PD Ssa 2014
PD Ssa 2014
PD Ssa 2014
CONFIRMAT
la şedinţa Consiliului metodic
Proces verbal nr. din 2014
/ Carauş Valeriu
director adjunct pentru activitatea didactică
Elaborat:
Prezentată şi aprobată la şedinţa
/ Cazacu Ghenadie Catedrei de discipline speciale,
/ Nirones Aurel Secţia automobile
Proces verbal Nr.
/ Carauş Valeriu din „ ” 2014
/ Carp Vasile /Carp Vasile
şef de catedră
/ Cricovan Alexandru
CHIŞINĂU 2014
CUPRINS
Prefaţă 5
STRUCTURA MEMORIULUI EXPLICATIV AL PROIECTULUI DE
7
DIPLOMĂ
CUPRINSUL PROIECTULUI DE DIPLOMĂ 16
INTRODUCERE 18
CAPITOLUL 1. PARTEA ANALITICĂ
1.1 Caracteristica generală a întreprinderii, firmei. 19
1.2 Caracteristica sectorului (zonei, postului) de producere. 19
1.3 Argumentarea proiectului. 20
CAPITOLUL 2. PARTEA DE PROIECTARE 21
2.1 Destinaţia sectorului (postului, zonei) de producţie, schema procesului
21
tehnologic
2.2 Selectarea datelor iniţiale şi normative 22
2.3 Calculul programului de producţie al S.S.A. 22
2.4 Calculul volumelor anuale de lucru la S.S.A. 23
2.5 Repartizarea volumelor anuale de lucru pe tipuri şi între sectoarele de
24
producţie
2.5.1 Calculul volumului anual de lucru în sectorul (postul, zona) de producţie 26
2.5.2 Calculul volumului anual a lucrărilor auxiliare 26
2.6 Calculul numărului de muncitori productivi în sectorul (postul, zona) de
26
producţie
2.7 Calculul numărului de posturi 27
2.7.1 Sector de spălare şi curăţare a automobilelor 27
2.7.2 Zonă de revizie tehnică a automobilelor 28
2.7.3 Zonă de diagnosticare a automobilelor 28
2.7.4 Zonă de reparaţie curentă (RC) a automobilelor 29
2.7.5 Sector de reparaţie curentă a caroseriilor automobilelor 29
2.7.6 Sector de vopsire a automobilelor 30
2.7.7 Sector de recepţionare-livrare a automobilelor 30
2.7.8 Sector de pregătire pentru vînzare 31
2.8 Selectarea utilajului tehnologic pentru sectorul (postul, zona) de producţie,
31
mecanizarea lucrărilor
2.9 Calculul suprafeţei de producţie a sectorului (postului, zonei) de producţie 34
2
2.10 Calculul necesarului de resurse energetice al sectorului (postului, zonei) de
35
producţie
2.10.1 Calculul necesar de energie electrică 35
2.10.2 Calculul necesarului de apă 35
2.10.3 Calculul necesarului de aer comprimat şi caracteristicilor
36
compresorului
2.10.4 Calculul gradului iluminării încăperilor de producţie 36
2.10.5 Calculul ventilării încăperilor de producţie 37
2.11 Cerinţele generale şi normative în construcţie, planificarea sectorului
37
(postului, zonei) de producţie
2.12 Tehnica securităţii în sectorul (zona) de producţie. 41
2.12.1 Sursele de pericol în sectorul (zona, postul) de producţie. 41
2.12.2 Măsurile antiincendiare în sectorul (zona, postul) de producţie. 42
2.12.3 Măsuri privind protecţia mediului înconjurător. 43
2.12.4 Instrucţiunea cu privire la protecţia muncii în timpul îndeplinirii
43
lucrărilor la sectorul (zona, postul) de producţie.
CAPITOLUL 3. PARTEA TEHNOLOGICĂ 44
3.1 Destinaţia, construcţia şi principiul de funcţionare a mecanismului
44
(sistemului, dispozitivului, agregatului)
3.2 Defecţiunile posibile, simptomele şi cauzele apariţiei acestora 44
3.3 Cerinţele tehnice la dezasamblarea, asamblarea şi reparaţia mecanismului
(sistemului, dispozitivului, agregatului), materialele şi instrumentul 44
utilizat/utilizarea şi argumentarea metodei de remediere a defectelor
3.4 Planul operaţiilor procesului tehologic 45
3.5 Normarea tehnică a operaţiilor menţionate 46
3.5.1 Normarea operaţiilor de dezasamblare – asamblare 46
3.5.2 Normarea operaţiilor de lăcătuşărie 49
3.5.3 Normarea operaţiilor de sudare cu arc electric 51
3.5.4 Normarea operaţiilor de sudare cu gaze 54
3.5.5 Normarea operaţiilor de vopsire 56
3.5.6 Normarea operaţiilor de întreţinere tehnică şi reparaţie 59
3.6 Elaborarea fişelor tehnologice şi de schiţă a procesului tehnologic 60
CAPITOLUL 5. ELABORAREA MACHETULUI, STANDULUI,
61
MATERIALULUI ILUSTRATIV-DIDACTIC
3
CONCLUZIE 62
BIBLIOGRAFIA 63
ANEXA 1 (Normativele pentru S.S.A.) 69
ANEXA 2 (Semne convenţionale ale locurilor de muncă şi consumatorilor de
84
energie)
ANEXA 3 (Factorii de asigurare a activităţii vitale) 90
ANEXA 4 (Instrucţiunea cu privire la protecţia muncii) 91
ANEXA 5 (Indicarea (notarea) documentelor proiectului de diplomă) 94
ANEXA 6 (Fişele tehnologice şi de schiţă) 96
ANEXA 7 (Codul utilajelor tehnologice şi instrumentelor) 107
4
PREFAŢĂ
O etapă foarte importantă a instruirii specialiştilor în domeniul întreţinerii tehnice şi
reparaţiei automobilelor într-o mare măsură îl ocupă proiectul de diplomă. În procesul elaborării
proiectului de diplomă, viitorul specialist trebuie să-şi manifeste înaltul nivel de pregătire, cît
teoretică atît şi practică, în domeniul specialităţii. Lucrul asupra proiectului de diplomă trebuie să se
bazeze pe materiale concrete ale întreprinderii, la care îşi desfăşoară practica de absolvire. La
aceasta, întrebările privind tehnologia, organizarea şi planificarea producerii, elaborate în fiecare
proiect de diplomă, trebuie să fie hotărîte reieşind din problemele impuse în faţa întreprinderii.
Tematica proiectelor de diplomă trebuie să fie într-o oarecare măsură legată cu problemele
concrete, ce stau în faţa transportului auto. Tematica trebuie să prevadă următoarele posibilităţi:
raţionalizarea acţiunilor tehnologiei la întreprinderile de transport auto; utilizarea utilajelor,
instrumentelor, dispozitivelor de o productivitate înaltă; modernizarea utilajului existent, înzestrarea
locului de muncă cu diferite dispozitive şi aparate ce pot să permită efectuarea mecanizării şi
automatizării procesului de producere.
În proiectul de diplomă elevul trebuie:
- să formuleze şi să argumenteze corect sarcina proiectului, bazîndu-se pe cunoştinţele
teoretice şi practice obţinute în producţie;
- să deie dovadă, cu cunoştinţele sale, de a utiliza regulamentele, îndrumarele existente şi alte
documente normative la proiectarea, reconstrucţia sau modernizarea zonelor, sectoarelor şi alte
subdiviziuni de producere;
- să elaboreze documentaţia tehnică necesară, ce dă posibilitatea de a intensifica procesul de
producere şi mărirea productivităţii muncii;
- să aplice pe larg măsurile de protecţia muncii, mediului înconjurător şi măsurile
antiincendiare;
- să utilizeze metode moderne de analiză tehnico-economică la elaborarea diferitor capitole a
proiectului.
Cele mai răspîndite teme a proiectului de diplomă pentru specializarea 2051.01 sunt
proiectele de organizare, reconstrucţie sau modernizare: a zonelor de RT-1, RT-2 şi RC, sectoarelor
şi posturilor specializate de producere, etc.
Fiecare proiect trebuie să fie original şi să poarte un caracter individual, însă după volum,
componenţă şi conţinutul capitolelor de bază, el trebuie să corespundă cu cerinţele existente în
instituţia de învăţămînt respectivă.
Proiectele de diplomă se susţin la şedinţe deschise în faţa unei comisii de calificare de stat în
instituţia de învăţămînt. În de curs de 10-15 min diplomantul trebuie să formuleze pe scurt şi succint
scopul şi importanţa proiectului, să relateze o caracteristică a obiectului de proiectare (reconstrucţie,
5
modernizare), să expună actualitatea şi eficacitatea realizării proiectului, să facă concluzii finale
despre raţionalitatea practică şi eficienţa economică a proiectului în întregime.
După expunerea raportului şi răspunderea la diferite întrebări, se citeşte avizul
conducătorului proiectului de diplomă, diplomantului i se permite de a lua cuvînt pentru a da
răspuns la obiecţiile şi observaţiile făcute.
Membrii comisiei de calificare de stat sunt în drep să adreseze diplomantului întrebări atît
referitoare la tema proiectului, cît şi din diferite problem actuale din producţie. Aprecierea generală
a proiectului şi hotărîrea pentru conferirea calificativului se decide la şedinţa închisă a comisiei şi
apoi se anunţă public candidaţilor.
6
STRUCTURA MEMORIULUI EXPLICATIV AL PROIECTULUI DE DIPLOMĂ
7
Figura 1.1- Parametrii paginii pentru aplicaţia MS WORD (Page setup) prima pagină
8
Figura 1.2- Parametrii paginii pentru aplicaţia MS WORD (Page setup) pagina următore
9
CAPITOLUL 2. PARTEA DE PROIECTARE
2.1 Calculul tehnologic al staţiei de service auto
Pentru efectuarea calculului tehnologic al staţiei de service auto sunt primite următoarele
date iniţiale:
1) Clasa sau modelele de autoturisme deservite la S.S.A.
2) Numărul de posturi la S.S.A.
3) Numărul de automobile deservite la S.S.A. (ASSA);
4) Parcursul anual al unui automobil, km (La);
5) Numărul de vizite anuale al unui automobil la S.S.A. (dR);
6) Numărul de automobile vîndute la S.S.A. (AV);
7) Clasa sau modelul autoturismelor;
8) Regimul zilnic de lucru al S.S.A.:
- numărul zilelor anuale de lucru, zile
- numărul de schimburi;
- durata schimbului de lucru, ore
Denumirile tabelelor se scriu deasupra acestora fiind aliniate la dreapta şi numerotate:
Tabelul 2.2- Repartizarea volumelor de lucru
Denumirea
Lucrările efectuate Formula de calcul Calculul
sectorului
Sector de spălare spălarea şi curăţarea a
şi curăţare a automobilelor ΣТsc (compartiment 4.3.2) ΣТsc=
automobilelor
Zonă de revizie RT în volum total Тт = а2 ·b2·ΣТR/10000 Тт =
tehnică a lucrările de ungere Тun = а3 ·b3·ΣТR/10000 Тun =
automobilelor Total RT ТRT = Тт + Тun ТRT =
10
Denumirile figurilor, schemelor din memoriul explicativ se scriu sub acesta (centrate) fiind
numerotate:
11
2.5.1 Calculul volumului anual de lucru în sectorul (postul, zona) de producţie
2.5.2 Calculul volumului anual a lucrărilor auxiliare
……………………………………………………………………………………………………….
2.11 Cerinţele generale şi normative în construcţie, planificarea sectorului (postului, zonei) de
producţie.
2.12. Tehnica securităţii în sectorul (postul, zona) de producţie.
2.12.1 Sursele de pericol în sectorul (postul, zona) de producţie.
2.12.2 Măsurile antiincendiare în sectorul (postul, zona) de producţie.
2.12.3 Măsuri privind protecţia mediului înconjurător.
2.12.4 Instrucţiunea cu privire la protecţia muncii în timpul îndeplinirii lucrărilor în
sectorul (postul, zona) de producţie.
CONCLUZIE
BIBLIOGRAFIE
12
Conform standartului (GOST 21.101-97) pentru desenele în construcţie este utilizat
indicatorul din figura 1.4, iar pentru memoriul explicativ (M.E.) se utilizează indicatoarele din
figura 1.5, a şi b.
a)
b)
Figura 1.5- Indicatorul pentru M.E. (a- prima coală; b- coala continuare)
1- indicarea documentului (conform GOST 21.103-79); 2- denumirea temei proiectului de diplomă;
3- litera acordată documentului dat; 4- coala; 5- coli; 6- denumirea instituţiei de proiectare.
