Revista Istorică Română, Vol. 02, Fasc. 1, 1932
Revista Istorică Română, Vol. 02, Fasc. 1, 1932
Revista Istorică Română, Vol. 02, Fasc. 1, 1932
1STORICA
ROMANA
MCMXXXII
VOL.11. FASC.1
www.dacoromanica.ro
COMITETUL DE DIRECTIE
CUPRINSUL Pagina
I. Artie') le 1-82
C. C. Giurescu, 0 noud sintezd a trecutului nostru
(N. Iorga, Istoria Ro;ndnilor 91 a civilisatiei kr) 1-45
P. P. Panaitescu, Diploma bdrlddeand din 1134
§i hrisovul lui Turg Koriatovici din 1374 . . . . 46-58
Victor Papacostea, Teodor Anastasie Cavallioti.
Trei manuscrise inedite 59-82
II. Reeenzii 83-94
Kr. Sandfeld, Linguistique balcanique. ProbU-
mes et résultats (A 1. Grau r) 83-86
V. N. Zlatarski, Emeapcxic ezernauuR u onu.nro
34 eacrnnun io cybOama no XIX en,K3 (V irgiliu
P. Arbore) 86-88
A. Sacerdoteanu, Guillaume de Rubrouck et les
Roumains au milieu du XIII-e sidcle (C. G Y e-
c e s cu) 88-91
Andre Tibal, La Roumanie (D. Bodi n) . . 91-93
Iuliu Moisil, Arta decorativd n ceramica romd-
neasce (B. Sldtineanu) 93-94
III. Notite bibliografice 95-107
Bibliografie, p. 95 ; Opere cu caracter general,
p. 95 ; Preistoria, p. 95 ; Istoria antia p. 96 ;
www.dacoromanica.ro
0 NOUA SINTEZA A TRECUTULUI NOSTRU
(N. Iorga, Istoria Românifor ,si a cioilisatiei for, traducere din limba francesa",
de Al. Lascaroo-Moldonanu, BucureVi 1930, ed. Funda(iei Ferdinand I-iu, 301 p.)
www.dacoromanica.ro
2 CONSTANTIN C. GICRESCU
www.dacoromanica.ro
0 NOUA SINTEZA A TRECUTULUI NOSTRU 3
www.dacoromanica.ro
4 CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
0 NOUA SINTEZA A TRECUTULUI NOSTRU 5
portava ii rapido, se pur non isperato, successo, altro esercito tartaro, passato
ii Sereth, occupata la Moldavia e la Bulgaria, invadeva la Transilvania e un terzo
prendeva Rodna ii 31 Marzo".
1 M. Rogerii canonici Varadiensis Carmen miserabile, in Rerum Hungari-
carum Monumenta Arpadiana, ed. Stephanus Ladislaus Endlicher, Sangalli,
1849, p. 268 : Bochetor autem cum aliis regibus, fluuium qui Serech dicitur
transeuntes, peruenerunt ad terram episcopi Cotnanorum et expugnatis hominibus,
qui ad pugnam conuenerant, ceperunt terram totaliter occupare".
2 Studii si Documente cu privire la istoria Romdnilor, vol. I, Bucuresti,
1901, p. XIIIXIV.
3 Hurmuzaki, Documente, vol. I, p. 261..
Tdem, p. 250-251.
www.dacoromanica.ro
6 CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
0 NOW, SINTEZA A TRECUTULUI NOSTRU
www.dacoromanica.ro
8 CONSTANTIN C. GIUESCU
www.dacoromanica.ro
0 NOUA SINTEZA A TRECUTULUI NOSTRU 9
www.dacoromanica.ro
10 CONSTANTIN C. GIURESCU
1 Bazarad regi sic mandavit nuncios per honestos : Quia vos domine
mi rex laborastis in conuocacione exercitus, laborem uestrum recompensabo VII
milibus marcarum argenti. Ipsam etiam Zeurim cum suis atinenciis que nunc
habetis pre manibus per potentiam, pacifice uobis tradam. Insuper censum quo
teneor uestre corone, fideliter persolui faciam omni anno. Et nichilominus unum
ex filiis meis vestre curie ad seruiendum deputabo cum meis pecuniis et expensis",
in Cronicon Piaum, ed. cit., p. 242.
2 Aceiasi greseald a facut-o d. lorga 0 in doua lucrari mai vechi Istoria
armatei romoine,sti, vol. I, Valenii de Munte, 1910, p. 85 ; cf. ed. 2, Bucuresti,
1929, p. 76 i Istoria comertului ronuinesc, vol. I, Bucuresti, 1915, p. 39. Luandu-ne
dupa ultima, pe care o i citam in notà, ani afirmat i noi in studiul Organizarea
financiarci a Tdrii Romcine,sti in epoca lui Mircea cel Beardn (in Memoriile Sectiunii
Istorice ale Academiei Române, seria 3, t. VII, p. 16) cà cele 7000 de marci de
argint reprezentau tributul oferit de Basarab. Cercetând ulterior Cronicon Pictum
pentru cursul de Istoria Romanilor pe care-1 tinem la Universitate, am desco-
perit eroarea. Facem deci cuvenita rectificare.
www.dacoromanica.ro
0 NOUA SINTEZA A TRECUTULUI NOSTRU 11
www.dacoromanica.ro
1.2 CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
0 NOUA SINTEZA A TRECUTULUI NOSTRU 13
www.dacoromanica.ro
14 CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
o NouA SINTEZA A TRECUTULUI NOSTRU 15
www.dacoromanica.ro
11; CONSTANTIN C. GIURESCU
1 Vezi, de pild5, actul omagial al lui Roman, voevodul ocin af MA* ROA0-
111ACK01 WT[Z] HAOHHH% Mt AO glerS moot care Vladislav Iagello, care are intre
alte titluri i pe acela de kkAH4H0 mica PSoor armnic (Hurmuzaki, Documente,
I, 2, p. 815) ; cf. inscriptiile de pe patrahirul cu portretul lui Alexandru cel Bun
si al doamnei sale Marina : 'ha 'Aksiavapoo BoE;cipia a7rcoxpeccwp nas-qc Mo),-
ZoCAaxiag xai xapariaXaaiac si Mapiva ai.).roxpatd,plaa rcao.oc MoVicrAaxiac zai
xaraiaXaoiac, in N. Iorga, Patrahirul lui Alexandru cel Bun : cel dintdi chip de
domn romdn in Analele Academiei Române, Mem. Sect. Ist., seria 2, t. XXXV,
P. 344.
2 Vezi, de pildh, scrisoarea din Martie 1220 a lui Stephanus, dei gratia
totius Servie, Dioclie, Tribunie, Dalmatie atque Chlumie rex coronatus" (C. Jire-
6ek, Geschichte der Serben, vol. I, Gotha, 1911, p. 297). cf. documentul din 1222
1228, in care titlul regelui este : GT4t1H PO SOHIHI MHAOCTH lit141044HH HlkRH 1:111Als
RAC! C(HOCKFHE 31M51.., (Hurmuzaki, Documente, I,
2, p. 774).
3 Vezi, de pilda, documentul din 1357 dat de ditre Ioannes totius Croatiae
et Dalmatiae banus" (Hurmuzaki, Documente, I, 2, p. 47).
' 4 Vezi, de pildb, actul din 1251 dat de Nos Stephanus, Banns tocius
Sclauonie" (Rerum Hungaricarum Monumenta Arpadiana, ed. Endlicher, p. 477)
si cel din 1234 al lui Colomanus dei gracia rex et dux tocius Sclauonie" (Idem,
). 443).
www.dacoromanica.ro
0 NOUA SINTEZA A TRECUTULUI NOSTRU 17
www.dacoromanica.ro
18 CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
0 NOUA SINTEZA A TRECUTULUI NOSTRU 19
www.dacoromanica.ro
20 CONSTANTIN C. GIURESCU
1 Istoria lui ;Stefan cel Mare pentru poporul roman, Bucureti, 19o4, p. 79.
www.dacoromanica.ro
0 NOUA S1NTEZA A TRECUTULUI NOSTRU 91
www.dacoromanica.ro
22 CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
0 NOUA SINTEZA A TRECUTULUI NOSTRU 23
www.dacoromanica.ro
24 CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
0 NOUA SINTEZA A TRECUTULUI NOSTRU 25
www.dacoromanica.ro
CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
0 NOUA SINTEZA A TRECUTULUI NOSTRU 27
www.dacoromanica.ro
28 CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
0 NOUA SINTEZA A TRECUTULUI NOSTRU 29
www.dacoromanica.ro
30 CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
0 NOUA S1NTEZA A TRECUTULU1 NOSTRU 31
www.dacoromanica.ro
32 CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
0 NOUA SINTEZA A TRECUTULUI NOSTRU 33
www.dacoromanica.ro
34 CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
0 NOUA SINTEZA A TRECUTULUI NOSTRU 35
www.dacoromanica.ro
36 CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
0 NOUA SINTEZA A TRECUTULUI NOSTRU 37
www.dacoromanica.ro
38 CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
0 NOUA SINTEZA A TRECUTULUI NOSTRU 39
www.dacoromanica.ro
40 CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
0 NOUA SINTEZA A TRECUTULUI NOSTRU 41
www.dacoromanica.ro
42 CONSTANTIN C. GIURESCU
1 Ibidern.
2 Revista Istoricd, VII (1921), p. 217.8.
, 3 Domnia sa e influentat probabil de afirmatia lui* Dimitrie Cantemir
care in Descriptio Moldaviae spune : Táran (in intelesul, de vecin, ruman !)
curat moldovenesc nu este niciunul. Acei care se gbsesc sint de origine ru-
seasca ori transilvAneana ofi, cum se zice la noi, ungureasca". (Traducere de
Giorge Pascu, Bucure§ti, 1923, p. 147). Dar aceasta afirmatie a lui Dimitrie
Cantemir nu are un temei tiinific, ci e dictata de dorinta de a infati§a pe mol-
doveni ca fiind de origine curat romana.
