
teoriei sale sau mäcar dupä ce a venit la Bucure§ti, n-a citit
ceea ce scrisese elenistul bucure§tean D. Russo, grec de ori-
gine, de altfel, care a dovedit färä putinVO de tdgadä cd
textul grecesc al invetteiturilor este tradus dupä cel slavonesc,
cà unele pasaje biblice (§i anume, acelea care nu puteau fi
identificate cu u§urinVd) §i cele din operele scriitorilor bizan-
tini sint retraduse din slavonei in greacei §i cd, evident, ele nu
coincid cu originalele grece§ti. Acest fapt i-a fost semnalat
cu prilejul susidnerii comunicärii la congresul de la Bucure§ti
(sept. 1971) de &Are Dan Zamfirescu, dar se pare cd el a
trecut neptisätor peste argumentele aduse de acesta i publi-
cate chiar In zilele congresului In Romdnia literarei din 9 sept.
(Neagoe Basarab saa Manuil din Corint?, p. 10) 2, cdci
numai a§a se poate explica faptul cd a Incredintat tiparului,
la Magazin istoric, articolul citat, in care repetä ipoteza ex-
pusa' la cele douä congrese, fàrà nici o schimbare.
In aceste conditii, este necesar, poate, pentru cei ce doresc
dovezi in plus, sä. apeldm §i la alte exemple, tot din Partea
a doua a lnveiteiturilor, i anume din Omilia de Pasti, atribuitd
lui loan Hrisostomul, din Scara lui loan Climax (Scararul)
chiar din Evanghelia dupei Matei. Pentru aceasta vom
pune fatä in fatä, ca §ci mai sus, textele grece§ti originale §i
cele retraduse" In Inveiteituri (vers. gr.), traducerile slavone

Sludjj bizantino-romdtte, p. 42.

2 Dan Zamfirescu a revenit dupl aceea Cu noi argumente si exemple
In cadrul sedintei comemorative de la Institutul de istorie N. lorga" al A ca-
demiei de ,stiinfe sociale ipolitice (27 sept. 1971), la care L. Vranoussis a
participat si a luat cuvintul (vezi ContemPoranul din 15 oct. 1971, p. 8,
0 Revue roumaine d'histoire, t. XI, 1972, nr. 1, p. 189), apoi Intr-o co-
municare tinut5. la Curtea de Arges, cu prilejul Slptaminii Neagoe Ba-
sarab" (11-17 oct. 1971) i, in sfirsit, In comunicarea Neagoe Basarab sau
Manua din Corint ? Ín legit-turd cu raportul dintre versiunile greacd
ale Invitidturilor lui Neagoe Basarab, tinutb. In cadrul Asociatiei slavisti-
lor din R. S. RomAnia, la 8 noiembrie 1971.

367

www.dacoromanica.ro
ale acestora In manuscrise independente din Prile Romilne
§i In originalul slavon al Inveltdturilor §i, In fine, pentru infor-
mare, td1mAcirea pasajelor respective In versiunea romA-
neascA veche i In cea actuala, dupg editia citatd.
c) Omilia de Pafti, atribuitcl lui loan Hrisostomul.
Reprodusd pargal la sfirfitul cap. XIII din Partea a doua a
inaileiturilor i in Pisania mdndstirii
Katrarrucòq eig Te) drov Versiunea greceascd
inftaxa a Invdteiturilor
el Ti; Cata np6yrrig 6pag (Fragmentul este mult
eippiaato, Scxtaeco atispov prescurtat)
SiKatov 69A,11jLa. si TI; 1.1.ETCL Ata Ketych Ei6cbg aou Tfiv
Tfiv TpiTiv AkOsv, siqapto-T8v erincipov etyalkyrita, ött navtaç
EOpttcYTJ St Tt; 1.1.ETet T'in/ EKTTIV etv0pciy7roug Otkeig acAnivat Kai
ETOaac, iniStv CrittioDtat. EI si; trciywucrtv eariesiav tkOetv
tig fxrttpriacv si; Tijv lvvdTriv, Kai 6tt ttull etípq spya-
npoacl..Otuo uv vSoulCcov- aagtvq) taelov 6t5coKag Ten,
el Ti; ciç gévriv Eyeacrc tijv tita06v, CtiG t4 ZV Tt ÉVUKCETIJ
cvScarcriv, ifj To[319.6 T'O napayErívott v t4 eq.acadwi,
OpaSutfita. 4:14.205ttgog ycip Lív KanapEiryco irp6; oT xai 6toptat-
Aganertrig Stxctat tòv Ea- np6aKat Kai eivtilal3o0 Kai
XCITOV, xa0Catep Kai Tbv icp@- o-8a6v 1.1.£ Evexcv ToIS IXtoug
TOW etvanaúst TeW gv8Eicettig, aou (Ed. cit., p.232, r. 32-37).
uSç V5V Loyacregievov 117E6 'Mq
7tp6Strig Kai v5v 6crtcpov IX- Traducerea pro f. V. Grecu
Xer, Kai Tòv irp8tov Ocpancúct- De aceea ci eu,
idiKeivo,.) 616coat, icai Tato? xa- nestirfita ta bundtate, cd vrei
piacrat. Kai tfiv npegtv ttp.i11, ca top; oamenii sd fie min-
Kai tfiv irp60Eatv tnatvcr. Où- tui(i ci sil vie la cunoafterea
Kobv aja-0.011u netvrcs ciq adevdrului ci cd celuia care a
/capen/ Kupiou fj.tv, Kai lucrat intr-un singur ceas i-ai
npOtot lord 5EkepOl. To5V
dat desiivirfitd platd, precum
06v e7roX6f3E-ce, IcXoUo-tot Kai celuia care a fost in al uns-
ntvriteg gata etAlfiXow x0-
peúaatc... (Aligne, Patr. gr., prezecelea ceas in vie, alerg
t. LIX, Paris, 1862, col. 721). la tine fi md rog : primefte-
md fi poartd-mi de grijd
mintuiefte-md din cauza milei
tale" (Ibidem, p. 233.?
368

www.dacoromanica.ro
 Mss. slav 299 B.A.R. Pisania Illdndstirii Argey
111NE KTO W(T) flphilddr0 44(C)
(fragmentul din Hrisostom)
AtAdAk IE(C), Ad nplimprk AN(c)k H INAKbJ mircutiT somecTge-
flp4KEAH6111 M61%. (111111 KTO 110 HHIgH .3n4TorcT: hipe KTO flph-
TpETIllfdAk 4ACt ilf1/1AE, CA-TOAA- lidr0 4ACA AtAdET, Ad IlpilIMET
pi AA HPAS(A)HOrIfTh. n1111 KTO 11p4REA11611-1 AA6rix. 11111f KTO 110
DO WECTOA1k 44Ct AOCTFINCE, HIN- TPITIEAA 4dCt IlpillAIT, EddrOAA-
TOME Ad oycornuiliT' CE, ORO 130111 Ad ilpdSAHSET'h. 111111 no
1111411A6K1 WThNlETtKAIET Cf. film -.4 'Ails gact AOCTHNCIT, 11114TONCE
KTO 01fAlillifiTh CE AIKETAPO 4A(C), Ad 8C6A11111T1 CE, 101411AINCE WT-
,id npncToirrarm Hli4TONCE RON CE. 111EK4IT Cf. 111411 -.6'10 'Idea Mi-
lillilf Kk lEANHIalli lid AECETE tu(c) WHT2 CE, Ad Hp11CTREINTI.3 HIN-
npnAE, AA HE oycppainiiT ce TOMO 60i/t CITt. Mili Rh il. 4AC
oyncirkutua. 11/0604hCTILHk CO C61 HpillAIT, Ad NE iSCTp4111HT CE
1111(A)Kd, flpHHMAHTli 110CAAHIA- KILCHtHid. ITIAOKtKOAPOKHK CO ICT
ro, MORSE npmero; cITtinetem K44A61K4 XHiCTOC, npiteurr 110C-
EINCE Kk HANFOr HA AECETE romi- 4tAHA ro, MONO npkit.lro; OVT*-
H0y, laKONCE AtA4RUl4r0 w(T) WdET I". 44C npnunAwaro, AUCO-
n'Altero ti e(c); li nocntAwaro MI Atnagwaro WT nphitero th1C 4;
AiHnorwrk, 11 npkgero orrtine- 11 nocntANntro Amare., H 1.ro
liTh; N °Honor AdiETIt, N CEMOy orrtumeT; H WHOA18 Mil', 11

AdpOlrifTk; 11 AtAAHHN HO4HTd- CEA18 AAPSET, H AtAdHiE 110411-

IfTk, 11 npt (A)noacinnii KKAAHT TAET, 11 nptnomtHif KKAANT
(f. 83 r). (Tocilescu, p. 33-34).
Versiunea romitineascd Traducerea Pisaniei
veche a invägiturilor Mändstirii Argel.
(Fragmentul din Hrisostom)
Dreptu acéia, fi ea auziiu
bogdliia milii tale fi cum cd sSi iardyi zice dumnezees-
chemi pre toti pdatitoyii la cul Zlatoust : Dacd va lucra
tine, zicind : Cel ce va veni cineva din ceasul dinttii, sdli
la ceasul cel dintli va lua platd primeascd plata' dreaptd ; dacd
dreaptd, iar cel ce va veni va veni cineva dupd ceasul al
dupd al treilea ceas vi mal- treilea, multumit sd prdznu-
tumeascd mílii tale, iar cel iascd ; daca- va ajunge dupd
ce va ajunge dupd al faselea ceasul al yaselea, de nimic sd
ceas de nimic nu sii va lipsi,
iar cel ce sel va lipsi pina' la 1 La Tocilescu: SCHNIME (corec-
tat de noi).
al noaolea ceas siti sd apropie 2 T.: SMILLINFT ( ) .
cdird tine fdr'de nici o In- 3 T. AaPliCTIJ &FM% ( ,, ).

24 Contributii la istoria culturii fi literaturii tomarte vechi C. 129 369

www.dacoromanica.ro
doiald. lar de va veni yi la nu se indoiascei, ctici de nimic
al unsprezécelea ceas, nimic nu va fi lipsit ; dacd de al
sei nu sd teanzd cd s-au zd- noudlea ceas va fi lipsit,
bovit. Cd e.yti iubitoriu de oa- se apropie, netemindu-se de
meni i priimeyti pre cel de nimic ; dacei va veni in ceasul
apoi, ca yi pre cel dinai, al unsprezecelea, sd nu se
mingli pe cel de la al uns- teanzez' de inarziere, cdci iubi-
preizécelea ceas ca yi pre cel tor de oameni este stdpinul
din ceasul dintii. celuia Hristos primeyte pe cel din
dai, iar pe cesta-1 deiruesti ; urnid, ca ci pe cel dintii ;
ci lucrul Il cinsteyti, yi ce mingiie pe cel venit in ceasul
iaste pus inainte lauzi. Drept al unsprezecelea, ca yi pe cel
aceia, vor izara in bucuriia ce a lucrat din ceasul dintii ;
Domnului ci vor lua platd yi .yi pe cel din urinci It milu-
Lei dintii, ci cei de apoi de la ieyte, f i pe cel dintli il mingtie ;
mila ta cea bogatei ..." (Ed. ci aceluia ii dd, si acestuia
cit., p. 341.) Ii deiruiegte ; f i fapta o cins-
teyte, ci jertfa o laude.
(Lit. rom. vede, I, p. 1.58.)
Dupá cum am ardtat mai sus, sfir§itul lnveildturilor (res-
pectiv, sfir§itul capitolului XIII) inclusiv pasajul preluat
din omilia atribuità lui loan Hrisostomul s-a pierdut din
manuscrisul slavon. Dar cum, pe de o parte, acest pasaj
s-a pästrat bine tradus in versiunea româneasca, iar, pe de
alta parte, a fost utilizat exact in aceeayi intindere In Pisania
Mändstirii Argey, am considerat potrivit ca, alaturi de textul
slavon citat dupti mss. 299 de la B.A.R., scris la Inceputul
sec. al XVI-lea In slavona sirbd i provenit de la mandstirea
Bistrita din Oltenia, sá reproducem tocmai pasajul respectiv
din Pisanie 1. CA la fel trebuie sa fi fost In originalul slavon
al Invcitciturilor ne-o dovede§te traducerea exactà roma-
neasca din sec. al XVII-lea.
In schimb, cum s-a putut observa mai sus, traducätorul
grec al « lnvälciturilor » a comprimat textul la mai putin de
Neavind la dispozitie o bunà fotocopie, am reprodus dupà transcrie-
rea imperfecta a lui Gr. Tocilescu ( Biserica ePiscopald a Mitncistirii Curtea
de Argo, restaurcad ... sfinfitit din nou in ziva de 12 octombrie 1886, Bucu-
rcsti [La.], p. 33-34). Traducerea am dat-o dupl: Literatura ronteittel veche
(1402-1647). Introducere, editie ingrijità i note de G. Mihaill si Dan
Zamfirescu, vol. I, Bucuresti, Ed. Tineretilui 1969, p. 158.