Inscripţiile de bază a indicatorului memoriului explicativ se aplică în felul următor:
cuprinsul, primele pagini a capitolelor şi bibliografiei se oformează cu aplicarea inscripţiei de bază
după GOST 21.101-97 (fig. 1.5, a) forma 5 (185x40); introducerea şi toate paginile capitolelor
memoriului explicativ cu excepţia primelor pagini şi anexelor se oformează cu aplicarea
13
indicatorului de bază după GOST 21.101-97 (fig. 1.5, b), forma 6 (185x15). Indicarea (notarea)
memoriului explicativ (GOST 3.1201-85) este indicat în anexa 5.
Partea grafică a proiectului de diplomă se efectuiază pe 4-6 coli formatul A1 (594x641 mm)
în corespundere cu standardele actuale ESKD şi ESTD. Proiectul de diplomă constă din următoarele
coli grafice:
1. Desenul planului sectorului (zonei) de producere, postului, secţiei, blocului de producere
a ÎTA. Diplomantul efectuiază desenul planului existent a sectorului (zonei, postului) de producere
14
şi desenul planului sectorului (zonei, postului) după reconstrucţie(modernizare). În conformitate cu
GOST 21.101-79 în planul sectorului se indică: elementele construcţiei clădirii (încăperii)-
coloanele, pereţii, porţile, uşile, ferestrele; axele de coordinate ale clădirii cu notarea şi
dimensiunilor respective; utilajul- conform semnelor convenţionale ale locurilor de muncă şi
consumatorilor de energie (anexa 2); dimensiunile între utilaje, între utilaje şi construcţiile clădirii
(în afară de utilajul mobil.
Utilajul în planul sectorului se numerotează şi se înscrie în specificaţia utilajului (anexa 2).
În anexa 2 este prezentat un exemplu de definitivare a planului sectorului de reparaţie a
motoarelor şi specificaţia utilajului respectiv.
2. Desenul (fişele) procesului tehnologic. Fişele de traseu şi operaţionale sunt amplasate pe
coala formatul A1 (594x841) în corespundere cu conţinutul procesului tehnologic, schiţele
tehnologice şi sunt îndeplinite în corespundere cu cerinţele GOST 3.5118-82, GOST 3.1502-85 şi
GOST 3.1407-86.
3. Indicatorii tehnico-economici de bază de funcţionare a sectorului (zonei, postului)
proiectat, care caracterizează eficacitatea economică a proiectului se aplică pe o coală aparte a părţii
grafice formatul A1 (594x841).
4. După sarcina conducătorului proiectului de diplomă, elevul poate efectua pe o coală
separată formatul A1 (594x841) a părţii grafice, o planşă cu material ilustrativ-didactic: mecanism,
sistem sau ansamblu a automobilului, utilaj tehnologic, aparate, dispozitive utilizate în procesul de
întreţinere tehnică şi reparaţie a automobilului.
15
CUPRINSUL PROIECTULUI DE DIPLOMĂ
INTRODUCERE
16
2.11 Cerinţele generale şi normative în construcţie, planificarea sectorului (postului, zonei) de
producţie.
2.12. Tehnica securităţii în sectorul (postul, zona) de producţie.
2.12.1 Sursele de pericol în sectorul (postul, zona) de producţie.
2.12.2 Măsurile antiincendiare în sectorul (postul, zona) de producţie.
2.12.3 Măsuri privind protecţia mediului înconjurător.
2.12.4 Instrucţiunea cu privire la protecţia muncii în timpul îndeplinirii lucrărilor în
sectorul (postul, zona) de producţie.
CONCLUZIE
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
17
INTRODUCERE
Introducerea trebuie să fie laconică (1-1,5 pagini) şi să corespundă tematicei indicate în
sarcina pentru elaborarea proiectului de diplomă, luînd în consideraţie realizările progresului
tehnico-ştiinţific. În introducere este necesar de abordat următoarele momente:
reflectarea locului şi rolului transportului auto în economia naţională, cît şi situaţia
formată în legătură cu trecerea la economia de piaţă;
scopul realizării temei respective a proiectului de diplomă;
obiectivele ce trebuie să fie realizate în timpul elaborării proiectului de diplomă;
importanţa abilităţilor obţinute pe parcursul elaborării în activitatea practică de
producere;
etapele proiectării sectoarelor şi posturilor de reparaţie, elaborării proceselor tehnologice;
descrierea succintă a etapelor de proiectare.
Se realizează utilizînd sursele bibliografice sau reieşind din cunoştinţele şi informaţiile
obţinute pe parcursul instruirii şi activităţilor practice.
18
CAPITOLUL 1.
PARTEA ANALITICĂ
În partea analitică a proiectului pe baza materialului selectat în timpul desfăşurării
practicii de absolvire, elevul trebuie să descrie caracteristica întreprinderii, firmei şi să efectuieze o
analiză a activităţii de producere a sectorului (postului, zonei) proiectat (reconstruit, modernizat).
19
- neajunsurile în organizarea şi tehnologia de efectuare a lucrărilor.
20
CAPITOLUL 2.
PARTEA DE PROIECTARE
22
Programul anual de RT şi RC a automobilelor ΣNR, automobile:
ΣNR = dR· АSSA, (2.2)
unde:
dR – numărul de vizite anuale la RT şi RC al unui automobil (tab. 1 anexa 1);
АSSA – numărul de automobile deservite la S.S.A. (date iniţiale).
Programul anual de prelucrare anticorosivă a caroseriei ΣNаk, automobile (se calculează
pentru S.S.A. cu АSSA peste 1000):
ΣNаk = dаk· АSSA, (2.3)
unde:
dаk – numărul de vizite anuale la prelucrarea anticorosivă a caroseriei al unui automobil (tab. 1
anexa 1);
АSSA – numărul de automobile deservite la S.S.A. (date iniţiale).
Programul anual de recepţionare - livrare a automobilelor ΣNRL, automobile:
ΣNRL = dR· АSSA + ΣNаk , (2.4)
unde:
dR – numărul de vizite anuale la RT şi RC al unui automobil (tab. 1 anexa 1);
АSSA – numărul de automobile deservite la S.S.A. (date iniţiale).
Programul anual de pregătire pentru vînzare a automobilelor ΣNpv , automobile:
ΣNpv = Аv , (2.5)
unde:
Аv – numărul de automobile vîndute anual la S.S.A. (date iniţiale).
24
Continuarea tabelului 2.2
Denumirea
Lucrările efectuate Formula de calcul Calculul
sectorului
Sector de lucrările de
diagnosticare a diagnosticare (motor,
automobilelor frîne, echipament ТD = а1·b1·ΣТR/10000 ТD =
electric, analiza gazelor
de eşapament)
Sector de repara- lucrările de sudare şi
ţie a caroseriei tinichigerie efectuate la Тsp=а11·b16·ΣТR/10000 Тsp=
posturi
lucrările de sudare ş
tinichigerie efectuate la
Тsl=а11·b17·ΣТR/10000 Тsl=
locurile de muncă
staţionare
Total RC a caroseriei Тcr = Тsp + Тsl Тcr =
Sector de vopsire lucrările de vopsire Тvp=а13·b20·ΣТR /10000 Тvp=
lucrările de prelucrare
ΣТаk (compartiment 2.4) ΣТаk=
anticorozivă
Total sector de vopsire ΣТv=
Sector de reparaţia agregatelor şi
Таg=а10·b15·ΣТR /10000 Таg=
agregate ansamblurilor inclusiv:
RC a motoarelor Тm = 0,45· Таg Тm =
RC a altora agregate Таgr = 0,55· Таg Таgr =
Sector de lăcătu- lucrările de lăcătuşărie şi
şărie şi de prelu- de prelucrare mecanică Тlm=а15·b23·ΣТR/10000 Тlm=
crare mecanică
Sector lucrările electrotehnice
Тel =а6·b7·ΣТR/10000 Тel =
electrotehnic
Sector de lucrările de întreţinere
Таc =а8·b11·ΣТR/10000 Таc =
acumulatoare acumulatoarelor
Sector de întreţi- lucrările de întreţinere a
nere a instalaţiei instalaţiei de alimentare
Тia = а7·b9·ΣТR/10000 Тia =
de alimentare cu cu combustibil
combustibil
Sector de lucrările de demontare-
anvelope montare anvelopelor şi de Тav=а9·b13·ΣТR/10000 Тav=
vulcanizare
Sector de tapiţerie lucrările de tapiţerie şi de
şi de armatură armatură Тta =а14·b22·ΣТR/10000 Тta =
Sector de lucrările de arămărie
arămărie Тrm =а12·b19·ΣТR/10000 Тrm =
Sector recepţio- recepţionarea-livrarea
nare-livrare a automobilelor ΣТRL (compartiment 2.4) ΣТRL=
automobilelor
Sector de pregăti- pregătirea pentru vînzare
re pentru vînzare a automobilelor ΣТpv (compartiment 2.4) ΣТpv=
a automobilelor
25
2.5.1 Calculul volumului anual de lucru în sectorul (postul, zona) de producţie
Calculul volumului anual de lucru în sectorul (postul, zona) de producţie se efectuiază din
punctul 2.4 şi 2.5 tabelul 2.2, în funcţie de destinaţia sectorului (postului, zonei) şi tipurile de lucrări
efectuate.
Volumul anual de lucru în sectorul (postul, zona) de producţie constituie:
Tsec= om*h
26
- numărul de muncitori productivi, conform listei personalului angajat.
Numărul de muncitori productivi Pn, se determină pentru fiecare sector (post, zonă) de
producţie în parte, prin relaţia:
Pn = Tsec / Fn (2.12)
unde:
Tsec - volumul anual de lucru în sectorul (postul, zona) respectiv, omh (compartiment 2.5.1);
Fn - fondul nominal anual al timpului de lucru, h (tab. 6 anexa 1).
Numărul efectiv de muncitori productivi Pe se determină pentru fiecare sector (post, zonă)
de producţie în parte, prin relaţia:
Pl = Tsec / Fe (2.13)
unde:
Fe- fondul efectiv anual al timpului de lucru, h (tab. 6 anexa 1).
Notă: Sectorul respectiv poate fi organizat în cazul cînd numărul efectiv de muncitori
depăşeşte 0,7. Lucrările de arămărie pot fi efectuate în sector de reparaţie a caroseriei, lucrările de
acumulatoare – în sector electrotehnic (în încăperi separate), lucrările de lăcătuşărie şi de prelucrare
mecanică – în sector de agregate. În cazul volumului de lucru foarte mic lucrările de reparaţie a
agregatelor, şi electrotehnice pot fi efectuate în zonă de RC a automobilelor (VSN 01 - 89).
28
2.7.4 Zonă de reparaţie curentă (RC) a automobilelor
Numărul de posturi pentru control şi reglarea unghiurilor roţilor directoare:
ХRD = Тrd · φ/(Fp· Рm· η), (2.18)
unde:
Тrd – volumul anual de lucru de control şi reglare a unghiurilor roţilor directoare, om· h
(compartiment 2.5.1);
φ – coeficientul de rezervare al posturilor φ = 1,15;
Fp – fondul nominal anual al timpului de lucru al postului, h (tab. 7 anexa 1);
Рm – numărul mediu de muncitori care lucrează simultan la un post, Рm = 1;
η – coeficientul de utilizare al timpului de lucru al postului,
η= 0,95 cu regimul de lucru într-un schimb şi 0,94 în două schimburi.
29
2.7.6 Sector de vopsire a automobilelor
Numărul de posturi pentru vopsirea automobilelor :
Хvp = Тvp · φ/(Fp· Рm· η), (2.21)
unde:
Тvp – volumul anual de lucru de vopsire a automobilelor, om·h (compartiment 2.5.1);
φ – coeficientul de rezervare al posturilor φ = 1,15;
Fp – fondul nominal anual al timpului de lucru al postului, h (tab. 7 anexa 1);
Рm – numărul mediu de muncitori care lucrează simultan la un post (Рm = 1,5 în conformitate
cu ONTP-01-91, în conformitate cu recomandările Companiilor Europene Рm = 1);
η – coeficientul de utilizare al timpului de lucru al postului,
η = 0,95 cu regimul de lucru într-un schimb şi 0,94 în două schimburi.
Notă: Sector de vopsire cu o cameră combinată de vopsire-uscare necesită aproximativ 3...4
posturi pentru lucrările de pregătire pentru vopsire.
Numărul de posturi pentru prelucrarea anticorosivă a caroseriei automobilelor :
Хak = Тak · φ/(Fp· Рm· η), (2.22)
unde:
Тak – volumul anual de lucru de prelucrare anticorosivă a caroseriei, om· h (compartiment
2.5.1);
φ - coeficientul de rezervare al posturilor φ = 1,15;
Fp – fondul nominal anual al timpului de lucru al postului, h (tab. 7 anexa 1);
Рm – numărul mediu de muncitori care lucrează simultan la un post, Рm = 1;
η – coeficientul de utilizare al timpului de lucru al postului,
η= 0,95 cu regimul de lucru într-un schimb şi 0,94 în două schimburi.
