ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Facultatea: Business și Turism

Specializarea: Managementul calității,expertize și protecția
consumatorului

Proiect Drept
Contractul de închiriere vs contractul de
comodat

Cadrul didactic coordonator:

Prof. univ. dr. Silvia Cristea

Masterand:Manea Maria-Diana
Bucureşti,
2018
 Cuprins

Capitolul I:Prezentarea cadrului juridic

Capitolul II :Caractere generale
Capitolul II.1.Caractere ale contractului de închiriere
Capitolul II.2.Caractere ale contractului de închiriere
Capitolul III :Drepturi și obligații
Capitolul III.1.Drepturi și obligații ale contractului de închiriere
Capitolul III.2.Drepturi și obligații ale contractului de comodat
Capitolul IV :Avantajele și dezavantajele contractului de
închiriere vs avantajele și dezvantajele contractului de comodat
Capitolul V:Concluzii
Bibliografie
 Capitolul I:Prezentarea cadrului juridic

Prin contract de închieriere se pot închiria bunuri mobile(mașini,utilaje) și

imobile(case,terenuri).
Contractul de închiriere se incheie in formă scrisă între : 2 persoane juridice,2 persoane
fizice,1 persoana juridical si o persoana fizica.
Persoanele fizice sunt obligate sa inregistreze contractual la Administratia financiara.
Contractul de inchiriere (denumirea consacrata in limbajul comun) este reglementat de Noul
Cod civil la Capitolul V – Contractul de locatiune – Art. 1777 – Art. 1850.
Locatarul, folosinta acelui bun pentru o anumita perioada, in schimbul unui pret, denumit
chirie.
Locatiunea poate fi de 3 feluri:
– Locatiunea bunurilor mobile (de exemplu, un autoturism);
– Locatiunea bunurilor imobile (apartament, teren, etc.);
– Locatiunea bunurilor agricole sau arenda (teren agricol, livada, vita de vie, etc.).
Pentru a se deosebi de contractul de arenda, locatiunea bunurilor mobile si imobile se mai
numeste si inchiriere.
Contractul de comodat este un contract prin care una dintre parti, numita comodant,
transmite un bun determinat(mobilimobil), in folosinta temporara si gratuita unei alte parti,
denumite comodatar, cu obligatia ca aceasta sa il inapoieze comodantului.
Fiind vorba de un imprumut, acest tip de contract este gratuit.
Contractul de comodat este reglementat de Codul Civil - Art. 1560-1575.

