Pereți cu fațadă cortină

1. Introducere
Utilizarea sistemului clasic de perete cortină în zilele noastre este din ce în ce mai
răspândit, acest lucru fiind datorat numeroaselor avantaje pe care acesta le prezintă.
Enumerând câteva dintre acestea, putem spune ca fațadele din sticlă și aluminiu
autoportante au proprietăți fono și termoizolante foarte bune, oferă soluții cu diferite
niveluri ale performanței energetice permițând utilizarea sticlei triple - geam termopan
tripan - și făcând posibilă aplicarea acestuia pentru case pasive sau clădiri cu consum
redus de energie, aspectul plăcut al cladirilor “îmbrăcate în sticlă”, beneficiul utilizării
luminii naturale ș.a.m.d.

~ Moldova Mall, Iași, România ~

2. Domeniu de utilizare
Fațadele ușoare ale construcțiilor, cunoscute sub
denumirea de “sisteme de pereți cortină”, sunt utilizate
pentru închiderile totale sau parțiale ale acestora. Acest
sistem poate fi folosit atât pe plan vertical, orizontal, cu
pantă pozitivă sau negativă, dar și pentru acoperișuri
(luminatoare, cupole). Sistemele de pereţi cortină vitraţi se
utilizează atât la construcţiile noi, cât şi la remodelarea
faţadelor unor construcţii existente, contribuind, în asociere
cu eventuale lucrări de consolidare, la schimbarea
aspectului clădirii, aducând o nouă expresie arhitecturală în
zona de amplasare a construcţiei.
Sistemele de pereți cortină au un domeniu de utilizare larg, pornind de la
construcțiile pentru birouri, construcții administrative și clădiri pentru bănci (înalte sau cu
săli aglomerate), clădiri industrial cu mai multe sau mai puține niveluri și ajungând, mai rar,
la construcții de locuințe, că urmare a costului mai ridicat al acestora în raport cu cel al
pereților realizați în soluții convenționale.

Buleu Ioana Pag. 1

 Pereți cu fațadă cortină

3. Generalități
Prin definiție un perete cortină este un perete subțire, de obicei cu rame de
aluminiu, umplutura fiind din sticlă, panouri metalice sau piatră subțire. Acest înveliș
exterior al fațadei clădirii ce nu are rol structural, fiind doar un separator între interiorul
clădirii și mediul înconjurător poate fi executat din materiale ușoare care să reducă din
costurile inițiale de realizare a unei construcții.
Perete-cortină este proiectat și realizat pentru a rezista, pe de o parte, infiltrării
vântului și apei, îndoirilor și răsucirilor induse de vânt sau cutremure - forțe ce acționează
direct asupra unei clădiri, cât și, pe de altă parte, forțelor de încărcăre determinate de
propria lui greutate (evitarea posibilităţii de prăbuşire a întregului ansamblu, în vederea
evitării pierderilor de vieţi omeneşti,
şi limitarea pagubelor materiale) și realizarea unor faţade cu o estetică deosebită, care să
răspundă exigenţelor arhitecturale impuse de proprietarii de clădiri.
Pereții cortina diferă de fațadele de magazin uzuale în sensul că acestea sunt
concepute pentru a cuprinde mai multe etaje și iau în considerare exigențe de proiectare,
cum ar fi: dilatarea și contracția termică, balansul și deplasarea clădirii, devierea fluxurilor
de apă, eficientă termică pentru încalzirea și răcirea economică a spațiului, precum și
iluminatul în clădire.
La montajul sistemelor de pereţi cortină se urmărește utilizarea de produse de
calitatea celor prevăzute în proiect, aplicarea cu stricteţe a tehnologiilor de execuţie,
specifice sistemului de perete cortină vitrat care a fost selectat și respectarea, pe şantier, a
tuturor detaliilor conţinute de proiectul de execuţie.
Pe durata de utilizare a sistemelor de pereţi cortină vitraţi se vor respecta,
întocmai,
măsurile de întreţinere prevăzute în proiect, pentru a păstra intactă capacitatea de
rezistenţă şi de stabilitate a acestora.
Sistemele de pereţi cortină trebuie să garanteze toate cerinţele pereţilor
exteriori ai clădirilor, pentru a realiza un mod nou de exprimare arhitecturală, care
transformă „ideea de perete” într-un ecran cu multiple funcţii, la exterior conferind clădirilor
supleţe şi eleganţă, iar la interior fiind adaptat pentru toate exigenţele de confort, pentru a
reduce greutatea totală a construcției, pentru a realiza izolarea termică şi acustică (la
zgomot aerian), etanşeitatea la apa din precipitaţii şi la infiltraţii produse de acţiunea
dinamică a vântului (de exemplu la pătrunderea prafului din exterior), pentru a mări
suprafeţa utilă a construcţiilor la o aceeaşi suprafaţă construită, prin reducerea grosimii
pereţilor exteriori, pentru a realiza un montaj de precizie şi cu înaltă productivitate, ţinând
seama că faţadele cortină reprezintă un produs modern, la a cărui realizare tehnologiile de
fabricaţie şi de montaj sunt mai riguroase în ceea ce priveşte încadrarea în abateri
geometrice şi de formă, pentru a asigura posibilitatea de demontare a unor componente
nu numai din exteriorul, ci şi dinspre interiorul construcţiilor, respectiv de înlocuire a
geamurilor crăpate/sparte si pentru o întreținere uşoară şi un cost mai redus, în raport cu
cel cerut de întreţinerea periodică a finisajelor pereţilor tradiţionali.
Decizia adoptării soluţiilor cu sisteme de pereţi cortină aparţine proprietarilor
clădirilor, dar aceasta trebuie să fie fundamentată printr-o serie de argumente privind
Buleu Ioana Pag. 2
 Pereți cu fațadă cortină