4 Aceasta se poate deduce din documentele privitoare la slobozii. Vezi
de pilda, documentul din 8 Aprilie 1617 prin care Al. Ilia§ inputernice§te ma-
riastirea lui Andronie vistierul din Buzau s5.-§i faca slobozie la Albe§ti §i la
Maxin sa-§i stranga oameni striini dantealte tari Fara. bir §i fat-a dajde, ori
sarb ori arbana§i ori ungureni, raoldoveni ori §i ruinâni de aceasta tara. insa
www.dacoromanica.ro
0 NOUA SINTEZA A TRECUTULUI NOSTRU 43
www.dacoromanica.ro
44 CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
0 NOUA SINTEZA A TRECUTULUI NOSTRU 45
www.dacoromanica.ro
DIPLOMA BARLADEANA DIN 1134 SI HRISOVUL
LUI IURG KORIATOVICI DIN 1374
FALSURILE PATRIOTICE ALE LUI B. P. HASDEU
1 Academia Romdnd. Memoriile Sectiunii Istorice, ser. II, tom. XI, 1889.
2 Cf. de ex. : I. B Arbulescu, Curentele literare la Romdni in perioa,da--.'57a-
.
www.dacoromanica.ro
DIPLOMA BARLADEANA I DOCUMENTUL LUI KORIATOVICI 47
www.dacoromanica.ro
48 P. P. PANAITESCU
www.dacoromanica.ro
DIPLOMA BARLADEANA I DOCUMENTUL LUI KORIATOVICI 49
www.dacoromanica.ro
50 P P. PANAITESCU
www.dacoromanica.ro
DIPLOMA BARLADEANA SI DOCUMENTUL LUI KORIATOVICI 51
www.dacoromanica.ro
52 P P. PANAITESCU
www.dacoromanica.ro
DIPLOMA BARLADEANA SI DOCUMENTUL LUI KORIATOVICI 53
www.dacoromanica.ro
54 P. P. PANA1TESCU
1 Ibidem, p. 19-20.
2 Ibidem, indice sub voce.
3 0 incercare de critica' diplomatica a hrisovului lui Iurg, la 0. Popo-
vici, Ordinea de succesiune in mo,siite donative moldovene in secolut XIV, in Prinos
lui D. A. Sturdza, Bucuresti, 1903, p. 361-365. Autorul ajunge, in urma unei
analize superficiale, la concluzia cã sdocumentul e autentic.
4 Cr. Rozov, o. c., p. 12, 18, 25, 31, 45, 53, hrisoave din anii 1366-1394-
www.dacoromanica.ro
DIPLOMA BARLADEANA SI DOCUMENTUL LUI KORIATOVICI 55
www.dacoromanica.ro
56 P. P. PANAITESCU
www.dacoromanica.ro
DIPLOMA BARLADEANA J DOCUMENTUL LUI KORIATOVICI 57
RPSUME
Deux documents slavo-roumains, le diplôme du prince
Ivanco Rostislavovi6 de 1134 donne a Berlad (Moldavie) en f a-
veur des negociants de Mesembria et celui du prince de Moldavie
(originaire de Lithuanie) Georges Koriatovi'è de 1374, forment
un probleme de diplomatique.
www.dacoromanica.ro
58 P. P. PANAITESCU
Ils ont ete publies les deux par B. P. Hasdeu, et pour chacun
d'eux nous avons deux editions differentes dues au meme edi-
teur. Le texte differe d'une edition a l'autre : il est ameliore
au point de vue orthographique dans l'edition posterieure.
Cette circonstance rend suspecte l'authenticite des deux do-
cuments. D'autres faits vienent confirmer l'hypothese d'un
faux : la disparition des originaux, une fausse genealogie des
princes Cantemir etablie par Hasdeu pour expliquer la prove-
nance du premier des documents, ses contradictions a propos
du second. Mais c'est surtout l'analyse linguistique et diploma-
tique des deux pieces qui etablit le fait d'une maniere definitive :
Tant par la langue que par les formules consacrees en pareil cas
les deux diplômes presentent des anachronismes. L'auteur du
faux, qui est sans doute Hasdeu lui meme, n'etait pas assez fa-
milier avec les documents de ce genre du XII-e et du XIV-e siecle
et fut force d'avoir recours comme modeles aux documents slaves
de Moldavie du debut du XV-e siècle, ce qui le demasque.
www.dacoromanica.ro
TEODOR ANASTASIE CAVALLIOTI
TREI MANUSCRISE INEDITE
www.dacoromanica.ro
60 VICTOR PAPACOSTEA
www.dacoromanica.ro
TEODOR ANASTASIE CAVALLIO-11 61
www.dacoromanica.ro
62 VICTOR PAPACOSTEA
www.dacoromanica.ro
TEODOIt ANASTASIE CAVALLIOTI 63
www.dacoromanica.ro
64 VICTOR PAPACOSTEA
www.dacoromanica.ro
TEODOR ANASTASIE CAVALLIOTI 65
www.dacoromanica.ro
66 VICTOR PAPACOSTEA
www.dacoromanica.ro
TEODOR ANASTASIE CAVAIMOTI 67
www.dacoromanica.ro
68 VICTOR PAPACOSTE A
intre acestia numero§i moscopoliti. Vezi )1,. I [mount), op. cit., p. 53 §i pentru corn-
panii la p. 69 ; deasemenea interesanta lucrare a lui Gheron Netta, Expansinnea
econornicd a Austriei ci explordrile ei orientale 0 V. Papacostea, Cdteva note
asupra familiei Sina, in Revista Macedoromana, an. II, no. I, p. 73-83.
Multi dintre aceia cari ramaneau ani dearandul prin pietele germane i§i
luau cu ei §i baetii pentru studii. S'a creiat astfel o traditie, mentinuta in f a-
miliile aromane§ti pane. acum 50-60 de ani, ca toi cei avuti sa-§i trimeata
copiii prin institute austriace §i. chiar germane. Influenta fiosofiei lui Leibniz
in cercurile intelectuale grece§ti incepe cu Evghenie Vulgaris vezi D. Russo,
O scrisoare...", p. 17 §i prin acesta s'a transmis asupra lui Cavalioti. Mai
tarziu Cavalioti va fi suferit o influenta directa, in vremea cand isi redacta
cursurile §i. mai ales cand se afla in Germania.
1 Paul Janet et Gabriel Sa.illes, Histoire de la Philosophie, Paris, 1920,
cap. Leibniz fondateur de la philologie scientifique, p. 237-238. Descartes se ocu-
Pase de problema unei limbi universale, idee care sub alta forme. revine In Leibniz.
2 Ibidem. Se ajunsese la adeverate aberaW. Olandezul Goropinus pu-
blicase la Anvers in 1580 o lucrare pentru a dovedi ca olandeza a fost limba vor-
bite in Paradis. (Vezi Man Muller, La Science du langage, 4e lec.).
www.dacoromanica.ro
TEODOR ANASTASIE CAVALLIOTI 69
www.dacoromanica.ro
70 VICTOR PAPACOSTEA
www.dacoromanica.ro
TEODOR ANASTASIE CAVALLIOTI 71
www.dacoromanica.ro
72 VICTOR PAPACOSTEA
www.dacoromanica.ro
TEODOR ANASTASIE CAVALLIOTI 73
www.dacoromanica.ro
74 VICTOR PAPACOSTEA
www.dacoromanica.ro
TEODOR ANASTASIE CAVALLIOTI 75
1 'Ev. Tap p.cac tót, ota Tc-Tri)s 'Et%) IVAUX611.0VC4, xat WEcopict; zut TEO-
iewg, TcTiv à1Xthv eximaCcioutTiv, 4 xrzTOc ibripouToy ifi,,Lxiq Sok Taixivet ffive),Xtmir:,
:pa laiac TASLOnTroc, yivthaxoocu ;ler& XOToo Tet. 151IT; 'ROA etc TO Tcpc'ecTevd oS Tel-
imc int, tcOOtja.