370

www.dacoromanica.ro
doug rinduri, parafrazindu-1 (cu aluzie la vie, ap cum sung,
de altfel, pilda din Evanghelia dupd Matei, XX, 1-16, care
stä la baza acestei scurte omilii) 1.
d) Scara lui Than Climax (Scdrarul)
inceputul Cuvintului XXVIII, reprodus in cap. XII
din Partea a doua a invdteiturilor
loan Climax: Scara Versiunea greceascd
(Orig. grecesc) a Invdteiturilor
flpoasuxn Ean. 'cat& utv `H Eúxn SE iniXtv icaoo-
TO airrN 7C01.6TTITCC CTUVOIX:FiCt SiyEt Tew eivOpconov -Kai cruvci-
-Kai Evcomq etv0p(bicou Kai Oa& TCTEI. TO Osep Iv cy1touS1) Kai
icatil SE TfIV Zykpystav, icòcr- Eipnvorroter airviv VET' cdyroD.
goo cnkrtao-tg. 0E015 icatak- Mfrnp yap 'raw Satcpúcov Kai
kayn, Saicp6cov girl-1p Kai Ouyernip Kai am:T(5g Ecru ubv
netXtv Ouyettnp, Cipaptigetnov apaproA.G.)v, t@v IAN/ SIVEllew-
ikacruòg, TrEtpacrtubv yLpupa, TCOV ytcpupa -Kai kuicipCov Stet-
OXimecov gemírotxov, noktp.aw Xuo-ig, nokép.ou StacricESaauk,
Opubatg, dyytkaw Epyov, ell:M- Epyov Tdiv ciyytXow Kai etcrco-
I.16TM iroirrow Tpoqk n fla- pettaw iretvuov tpu(pn, -OW
?woo-a Ei)(ppocrúvi, lintpavtog ypnyopoúvn)v xapet Kai undt-
Epyacria, etpet8v Town, xapto-- Nov Epyov, Tew etpst8v itlyn
gemov np64Ev0g, 7Ip0/C0711) 65- -Kai 'rein/ xaptagetuov Tò axa-
parog, Tpocpn wurqq, vot5 (g)- Tato-xuvrov S(.7.)pov. `H p.E'Ca
tta-1145g d7royw.baco4 1rtku4, EX- csmouSijg Eúxn Tpcxpn Ecrn Trig

1 Dup. cum am aratat in articolul Observafii asupra manuscrisului

slavo-rontlin al PoPii Bratul (1559-1560), publicat in Studii de limbd
literard ,si. filologie, vol. II, Bucuresti, Ed. Academiei, 1972, p. 341-342,
identificarea acestei omilii in Invitylturi si in Pisanie a fAcut-o N. DrAganu,
inc5. in 1914 (Doucl manuscripte vechi. Codicele Todorescu fi Codicele Mar-
tian, Bucuresti, 1914, p. 17-19). Asadar, nici P. $. Msturel nu spunea
o nontate in 1959 (...), si nici P. Olteanu in 1967 (... Omilii folosite in
invelldturile lui Neagoe Basarab, in Romanoslavica, XIV, 1967, 349-354) ..."
(nota 67, la p. 341 a art. cit.; Cf. si Dan Zamfirescu, Intre Nicolae Drdganu
fi Prof. univ. dr. docent Pandele Olteanu sau desPre obiceiul impitundrii
Cu pende altora, In Saptdmina, nr. 51, din 24 noiembrie 1971, p. 2, si Acci-
dentele falsei erudifii, ibidem, nr. 55, din 24 decembrie, 1971, p. 10). Vezi
In art. nostru citat (p. 334-345) date privind aspindirea acestei omilii
In textele bilingve slavo-romilne, Cu reproducerea unora din ele si cu indi-
catii bibliografice.

371

www.dacoromanica.ro
Iti8o; l7t66s44, )1.i)crtg, VUX1 gf Aafiltpeyrriç
laatoç govax8v, i)auxaa-r8v icuttlaCOTE1) TOil 011p,013, T8V
OrpaupPg, Apila ELEU.061.q, Uso- alti8OG lyu)aywyta xai
ItTp0V itpoxonlg, pfrrpew (a) (pporriScov StaXuatg, n?..otrroG
Ei.upáveta, xamatetaaan 8fiXo.)- caì Otiaaupòg govax6v, mano)
o-tg, T6v fla.X6VTOW p.TiVUTI)g, fati ficruxia, 01)11°6 xateuraucing
latOK 011gacría. npocreuxfi mi °savia; Ocia; ery(i)v, xo-
g6TL 61PC(.0g C6X0116VT Suca- csi.uG Tavtaaia; el; oiav
cmjptov xai xptTfiptov, /cal e7r63et4tg, 1.8v anouSaicov
13qua Kupiou, ime)!ToC Viga- ecya0i) brayydia aì 64ig
TO; palovoroG. (Migue, Patr. uxufiptov. Efilo-TtV eaT191);
gr., t. XXXVIII, Paris, 1860, T6V Seogévcov xpton /mi tijg
col. 1129; traducerea: TEXEDVItag xpicrecog dutc0.1.ar)
Rugaciunea este dupa (Ed. cit., p. 196, r. 23-34;
natura sa Impreunarea trad., p. 197, r. 21 32:
rea omului cu Dumnezeu, Rugaciunea insd. iaa§i
iar ca faptd alcdtuire a 11 conduce pe om vi-1 leagd
lumii, Impdcare cu Dumne- cu D-zeu in graba 0-1 1m-
zeu, mumd §i apoi fiicd a pacd cu el. Cáci este maicd a
lacrimilor, curätire a pdcate- lacrimilor i fiicd., i ogoirea
lor,punte a ispitirilor,pavdza, palcdto§ilor, punte a celor ce
a intristarilor, sfarImare a se scufunda i izbävire a
rdzboaielor, fapa a Ingerilor, celor Indurerati, imprd§tiere
hrand a tuturor celor tara a rdzboiului, lucru al Inge-
trup, veselie viitoare, faptd rilor i placen a tuturor celor
vemicd, izvor al virtutilor, ida de trup, bucurie a celor
mijlocitoare a darurilor, iz- ce privegheazd §i lucru feri-
bindà nevdzutd, hraná a su- cit, al virtutilor izvor §i al
fletului, luminare a mintii, harurilor darul cel neruOnat.
secure a deznddejdii, dovadd Rugäciunea cu zel braná este
a nddejdii, sfdrimare a In- a sufletului, strAlucire a mintii
trisarii, boggie a cAlugdrilor, §i retezare a miniei, a spe-
comoara a negilcevitorilor, rantei Improspatare §i a griji-
släbire a miniei, oglindd a lor risipire, avere i comoarä
izb1ndei, ivire a päcii, ard- a cdlugárilor, acere §i li-
tare a rinduielii, vestitoa- ni§te, a miniei incetare §i
re a celor viitoare, semn a contempldrii dumnezee§ti
al slavei. Rugdciunea este ostenire, dovedire 1ntru ni-
tribunal §i judecatd pentru mio a inchipuirii lumeti, a
celor zelo§i bund solie §i al
(a) Modorum seu mediorum. màriiii semn. Rugdciunea este

372

www.dacoromanica.ro
cel care intr-adevar se roaga adevAratà judecatd a celor
§i judet al Domnului lnaintea ce se roagi si scApare de cea
judeatii viitoare" 1). din urma judecatä").
Mss. slav 143 B.A.R. Originalul slavon
11113The g(c) no TON, °VEO
al invilläturilor
Thopor tuarulmcnal H CIJAH- ililZrati it(c) no TOA TROPA
Mal I-I3KOV H lily, 130 AtHcnoy VILIIIICTETI H CILIAMONTI til1C8 H
Hts mHpoy cuTeHAENTe, sitlif npu- B3, no AtHeT813 HCI nuipti e-UTA--
nuipnift, CilladMIL MT-"H H fldalil R/1E1M H BITE NPHMHPIIHTI, C4h-
Xklini, rptxw(m) wu,tnuuTi, HC- St1M6 Mi-11 H IldICKI ,/1,14H, rpt-
Koywidw(m) MOCTIs, CISP661(m) rw(m) ouvbpgulft, HCKONINITOMIs
cptAovrtuTe, PATO(M) c-kHpor- MOCTIL, CKPIMOO cptAovrtiag,
w1HTE, arrn(c)Kot AtA0, SIC- peTe(m) cmporwtial, WPAIsCKOE
I'tilICHLIN OJO gutnuk roupd, Att10, afeTtAICHILIOO aitct[mh]
CXAAN-111 REMATE, liff1ptrOAN011 nitqu, saAmige RECIA, unipt-
Atimiirt, AospwAtTtnimk INC- X0(A)110 AtAdial, AospoAtTt-
T0914HICK, AMIORAHTW(M) KOMT4- Iumk HCTO4NHKII, ArIpOBANYW(M)
HIJA nptcntade HiSHAHMO, mi- KOMTANN, 4, nptcntailt MINAN-
qi 4 Ai-H-H, ormoir npoorkiptulti, MO, 1111111d AME, OrMS npocstini-
W (T),14411113 CIKIslibi, OVIIOICANTIO tal, W(T)11441410 COCHA oynosa-
EIOKASJIITE, 11014M1 13413(A)ptINENTE, nTio flOK4SANYI, 1104M paa(A)Pt"
RONIT'CTKO OMINKWOO, CISMAIL- Wiliff, sor4T6CTI10 MIIHrO(A),
aNNKWOO CKpORHINE, mpwcTii 613'MAILEHHKW(A1) CKpOliHlpf, 14-
noym(ASTE, sPlaUsIA0 nptcrit4- pOCTH OMK(A)IHTI, SpIll1,4/16
HTS, nitihim' IMAIHTE, oyvrpoonTS nptcorLinTE, AI1P4M' =AUN, oy-
m'usado, maAmtnn(m) litCT- erpoiNTE n0(413404, sAkAMIIH(11)
NNKh, CA4111%1 HASIUMEHMITE. 1113Ta4 EtCTNNKIL, CA4a61 HaNdMHANYI.
i(e) ala liCTHI4A mommuomor INITEll H(C) ala HCTHHAI MOARt-
CA CAN<(A)ENTE H CAANIVE 64 1410(M23) CA't CANI(A)INTI H cARAH-
riptm(A)1 samuparo cxAmpa tpe riit nptm(4)1 sAAArpit(r)
(f. 197rv). exAmpe (f. 86v-87v).
V ersiunea romdneascei Traducerea actualet a
veche a 1 nveifeiturilor Inviipturilor
Cei ruga iaste ducere f i Rugäciunea este aceea care
tmpreunare omului cu Dum- aduce pogortrea fi impreuna-
nezeu, iar dupä tocmeala lumii rea omului ca Dumnezeu, iar
iaste pohtire fi, impeicare cu dupei faptit alcdtuire lumii
1 Trad. de M. Caratap, paleograf la B.A.R., aruia li exprinalm
multumirile noastre.

373

www.dacoromanica.ro
Dumnezeti, fi Millnd fi apoi fi impeicare cu Dumnezeu,
fatd lacreimilor ; pdcatelor iaste mumei fi apoi fiicei a lacri-
cura-tic, ispititurilor pod, In- milor, cureitire a peicate-
tristdciunilor mingliare, rds- lor, punte a ispitirilor, m'in-
boaelor sfeirlmare ; lucru ln- gliere a intristdrilor, sfeirlmare
gerescu, hrana celor feir'de a rdzboaielor, faptd ingereas-
trup, veacului ce va set fie cd, hrand a celor fdrd trup,
veselie, lucru netrecut, izvor bu- veselie viitoare, faptei netrecd-
neiteitilor, solie darurilor, pri- loare, izvor al faptelor bune,
sosealei nevdzutd, hrana sufle- mijlocitoare a darurilor, iabtn-
tului, luminarea mintii, seicure dei neveizutei, hrand a sufletu-
oceaianiei, ardtare nddejdii, lui, luminare a mintii, secure
deizlegare grijilor ; bogeitie cd- a dezneidejdii, areitare a
lugdrilor, negilcevitorilor co- neidejdii, sfeirlmare a intris-
moare i ; sleibiciunea urgiei, a- tdrii, bogeitie a cellugeirilor, co-
rdtare de pace: tocmire arcl- moard a negilcevitorilor, sldbire
tdrii, sol lucrurilor celor ce vor a urgiei, oglinclei a darurilor,
sei fie, semnare slavei. Ruga ivire a pilca, areitare a findu-
cu adevdrat iaste celui ce sei ielii, vestitoare a celor vii-
roagel judecatei mai nainte toare, semn al slavei. Rugeiciu-
incei declt judecata lui Dum- nea este intr-adeveir judecatei
nezeu care va sei fie (Ed. cit., a celui ce se roagd fi judet al
p. 317-318.) Domnului lnainte de judecata
viitoare (Ed. cit., p. 405.)

Se observä cu ii§urintA cA: u) cele doliä texte grece§ti

nu coincid, al doilea fiind retradus din slavona ; f3) dimpo-
trivä, versiunea slavonä a Scdrii (pentru care am utilizat
mss. 143 B.A.R. din 1446, copiat in slavona mediobulgard
de Gavriil de la Neamt) este preluatä färd modificdri, cu aceea§i
ortografie mediobulgarà in Inveiteituri (versiunea slavonä)
evident, cu unele mdrunte gre§eli de copiere, cu un cu-
-Out omis (oyso caci") §i altul adäugat (H §i") §i tradusä
destul de exact in limba romana' a sec. al XVII-lea. Poate
da cineva o altà explicatie acestor constatäri, care se adaugä
celor prezentate mai sus ?
e) In sfir§it, vom cita un ultim exemplu din Evanghelia
dupel Matei, ii anume un pasaj din cele mai cunoscute, cel
despre Judecata viitoare", care urmeazä pildei celor zece
fecioare §i celei a talantilor (cap. XXV, v. 31-36 §i 40).
374

www.dacoromanica.ro
 vnay2uvaa- pdnp zawlir .dva y Ay .(2 '90-10 -op

snpoddag U .dva Hy una vauvd- vnopV

lnivugpo asaaaJ2 aryniplpaut
IC Amo. 1.10y? 9 591(1 Q01
vaunpvaa) (pasvaaadg
nounadop IA? 41 1492 1ç,01gara A1010. .d12,L 11()%3 o 501(1 Q01
pax 531/021i io unkp 10y3a7) (102U9d0A)2 pi
531A1OU 10 -4
ZC
,13V1 '(301(139 3191 139101331 1U3 703L ,1311 `Q01(113 3191 1391013X
(10A9d9 51492 .Q01Q73 11»1. -MOD 11/3 (10A9d0 v541 51499 *Q01(173
1.733.3.01,19X A3000d3Lril Q01(y) 17)}1 1D1A0131,10XDA(1.0 A3090dU113
MAIN/ 121 9.11.A83 1DX 131d0(1)72 Q01(7J 1:11A91/ pa. LIAO? 7Dt -odap
5(101(173 ,1/12 Acoletrvo d3u0(.2 132d 5(101(11:1 ,3113 'ACOX1;lrep
Aknilou 131dodyy? mi pa.73J9d1L d331.0C,9 41.11101L 13W0d)72 D1 -9d2L
CC 9up AQ1 17331 13.01,119 73174 93112 A(01 'AO)d)1d3 1031.
A311 7:11149dU 313 AO:A39 139419 an Diradódu
A311
V101Q73 i ?g 131(103 -Alf)(133 32 'Acp1 pa. n
trub)da -o)Q3
*A(0119 3191 lad? 9 5(p-oo7)d .Aor10A 3191 13d? 9 5n31000d
5101 N.? Aoal32 -amp 31039 5101 31? Agai3g .Qoat)1) 3203v»
10 106.?T11.1101(Q3 Q01 59d11:1U pa 10'941.0.0103 Q01 59d113U
'nod 31001.pion0dliv1 Al..11 -011,1 noli 314)01,t1i0n0dliri Akta, -014
AlA3T1.0DT11 &pi() AppyilaPg 9up ALLA?r1001-11 Awl() Anialcumg 9up
SC 54y0dDI7Dt '001111931 731173A132/3 Stry0dn1031. (1011.0931 139DA1,32L3,
pox ?1,3x(pg? aori 'Aiakoda protcpg? loTI .iakid
11331