categoria de importanţă şi gradul de reprezentativitate a clădirii în peisajul urban, tipul şi

caracteristicile sistemului structural al clădirii, zona seismică în care este amplasată
construcţia, influenţa condiţiilor locale ale amplasamentului asupra acţiunii seismice şi
asupra răspunsului structural, zona climatică etc.

4. Clasificare
4.1 Privind soluția constructivă

a. Sistemul spider multipunct

b. Sistemul spider cu pârghii

c. Sistemul conic

d. Sistemul pe stâlpi din sticlă

Buleu Ioana Pag. 3

 Pereți cu fațadă cortină

e. Sistemul spider pe stâlpi metalici

f. Sistem spider pentru dublă fațadă

4.2 După greutate

Faţada unei construcţii poate fi calificată ca „uşoară” dacă are o grosime mică
(cca.10cm), corespunzând unei mase de 40-60 kg/m2 şi este realizată exclusiv din
material netradiţionale (aluminiu, oţel şi sticlă).

4.3 În raport cu poziţia faţă de sistemul structural al construcţiei

a. Faţade uşoare cu montaj în panouri (panourile de faţadă, complet echipate, se
montează între planşeele construcţiei, având înălţimea delimitată de acestea) ;
b. Faţade uşoare de tip „sistem de perete cortină” (panourile vitrate sau opace se
montează pe un sistem structural propriu din aluminiu, sau oţel, situat în afara
planşeului care limitează clădirea) ;

4.4 Din punctul de vedere al configuraţiei sistemului structural propriu

a. Cu elemente dispuse într-o compoziţie în care se distinge o dominantă verticală;
b. Cu elemente dispuse într-o compoziţie în care se distinge o dominantă orizontală;
c. Cu elemente dispuse într-o compoziţie (alcătuire) rectangulară (dar sunt posibile şi
alcătuiri particulare cu panouri trapezoidale sau în formă de paralelogram).

Buleu Ioana Pag. 4

 Pereți cu fațadă cortină

4.5 După forma în plan a sistemului de perete cortină

a. dreaptă;
b. curbă, sau cu contur frânt;
*Poziţia sistemului de perete cortină este, de regulă, verticală, dar unele părţi ale
acestuia, pot fi înclinate în raport cu verticala. În alcătuirea sistemelor de pereţi cortină pot
fi înglobate şi elemente în consolă (de exemplu, copertine).

4.6 Din punctul de vedere al imaginii unui perete cortină, văzută din exterior
a. configuraţii în care, din exterior, se văd numai profilele ornament de pe
montanţi (perete cortină semistructural);
b. configuraţii în care, din exterior, se văd numai profilele ornament de pe
rigleledistanţier (perete cortină semistructural);
c. configuraţii în care, din exterior, se văd şi montanţii şi riglele (perete cortină
clasic);
d. configuraţii în care, din exterior, nu se văd nici montanţii şi nici riglele, rostul
dintre panouri fiind închis cu un silicon rezistent la radiaţia ultravioletă, sau
sigilat prin intermediul unei garnituri speciale, foaia exterioară a geamului
termoizolant fiind obligatoriu securizată (perete cortină structural).