Capitolul II :Caractere generale

Capitolul II.1.Caractere generale ale contractului de închiriere

Închirierea de locuințe este un contract prin care o persoana – numită locator – se obligă să
asigure unei alte persoane – numita chiriaș sau locatar – folosința temporară, totală sau
parțială, a unei locuințe în schimbul unei sume de bani – numită chirie.
Conform art. 1779 C.civ., obiectul contractului de locaţiune îl reprezintă toate bunurile, atât
mobile cât şi imobile, dacă dintr-o prevedere legală sau din natura lor nu rezultă contrariul.
Contractul de locaţiune se consideră încheiat odată ce părţile convin asupra bunului şi preţului
(art. 1781 C.civ.).
Art. 1782 C.civ. prevede, ca element de noutate, reglementarea locaţiunilor succesive ale
căror perioade se suprapun chiar şi parţial, fiind prevăzut că, într-o asemenea ipoteză,
conflictul între locatari se rezolvă:
a) în favoarea locatarului care şi-a notat dreptul în cartea funciară, în cazul imobilelor înscrise
în cartea funciară;
b) în favoarea locatarului care şi-a îndeplinit cel dintâi formalităţile de publicitate, în cazul
mobilelor supuse unor astfel de formalităţi;
c) în favoarea locatarului care a intrat cel dintâi în folosinţa bunului, în cazul celorlalte
bunuri.
Codul civil reglementează expres conflictul apărut între locatari şi modalitatea de soluţionare
a acestuia, astfel:
a. în cazul imobilelor, acordă prioritate locatarul care şi-a înscris dreptul de folosinţă al
imobilului în cartea funciară, în corelaţie cu situaţia unor contracte de vânzare-cumpărare
succesive;
b. în cazul bunurilor mobile, acordă prioritate locatarului care a îndeplinit formalităţile de
publicitate cerute de lege;
c. în cazul celorlalte bunuri, i se acordă prioritate locatarului
Ca element de noutate, Codul civil, prin art. 1798 prevede caracterul executoriu al
contractelor încheiate sub semnătură privată, înregistrate la administraţia financiară şi al celor
încheiate în formă autentică, în sensul că acestea vor putea fi puse în executare pentru plata
chiriei la termenele şi în modalităţile stabilite în contract. Această clauză nu are caracter
obligatoriu, părţile putând decide şi în acest sens. Pentru contractele de închiriere
neînregistrate/neautentificate, titlul executoriu se obţine conform clauzei compromisorii din
contract, respectiv, prin obţinerea unei hotărâri judecătoreşti/arbitrale de executare.
Caractere juridice
Ca si locatiunea, inchirierea este un contract sinalagmatic (bilateral), cu titlu oneros,
comutativ, consensual, cu executare succesiva, care transmite dreptul de folosinta temporara a
locuintei.
Caracterul sinalagmatic si în același timp comutativ, deoarece părţile cunosc încă de la
încheierea contractului nu numai existenţa, dar si întinderea obligaţiilor.
Contractul de locaţiune are un caracter oneros, întrucât ambele părţi urmăresc un folos propriu
patrimonial: locatorul să obţină chiria, iar locatarul folosinţa lucrului dat în locaţiune.
Contractul de locaţiune este translativ de folosinţă temporară a bunului închiriat, ĩi nu de
proprietate, ca în contractul de vânzare-cumpărare.
Rezulta ca inchirierea se deosebeste de locatiunea de drept comun prin obiectul ei specific:
locuinta. Astfel fiind, inchirierea de locuinte nu poate fi calificata un contract special distinct,
ci numai ca o varietate a contractului de locatiune de drept comun.
Contractul de inchiriere are caracter executoriu in privinta platii chiriei daca este incheiat in
fata notarului sau este inregistrat la organul fiscal (Administratia financiara in raza careia se
afla domiciliul proprietarului din Romania sau la administratia financiara in raza careia se afla
locuinta, daca proprietarul are domiciliul in strainatate.
Caracter executoriu inseamna ca proprietarul poate cere unui executor judecatoresc
executarea silita a chiriasului pentru recuperarea chiriei restante si a penalitatilor de intarziere
(daca au fost prevazute in contract).
Recomandare pentru proprietari: Inregistrati-va contractul de inchiriere la administratia
financiara. Este de fapt o obligatie legala, chiria fiind considerata venit impozabil ce trebuie
mentionat in declaratia anuala de venit. Nedeclararea acestui venit este considerata infractiune
de evaziune fiscala, ce se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 8 ani [Art. 9, al.(1), lit.a) si b) din
Capitolul II.2.Caractere generale ale contractului de comodat