30
2.7.8 Sector de pregătire pentru vînzare
Numărul de posturi pentru pregătire pentru vînzare a automobilelor :
ХPV = ТPV · φ/(Fp· Рm· η), (2.24)
unde:
ТPV – volumul anual de lucru de pregătire pentru vînzare a automobilelor, om· h
(compartiment 2.5.1);
φ - coeficientul de rezervare al posturilor φ = 1,15;
Fp – fondul nominal anual al timpului de lucru al postului, h (tab. 7 anexa 1);
Рm – numărul mediu de muncitori care lucrează simultan la un post, Рm = 1,0;
η – coeficientul de utilizare al timpului de lucru al postului,
η = 0,95 cu regimul de lucru într-un schimb şi 0,94 în două schimburi.
2.8 Selectarea utilajului tehnologic pentru sectorul (postul, zona) de producţie, mecanizarea
lucrărilor
Înzestrarea locurilor de muncă ale sectoarelor de producţie prevede asigurarea locurilor cu
mijloace, necesare pentru crearea condiţiilor necesare lucrătorilor pentru îndeplinirea efectivă a
funcţiilor sale:
utilaje tehnologice;
utilaje de ridicare – transportare;
echipamente tehnologice;
inventar (de producţie şi gospodăresc);
documentaţia normativă, tehnică şi tehnologică –îndrumări de exploatare şi reparaţie a
automobilelor, prescripţii tehnice pentru reparaţii, cataloagele pieselor şi ansamblurilor,
desene de lucru, prescripţii tehnice pentru materiale, seturi de documente ale proceselor
tehnologice efectuate la locul de muncă, placarde pe construcţia, deservirea tehnică şi
reparaţia automobilelor etc.;
documentaţia privind securitatea şi sănătatea în muncă – instrucţiuni de securitate şi
sănătate în muncă, registru pentru instruire la locul de muncă, placarde pe tehnica
securităţii şi securitatea antiincendiară;
mijloace de siguranţă – parapete de protecţie, ecrane, mijloace individuale de protecţie
(ochelari, respirator, mănuşi, îmbrăcăminte şi încălţăminte speciale), mijloace de
protecţie antiincendiară, semne de avertizare despre pericolele respective, mijloace de
ventilare de extragere;
mijloace de iluminare – generală pentru toată încăpere a şi locală pentru zona de lucru;
mijloace de semnalizare – sonore, de lumină şi semne;
31
mijloace de întreţinere la locul de muncă a microclimei –aparate de încălzire, ventilarea
de refulare;
mijloace de estetică a interiorului – florărie, draperii, jaluzele etc.;
la necesitate mijloace de comunicare.
Utilajele tehnologice pentru service auto pot fi clasificate în două grupe. La prima grupă se
referă utilajul care se utilizează doar în procesele tehnologice de deservire tehnică şi reparaţie a
automobilelor:
utilaj de control – diagnosticare;
utilaj şi echipament tehnologic pentru lucrări de dezasamblare, asamblare şi reparaţie a
automobilelor şi părţilor componente a acestora;
utilaj pentru lucrări de reglare;
utilaj de spălare – curăţare a automobilelor, agregatelor şi pieselor;
utilaj de ungere şi de alimentare a agregatelor şi sistemelor automobilelor cu materiale
de exploatare;
utilaj de ridicare şi de transportare a automobilelor şi părţilor componente a acestora la
efectuarea acţiunilor tehnice;
utilaj de demontare, montare, reparaţie, umflare a anvelopelor şi de echilibrare a roţilor;
utilaj de vopsire a automobilelor, agregatelor, pieselor şi de prelucrare anticorosivă a
caroseriilor;
La grupa a doua se referă utilajul care se utilizează la întreprinderi cu diferite destinaţii:
utilaj pentru efectuarea lucrărilor de sudare, forjare, tinichigerie, arămărie, tâmplărie,
prelucrare mecanică, electrotehnice, radiotehnice;
utilaj utilizat pentru exploatarea reţelelor inginereşti, sistemelor de încălzire, ventilare,
aprovizionare cu apă etc.
Criteriile pentru alegerea corectă a utilajelor sunt următoare:
parametrii tehnici, care trebuie să corespundă tipului, parametrilor şi particularităţilor
constructive ale automobilelor sau agregatelor pentru care este destinat utilajul ales;
proprietăţi de exploatare – fiabilitatea, asigurarea calităţii lucrărilor efectuate, siguranţa,
inclusiv ecologică;
proprietăţi fiziologice – estetica, comoditatea la efectuarea lucrărilor, influenţa asupra
sănătăţii omului (oboseala, vibraţia, zgomot, degajări nocive, temperatura, iluminarea
etc.);
proprietăţi economice – productivitatea, consum de energie, preţ, cheltuieli curente
pentru întreţinere;
prezenţa certificatului de conformitate al utilajului.
32
Dacă utilajul tehnologic este folosit pe întreaga durată a schimbului de lucru, atunci numărul
unităţilor de utilaje respective se determină reieşind din volumul de lucru, realizat cu ajutorul
acestuia şi timpul anual disponibil al utilajului.
Numărul unităţilor de utilaje tehnologice poate fi determinat utilizînd următoarea relaţie:
XUT = Tsec/ Fp (2.25)
unde:
Tsec- volumul anual de lucru, realizat cu ajutorul utilajului tehnologic respectiv, omh
(compartiment 2.5.1);
Fp- fondul nominal anual al timpului de lucru al utilajelor (posturilor), h (tab. 7 anexa 1).
În majoritatea cazurilor, utilajul tehnologic este folosit periodic, de aceea, selectarea acestuia
se efectuează în dependenţă de necesitatea tehnologică, pentru realizarea lucrărilor de RT şi RC.
Selectarea utilajului tehnologic folosit în sectorul (zona) proiectat se realizează utilizînd
sursele bibliografice sau reieşind din cunoştinţele şi informaţiile obţinute pe parcursul activităţii
practice.
Înzestrarea locurilor de muncă cu mijloacele tehnologice se întocmeşte sub formă de tabel
(tab. 2.4).
Tabelul 2.4- Înzestrarea locurilor de muncă cu mijloacele tehnologice
Cantitatea Caracteristica
tehnică
Dimensiunile Suprafaţa
Denumirea mijloacelor de în plan, (puterea,
Modelul de gabarit în
înzestrare productivitatea,
plan, mm*mm m2
consum de aer
etc.)
I. Utilaj şi inventar tehnologic
33
Continuarea tabelului 2.4
Caracteristica
Cantitatea
tehnică
Dimensiunile Suprafaţa
Denumirea mijloacelor de în plan, (puterea,
Modelul de gabarit în
înzestrare productivitatea,
plan, mm*mm m2
consum de aer
etc.)
IV. Inventar de producţie şi gospodăresc
V. Inventar antiincendiar
Total
34
Kd – coeficientul de densitate a amplasării utilajelor (Kd = 4...4,5 ).
În cazul lipsei datelor despre suprafaţa ocupată de utilajele în plan, suprafaţa încăperii de
producţie Ss, m2 pentru efectuarea lucrărilor în sectoarele fără posturi se determină în funcţie de
numărul nominal de muncitori într-un schimb mai încărcat (tab. 8 anexa 1).
Devierea valorilor adoptate ale suprafeţelor, de la cele calculate se admite în limita:
- 20 % pentru încăperi cu suprafaţa mai mică de 100 m²;
- 10 % pentru încăperi cu suprafaţa mai mare de 100 m².
Primim suprafaţa sectorului (zonei, postului) de producţie cea existentă de:
36
Numărul de ferestre se determină cu relaţia:
n= α ∙ Fd/f0 (2.38)
unde:
Fd – aria suprafeţei podelei sectorului (postului, zonei), m2
f0- aria suprafeţei unei ferestre, m2
α- coeficientul de lumină (tab. 17 anexa 1).
37
Încăperile de producţie cu un etaj pot avea următoarele reţele standarde de coloane, multiple
la 6: 18 12 m sau 24 12 m. În proiectele de reconstrucţie se permite de a stabili pasul coloanelor
egal cu 6 sau 9 m. Pentru construcţiile cu mai multe etaje se admit reţele de coloane 6 6 m sau 6
9 m precum şi, reţele cu parametri mai mari.
Lăţimea încăperii de producţie să fie nu mai mica de 3 m şi suprafaţa- nu mai mică de 10
m2. Înălţimea minimală a încăperii pentru efectuarea lucrărilor la posturi alcătuieşte 3,6…8,4 m în
dependenţă de tipul mijloacelor de transport şi tipul postului, înălţimea minimă a încăperii
sectorului de producţie – 2,8 m. Fiecare subdiviziune trebuie să dispuie de o intrare – ieşire
separate.
Dimensiunile în plan ale elementelor constructive ale clădirilor sunt standardizate:
- coloanele: 400×400; 400×600; 400×800; 500×500; 500×600; 500×800 mm;
- pereţii din: 1 cărămidă – 250 mm; 1,5 cărămizi – 380 mm; 2 – 510 mm; 2,5 cărămizi – 540
mm;
- pereţi din piatră: 0,5 – 190 (240) mm; 1 – 390 (490) mm; 1,5 – 580 (730) mm;
- lambriul (panoul de perete) – 160…300 mm;
- perete despărţitor: 60 mm; 120 mm; 250 mm;
- porţile: 2400 mm, 3000 mm, 3600 mm, 4800 mm;
- ferestrele: 1200 mm, 1800 mm, 2400 mm, 3000 mm, 3600 mm, 4200 mm;
- uşile 1 m - cu deschidere unitară; 1,5 m; 2 m – cu deschidere dublă.
Pentru expedierea la locurile de muncă a agregatelor, ansamblurilor şi pieselor cu mijloacele
de transportare (cărucioare) pot fi prevăzute treceri cu lăţimea minimală de 2,2 m.
39
Pe desenul sistematizării clădirii care nu are carcasă formată din coloane, indicarea axelor se
efectuează comparativ cu pereţii interiori şi exteriori (fig. 2.6).
Scara planului clădirii se indică deasupra desenului.
41
nr. 625-XII din 02.07.91 şi Normele pentru elaborarea şi realizarea a măsurilor de protecţie a
muncii nr. 40 din 16.08.01.
Echipamentul individual de protecţie şi de lucru trebuie curăţat şi reparat în mod centralizat.
Înlăturarea periodică a peliculei uleioase de pe suprafaţa soluţiilor de detergent este o cerinţă
obligatorie la spălatul echipamentului individual de protecţie şi de lucru.
Muncitorilor trebuie să li se asigure condiţii de menţinere a igienei personale: lavoar, săpun,
paste de tip “mîini curate”, ştergar electric sau şerveţele de unică folosinţă, creme de protecţie a
ţesutului cutanat, soluţii dezinfectante, etc. După finisarea lucrului este necesar ca muncitorii să-şi
spele mâinile şi corpul cu apă caldă.
La întreprinderi se organizează servicii medicale – pentru o întreprindere sau grupuri de
întreprinderi, în funcţie de numărul muncitorilor, conform cerinţelor SNiP 2.09.04.-87* “Edificii
administrative şi social-sanitare”.
La locurile de muncă cu risc de accident se vor asigura puncte de prim-ajutor care vor fi
amenajate, asigurate, dotate şi vor funcţiona potrivit normelor Ministerului Sănătăţii al RM.
42
2.12.3 Măsuri privind protecţia mediului înconjurător
La elaborarea acestui punct al proiectului de diplomă este necesar de descris factorii
dăunători a automobilului asupra mediului înconjurător şi oamenilor, metodele de micşorare a
influienţei directe a mijloacelor de transport asupra mediului înconjurător. Elevul trebuie să indice
la fel, necesitatea verificării şi menţinerii capacităţii de funcţionare a automobilelor, importanţa
controlului ecologic la întreprinderile de transport auto, elaborarea construcţiilor de aerisire şi
curăţire a aerului, a apei, etc.
Sectoarele de producere, cu surse de poluare a mediului cu substanţe chimice, aerosoli,
vapori, pulbere etc. vor fi izolate de restul încăperilor şi dotate cu sisteme eficace de ventilaţie
mecanică flux-reflux şi la necesitatea ecologică cu instalaţii de captare şi neutralizare a substanţelor
nocive din aerul zonei de muncă şi apele uzate.
Pentru zonele de RZ (spălare-curăţire) a automobilelor de regulă se prevede sistemul de
alimentare cu apă fără scurgeri cu purificarea şi cu utilizarea secundară a apei.
Pentru spălarea interioară a furgoanelor destinate transportării produselor alimentare este
necesar de utilizat sistemele locale de utilizare secundară a apei.