2 L'instinct moral et la raison", in Paul Janet et Gabriel Sdailles, op. cit.,
P. 451. La Cavalioti, ideia de online i discernamant atat in viata de toate zilele
cat i in speculatiunile teoretice este o conditie sine qua non. Desdvdrsirea
cdtre care trebuie sd tindem, spune el in prefata Lugicei o atingem numai
cu ajutorul unei inteligenie organizate, care sd discerne intre realitate si aparenfd,
Entre adevdr Si minciund, imtre cele bune i rele.
3 Cavalioti spune [Prefata Logicei] ci. natura orneneascd este inclinald cdtre
erori ci confuzii" Numai sprijinite pe studii ,si rdvnd ajunge spiritul omenesc la
exactitate, atdt in domeniul speculatiunilor teoretice cdt si in acela al practicei
de toate zilele. In Leibniz [Scris. catre Wolff] ideea este aceias : cand reco-
mandá efortul spre stiinfd, organizarea ratiunei si trecerea continud de la per-
ceplii confuse, la perceptii distincte. [Paul Jeanet, op. cit., p. 451].
www.dacoromanica.ro
76 VICTOR PAPACOSTEA
www.dacoromanica.ro
TEODOR ANASTASIE CAVALL1OTI 77
1 Tob.; 'al- 7:6a9tp XOT(o napaatipovvhc E;.; TO (PSOOOg, "Kat 7:apiK zuovriv
7.ctv6va iexptAil xccl CitaOp.V., Ti)c ladoes.ocias 0;Cl7.V, Tpovorypt o. xr4i p.taz:iv CuC ;Ana-
T.66.5 VCC:3 Irayrt coin: Ii0"kSti.iv Co: Kop.EdiVac, at .6 Tt.ve; )trANATK oo CkntOV-
TS:c, dTt. TOOTO XaTOc T^To cf.t)0C104-Lay xat TOOT() "KaTa zv nEcruv, tJc ea070%, 7cgrrt=
%GC; TCK.OEOV &IT rAoy.:116Cetv fl y&c.) TO,oco Tcp6; OsilOsav &Tope.< 11:Aco anXo!)-
Crary OOOav. [Prefata Fizicii].
2 Airco 841 z4v Zpt.TTLav:Y.411.0 TLEOTC1. iKv6iTETZ, Toy TCoVriTilv etiTciVTor., TOC
ipioo iript;26( nfKOrlip.tvO, 0682vOt: piv 'Op il:A.wg Tthv inaLver6v sk tist,og .12/.6
OsEv tab xtwyrieviou iatrn. floAO a i p.61Xkov TO6 ¶ 6.i[c< xce, t 01"c:4112c &zt Ickeicrro-
Trecvraw tircepixowroc c'aXet xa?, rO -V,ovaic 727.ontóTco,4 cv 151551 ;genii tiv
tpoxilg xa8eani4s- p63e(u; i.XstAipc AuXotrz,vic.
3 Unii filosofi din vremea Rena§terii, sprijiuiti pe autoritatea lui Aristotel
afirmaser'a cá ratiunea nu permite s admitem nici imortalitatea snfletului §i
nici libertatea. Vezi de pilda. Pomponat [1462-1525]-
www.dacoromanica.ro
78 VICTOR PAPACOSTEA
INCHEERE
Din cercetarea celor trei manuscrise se desprind date noui
despre : 1. Teodor Anastasie Cavalioti i personalitatea sa inte-
lectuald; 2. Organizarea i rograma Academiei din Moscopole
litre 1744-176o §i 3. Atmosfera intelectuald a orcqului macedo-
romdn distrus la finele veacului al XVIII-lea.
i. Cavalioti s'a nascut la Moscopole iar nu la Cavala cum
au afirmat Zaviras, Sathas §i. d-1 N. Iorga. Teodor Anastasie
Cavalioti nu este, cum a crezut d-1 Pericle Papahagi, una i aceea0
persoana. cu Anastas [Teodor] Cavalioti, cel trecut intre pre-
numerantii cartii lui Roza. Cel din urma este fiul scriitorului iar
nu scriitorul insu§i. Deci : Teodor Cavalioti a avut un fiu, refu-
giat in Austria dupa distrugerea Moscopolei. Cade astfel §i pre-
supunerea d-lui P. Papahagi ca scriitorul ar fi trait Inca aproape
1 Reactiunea impotriva lui Aristot venea tot din Apus. Franfois Bacon
[1561-16261 ii numise in criticile sale violent despotul gandirei". Bacon este
socotit unul dintre prfinii filosofi moderni, intre altele datorità i acestei reac-
tiuni. In fond, Cavalioti, ca §i Vulgaris, luptfind impotriva despotismului ari-
stotelic", luptau pentru libertatea de gandire desi nu spuneau acestui lucru
pe nume.
2 Aci, am lásat traducerii un curs mai liber.
www.dacoromanica.ro
TEODOR ANASTASIE CAVALLIOTI 79
www.dacoromanica.ro
80 VICTOR PAPACOSTEA
RtSUME
THEODORE ANASTASE CAVALLIOTI. TROIS MANUSCRITS INEDITS
www.dacoromanica.ro
TEODOR ANASTASIE CAVALLIOTI 81
www.dacoromanica.ro
82 VICTOR PAPACOSTEA
www.dacoromanica.ro
RECENZ1I
Sandfeld Kr., Linguistique balkanique. Problemes et resultats, Paris, Cham-
pion, 1930, 242 p.
Avem aid o versiune noug, in limba franceza, a unei lucrari mai vechi,
in daneza, Balkanfilologien, care a apbrut in 1926. Trebue sa-i fim foarte recu-
noscatori d-lui Sandfeld cã a fault aceasta traducere, care ne permite sà ne
servim u§or de o lucrare extrem de importanta pentru studiul limbii noastre
si a celor din sudul nostru. Inteadevar, Linguistique balkanique trebue sa
ocupe un loc de frunte in bibliografia istoriei limbii romane. Autorul cunoaste
la perfedie atat limba romana cat i bulgara, albaneza i greaca moderna, si
face un mare numar de apropieri intre aceste limbi, ceiace contribue mult la
luminarea a numeroase probleme de vocabular §i. de sintaxa.
A§ avea sa-i prezint douà obiectii. Cea dintai se refera la titlul lucrarii :
dacd filologie balcanica" nu e potrivit, cad nu e vorba de un studiu comparat
al textelor, apoi nici titlul linguistica balcanica" nu e mai fericit ales, din
punctul de vedere in care se plaseaza d. Sandfeld. In adevar, dupa d-sa, toate
asemainarile pe care le constatam intre limbile balcanice se explica prin impru-
mut, mai cu seama prin imitarea limbii grecesti. In cazul acesta insa, nu se
mai poate vorbi de o linguistica balcanica. Termenul acesta presuptme o familie
de limbi, asa cum linguistica romanica se ocupa de istoria limbilor romanice,
etc. Dupa cum nu exista o linguistica europeana sau asiatica, nici una occiden-
tala, tot asa nu poate exista nici una balcanica, decal dace: admitem ca toate
limbile balcanice s'au dezvoltat pe un fond comun.
Tocmai acest lucru lb tagadueste d. Sandfeld. Ajung, astfel, la a doua
obiectiune. In aparenta, e foarte stiintific sit spui : noi nu cunoastem limba
track, nu §tim clack' poseda ori nu cutare sau cutare element gramatical, deci
nu putem dovedi cit limbile balcanice 1-au mo0enit dela Traci 0 trebue sa
facem alta ipoteza. In fond, insk, chiar clack' nu §tim nimic despre limba track
chiar clacit n'avem nici un mijloc sa dovedim nici o urmA de substrat, ipo-
teza ramkne totu0 in picioare i, dupa cum nu poate fi confirmatk, nu poate
fi nici infirmatA. E sigur ca inainte de Romani a existat in Balcani o populatie
de alta limba, care n'a putut dispArea Para sa lase nici o urma. Exemplul celor-
lalte limbi, al caror substrat ne este cunoscut, constitue o dovada peremptorie
in acest sens. E sigur, deci, cit ne-a ramas ceva dela Traci. Poate ca nu vom
fi niciodata in stare sa identificam aceste rama0te. Dar nu le putem nega
in principiu. Ramkne deci ca i dupa cartea d-lui Sandfeld sa tinem seama
de ipoteza unui substrat balcanic i deci, din punctul nostru de vedere, titlul
Linguistica balcanied e perfect indreptktit.
www.dacoromanica.ro
84 RECENZ1I
www.dacoromanica.ro
SANDFELD Linguistique balkanique Sa
www.dacoromanica.ro
86 RECENZII
trat in Apus. Trebue insk sk tinem seamk ca avem cel putin uu exemplu sigur
de vocativ latin pastrat in romaneste dumne-zeu din dornide deus. Articolul
lui Weigand, cu care d. Sandfeld vrea sk dovedeasca. ca -ul de la lancul, Radul,
e lat. -ulus, nu dovedeste absolut nimic i e unul din cele mai slabe pe care
le-a scris repretatul linguist german.