`0.01uk)g? iD1 ?1,31-.)11ou? 37.1 .001.0113g? ?aiaDliou? .3ri

son? 6A11.114 11331 313k9LLA(1.0 50A .11.11114 11331 31341),L1m(1.0 .3T1
9C iDX
6311 '59A11(1/1. 11D1 3131(12d31d311 '311 59A11(1/6 ?131epg3id32L .34
G2301.tA39.0lj, 12331 30.01341331.032L3 6311 q51.,m300p 11331 ?O9W11331.032/3 .311
A3 g.anroda 'MALI 17331 ?1301(4 A? 1:131»yad) ALtrill MX 31901(4
59clu 59dU «311 () 00139
3,1.31( (101:19 A111V,>> 0)41( 'A111(1 id)?
311JD4102L3 in? Aonnol. AQ1
A(061(391? (101-1 A(1)1 'AC01131X13X3
10113 ltmp)I -mv
31739410U? Ha)
310.01,1102L3
`A031131X
'To 'OIZd
oil
IA3
«uo
A0)1(01

*(9ZoT
-1JO
.pa)

-qviAlxai-liatl,to pawn -uddu

isrquJ `upuori `LE6I 'd L (
apizand ?.§ aztuoj apdabp
(e = dp4.
(q 1)011A30.01,1. 54A30.00

gLE

www.dacoromanica.ro
 Cuvinte .Fi expresii omise Cuvint In plus
tn invapituri
gv Tf,1 56413
eiyiot
aka
tOv 12186X.(pcbv not) TOv

Mss. slay 178 B.A.R. inmitäturile

(Tetraevanghel, sec. XVI, (versiunea slavond )
scris In Tara RomâneascA) 6,Ae npltHAE(T) CìíLt 4taKkiH
erm Hcfa npTHAITh 1111 C44Rt c&ofH H gitcH CTkal
gilaikluoll ftlk cdust CRofH H RUH Arr AN HHAvh, TorAA ct,a,Rt(T)
Ci;TH Mi;MI CI. Ham', TOrAil CA- NJ nptcTont cnagia cgoix H
A(Tit 1.4 nptcTOnt Citala CaolA rhstpAvr CA npt(A) HHMIt WitCH
CitHipAT CA fifrk(A) Him% ASItJU,H H p43AA4Writ A1 Apoyrk
A3601,H H pilHAALIWrit RV11 W(T) Aptird, WHOM pasnatitrris,
Apor it wel9 Apqrd, faK07HE ihiCTIdpk w&U,Rt W(T) KOSMittut
INICTItiph pASAALMITIL WHU,A w(T) noCT413HT11 01311,Rt O MCHAA
KOSitHipit H noCTAKH(T) MI, 4 KOSAHW( O 1110VARt. Tor-
w ,a,ECHACA Cfsf, a Ko3nHtuA w(T) pf(q)Tit CAlphitilk
111,T311

1110yARt. TOrA,A pitifT6 11,ph cA- AtCHARt fro: alipTHAtTs, HgC)- -

111THAut W MCHAA (ro: 1431(H- IHTH ORA moiro, HACAtA0VHTE
AtTI, 641(C)HIHTH Wad m0ft0, oyr0To[i4ifHOF EMU& ttp(C)TIITE
HantkorHTI OyroTo&AHHof W(T) C40,Kflin MHp8! AllHAAKA(C)
io(C)Tial w(T) Cno,HIHY11 mHpOy! RO CA li AACTE MH MTH;
Rit.SAAKAK Ho CA H AACTE MH itiOKANC(A)AX CA H HMIOHCTI
MTH; VlacAAMC CA MA; CTptinfifit s-k(r) H IrklifA0cTE
Cre mA; CTp4Hfint ste H 111.81- MA; HAM. H OACICTE MA; Ho-
,WcTi mA; HArk H WAtACT1 Afifit H flOctTHCTE MINE; 11-6 TIM-
AIRt; HOAffik H nOctTHCTE mfHf;
HHUM FMK) H ElpTHAOCTI
Kit TEMHHH,H HtKk H HpYHAwcri
Hi, milt" (.).
"nil-Witt r1v R4Mk, noHoHE
limHnk rtvi &wit, floHEMI
VierEOpHCTI fAHHOm0V2 CH)ck Kfht- Cier&OpHCTI EAHHom8 W(T)2 CH(C)
MoHX-Et m1HUITHX1, MIHIUTH(X), Mfrk CIITROpHCTI!"
VwrgOpHCTE!" (f. 93rv). (f. 97v-98r).
i In alte manuscrise: rh (cf. CassIna motra, ed. V. Scepkin, St. Pb.,
1903, f. 70r).
2 In alte manuscrise urmeaz5. normal wri (Ibidem, f. 71r).

.376

www.dacoromanica.ro
 lnvdtdturile (versiunea Biblia (Bucure§ti, 1968)
romd neascd veche)
Chid va veni Fiul
Cindu va veni fiiul ome- Omului intru slava sa, §i told
nescu cu slava sa §i told sfinii ingeri cu El, atunci
ungen iimpreund cu va §edea pe tronul slavei
dinsul, atunci va §ddea pre Sale.
scaunul màririi lui, §i sd vor i se vor aduna Ina-
aduna lnaintea lui toate lim- intea Lui toate neamurile §i-i
bile, §i va despäAi pre unul va despdrti pe unii de altii,
de altul, cum ddsparte pdsto- precum desparte pdstorul oile
riul oile de capre, §i va pune de capre.
oile despre dreapta, iar ca- 33.i va pune oile de-a
prele däspre stinga. Atuncea dreapta Sa, iar caprele de-a
va zice impdratul celor des- stinga.
pre dreapta lui: Veniti, Atunci va zice Im-
blagoslovitii pdrintelui mieu, pdratul celor de-a dreapta
de mo§teniti ImpArdtiia care Lui: Veniti, binecuvintatii
iaste gAtitd. voao Ina din- Tatälui Meu, mo§teniti 1m-
ceputul lumii. Cd am HA- pärdtia cea pregdtitd
minzit i mi-ati dat de am de la intemeierea lumii.
mincat, inseto§at-am CAci flämind am fost
addpat, strein am fost §i m-ati §i dat sd beau, sträin
dus in casele voastre, gol
am fost §i m-ati prirnit.
Gol am fost §i m-ati
am fost §i m-ati imbrdcat, imbrAcat ; bolnav am fost §i
bolnav am fost §i cer- m-ati cercetat; in temnitd
cetat, In temnità am fost §i am fost §.1 ati venit la
ati venit la mine." (...) Mine." (...)
Adevärat grdescu voao, 40. (...)Adevdrat zic voud,
cá pentru cdci ati f'dent intruelt atA f 'Aleut unuia dintr-
unuia din ce§ti mai mici, ace§ti frati ai mei, prea mici,
mie ati fAcut". ( Ed. cit.,Mie fdcut." (p. 1128;
p. 325-326.) cf. Inv., ed. cit., p. 410-411.)
Se observa cA versiunea greceascd a Invdtiiturilor coincide
aproape integral cu textul evanghelic original; totu§i, In
cele 8 versete am numdrat nu mai putin de 7 neconcordante
lexicale. Dimpotrivä, originalul lnvdteiturilor coincide perfect
cu versiunea slavond mediobulgara a Evangheliei dupd Matei,
fiind omise ceea ce se intimpld nu o data in Invätäturi,
377

www.dacoromanica.ro
din motive compozitionale (sau poate la simpla copiere)
doar trei cuvinte, ceea ce nu schimba sensul frazelor respec-
tive: a) mi (particula introductiva, corespunzind lui St gre-
cesc inlocuit In versiunea greaca a Invdteiturilor cu Tap
caci"); b) swill" M011p frati ai mei" (a ramas 'rasa AIM-
WTH(K) cei mai mici, prea mici"); or, traducdtorul grec a pd-
strat aceastd omisiune a Invdtdturilor slavone, caci are numai
toírcow eXaxicncov = slavon. CI1X MENUITHr (unuia din) ace§-
tia cei mai mici, prea mici". Acest exemplu, ca §i celelalte,
reprezinta o dovadd categoricd a traducerii invdtdturilor din
slavona, in greaca, caci, chiar §tiind pe de rost prea cunoscu-
tul pasaj evanghelic sau recurgind la textul grecesc original,
traducatorul grec s-a orientat dupa textul slavon al Invdtd-
turilor.
A§adar, speram sa fi raspuns afirmativ §i categoric dorin-
tei formulate de Virgil Candea In articolul din Magazin isto-
ric : A§teptam, dar, cu senina §i indreptatita incredere,
rezultatul final al dezbaterii. Nu credem insd cd el ar putea
inldtura vreodatd Invataturile din literatura romdnd veche, sau
numele luí Neagoe Basarab din titlul operei sale" (p. 5).
Pe bung dreptate, d-sa spune, citeva finduri mai sus: In
ce ne prive§te §i procedind dupa regulile istoriei ideilor §i a
mentalitatilor, fara a neglija pe acelea ale severei anchete de
texte, apartenenta lnväldturilor lui Neagoe Basarab litera-
turii romane§ti ni se pare demonstrata indeajuns prin alte
argumente.
In primul rind, cartea, prin titlul, alcatuirea §i cuprinsul
sail nu putea fi adresata decit cercului de cultura' din Tara
Romaneasca (...). Partea specialii a cartii, cuprinzind sfaturi
de domnie, nu putea interesa decit societatea In care asemenea
institutii mai existau In Europa de sud-est, deci pe romdni.
Sa observam apoi ca, datorita pregatirii §i mijloacelor
sale de acasa, Neagoe,rupind din ceasurile datoriilor sale dom-
ne§ti, putea serie o asemenea carte. Dar, dimpotriva, in pro-
gramul literar al unui retor din Constantinopol, vedem greu
o asemenea opera ie§ind din veleitatile scriitorice§ti proprii,
In care, la drept vorbind, ea nu ar fi avut nici un
sens" §.a.m.d.
In schimb, nu ne putem asocia domniei-sale cind afirma'
ca din descoperirile sale recente, Leandros Vranoussis dedu-
378

www.dacoromanica.ro
cea insa patru fapte noi de naturä sa bucure, dar §i sa neli-
ni§teasca pe partizanii paternitälli lui Neagoe asupra operei"
(p. 2).
In ceea ce ne prive§te, ele nu ne-au nelini§tit", caci,
daca manuscrisul versiunii grece§ti a inveipturilor apaqine
intr-adevar lui Manuil din Corint dupä cum afirma L. Vra-
noussis, bazat pe asemänarea scrisului cu manuscrisul auto-
graf nr. 512 de la manastirea Iviron atunci el nu poate
Art. cit. din Mag. ist., p. 8, si fotocopiile de la p.10; vezi tot acolo
(p. 7-10) citeva date despre Manuil din Corint. C. Th. Dimaras (Istoria
literaturii neogrececti, Bucuresti 1968) nu mentioneazh pe Manuil din
Corint. Cf. lush: N. Toro, Bizani dupd Bizanj, trad. din francezh, Bucu-
resti, 1972, p. 92: Matei Kamariotes (...) fu initiatorul lui Manuil de
[din] Corint, poet al bisericii, devenit apoimare retor al Patriarhiei..."
Vezi, de asemenea: Börje Knös, L'histoire de la littérature neogrecque.
La période jusqu'en 1821, Uppsala, 1962, P. 396. lath ce spune autorul
despre Manua din Corint:
i( Plus connu [que Dionysios le Rhéteur et Hippolytos de Crete] est
Manuel de Corinthe (vers 1460 vers 1551), professeur h l'École du Patriar-
cat et rhéteur de la Grande Eglise, qui possedait les sciences profanes aussi
bien que la theologie. Sa production est digne d'attention. On lui doit
tout d'abord un Traité du Purgatoire (un court fragment édité par Léon
Allatius en 1655). (...) Dans un Traité sur la Procession du Saint Esprit,
qui n'est pas edité, il refute deux syllogismes en faveur de la doctrine des
Latins. Une Réponse au Pire Francois, religieux dominicain, qui lui avait
écrit au sujet de dix points de divergence entre les deux Eglises (pub!.
Leyde 1685), contient une defense adroite de la doctrine orthodoxe, de l'exac-
titude de laquelle l'auteur est tout pénétré. On lui doit aussi un ouvrage
Sur Marc Eugenicos et le Concile de Florence (publ. en 1886), qui est une
diatribe dirigée surtout contre Gemiste Pléthon et Besarion. On lui a éga-
lement attribue un Traité sur la transfiguration de la chair du Christ (publ.
en 1889), qui manque d'allusions polémiques et fait preuve d'un homme
sérieux et pieux.
Manuel este aussi connu comme poke religieux. On lui a attribué
nombre de canons et d'acolouthies surtout des néomartyrs, également quel-
ques vers politiques sur la vanité de ce monde, vers depourvus de toute
originalité.
Enfin nous lui devons un Traité sur le droit de mariage,ou il se base sur
l'ancien droit canon, ouvrage qui fut remanié par Zacharias Skordylis
[Remaniement du traité sur le droit de mariage par Manuel de Corinthe,
Venise 1564] ». Bibliogr.: &tom) 1343A.toOfiKri, t. 4 (ed. G. Kournoutos),
Atena, 1956 (Nu am ghsit-o la B.A.R.).
De a doua, a treia i a patra lucrare se leagil, credem, rhspunsul pe care
.Manuil din Corint I-a trimis lui Neagoe Basarab, probabil in preajma anu-
lui 1519 chid acesta s-a adresat papei Leon X, pentru incheierea unei
aliante impotriva turcilor cu privire la diferentele de credinth dintre ca-
tolici i ortodocsi. Iath, in traducere, inceputul acestui text descoperit recent
intr-o copie incompleth. i semnalath de L. Vranoussis si Ch. Patrinellis,