Sistemele pentru purificarea apei sunt prevăzute şi în sectoarele de acumulatoare, de vopsire,
de agregate (spălarea pieselor şi agregatelor), de prelucrare termică.
În sectorul de acumulatoare are loc impurificarea apei în procesul de spălare a
acumulatoarelor şi în rezultatul revărsării acidului şi spălării ulterioare a podelei.
În sectorul de vopsire apa impurificată se formează în rezultatul revărsării vopselelor şi
dizolvanţilor, la fel şi în procesul de pregătire a suprafeţelor pentru vopsire.
Nu se permite utilizarea secundară a apei pentru spălarea automobilelor destinate
transportării substanţelor nocive şi soluţiilor fecale.
43
CAPITOLUL 3.
PARTEA TEHNOLOGICĂ
44
45
3.5 Normarea tehnică a operaţiilor menţionate
3.5.1 Normarea operaţiilor de dezasamblare – asamblare
Normele de timp pentru efectuarea lucrărilor de dezasamblare-asamblare pot fi apreciate
prin fotografierea procesului de lucru nemijlocit la locurile de muncă ori prin calcularea normelor
de timp utilizînd normative tabelare prealabil apreciate pentru anumite operaţii din care este format
procesul tehnologic de dezasamblare şi asamblare.
La normei de timp la dezasamblare ori asamblare prin fotografierea procesului de lucru se
cronometrează operaţiile şi trecerile tehnologice aparte sau în general tot procesul tehnologic.
Măsurările efectuate sunt cheltuielile de timp operativ pentru efectuarea lucrărilor, timpul
suplimentar şi de pregătire-finisare se ia în consideraţie prin utilizarea coeficienţilor (10%- timpul
suplimentar, 10%-timpul de pregătire-finisare). Reieşind din cele expuse norma de timp se va
calcula după următoarea relaţie:
Tn = 1,2 · Top , min (3.1)
Pentru aprecierea normei de timp pentru dezasamblarea ori asamblarea maşinii se efectuează
nu mai puţin de trei cronometrări la fiecare operaţie în aceleaşi condiţii de producere pe acelaşi
model, tip de maşină, agregat, mecanism.
Normativele de timp pe elemente pentru lucrările de dezasamblare şi asamblare sunt nişte
valori regulamentare a cheltuielilor de timp pentru executarea operaţiilor aparte în condiţii
organizatorice, tehnologice şi tehnice raţionale. Normativele tabelare prezentate în sursa [31] tab.
122-206 sunt apreciate pentru condiţii de producere în serii mici sau unitare. Care prevede
următoarele condiţii: muncitorul este asigurat cu instrumentul, dispozitive, mijloace de ridicare-
transportare necesare; este asigurată organizarea raţională a locului de muncă; complectarea
pieselor, transportarea lor la locul de muncă este asigurată de muncitorii auxiliari.
În normativele tabelare la operaţiile menţionate este indicat timpul calculat la o unitate în
care cheltuielile de timp suplimentare şi de pregătire-finisare sunt luate în mărime de 20% de la
timpul operativ. Normativele calculate sunt determinate pentru poziţie comodă de lucru, piesele şi
instrumentul este uşor accesibil, mişcările nu sunt limitate în timpul lucrului. La abateri de la
condiţiile indicate este necesar de utilizat coeficienţi de corectare şi de calculat norma de timp după
următoarea relaţie:
Tc = Tt · Kc, min (3.2)
unde:
Tt - timpul tabelar selectat din sursa [31] tab. 122-206;
Kc- coeficientul ce ia în consideraţie abaterile de la condiţiile optimale de lucru, sursa [31]
tab. 120.
Normativele tabelare pentru lucrările indicate nu pot lua în consideraţie unii factori şi pauze
ce apar pe parcursul procesului de dezasamblare-asamblare cum ar fi: analizarea de către muncitor a
46
sarcinii obţinute şi a unor etape a procesului de dezasamblare-asamblare, necesitatea efectuării a
unor operaţii de reglare sau ajustare etc.
Evidenţa factorilor şi pauzelor indicate este necesar de efectuat prin produsul timpului
tabelar calculat cu coeficienţii de corectare indicaţi în sursa [37] tab. 121 utilizînd următoarele
relaţii:
Tcud = Σ Tc * Kd, min (3.3)
Tcua = Σ Tc * Ka, min (3.4)
unde:
Tcud, Tcua-norma de timp calculată la o unitate corespunzător la dezasamblare şi asamblare;
ΣTc- suma normelor de timp pentru operaţiile corespunzător de dezasamblare şi asamblare,
Kd, Ka- coeficienţii de corectare ce iau în consideraţie cheltuielile de timp neprevăzute la
dezasamblare şi asamblare, sursa [31] tab.121.
Lucrările ce nu pot fi calculate după tabele( spălare, defectare, complectare, rodare şi
vopsire) sunt date normativele integrale, sursa [31] tab. 205,206.
Exemplu
Sarcina: De apreciat norma de timp necesară pentru asamblarea transmisiei cardanice
principale a tractorului DT 75 în condiţii de atelier.
Ordinea de determinare:
I. Divizăm procesul tehnologic de asamblare a transmisiei cardanice pe operaţii aparte:
1. De presat cu presul 4 bucşe metalice şi 4 bucşe din cauciuc Ø 20 mm;
2. De gresat locaşurile de montare a discului şi de asamblat discul cu bucşele;
3. De instalat 4 buloane de montare M10 cu lungimea 20 mm şi de comprimat discurile cu cheie;
4. De încălzit 10 nituri Ø 10 mm în horn şi de nituit discurile cu ciocanul;
5. De presat cu presul bucşa Ø 40 mm pe butucul furcei arborelui cardanic;
6. De presat cu presul paharul în fanta furcelor arborelui pe lungimea 40 mm;
7. De fixat capul de furca arborelui cu 2 buloane M12 de lungimea 15 mm cu cheie fixă şi de
verificat strîngerea;
8. De blocat cu cleştele 2 piuliţe cu utilizarea cuielor despicate Ø 2x35 mm;
9. De repetat trecerea 7;
10. De repetat trecerea 8;
11. De instalat manual 2 presgarnituri cu mărimea 45 mm;
12. De instalat arborele Ø 25 mm în 2 oreficii canelate, pe lungimea 120 mm, aplasarea liberă.
47
II. Apreciem timpul necesar pentru fiecare trecere în tabelul de mai jos.
Tabelul 3.2- Calculul normei de timp pentru operaţiile de asamblare
piese identice în
determinanţi şi
Sursa, tabelul
instrumentul
Condiţiile de
Numărul de
valorile lor
ansamblu
numerice
Utilajul,
Factorii
utilizat
lucru
Calculul normei
Operaţia, trecerea
de timp, min
48
3.5.2 Normarea operaţiilor de lăcătuşărie
Norma de timp pentru executarea lucrărilor de lăcătuşărie include timpul de bază, auxiliar,
suplimentar şi de pregătire-finisare şi se calculează în caz general după următoarea relaţie:
Tn = Tb+Taux+Tsup+Tp-f /np, min (3.6)
unde:
Tb – timpul de bază, min;
Taux- timpul auxiliar, min;
Tsup- timpul suplimentar, min;
Tp-f - timpul de pregătire-finisare, min;
np- numărul de piese prelucrate.
Timpul de bază este timpul în care se produce modificarea formei ori dimensiunilor pieselor
ca urmare a executării operaţiilor de lăcătuşărie: tăierea, pilirea, burghierea, filetarea, îndreptarea,
marcarea etc.
Timpul auxiliar este timpul utilizat pentru instalarea piesei în menghină, pe bancă, stand,
timpul pentru ajustarea utilajului, măsurarea şi transportarea piesei în limita locului de muncă (pînă
la 5 m).
Timpul suplimentar este format din timpul de deservire tehnico-organizatoric (curăţirea
anozilor, barelor, reglarea temperaturii în băii, reglarea densităţii curentului în băii, întreţinerea
locului de muncă în timpul schimbului), timpul necesar pentru odihnă, necesităţi personale. Timpul
suplimentar se apreciază în mărime de 8% de la timpul operativ şi se calculează după relaţia:
Tsup=Top∙Ksup/100=(Tb+Taux) ∙Ksup/ 100, min (3.7)
Timpul de pregătire-finisare se utilizează pentru primirea sarcinii de executare a lucrărilor,
instructajul, studierea documentaţiei tehnice, prezentarea lucrului executat. Acest timp se selectează
din sursa [31] tab. 207 în dependenţă de gradul de dificultate a lucrărilor efectuate.
La lucrări de un grad simplu de dificultate se referă: tăierea buloanelor, tăierea piesei cu
dalta pe contur, pilirea şi curăţirea piesei. La lucrări de un grad mediu de dificultate se referă:
burghierea orificiilor, pilirea piesei confor dimensiunilor cu utilizarea instrumentului de măsură. La
lucrări de un grad complex de dificultate se referă: ajustarea suprafeţelor, reparaţia chiulasei,
blocului de cilindri şi altor piese ce necesită lucrări de lăcătuşărie.
Normele de timp pentru executarea lucrărilor de lăcătuşărie se apreciază în conformitate cu
normativele prealabil elaborate. Normativele sunt prezentate în formă de tabele în diferite surse
bibliografice. Cel mai des în tabele este prezentat timpul operativ ori timpul la o unitate.
La executarea operaţiilor de lăcătuşărie piesa poate fi instalată în menghină, pe bancă de
lăcătuşărie, stand, plită de îndreptare ori poate fi prelucrată la locul de asamblare.
49
Deacea unele normative tabelare prezintă timpul necesar la o unitate incomplect. În aceste
tabele nu este inclus timpul auxiliar pentru instalarea şi demontarea piesei. Acest timp este prezentat
în sursa [31] tab. 208 şi la necesitate este inclus în norma de timp. Dacă la aprecierea normei de
timp au fost utilizate normativele tabelare a timpului operaţional, atunci norma de timp se
calculează după relaţia:
Tn = 1,08·Top+Tp-f /np, min (3.8)
Dacă la aprecierea normei de timp au fost utilizate normativele tabelare a timpului
incomplect la o unitate, atunci norma de timp se calculează după relaţia:
Tn = Tiu +Taip+Tp-f /np, min (3.9)
unde:
Tiu - timpul normativ incomplect la o unitate, min;
Taip-timpul auxiliar pentru instalarea piesei.
Exemple:
Exempl 1
Sarcina: De determinat norma de timp necesară pentru tăierea şi pilirea pe contur cu
utilizarea riglei a planurilor a două plăci metalice cu dimensiunea 9x10 cm, grosimea 3 mm.
Adaosul de prelucrare 0,6 mm. Fixarea în menghină, greutatea 4 kg.
Ordinea de determinare
1. Determinăm din sursa [31] tab. 219 norma de timp incomplectă la o unitate pentru tăierea piesei
cu o suprafaţă 100 cm2, ea constituie Tiu1 =28 min.
2. Determinăm din sursa [31] tab. 208 norma de timp auxiliară pentru instalarea pieselor în
menghină ce au o greutate pînă la 5 kg, Taip = 0,2 min.
3. Determinăm din sursa [31] tab. 228 norma de timp incomplectă la o unitate pentru pilirea piesei
cu o suprafaţă 100 cm2 şi adaos de prelucrare 0,6 mm, ea constituie 10,5 min şi luînd în
consideraţie că pilirea se va executa cu verificare utilizînd rigla.
50
Tiu2 = 10,5·1,6 =16,8 min.
4. Determinăm din sursa [31] tab. 207 timpul de executare a lucrărilor de pregătire-finisare penru un
grad de dificultate mediu pe banca de lăcătuşărie -Tp-f =4 min.
5. Norma de timp se calculează după relaţia:
Tn = Tiu1 +Tiu2+Tain+Tp-f /np = 28+16,8+0,2+4/2 = 47 min
Exempl 2
Sarcina: De determinat norma de timp necesară pentru burghierea şi tăierea filetului a 6
orificii în trei piese din oţel. Diametru orificiului 10,1 mm, dimensiunea filetului M12x1,75.
Orificiile sînt fără ieşire, cu adîncimea de 30 mm. Fixarea piesei în menghină cu utilizarea plăcilor
din cupru, greutatea piesei 12 kg.
Ordinea de determinare
1. Determinăm din sursa [31] tab. 208 norma de timp auxiliară pentru instalarea pieselor în
menghină cu plăci din cupru, ce au o greutate pînă la 15 kg, Taip=0,9 min.
2. Determinăm din sursa [31] tab. 234 norma de timp incomplectă la o unitate pentru burghierea
manuală a 6 orificii cu diametru 10,1 mm la o adîncime de 30 mm, ea constituie:
Tiu1 = 7,8·1,3·0,8·6 = 48,7 min.
3. Determinăm din sursa [31] tab. 236 norma de timp incomplectă la o unitate pentru tăierea
manuală a filetului M12x1,75 la o adîncime de 30 mm, ea constituie:
Tiu2 = 3,5·6·1,3 = 27,3 min.
4. Determinăm din sursa [31] tab. 207 timpul de executare a lucrărilor de pregătire-finisare penru un
grad de dificultate mediu pe banca de lăcătuşărie -Tp-f =4 min.
5. Norma de timp se calculează după relaţia:
Tn=Tiu1 +Tiu2+Tain+Tp-f /np = 48,7+27,3+0,9+4/3 =78,2 min
52
Ksup -coeficientul ce ia în consideraţie partea valorii timpului suplimentar din timpul operativ,
se selectează din sursa [31] pag. 130;
Tipul de pregătire-finisare la executarea lucrărilor de sudare se stabileşte în raport
procentual din timpul operativ în dependenţă de complexitatea lucrărilor executate, utilizînd
următoarea relaţie:
Tsup= Top∙Kp-f/100=(Tb+Taux) ∙Kp-f/100, min (3.16)
unde:
Kp-f -coeficientul ce ia în consideraţie partea valorii timpului de pregătire - finisare din timpul
operativ, se selectează din sursa [31] pag. 131.
Norma de timp la sudare se determină după următoarea relaţie
Tn = Tb+Taux+ Tsup+ Tp-f, min (3.17)
Exemplu
Sarcina: De determinat norma de timp necesară pentru sudarea fisurei în cadrul
autocamionului. Cusutura de sudare verticală în formă de V, lungimea- 150mm, grosimea
metalului- 6 mm. Materialul cadrului-Oţel 45. Olectrod de tip OMM- 5. Lucrările se execută
nemijlocit pe automobil în poziţie incomodă. Distanţa de deplasare a sudorului- 10m.
Ordinea de determinare
1. Apreciem aria secţiunii transversale a cusuturei de sudare din sursa [31] tab.93, conform datelor
ea constituie 0,28 cm2.
2. Apreciem densitatea electrodului cu strat de acoperire gros din sursa [31] pag.126, conform
datelor ea constituie 7,8 g/cm3 .
3. Calculăm masa metalului ce trebuie să fie topit utilizînd următoarea relaţie
G = L·F· = 15·0,28·7,8= 32,7 g
4. Selectăm din sursa [31] tab.95 diametru electrodului utilizat la sudare, care constituie 5mm
pentru metalul sudat cu grosimea de 6mm.
5. Selectăm din sursa [31] tab. 94 intensitatea curentului la sudare şi coeficientul de topire a
metalului, care constituie:
I =220 A;
α =8 g/A·h.
6. Selectăm din sursa [31] pag. 128 coeficienţii de corectare în dependenţă de lungimea cusuturei şi
poziţia ei în spaţiu, care constituie A = 1,2 iar m = 1,25.
7. Calculăm timpul de bază utilizînd următoarea relaţie:
Tb=[(60∙G/α∙I) ∙A∙m]= [(60∙32,7/220 ∙ 8) ∙ 1,2 ∙ 1,25]= 1,67 min
53
8. Apreciem timpul auxiliar pentru curăţirea cusuturei şi deplasarea sudorului din sursa [31] tab. 96,
98 corespunzător. Timpul auxiliar pentru poziţionarea piesei în timpul sudării nu se apreciază
deoarece piesa nu se deplasează.
Taux = 1,1+0,9 = 2,0 min
9. Calculăm timpul suplimentar utilizînd relaţia de mai joi. Coeficientul lucrărilor suplimentare
conform sursei [31] pag. 130 constituie 15%.
Tsup= Top∙Ksup/100=(Tb+Taux) ∙Ksup/100= (1,67+2) ∙ 15/100= 0,55 min
10. Calculăm timpul de pregătire-finisare utilizînd relaţia de mai joi. Coeficientul lucrărilor de
pregătire-finisare conform sursei [31] pag.130 constituie 2%.
Tsup= Top∙Kp-f/100=(Tb+Taux) ∙Kp-f/100= (1,67+2) ∙ 2/100= 0,07 min
11. Calculăm norma de timp la sudare după următoarea relaţie:
Tn= Tb+Taux+Tsup+Tp-f = 1,67+2,0+0,55+0,07 = 4,29 min
Exemplu
Sarcina: De determinat norma de timp necesară pentru sudarea fisurei pe aripa din faţă a
autocamionului. Cusutura de sudare pe o singură parte fără muchii amplasată orizontal pe un plan
vertical, lungimea-180 mm, grosimea metalului- 1,2 mm. Materialul cadrului- oţel 10. Lucrările se
execută nemijlocit pe automobil în poziţie incomodă. Distanţa de deplasare a sudorului- 10m.
55
Ordinea de determinare
1. Apreciem aria secţiunii transversale a cusuturei de sudare din sursa [31] tab. 93, conform datelor
ea constituie 0,11 cm2.
2. Apreciem densitatea materialului de adaos din sursa [31] pag. 126, conform datelor ea constituie
7,5 g/cm3.
3. Calculăm masa metalului ce trebuie să fie topit utilizînd următoarea relaţie:
G= L·F· = 18·0,11·7,5= 14,85 g
4. Selectăm din sursa [31] tab. 113 cap arzător CU Nr.1 utilizat la sudarea pieselor cu grosimea de
până la 2mm, care are consumul de atecilenă de 150 l/h.
5. Selectăm din sursa [31] pag. 147 coeficienţii de corectare în dependenţă de lungimea cusuturei şi
poziţia ei în spaţiu, care constituie A = 1,17, iar m = 1,25.
6. Calculăm timpul de bază utilizînd următoarea relaţie:
60 G 60 14,85
Tb Am 1,2 1,25 8,91min
150
7. Apreciem timpul auxiliar pentru curăţirea cusuturei şi deplasarea sudorului din sursa [31] tab.
114, 98 corespunzător. Timpul auxiliar pentru poziţionarea piesei în timpul sudării nu se
apreciază deoarece piesa nu se deplasează.
Taux = 0,6+0,9= 1,5 min
8. Calculăm timpul suplimentar utilizînd relaţia de mai joi. Coeficientul lucrărilor suplimentare
conform sursei [31] pag. 148 constituie 10%.
Top K sup (Tb Taux) K sup (8,91 1,5) 10
T sup 1,04 min
100 100 100
9. Calculăm timpul de pregătire-finisare utilizînd relaţia de mai jos. Coeficientul lucrărilor de
pregătire-finisare conform sursei [31] pag. 130 constituie 2%.
Top K p f (Tb Taux) K p f (8,91 1,5) 2
T sup 0,2 min
100 100 100
10. Calculăm norma de timp la sudare după următoarea relaţie
Tn =Tb+Taux+Tsup+Tp-f= 8,91+1,5+1,04+0,2= 11,65 min
56
suprafeţelor care nu necesită aplicarea acoperirilor de vopsea. Operaţiile indicate se efectuiază
manual.
Aplicarea acoperirilor de vopsea pe suprafeţele cenecesită vopsirea, include: chituirea
locurilor separate, grunduirea, vopsirea suprafeţei. În prelucrarea finală a suprafeţelor vopsite,
include: uscarea suprafeţelor vopsite, aplicarea inscripţiilor după şablon şi vopsirea cu vopsea de
culoare roşie locurile gresate.
La întreprinderile de reparaţie acoperirile de vopsea sunt aplicate prin metoda manuală şi
mecanizată (din pistolul de pulverizare).
La elaborarea normativelor a lucrărilor de vopsire sunt primite următoarele condiţii tehnico-
organizatorice: zugravul este eliberat de la lucrări de transportare a materialelor, pieselor,
instrumentelor şi altor lucrări auxiliare la locurile de muncă, ele sunt efectuate de către muncitorii
auxiliari. Deplasarea obiectelor la distanţe de 3 m, instalarea pe banc şi rotirea piesei sunt incluse în
volumul de lucrări a zugravului cu determinarea timpului operativ.
Materialele necesare pentru vopsirea suprafeţelor sunt aduse la locul de muncă în formă gata
de aplicare. Locul de muncă a zugravului la necesitate trebuie să fie înzestrat cu mecanisme de
ridicare. Factorii principali de formare a normei de timp în normative: dimensiunile suprafeţei
prelucrate; configuraţia suprafeţei prelucrate; greutatea obiectului (piesei) prelucrat; gradul de
mecanizare şi tipul dispozitivelor utilizate; genul materialelor utilizate la vopsire; comoditatea
lucrărilor.
Relieful suprafeţei piesei manifestă o influenţă semnificativă asupra valorii cheltuielilor de
timp, operaţiilor de pregătire pentru vopsire şi vopsire. De aceea normativele în tabele sunt date în
dependenţă de complexitatea reliefului suprafeţei vopsite după trei grupe de complexitate.
Cel mai dificil la normarea lucrărilor de vopsire- este determinarea dimensiunilor suprafeţei
piesei, care necesită aplicarea vopselelor. Metoda primită în industria construcţiei de maşini pentru
determinarea dimensiunilor suprafeţelor în dependenţă de grosimea medie a peretelui şi greutăţii
piesei, pentru reparare (serie mică a producerii) este complicată. De aceea, se recomandă o metodă
mai simplă, şi la prima vedere nu mai puţin exactă, pentru determinarea dimensiunilor suprafeţelor
ca suma dublă a suprafeţelor tuturor proiectate a piesei (nodului), adcerea acestor proiectări la
figurile geometrice cele mai simple (pătrat, trapez, triunghi,cerc).
Norma de timp de unicate Tbuc, min, a lucrărilor de vopsire se determină după relaţia:
Tbuc= Top * K, min (3.23)
unde:
Top- timpul operativ pentru efectuarea lucrărilor, min se selectează din sursa [14] tab. 325;
K- coeficientul, ce ia în consideraţie timpul auxiliar şi de pregătire-încheiere, se selectează din
sursa [31] tab. 326-331.
57
Timpul auxiliar include următoarele lucrări: aşezarea instrumentelor şi materialelor la locul
de muncă, umplerea pistolului de vopsit cu vopsea şi spălarea lui, filtrarea şi turnarea ei în baie,
spălarea periilor, curăţarea instrumentelor şi materialelor, la fel timpul pentru odihnă şi necesităţi
individuale. Pentru fiecare tip de lucrări timpul auxiliar este dat în procente în raport cu timpul
operativ.
Timpul de pregătire-încheiere se dă de asemenea în procente în raport cu timpul operativ şi
include lucrările: primirea sarcinei, familiarizarea cu lucrul, primirea materialelor, instrumentului,
predarea lucrului, materialului şi instrumentului.
Calitatea vopsirii în mare parte depinde de calitatea pregătirii suprafeţei piesei pentru
vopsire. În pregătirea suprafeţei piesei, sunt incluse: înlăturarea vopselei vechi, coroziei, degresarea,
suflarea şi ştergerea suprafeţei pînă la înlăturarea umedităţii. La reparare înlăturarea vopselei vechi
în general se produce în procesul de spălare a pieselor şi agregatelor.
58
Calculăm norma de timp la efectuarea lucrărilor de vopsire a caroseriei.
Tn=253,32·1,15=291,32 min sau 4,85 ore
Timpul de odihnă şi pentru necesităţi individuale TONI, min, se determină după relaţia:
TONI= x1/100 * Top, min (3.25)
unde:
x1- % timpului de odihnă din timpul operativ;
x1= 6%
59
Pentru comoditate calculele normelor de timp le efectuăm în formă de tabelă.
Tabelul 3.2- Normarea tehnică a operaţiilor
Timpul de Timpul de Timpul
Timpul odihnă şi deservire Timpul de Norma
Nr. Denumirea operaţiilor operativ, necesităţi a locului de pregătire- de timp,
min individuale, de muncă, unicate, încheiere, min
min
min min min
Total
60
CAPITOLUL 5.
ELABORAREA MACHETULUI, STANDULUI, MATERIALULUI ILUSTRATIV-
DIDACTIC
61
CONCLUZIE
La desăvîrşirea elaborării proiectului de diplomă, elevul trebuie să efectuieze un rezumat al
proiectului, unde se recomandă de indicat următoarele rezultate:
- volumul anual de lucru primit conform calculelor al sectorului (postului, zonei) proiectat;
- numărul de posturi conform calculelor;
- utilajul şi inventarul tehnologic propus;
- suprafaţa sectorului (postului, zonei) proiectat;
- raţionalitatea practică a documentaţiei tehnologice elaborate;
- indicatorii eficienţei economice a proiectului;
- importanţa elaborării măsurilor de protecţie a muncii.
La încheiere, diplomatul trebuie să aprecieze rezultatele enumerate mai sus şi să deie unele
propuneri utile de a fi implimentate în efectuarea lucrărilor la întreprinderea de transport auto.
62
BIBLIOGRAFIA
1. Amariei Valentin, Jomiru Vasile. Sistemul de revizie tehnică şi reparaţie a autovehiculelor.
Ed. U.T.M., Chişinău. 1999. 84 p.
2. Băltăreţu Cerasela-Gabriela, Diagnosticarea, întreţinerea şi repararea automobilului. Ed.
didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2011. 188 p.
3. Bobescu Gheorghe, Radu Gheorghe-Alexandru, Chiru Anghel, Cofaru Cornel, Ene Vladimir,
Guber Iurie, Motoare pentru automobile şi tractoare. Volumul II. Dinamică, calcul şi
construcţie. Ed. Tehnica, Chişinău, 1998. 409 p.
4. Corpocean A., Goian V., Rotaru I. Organizarea sectoarelor de producţie pentru RT şi RC a
autovehiculelor. Ed. U.T.M., Chişinău. 2003. 62 p.
5. Corpocean Anatolie, Proiectarea tehnologică a întreprinderilor auto. Îndrumar metodic pentru
proiect de an, Ed. UTM, Chişinău, 2011. 94 p.
6. Ene Vladimir, Russu Tudor, Stoianov Gheorghe, Ene Octavian, Buimestru Lidia, Tehnologii
avansate la alimentarea motoarelor auto. Instalaţii, combustibili, toxicitate., Ed. Xerox,
Chişinău, 2003. 306p.
7. Frăţilă Gh., Frăţilă Mariana, Samoilă St., Automobile, cunoaştere, întreţinere şi reparaţie, Ed.
didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2005.
8. Frăţilă Gh., Frăţilă Mariana, Samoilă St., Automobile, cunoaştere, întreţinere şi reparaţie, Ed.
didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2011.
9. Guber Iurii, Calculul indicatorilor activităţii întreprinderilor de transport auto. Îndrumar
metodic. Chişinău, 2003.
10. Lăcusta Ion, Bîtcă Angela, Antoci Eduard. Securitatea şi sănătatea în muncă. Ed. Print-Caro,
Chişinău, 2010. 199 p.
11. Samoilă Sterian, Tocaiuc Gheorghe, Cordonescu Gabriel, Instalaţii şi echipamente auto.
Tehnologia meseriei electrician auto. Manual pentru şcoli profesionale anii I-III., Ed.
didactică şi pedagogică- R.A., Bucureşti, 2005. 383 p.
12. Stoianov Gheorghe, Bagrin Gheorghe, Carp Vasile. Tehnologii performante în alimentarea
motoarelor cu ardere internă. Ed. Cuvîntul-ABC, Chişinău, 2012. 108 p.
13. Stratulat Mihai, Andreescu Cristian. Diagnosticarea automobilului. Ed. Societatea
Ştiinţă&Tehnică S.A., Bucureşti, 1998. 326 p.
14. Аршинов В. Д., Зорин В. К., Созинов Г. И. Ремонт двигателей ЯМЗ-240, ЯМЗ-240Н,
ЯМЗ-240Б. Ид. Транспорт, Москва, 1978. 310 с.
15. Афанасиев А. А. Гаражи и станции технического обслуживания автомобилей. Ид.
Транспорт, Москва, 1980.
16. Барун В. Н., Азаматов Р. А., Машков Е. А., и др. Автомобили КамАЗ. Техническое
обслуживание и ремонт. Ид. Транспорт, Москва, 1988. 352 с.
63
17. Беднарский В. В., Техническое обслуживание и ремонт автомобилей, Ид. Феникс,
Ростов-на-Дону, 2005.
18. Боюр В.С., Куликов А. В., Христов П. Н., и др. Системы распределенного впрыска
топлива автомобилей ВАЗ- устройство и диагностика. Тольяти, 2003. 128 с.
19. Власов В. М., Жанказиев С. В., Круглов С. М. и др., Техническое обслуживание и
ремонт автомобилей, Ид. ACADEMIA, Москва, 2004.
20. Волгин В. Сколько автосервисов нужно стране. www.volginw.ru/skolko.htm
21. Высоцкий М. С., Гилелес Л. Х., Калодко Л. И., и др. Автомобили МАЗ-64227, МАЗ-
54322. Устройство, техническое обслуживание, ремонт. Ид. Транспорт, Москва, 1987.
191 с.
22. Гаврилов Константин, Практическое руководство по ремонту и диагностике двигателей
легковых и грузовых автомобилей иностранного и отечественного производства, Ид.
Осипенко А. И., Москва, 2004.
23. Газарян А. А., Техническое обслуживание автомобилей, Ид. Транспорт, Москва, 1989.
24. Казедорф Юрген, Войзетшлегер Эрнст, Системы впрыска зарубежных автомобилей.
Устройство, регулировка, ремонт., Ид. За рулем, Москва, 1999.
25. Карташов В. П. Технологическое проектирование автотранспортных предприятий. Ид.
Транспорт, Москва, 1985.
26. Колесник П. А., Шейнин В. А. Техническое обслуживание и ремонт автомобилей. Ид.
Транспорт, Москва, 1985.
27. Крамаренко Г. В., Барашков И. В., Техническое обслуживание автомобилей, Ид.
Транспорт, Москва, 1982.
28. Кузнецов Е. С., Болдин А. П., Власов В. М. и др., Техническая эксплуатация
автомобилей, Ид. Наука, Москва, 2001.
29. Кузнецов Е. С., Техническая эксплуатация автомобилей, Ид. Транспорт, Москва, 1991.
30. Кузнецов Ю. М., Охрана труда на автотранспортных предприятиях., Ид. Транспорт,
Москва, 1990. 288с.
31. Матвеев В. А., Пустовалов И. И., Техническое нормирование ремонтных работ в
сельском хозяйстве. Ид. Колос, Москва, 1979, 288 с.
32. Михайловский Е. В., Серебряков Ч. Б., Тур Е. Я. Устройство автомобиля. Ид.
Машиностроение, Москва, 1985.
33. Напольский Г. М., Технологическое проектирование автотранспортных предприятий и
станций технического обслуживания, Ид. Транспорт, Москва, 1985. 231 с.
34. Общесоюзные нормы технологического проектирования предприятий автомобильного
транспорта. ОНТП-01-91 (РД 3107938-0176-91), Ид. Росавтотранс, Москва, 1991.
64
35. Передерий В. Г., Мишустин В. В., Технологические процессы технического
обслуживания, ремонта и диагностики автомобилей., Ид. ЮРГТУ, Новочеркасск, 2013.
36. Погребной С. Н., Шульгин А. Н. Renault Logan. Выпуск с 2004 г. Бензиновые
двигатели: 1,4; 1,6 л. Руководство по эксплуатации, техническому обслуживанию и
ремонту. Ид. Третий Рим, Москва, 207. 260 с.
37. Прохоров Ю. С., Костенков В. Л., Чванов А. И., и др. Автомобили ВАЗ. Технология
технического обслуживания и ремонта. Ид. Машиностроение, Ленинград, 1985. 336с.
38. Прохоров Б. В., Смирнов В. Л., Прохоров Ю. С., Боюр В. С., и др. Автомобили ВАЗ.
Ремонт кузовов. Часть 1. Ид. АТИС, Нижний Новгород, 2001. 155 с.
39. Пятков К. Б., Игнатов А. П., Косарев С. Н. и др. Автомобили ВАЗ-2110, -2111, -2112.
Руководство по техническому обслуживанию и ремонту. Ид. За рулем, Москва, 1999.
224 с.
40. Росс Твег. Системы впрыска бензина. Устройство, обслуживание, ремонт., Ид. За
рулем, Москва, 1999.
41. Росс Твег. Ремонт трансмиссии и ходовой части Жигулей. Модели 2101, 2102, 2103,
2104, 2105, 2106, 2107. Практическое пособие. Ид. За рулем, Москва, 1998. 160 с.
42. Росс Твег. Ремонт двигателей Жигулей. Модели 2101, 2103, 2105, 2106, 2107. 2-е
издание. Ид. За рулем, Москва, 1999. 112 с.
43. Сархошьян Г. Н., Малянов В. Н., Ремонт автомобиля ГАЗ-24, Волга, Ид. Транспорт,
Москва, 1980. 220 c.
44. Сизов М. П. Грузовые автомобили IVECO EuroStar. Ид. Диез, Санкт-Петербург, 2005.
248 с.
45. Сизов М. П., Евсеев Д. И. Грузовые автомобили MERCEDES-BENZ ATEGO.
Технические характеристики. Техническое обслуживание. Руководство по ремонту.
Схемы электрооборудования. Ид. Диез, Санкт-Петербург, 2010. 496 с.
46. Смирнов В. Л., Прохоров Ю. С., Боюр В. С., и др. Автомобили ВАЗ. Технология
ремонта узлов и агрегатов. Ид. АТИС, Нижний Новгород, 2003. 204 с.
47. Смирнов В. Л., Прохоров Ю. С., Боюр В. С., и др. Автомобили ВАЗ. Двигатели и их
системы. Технология технического обслуживания и ремонта. Ид. АТИС, Нижний
Новгород, 2003. 83 с.
48. Смирнов В. Л., Боюр В. С., Гаранина Г. В., и др. Автомобили ВАЗ. Кузова. Технология
ремонта, окраски и антикоррозионной защиты. Часть 2. Тольяти, 2003. 248 с.
49. Смирнов В. Л., Прохоров Ю. С., Костенков В. Л., и др. Автомобили ВАЗ.
Электрооборудование. Технология технического обслуживания и ремонта. Ид. АТИС,
Нижний Новгород, 2002. 96 с.
65
50. Титунин Б. А., Старостин Н. Г., Мушниченко В. М. Ремонт автомобилей КамАЗ. Ид.
Машиностроение, Москва, 1990. 320 с.
51. Тур Е. Я., Серебряков К. Б., Жолобов Л. А. Устройство автомобиля. Ид.
Агропромиздат, Москва, 1990. 352 с.
52. Туревский И. С. Техническое обслуживание автомобилей зарубежного производства.,
Ид. ФОРУМ-ИНФРА-М, Москва, 2011.
53. Фастовцев Г. Ф. Организация технического обслуживания и ремонта легковых
автомобилей., Ид. Транспорт, Москва, 1985. 240 c.
54. Хрулев А. Э., Ремонт двигателей зарубежных автомобилей, Ид. За рулем, Москва, 1999.
440 с.
55. Reguli şi norme igienice. Pentru Întreprinderile de transport auto şi autoservice. Chişinău:
2001- 48 p.
56. DAF XF95. Руководство по эксплуатации. Mосква, 2006- 218 с.
57. IVECO STRALIS. Руководство по ремонту и техническому обслуживанию. Ид. IVECO
S.p.A. T.C.O.-B.U. Customer Service, Torino, 2001. 1748 p.
58. IVECO STRALIS. Руководство по ремонту. Ид. IVECO S.p.A. T.C.O.-B.U. Customer
Service, Torino, 2001. 981 p.
59. LADA KALINA ВАЗ-11173, -11183, -11193 с двигателями 1,4i; 1,6i. Устройство,
обслуживание, диагностика, ремонт. Ид. За рулем, Москва, 2011. 240 с.
60. Renault Logan выпуска с 2009 года, Sandero, Sandero Stepway c двигателями 1,4-1,6
(8V); 1,6 (16V). Устройство, обслуживание, диагностика, ремонт. Ид. За рулем, Москва,
2011. 336 с.
61. Scania. Регламент технического обслуживания. www.scania-
piter.ru/dload/tech_4_series.pdf.
62. Автомобиль ГАЗ-24, Волга. Руководство по капитальному ремонту. Ид. Транспорт,
Москва, 1976. 293 c.
63. ВОЛГА ГАЗ-31105 с двигателями 2,3i. Устройство, обслуживание, диагностика,
ремонт. Ид. За рулем, Москва, 2011. 224 с.
64. ВОЛГА ГАЗ-3110, -310221 с двигателями 2,3i; 2,5. Устройство, обслуживание,
диагностика, ремонт. Ид. За рулем, Москва, 2007. 264 с.
65. ВОЛГА ГАЗ-3110, -310221 с двигателями 2,3i; 2,5. Устройство, обслуживание,
диагностика, ремонт. Ид. За рулем, Москва, 2010. 264 с.
66. Грузовые автомобили MAN L2000. Руководство по ремонту. Ид. Терция, Санкт-
Петербург, 2006. 180 c.
67. Микроавтобус Mercedes-Benz Sprinter. www.gruzovikpress.ru
66
68. ОНТП-01-91. Нормы технологического проектирования предприятий автомобильного
транспорта. M.:1991- 184 с.
69. Положение о техническом обслуживании и ремонте подвижного состава
автомобильного транспорта. Министерство транспорта и коммуникаций Р. Беларусь.
Минск: 1997- 45 с.