Contractul de comodat este un contract prin care una dintre parti, numita comodant, transmite
in folosinta temporara si gratuita unei alte parti, denumite comodatar, un bun determinat cu
obligatia ca aceasta din urma sa-l inapoieze, in individualitatea sa, comodantului.
Comodatul poate avea ca obiect numai lucruri nefungibile (individual determinate), întrucât
urmează să fie restituite în natură, în individualitatea lor. În mod excepţional, şi lucrurile
consumtibile potrivit naturii lor pot fi considerate prin voinţa părţilor nefungibile şi individual
determinate. În aceste cazuri, lucrurile nu sunt folosite potrivit destinaţiei obişnuite, ci la o
altă destinaţie. Obiectul contractului de comodat îl poate forma orice lucru – mobil sau imobil
– în măsura în care împrumutarea nu este interzisă prin norme speciale ori permisă numai în
anumite condiţii.
La incheierea contractului, ambele parti trebuie sa aiba capacitatea de a face acte de
administrare. Comodantul este partea care transmite in folosinta temporara si gratuita
celeilalte parti un bun determinat. Comodatar este partea care primeste in folosinta temporara
si gratuita de la cealalta parte un bun determinat, cu obligatia de a-l restitui.
Contractul de comodat este un contract real, fiind necesare atat realizarea acordului de vointa
cat si predarea (traditiunea) lucrului care formeaza obiectul contractului. Contractul de
comodat este unilateral deoarece, din momentul incheierii lui, genereaza obligatii numai
pentru comodatar, afara numai daca ulterior se nasc obligatii in sarcina comodantului, ca
urmare a unui fapt accidental aparut datorita unei cauze extracontractuale(gestiune de afaceri,
imbogatire fara justa cauza).
Totodata, contractul de comodat este un contract esentialmente gratuit (comodatarul nu este
obligat sa plateasca contravaloarea uzurii bunului ca urmare a folosirii pentru destinatia
stabilita, afara numai daca nu s-a convenit altfel prin contract - clauza care concretizeaza
obligatia de restituire a bunului in starea in care a fost predat).
Prin efectul contractului, comodatarul dobandeste numai dreptul de folosinta, comodantul
pastrandu-si calitatea de proprietar. Nu este necesar ca comodantul sa aiba calitatea de
proprietar intrucat contractul nu este translativ de proprietate.
Comodatarul insa nu poate imprumuta unui tert bunul care face obiectul contractului de
comodat, deoarece el detine lucrul exclusiv pentru folosinta proprie.
Comodantul trebuie sa restituie cheltuielile de conservare a bunului (cheltuielile cu caracter
extraordinar, necesare si urgente). Daca mai multe persoane au luat impreuna cu imprumut
acelasi autovehicul, ele sunt solidar obligate catre comodant. In situatia in care comodatarul se
serveste de bunul imprumutat la o alta trebuinta ori pentru o perioada mai indelungata decat
cea stabilita, acesta va raspunde pentru eventuala pierdere a acestuia, chiar si cand aceasta s-a
produs din caz fortuit.
Caractere juridice
Comodatul se delimitează de alte contracte prin caracterele sale juridice.
a). Comodatul este un contract real, deoarece încheierea sa valabilă trebuie însoţită
şi de remiterea, tradiţiunea (predarea efectivă) lucrului, ce formează obiectul
contractului.
Ca excepţie, când la momentul încheierii contractului lucrul se află în posesiunea
sau detentia comodatarului, remiterea bunului se consideră realizată.
De exemplu, după perfectarea unei vânzări, neurmată de predarea lucrului, părţile
convin ca lucrul să fie lăsat temporar în folosinţa gratuită a fostului vânzător
(actualul comodatar).
Caracterul real al comodatului permite acestui contract să fie precedat de
un antecontract de comodat, având ca obiect o obligaţie de a încheia (a face) în
viitor un contract de comodat. De menţionat că antecontractul de comodat nu
presupune traditiunea lucrului.
b). Comodatul este un contract „cu titlu gratuit’ (art. 2146 Noul Cod Civil).
Gratuitatea contractului ţine atât de natura, cât şi de esenţa comodatului.
Fiind esenţial gratuit, comodatul nu poate fi în nicio situaţie cu plată (oneros).
Dacă, ipotetic, folosinţa lucrului s-ar transmite contra unui folos material pentru
comodant, contractul nu ar mai fi împrumut de folosinţă (comodat), ci contract de
locaţiune.
c). Comodatul este un contract unilateral (dacă se interpretează că remiterea
bunului derivă direct din contract şi nu este o obligaţie a comodantului, în sensul
restrâns al acesteia).
Chiar dacă pe parcursul derulării (executării) contractului se pot naşte obligaţii şi în
sarcina comodantului, contractul rămâne unilateral (deoarece eventualele obligaţii
sunt extracontractuale).
d). Comodatul este un contract translativ de folosinţă (nu transferă proprietatea
împrumutatului). Astfel, şi după încheierea contractului, comodantul rămâne
proprietarul lucrului (suportând riscul pierii fortuite a acestuia, după regula res perit
domino), comodatarul dobândind numai detenţiunea lucru.