379

www.dacoromanica.ro
fi decit traduceitorul In greceste al acestora cum a acceptat
ca baza de discutie §.1 Dan Zamfirescu (drept care ar trebui
pe care-1 reproducem dupä articolul lui P. $. NAsturel, Manuil din Corint
catre Neagoe Basarab (Romania ¡iterará, an. II, nr. 51 [63], din 1969, P. 13):
e Prealaltatului i preastalucitului i preaevlaviosului domn loan
Neagoe, mare voievod i Imp5.rat 0 autocrat a toatO. Ungrovlahia, Manuil,
marele
AO.
ritor al marii biserici, Intru norocire sä se bucure.
PrealnAltate, preastillucite, preaevlavioase doamne Ioane, voievod
Imp&rat 0 autocrat a tool& marea Ungrovlahie, deoarece mi-ai poruncit
a-ti raporta pe scurt, pricinile pentru care latinii cu credinta gre0a s-au
Instrainat i mult s-au IndepArtat de adevAr 0 de la noi i Intru totul stilt
0 se cheamä eretici marele ritor adaugl P. $. Nisturel (...)
aratä toate deosebirile de credintft dintre catolici i ortodoc0, cea mai
mare r fiind, zice el, hula purcederii SfIntului Duh 0 de la Fiul."
Ne lndoim Ins6. cä aceastà consultatie", dacl a ajuns la Neagoe Ba-
sarab, i-a folosit la ceva, câci pentru el era mai importantl alianta cu papa
pentru apararea tlrii 0 a Europei lmpotriva turcilor decit disputele scola-
stice dintre clerul grecesc i cal catolic, dispute din care nu gasim nici o
urmei In frodfdturi (Vezi E. Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria
romtlnilor, vol. II, partea 3, culese ... de N. Densu0anu, Bucure0i, 1892,
nr. 224, p. 307-309; vezi i comentariul competent al lui Manole Neagoe,
In monografia Neagoe Basarab, Bucure0i, 1971, P. 83-84).
L. Vranoussis prezintt, pe scurt, In art. cit. (p. 7), o slujba inedità,
scrisà. de Manuil din Corint In cinstea Situtului Spiridon cel Nou, probabil
la cererea lui Radu cel Mare, In jurul anului 1500.
Dintre informatiile mai vechi despre Manuil din Corint, retinem aici
pe cele rezumate de Emile Legrand, In Introducerea la BibliograPhie hellé-
nique des XVe et XVIe sidaes (t. I, Paris, 1962, p. CVI, nota 2):
Manuel de Corinthe. [Manuel] Malaxos [Istoria patriarhilor, tipArità.
In Turcograecia lui Martin Crusius, cartea a doua, Basel, 1584, p. 146]
dit de lui: TerCE frcov ô csocp(atarrog ical Geokoytkérintos pi Muvouiik ,
1v1gyng eifirov dig Lierfarig Lxiaricriag, ô II0Lo1rovvricrtaxik [Eo tem-
pore adia, pe la 1500, in timpul patriarhului Pahomie viuebat
doctissimus vir, et theologus praestantissimus, Manuelus Peloponesius,
magnus magnae Ecclesiae rhetor]. Cf. Zaviras (sact 'Oak [Atena,
1872], pp. 95-96), qui done une liste assez peu complète des écrits de
Manuel; et pour memoire, M. Gédeon (Xpovtidt 'CAC rcarptapxtolg lixaStwiag,
CP., 1883, in-80, pp. 36-43), qui noie dans un intarissable verbiage quel-
ques détails biographiques, dont aucun document ne vient corroborer
l'authenticité".
Aceastl no-a a lui E. Legrand este prilejuitA de mentionarea unei scri-
sori a lui Justinos Decadios din Corfu (n. cca. 1472) cAtre Manuil din Corint.
Mt& aceasa mentiune, pe care o reproducem, dat fiind interesul pe care-1
prezina pentru discutia noasta:
* Une troisième lettre de Justin Décadios se trouve dans le Mediola-
nensis grec coté: C. 259. Inf. (ff. 274-275). Elle est adressée 5. Manuel,
rhéteur de la grande église. Le savant bibliothécaire de l'Ambrosienne,

380

www.dacoromanica.ro
sd presupunem cä tia limba slavond) copistul lorj.
Atragem insä atenlia asupra faptului cd datarea propusd
de Sp. Lambros, i anume sec. al XVII-lea, nu poate fi o
simplä eroare de tipar, cum lasd a se intelege L. Vranoussis:
prof. V. Grecu, editorul competent al versiunii grece§ti, preci-
zeazd cá hirtia manuscrisului nu are niel un filigran (care
sä ne permita vreo anumità datare), i adaug5.: Dupd scrii-
turd, Sp. Lambros, loc. cit., il considera a fi scris In secolul
al XVII-lea 2, ceea ce, dupd toate consideratiunile paleo-
grafice, pare sd fie adevdrat" 3.i D. Russo, care pregätea o
editie, 11 atribuia tot secolului al XVII-lea 4, iar N. Iorga
spunea mai tdrziu: Observ cd versiunea greacá nu pare a
fi deck de la sfir§itul secolului al XVI-lea (v. facsimile,
p. 45)" 5.
De aceea, dovada cd manuscrisul grecesc al Inaigiturilor
apa4ine lui Manuil din Corint trebuie Inca facutd, mai ales
cá fotocopiile din acesta §i din cel semnat de el (Iviron,
nr. 512; nu se reproduce Msá o paginá cu semndtura sa 1)
skit mic§orate §i nu permit speciali§tilor o cercetare eficace 6.
Oricum, se poate observa a initialele stilizate diferd net.
M. l'abbé Antoine Ceriani, a eu l'extrême obligeance de nous faire savoir
que cette lettre est insérée dans une copie d'écrits concernant le concile de
Florence et les opinions religieuses des Grecs, copie executé par un Grec,
pour le docte Vincent Pinelli, dans la seconde moitié du seizième siècle.
La lettre de Décadios n'est pas datée et ne contient rien qui mérite d'être
relevé; c'est une épitre purement laudative comme les Grecs ont taut
écrit, d'après les formules des manuels de style epistolaire qui avaient cours
cette époque".
Despre Turco graecia lui Crusius vezi, de ex., D. Russo, Stud ii istoriCe
greco-ronane, t. I, Bucure0i, 1939, p. 62-68 (in special, p. 65-68, despre
Istoria patriarhilor).
Vezi: studiul introductiv la ed. cit., p. 17, §i art. cit. din Ateneu,
1971, nr. 10. p. 7.
2 Dac5, ar fi fost o greFall de tipar, Sp. Lambros ar fi indreptat-o
la Corrigenda et addenda, fie in vol. I, p. 437-438, fíe in vol. II (1900),
unde revine cu noi corectAri i completan i pentru vol. I (p. 590-591),
alAturi de cele la vol. H.
3 Ed. cit., p. 12.
4 Studii bizantino-ronidne, p. 5, 40.
5 Recenzie la: N. Cartojan, Istoria literaturii rontdrie vechi, I, Bucure§ti,
1940, publicatl (postum) in Revista istoricd, XXVIII, 1942, p. 77.
6 Cf., in schimb, fotocopiile din ed. cit. a prof. V. Grecu (XVI plarqe)
cea din Studii istorice greco-romane de D. Russo (t. I, Bucure§ti, 1939,
pl. 4), reprodusA de N. Cartojan, in letona literaturii rontdne vechi, I, Bucu-
re0i, 1940, p. 45.

381

www.dacoromanica.ro
In afarà de aceastä dovadà, care ar proba doar cá manuscri-
sul a fost copiat de Manuil din Corint, ar mai trebui argumen-
tat si ca el l-a tradus, ceea ce inseamná cá urmeazä sá se
aducd probe cä stia i incä bine limba slavond . In finer
cine s-ar angaja in producerea acestor dovezi nu va putea
trece peste observatia profesorului V. Grecu, fäcutà la capä-
tul transcrierii i traducerii in romäneste a versiunii grecesti:
... Am addugat la sfirsit spune domnia-sa si un numär
de figuri i asemänäri [comparatii] din Inväteiturile transmise
In versiunea greceascä [p. 236-238], precum si un indice
alfabetic de nume [p. 239-241] si un mic index graecitatis,
adecá de cuvinte rare si de forme si constructii gramaticale ne-
obisnuite [p. 242-243]1, cäci uneori versiunea greceascei lti lasei
impresia cci nu ar proveni de la un autor grec" (subl. n. G.M.).
Asa stind lucrurile, sintem datori sä reamintim cele spuse
la inceputul studiului de fatd: dovada contemporaneitätii,
invcipturilor cu Neagoe Basarab o face manuscrisul slavon,
ale carui filigrane sint sigur databile ante 1529", si
manuscrisul grecesc, incd ipotetic atribuit lui Manuil din
Corint (care si-a desfasurat activitatea intre anii 1480 si
1530" 2), asa cum acceptd poate din complezentä Virgil
Candea 3 §i Dan Zamfirescu 4.
Bazatd, deci, pe un singur fapt, incd nedemonstrat cii
toatä rigoarea paleograficd i grafologicA, ipoteza Vranous-
sis" s-a dovedit si mai vulnerabild din punct de vedere al
continutului ei. Cele spuse mai sus care se adaugd unui
intreg sir de argumente cultural-istorice, literar-ideologice
si de psihologie socialk sistematizate acum in urmä in studiuI
introductiv la editia noasträ i remate de o serie de recen-
zenti reistoarnei, credem, definitiv aceastei ipotezei
pentru a carei sustinere autorul ei ar fi trebuit sä se 'Mar-
meze mAcar cu cunoasterea raporturilor textologice dintre cele
trei versiuni i cu studierea cercetärilor mai vechi consacrate
acestei probleme. Expusä la cloud congrese internationale
in cadrul cärora cercetätori competenti au dat rdspun-
V. Grecu, Introducere la ed. cit., p. 20. Index graecitatis este: a) Lexi-
cal, b) Fonetic, c) Morfologic, d) Sintactic, iar la sfirsit cuprinde: e) Confuzif
sintactice.
2 L Vranonssis, art. cit. p. 7.
3 Art. cit., din Mag. ist., 1972, nr. 2, p. 3.
4 Art. cit., din Atenett, 1971, nr. 10, p. 7.

382

www.dacoromanica.ro
surile cuvenite §i acum In urmä publicatä intr-o revistO
de larga difuzare, cum este Magazin istoric, insolità de pre-
ambulul lui Virgil Candea, din care am citat mai sus de
mai multe ori, aceastà ipotezd trebuia analizata In esenta
ei, in primul rind din punct de vedere textologic, ceea ce
am §i facut in studiul de fatä. Este drept cO revista mai
a§teaptä elucidarea problemei de la autorul grec: Leandros
Vranoussis ne-a promis rAspunsuri la toate aceste intrebOri.
Le a§teptOm cu nergbdare §i le vom comunica, cum se cu-
vine, cititorilor revistei Magazin istoric" spune V. Cândea
(p. 3). Ne indoim insd ca L. Vranoussis va mai putea
adOuga ceva la cele spuse mai sus2.

I Autorul acestor rinduri regreta a nu fi facut parte din delegatia

oficiala romaneasca la congresul de la Atena (mai 1970) si de a fi fost ab-
sent din tara in timpul celui de la Bucuresti (septembrie 1971), astfel cá
nu a putut participa la discutia publicä pe marginea comunicarilor
lui L. Vranoussis.
2 Comunicare prezentata. la Asociatia slavistilor din Republica Socia-
lista. Romania, la 27 martie 1972. Ulterior, la 18 aprilie 1972, ziarul
Romania libera" a publicat, sub titlul Precizari de ultimd orcl Luir-o
veche controversd. Nirneni altul decit Neagoe... (p. 2), interviul pe care
publicistul Boris Buzill a avut bunavointa sa ni-1 inregistreze.

www.dacoromanica.ro
 RtZUMAT

www.dacoromanica.ro
 CONTRIBUTIONS A L'HISTOIRE DE LA CULTURE
ET DE LA LITTÉRATURE ROUMAINES ANCIENNES
(Résumé)

Le présent volume réunit une partie de nos recherches

de ces dernières années, exposées dans le cadre des cours
spéciaux sur la culture et la littérature roumaines anciennes,
tenus à l'Institut de langues et littératures étrangères de l'Uni-
versité de Bucarest. Certaines d'entre elles ont formé, de
méme, l'objet de communications ',aux réunions et congrès
internationaux.
Notre but primordial a été de dévoiler des aspects peu
connus, voire inconnus, de l'époque la plus ancienne de la
culture roumaine écrite, laquelle remonte historiquement au
Xe siècle, mais n'a connu un développement ample et original
qu'après la formation des Etats féodaux roumains au XIVe
siècle.
Différentes circonstances culturelles, politiques et reli-
gieuses ont fait que, au début, cette culture se soit exprimée
surtout en slavon, langue qui accomplissait alors en Europe
orientale, a côté du grec byzantin, le méme rôle que le latin
en Europe occidentale et centrale. L'étude des manuscrits
d'importants textes narratifs nous a mené à la conclusion
que, du point de vue de l'information, les érudits roumains
du XVe, du XVIe .et du commencement du XVIIe siècles
n'étaient en rien inférieurs a ceux des pays voisins: bien au
contraire, a un certain moment ils sont devenus eux-mérnes
les fournisseurs" et les conservateurs à. travers les siècles de
textes littéraires précieux pour tous les peuples de l'aire de la
culture est-européenne.
387

www.dacoromanica.ro
 La prenzière section du volume s'ouvre avec l'étude inti-
tulée Apparition de l'écriture slave et sa penetration au nord
du Danube. Diffusion dans les Pays Roumains des sources
narratives sur la vie et l'activité des frères Constantin-Cyrille
et Méthode. Après un exposé succint des principaux moments
d'activité des grands érudits slaves et de leurs disciples im-
médiats (IXeXe siècles), suivie de la pénétration de l'écri-
ture slave au nord du Danube au Xe siècle, nous avons
présenté en détail, avec d'amples reproductions de textes à
l'appui, les manuscrits et les livres imprimés anciens slavo-
roumains, latins de Transylvanie et roumains qui renferment
des oeuvres consacrés aux fréres Constantin-Cyrille et Méthode
et à l'écriture slave: Vie de Constantin-Cyrille le Philo-
sophe (la variante complète et celle abrégée la
plus ancienne copie, datant de 1439), Commemoration de
Cyrille, des extraits de chronographies, l'apologie Sur les
lettres de moine Hrabr (probablement écrite en 924), le résumé
de l'Exposé sur les lettres de Constantin Kostenecki le Philo-
sophe (env. 1418), une Relation anonyme sur la traduction
des Écritures, des mentions sur Cyrille et Méthode comprises
dans les premiers ouvrages imprimes roumains et slavo-rou-
mains des XVIe et XVI le siècles, l'Office de Cyrille et Méthode
imprimé dans Officia novissima sanctorum (Cluj, 1779), la
copie de l'écrit de Palsie Hilendarski, IIcmopun cAaeeno-6o.4-
2apcKaA (1762), due h Sofronie Vrganski (1781), conservée
à la Bibliothèque de l'Académie de la République Socia-
liste de Roumanie (B.A.R.), la brochure de L. Karavelov,
Kupwz u Memodua, 6bAzapcxu npoceemumeAu, parue A Buca-
rest en 1875, et enfin la traduction roumaine d'après la
version de Démètre de Rostov (1651-1709) de la Vie de
Cyrille et de Méthode, imprimée au monastère de Neam-
en 1813 (rééditée à Bucarest en 1836, en 1905 et, sous
une forme abrégée, en 1937).
Suit la présentation des Inscriptions slaves anciennes de
Murfatlar Basarabi (Dobroudja), mises au jour en 1957
1961 dans deux petites églises rupestres creusées dans une
colline crayeuse, datant de la seconde moitié du Xe siècle
ou de la première moitié du XI e siècle. Outre huit inscrip-
tions cyrilliques (dont l'une pourrait étre datée des annés
1042-1051), on a trouvé sur les parois de l'une des églises
des fragments d'inscriptions glagolitiques à caté d'autres
388