Despre articolul postpus (p. 165) mi-am dat paserea in Romania, Ly,
p 475 0 urm
Pentru expresiile ca Ii murise nevasta (p. 190), se poate compara fr.
merid. ii c'est pris le lath, je me suis vendu la maison.
La p. 192 iii se spune ca repetitia obiectivului in o vdzu pe Sinzinct
e frecventa, dar nu obligatorie, in limba popular& Cred cal e absolut obliQatorie,
si chiar in limba literark expresiile ca vdzu pe Simina mi se par artificiale. Pro-
numele trebue pus peste tot unde complementul e introdus prin pe. Exonplele
grecesti citate ca paralelk nu se potrivesc, cad in traducerea Mr limba romank
nu intrebuintealk pronumele expletiv.
In ce-ai uitat de te-ai inters i celelalte exemple citate la p. 197 pi
urm., de nu e si", ci incat". Exista. ins i propozitii introduse prin si, care
concordk intocmai en cele grecesti eitate : mi-a dat si am bdut, in Mc de mi-a
dat sd beau; s'a apucat ,si a plecat, in loc de s'a apucat sd piece (in Moldova
a luat si a plecat) ; chiar a poruncit si l-a dat afard, in loc de sd-1 dea; citeste
ei vezi in loc de sd vezi. Dar cf. engl. try and think incearca sb. gandesti", etc.
In porunci de fdcu o masd (p. 198) subiectul lui porunci nu e acelasi
cu al lui fdcu.
Am insirat o lista de observatii cam lung& dar, repet, cele 216 pagini
de text sunt literalmente intesate de exemple, asa incat de fapt, adaosurile
mele sunt putine la numar.
De altfel, cand e vorba de o lucrare capital& ca cea de fata., niciodatd
nu se va putea spune ck s'au fa.cut destule observatii. Al. Graur
www.dacoromanica.ro
ZLATARSKI N. V., liwirapeun B1,CTit111111 87
pravoslavnice. Gandul acesta crescu si mai mult sub Ivan al III-lea (1462-1505)
si in special in timpul domniei nepotului acestuia, Ivan al IV-lea cel Groaznic
(1533-1584). La sfarsitul veacului al XVI-lea, Turcii furd nevoiti sa-si micso-
reze elanul i odata cu aceasta, un nou suflu de viata se abdtu asupra popoarelor
balcanice, rechemandu-le la arme. Mijlocitorii acestei reinvieri a sperantelor per-
dute, furd doi negustori raguzani, Pavel Diordaici si Ivan Marinici. Aceasta
propaganda printre Bulgari coincide i cu expeditia lui Mihai Viteazul contra
Turcilor. Voevodul muntean era privit ca cel mai puternic sprijin al Bulga-
rilor" ; liii i se adreseaza in acest sens i mitropolitul Tarnovei, Dionisie, care
scrise i principelui Ardealului si.-1 incredinta, cd Bulgarii sunt gata th-1 ajute
ii cdnd va nevoe, 4i vor indej5lini jurdmdntul". Cu tot efectul starnit in randul
Bulgarilor de incursia neasteptatd a lui Mihai Viteazul peste Dundre, incheiatd
insd grabit din cauza presiunilor armatei turcesti, sperantele lor rdmaserd ne-
realizate. Totusi, dorinta de eliberare ins incetd i cu ocazia rdzboiului turco-
venetian (1644-1669) se incercd o noua rascoald sub conducerea arhiepiscopului
catolic al Sofiei Petru Bogdanov. Credinciosii catolici i ortodoxi gasird in 1646
un larg sprijin in voevodul muntean Matei Basarab, pe care-I rugard sa ridice
steagul revolutiei contra Turciei, propunandu-i coroana de tar, dacd ar termina
cu bine aceastd actiune. Aceasta, dandu-si seama de gravitatea intreprinderei,
ceru in interesul reusitei sd se asocieze atat regele polon cat i senatul venetian.
Intru cat discutiile nu ajunsera la nici un rezultat, planul cam 0 de data aceasta,
insd de acum inainte focul rascoalei ardea in taind.
In 1673 reprezentantul Bulgarilor, Bogdanov, scrie care curtea din Viena,
Varsovia 0 Venetia cd acum mai mult, cleat odinioard", poporul dela sud
stdrue in dorinta de a se elibera de Turci, cu atilt mai mult, cu cdt si cei doi
principi dundreni s'au hoteirdt hi aceasta". Incercarea ramase zadarnica, cu toate
sfortdrile Principatelor 0 a craiului Poloniei Ioan Sobieschi, deoarece Venetia
M Viena nu fur& convinse de utilitatea planului. Sub sugestiile patriarhului Ru-
siei, Ioachim, care planuia unirea tuturor cre0inilor din rdsdrit sub conducerea
patriarhiei moscovitedin care trebuia sd facd parte si Moldo-Valahii si in
urma infrangerii Turcilor la Viena se incerca rascoala dela Tarnova, din 1686,
sub conducerea principelui Rostislav Stratimirovici, inabusita find si de aceastd
data in sange de Turd.
In 1687, Bulgarii depe malul Du/aril inarmati i ajutati de domnitorul
Munteniei Serban Cantacuzino, asteptau semnalul revoltei. Ba mai mult, Serban
Cantacuzino ceru tarului de la Moscova sd trimitd armata contra necredincio-
silor spunandu-i ca se vor mai aduna Sarbii i Bulgarii Ia 300.000 I Nerntii
cari nu prea an mare bucurie fata de acestia (Turcii !)".
Rusia lush' nu trimise ajutor, vremea nu astepta i situatia se schimba
din nou. Dupd pacea dela Carlovat, care pentru Slavii de sud fu destul de grea,
o mare parte din tinuturile balcanice fura jefuite de Turd i mult popor se
refugie in Austria, Tara Romaneasca i Rusia. Introducerea regimului fanariot
in Principatele Romane, care printre altele avea ca scop sd pima capat legdturilor
pe care acestea, sub domniile pamantene, le aveau cu strdinii, distruse in mare
parte nadejdea Bulgarilor, deoarece nu mai aveau uncle sd-si indrepte ochii
acestea fiind singurele state de uncle Bulgarii asteptau ajutor si sprijin contra Tur-
cilor". De acum inainte poporul bulgar fu avizat la propriile sale forte si drept
raspuns ordinului sultanului Mahmud I (1730-1734) prin care se rdspandiau
enicerii in toatd provincia bulgareasca ca sd supravegheze ordinea si care in rea-
www.dacoromanica.ro
88 RECENZII
litate se dddeau la cele mai cumplite jafuri i sálbátàcii, s'a ivit i intarit haiducia
care va juca un rol national. Rolul haiduciei era de a intretine furia i ura
poporului fata de stapanitorii pagani. Probabil din cauza ruperei relatiilor cu
Principatele Romane, din cauza greutatii materiale in care se sbatea poporul
bulgar si mai ales din cauza pierderei burghezii nationale, care se elenizase,
nu inregistram in veacul al XVIII-lea nici un fel de incercare revolutionara.
Jafurile carjaliilor si ale armatei lui Pazvantoglu, au determinat populatia bul-
gard a se refugia in masa pe parnant strain, pentru a se putea conserva si a
interveni de acolo pentru soarta mai build a bastinasilor. Emigratia fu mai
ales puternica in Tara Romaneasca si in Ungaria ; apoi ea se largi in Moldova
si Rusia.
Ideea unei noi interventii in favoarea celor ramasi sub robia turceasca
se ivi in special la emigratii din Muntenia, in mijlocul cdrora incepea A, se
iveasc a. intelectualitatea bulgara. 0 incercare de acest fel avem in 1820, in preajma
Zaverei, fare: insa a fi adus vre-un rezultat. 0 noud incercare ceva mai fericita,
fu aceea a voluntarilor bulgari de sub eonducerea capitanului Matnarcev, cari
luara parte la rdsboiul ruso-turc incheiat prin pacea dela Adrianopole (1829)
prin care se fagadui trimiterea unui consul rus care sà ia sub protectia sa
populatia din Bulgaria turceasca. Alte incercari revolutionare datorite impila-
tiilor teribile exercitate de Turci, furl : cea din 1836 cunoscutd sub numele de
,,Manciovata", cea din 1837, cea dela Pirot din 1838, cea dela Nis din 1841,
si cea din vilaetul Vidinului din 1850 ; toate incheiate prin macelul rasculatflor,
sau prin emigrarea lor aiurea. Cu toata campania sgomotoasa pe care o duceau
atat Rusia cat i Austria pentru eliberarea popoarelor crestine de sub greul
jug turcesc", totusi profitul nu-1 trdgeau decat tot cele doua imperil, i in dauna
popoarelor crestine".