70. РД-200-13-0166-90. Сборник технико-экономических показателей предприятий
автомобильного транспорта. Mосква, 2007- 520 с.
71. Технология выполнения регламентных работ первого и второго технического
обслуживания автомобиля КамАЗ-5320. Ид. Транспорт, Москва, 1985. 152 c.
72. Технология выполнения регламентных работ первого и второго технического
обслуживания автомобиля ГАЗ-53А. Ид. Транспорт, Москва, 1978. 136 c.
73. Типовые нормы времени на ремонт грузовых автомобилей марок ГАЗ, ЗИЛ, МАЗ,
КамАЗ, КраЗ в условиях автотранспортных предприятий. Ид. Экономика, Москва,
1989.
74. http://autonorms.smile-group.ru/
75. http://progiavto.ucoz.ru/
76. http://bmwclub.pro
77. http://www.adras-echipamente.ro/
78. http://www.lincos.ro/
79. http://gomelauto.com/
80. http://avtolook.ru/
81. http://www.mb-sprinter.ru/
82. http://www.tech-russia.ru/
83. http://vwts.ru/
84. http://tachopro.org/
85. http://www.vseinstrumenti.ru
86. http://wiederkraft.ru/
87. http://www.autounits.ru/
88. http://shwallong.ru
89. http://masterpower.ru/
90. http://www.novatech.ro/
91. http://www.beruf-auto.net
92. http://www.echipamente-service-auto.ro
93. http://www.euroquip.ro
94. http://www.autototal.ro
95. http://www.quantika.ro
67
96. http://www.autototal.md
97. http://www.ic-echipamente.ro
98. http://www.sculebgs.ro
99. http://www.sculeauto.com/
100. www.autoprospect.ru
101. www.amastercar.ru
102. www.automn.ru
103. http://www.technosouz.ru
104. http://www.ttsauto.ru
105. http://www.oma-garagequipment.ru
106. www.tools.store.ro
107. www.quantika.ro
108. http://www.autotech.ro
68
ANEXA 1 Normativele pentru S.S.A.
Recepţionare şi
pentru vînzare
anticorozivă a
Specifică RT şi RC,
Prelucrare
Tipul mijloacelor de
caroseriei
spălare şi
Pregătire
curăţare
livrare
transport om·h/1000 km
parcurs
69
Tabelul 4 - Raportul procentual pe tipuri de lucrări
Rapotul procentual pe tipuri de lucrări în dependenţă
de numărul de posturi (1 post pentru aproximativ 100
Tipurile lucrărilor de automobile ASSA deservite la S.S.A.), %:
pînă la 5 peste 5 peste 10 peste 20
peste 30
inclusiv pînă la 10 pînă la 20 pînă la 30
De diagnosticare (motor, frîne,
echipament electric, analiza gazelor de 6 5 4 4 3
eşapament) (a1)
Revizia tehnică a automobilelor (a2) 35 25 15 10 6
Lucrările de ungere (a3) 5 4 3 2 2
Reglarea unghiurilor roţilor directoare
10 5 4 4 3
(a4)
Reparaţia şi reglarea frînelor (a5) 10 5 3 3 2
Lucrările electrotehnice (a6) 5 5 4 4 3
Reparaţia instalaţiei de alimentare (a7) 5 5 4 4 3
Lucrările de acumulatoare (a8) 1 2 2 2 2
Lucrările de demontare-montare a
7 5 2 2 1
anvelopelor (a9)
Reparaţia agregatelor şi ansamblurilor
16 10 8 8 8
(a10)
Reparaţia caroseriei (de sudare şi
- 8 23 25 32
tinichigerie) (a11)
Lucrările de arămărie (a12) - 2 2 3 3
Lucrările de vopsire (a13) - 10 16 20 25
Lucrările de tapiţerie (a14) - 1 3 3 2
De lăcătuşărie şi de prelucrare mecanică
- 8 7 6 5
(a15)
Total: 100 100 100 100 100
71
Tabela 9- Distanţele între utilaje în sectoarele de producţie
Valoarea distanţei în dependenţă de
Distanţa
gabaritele utilajelor, m
Schiţa
pînă de la 0,8x1,0 m mai mare de
0,8x1,0 m pînă la 1,5x3,0 m 1,5x3,0 m
1 2 3 4 5
1. Utilaje de lăcătuşărie
v 1,2 1,7 -
c 2,0 2,5 -
b - 0,8 1,0
72
Continuarea tabelului 9
1 2 3 4 5
3. Utilaje de fierărie
a 1,0
b 2,5
d 0,4
e 3,0
a 0,6
b 0,8
j 0,75
g 1,0
73
Continuarea tabelului 9
1 2 3 4 5
v 1,0
j 0,75
g 1,0
a 1,5
b 1,2
v 1,0
g 1,0
e 1,2
i 1,5
j 0,8
74
Tabelul 10- Normele de amplasare ale posturilor de RT şi RC a automobilelor
Valoarea distanţei în dependenţă de
Distanţa
gabaritele utilajelor, m
Schiţa
Categoria Categoria Categoria
I II şi III IV
b (fără
demontarea 1,2 1,6 2,0
roţilor)
b (cu
demontarea 1,5 1,8 2,5
roţilor)
v (fără
demontarea 1,6 2,0 2,5
roţilor)
v (cu
demontarea 2,2 2,5 4,0
roţilor)
Figura 1.2 – Schema determinării lăţimii Figura 1.3 – Schema determinării lăţimii
carosabilului în zonă de RT şi RC cu posturi carosabilului în zona de RT şi RC înzestrată cu
înzestrate cu canal de vizitare elevator cu patru stîlpi
76
Tabelul 12- Lăţimea părţii carosabile în zone de RT şi RC a automobilelor
Lăţimea părţii carosabile, m
Posturile înzestrate cu canale de Posturile fără înzestrarea cu
vizitare canale de vizitare şi cu elevatoare
Instalarea Instalarea Instalarea Instalarea
Tipul mijloacelor de automobilului la automobilului automobilului la automobilului
transport post fără la post cu post fără la post cu
manevrarea manevrarea manevrarea manevrarea
suplimentară suplimentară suplimentară suplimentară
Unghiul amplasării automobilului faţă de axa carosabilului
45 0 600 900 600 900 450 600 900 900
Autoturisme
de clasă foarte mică 4,3 5,8 7,3 4,7 6,4 2,9 2,9 5,5 4,8
de clasă mică 4,4 5,8 7,4 4,9 6,5 3,1 3,1 5,3 5,0
de clasă medie 4,8 6,5 8,1 5,9 7,2 3,3 3,3 6,4 5,7
Autobuze
de clasă foarte mică 4,8 6,5 7,3 5,6 7,4 3,5 3,5 5,3 4,9
de clasă mică 6,5 8,7 11,1 7,6 10,2 4,3 4,3 7,3 6,6
de clasă medie 7,4 9,3 11,5 8,7 11,6 5,0 6,8 10,9 10,6
de clasă mare 8,8 10,4 13,6 10,1 13,8 5,3 8,6 14,9 13,0
de clasă foarte mare 9,8 12,0 - - - 7,5 11,0 12,0 -
Autocamioane
de capacitate foarte mică 4,7 6,2 8,0 5,4 7,1 3,3 3,5 5,8 5,4
de capacitate mică 5,6 7,4 8,4 6,4 8,5 3,5 3,6 6,5 6,0
de capacitate medie 6,5 8,3 9,8 7,3 10,0 4,0 4,0 7,3 7,0
de capacitate mare 6,3 8,8 11,2 7,9 10,3 4,5 4,5 8,5 8,3
de capacitate foarte mare 10,2 13,3 15,2 10,8 14,4 5,5 8,3 14,2 13,1
Tabelul 14- Fondul nominal anual al timpului de lucru al utilajelor (posturilor) FEi
Fondul nominal anual al timpului de lucru în dependenţă de
Numărul zilelor lucrătoare numărul de schimburi, h
anuale
1 schimb 1,5 schimburi 2 schimburi 3 schimburi
255 2070 3105 4140 -
305 2070 3105 4140 6210
357 2420 3630 4840 7260
365 2480 3630 4960 7440
77
Tabelul 15 – Normele de consum specific al energiei electrice pentru lumină R
Denumirea sectorului Valoarea R, kW/m2
1. De prelucrare mecanică 0,025÷0,030
2. De agregate, electrotehnic, de întreţinere a instalaţiei de alimentare cu
0,020÷0,025
combustibil
3. Celelalte sectoare 0,014÷0,016
78
Tabelul 19- Caracteristicile tehnice ale ventilatoarelor
Numărul Diametrul Puterea
Debitul, Presiunea Turaţia,
ventilato- rotorului, motorului, Masa, kg
mii m3/oră totală, Pa min-1
rului mm kW
Centrifuge de tipul Ţ 4-70
Nr. 3 300 0,55-3,3 160-1150 1410-2850 0,6-1,0 21
Nr. 5 500 1,15-8,3 180-830 930-1420 1,0-1,7 85
Nr. 7 700 4,1-24,0 320-1710 950-1460 2,8-10,0 207
Centrifuge de acoperiş de tipul KŢ 3-90
Nr. 4 400 2,0-3,2 170 930 0,4 74
Nr. 6 600 6,2-11,8 380 960 1,5 135
Nr. 8 800 10,0-17,5 270 575 2,2 360
Axiale de tipul Ţ 3-0,4
Nr. 4 400 3,6 50 1410 0,6 67
Nr. 5 500 6,0 70 1410 0,6 81
Nr. 8 800 17,0 80 910 1,1 275
Viteza curenţilor
suprafeţelor, oC
Tempearatura
Temperatura
relativă, %
Umiditatea
de aer, m/s
aerului, oC
Cheltuielile de energie
79
Tabelul 22- Caracteristica igienică a proceselor tehnologice de deservire tehnică şi
reparaţie a automobilelor
CMA, Clasa de Acţiunea asupra
Procesul tehnologic Factorul chimic mg/m3 toxicitate organismului
Curăţirea şi spălarea Aerosol de uleiuri 5 III Alergică
automobilelor tehnice
Oxid de carbon 20 IV Toxică
Diagnosticare
Hidrocarburi 300 IV Alergică
Oxid de carbon 20 IV Toxică
Revizia tehnică
Hidrocarburi 300 IV Alergică
Oxid de carbon 20 IV Toxică
Reparaţia motoarelor
Hidrocarburi 300 IV Alergică
Reparaţia carburatoare- Hidrocarburi 300 IV Alergică
lor şi sistemelor de Tetraetil de Pb 0,005 I Neurotoxică
injectare Benzină 100 IV Neurotoxică şi alergică
Aerosol de sudare, 0,2 II Toxică
Sudare după Mn
Oxid de carbon 20 IV Toxică
Pulberi 4 IV Fibrinogenă
Xilol 50 III Iritantă
Rectificare şi chituire Toluol 50 III Alergică
Butilacetat 200 IV Iritantă
Etilacetat 200 IV Iritantă
Tîmplărie şi tapiţerie Pulberi 4 IV Fibrinogenă
Acetonă 200 IV Iritantă, asupra ţesutului
cutanat
Xilol 50 III Iritantă
Vopsire
Toluol 50 III Alergică
Butilacetat 200 IV Iritantă
Etilacetat 200 IV Iritantă
Plumb 0,01 I Acţiune neurotoxică şi
Reparaţia şi încărcarea
asupra aparatului neuro-
bateriilor de
muscular
acumulatoare
Acid sulfuric 10 II Toxică
Tiuran 0,5 II Alergică
Vulcanizarea
Oxid de carbon 20 IV Toxică
cauciucurilor
Pulbere 4 IV Fibrinogenă
Echilibrarea şi reparaţia Oxid de carbon 20 IV Toxică
roţilor Hidrocarburi 300 IV Alergică
Reglarea unghiurilor Oxid de carbon 20 IV Toxică
roţilor directoare Hidrocarburi 300 IV Alergică
Plumb 0,01 I Neurotoxică, asupra apara-
tului neuromuscular
Reparaţia radiatoarelor Acid sulfuric 10 II Toxică
Oxid de carbon 20 IV Toxică
Hidrocarburi 300 IV Alergică
80
Tabelul 23- Normele de iluminare
Categoria Iluminarea, lx
Procesul tehnologic
lucrului vizual combinată generală
Curăţirea şi spălarea automobilelor VI - 150
Diagnosticare
Va 300 200
Deservirea tehnică şi reparaţie
Canale de revizie VI - 150
Reparaţia motoarelor
Reparaţia carburatoarelor şi aparaturii de injectare
IV a 750 300
Sudare
Rectificare şi chituire
Vopsire III a 2000 500
Tîmplărie şi tapiţerie
Reparaţia şi încărcarea bateriilor de acumulatoare
Vulcanizarea cauciucurilor Va 300 200
Echilibrarea şi reparaţia roţilor
Reglarea unghiurilor
Reparaţia radiatoarelor IV b 300 200
82
Tabelul 27- Categoriile antiincendiare şi antiexplozive ale încăperilor
Categoria încăperii
Denumirea sectorului (încăperii)
A B V G D
1. Sector de vopsire, depozit de vopsele, depozit de
+ + - - -
lubrifianţi
2. Sector de tîmplărie, de tapiţerie, de montare-demontare
a anvelopelor, zona de RT şi RC a automobilelor,
- - + - -
pregătirea electrolitului, depozit de anvelope, depozit de
piese de schimb
3. Sector de arămărie, sector de arcuri-fierărie - - - + -
4. Zona de spălare-curăţare a automobilelor; sectoarele:
electrotehnic, instalaţiei sistemului de alimentare, de
- - - - +
acumulatoare, de tinichigerie, de prelucrare mecanică,
de agregate; depozit de agregate, depozit de metale
83
ANEXA 2
Semne convenţionale ale locurilor de muncă şi consumatorilor de energie
În conformitate cu GOST 21.101-97 pe desenul sistematizării sectorului se indică:
elementele construcţiei clădirii (încăperii) - coloanele, pereţii, porţile, uşile, ferestrele (fig. 1.3);
axele de coordonate ale clădirii cu notarea şi dimensiunile respective (fig. 1.1); utilajul – conform
semnelor convenţionale ale locurilor de muncă şi consumatorilor de energie (fig. 1.2); dimensiunile
între utilaje, între utilaje şi construcţiile clădirii (în afară de utilajul mobil).
84
Figura 1.3- Semne convenţionale ale elementelor clădirii
85
Figura 1.4- Definitivarea desenului sectorului de acumulatoare
86
Figura 1.5- Definitivarea desenului sectorului de reparaţie a motoarelor
87
Figura 1.6- Specificaţia utilajului
88
89
ANEXA 3
FACTORII DE ASIGURARE A ACTIVITĂŢII VITALE
(exemplu pentru un sector de arămărie)
Suprafaţa minimă a locului de muncă, m2 pentru un muncitor- 4,5
Categoria lucrului vizual IVa
Iluminarea locului de muncă, lux, minimum:
generală- 200
combinată- 300
Raportul schimbării a aerului în încăpere, minimum- 1:1
Temperatura a aerului, 0C:
optimală- +18- +20; maximală- +32; minimă- +13
Umeditatea relativă, %- 60-40
Viteza curentului de aer, m/s, maximum- 0,3
Nivelul de zgomot, dBA, maximum- 80
Nivelul maxim admisibil a vibraţiei locale:
vibroaccelerarea, m/s2, maximum- 2,0
vibroviteza, m/s, maximum- 0,02
Concentraţia substanţelor nocive, mg/m3, maximum:
oxid de carbon- 20
hidrocarburi- 300
aerosoli de sudare- 0,2
acid sulfuric- 20
plumb- 0,01
Acţiunea substanţelor toxice asupra organismului:
toxică, neurotoxică, alergică.
Mijloacele individuale de protecţie:
- costum rezistent la agenţi chimici cu termen de folosire 12 luni;
- mănuşi cu termen de folosire 1 lună;
- şorţ cu termen de folosire 1 lună;
- respirator cu termen de folosire 12 luni;
- ochelari cu termen de folosire pînă la uzare.
90
ANEXA 4
INSTRUCŢIUNEA CU PRIVIRE LA PROTECŢIA MUNCII
(exemplu pentru un sector de acumulatoare)
Aprobată Aprob
la şedinţa comitetului Inginer-şef al întreprinderii
sindical din
procesul-verbal nr. (semnătura) (numele, prenumele)
(semnătura)
92
5.6 Despre toate defecţiunile depistate în timpul lucrării trebuie să fie informat conducătorul
lucrărilor.
A elaborat:
Şeful atelierului (semnătura)
Coordonat:
Specialistul pentru protecţia
muncii (semnătura)
Inginerul-mecanic pe repara-
ţia PMT (semnătura)
93
ANEXA 5
Indicarea (notarea) documentelor proiectului de diplomă
1. Indicarea (notarea) notei explicative
95
ANEXA 6 Fişele tehnologice şi de schiţă
96
97
98
99
100
101
102
103
104
105
106
ANEXA 7 Codul utilajelor tehnologice şi instrumentelor
Tabelul 1- Codul operaţiilor tehnologice.
Codul Codul
№ Denumirea operaţiei № Denumirea operaţiei
operaţiei operaţiei
I. Prelucrarea mecanică. II. Lucrări de lăcătuşărie
1. De mortizare 4175 1. De lăcătuşărie 0190
2. De lustruire 4191 IV. Prelucrarea termică
3. De întindere (broşare) 4180 1. De călire 5130
4. De rodare 4195 2. De recoacere 5110
5. De alezare 4220 3. De revenire 5140
6. De superfinisare 4193 V. Lucrări de lipire
7. De burghiere 4120 1. De cositorire 8101
8. De strungire 4110 2. De lipire 8110
9. De frezare 4260 VI. Depunerea acoperirilor.
10. De honuire 4192 1. De metalizare (oţelire) 7144
11. De rectificare 4130 2. De cromare 7171
III. Prelucrarea prin presiune VII. Lucrări de sudare
1. De refulare 2120 1. De sudare 9100 (9200)
2. De calibrare (etalonare) 2149 2. De încărcare cu metal 9300
3. De mandrinare 2139
VIII. De control 0191
4. De restrîngere 2125
5. De îndreptare 2124
107
Continuarea tabelului 2
№ Denumirea utilajului Modelul, tipul Codul Standartul
23. Băi de galvanizare 385610
24. Banc de lăcătuşărie 392999
25. Menghină cu acţionare mecanică 392871
26. Portelectrod 344189
27. Menghină cu acţionare pneumatică 392998
28. Palan electric 315999
29. Maşini unelte de încărcare cu metal У-651, У-652,
386291
У-653
30. Instalaţie de înaltă frecvenţă ЛГПЗ-60
31. Reductor de oxigen 364507
32. Reductor de acetilenă 364507
108
Continuarea tabelului 4
№ Denumirea utilajului Codul Standartul
8. Cuţite de filetare cu plăcuţe din aliaj dur. 392131 GOST 18885-73
9. Burghii elicoidale cu coadă cilindrică. 391213 GOST 10902-77
10. Burghii elicoidale cu coadă conică. 391221 GOST 10903-77
11. Zencuitor dintr-o bucată. 391612 GOST 12489-71
12. Zencuitor demontabil. 391614 GOST 2255-71
13. Zencuitor conic. 319630 GOST 14953-80
14. Alezor de maşină dintr-o bucată. 391722 GOST 1672-80
15. Alezor de maşină cu cuţite demontabile. 391723 GOST 883-80
16. Alezor conic. 391754 GOST 10079-71
17. Tarod de maşină-manual. 391331 GOST 3966-81
18. Tarod pentru filet conic. 391334 GOST 6227-80
19. Filieră circulară. 391510 GOST 9740-71
20. Freze frontale demontabile. 391831 GOST 9304-69
21. Freze frontale cu cuţite demontabile. 391854 GOST 24359-80
22. Freze cilindrice. 391832 GOST 3752-71
23. Freze-disc cu trei tăişuri. 391833 GOST 3755-78
24. Freze-disc cu trei tăişuri cu cuţite demontabile. 391856 GOST 5348-69
25. Freze-disc pentru canale. 391834 GOST 3964-69
26. Freze de retezat. 391837 GOST 2679-73
27. Freze pentru canale pană-segment. 391826 GOST 8140-78
28. Freze-deget cu coadă cilindrică. 398821 GOST 17025-71
29. Freze melc pentru arbori canelaţi. 391816 GOST 8027-60
Instrumente pentru lucrări de lăcătuşărie
30. Cercuri de şlefuit 398100 GOST 2424-83
31. Hîrtie abrazivă din material 398500 GOST 5009-82
32. Hîrtie abrazivă din hîrtie 398600 GOST 6456-82
33. Pile 392911 GOST 1465-80
34. Chei fixe 392651 GOST 2839-80
35. Chei tubulare 392654 GOST 11737-74
36. Capuri demontabile 392659 GOST 25604-83
37. Daltă de lăcătuşărie 392634 GOST 7211-72
38. Chernăr 392612 GOST 7213-72
39. Daltă în cruce 392635 GOST 7212-74
40. Ciocane de lăcătuşărie 392621 GOST 2310-77
41. Dorn de lăcătuşărie 392624 GOST 7214-72
42. Şurubelniţe 392660 GOST 10754-80
43. Cleşte plat 392641 GOST 5547-75
44. Menghină de lăcătuşărie 392871 GOST 4045-75
109
Continuarea tabelului 5
№ Denumirea utilajului Codul Standardul
8. Nicovală 393633
9. Pistol pentru suflarea cu aer a pieselor 391009
10. Vinciuri (elevatoare) 392872
11. Dispozitiv de ghidare 392902
12. Standuri 392901
13. Etaloane a rugozităţii 399555
14. Calibre pentru controlul amplasării suprafeţelor 393190
15. Instalaţii de încărcare 393603
16. Camere de încălzire 344211
17. Instalaţii de spălare 395601
18. Set de rechizite a sudorului 344122A
19. Sîrmă de sudat 381203
20. Electroade 386001
21. Camere pentru depunerea acoperirilor 340201
22. Trasor (ac de trasat) 393632
23. Şabloane 393634
24. Defectoscoape 393623
25. Dinamometre 393740
26. Cheie dinamometrică 393741
27. Manometre 393701
28. Ariometru 344105
29. Termometru 500000
30. Volmetru- amperimetru 500001
31. Cronometru 500002
32. Microscop 600011
33. Aparat pentru măsurarea durităţii (durometru) 600002
34. Redresor 500013
35. Reostat 500014
36. Aparat de tip lazer ЛП-237 600016
37. Higrometru (umidimetru) 500003
38. Ceas 500009
39. Cîntar de masă 781210
40. Etaloane a rugozităţii pe arbore rigid 777001
41. Cap 777002
42. Clei din cauciuc 777003
43. Răzuitor (racletă) 780001
44. Furtunuri 780002
45. Sulă 781400
46. Ciocan electric de lipit 781500
47. Aliaj de lipit 781700
48. Set de rechizite a lăcătuşului 781800
49. Lichide (apă, benzină, acetonă, electrolit, ş.a.) 781900
50. Tijă de instalare 785000
51. Bolţuri de insalare 785300
52. Set de instrumente 781200
53. Plită electrică 344124
54. Dispozitiv de fixare 692100
55. Pană de distanţare 607000
56. Presă pentru lustruirea pieselor 691600
57. Suspensie pentru piese 691300
110
Continuarea tabelului 5
№ Denumirea utilajului Codul Standardul
58. Pensule diferite 691400
59. Materiale de şters 691800
60. Perii diferite 781300
61. Lopăţele (şpacle) 300101
62. Role 690200
63. Paste diferite 696100
64. Ţesătură de sticlă 690300
65. Ejector 309901
66. Var 690100
67. Bandă izolantă (izolatoare) 690202
68. Lac de izolare 690301
69. Bara catodică 691700
70. Pastă GOI 700001
71. Portunealtă 700002
72. Defectoscoparea prin metoda vopselelor 701701
73. Cărucioare 399996
74. Aparate de control 399997
75. Distilator de apă 399801
76. Dulapuri 339878
77. Cuptor de forjare 399672
78. Rezervoare diferite 329540
79. Filtre 329541
80. Tumbă pentru instrumente 329542
81. Stelaje 392998
82. Instalaţie pentru curăţarea pieselor de calamină 301901
83. Instalaţie pentru curăţarea pieselor cu ultrasunet 301902
84. Conveiere 392082
85. Vinciuri diferite 392083
86. Estacade 392084
87. Pompă pentru gresare 304312
88. Aparat de sudare prin puncte 304313
89. Foarfece pentru tăierea metalului. 304314
90. Instalaţie pentru depunerea acoperirilor prin pulverizarea metalică 301903
91. Cameră pentru vopsirea caroseriilor 301902
92. Cameră pentru uscarea caroseriilor 301904
93. Rezervor de refulare a vopselei 301901
94. Amestecător de vopsea 301905
95. Masă ridicătoare 392085
96. Dulapuri pentru păstrarea vopselelor, pensulelor, ş.a. 392086
97. Baie pentru încălzirea pistoanelor 392087
98. Suport sub utilaj 392189
99. Pompe diferite 392188
100. Plite de control 393550
101. Ventilatoare 392187
102. Panou de comandă 392186
103. Motor-tester 392185
104. Dulap pentru ventilare 392184
105. Standuri de balansare (echilibrare) 390241
106. Cuptor pentru încălzirea ciocanelor de lipit 390244
111