www.dacoromanica.ro
dans un alphabet inconnu qui augmentent encore l'intérét
que ce complexe archéologique prèsente pour l'étude de la
diffusion de l'écriture slave sur le territoire de la Roumanie.
A ceité de la littérature byzantino-slave empruntée et
diffusée par des manuscrits, on voit apparaitre aussi au XIV('
siècle, parallèlement A. la consolidation des Etats roumains,
des textes originaux en slavon ou dans d'autres langues,
parmi lesquels les plus répandus et en méme temps les plus
remarquables du point de vue de la valeur littéraire sont
ceux A. caractère historique. Afin de ne pas répéter ce que
nous avons kit dit it ce sujet dans l'anthologie de Littéra-
ture roumaine ancienne (2 vol., Bucarest, 1969) et dans l'édi-
tion des Préceptes de Neagoe Basarab ec l' usage de son fils
Theodosie (Bucarest, 1.970 et 1971), réalisées en collabora-
tion avec Dan Zamfirescu, nous avons inclus dans ce vo-
lume seulement quatre etudes permettant d'approfondir
certaines considerations exposées dans ces ouvrages.
L'historiographie roumaine ancienne ( XV6 siècle com-
mencement du XVII' siècle) en rapport avec l'historiographie
byzantine et slave comprend, dans sa première partie, un pas-
sage en revue des chroniques byzantino-slaves connues par
des copies slavo-roumaines, dont certaines sont des plus
précieuses soit par leur ancienneté, soit par leur unicité:
la Chronographie abrégée du patriarche Nicephore, la Chro-
nique universelle de Georges Amartolos, la Chronique de Si-
meon le Magister et Logothète (ou Métaphraste) copie
unique, la Chronique de Jean Zonaras, la Chronique univer-
selle de Constantin Manassès, la Vie de saint Saya par Theo-
dose, le Sbornik de Danilo,la Vie d'Etienne Uro§ III De§anski
par Gregoire Camblak, deux copies de la Nouvelle chronique
serbe, ainsi qu'une forme abrégée de celle-ci comprise dans
la Chronique serbo-moldave (deux copies), la Chronique
anonyme bulgare (1296-1413) copie unique. La deu-
xième partie de l'étude traite de l'histoire de la décou-
verte et de la publication des chroniques roumaines en sla-
von, de la fin du XVIIIe siècle it nos jours, où il est fait men-
tion entre autres des quatre nouvelles copies de la Chro-
nique moldavo-russe identifiées par l'auteur de ces lignes
en plus des trois copies connues antérieurement. La troisième
partie est consacrée it ranalyse compositionnelle et littéraire
389

www.dacoromanica.ro
de ces chroniques qui,.tout en se conformant à certains mo-
ales byzantins (la Chronographie abrégée et surtout l'ouvrage
de Manassès), n'en représentent pas moins des créations origi-
nales, dépourvues ni d'inspiration, ni de réelles qualités lit-
téraires: Brève chronique de la Moldavie, Chronique des ori-
gines du pays de Moldavie, Brève relation sur les princes de
Moldavie (connue sous le nom de Chronique de Putna I et II),
les variantes étragères de ces ouvrages Chronique moldavo-
allemande, Chronique moldavo-polonaise et Chronique moldavo-
russe et les Chroniques de Macarie, d'Eftimie et d'Azarie
(XVI e siècle). L'exposé s'achève par une brève analyse de
la Chronique de Mihail Moxa (1620), le premier ouvrage
historique en langue roumaine, en rapport avec ses sources
byzantino-slaves.
L' importance politique et littéraire de la correspondance
d'Etienne le Grand avec V enise représente une communication
en italien faite A. Venise en 1.968, dans laquelle, outre le com-
mentaire historique et littéraire, nous avons republié d'après
le manuscrit Deliberazioni secrete del Senato le texte italien
de l'ambassade du prince moldave, avec certaines corrections
par rapport aux éditions antérieures et une traduction rou-
maine plus exacte.
La dernière ètude de cette section a pour sujet Deux
écrits littéraires de Pierre Movilei adressés à ses compatriotes.
Il s'agit de la Préface en slavon du Triode fleuri (Kiev,
1631), qui renferme des conseils à. l'adresse de son frère, le
jeune prince Moise Movild, et de l' Allocution au mariage
du prince Ianusz Radziwil et de la princesse Marie, fille de
Basile Lupu (1645), oprononcée en partie en polonais, en
partie en roumain », mais publiée seulement en polonais.
Les deux textes sont reproduits en original et en traduction
roumaine.
La seconde section du volume comprend, tout d'abord,
deux ètudes sur d'intéressants textes bilingues slavo-rou-
mains du XVI siècle, constituant un prélude A. la culture et
A la littérature de langue roumaine. La première, intitulée
Les textes bilingues slavo-roumains et quelques aspects de l' ètude
du calque linguistique, comprend la présentation des trois
types de textes bilingues du XVIe siècle: 1) texte slavon
avec de nombreuses gloses (la Syntagme de Mathieu Bla-
starès) ; 2) texte slavon avec traduction roumaine alternante
390

www.dacoromanica.ro
(le Psautier, l'Evangéliaire, les Actes des apôtres, l'Homélie
de Peiques attribuée it saint Jean Chrysostome, la Légende
de saint Sisin et du Dimanche, La Fleur des Gretces et la Loi
des saints apôtres); 3) textes slavo-roumains imprimes sur
deux colonnes (l'Evangéliaire de Sibiu de 1551-1553). Nous
avons souligné également Pimportance culturelle et lingui-
stive de ces ouvrages et, pour conclure, nous avons effectué
une analyse concrete dès procédés de calque d'un certain
nombre de mots (notamment des derives et des composes)
et d'expressions. La seconde etude est consacrée à la réédi-
tion, en comparaison avec le texte de Coresi, du Fragment
des Actes des apôtres slavo-roumains de la collection de 2V. Iorga
(XVIe siècle), y compris des commentaires linguistiques, dont
il ressort qu'il s'agit d'une traduction ancienne, indépen-
dante des Actes des apôtres de Coresi (1563 ou 1566-1567)
et, par consequent, indépendante aussi des Actes des apôtres
de Vorong et de celui du Manuscrit slavo-roumain du prétre
Bratul (1559-1560), dont nous nous sommes déjà occupé
dans le volume collectif Etudes de langue littéraire et de philo-
logie, II (Bucarest, Rd. de l'Académie, 1972, pp. 301-345).
Une autre ètude a pour sujet Le Syntagme de Mathieu
Blastarès et les commencements de la lexicographie dans les
Pays Roumains ( X V6X VII8 siècles). Après une descrip-
tion attentive des 14 manuscrits slavo-roumains qui repro-
duisent ce précieux texte juridique byzantino-slave (dont
7 dates: 1451, 1472 ou 1474, 1475, 1495, 1556, 1606, 1611
et 7 non dates: l'un d'env. 1449-1480, 4 du XVIe siècle,
un du XVII° siècle et le dernier du XVIII° siècle), l'auteur
s'arréte particulièrement sur le Glossaire latin-slavon (à l'ori-
gine, latin-grec) annexe, present dans quatre des manuscrits
cites, qu'il réédite d'après le plus ancien exemplaire (1472 ou
1474), en comparaison avec les autres et avec les variantes
éditées par S. Troicki (1956). Ce glossaire représente le pre-
mier gait lexicographique connu dans les Pays Roumains.
Il sera suivi par les essais de glossaires slavo-roumains du
XVIe siècle et sourtout par les lexiques du siècle suivant,
qui font l'objet de la dernière exégese: Contributions ez l'étude
de la lexicographie slavo-roumaine au XV Ile siècle. Après la
presentation des six lexiques slavo-roumains du XVIIe siècle,
qui dérivent tous du Lexique slavo-russe de Pamvo Berynda
(Kiev, 1627), avec des données précisant la date de leur
391

www.dacoromanica.ro
rédaction et leur contenu (Mardarie Cozianul, 1.649; Staico
le Scribe, env. 1660-1670; Mihai, 1672-1673; Mihai le
Logothète, 1678-1683; le Lexique de la collection du comte
Fedor Tolstoj, avant 1693; celui de la Bibliothèque de la
Société d'histoire et des antiquités de Moscou, fin du XVII°
siècle début du XVIII° siècle), l'auteur s'arréte plus atten-
tivement sur le Fragment de lexique de la collection de T. Ci-
pariu, qu'il date de 1627-1679 e qu'il réédite en colnpa-
raison avec les parties correspondantes des lexiques mention-
nés.
Enfin, dans la troisième section nous avons inséré la
communication présentée A l'Association des slavisants
(27 mars 1972), intitulée Nouvelles données sur l'original
slavon des Préceptes de Neagoe Basarab" et la critique d'une
hypothése non fondée. Après une présentation minutieuse
du manuscrit slave incomplet n° 313 conservé A. la Biblio-
thèque Nationale Cyrille .et Méthode" de Sofia et se des
rapports avec la version roumaine ancienne (avec la &ter-
mination exacte de la quantité des lacunes et du nombre
des feuillets, environ 387-390 ff., respectivement 48 cahiers,
contre 111 feuillets conservés), l'auteur repousse définiti-
vement l'hypothèse non fondée du chercheur grec L. Vranous-
sis, selon lequel le texte original des Préceptes aurait été
rédigé en grec par Manuel de Corinthe, ancien rhétteur
de la Patriarchie constantinopolitaine, en ajoutant de nou-
veaux faits aux arguments de D. Russo, V. Grecu et Dan
Zamfirescu, et prouvant, sur la base de la comparation des
textes, que le version grecque a été traduite d'après
l'original slavon.
Nous espérons avoir fourni par ces études une contribu-
tion autant A. l'histoire de la culture et de la littérature rou-
maines anciennes, que, dans un sens plus large, au probléme
des rapports de cette culture et de cette littérature avec
la culture et la littérature byzantine et slave médiévale, sous
l'influence desquelles se sont développées depuis le X° siècle,
mais sourtout du XIV° au XVII° siècle.

www.dacoromanica.ro
 .01:1EPKI4 II0 HCTOPHH CTAPOPYMMHCKOn
KYJIWTYPIA H JIHTEPATYPLI
(P e 310 NI e)

Hacronwan IcHnra HicnionaeT liacrb Hanna HeenenonaHml

Hoenewna neT, npotarramma Ha cnewcypcax no cmapopymbut-
moll xyAbmype u Autriepamype B HECTIITyTe HHocTpaamax $13131-
KOB H nHTepaTyp ByxapecTexoro yHmsepenTeTa. HexoTopme 113
HEX &LEH Taxxce npeAcTannems B cbopme Harmmx coo6weHml
Ha mexcmHapombnc cse3nax H cmvaso3nymax.
OcHoisHoe Hame mmmaHHe 6buio o6pauleHo Ha pacxpLITHe
MaJI0H3BeCTIMIX HRH HeR3BeCT11/01 cTopon crapopymullexott
HacbmenHoil xyniTypm, xoTopan HaxmHaeren B X Ben, HO Ho-
nyqaer 6onee umpolcoe H opHrEcHarn.Hoe pammTHe Hoene o6pa-
3onaHan B XIV nexe pym:mHena cloeonanbaux xmaceorn.
OripeHenemmie xyabTypHme, HomunecicHe II penlITH0311ble
yCJI0B1151 HpaneHa IC Tomy, rro 3Ta xyabTypa cana Hupaxcarben
sapeRmyweeTneHao Ha KHEXCHOCHaBEHCICOM 5131,nce, xoTopmil
Hrpaa B BOCT011110171 &Tone, Hapxny c rpeqemcnm 313131KOM, Ty
ice pans, aTo E naTmEcolcHri 3131,1X Ha 3anane H E genrpe KOHTH-
Barra. 143rienHe pylcomeeil pswa HeHRFAX HaTepaTypnux, IICTO-
pHorpacDwiemix H lopmunecxra H1$3anrmlexo-cnaHnHe1c1lx Tex-
CTOB npnHeno Hac IC 3a1Cmot1em1o, *ITO C TOIKE 3pennst uu0op-
mayuu, pymbuleicHe ICRIDICHRKE XV HaRana XVII nexon Haxo-
,411J11Kb Ha TOM xce ypoime, 11TO H ICHIDICITHKH cocewna eTpaH;
60111,111e TOFO, C orspeHenemoro momeHTa 0H11 CTa1111 OIIOCTa130
111HICaMICO H XpaHl4TeIDEMH pswa Hemtbnc win neex Hapo,Hon BOC-
Toirao-esponeficKoro xym,Typnoro apeaza Texeros.
17epeas itaemb xmiTH oncpunaeTex 3T1oHom HoseAesue cna-
ennacoll nucbmesuocmu u ee npollwatoeenue Ha ceeep gyxas.
Pacnpocmpauenue e Pymbaracux xusoscectneax cottusenuii o OfC143HU