4.7 După modul de prindere a panourilor, vitrate sau opace, de sistemul structural
propriu din aluminiu, sau oţel, pot exista următoarele variante:
a. Cu fixarea geamurilor termoizolante sau panourilor opace pe sistemul
structural al
peretelui cortină, prin intermediul unor garnituri şi al unui profil presor
exterior, mascat cu un profil de ornament de diverse forme (sistem de perete
cortină clasic);
b. Prin lipirea geamurilor sau a panourilor opace cu adeziv structural, rezistent
la radiaţia ultravioletă, pe profilele distanţiere din aluminiu eloxat şi fixarea
punctuală (cu piese speciale) a acestora pe sistemul structural al peretelui
cortină;

4.8 Ţinând seama de posibilitatea prevederii unor panouri mobile, pot exista:
a. pereţi cortină cu panouri fixe, vitrate şi/sau opace;
b. pereţi cortină, care pe lângă panourile fixe, conţin şi panouri mobile (ferestre
şi uşi) din aluminiu.

4.9 După gradul de performanţă pe care îl pot asigura pereţii cortină, clădirile pot fi
clasificate astfel:
a. clădiri cu grad de performanţă maxim (nu au vitraje mobile şi sunt prevăzute
cu climatizare centralizată);
b. clădiri cu grad de performanţă mediu (pot avea vitraje mobile şi climatizare
parţială);
c. clădiri cu grad de performanţă normal (unele clădiri din peisajul industrial, cu
vitraje mobile şi climatizare parţială).

Buleu Ioana Pag. 5

 Pereți cu fațadă cortină

5. Alcătuire
 sistem structural propriu constituit din montanți (elemente verticale) și
rigledistanțier/traverse (elemente orizontale);
 panouri montate pe sistemul structural propriu și care pot fi: panouri transparente din
sticlă (fixe sau mobile) sau panouri opace;
 dispozitive de prindere, fixare, etanșare și finisare (piese speciale, garnituri si chituri);
 geamuri termoizolante;

5.1 Sistem structural propriu

Elementele structurale (montanţii şi riglele – distanţier) ale unui sistem de perete
cortină din aluminiu sunt realizate, de regulă, din profile extrudate din aliaje speciale
din aluminiu (patente de firmă), cu profile închise (montanţi şi rigle-distanţier),
sau de formă oarecare (rigle-distanţier), fabricate industrial şi sub controlul de calitate al
firmei producătoare (organizat conform reglementărilor tehnice ISO 9001, ISO 9002, ISO
9003 şi confirmat de agrementul tehnic obţinut în România).

5.1.1 Montanţii
- transferă încărcările aplicate sistemelor de pereţi cortină la sistemul structural al
construcţiei;
- montanţii pot fi realizaţi dintr-un singur profil, sau din două profile cuplate;
- montanţii pot avea lungimi care să acopere unul sau două niveluri şi se echipează
cu piese sau dispozitive de fixare de clădire, realizând puncte relativ fixe;
5.1.2 Riglele
- profilaţiile montanţilor sau ale riglelor – distanţier sunt orientate diferit, astfel încât
acestea să permită realizarea de forme de sisteme de pereţi cortină, în totalitate
plane, cu frângeri atât pe direcţie verticală, cât şi pe direcţie orizontală.
- montanţii şi riglele – distanţier au secţiuni de diferite forme şi mărimi, rezultate în
urma unui calcul de dimensionare, efectuat în conformitate cu reglementările
tehnice specifice din România;
- riglele – distanţier dintre montanţi sunt prevăzute cu decupări executate cu
precizie, pentru a se realiza îmbinări corecte şi elastice, indiferent de unghiul de
racordare;
- fixarea riglelor de montanţi se face direct cu ajutorul şuruburilor din oţel inox
plasate în ştanţări ovale aplicate în nutul de garnitură al acestora, sau, în cazul
unor ochiuri mari ale reţelei, prin intermediul unor piese speciale din aluminiu, sau
masă plastic;
- pentru riglele – distanţier, de regulă nu sunt recomandate rosturi de dilatare
termică; furnizorul profilelor va garanta, în acest caz, păstrarea stabilităţii
riglelor –distanţier la solicitarea din temperatură;
- asamblarea profilelor concurente, în secţiune dreaptă, se face prin intermediul unor
piese speciale de legătură, iar prinderea reţelei de sistemul structural al clădirii se
face prin piese speciale, care asigură condiţii de rezistenţă şi reglare;

