Spirometrie
Spirometrie
Spirometrie
1 Spirometria
Definiție
PARAMETRII SPIROMETRIEI
Hemoptizia
Pneumotoraxul
Boli cardio-vasculare instabile (infarct miocardic recent, hipertensiune
necontrolată, tromboembolism pulmonar recent)
Anevrisme (cerebrale, aortice)
Intervenții chirurgicale oftalmologice recente
Intervenții chirurgicale abdominale sau toracice recente
Afecțiuni acute care pot afecta corectitudinea efectuării testului:vomă,
greață, leșin).
CALIBRAREA APARATULUI
EFECTUAREA SPIROMETRIEI
Înaintea efectuării testului propriu-zis, asistenta medicală trebuie să-i explice pacientului
procedura și șă se asigure că a înțeles-o. Uneori, poate fi de ajutor mimarea procedurii
sau insistarea asupra importanței inspirului amplu și expirului cât mai rapid posibil. De
asemenea, asistenta se va asigura și în ceea ce privește existența contraindicațiilor sau
respectării instrucțiunilor (oprirea fumatului, bronhodilatatoarelor,etc.)
Protezele dentare vor fi scoase, deoarece există pericolul înecării și perturbării testului.
Pentru evitarea infecțiilor prin folosirea spirometrului, se folosesc filtre de unică folosintă
și piese bucale.
În mod normal, măsurătorile sunt egale pentru SVC și FVC, dar în afecțiunile pulmonare
obstructive, primele măsurători sunt mai mari decât cele forțate. Parametrii măsurați
prin această procedură sunt: CVF, VEMS, IRB (VEMS/CVF %), PEF, MEF 25-75%
(FEF 25-75% - forced expiratory flow). Graficele reprezentative obținute sunt curba flux-
volum și curba volum-timp.
CURBA FLUX-VOLUM
Această curbă are o formă tipică: punctul maxim este reprezentat de PEF, iar panta
descendentă coboară lent până la intersectarea cu axa orizontală, la FVC. Curba flux-
volum este de ajutor în interpretarea rezultatelor funcției ventilatorii, indicând prezența
sau absența obstrucției căilor aeriene, putând fi folosită pentru diagnostic în primele
stadii ale obstrucției.
În disfuncțiile restrictive, forma curbei flux-volum este normală, dar există o reducere a
volumului pulmonar, care produce deplasarea punctului de intersecție FVC la stânga,
comparativ cu normalul.
MEF 25, 50 și 75%. MEF 25% reprezintă fluxul maxim obținut când 75% din CVF
a fost expirată ( când 25% din CVF a rămas în plămâni). MEF 75% reprezintă
fluxul maxim obținut când 75% din CVF a rămas în plămâni, iar MEF 50% fluxul
maxim obținut când plămânul s-a golit la jumătate ( 50% din CVF a fost expirat).
Acești parametrii sunt utili pentru diagnosticul precoce al afecțiunilor obstructive
(afectarea căilor aeriene mici). Unele spirometre folosesc un echivalent pentru
MEF : FEF (forced expiratory flow).
PEF (peak expiratory flow) – reprezintă fluxul maxim obținut în urma unui expir
maximal forțat. Apare precoce în decursul expiruui forțat, în prima zecime de
secundă. Este expresia fluxului de aer prin căile aeriene mari.
CURBA VOLUM-TIMP
La fel ca prima curbă, și aceasta are o formă specifică: panta ascendentă este abruptă
(3/4 din aer este expirat în prima secundă a expirului), platoul curbei este cuprins între
4-6 secunde.
INTERPRETAREA SPIROMETRIEI
Se vor face trei înregistrări, iar valorile acestora nu trebuie să fie modificate cu mai mult
de 5%, una față de alta. Se va înregistra proocedura cu valorile cele mai mari
înregistrate. La un pacient cu funcție pulmonară normală, curba volum-timp trebuie să
crească repede și neted, iar platoul trebuie să dureze între 3 și 4 secunde. Cu creșterea
gradului de obstrucție, expirarea aerului va fi prelungită, ajungând până la 15 secunde.
VEMS, CVF și CV sunt cuprinși între 80-120% din valorile de referință date,
pentru o persoană de același sex, vârstă, înălțime și rasă
IRB este aproximativ 75% (0,75) sau peste 80% din valoarea de referință dată.
TESTUL DE REVERSIBILITATE
Obstrucția este considerată reversibilă dacă valoarea VEMS crește cu mai mult de 12%
sau 200 ml după inhalarea bronhodilatatorului. Calcularea reversibilității după
administrarea bronhodilatatorului se face cu formula:
2. Disfuncția restrictivă.
Modificările caracteristice sunt:
VEMS, CVF și CV reduse la mai puțin de 80% din valorile de referință
IRB normal sau crescut (peste 80% din valoarea de referință)
Severitatea restricției se bazează pe gradul de scădere al CVF
O valoare scăzută a CVF poate fi indicația unei afecțiuni restrictive, dar poate apărea și
la pacienții cu obstrucții severe asociate cu air trapping. Dacă spirometria sugerează
disfuncția unei obstrucții restrictive , pentru confirmarea diagnosticului se vor face alte
teste de funcționalitate pulmonară adiționale.
3. Disfuncția mixtă.
Limitele spirometriei
Dintre factorii care produc variații ale rezultatelor spirometriei pot fi amintiți: tipul
instrumentului, postura pacientului, procedura (inclusive numărul de teste efectuate
consecutiv), temperatura, altitudinea, efectele ritmului circadian și de anotimp, factorii
endocrini, factorii individuali (vârsta, sex, activitate fizică, masa musculară, rasa, alte
caracteristici genetice, afecțiuni coexistente sau în istoric), factorii de mediu (fumat,
ocupația, poluarea, mediul urban sau rural), statusul economic.