393

www.dacoromanica.ro
 u de.amenbuocmu 6pambee KoHcmaumuna-Kupunna u Me0odu.n.
Hoene /cpaTicoro 113.110/KeHH51 OCHOBHLLIC MOMeHTOB DelTeJlEHOCTH
Hemintx CIMBKHCKMX npocseTHTeneit H 11X 6nawariumx rieHH-
KOB (IXX BB.), 3a xoTopoil HocneHoHano HpoHHEHoseHlie
enaHHHmoil rtHcbmeHHocrH H Ha cesep gyHast H X H., HaeTcs
no,apo6amil o630p cnaHHHo-pymmucxHx, DaTHINICIIX H pymbm-
cxxx pyxonHceil H craponegammx mir, coHepHcauwx C093113e-
nommemmie KoHcraHTHHy-KmpHnny H Mecpomuo (o63op
conposo)iCHaeTcH HocnpoH3BeHeHHem 6onbulux OTINABKOB 113
TeKCTOB):;KUMlle Koucmammuna-Kupunna Ounoco0a (BOREblit H
xpaTxHil HapHaHr; HpemeEnuasi Komi HecneHHero 1439 1%),
Hamsimb Kupunna, cerpmfflui 113 xpouo2pa0ua, al:m.110nm liepHo-
pH3Ha Xpa6pa, 0 nucbmenex, H3H.TwieHlie 113 Ocasanu.n U358-
6.40101020 o nucbmellexICOHCIaHTIIHa OHnococba KoHcreHemcoro
(ox. 1418 r.), Anouumnan noeecmb o nepeeode ce. 17ucanwt, yHo-
mmautut o KITwine II Me4)oHHH B nepebtx pymbusacux u cna-
esmo-pymbmacux netiamnba Knuzax XVI 11 XVII BB., Cnyorc6a
Kupunny u Mey6odivo, HariegaTaHHasi B 0 fficia novissima
sanctorum (Knpic, 1779), xonm Hcmopuu cnaesmo-6onzapacoa
IIaacHH XilnenHapcxoro (1762 r.), cHenaHHast Co(Dpomem Bpa-
.1aHciatm (1781 r.), xpammaHcH B En6aHoTexe AxaHemmi Comm-
nllerwiecxott Pecny6nHxH PymmHHH (B.A.R.), 6pounopa JI. Ka-
paHenosa, Kupun u Memodua, 6anzapacu npoceemumenu (By-.
xapecr, 1875) H pymmacialti nepeHoH Numun Kupunna u Me0o-
dufi DO TexcTy ,L(HMHTpH51 POCTOBCKOTO (1651-1709), Hailetia-
TaHHblii B HAmeuxom monacTmpe B 1813 T. (Rosin H3DaHlIg:.
Byxapecr, 1836, 1905 H, H coxpameHHort (Dopme, 1937).
CneNnowasi crams( HocHnHeHa Cmapocnaenucicum nadnucfmr
U3 cena MypOamnap-Eacapa6b ( go6pydoica), ompbrriam 13 1957
1961 rr. B Asyx ilepxHax, Hmpurmx B menosori roie, Hpimag-
nexanwx wroport nonomme X HepHort no.noHHHe XI BB..
Kpome BOCI,M11 KHpHILTIOBCKII.X HanTruceri (113 xoTopmx °Alfa.
mo)Ker 6mTb HaTHposaHa 1042-1051 rr.), Ha creHax oHHoll
113 gel:amp:Hex HaX0D51TC51 H OTpLIBK11 rnaronagecxm Hamixceit
(Hapsoy c HpyrHmm Ha HeH3HecrHom a.THDaHare). aro yHenwal-
Baez. 311aReHme AaaHoro apxeonormecxoro xomnaexca H Hccne-
A0BaHlia pacHpocrpaHeHHH csiassmexori michmenHocrli Ha Tep-
paropHa Py11112.1H11D.
Hapuy c HH3auTHricx0-cnaHnlicxoil nwrepaTypoil, 3aHMCTBO-
Barmort apacnpocpaeaoil B pyxonHcax, 11051B.1151/0TC51 B XVB.,

394

www.dacoromanica.ro
 yCJIOBIDIX yxpeuselauf pymbracKlix KIDDKeCTB, 11 opHrH-
BaJIMIble TeKCTbI Ha KEIIDKHOCHaBRHCKOM 51312LICe, mforAa H Ha
ApyrHx 513bucax. OCHOBHOR Afaiip H HaH6osee ma:auk Hcro-
pHorpaciamecKaff, apeAcrassarourrul HeocnopHmyro Jaireparyp-
Hyro HeIIHOCTb. t1ro6m He HOBTOpATI, B 3T011 KEIFITe TOM,
aTO 61,UI0 exa3a110 B aHronormf Literatura romdnei veche
(Cmapopymbatacan numepranypa, 2 rr., ByxapecT, 1969) H
Inv4dturile lai Neagoe Basarab cdtre fiat stilt Theodosie
(Haxasamenbubte cnoea Hgeag Eacapa6a K ceoehty cbuty (Peo-
dociao, Byxapecr, 1970 H 1971), 113,E(aHHBUI smears c ,L(aHom
3am4fHpecKy, BKRIOzillAH B 3Ty xHary TOSIbK0 Alen:ape
snoAa, Koropme yray6ssuor HeKoropme TIOSIONCeHHH, H3SIO)Ke.
mime B Aafunax pa6oTax.
Cmapopyhtbmacan ucmopuozpaOun (XV Hagan° XVII ee.)
ee Ce.F1314 C eusatimuticxod u cnactattacod ucmopuoepaybue'd co-
AepxcHT B Hepsoff Ifacrif 0630p s113aHralicxo-csasszcxlix xpo-
pacripocrpaHemnax B cnassfao-pyivibmcxxx pyKonlicsx; He-
xoropme 113 MIX HpeAcrasnsuor 6ammuyfo IIeHHOCTb J11160 CBOal
ApesHocrmo, suf6o Tem, aro SIBHAIOTCH e,IULHCTBemLbIMH H3BeCT-
HbIMH K0HH5a111: Kpatmcan xpono2pag5un HaTpHapxa HinuuDopa,
Ecentupttan xpoutaca reoprus Amaprosa, Xponuxa CHmeoHa
MarHcrpa H flororeTa (WM MeTaciwacra)eAHHcrseHHas Ko-
DEB, Xpouwca HoaHHa 3oHapia, Bcemupttan xpouuma KoHcraH-
THHa MaHaccaa; Numue ce. Caeebt OeoAocHs, C6oputac apxu-
enuacona Rattuno, Numue CmeOatta Ypouta III RenaticKozo,
Hanlicaszoe rpHropHem gam6saKom, Ase KoHHH H0601.1 cep6-
mod nemonucu, a Taiace coxpaureHuas 4opma3Toit nerorafcH,
H3secrHas no A Ha3saamem Cepalco-mondaeacan nemonucb (,Eme
xorauf); Auonanuan 6oneapcxan xponutca (1296-1413 rr.)
eAHHcrseHHasf H3BeCT'Ha51 KOH1151. BO sTopott nacTH 3TOTO Reese-
,JELOBaHH51 Aaercs 0630p H3Aamal cnassuo-pymbnicnix XpOHHK,
HOSIBEIBLIIIDICH C KOHIIa XVIII B. Ao Hama Aneff; 3Aech
xoe nepeirlicnsuoTcs Ifermpe HOBI3IX KOHHH TaK Hanisaemorf Mon-
dattaco-pyccK0a xpolluxu, ItHeHTIIIIHMHTOBafflibIX BBTOpOM 3THX
CTp0K, HapsAy C Tpems 113BeCTHIAMH paHee. Tperbx nazi%
HocssufeHa aHarany KOMII03HIU1H H AHreparypHsix oco6eH-
Hocreit 3TFIX xpon0K, Koropme cneAyfor HeKOTOpbIM BHMITHACKO-
cnassincluim moAensm (Kpamican xpotto2pag6un H oco6eauo Ma-
HaccHA), HO B TO xce spems ABHAIOTC51 H opHrliffaabsmmH coint-
HefaufmH, npoHliKayrumH nactocom H HmefourHmH peaabHme

395

www.dacoromanica.ro
 xynoxecTneHHme xagearria: Kpamxan mondaeocan xpolluxa, .11e-
MOI1Z4Cb ommone Hattanacb Mondaeocan MAUR, Cxa3aHue expamye
o mondaecxux aocydapnx (Tax 11a311HaemaH 17ymneHman nemo-
nucb nepsax H HTopaH), HHocTpainuite HepcHH 3THX neTonHceil
Mallaa6CKO-HemeziKag, Mondaeaco-nonsmast H Mondaecxo-
pycocan xpolluxu, a Talon xpottuxu MaxapHa, EstinimHst H
A3apHsi (XVI B.). HaxoReg, AuraeTcl xpaTxHil aHaH113 XpoHo-
2pa0a Muxauna MOKCbl (1620 r.) nepHoro HcropHorpacim-
wcxoro CO'HIBeHal Ha pyMIIHCKOM 5131.1Ke B COHOCTaalleHHH C
ero BH3aHTHACKO-CJIaB5LHCKHMH HCTOMIHKaMH.
Honumunectwe u numepamypHoe snatteuue nepenucxu Cme-
y6aHa Benutcozo c BeHeyuea npeAcTaumeT Texcr coo6uleHHH,
npoifflTaHHoro Ha liTa.1163HICKOM 5131,1Ke B BeHeHHH B 1968 r.,
B KOT0p0M, 'Tome HcTopHtlecxoro H nuTepaTypHoro KommeH-
TapHH, BOCHp0H3BOARTCA CHOBa C pyKOIIHCH Deliberazioni se-
crete del Senato HTa31,5HICKHit Texcr HOC.HaHHH mon,Rancxoro
rocnonapg (npkt nepeu3,RaHHH &Ann ycrpaHeHm Hemyropme
HeTogHocTH) H AaeTcsi yarffuemmil nepenon Ha pymbnicxHil
113LIK.
;Tea numepamypuboc npou3eedenun .17empa MO214Abl, adpe-
coewanne eao coomenecmeemmxam, npencTannHeT tnrraTenam
Hpeducnoeue Ha KHEDKHOCJIaBAHCKOM Hnixe x Heemnoti mpuodu
(Mies, 1631), co,Repwamee coserm x mnanmemy 6paTy, rocno-
Aap1-0 Moriceio Morline, H Peyb Ha ceadb6e KH51351 51Hylna Paa-
311BILILTIa c mama MapHeil, Aoxiephio BacHnHH JIyny (1645),
<oapoH3HecesHro ti.acTHRHo 110-110J1bCKH, IlaCTHIIHO TIO-pyMIAH-
cneo, HO HanellaTaHuro TORBKO 110-110JIBCKH. 06a Texcra Hoc-
, Dp0H3BOASITC11 B opHrHHane H B pymblucxom nepeso,rte.
Bmopan Hacmb KHHTH COAePICHT, B nepHylo ogepenb, Asa
HccnenoBaHHH, nomineHH.me HHTepecHbim naymi,PmbIM cna-
HHHo-pymramoim Texcram XVI H., npe,w3apsnomum noaHneHHe
xyabTypm H nHTepaTypm Ha HarwoHam,Hom H3Lixe. B nepHom
113 HHX, 03aT.114BIleHHOM Cnaantio-pyhtbmacue deynnzionge inecmi
u Hexomopbte acnembi 143yrieliWi AU1126UCMULleC1COti KOAbKtl, naeTcH
xpaTmit 0630p Tpex THROB ABy5131.1,1313)IX TeKCTOB XVI B.: 1) MIRA-
HOCJIaBSIHCK011 Texcr c mHorotmcnemitamH rnoccamH (Gun-
maznia MaTHeH anacraps0; 2) KHHXCHOCHaBgaCKHe Texciaa c
penznowHmcH pymbniciaim nepeBoxkom (ficannunpb, Eetzwenue,.
Anocmon, 17Ponoeeds Ha nacxy, npHnHcbniaemaH HoanHy ana-
Toycry, lleeenda ce. Cucuna, ilezeHda C6. Hedenu, geem dapo-
396

www.dacoromanica.ro
eaHURM H Hpaeuna CeRMI4X anocmonoe); cnaasmo-pyNsmocHe
Texcrm, HarlegaTammie H nHyx xonomcax (Cu6uncicoe Eeanaenue
1551-1553 r., xpaHameecn )3 JIemnirpaile). liongernulHan Inc
xyJIbTYpE10-JIIIHIBIICTlitleCK0e 3HazieHHe, arrrop natl. B TO ace
Apemn IcomcpeTamil a Haff113 CH00060B xanbm4posamm CROB (000-
6eHHO np0H3BOAHIAX H CROXCHMX) H CROBOC011eTaHHit
BTOP0171 3T10,11 BICJIHriaeT nepemnamie OMpbUlKa CARBRHO-
pymbmacozo Anocmona u3 KOAlleK1UU HUKOAall flopzu (XVI H.),
conpoHoncnaemoe nmirslicriplecicHm xommeHrapHem, el:limn-ern.-
crHymiunm o Tom, WO 3T0 npeHm411 nepeso,a, OTRIPIRMii OT
nepeHoga, npencraHneHHoro B Anocmone KopecH (1563 HRH
1566-1567 rr.), cnenoHaTemmo H OT Boponeipcozo anocmona
OT Anocmona U3 cnamio-pymbinacoù dey.n3bintwa pyxonucu
nona Epamyna (1559-1560 r.), o xoTopom MbI nHcanH H xon-
ReKTHBHOM c6opHmce Studii de limbä literard fi filologie, II,
(Hccnedoeanun no Aumepamypnomy .8361Ky OUA0A02UU, II, By-
xapecr, 143n. AxanemHH, 1972, crp. 301-345).
Apyroe HccnenoBaHHe Cwimaama Mameesi BAacmap.n u
nanano AeiccuicozpaOuu e PyMblUCKWC xnnoicecmeax (X VXV ee. ).
IIonpo6Ho OHIICIABag 15 CRaBAHO-pyMMEICICHX pyxonHceil, co-
.11,epxamilx 3TOT HellHbal BH3aHTHACKO-CRaB51HCKH171 10pHAIPieCKHrI
Texcr (cemb 143 IIHX namtpoHaam; 1451, 1472 HRH 1474, 1475,
1495, 1556, 1606, 1611 Ir.; cemb HenaTHposaHm: onEH oxono
1449-1480 rr., qemipe XVI H., o,a14H XVII H. H nocne)HHA XVII H.),
aHrop oco6o ocTaHasnmaeTca Ha JIUMUHCKO-CAUGRHCKOM
znoccapuu (3 opHrHHane, Jlamunaco-2peveacom), Haxonamemca
Roane meTHipex yica3ararmx prcormcert, H BOCIIPOH3BOAHT ero
no npesHeitmemy 113 HHX (1472 HRH 1474 r.), )3 conocraHneHHH
C npyrilmH PYKOHHCHMH H C HapHarrramH, H3AaHlibIMH C. Tp0HH-
XHM (1956 r.). 3ToT rnoccapHil SIBR5leTCH HePBBIM nexclucozpa-
Ouveacum mpydom, H3BeCTFLbIM B PYMbIHCKHX xmnxecTsax. Cne-
nytor II0IIBITKH CO34(aH1151 CACIEUMO-pyhtb1HCKUX vroccapuee XVI B.
oco6eHHo AeICCUKOHN XVII B., KOTOpLIM nocsameH HOCReAHHit
3TIOH: K u3yttenuto cAae.nno-pymbincicoa nexcuxozpaOuu XVII El.
ABTOP Aenaer 0630p mecTH CRaBAHO-PYMMHCKHX ReKCHKOHOB
XVII B., OCHOBaHHMX Ha JlexcuKone ITamma Bemanam (Mies,
1627), yT0'1115151 IIX nainposaHHe H cocnepacaHHe CTICKCHKOHM
MapnapHa K03H5IHyna 1649 r., Craft° rpammaTmca ox. 1660
1670 rr., MHxaa 1672-1673 rr., MHxasi noroTeTa 1678-1683 rr.,
nexcmcoHa 113 xonneicHHH rpacim (Denopa Toncroro ante