Buleu Ioana Pag. 6

 Pereți cu fațadă cortină

5.2 Panouri montate pe sistemul structural propriu

Panourile care se montează pe sistemul structural au rol estetic, de luminare şi de

etanşare, sunt termoizolante, fixe şi mobile. Acestea pot fi:
a. panouri transparente din sticlă (fixe sau mobile), care pot fi realizate cu geamuri
realizate în soluţie obişnuită (bistrat sau multistrat), în soluţie reflectorizantă, în
soluţie absorbantă, în soluţie colorată, în soluţie securizată (geamurile situate
deasupra trotuarelor, sau a unor zone de trafic pietonal intens, vor fi de tip
„securizat”, pentru ca în caz de spargere, trecătorii să fie feriţi de cioburile, care în
altă soluţie, le-ar pune viaţa în pericol);
b. panouri opace, cu diferite soluţii de geamuri mate, sau din materiale compozite:
imitaţii de piatră, sau din aluminiu simplu sau eloxat etc.

Buleu Ioana Pag. 7

 Pereți cu fațadă cortină

5.3 Dispozitive de prindere, fixare, etanșare și finisare

 Profile de presor - utilizate pentru montarea panourilor vitrate sau opace, sunt
compatibile cu sistemul de perete cortină utilizat şi au forma acestuia.
 Profilele ornament pentru profilele de presor (cu forme şi dimensiuni în funcţie
de sistemul de perete cortină), profilele de racordare la frângeri, distanţierii
pentru vitraje, profilele de legătură şi izolare între montanţi şi benzile de
presiune, piesele de legătură între montanţi şi riglele – distanţier, piesele de
racordare între sistemul de perete cortină şi clădire, sunt rezolvate şi date în
cataloagele de specialitate ale firmelor producătoare.
 Garniturile şi chiturile de etanşare vor fi alese astfel încât proprietăţile
mecanice de rezistenţă şi deformabilitate ale acestora să nu se modifice
semnificativ, pe durata de exploatare a sistemului de perete cortină, stabilită prin
tema de proiectare.

5.4 Geamuri termoizolante

Geamurile utilizate pentru realizarea sistemelor de pereţi cortină sunt geamuri
termoizolante, fonoizolante, cu rezistenţă sporită la foc, incolore sau colorate, care sunt
alcătuite din două foi de geam, între care se află un spaţiu închis ermetic. Calitatea
geamurilor termoizolante poate fi obţinută fie prin calitatea geamului, a spaţiului cuprins
între geamuri, sau prin pelicule lipite pe geam (folii).
Grosimile panourilor de geam sunt foarte diferite, în funcţie de eficienţa ce urmează
a fi realizată (de exemplu 6-12-6 mm: geam – aer –geam). Spaţiul dintre geamuri poate
fi cu aer uscat (grad de etanşeitate maximă pe tot timpul existenţei pereţilor cortină),
sau cu gaze inerte (soluţia cea mai bună din punct de vedere al transferului de
căldură).
Alegerea tipului de geam va fi făcută de către proiectantul general al sistemului de
perete cortină, pe baza datelor din tema de proiectare, a cerinţelor specifice referitoare
la coeficientul de izolare termică, cerinţele de protecţie solară, plastica faţadei şi a
modului de spargere în caz de avariere.

5.5 Parasolare
Sunt acele structuri adăugate care conferă un
plus de confort, prin reducerea pătrunderii luminii
solare sub anumite unghiuri de incidenţă în
interiorul clădirii. Se
realizează sub formă de elemente lamelare
înclinate sau verticale, manevrabile sau fixe şi se
ataşează cu console cu tirant fixate pe montanţi.
Acestea fac posibilă exploatarea
suprafeţelor apropiate de peretele cortină prin reducerea însoleierii directe. Fixarea
parasolarelor se permite doar pe elementele portante (montanţi) ale peretelui cortină, de
regulă, cu piese recomandate şi conţinute în cataloagele cu profile de bază şi accesorii pe
care furnizorul sistemului gazdă le-a testat şi sunt agrementate în ţară.

