Oscilator de semnal sinusoidal cu retea Wien si

Amplificator Operational

Oscilatorul cu retea Wien este unul din cele mai simple si mai cunoscute oscilatoare si
este foarte des folosit in circuite cu aplicatii audio. Figura de mai jos arata cel mai simplu model
de oscilator RC cu retea Wien:

C1

V1 R2

R1
7
U1
3 5 0
+ V+ OS2
6 Vout
C2 OUT
2 1
4

- OS1
uA741
V-

R3

0
0

R4

Corbeanu Cristian

CSIC ANUL I

In pofida faptului ca are foarte putine componente, el are o stabilitate foarte buna in
frecventa iar calitatea semnalului de la iesire este de asemenea considerabila. Un neajuns al
acestui circuit este ca in lipsa unei proiectari riguroase semnalul poate fi distorsionat la varfuri
din cauza suprasaturarii tranzistorilor de iesire ai AO.

Pentru o mai buna proiectare a datelor de oscilatie se va face functia de transfer a retelei
Wien:

R C
Vin Vout

C2 R2

0 0
vin 1
=
vout 1 + R sC + R1 + 1 + C2
1 2 R 2 R 2s C1 C1
Inlocuind pe s=jω0, unde ω0 este frecventa de oscilatie, ω1=1/R1C2, ω2=1/R2C1, rezulta
ecuatia:

vin 1
=
vout 1 + R1 + C2 + 𝑗 (𝜔0 − 𝜔2 )
R 2 C1 𝜔1 𝜔0

Deoarece conditia Barkhausen de oscilatie impune ca defazajul introdus de reteaua de

reactie sa fie 0 sau π, deducem ca partea comlpexa a acestei ecuatii trebuie sa fie =0. De aici
rezulta ca frecventa de oscilatie va fi (considerand R1=R2=R si C1=C2=C din cauza ca C1 va
introduce un zero iar C2 un pol):

1
f= , determinate doar de componentele retelei de reactie.
2πRC

Egaland partea complexa cu 0, iar pe R1=R2 si C1=C2 , rezulata ca functia de transfer a

retelei va fi:

1
β=
3
Acum putem deduce din conditia de oscilatie Barkhausen amplificarea AO:

Aβ=1 => A=3 .

Tinand cont ca amplificarea amplificatorului operational (considerat ideal)

A=1+R3/R4 iar ca A=3, va rezulta inca o informatie utila in proiectare si anume ca R3 trebuie
sa fie de doua ori mai mare decat R4.

Circuitul oscilator este alimentat cu o sursa simpla de alimentare, deci va trebui sa:

1) aplicam in iesire o tensiune de referinta Vref ;

2) sa folosim o sursa dubla

Pentru a obtine cursa completa a semnalului de iesire, altfel, acesta va fi limitat in

alternanta sa negativa. Vom alege asadar varianta a doua, adica o sursa dubla de alimentare.

Amplificatorul operational folosit in simulari va fi unul de tipul UA741. Acesta este un

amplificator pentru aplicatii generale cu capabilitatea de offset-null. El are o arie larga de
tensiuni de mod comun si de mod diferential fiind de asemenea protejat la scurtcircuite iar
compensatoarele interne de frecventa fac sa nu mai fie necesare circuite exerne in acest scop.

Scema sa interna arata in felul urmator:

 In continuare vor fi enumerate cateva date de catalog (valori maxime admise la temp
normale):

- tensiunea de alimentare ±18V

- tensiunea diferentiala de intrare ±15V
- tensiunea intre offset-null si masa ±15V
- durata supunerii la scurtcircuit nelimitat
- temperaturi 0sC – 70sC
Alte date(valori typical):
- amplificare (RL>2Ω) 200
- rezistenta de intrare 2 MΩ
- rezistenta de iesire 75 Ω
- capacitate de intrare 1,5 pF
- CMMR 90 dB
- kSVS (ΔVIO/ΔVCC) 30 µV/V
- putere disipata 50 mW
Se mai pot observa de asemenea cateva alte caracteristici cum ar fi:

Amplitudinea maxima obtinuta in functie de RL:

Banda amplificatorului:
 Amplificarea in bucla deschisa functie de tensiunea de alimentare:

R2 C2

10k 10n

V1
15VDC

U1 7
3 V+ 5
+ OS2
6
OUT
2 1 V

C1 R1 - 4 OS1 0
uA741 V- V2
10n 10k
R3 15VDC

20k
R4

10k
0 0

Considerand R=10k, C=10n, R3=20k, R4=10k, dupa formula f=1/2πRC, circuitul ar trebui
sa oscileze la frecventa de 1,59 KHz, freventa care se afla in banda AO:
 Comportarea circuitului se observa insa ca nu are o comportare corecta. El oscileaza la
frecventa de 1,56KHz dand o eroare acceptabil de mica, insa amplitudinea nu este cea
asteptata. Oscilatiile se incadreaza intre aproximativ -400 si +400 de mV, fiind mult prea mica.

Acest fenomen poate fi insa explicat. Pentru ca oscilatiile sa se amorseze si ca oscilatorul

sa dea amplitudine maxima, este necesar ca amplificarea AO sa fie Ao=1,1*A. Stiind ca A=3,
rezulta ca Ao=3,3.

Ao=1+R4/R3 => 1+R4/R3=3,3 de unde deducem valoarea unui R4 necesar ca oscilatiile sa

se amorseze: R4=23K.

Inlocuind in programul simularii pe R4 se obtine urmatoarea oscilatie la iesire:

Frecventa este acum de 1,51 KHz, insa amplitudinea oscilatiilor este cea corecta, si
anume intre limitele sursei -10V +10V. De asemenea se poate observa foarte bine amorsarea
circuitului, el ajungand la oscilatiile dorite intr-un timp de aproximativ 2,5 ms.
 Se observa ca oscilatiile sunt distorsionate din pricina faptului ca acum
amplificarea este mai mare decat 3 si tranzistorii etajului de iesire ai amplificatorului intra in
saturatie. Aceasta problema poate fi rezolvata insa facand o limitare cu diode. Se aplica o
rezistenta in paralel pe R4 decuplata de doua diode. Este necesar ca aceasta rezistenta in paralel
cu R4 sa dea o valoare de amplificare de aproximativ 2,8. Deci R4||RLim sa dea 18K de unde
rezulta ca RLim trebuie sa fie aprox 80 K.

R2 C2

10k 10n

V1
15VDC

U1 7
3 V+ 5
+ OS2
6
OUT
2 1 V

C1 R1 - 4 OS1 0
uA741 V- V2
10n 10k
15VDC

R3

10k
0 0 R4

23k
D1

0 Rlim
D1N4148
D2

80k
D1N4148

Diodele au tensiunea de deschidere la 0,6V. Sistemul va functiona astfel: pe alternanta

pozitiva, cand tens de iesire este mai mica decat 0,6V amplificarea AO va fi 3,3 deoarece
diodele sunt inchise. Cand se atinge pragul de 0,6V dioda D2 se va deschide punand astfel in
paralel pe RLim iar amplificarea va deveni 2,8. In aceasta situatie, oscilatia va tinde sa se stinga,
insa nu instantaneu, ci va face o urcare de inca aprox 0,5V apoi va scadea. La trecerea prin 0,6V
insa, dioda D2 se va inchide iar amplificarea va deveni din nou 3,3 circuitul reamorsandu-se.
Acelasi lucru se va intampla si in alternanta negativa cand se va deschide D1.

La simulare, semnalul de iesire al oscilatorului va arata astfel:

 Concluzii:

Semnalul va fi de nivel mai mic, insa va fi nedistorsionat.

Oscilatoarele RC cu retea Wien sunt circuite relativ simple care ofera la iesire un semnal
de o calitate foarte buna. De asemenea, un alt avantaj al retelei Wien este calitatea de a creea
oscilatoare cu frecventa reglabila, calitate care alte multe retele nu o au. Acest lucru se face
variind componentele retelei, fie rezistentele, fie condensatorii. Aceasta variatie trebuie sa se
faca concomitent, cu potentiometre sau varistori dubli pentru a indeplini conditia R1=R2=R si
C1=C2=C. Este de preferat folosirea potentiometrelor deoarece sunt mai comode si dau o
precizie mai mare in reglaj.