397

www.dacoromanica.ro
1693 T. H JleKCHICOHa 6H6JIH0TeK11 MOCKOBCKOTO 0611!eCTBa IICTO-
pmg H ApesHocTell xoHua XVII Emma XVBI BB.), H o6pa-
maeT oco6oe BHHMaHHe Ha Ompbunce nexcuicona U3 KOAAelalUU
T. qunapuy, Aantpyemom 1627-1679 rr. B Rouge CTaTIall BOG
Hp01I3BOAHTCH TeKCT 3TOTO oTpuBxa B conocTasneami c cooT-
Hecmyfoultom tiacrarvm yxa3amtbix nexcmcosort.
HaxoHeg, s mpemblo tiaCrnbM131 BKMOIMJIH coo6meHme Hpo-
1111TaHHoe B Accolmagsa CJIaBHCTOB (27 MapTa 1972 r.):
Hooble dailuble o cmesmacom opuzuncure <<HaXa3aMeAbliblX CA06
HA20.6 Eacapa6a» u icpumuica alma ueo6ocHooalluoil eunome3bi.
Hoene no,apo6Horo OHHCaHMICJIaBAHCKOR HeHOJIHOrt pyxonHca
No. 313 HaPOAHOR BH6JIHOTeKH HM. Kaplunia H MectIoAast B
CO(DMI H ee OTHomeutx lc cTapopymmHcxomy nepeBoAy (npa-
qem 6bu1x yeTaHosneam Totume pa3mepht upo6enort H nepao-
HaqallbH OTO K OJIHIleCTB a IIIICTOB OK0110 387-390mi., T.e. 48
TerpaAerf, no cpasHemno c 111 JIJI., CROJIBICO coxpansnoch),
aBTOp OKOHtlaTejILHO onposepraer Heo6ocHosauHro THHOTe3Y
rpenecxoro HccnexkosaTeng JI. BpaHyccaca, HO mlleHmo xozopo-
ro opHrHHan HaKel3aMeAbliblX CA06 51K06I31 6bIJI Hamicall TIO-
rpegecKH MaHymnom KOplIMDCKHM, 6LIBLEIHM pwropom KOH-
CTaHTHH 0110JILCK014 rraTpHapxHH, H npHBogHT Hosme apry-
meHmi, scne,Ek 3a g. Pycco, B. rpexy It ,g. 3am4mpecxy,
jaoxamletax Ha ocnose cpasHeHax TeKCTOB, lrro rpextecxax
BepCHSI 518.1151eTC51 nepesoxkom CO CJIaBAHCKOTO opHrsHaria.
3THM11 HccnegoBaHalmH mia Haxteemcsi sHecra mg Hxna,g
xax B HCTOpHIO cTapopymbnicxort KyabTypbx H infrepaTypm,
Tax H, a 6onee umpoRom cmycne, H Hccne,aosamie Ex csmeit
C BH3aHTH1CKO1 H cpeAuesexosoR CJIaBAHCKOR xyabTyport H JIH-
TepaTypoil, noxt MIMIHIleM Rozop}ax Orlif pa3Bratamicr. Hatimag
c X B., no oco6eimo B XIVXVII BB.

www.dacoromanica.ro
INDICE DE AUTORI

www.dacoromanica.ro
Aitzetmaller, R. 84, 308, 318 Barnea, I. 78, 79, 82, 85, 88, 92
Alexandra Lipupeanu 345 99, 100
Allatius, Léon 377 Barsov, E. V. 126, 131
Amartolos, Gheorghe 34, 111 BaOlov, S. 132
Amfilohie (arhimandritul) 267 135.1a.,sa, D. 134
Anghel, Paul 167, 175 BSIcescu, N. 357
Anghelov, B. St. 20, 21, 26, 27, BArbulescu, Ilie 19, 20
28, 29, 31, 32, 36, 44, 48, 50, Bejenaru, N.C. 189
51, 52, 53, 54, 58 Bendevid, V. N. 91, 263, 264, 268
Anineanu, Marta 279 Bekker, J. 114
Antim Ivireanul 53, 185, 186 Berechet, .t. Gr. 262, 263, 265, 267,
Antonie (alugtrul) 116, 117 269
Amnia, Dalila 250, 310 Berinda, Pamvo 187, 307, 310, 311,
Anastasie Bibliotecarul 16 312, 315, 320, 321, 323, 324
Athanasie (episcopul Alexandriei) Bernstein, S. B. 84, 99, 308
333 Berza, M. 104, 165, 166, 169, 172,
Axinte Uricariul 136 264, 275, 288
Azarie (cronicarul) 16, 117, 119, 153, Bezviconi, G. 281
Bianu, I. 50, 165, 167, 237, 238,
156
239, 240, 242, 280, 318
Bilbasov, V. A. 29, 30, 31
Bilciurescu, V. 78
Bagrii, A. 40
Biletki, O. I. 187
Balaci, Al. 165 Bikov, A. I. 126
Balan, M. 100 Bliacher, G. 329
Baloa, A. 357 Bodianski, O. M. 52-53
Baltazar Walther 129 Boev, P. 100

401

www.dacoromanica.ro
 Bogdan D. P. 10, 14, 19, 27, 78, Cazacu, B. 232, 233, 234, 245
95, 100, 101, 131, 135, 136, 149, CAlin, C.349
191, 280, 281, 347 CAlinescu., G. 183
Bogdan, I. 19, 37, 40, 44, 105, 108, Candea, V. 165, 237, 279, 347, 348,
109, 111, 113, 114, 121, 122, 124, 351, 357, 378, 382, 383
125, 126, 127, 130, 131, 135, 136, Cimpina, B. T. 166, 169, 172
137, 138, 140, 141, 142, 143, 144, Chitimia, I. C. 105, 127, 129, 131,
145, 146, 147, 150, 151, 152, 153, 146, 149, 151, 157, 169, 346, 347,
154, 155, 156, 158, 165, 166, 167, 351, 357
168, 169, 170, 171, 172, 173, Chesarie de la Rhnnic 57
175, 176, 178, 180, 182, 236, 241, Cigala, Matei 163
261, 281, 285, 286, 310, 315, 322, Ciobanu, Fulvia 245
323, 328, 357, 360 Ciobanu, St. 19, 104, 184, 236, 242,
Bojkov, St. 56, 57 244, 249, 313, 314, 315, 316, 322,
Boldur, A. V. 148, 150 357
Bonarelli, Iacob 168 Cioculescu, Serban 147, 153, 185
Boor, C. de 107, 109 Cipariu, T. 309, 310, 311, 320
Bratu, Daniela 165 Climent al Ohridei 16, 20, 35, 41,
Bratu, Horia 165 42, 46, 47, 49
Bratul (popa) 238, 239, 240, 251, Climax (ScArarul), loan 340, 367,
260 371
Brzeski, Nicolae 151 Combiescu, Mariana 249
Budagov, R. A. 231 Constantin - Chiril 9-77
Buganov, V. I. 133 Constantin Kostenetki 16, 40, 43,
Bulahovski, L. A. 231 44, 45, 46, 61, 115
Buzill, Boris 381 Constantin Preslavski 16
Constantinescu, A. 57
Constantinescu, Miron 166
Camariano, N. 106 Constantinescu, N. A. 84, 98, 272,
Cancel, P. 164, 171 299
Candrea, I.-A. 91, 231, 232, 243, Constantinescu-Iasi, Petre 163
245, 248 Constantinovici, Mihail (din Ostro-
Cantacuzino, Constantin (stolnicul) vita) 151
163, 175 Costachi, Veniamin 58
CostAche', Valeria 262
Cantemir, Dimitrie 151, 264
Costin, Miron 151, 163, 189
Caprosu, I. 180 Costin, Nicolae 151
Caracas, R. 237, 239, 240, 312 C,oresi 15, 50, 233, 234, 236, 237,
Caratasu, M. 106, 373 238, 247, 251, 253, 258, 259, 287
Cartojan, N. 104, 127, 142, 149, Coresi, Serban 237
184, 241, 345, 381 Coteanu, I. 242

402

www.dacoromanica.ro
Cozianul, Mardarie 261 Dragomir (grAmAticul) 270
CrAciun, I. 105 DrAganu, Comeliu-Dima 106
Cretu, Gr. 261, 309, 310, 312, 313, Drgganu, N. 371
314, 323, 324 Dubfk, B. 55
Crimca, Anastasie, 28, 30, 31, 112 Du Cange, Charles 293
Cristescu, Tr. 105, 124, 158 Duicev, Iv. 21, 114
Crusius, Martin 380 Dugan, Stefan 114, 272, 273, 306
Curtius, E. 185 Dutu, Al. 351
Dvornfk, F. 10

Daicoviciu, C. 166
Damaschin, loan 90 Efrem Sirul 333, 367
Damian (grAmAticul) 277 Eftimie (cronicarul) 19, 40, 153, 155,
Dan, Dimitrie 119, 287 281
Dan, Mihail 10 Eftimie (patriarhul Tirnovei) 45,
Dani6i6, Dj. 43, 117, 307 331
Danilo (arhiepiscopul) 117 Elian, Al. 134, 163, 264, 268
Danovici, PAtrascu 163 Eminescu, Mihail 159, 160
Davidov, A. 120 En5.ceanu, Ghenadie 186, 312
Dlnailk I. 242 Engel, J. Chr. 123
Deanovid, Mirko 231 Erbiceanu, C. 268
Delavrancea, B. Stefg.nescu 167, 174, Emout, A. 91
175 Esarcu, C. 164, 165, 166, 168, 171,
Demény, L. 241, 242, 245 173, 175, 176
Densusianu, Ov. 91, 231, 232, 234, Evloghie (calugg.rul) 252
245
Deroy, L. 231
Dcspina (doamna) 342, 356
Fabricius, Joh. 262
Dieffenbach, L. 293
Facon, Nina 176
Dima, AI. 279 Filaret (episcopul) 57
Dimaras, C. Th. 377 Filip Moldoveanul (Maler saulPictor)
241
Dimitrie Rostovski, 58, 60
Dinekov, P. 21, 26, 43, 45, 90, 105, Filip (preotul) 113
107, 115 Filip Solitarul 340
Djamo-Diaconità, Lucia 122, 131 Filipascu, Al. 18, 31, 186, 268
Dobrovsk)7, J. 277 Filitti, Dositei 56
Domentian (cg.lug5sul) 115 Filitti, I. C. 165
Dorothei al Monembaziei 163 Florinski, T. D. 265, 268, 270,
Dositei (staretul) 58 271
Dosoftei (mitropolitul) 57, 163 Florovski, A. 150
Dragova, Nadejda 47, 48 Fotie (patriarhul) 11

403

www.dacoromanica.ro
Gaster, M. 240 Hodos, N. 50, 237, 242, 280
Gavriil (diacul de la Neamt) 27, 28, Horbatsch, Olexa 54
134 Hrabr 17, 20, 34, 37, 38, 40, 41,
G5.11bov, Iv. 91, 99 42, 47, 53
&Musa., C. 237, 243 Hristea, Th. 232
Gedeon, M. 380 Hurmuzaki, E. 150, 165, 168, 171,
Georgescu, Val. Al., 263, 271, 276 173, 189, 269, 380
Georgijevski, G. B. 271
Gheorghiev, Emil, 10, 21, 43, 56, Iacov (ieromonahul de la Putna)
90, 105 276
Gheorghiev, Vladimir 91 Ianakiev, M. 84
Gheorghità., Ilie 58 Iatimirski, A. I. 21, 32, 36, 37, 48,
Ghefie, I. 234, 241, 242 105, 109, 110, 113, 115, 116, 120,
Ghervasie (ieromonahul) 266, 267, 121, 122, 125, 126, 127, 139, 140,
275, 278, 285, 292, 304 150, 231, 264, 265, 266, 267, 269,
Ghizel, Ionochentie 58 270, 275, 276, 279., 288, 289, 290,
Giuglea,°C. 237 291, 292, 293, 310, 353, 355,
Giurescu, C. C. 30, 166, 169, 170, 357
189, 262, 273 Die, Aurora 105
Giurescu, Dinu C. 165, 166 Ilinski, G. 10
Golubev, S. 184, 186 loan Gur5, de Aur (Hrisostomul,
Gombos, Veturia 278 Zlatoust) 40, 50, 332, 342, 345,
Górka, 0, 105, 127 358, 367, 368, 369, 370
Gorski, A. 107 loan Postnicul 292
Gosev, 16. 91, 96 Ionescu-Niscov, Tr. 10, 19
Graur, Al. 231, 232 Iordan, Iorgu 231, 274
Grecianu, St. D. 51 Iorga, N. 8, 31, 104, 106, 130, 131,
Grecescu, C. 128 165, 166, 167, 168, 169, 174, 176,
Grecu, V. 107, 129, 130, 142, 233, 184, 187, 238, 239, 250, 251, 252,
330, 351, 353, 354, 355, 357, 359, 253, 269, 345, 347, 357, 379,
368, 380, 381, 382 381
Grigore Daze1111 (mitropolitul) 59 Iorest (ieromonahul) 112
Grigorie de Nazianz 50 Iosifescu, S. 185
Grigorovici, V. 29, 30, 124, 158 Isaia (episcop de RAdAuti) 36
Grivec, Fr. 10, 21, 22 Istrin, V. N. 109
Guboglu, M. 174 Ivanov, Iordan 16, 28, 38, 46, 51
Gulian, C. I. 169 Ivanova, Vera 91, 100
Hasdeu, B.P. 105, 123, 124, 125, Ivascu, G. 20, 104; 170, 184
148, 151, 152, 158, 166, 170, 236, Ivi6, A. 271
237, 239, 240, 277, 310, 312, 357 Iufu, I. 28, 32, 287, 309
Hilferding, A. 29, 30. Iuffu, Zlatca 57, 287