Buleu Ioana Pag. 8

 Pereți cu fațadă cortină

De asemenea, elementele de fixare a

parasolarelor (altele decât cele de sistem), care vin în
contact cu profilul montantului, se vor confecţiona din
oţel-inox, sau oţel zincat la cald, sau oţel cadmiat şi se
vor dimensiona la eforturile cele mai dezavantajoase
ce pot apărea pe toată durata exploatării construcţiei.

6. Resurse necesare
6.1 Materiale
6.1.1 Profilul de aluminiu
În cadrul sistemelor de pereți cortină din aluminiu, aliajul utilizat la
extrudarea profilelor (montanți, rigle), precum și a profilelor de presor și
ornament este conform normelor SR EN 573, Partea 3 și Partea 4.
Caracteristicile tehnice, precum și condițiile de livrare pentru profilele extrudate
de aluminiu, vor și în conformitate cu SR EN 755, Partea 1 și Partea 2 și cu cu
cerințele impuse de furnizorii de profile de aluminiu.

6.1.2 Geamul
Pot fi utilizate următoarele tipuri de geamuri:
 geam cu structura omogenă (monolithic glass);
 geam armat (wire glass);
 geam cu structura omogenă securizat (tempered monolithic glass);
 geam securizat (tempered glass);
 geam călit (heat strengthened glass);
 geam „float”;
 geam multistrat (laminated glass);

Buleu Ioana Pag. 9

 Pereți cu fațadă cortină

Uzual pentru pereții cortină se utilizează

următoarele configurații de sticlă:

 55.1+Float+LowE+argon (dublu vitraj) – 55.1

înseamnă două foi de sticlă cu grosimea de
5mm lipite între ele printr-o peliculă
transparentă cu grosimea de 1 mm. Această
peliculă are rol securizant, deoarece la un
impact, sticla spartă rămâne “lipită” de această
peliculă.

 55.1+Float+LowE+ argon (triplu vitraj)

6.2 Utilaje

Scule, dispozitive si utilaje-se utilizeaza:

 Ventuze pentru sticlă

 Macara la punctul de lucru
 Schelă la punctul ducru
 Scule electrice de găurit si înșurubat
 Cleme de montaj și șuruburi de montaj
 Spumă poliuretanică

6.3 Forță de muncă

Echipa de pe șantier trebuie să fie formată din montatori profesioniști, cu

experiență, fiind echipați corespunzator șantierului.