Ca urmare pentru Bulgari nu mai ramanea nimic altceva cleat sa se
orgauizeze singuri i sa-si castige daca nu o deplinà libertate, cel putin o si-
tuatie politica i economicà mai bung.
Aceasta organizare se va face tot pe pamantul ospitalier al Principatelor,
in mare parte cu ajutorul acestora i urmarile vor fi dintre cele mai incura-
jatoare pentru poporul impilat. Virgiliu P. Arbore
www.dacoromanica.ro
SACERDOTEANU A., Guillaume de Rubrouck 89
www.dacoromanica.ro
90 RECENZ1I
Intre acestia sunt unii care vorbesc limba cumana i latina i pe langa numele
lor de botez adaoga i pe acela de hungarus, cumanus. Doarece acesti prizo-
nieri fusesera luati din partile Ungariei si de oarece misiunea franciscana sosise
in Ungaria abia la 1233, spune cl. Sacerdoteanu, e imposibil ca acei Cumani
colonizati de Unguri sa fi invatat asa de repede limbo. latina. Cu mult mai pro-
babila i se prezinta autorului ipoteza que aussi bien hungarus que cumanus
seraient des termes egalement employes pour designer les Valaques" (p. 114)
pentru ca la sfarsit sa incheie : l'origine rournaine des prisonniers qui parlent
le latin et le cuman est hors de doute" (p. 124). Aceasta concluzie nu ni se
pare a avea un caracter
Identificarea de care autor a localitatii Belegrave cu Balgradul transilvan
e cea mai verosimila din cate s'au propus pane. acum.
Ajungem la o chestiune foarte mult desbatuta in istoriografia noastra
cea streina, anume situarea Valahiei din izvoarele acestei vremi.
Unii din istoricii contemporani (Schmidt, Matrod, Onciul, etc. (p. 98-100)
au situat Valahia in stanga Dunarii, altii (Baker, Beazley, N. Densusianu (p. 98-99)
intre Dunare i Balcani. N. Iorga a situat-o in Tessalia (p. 99), iar Bratescu
o identified cu Dobrogea (p. 99). Se stabileste hotarit ca nu poate fi vorba de
Valahia din Tessalia deoarece Tessalia nu era supusa Tatarilor i stapanirea
bizantina se intinsese la 1250 pane: la sudul Balcanilor (93-94). D. Sacerdo-
teanu aseaza Valahia si de o park ci de alta a Dundvii (p. /00Ioi). Rubrouck
in Itinerariul scm, spune autorul, a facut confuzie asimiland" Valahia din nor-
dul Dunarii cu cea din sudul Dunarii, care singura este adevarata terra Assani".
Textul calatorului franciscan e musci foarte clar, nu poate da loc la confuzii
si nici nu se poate interpreta in doua feluri. Iata pasajul in chestie : Ab
orificio Tanais versus occidentem usque ad Danubium totum est eorum (Tar-
tarorum), etiam ultra Danubium versus Constantinopolim, Blakia, que est terra
Assani, et minor Bulgaria usque in Solunum 1, omnes solvunt eis tributum".
Nu reiese de loc ca ar fi vreo confuzie, o asimilare" a Valahiei nord-duna-
rene cu cea sud-dunareana. Rubrouck descria situatia existenta, iar faptul ca
Valahii sunt amintiti totdeauna intre Ruteni i Bulgari precum i existenta
Vlascai i Vlasiei nu sunt Inca dovezi pentru corectarea marturiilor lui. Nu
ne trece prin gaud sa sustinem cci in stanga Dundrii n'au existat Romani in aceasta
vreme, dar pe baza acestui izvor nu putem situa Vlahia Asanestilor decdt in
dreapta Dundrii. Cu atat mai mult s'ar fi impus acest fapt autorului daca utiliza
direct si cronicarii bizantini pentru aceasta vreme 2.
Deci situarea Vlahiei de o parte si de alta a Dunarii pe baza celor re-
latate de Rubrouck este o interpretare care depaseste textul, o interpretare
care nu poate invoca alte marturii in sprijinul ei, asa ciar gresita.
Partea a treia a lucrarii d-lui Sacerdoteanu cuprinde consideratiuni ge-
nerale asupra civilizatiei tatare, asupra individualitcili popoarelor Furopei sud-
orientale si asupra raporturilor dintre Romani i Mongoli, consideratiuni care
nu trec de orizontul studiffor cunoscute. Al impresia cci se urmareste par'ca o
reabilitare a Tatarilor, atribuindu-le un grad de civilizatie, dupa autor, superior
www.dacoromanica.ro
TIBAL ANDRE, La Roumanie 91
s'exprime dans tine riche poésie populaire et des gouts d'artiste qui ont donne
naissance a un art populaire fort remarquable. Il est travailleur mais pas éco-
nome, ni prévoyant ; il n'est ni religieux ni mystique, tout au plus superstitieux.
Ii reste tres attaches a ses traditions et ses coutumes. Entre toutes les qualites
ii apprécie la ponderation, la réflexion ; son langage est image, mais pose et inesure"
(p. 52).
M. Tibal enregistre 12.446.802 Roumains en Roumanie, selon le recense-
ment d'avril 1927 ; et au moins 700m00" (p 33) au-dela des frontières actuelles
du pays, selon les statistiques des états auxquels ils appartiennent. En réalité,
ceux de la derniere categorie sont trois fois plus nombreux, tandis que le nombre
de la premiere categorie s'éleve a plus de 14.000.000.
Dorenavant le peuple roumain poursuit un but distinct. Lie a l'Occident
par le sang, par la culture et Porganisation politique ; patient, tenace, mesuré
et intelligent, il lui revient la mission de transformer l'apanage de son 'Arne riche
en valeurs culturelles au profit et au renom de sa race et de l'huma.nite. Dans
l'Orient" de l'Europe se léverait alors, et l'auteur voit déjà le terme s'approcher,
www.dacoromanica.ro
92 RECENZII
www.dacoromanica.ro
MO1SIL 1., Arta Decorativa 93
www.dacoromanica.ro
94 RECENZII
d.1 Schmidt-Paur, primul din Salzburg, iar al doilea din Znaim, in Cehos-
lovacia I .
Ni se arata pe larg activitatea desfa§uratà de cei doi arti§ti germani,
chiar *i in alte domenii cu totul straine de ceramicA, cum ar fi pictura, sculp-
ture i mai cu seam5. vitrourile. Opera Mr a constat in copierea i adaptarea
motivelor luate de pe ougle incondeiate pentru a le aplica ceramicei.
Aceasta transpunere, facuta dupà conceptia lor, a schimbat motivele a§a
de frumoase ale ouAlor incondeiate, intr'o ornamentatie cu totul diferità de
spiritul nostru. Nu contestAm talentele numitilor arti§ti in alte domenii ; in-
trebAm insA pe d, I. Moisil cum industrializarea acestor motive, odatá filtrate
prin minti straine, a putut sA dea na§tere a§a zisei arte decorative nationale ?
Cartea ar fi fost mai bine intitulatai Scoala ceramica din Targul Jiu"
sau 0 incercare nereu*itá de a intrebuinta motivele oualor incondeiate in
ceramica româneascA". AceastA nereu§ita, d. I. Moisil o pune pe seama poli-
ticei. Cauza pare a fi Insa cu totul alta. Ornamentele au fost transformate
dintr'un stil naiv §i. simplu, cel al oual.or incondeiate, inteun stil greoi, pretentios
§i cu totul deosebit de ornamentatia populara româneascA. Atat formele cat
si motivele nu au nimic comun cu olAria pe care o cunoa§tem ca olArie natio-
nalA, lipsindu-le acea delicateta plina de naivitate, bogatia nobila a motivelor
si armonia vie a culorilor.
Locul ocupat de ceramica propriu zisa, nationala, este cu totul insuficient,
circa 1/2 paginA, iar in ceeace ne spune, autorul reu§e§te sa afirme inexactitAti,
de ex., ca ar exista la Leordeni, Muscel, un centru de olArie cu angoba alba_
Nu existA la Leordeni nici un centru de niciun fel de olarie.
Din numeroasele ilustratiuni de care a dispus (1. I. Moisil, este regre-
tabil cá d-sa n'a intrebuintat decat 6 fete pentru ceramica popularA, §.1 atat
de multe pentru una ce nu merita a fi vAzutA.