404

www.dacoromanica.ro
Jagi6, I. V. 13, 43, 44, 45, 46, 47, Labbaeus, C. 266, 267
93, 107, 124, 125, 273, 285, 307, Lambros, Sp. 330, 350, 380, 381
308 Lascarov-Moldovanu, Al. 60
Justinian (ImpAratul) 267, 306 Lavrentie (calugdrul) 37
Lavrov, P. A. 10, 21, 31, 32, 33,
38, 44, 46, 47, 49, 130, 328, 344,
Kalaidovici, K. 315 357
Kalinderu, I. 314 LItidat, I. D. 184
Kaiulniacki, E. 43, 44, 45, 113, Legrand, E. 187
261, 266, 267, 276, 280, 282, 284, Lehr-Splawifiski, T. 10, 11, 21, 22,
285, 287, 292, 296, 307, 310, 318, 23, 24, 25, 34
331 Leon Matematicul 11
Karadii6, Vuk St. 47 Leon VI Inteleptul 267
Karastoianov, Iv. 327, 330 Leskien, A. 91
Karataev, I. 187, 188, 241 Lihaciov, D. S. 105, 132, 1.42, 329
Karavelov, L. 56, 57 Uinta, Elena 27, 197
Kiparsky, V. 13 Litzica, C. 106, 269, 358
Kiseleff, Adriana 165 Log, J. 127
Kiselkov, V. St. 10, 57 Lucaci (ritorul i sholasticul) 241,
Knös, Börje 379 286, 287, 308
Kociubiuski, A. 288 Lukiannenko, A. M. 40
Kodov, Hr. 250, 327 Lupa, St. 18, 31, 186, 268
Kolesnikov, I. r 289 Lurie, I. S. 130
Koliada, K. I. 233 Lvov, A. S. 318
Kollmann, J. Fr., 54
Konstantinov, G. 45
Kopaev, A. I. 132 Macarie (episcopul Romanului) 19,
Korzeniowski, J. 126 40, 48, 153, 154, 155, 156, 266,
Koster, W. J. W. 113 281, 283, 285, 287, 292, 306, 349
Kournoutos, G. 379 Macarie (initropolitul Moscovei) 58
Kovtun, L. S. 307, 318 Macrea, D. 234
Kozak, E.A. 134, 240, 288 Macurek, J. 105, 109, 113
Kritopulos, Kunalis, 269 Maiorescu, Titn 185
Krumbacher, K. 104, 105, 107, 109, Malita, Mircea 165
113 Malvy, Antoine 185
Kuev, Kuio 12, 21, 37, 38, 39, 40, Manasses 136, 153, 154, 155, 156,
41, 42, 47, 59, 107 160
Ku'lbakin, S. M. 83, 86, 87, 89, 90, Manoil (preotul) 112
96, 97, 99, 252 Manolescu, N. 185
Kukuskina, M. V. 132 Manuil din Corint 348, 349, 350,
Kurz, J. 38, 93, 245 358, 379, 381, 382

405

www.dacoromanica.ro
Mardarie Cozianul 309, 310, 312, 320 Nadejdin, N. 271
Mareq, Al. 238, 242, 287, 327 Nahtigal, R. 39
Maxim, Virgilio 165 Nandri§, Gr. 19
Mecev, K. 21 N5sturel, Udr4te 281, 292, 303, 305,
Mehmet, M. 174 312, 380
Millet, A. 91 Neacp din Cimpulung 235
Melchisedec (episcopul) 27, 113, 275, Neagoe Basarab 169, 186, 188, 327
291 -383
Metodie 9-77 Neagoe, Manole 357, 380
Mihai (autorul unui lexicon) 313, Nekrasov, I. S. 30
316 Nestor (cronicarul) 142
Mihail, P. 188 Nevostruev, K. 107
Mihail (logof5.tu 1) 313, 314, 320 Nichifor (diacul) 28, 31, 40
Migne, J. 114, 368, 372 Nichifor (patriarhul) 35, 36
Mijato416, C. 121 Nicolaescu-Ploppr, C. 124, 158
Miklosich, Fr. 87, 91, 98, 102, 103, Nicolaescu, St. 134
231, 245, 246, 296, 307, 308, 321 Nikon (patriarhul) 267
Miley, Al. 41 Novakovid, St. 262, 265, 270, 271,
Milicescu, Emilia St. 174 282
Minea, Ilie 142, 174
Mircea, Ion-Radu 27, 117, 118, 119,
276 Odobescu, Al. 23.6, 237, 279
Mircev, K. 90, 252 Olteanu, P. 19, 130, 233, 245, 371
Mironescu, Craioveanu, Atanasie Onciul, D. 166
314
Orghidan, M. 174
Mirska, Halina 245
Mitrofan (episcop de BuzAu) 57 Onu, Liviu 151, 189
Mitu, Mihai 54 Otetea, A. 162, 167
Mladenov, St. 87, 98, 102
Moisescu, Gh. I. 18, 31, 59, 185,
186, 268, 281, 284, 290 Paisie (mitropolitul) 115
Moisil, Florica 130, 314, 327, 345 Paisie Hilendarski 56
Mosbach, A. 98 Palackyr, P. 98
Moskalenko, A. A. 307 Pamfil, Viorica 231, 252
Mo§in, Vi. 271, 327 Panaitescu, P. P. 19, 21, 22, 23,
Movill, Petra 8, 183 - 228, 312 27, 50, 56, 104, 105, 110, 111,
Moxa, Mihail 115, 122, 124, 157, 113, 115, 120, 121, 125, 127, 128,
158, 159, 160, 161, 163, 299 129, 130, 131, 134, 135, 139, 141,
Muczkowski, A. 98 142, 147, 149, 151, 152, 154, 155,
Miiatev, Kr. 91 157, 166, 174, 184, 187, 188, 189,
Murzanova, M. N. 132 190, 233, 234, 237, 240, 241, 262i

406

www.dacoromanica.ro
 267, 270, 275, 278, 279, 280, 281, Radulescu, Maria 233
285, 309, 328 Rahallis, G. A. 265
Papacostea, $t. 165, 166 Rizescu, I. 232, 241, 286
Pascu, G. 184 Roman (diaconul) 36
Pascu, $t. 166 Romano, Dionisie 56
Pasternek, F. 10, 21 Romanski, St. 10, 20, 329, 331, 353,
Paca, $t. 236, 242, 249, 251 357, 360
Patrinellis, Hr. G. 348, 379 Rosetti, Al. 104, 183, 232, 233, 234,
Pavlov, A. S. 271 236, 242, 243, 245, 251
Patrut, I. 10 Rosu Magdalena 310
Peretz, I. 262, 263, 267, 269, 270, Ruffini, M. 234
276, 290, 292, 293, 304 Rusev, P. 120
Perpessicius, Panaitescu D. 160 Russo, Demostene 129, 163, 345,
Petkanova, D. 21, 59, 107 346, 358, 360, 365, 366, 367, 381
Petrovici, Emil 19, 81, 105, 241, Ruvarac, Ilarion 273
242 Rzyszewski, L. 98
Petru Cercel 180
Petrusevici, A. S. 28, 119
Philippide, Al. 274 Saharov, A. 132
Picot, E. 187 Sadoveanu, M. 167, 174, 175
Piru, Al. 19, 183, 355 Sadnik, L. 84, 308, 318
Piscupescu, Ecaterina 111, 275 Sandfeld-Jensen, Kr. 231
Pitra, I. B. 265 Sanudo, Marin 175
Ploesteanu, Nifon. N. 59 Schedel, Hartmann 168
Podobedova, O. I. 109 Schözer, A. L. 132
Pogodin, M. P. 277 Schroeder, Klaus Henning 124
Pólkowski, I. 55 Seche, Mircca 261
Popa, Atanasie 311 Sedelnikov, A. D. 130
Popescu, N. M. 185 Seidel, E. 232
Popescu, Radu 128 Seliscev, A. M. 96
Popov, A. 40 Sen:tcinski, S. V. 190, 191
Popovi6 Pavle 105, 120 Simache, N. 105, 124, 156
Popovici, C. 292 Simedrea, Tit 129, 185
Poprujenko, M. G. 10, 20 Simeon Metafrastul 109, 111, 359
Potlis, M. 265 Simeon Monahul 333, 336, 337, 339,
Procopovici, Al. 104 342, 358, 359, 360, 361, 366, 367
Puscariu, Sextil 104, 184, 242, 324 Simion Dasalul 150, 151
Simonescu, Dan 50, 128, 129, 237,
238, 280
Radogié, N. 270, 271, 272, 273 Sirygos, Meletie 184, 185
Radoji6i6 Dj. Sp. 105, 114, 117, 309 Sircu, P. 281, 357

407

www.dacoromanica.ro
Smoching, N. 130, 240 Taranovsk , T. 272
Smotrifki, Meletie 53, 312 Taylor, I. 13
Sobolevski, A. I. 118, 289 nutul, Ion (logofAtul) 144, 170
Sofronie Vraceanski 56 Teodorov-Balan, A. 10, 21, 26, 31,
Solovjev, A. V. 261, 264, 265, 269, 32, 33, 35, 43, 46, 50, 51, 54, 55,
270, 271 56
Sophocles, E. A. 293 Teofilact al Ohridei 341
Srezenvski, I. I. 87, 246, 308, 321 Teodosie cAluggrul 115
Sreznevski, V. I. 112 Thomas a Kempis 280
Staico grammaticul 313, 314, 320, Titov, N. 186, 190, 191
323 Tocilescu, Gr, 124, 158, 310, 369,
Stancev, St. 100 370
Stanisavljevid, V. 114 Tomgid, Fr. 10, 21, 22
StInescu, E. 164, 169 Trograndid, Fr. 10
Stefanovid, D. A. 114 Troicki, S. 265, 266, 267, 268, 276,
Stipdevid, Biljana 47 387, 292
Stojanovid, Lj. 36, 105, 107, 109, Turdeanu, Emil 10, 19, 27, 31, 43,
114, 115, 120, 121, 128, 138, 143,
44, 45, 46, 109, 159, 264, 266,
162, 277, 304 269, 270, 275, 276, 277, 286, 288,
Spulber C.A. 286 292, 305, 309, 331, 345, 347, 357
Stoianov, M. 326
Stoianov, St. 84
Stoicescu, N. 357 Tamblac, Grigorie 114, 119
Stoikov, St. 90, 258 Tamblac, loan 168, 172, 179
Stroev, P. 107, 315 Toney, B. 325, 326
Strungaru, D. 53, 163, 261, 286,
309, 310, 313, 321, 323 Ureche, Grigore 136, 150, 151, 157
Ursu, I. 142
Ursu, N. A. 163, 166, 231, 237
$afalik, P. J. 277
5.ineanu, Lazgr 231, 232
cepkin, V. 91, 281, 374 Vaillant, A. 21, 80, 83, 84, 87, 89,
ibanov, O. P. 289 91, 95, 96, 97, 252
$tefan cel Mare 8, 9, 164, 165, 167, Vajs, J. 93
168, 169, 176, 180 Vascenco, V. 232
$tefan ierodiaconul 58 Vasiliev, A. 267
tefg.nescu, Iulian 163 Vasilievski, V. G. 112
*tefg.nescu, $tefan 357 Velcev, V. 43, 105, 119
tefg.nescu-Serghi, Margareta 158, Velicikovski, Paisie 58
160, 344 Vlastaris, Matei 236, 244, 261-306,
trempel, G. 186, 311, 313, 314 308

408

www.dacoromanica.ro
VIldescu, I. 142 Zavera, D. 57
Vondrák, W. 83, 90, 96 Zaviras, G. 378
Vostokov, A. H. 307 Zdrenghea, Maria 240
Vrabie, E. 176 Zemka, Tarasie 187
Vranoussis, Leandros 348, 350, 351, Zett, R. 112
358, 365, 367, 378, 379, 380, 382, Zizanii, Lavrentii 307
383
Xenopol, A. D. 164, 167

Zamfirescu, Dan 8, 19, 105, 130, 168,

186, 190, 329, 331, 332, 340, 344, Weingart, M. 38, 105, 107, 109, 1104
346, 347, 348, 349, 350, 351, 353, 111, 112, 113
357, 358, 367, 370, 371, 380, 383 Weinreich, U. 232

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL

www.dacoromanica.ro
CuvInt Inainte 5

Aparitia scrierii slave si patrunderea ei la nordul Dunarii. Ras-

pindirea In prile Romane a izvoarelor narative despre
viata i activitatea fratilor Constantin-Chiril i Metodie 9
'Inscriptii slave vechi de la Murfatlar-Basarabi (Dobrogea) 78
Istoriografia romaneasca, veche (sec. al XV-leaInceputul sec.
al XVII-lea) In ranort cu istoriografia bizantina i slava 104
Importanta politica i literara a corespondentei lui Stefan cel
Mase cu Venetia 164
Doua. scrieri literare ale lui Petru Movilä adresate compatrio-
tilor sai 183

'Textele bilingve slavo-romane si unele aspecte ale studiului

calcului lingvistic 231
Tragmentul de Apostol slavo-román din colectia N. Iorga 250
Sintagma (Pravila) lui Matei Vlastaris i Inceputurile lexico-
grafiei slavo-romane (secolele al XV-leaal XVII-lea) 261
Contributii la studiul lexicografiei slavo-romane din secolul
al XVII-lea 307

Date noi despre originalul slavon al «Invataturilor lui

Neagoe Basarab>> si critica unei ipoteze neintemeiate . 327

413

www.dacoromanica.ro
 REZ UMAT

Contributions A. l'histoire de la culture et de la littdrature rou-

maines anciennes (Résumé) 387
Oileplat no liCropint vrapopymamocolk icysuirypbt a surrepa-
Typu (Penome) 393.

Indice de autori 401.

www.dacoromanica.ro
 Lector: MARIA SIMIONESCU
Tehnoredactor: TRAIAN ARGETOIANU
Apdrut 1972. Tiraj 2460 broaate. Hirtie tipar inalt de 63 On%
_Format 16154x84. Coli ed. 25,42. Coil: tipar 26. A .nr. 28774
CZ. pentru bibliotecile mari j mici 859-31
Tiparul executat sub comanda
nr. 1/129 la
Intreprinderea Poligrafica
13 Decembrie 1918"
far. angora Alexandrescu nr. 89-97
r pz.,, Bucuresti
,-cssisE06 Republica Socialista Romfinia

www.dacoromanica.ro
 Lei 13
www.dacoromanica.ro