Buleu Ioana Pag. 10

 Pereți cu fațadă cortină

7. Montajul sistemelor de pereți cortină

7.1 Cerințe referitoare la sistemele de pereți cortină
 Firma care a câştigat licitaţia pentru a efectua montajul unui sistem de perete
cortină va realiza în regie proprie, sau printr-un proiectant de specialitate, un
proiect detaliat, privind rezolvarea tuturor tipurilor de lucrări şi care va trata
elementele de ansamblu, precum şi detaliile specifice clădirii şi a fiecărei zone în
parte, care diferă prin sistemul şi/sau natura materialelor.
 Documentaţia tehnică elaborată de firma care va monta sistemul de perete
cortină trebuie să respecte normele tehnice şi juridice în vigoare în România,
precum şi prevederile cuprinse în documentul „Caiet de sarcini”.
 Proiectul sistemului de perete cortină va fi prezentat proiectantului general,
elaborator al proiectelor de arhitectură şi rezistenţă ale construcţiei, în vederea
avizării acestuia.
 Firma care va efectua montajul unui sistem de perete cortină va prezenta
eşantioane reprezentative pentru fiecare tip de elemente de faţadă, la
dimensiunile prevăzute în proiect (montanţi, rigle – distanţier, aparate de
reazem, elemente de conectare, tipuri de geamuri, panouri de aluminiu, tipuri de
elemente de tâmplărie), care vor constitui elemente de referinţă şi comparaţie
pe timpul desfăşurării lucrărilor de execuţie.
 Odată cu livrarea elementelor componente ale unui sistem de perete cortină,
agrementat în România, se va asigura un montaj calificat, care va fi realizat cu
echipe specializate.
 Sistemul de perete cortină se va monta pe sistemul structural al construcţiei,
prin intermediul aparatelor de reazem, respectând întocmai proiectul de execuţie
şi prescripţiile tehnice de montaj, elaborate de firma producătoare. Profilele vor
trebui să fie protejate împotriva coroziunii, prin anodizare de minimum 15
microni, sau vopsire în câmp electrostatic.
 Montarea părţilor vitrate fixe, precum şi a uşilor şi ferestrelor, se face astfel încât
să se asigure etanşeitatea la vânt şi la ploaie, izolarea higrotermică şi acustică,
precum şi caracteristicile de rezistenţă la foc impuse prin proiect.
 Verificarea calităţii lucrărilor de montaj se va face în conformitate cu
instrucţiunile tehnice ataşate agrementului tehnic; orice neconcordanţă cu
proiectul tehnic, sau cu agrementul tehnic, va trebui remediată, iar remedierile
se vor face pe cheltuiala executantului.
 Măsurile de protecţia muncii, aplicabile în cazul execuţiei sistemelor de pereţi
cortină, sunt cele prevăzute în „Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii”,
aprobat de M.L.P.A.T. cu ordinul 9/N/15.03.1993, precum şi cele prevăzute în
normele de igienă şi protecţia a muncii în activitatea de construcţii-montaj,
aprobate cu ordinul M.C.Ind. nr.1233/D/29.12.1980 şi menţinut în vigoare cu
Ordinul M.L.P.A.T. nr.1/N/03.01.1994.

Buleu Ioana Pag. 11

 Pereți cu fațadă cortină

7.2 Fazele procedurii de execuție a unui sistem de perete cortină

7.2.1 Faze premergătoare:
 După caz, înlăturarea geamurilor vechi pentru a fi înlocuite cu unele noi,
moderne, care să corespundă cu cerințele actuale sau înlocuirea întregului sistem
de aluminiu și a geamurilor cu un sistem modern, având standard de calitate mult
mai ridicate.
 Executarea măsurătorilor corect pentru determinarea dimensiunilor pereților
cortina ce urmează a se executa.
 Proiectarea într-un program specializat a peretelui Cortină.
 În funcție de cerințele investitorului, a destinației și importanței clădirii, a bugetului
alocat, se adoptă un sistem de profile de aluminiu pentru peretele cortină.
 Aprobarea de către inginerul de șantier a soluției propuse.
 Lansarea în execuție.

7.2.2 Faze de execuție propriu-zisă:

 Comandarea materialelor de la furnizori: profilele de aluminiu având culoarea
cerută, garniturile de etanșare, balamalele, sticlă, mânere, elemente pentru
culisare, capace, șuruburi, etc.
 Montarea montanților și a riglelor după condițiile enumerate mai jos.
 Montarea geamurior (pe sistemul de aluminiu unde este posibil (în funcție de
dimensiunile atât a sistemului de aluminiu cât și a geamului).

Buleu Ioana Pag. 12

 Pereți cu fațadă cortină

7.2.3 Transport si montare pe șantier

 În funcție de mărimea sistemului, sticla se montează în fabrică sau pe șantier după
montarea scheletului de aluminiu în structură.
 Montarea se face de către muncitori specializați și echipați cu toate elementele
necesare montării: spumă, șuruburi elemente de calare și cu sculele
corespunzătoare.

Buleu Ioana Pag. 13

 Pereți cu fațadă cortină

8. Reabilitare termică
8.1 Proiectarea lucrărilor de izolații termice
Datele tehnice referitoare la realizarea anvelopei termoizolante a clădirii se
asigură de către proiectantul de arhitectură care are competență în domeniu, în
colaborare cu expertul de specializare atestat pentru cerința “economie de energie
și izolare termică”, pe baza calculului de dimensionare a izolației termice, întocmit
de auditul energetic și a reglementărilor tehnice în vigoare. Date inițiale pentru
proiectare:
 Auditul energetic
 Proiectul inițial al clădirii
 Expertiză tehnică
8.1.1 Auditul energetic precizează:
- Nivelul minim de rezistență termică unidirecțională
al pereților cortină.
- Concluziile privind modul de realizare a reabilitării
pereților cortină prin recondiționarea acestora sau
prin înlocuirea pereților cortină existenți cu
modele actuale și performanțe.
- Certificatul energetic.
- Caracteristicile izolației termice existente (rezistența
termică, conductivitatea termică și grosimea acesteia).