In ultima vreme a luat na§tere in diferitele ramuri de industrie casnica
un stil pseudo-national care deformeaza gustul natural romanesc. Din nenoro-
cire existA centre de fabricatie can au imitat §coala dela Targul-Jiu, a cArei
inodele prezintb, pentru intreprinderile industriale, avantajul de a putea fi lu-
crate cu ajutorul §abloanelor, in Mc de a se lucra cu mana libera, a§a cum se
obipue§te in ceramica noastrl. populara. Aceasta industrializare a ornamen-
tatiei nu are nici o legaturA cu arta adevAratA, i fal§ificA educatia celor nepreveniti.
Din cele arátate mai sus reese cA speranta de a avea insfar§it o lucrare
serioasA relativA la ceramica noastrà populara, care se: infa-ti§eze macar una din
problemele ce se pun, a ramas nesatisfAcuta, §.1 nici macar n'am avut mangaerea
sA vedem bogat reprodusA ceramica noastra nationala. De s'ar fi facut, chiar
fArà studiu, o culegere de fotografii, am fi avut, daca nu o lucrare §tiintifich,
cel putin o colectie interesanta, care ar fi putut sluji drept bazA unor cerce-
tarii viitoare.
Titlul cartii d-lui I. Moisil in§ealà dar asupra continutului, §i induce
in eroare. B. Slcitineanu
www.dacoromanica.ro
NOT11E B1BLIOGRAFICE
I. BIBLIOGRAFIE
.r. Kiss Arpfid, A hisebbsegi kerdes roman iroddlmdnak bibliogrdlidja (Biblio-
grafia chestiunii minoritare in literatura romank), Lugos, 1931, 30. p. Extras
din Magyar kisebbsig, Lugos, X, No. 7-9. Recenzie in Erddlyi Mtizeum, No. 7-9,
P. 308.
2. Kurilas E., 13:Okto6paTiez 'Hnsipou xal Vs),6cLviac, in 'Hirstpturcth Xpo-
ve.vh, VI (1931), p. 75-153. D. Curilla continua o pretioasa culegere biblio-
grafica inceputa Inca din primul an de aparitie al Cronicilor epirote. Foarte
bogata informatia bibliografica de provenienta occidental's; ; mai skraca cea de
provenienta orientala i balcanick. Lipsesc de pilda importante lucrari roma-
nesti i bulgaresti. Pentru problemele romanismului balcanic, lucrarea d-lui
Curilla este dintre cele mai insemnate. V. Papacostea
III. PREISTORIA
4. Dumitreseu Vladimir, Figurile anthropomorf e de os din civilizafia eneo-
liticd balcano-danubiand, Cluj, 1931, II p., 5 fig. Extras din Inchinare lui
N. Iorga cu prilejul Implinirii vdrstei de 6o ani, cu un rezumat francez.
E o interesanta monografie a figurilor religioase caracteristice civilizatiei des-
voltate intre anii 2500 pi 1400 in C. in regiunile Dunarii de jos. Autorul
distinge printre aceste figurine trei forme, dintre care una prismatica, de origine
locala, alta plath derh-ata din aceea a idolilor marmoreeni din Egeea, dar in
ornamente inspirate din podoabele figurinelor de lut locale i, in sfarsit, alta
cu capul modelat in forma de vioara, gasita numai la Gumelnita, insei prezen-
tand evidente afinitati meridionale. Brosura e bine facuta i concluzifie plau-
zibile. Exemplificarea prin figuri prea avara. R. Vulpe
www.dacoromanica.ro
96 NOTITE BIBLIOGRAFICE
www.dacoromanica.ro
1ST. ROM. DUPA TNT. PRINCIP. - IZVOARE 97
www.dacoromanica.ro
98 NOTITE BIBLIOGRAFICE
ca ele sunt gresite. Mai spuneam &à, in ceiace priveste insa atribuirile unor
anume domni ale documentelor nedatate in aceiasi colectie, Tocilescu a tinut
seam& de rectificarile din recenzia d-lui Al. Dapedatu, 0 nouci publicatie de
documente slavo-romdne, Buc., i906. Aceste dou5, constatari i faptul cà la
randul meu am rectificat unele traduced din colectia Tocilescu, traduced
care in parte se datoresc aceluiasi Stoica Nicolaescu, au avut darul sà supere
foarte rau pe acest domn. Acesta este motivul pentru care d-sa, fara sá se
gandeascal prea mult, a publicat in chip de razbunare In revista Arhivele 01-
teniei, X (1931), P. 457 464, Insemndri pe marginea recenziilor d-lui P. P.
Panaitescu, o critica violenta a recenziilor asupra publicatfflor de documente
slave, ce am tiparit In douã numere consecutive din Revista Istoricd Romdnd
fp. 152 156, recenzia despre M. Costdchescu, Documente moldovenegi fnainte
de Stefan cel Mare, Bucuresti i recenzia eitata mai sus despre publicatia lui Gr.
Tocilescu]. C aceasta critical porneste, nu din motive stiintifice, ci din necazul auto-
rului ei, se vede si din faptul cà si-a pierdut controlul asupra stilului i exprimarii
sale. Cineva care si-ar fi palstrat calmul, atht de pretios In lucrelri tiintifice, incat
ne permitem sa-1 recomandam pentru viitor i d-lui Stoica Nicolaescu, n'ar fi lasat
sa scape expresii ca acestea ii face mart pe toti", d-sa se agata de textul
slav". In altà parte a recenziei d-sa ne vorbeste de cele cinci redactii
ale limbilor slave cunoscute" (sunt oare i limbi slave necunoscute ?), de re-
cenzii asupra aparitiilor de documente slavonesti" ( !) i culmineaza. prin asi-
gurarea cal In livul-Mediu nu existau altfel de mori decat de apa i de vant",
ca nu cumva sI. creada cititorii cà pe atunci erau i mori de aburi !
In aceste conditiuni i partea stiintifical" a recenziei d-lui Nicolaescu
nu poate avea vreo valoare. Dar, inainte de a analiza temeinicia criticilor d-sale,
suntem datori sà dam unele lamuriri asupra afirmatiilor noastre de mai sus,
care au provocat cum am spus aceastal recenzie.
Valoarea Documentelor slavo-romdne" ale d-lui St. Nicolaescu. Am spus
cà traducerea documentelor dela Bistrita facuta de St. Nicolaescu, Documente
slavo-romdne, Bucuresti, 1905, e gresita. D-sa ma acuza ca nu aduc dovezi impo-
triva unei carti care a fost premiatal de Academia Romanal spre cinstea ei".
Dovada fusese facuta inca de mult de care I. Bogdan, a carui autoritate in
materie n'o va contesta d. Nicolaescu, intrucat In toata recenzia d-sale nu in-
ceteaza sa-1 apere impotriva unor pretinse atacuri ale noastre. Intr'un raport
Prezentat Academiei Romane, conchizand la nepremierea scrierii d-lui Nico-
laescu, I. Bogdan, in Analele Academiei Rorndne, Partea administrativd, seria II,
tom. XXIX, 1907, p. 406 458, spune : Dar cele mai slabe traduced sunt
cele dupa documentele dela Bistrita. Acestea sunt redactate intr'o limbal deo-
sebital de a celor muntenesti si mai putin cunoscuta d-lui Nicolaescu. De aceia
ele au prezentat autorului mai multe dificultati". Urmeazá dovezile pe mai multe
pagini. Iar despre valoarea in genere a lucrdrii d-lui St. Nicolaescu, I. Bogdan
spune tot acolo : Rare ori am vazut o carte mai lipsita de sistem ; ca amanunte
ea cuprinde asa de multe greseli incat este peste putinta sal le relevez pe toate",
iar mai jos : Ne avand aceste cunostinte (de istorie i institutii), nici pregal-
tirea trebuincioasa spre a si-le putea castiga, d. Nicolaescu greseste aproape
totdeauna in traducerile sale, acolo unde se loveste de dificultati inerente do-
cUmentelor noastre"... D-1 Nicolaescu, care e absolvent al facultatii noastre
de filozifie i litere, n'a invatat nimic nici din lectiile, nici din scrierile mele"...
Cartea d-sale, lucrata fara pregatire prealabila, este gresita ca metoda dela
www.dacoromanica.ro
1ST. ROM. DUPA INT, PRINC1P. 1ZVOARE 99
www.dacoromanica.ro
100 NOTITE BIBLIOGIRAFICE
meazd punct ! Crede recenzentul cä a convins pe cineva ? Sau mai sus, vor-
bind de aceiasi colectie de documente, afirma ca d. Costachescu n'a incercat
sà dea traduceri proprii s'au (sic.!) n'a putut" i ca. a folosit traduceri vechi,
cele mai multe fiind gresite". Care sunt acele traduceri vechi ? Mai ales ca o
mare parte din documentele colectiei erau inedite !