Capitolul III :Drepturi și obligații

Capitolul III.1.Drepturi și obligații ale contractului de închiriere
Drepturile chiriasului
Noul Cod Civil, prevede clar faptul ca, locuinta in care chiriasul doreste sa se mute, trebuie sa
fie in stare corespunzatoare pentru a fi folosita.
chiriasii trebuie sa primeasca locuinta, impreuna cu toate accesoriile sale, pentru a le putea
folosi, pe toata durata contractului lor de inchiriere.
in ceea ce priveste reparatiile care pot fi necesare ulterior, astfel incat bunul inchiriat sa fie
pastrat in stare corespunzatoare, acestea vor fi efectuate de proprietar, dupa cum se arata in
actul normativ citat mai sus.
In schimb, reparatiile locative, a caror necesitate rezulta din folosinta obisnuita a bunului (de
pilda, asa zisele reparatii curente: schimbatul unui bec, a unei broaste, si altele) vor fi
suportate de chirias.
Daca dupa ce s-a incheiat contractul, se iveste nevoia unor reparatii care sunt, in mod normal
si legal, in sarcina proprietarului, iar acesta din urma nu ia de indata masurile cuvenite,
reparatiile pot fi facute de chirias.
In cazul acesta, proprietarul este obligat sa plateasca contravaloarea reparatiilor.
Conform reglementarilor legale, proprietarul este obligat sa intreprinda tot ceea ce este
necesar, astfel incat chiriasul sa se poata bucura de confortul locuintei inchiriate.
De asemenea, proprietarul este dator sa se abtina de la orice fapt, care ar impiedica, diminua
sau stanjeni chiriasul sa se bucure de beneficiile locuintei inchiriate.
Proprietarul garanteaza impotriva tuturor viciilor/riscurilor care impiedica sau micsoreaza
folosirea imobilului, chiar daca nu a luat cunostinta de ele, la incheierea contractului.
Mai mult, chiriasul are dreptul sa primeasca despagubiri din partea proprietarului, atunci cand
viciile pot provoca prejudicii asupra vietii, sanatatii sau integritatii sale corporale.
In cazul in care proprietarul nu remediaza situatia in cel mai scurt timp, chiriasul are dreptul la
o scadere considerabila a chiriei.
In plus, daca viciile sunt atat de grave incat, daca le-ar fi cunoscut, chiriasul nu ar fi luat
apartamentul sau casa in locatiune, acesta, are chiar dreptul de a rezilia contractul de
inchiriere.
Chiriasul poate intrebuinta partile si instalatiile de folosinta comuna ale cladirii, potrivit
destinatiei fiecareia.
Chiriasul are dreptul de a rezilia unilateral contractul cu un termen de preaviz de 60 de zile,
daca inchirierea este pe durata determinata.
Obligatiile chiriasului

Pe langa drepturile enumerate mai sus, chiriasul are si cateva obligatii prevazute de Noul Cod
Civil.
Acesta trebuie sa plateasca chiria in cuantumul si la termenul stabilite prin contract.
In lipsa unei stipulatii clare in acest sens, ceea ce plateste chiriasul catre proprietar, conform
reglementarilor legale, trebuie planificat, dupa cum urmeaza:

 un avans pentru toata durata contractului, daca aceasta nu depaseste o luna;

 in prima zi lucratoare a fiecarei luni, daca durata locatiunii este mai mare de o luna,
dar mai mica de un an;
 in prima zi lucratoare a fiecarui trimestru, daca durata locatiunii este de cel putin un
an.

Totodata, chiriasul este obligat sa foloseasca bunul luat in locatiune cu prudenta si diligenta,
precum si sa il restituie la incetarea, din orice cauza, a contractului de locatiune.
De asemenea, daca chiriasul modifica bunul ori ii schimba destinatia, astfel incat il
prejudiciaza pe proprietar, acesta din urma poate cere daune-interese sau chiar rezilierea
contractului.
O alta indatorire a chiriasului, este aceea de a permite examinarea locuintei de catre
proprietar la intervale de timp rezonabile in raport cu natura si destinatia bunului, precum si
de catre cei care doresc sa il cumpere sau care, la incetarea contractului, doresc sa il ia in
locatiune.
Obligatii ale chiriasului fata de asociatia de proprietari, nu exista intr-un mod direct.
Chiriasul nu poate fi membru al asociatiei de proprietari.
Obligatiile chiriasului fata de asociatia de proprietari sunt cele stabilite de comun acord cu
proprietarul prin contract, si se refera strict la plata intretinerii, inclusiv cota pentru reparatiile
comune ale blocului.
Drepturile si obligatiile proprietarilor de locuințe

Proprietarii de locuinte, au dreptul de a rezilia contractul in cazul neindeplinirii obligatiilor

de catre chirias.
Acestia, mai au dreptul de a solicita chiriasului, plata de despagubiri pentru eventualele
prejudicii aduse acestora.
Proprietarii de apartamente sunt indreptatiti sa primeasca periodic, o informare electronica
sau scrisa, cu privire la situatia financiara a asociatiei. Concret, administratorii trebuie sa se
ocupe de "informarea trimestriala, cu privire la situatia financiara, cuprinzand toate
elementele de cheltuieli, venituri, incasari si plati aferente asociatiei de
proprietari", conform Legii nr. 34/2015.
Obligatiile proprietarului in contractul de inchiriere