8.1.2 Proiectul inițial al clădirii indică:

- tipul sistemului de aluminiu pentru perete cortina adoptat și tipul vitrajului.
- dimensiunile geometrice ale golurilor, numărul acestora, poziția (fix sau mobil).
- grosimea actuală a pereților și alcătuirea lor.
- destinația spațiilor delimitate de pereții cortină (fațade exterioare, pereți
despărțitori la interior, etc).
- numărul ochiurilor de geam din panoul peretelui cortină și modul de deschidere
al acestora.

8.1.3 Expertiză tehnică de specialitate asigură informațiile următoare:

- starea de degradare a aluminiului și a vopselelor ce se aplică cu rol estetic și de
protecție a acestuia.
- modul de asigurare a etanșeității, la infiltrațiile de aer rece din exterior, între
cercevele și toc (în cazul ochiurilor mobile de pe panoul de perete cortină).
- existența și forma lăcrimarului, etanșarea față de toc și față de perete.
- existența și funcționarea fantelor de eliminare a apei rezultată din condens sau
infiltrații.
- modul de fixare al geamurilor pe cercevele și integritatea fizică a acestuia.
- funcționarea feroneriei pentru asigurarea închiderii-deschiderii, blocării sau
fixării.
- etanșarea hidrofugă a pragurilor ușilor existente precum și a conturului acestora.

Buleu Ioana Pag. 14

 Pereți cu fațadă cortină

8.2 Soluții de reabilitare a pereților cu fațade cortină

- Înlocuirea parțială sau totală a întregii fațade cortină cu un sistem nou, modern
ce are coeficientul de transfer termic mult mai redus.
- Înlocuirea geamurilor existente cu geamuri ce au un coeficient de transfer termic
mai mic, Ug=1.0 W/m2k ( pentru două foi de sticlă) și Ug=0.6 W/m2k (pentru trei
foi de sticlă), față de Ug=2,7 w/m2k, cât aveau geamurile vechi. Geamurile
moderne au coeficientul de transfer termic mult mai mic, deoarece li se aplică
tratamente speciale, grosimea foilor de sticlă variază sau foile de sticlă pot fi
lipite între ele prin intermediul unor pelicule transparente.
- În urma înlocuirii atât a geamurilor cât și a întregului sistem de aluminiu cu altele
de ultima generație, se obține un coeficient de transfer termic pe întreg
ansamblul mult mai mic cu valori.

9. Exemple de clădiri care au pereți cu fațadă cortină

Buleu Ioana Pag. 15

 Pereți cu fațadă cortină

10. Norme și documentații

- NP102/04 Normativ pentru proiectarea si montajul peretilor cortina pentru
satisfacerea cerintelor de calitate prevazute in legea 10/1995, utilizandu-se
impreuna cu urmatoarele reglementari tehnice:
- Legea nr. 50/1991 republicata - privind autorizarea executarii lucrarilor de
constructii
- [1] C107/1-97 Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la
clădirile de locuit
- [2] C107/2-97 Normativ pentru calculul coeficientului global de izolare termică la clădiri
cu altă destinaţie decât locuirea
- [3] C107/3-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie
ale clădirilor
- [4] C107/4-97 Ghid pentru calculul performanţelor termotehnice ale clădirilor de
locuit
- [5] SR EN 13116: 2002 Pereţi cortină – Rezistenţa la încărcarea dată de vânt –
Exigenţe de performanţă
- [6] SR EN 12179: 2002 Pereţi cortină – Rezistenţa la încărcarea dată de vânt –
Metode de testare
- [7] SR EN 12154: 2002 Pereţi cortină -Impermeabilitatea la acţiunea apei –
Clasificarea exigenţelor de performanţă
- [8] SR EN 12155: 2002 Pereţi cortină – Impermeabilitatea la acţiunea apei–
Încercare de laborator la presiunea statică
- [9] SR EN 13050: 2002 Pereţi cortină – Impermeabilitatea la acţiunea apei –
Încercări de laborator la presiunea dinamică a aerului şi la pulverizarea apei
- [10] SR EN 13051: 2002 Pereţi cortină – Impermeabilitatea la acţiunea apei –
Încercări in situ
- [11] DIN EN 12152: 2002 Pereţi cortină – Permeabilitatea la aer
- [12] SR EN 12153: 2002 Pereţi cortină – Permeabilitatea la aer – Încercări de
laborator
- [13] SR EN ISO 717-1: 2000 Acustică. Evaluarea izolării acustice a clădirilor şi a
elementelor de construcţie. Partea 1: Izolarea la zgomot aerian.
- [14] SR EN ISO 717-2: 2000 Acustică. Evaluarea izolării acustice a clădirilor şi a
elementelor de construcţie. Partea 2: Izolarea la zgomot de impact.
- [15] SR EN 572-1: 1996 Sticla în clădiri – Produse din sticlă silicatică calco-sodică.
Partea 1: Definire, proprietăţi generale fizice şi mecanice.
- [16] STAS 6472/7-85 Calculul permeabilităţii la aer a elementelor şi materialelor
de construcţii
- [17] STAS 6156-86 Acustica în construcţii. Protecţia împotriva zgomotului în

Buleu Ioana Pag. 16

 Pereți cu fațadă cortină

construcţii civile şi social-culturale. Limite admisibile şi parametri de izolare

acustica.
- [18] STAS 10100/0-75 Principii generale de verificare a siguranţei
construcţiilor
- [19] STAS 10101/0-75 Acţiuni în construcţii. Clasificarea şi gruparea acţiunilor.
- [20] STAS 10101/1-78 Acţiuni în construcţii. Greutăţi tehnice şi încărcări
permanente.
- [21] STAS 10101/2-75 Acţiuni în construcţii. Încărcări datorită procesului
de exploatare.
- [22] STAS 10101/OA-77 Acţiuni în construcţii. Clasificarea şi gruparea acţiunilor
pentru construcţii civile şi industriale
- [23] STAS 10101/20-90 Acţiuni în construcţii. Încărcări date
de vânt.
- [24] STAS 10101/21-92 Acţiuni în construcţii. Încărcări date
de zăpadă.
- [25] STAS 10101/23-75 Acţiuni în construcţii. Încărcări date de temperatura
exterioară.
- [26] STAS 10101/23A-78 Acţiuni în construcţii. Încărcări date de
temperaturi exterioare în construcţii civile şi industriale.
- [27] STAS 10101/2A1-87 Acţiuni în construcţii. Încărcări tehnologice din
exploatare pentru construcţii civile, industriale şi agrozootehnice.
- [28] P118-99 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor
- [29] P100-92/96 Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de
locuinţe, social-culturale, agrozootehnice şi industrial
- [30] GAT 056-95 Ghid privind agrementarea tehnică pentru pereţi cortină
(PROCEMA S.A.)
- [31] ST-035:2000 Specificaţie tehnică privind cerinţe şi criterii de performanţă
pentru verificarea antiseismică a faţadelor cortină (INCERC)
- [32] EN 1991-Eurocode 1 Acţiuni asupra sistemeleor structurale
- [33] EN 1998-Eurocode 8 Proiectarea sistemelor structural la
acţiuni seismice
- [34] EN 1999-Eurocode 9 Proiectarea sistemelor structurale din
aluminiu

Buleu Ioana Pag. 17

 Pereți cu fațadă cortină

11. Bibliografie

1. NP102/04-Normativ pentru proiectarea si montajul peretilor cortina pentru

satisfacerea cerintelor de calitate prevazute in legea 10/1995
2. „Conceperea și execuția lucrărilor de reabilitare termică la clădiri”, C. Velicu, C.
Romila, C-tin Pristav, editura societății academice „Matei-Teiu Botez” , Iași, 2013
3. http://roeffe.ro/fatade-cladiri/pereti-cortina-din-sticla-si-otel.html
4. http://www.arcomglass.ro/Perete-cortina-standard.php
5. http://www.gerom-buzau.ro/pereti-cortina-fatade-sticla/
6. https://www.pereti-cortina.ro/
7. http://www.fabricadeferestre.com/pereti-cortina-prestarea.php
8. http://saint-gobain.ro/
9. http://www.fabricadeferestre.com/elemente-din-sticla-prestarea.php

Buleu Ioana Pag. 18