Nefiind, cum se vede, familiarizat cu chestiunile de metoda, d. Nicolaescu
nu intelege discutiile asupra ler. Am afirmat ea e mai buna metoda d-lui Cos-
tachescu de a da traduceri noi documentelor slave decat a hd I. Bogdan, care
reproducea suretele [este un punct asupra caruia d. Nicolaescu are dreptate,
am intrebuintat, dintr'o scapare din vedere termenul ispisoc (document ori-
ginal) in 1 oc de suret (copie, traducere)], diacilor, sau care publica documentele
slave fara traclucere, intocmai cum se publica, de pilda, documentele latine.
Din aceasta discutie de metoda d. Nicolaescu a inteles c e vorba de o chestie
personala, cà il atac" pe I. Bogdan si caut a convinge pe cititor ca. I. Bog-
dan nu stia la traduca", ceiace dovedeste cá asi fi patimas. i altfel e greu de
priceput ce vrea sà spue d. Nicolaescu. Este sau nu adevarat Ca o parte din
documentele publicate de I. Bogdan in Documentele lui Stefan cel Mare sunt
fare: traduceri ? Sau d. Nicolaescu nu cunoaste aceasta colectie, daca protesteaza
impotriva unei constatari evidente, sau crede cal se poate apnea epitetul de
patimas aceluia ce constata un fapt necontestat ?
Traducerile. Cu ocazia aparitiei colectiei lui Tocilescu constatasem ca
traducerile documentelor slave din arhivele Brasovului difera adesea de acelea
pe care le daduse I. Bogdan, Relafiile Tdrii Romdne§ti cu Bra§ovul §i Tara
Ungureascd , I, Bucuresti, 5905, si am indicat locurile uncle traducerea lui To-
cilescu e cea exacta i acelea unde, dimpotriva, este preferabila a lui I. Bogdan.
Si ad d. Nicolaescu vede atacuri personale. D-sa nu poate intelege cd in stiinta
nimeni nu este infailibil i ca a corecta greselile unui predecesor nu inseamna
decat sà colaborezi la rnarea opera comuna, fara." ca prin aceasta sd scada res-
pectul ce porti operii pozitive a acestui predecesor. Relevand un pasaj, unde
am preferat traducerea lui Tocilescu celei facute de I. Bogdan, d. Nicolaescu
exclama : D-1 Panaitescu are ce are cu raposatul Ion Bogdan !" Pupa aceastà
exclamatie ne am fi asteptat ca d-sa sa justifice i sa apere traducerea lui Bogdan.
Spre marea noastrà mirare constatam insa cà nici d. Nicolaescu, nu adinite
traducerea lui Bogdau i propune alta noud a d-sale ! Uncle e logica ?
cat despre traducerile din colectia Tocilescu la care d-sa a colaborat,
d. Nicolaescu imi contesta dreptul de a le critica intru cat sunt facute de sla-
visti incercati i cunoscuti de toata lutnea". Nu cumva intre ei s'o fi socotind
d. St. Nicolaescu ?
Intre rectificarile de traduceri ce am propus d. Nicolaescu criticaL numai
o parte, aproband prin tacere celelalte, desi intre acestea se afla i acel ako
(foarte) tradus In colectia Tocilescu prin francezul zele, ceiace avem dreptul
sa banuim ca se datoreste colaborarii d-lui St. Nicolaescu.
Din rectificarile ce am facut traducerilor din colectia d-lui Costachescu,
recenzentul releva urmatoarele : HSII,lMI, coirk,fflue r-cse soucoAx, tradus de noi,
trimitem pe boerul domnului voevodului, in loc de trimitem pe boerul domnesc
aT voevodului. D. Nicolaescu, admitand rectificarea, ne acuza. Insd pe amandoi,
pe d. Costachescu i pe mine, ea am tradus un singular, ntitpamh, u un plural.
Cine citeste documentul, op. cit., p. 53, vede cà la subiect sunt della* persoane,
sunt doi &imitated i verbul precedent e la plural Aa,i,c9com. E vorba, deci, de o
www.dacoromanica.ro
1ST. ROM. DUPA INT. PRINC1P. IZVOARE 101
Inteun lung pasaj privitor la niste 'Mari, am tradus pe ipo sSmT Ck 0%Ni-im4ix,
prin cari se vor amesteca. D. Nicolaescu zice, cari s'ar fi amestecat. Constructia
cu moorr, se poate constata in ofice grarnatica elementara, are valoare de viitor,
iar conjunctivul se construeste altfel.
Am tradus snaroxicTinu% prin drept credincioasd, d. Nicolaescu corecteaza :
bine cinstitoarea, caci pentru drept credincioasd avem termenul Esoroirkpfia. Ob-
serv ci. d. Nicolaescu insusi traduce cu alta ocazie acest din urinal termen prin
drept credinciosul sau bine cinstitorul, Universul Literar, din 18 Noemvrie 1923,
ceiace inseamna ca i pentru d-sa termenii sunt echivalenti. In rusa apuseana,
care cum am spus a iufluentat ma de mult documentele moldovenesti, Aar 0,11CTI
www.dacoromanica.ro
102 NOT1TE B1BLIOGRAFICE
este insasi dreapta credintd, ortodoxia, iar CAdr04ICTH6HH este identic ca inteles
cu npaRocammii, (v. dictionarul citat al lui Zelechowski sub voce), deci tra-
ducerea noastra e perfect indreptatita.
La randul sgu d. Nicolaescu incearcà sal corecteze pe d. Costgchescu
spune cd In titlul lui Roman I trebue citit de sine stdator si nu singur std-
partite?, pentru slavul castomptc.Auniaa. Traducerea d-lui Costachescu este insa cea
bung si voi aduce pentru aceasta marturia unui slavist", care se bucurd de
o autoritate infaibild in ochii d-lui Nicolaescu ; e d. profesor St. Ni-
colaescu, care traduce pe camoApzattins din hrisovul lui Joan Coltman Asan prin
jingur stdpdnitorul, St. Nicolaescu, Hrisovul farului bulgar loan Caliman Asan,
Bucuresti, 1910, p. 7. i pe aceasta bazg d. Nicolaescu neagg lucrarii d-lui Cos-
tachescu, orice valoare stiintificd ! Nu e pertnis sg judeci cu atata usurintg o
opera de muncg cinstitg i competentd, cand singur n'ai fost in stare sd dai nimic
asemangtor pentru stiintg !
Trecem la critica recenzentului asupra dgrii de seama privitoare la co-
lectia de documente a lui Tocilescu. Am aratat cd traducerea data de Toci-
lescu expresiei Fl flaw qaodifa umar gea-kuni KisAasu, si omul vostru are chezasi ori
sr cdnd, e mai bung ca cea pe care o daduse I. Bogdan. D. Nicolaescu propune
o noted traducere proprie a d-sale : ,si omul vostru are chezasi clind a fi, care
are defectul de a nu avea nici nu sens In romaneste !
Td 411( ECT 11011* Ad C41,-}KIIT roefloAcTer-AIH, inseatung, cum am spus dacd
voe,ste sd-mi slujeascd domniei mele i adaugam cal aceasta rezultd din context.
D. Nicolaescu n'a citit contextul si traduce : fi-i este voia sd slujeascd domniei
mete, ceiace nu se leagd cu contextul, in care domnul Tarii Romanesti scrie
Brasovenilor, cd dacd sunt oameni care vor sa-1 slujeasca, sg-i lase sd treaca in
tara lui, Gr. Tocilescu, op. cit., p. too.
gparx este pentru d. Nicolaescu Dracut *i nu dusman. In realitate d-sa con-
funda sensul derivat cu cel fundamental. Dracut, al cdrui nume nu trebue pro-
nuntat, este pentru Slavi dusmanul, cum pentru noi este necuratul, dar aceasta
nu inseamng cg pe orice dusman trebue sa-1 facem drac ! Din rgdgcina slava
Hpars derivg si cuvaritul romanesc vrdjmas, cu acelasi inteles. Adaug ca daca
n'am corectat pe I. Bogdan la care epara (acuzativsingular e traclus prin dus-
mani), aceasta se datoreste faptului ca in textul documentului cuvantul are
un sens colectiv.