Odata semnat contractul de inchiriere, proprietarul trebuie sa predea chiriasului locuinta, in

stare buna de folosinta.
Proprietarul trebuie sa efectueze toate reparatiile (instalatii de alimentare cu apa, de
canalizare, instalatii de incalzire centrala si de preparare a apei calde, instalatii electrice si de
gaze, centrale termice, instalatii de colectare a deseurilor) care sunt necesare pentru ca,
chiriasul sa beneficieze de conditii bune, pe toata durata inchirierii locuintei.
Proprietarul trebuie sa efectueze reparatiile privind partile comune (casa scarii, casa
ascensorului, holuri, coridoare, subsoluri, scari exterioare etc.).
Proprietarul are obligatia de a nu-l deranja pe chirias (sa nu intre in casa in absenta lui in casa
sau sa faca vizite neanuntate).
Inchiriat apartament cu 2 camere .Proprietarul a solicitat chirie o luna,plus o lună garanție.A
predat apartamentul mobilat si utilat . Proprietarul a înregistrat contractul a fost înregistrat la
Administrația Financiară.A predat în stare de funcțiune toate instalațiile și apartura din
apartament. Chiriasul a plătit chiria și cheltuielile adiacente.
Chiriasul nu va deteriora spațiul și dotările.Durata contractului este de 1 an de zile Chiriașul
să nu fie deranj de proprietar.
Capitolul III.2.Drepturi și obligații ale contractului de comodat
Efectele contractului de comodat
Obligaţiile comodatarului
- conservarea lucrului: comodatarul are obligaţia de a se îngriji de conservarea lucrului
înprumutat ca un bun proprietar (culpa levis in abstracto) şi chiar mai bine decât de lucrurile
sale, pe care este obligat să le sacrifice, la nevoie, în vederea conservării lucrului împrumutat,
întrucât contractul este încheiat în interesul său.

- folosirea lucrului potrivit destinaţiei: comodatarul este obligat să întrebuinţeze lucrul numai
la destinaţia determinată prin natura lui sau prin acordul părţilor, sub sancţiunea de a plăti
daune-interese şi de a suporta riscul pieirii fortuite şi rezilierea contractului potrivit regulilor
generale.
- suportarea cheluielilor de folosinţă: comodatarul suportă cheltuielile necesare folosinţei
lucrului, neavând dreptul să ceară restituirea acestor cheltuieli, care sunt un accesoriu al
folosinţei, iar nu echivalentului ei, pentru a transforma comodatul în locaţiune.

- restituirea lucrului: principala obligaţie a comodatarului este de a restitui la scadenţă lucrul

împrumutat în natura sa specifică. Cât timp părţile nu se înţeleg altfel, comodatarul nu poate
oferi, iar comodantul nu poate cere un alt lucru sau echivalentul în bani a lucrului împrumutat,
dacă restituirea în natură este posibilă. Dacă lucrul împrumutat este producător de fructe şi
părţile nu au convenit altfel, o dată cu lucrul comodatarul este obligat să restituie şi fructele.
Atunci când comodatarul refuză fără temei restituirea lucrului, comodantul are drept de
opţiune între două acţiuni: o acţiune reală în revendicare, care sancţionează dreptul său de
proprietate şi prezintă avantajul că este imprescriptibilă şi poate fi intentată şi împotriva
terţelor persoane; o acţiune personală, care derivă din contract (ex contractu). Această acţiune
prezintă avantajul pentru comodant că îl scuteşte de a mai face dovada dreptului său de
proprietate. Ea poate fi şi este, de regulă, folosită în cazul în care comodantul nu este
proprietarul lucrului împrumutat (de exemplu, este un locatar).
scadenţa obligaţiei de restituire: comodantul nu poate cere restituirea lucrului înainte de
împlinirea termenului stipulat sau – dacă nu s-a prevăzut un termen – înainte de a se fi
îndestulat trebuinţa comodatarului ce s-a avut în vedere la încheierea contractului. În ipoteza
în care comodantul ar cădea într-o trebuinţă mare şi neprevăzută, instanţa poate, după
împrejurări, să-l oblige pe comodatar la restituirea lucrului chiar înainte de expirarea
termenului stipulat sau înainte de satisfacerea trebuinţelor sale.
- prescripţia acţiunii personale în restituire: termenul general de prescripţie începe să
curgă de la expirarea termenului convenit sau de la data îndestulării trebuinţei comodatarului
ce s-a avut în vedere la încheierea contractului. Dacă lucrul este de folosinţă permanentă şi
părţile nu au convenit un termen, prescripţia începe să curgă de la data încheierii contractului.
- răspunderea comodatarului: comodatarul răspunde pentru deteriorarea sau pieirea – în tot
sau în parte – a lucrului, dacă nu dovedeşte că deteriorarea ori pieirea s-a produs fortuit sau că
deteriorarea este consecinţa folosirii potrivit destinaţiei şi fără culpă din partea sa.
Comodatarul răspunde şi pentru deteriorarea lucrului produsă de către persoana căreia, la
rândul său, i l-a încredinţat, cu orice titlu. În caz de pieire, evaluarea lucrului se face după
momentul în care se pronunţă hotărârea (valoarea actuală).
- suportarea riscurilor de către comodatar: de regulă, riscul deteriorării sau pieirii fortuite
este suportat de comodant în calitate de proprietar (res perit domino). Totuşi, riscurile sunt
suportate de comodatar dacă: întrebuinţează lucrul contrar destinaţiei determinate prin natura
lui sau prin convenţie; prelungeşte folosinţa după scadenţă şi nu dovedeşte că lucrul ar fi pierit
şi la comodant; ar fi putut salva lucrul împrumutat înlocuindu-l cu un bun al său sau dacă,
ambele lucruri fiind în pericol, a scăpat lucrul său lăsând să piară cel împrumutat; lucrul a fost
evaluat în momentul contractării.
- pluralitatea de comodatari: dacă mai multe persoane au împrumutat acelaşi lucru, ele
răspund solidar faţă de comodant pentru executare obligaţiilor. Solidaritatea dintre comodatari
poate fi înlăturată, total (în favoarea tuturor) sau parţial (în favoarea unuia sau unora dintre
comodatari) printr-o clauză expresă contrară.
Obligaţiile comodantului
Comodatul fiind un contract unilateral, nu creează obligaţii decât în sarcina comodatarului. Dar în
cursul executării contractului se pot naşte unele obligaţii extra-contractuale şi în sarcina
comodantului.

- restituirea cheltuielilor de conservare: comodantul este obligat să restituie cheltuielile făcute

de comodatar în vederea conservării lucrului, în ipoteza în care cheltuielile au caracter
extraordinar, necesar şi foarte urgent. Cele trei condiţii trebuie să fie îndeplinite cumulativ.
- plata despăgubirilor: comodantul mai are obligaţia de a-l despăgubi pe comodatar pentru
daunele provocate de viciile lucrului, dacă el avea cunoştiinţă de ele şi nu le-a adus la cunoştinţa
comodatarului, fiind deci în culpă. De asemenea, răspundere comodantului va putea fi angajată
în cazul stânjenirii comodatarului în folosirea lucrului de către terţul căruia comodantul i-a
transmis dreptul de proprietate (în condiţiile art. 998-999 C.civ.).
Stingerea efectelor comodatului
- prin restituirea lucrului: raporturile contractuale încetează prin restituirea lucrului în stare
corespunzătoare la termenul prevăzut în contract ori la termenul stabilit de instanţă sau după
satisfacerea trebuinţelor comodatarului. În toate cazurile comodatarul poate restitui lucrul şi
înainte de scadenţă, dacă prin contract nu s-a prevăzut altfel. Efectele contractului încetează şi
fără restituirea lucrului, prin confuziune.
- prin reziliere: în caz de nerespectare a obligaţiilor de către comodatar, comodantul poate
cere rezilierea contractului conform regulilor generale, deşi contractul este unilateral.
- prin moartea comodatarului: în caz de moarte a uneia dintre părţi, obligaţiile trec asupra
succesorilor în drepturi, potrivit regulilor generale. Dar în situaţia în care contractul a fost
încheiat ţinându-se seama de persoana comodatarului, moştenitorii lui sunt obligaţi să restituie
imediat bunul, chiar dacă în contract s-a prevăzut un termen ulterior.

O societate încheie un contract de comodat cu unul dintre asociați având ca obiect

autoturismul acestuia. Conform contractului, autoturismul este pus la dispoziția entității în
scopul utilizării lui pe o perioadă de 3 ani.

➥ Implicații privind impozitul pe profit

Pentru determinarea rezultatului fiscal sunt considerate cheltuieli deductibile numai cele
efectuate în scopul desfășurării activității economice, inclusiv cele reglementate prin acte
normative în vigoare. Așadar, cu mici excepții, costurile aferente utilizării bunurilor care fac
obiectul unui contract de comodat cad în sarcina comodatarului și sunt deductibile la calculul
impozitului pe profit.

În ceea ce privește autoturismele care fac obiectul unui contract de comodat, dacă în acordul
încheiat este prevăzut că toate cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații cad în sarcina
comodatarului, acestea sunt deductibile la determinarea rezultatului fiscal în condițiile
menționate la art. 25 alin. (3) lit. m) din Codul fiscal, respectiv: cheltuielile de funcționare,
întreținere și reparații aferente autoturismelor folosite de persoanele cu funcții de conducere
și de administrare ale persoanei juridice deductibile limitat potrivit lit. l) la un singur
autoturism aferent fiecărei persoane cu astfel de atribuții.

În cazul cheltuielilor cu primele de asigurare a autoturismului, în conformitate cu prevederile

art. 25 alin. (4) lit. g) din Codul fiscal, nu sunt deductibile cheltuielile cu primele de asigurare
care nu privesc activele și riscurile asociate activității contribuabilului, cu excepția celor
care privesc bunurile reprezentând garanție bancară pentru creditele utilizate în
desfășurarea activității pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate în cadrul unor
contracte de închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale. O excepție o reprezintă
cazul în care în contractul de comodat se precizează în mod expres că aceste prime de
asigurare a bunului ce face obiectul acordului încheiat sunt suportate de comodatar.

Capitolul IV :Avantajele și dezavantajele contractului de închiriere vs avantajele și

dezvantajele contractului de comodat
Fie ca este vorba de folosirea unui spatiu cu destinatia de sediu social pentru o
societate sau de folosirea altui bun imobil sau chiar bun mobil in diverse scopuri, in
practica, oscilam adesea intre incheierea unui contract de inchiriere sau a unui contract
de comodat, fara sa cunoastem insa toate detaliile juridice care le diferentiaza pe cele
doua si deci, implicit, nici avantajele/dezavantajele pe care le presupune alegerea
noastra.
Iata in continuare care sunt cele mai importante 5 (cinci) lucruri care diferentiaza
contractul de inchiriere de contractul de comodat si, in functie de care, ne putem decide
cand ar fi oportun sa incheiem unul sau altul din cele doua contracte.
1) Chiria
Conform legii, contractul de inchiriere este acela prin care o parte (locator) se obliga sa
asigure altei parti (locatar) folosinta unui bun, pe o perioada determinata, in schimbul unui
pret (chirie) in timp ce prin contractul de comodat, o parte (comodant), se obliga sa
asigure, cu titlu gratuit, celeilalte parti (comodatar) folosinta unui bun, cu obligatia pentru
acesta din urma de a-l restitui intr-un anumit timp.
Deci practic, mai simplu spus, comodatul este un imprumut fara bani; daca in schimbul
imprumutarii bunului dat in comodat s-ar percepe o suma de bani, atunci contractul de
comodat s-ar transforma intr-unul de inchiriere.
2) Raspunderea pentru viciile (defectiunile) bunului imprumutat
Daca, in cazul contractului de inchiriere, locatorul (cel care a dat bunul spre folosinta)
raspunde fata de cealalta parte pentru toate viciile ascunse ale bunului imprumutat care
impiedica sau micsoreaza folosirea lui (indiferent ca le cunostea sau nu la data predarii si
indiferent ca au survenit inaintea sau pe parcursul contractului), comodantul (cel care a dat
bunul spre folosinta gratuita) nu raspunde decat pentru viciile ascunse pe care le-a
cunoscut la data incheierii contractului si in legatura cu care nu l-a prevenit pe comodatar.
Util: Viciile ascunse sunt acele defectiuni ale bunului care nu pot fi descoperite la prima
vedere sau cu prilejul examinarii bunului, in urma unei verificari serioase, pe cale obisnuita.
Lipsa de informare, de experienta sau nepriceperea celui care preia bunul nu fac ca viciile pe
care acesta nu le-a putut constata singur sa fie considerate vicii ascunse. Atunci cand pentru
sesizarea defectiunilor este necesara o anumita pregatire, persoana care preia bunul (in
cazul de fata, locatarul/comodatarul) poate apela la o persoana calificata, iar daca nu o face,
este propria culpa.
3) Suportarea costurilor pentru reparatii
Conform Noului Cod Civil, in cazul contractului de inchiriere, locatorul (cel care a dat
bunul spre folosinta) este obligat sa efectueze toate reparatiile necesare pentru pentru a
mentine bunul inchiriat in stare corespunzatoare de intrebuintare (cu exceptia
reparatiilor minore, locative – art. 1.788 NCC), in timp ce intr-un contract de
comodat, comodatarul (cel care a luat bunul spre folosinta gratuita) suporta cheltuielile
pe care le-a facut pentru a folosi bunul (cu exceptia cheltuielilor efectuate pentru lucrari
necesare si care nu puteau fi prevazute la incheierea contractului – art. 2.151 NCC).
4) Durata maxima a contractului
In cazul contractelor de inchiriere legea prevede o durata maxima legala pe care pot fi
incheiate aceste contracte, respectiv, de 49 de ani (art. 1.783 NCC).
In ceea ce priveste contractul de comodat, legea nu impune o astfel de limitare precisa in
timp; insa, daca in contract nu s-a stipulat un termen precis de returnare, comodatarul este
obligat sa restituie bunul: (a) dupa ce s-a folosit de el sau (b) daca intrebuintarea bunului are
un caracter permanent, comodatarul trebuie sa returneze bunul, la cererea comodantului.
 Atentie: Atunci cand in contractul de inchiriere nu se prevede durata inchirierii, aceasta
va fi stabilita conform uzantelor, daca astfel de uzante exista, iar, in lipsa acestora,
inchirierea va fi considerata incheiata: (a) pe un (1) an, in cazul locuintelor nemobilate si al
spatiilor comerciale; (b) pe durata corespunzatoare unitatii de timp pe care s-a calculat
chiria, in cazul bunurilor mobile sau al camerelor sau apartamentelor mobilate si (c) pe
durata inchirierii imobilului, in cazul bunurilor mobile puse la dispozitia locatarului pentru
folosinta unui imobil.
5) Restituirea anticipata a bunului
Intrucat inchirierea unui bun se face contra cost, locatorul (cel care da in chirie bunul) nu
poate cere restituirea bunului inainte de termenul stabilit.
In schimb, in contractul de comodat, unde folosinta bunului este data gratuit, regulile
sunt mai flexibile, permitand comodantului (cel care a dat bunul spre folosinta gratuita)
sa il solicite anticipat, atunci cand el insusi are o nevoie urgenta si neprevazuta in legatura cu
acel bun.
Capitolul V:Concluzii
Comodatul este un imprumut fară bani; daca în schimbul imprumutării bunului dat în
comodat s-ar percepe o sumă de bani, atunci contractul de comodat s-ar transforma într-unul
de inchiriere.
În cazul contractului de inchiriere, locatorul este obligat să efectueze toate reparațiile
necesare pentru pentru a menține bunul închiriat în stare corespunzatoare,în timp ce într-
un contract de comodat, comodatarul suporta cheltuielile pe care le-a facut pentru a folosi
bunul .
Din punct de vedere al duratei contractului,contractul de închiere poate fi încheiat pe o
perioadă de maxim 49 ani ,iar cel de comodat nu are o limită de timp.
În concluzie,în funcție de situație și de relațiile(rudenie) pe care le au persoanele fizice și
juridice ,ele pot încheia un contract de chirie sau de comodat.
 Bibliografie

1. Ion Turcu, Noul Cod civil republicat. Cartea a V-a. Despre obligații (art. 1164-1649), ediția
2, C.H. Beck, 2011
2.http://www.hamangiu.ro/upload/cuprins_extras/locatiunea-in-noul-cod-civil_extras.pdf
3.http://www.dreptonline.ro/legislatie/codul_civil_republicat_2011_noul_cod_civil.php
4.http://www.ceccarbusinessmagazine.ro/abordari-juridice-si-fiscale-privind-contractul-de-
comodat-a2958/
5. https://www.domina.ro/blog/drepturile-si-obligatiile-proprietarilor-si-chiriasilor--39.htm
6. https://legestart.ro/imprumutul-de-folosinta-comodatul/
7. FRANCISC DEAK ” Tratat de drept civil - Contracte speciale,volumul II”,Editura
Universul juridic,Bucuresti,2018
8.Silvia Cristea,”Dreptul afacerilor pe intelesul studentilor economisti”,Editura
Universitara,Bucuresti ,2015.