EflaTCT/Id IJJOCNQ HM4AH nog;c4,1 do, AOGIld Ad TI IIIHOSHW (I4AH Mot rade,
inseamng (pentru) frdlia ce am avut inainte de aceasta, sd te nevoesti bine pentru
capul meu. D. Nicolaescu preferd sa transforme pe Aospa din text in Aims,
vreme (Ircifia ce am avut fnainte de aceastd vreme). Emendatiile nu se pot face
cu atata usurintg, cad altfel am transforma textul dupg voie ! Aospa, ne invata
recenzentul este femeninul dela Aogpz, ceiace e perfect inexact, fiind aci, cum
am spus, o forma barbara a adverbului.
l'ocnomuiti spasms sumn Srpzacou, ar ii dupa d. Nicolaescu domnul rdrii
de margine unguresti, ceiace inseamna, tot dupd d-sa, Tara Romaneascg ! Nici-
odatg. donmul Tarii Romanesti nu s'a intitulat as°. I Dar recenzentul grabit nu
si-a dat osteneala sg citeasca documentul, care e o scrisoare adresata my-narnr
Arm orAtor H rOCAHHV KPdHHIH SIMAH Ifroxacoli (jupanului Lucaci judetului
domnului unei margini a Tarii Unguresti). Cunoaste d-sa un domn al
Tdrii Romanesti cu numele Lucaci judetul? Noi nu 1-am aflat inca in documente
si cronici ! E vorba, oricine 41 dd seama, de judetul Brasovului. $i acest exem-
www.dacoromanica.ro
1ST. ROM. DUPA NT. PRINC1P. IZVOARE 103
www.dacoromanica.ro
104 NOT1TE BIBLIOGRAP10E
Studii
13. Karadja C. 1., Visita unor prinfi persani la Bucuresti In anul 1836, in
Rev. Ist., XVII (1931), p. 75-80. Interesanta descrierea Bucurestilor si a
Galatilor, de Fraser, atasat dela Londra pe langa printi. C. Grecescu
14 Panaiteseu P. P. Cdldtori poloni in Wile romdne, Bucuresti, I930, in
Acad. Rom., Studii i cercetdri. XVII.(Recenzie in limba polona de K. Tysz-
kowski in Wiadomos'ci Historyczne, supliment la Kwartalnih Historyczny, LXV
(1930. P. 137).
2. DISCIPLINE AUXILIARE
15. Lasearls M., Influences byzantines dans la diplonuctique bulgare, serbe et
slavo-roumaine, Praga, 1931, 13 p., f. pret (extras din Byzantinoslavica, III (1931).
Excelent articol. Profesorul Lascaris dovedeste odata mai malt ca e foarte bine
pregatit pentru a rezcava problemele complexe si fine ale istoriei statelor bal-
canice. C. C. G.
3. BIOGRAFII
16. Mini I. C., Mihai Viteazul, mare ban de Craiova, in Arh. Olteniei, X
(1931), p. 3o3-304.D. Filitti arata cb Mihai Viteazul a fost inteadevar mare
ban de Craiova 1i anume, probabil, de prin primavara anului 5592, &and domnia
Inca *tef an Surdul si de la inceputul domniei lui Alexandru cel Rau, pana
prin yam lui 1593". C. Grecescu
Vezi si No. II, 23 si 25.
4. ISTORIE POLITICA SI DIPLOMATICA
57. Filitti I. C., Alegerea dela 24 Ianuarie 2359, Bucuresti, 1932, 16 p., f. pret,
(Extras din Tinerimea Romdnd, 1932) .Studiu remarcabil precizand dupa do-
cumente in parte inedite atitudinea oamenilor i gruparilor politice in momentul
alegerii lui Cuza Vodd la Bucuresti. P. P. P.
5. ISTORIE SOCIALA
18. Bulat 'F. G., 0 danie domneascci urmatd de o insureclie fdrdneascd,
sn munfii Sucevii 1 o jurisprudenfd a divanului Moldovei din 2-82o, in Arh.
Basarabiei, III (1931), p. 549-173.-0 räscoald a satelor de munte Dorna,
arttl i Paltinisul, la 18to, cand au ajuns in posesia log. C. Bals. Chestiunea
ajunge in fata divanului, dar la 1812 tot nu se aplanase conflictul intre Wain
posesor. Se dau 14 anexe. C. Grecescu
6. ISTORIE ECONOMICA
19. Papahaul V., Les Roumains de l' Albanie et le commerce vtnitien as X VII-e
et XVIII-e silcles, in Mélanges de l'école rournaine en France, 1931, p. 27-124.
In anexe 116 documente din arhivele venetiene si franceze.
20. Arlon Dinu, Mereu cu privire la Mina chestiuni de drept vechi ro-
mdrresc, in Convorbiri Literare, XI/V (s932), p. 134-147.E o incercare de raspuns
la critica ce am facut studiului Din Hrisoavele lui Mircea-cel-Bdtrdn.--Vom reveni.
C. C. G.
www.dacoromanica.ro
1ST. ROM. DUPA INT. PRINCIP. LITERATURA 105
8. ISTORIA MILITARA
21. Czolowski Al., Bitzva pod Obertynern (Lupta dela Obertin), Lwow, 1931,
47 p., cu 5 ilustraii. f. pret. E o nouà editie a unei lucrari aparute in 1890
dar mutt completata cu literatura istorical polonA i romanA aparutA intre timp.
Excelent studiu tactic si de istorie militara in genere. P. P. P.
9. ISTORIA BISERICII
www.dacoromanica.ro
106 NOTITE BIBLIOGRAFICE
www.dacoromanica.ro
1ST. ROM. DUPA INT. PRINC1P. L1MBA 107
www.dacoromanica.ro
CR 0 NIC A
www.dacoromanica.ro
1ACOV ANTONOVICI 109
Vol. II : Actele de proprietate ale Casei obstiei targului Bar lad urinate
de clonal documente in facsimile si clonal inchipuiri de harti, Bar lad, 1912, XVII+
407 P.
Vol. III : Acte de proprietate de ale mosiilor Paladesti, insotite de o
condicuta i un catastif ; cu un hrisov in facsimil i patru harti, Barlad, 1915,
394 p.+5 planse.
Vol. IV : Acte dela mai multi soltuzi i drega.tori ai Barladului si the
acte vechi de prin. secolii XVXVIII ; cu doua facsimile in text si alte dotra
la urinal, Barlad, 1924, IV-F382 p.+2 facsimile.
Vol. V : intitulat Diverse", cuprinde doua condice de socoteli dela doua
biserici din Barlad, dintre anii 1827-1861, o dare de seama despre scoalele de
baeti si fete ce erau in Barlad in 2847, testamente, donatii.., etc., ale diferitilor
oameni marl din oras, Husi, 2926. XVI4-326 p.
Docurnentele sunt adunate din timpul cat a fost preot i profesor in
Barlad, oras pe care4 cunostea atat de bine. Ele sunt i vor ramane baza cer-
cetarilor cu privire la regiunea Barladtdui si a orasului a cdrui istorie voia s'o
scrie. In 1919 este inthat la rangul de arhiereu cu titlul de Barladeanul. In
1924 este ales episcop al Husilor. Acum activitatea i se multiplica Infibrteaza
t1n muzeu istoric in palatul episcopal, adunand cu multà ravna, documente
pe pergament, manuscrise vechi, obiecte bisericesti, etc.
Pentru munca sa i bogata serie de tiparituri, Academia Romana i-a acordat
douà premii : intaiul, pentru lucrarea de inceput Istovia comunei Bogdana,
iar al doilea, pentru primele volume de Documente Btivtddene. In 1919 a fost
proclamat membru de onoare al Academiei. Participand la lucrarile expozitiei
din 1906, fusese premiat cu medalia de aur. A fost membru corespondent al Co-
misiei monumentelor istorice pentru Tutova.
Activitatea multipla a episcopului Iacov Antonovici ii numara printre
cei mai de seamd prelati, iar in ramura istorich ii aseaza langa inaintasul san
in acest scaun, Melkisedec.
Episcopia Husilor infiintata sub domnia lui Ieremia Movila a avut fericirea
sá numere printre conducatorii ei, episcopi activi i carturari de valoarea lui So-
fronie Miclescu, Veniamin Kostache, Konon, Melkisedec.
Cleric distins, propavaduitor al adevdrului i binelui printre credinciosi,
profesor harnic j muncitor la toate scoalele secundare din Barlad, ierarh lute-
lept i bun carturar, episcopul Antonovici, prin moartea sa, lasa un mare gol
in mijlocul eparhiei, o lipsa simtita in randurile academicienilor ; a disparut cu
el un harnic i cinstit muncitor pe ogorul datoriei. Sä-i fie tarana nsoara.
G. Coatu
Arhivele vechi dill Viena. In urma prabusirei fostului imperiu Austro-
Ungar, toate arhivele registrele, planurile, titlurile i documentele de orice
natural apartinand administratiei civile, militate, financiare i juridice, au fost
depuse in arhivele statului.
Arhivele din Viena, cuprind :
I. Arhiva Casei, Cuy,tii ,si Statului (Haus-, Hot- und Staatsarhiv) ; II. Ar-
hive Economica comund ; III. Arhiva de Rdzboi, precum i IV. Arhivele di Rdsboi
(a Ministerului de Itazboi austriac). In afara de aceste arhive mai sunt la Viena
si alte arhive mari i anume : a marinei, a Ministerului de Interne, ale autori-
tatilor Curtii, etc.
www.dacoromanica.ro
110 CRONICA
www.dacoromanica.ro
ARHIVELE DIN VIENA 111
www.dacoromanica.ro
112 CRONICA
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro