Verbul este partea de vorbire flexibilă care arată o acțiune, o stare sau existența.

Clasificare:

1. Verbe predicative = pot forma singure predicatul: citesc, scriu, voi cânta

2. Verbe nepredicative = NU pot forma singure predicatul, pot fi:

A) Auxiliare : A FI, A AVEA, A VREA

B) Copulative

Verbele auxiliare = ajută la formarea modurilor și timpurilor compuse

A fi este auxiliar și ajută la formarea:

Indicativului: viitor anterior – voi fi citit

Conjunctivului, perfect – să fi citit

Condițional- optativului, perfect – aș fi citit

Infinitivului perfect – a fi citit

A avea este verb auxiliar când ajută la formarea:

Indicativului –> a) perfect compus: am mâncat, am citit

ai mâncat, ai citit
a mâncat, a citit

b) viitor popular: am să citesc avem să citim

ai să citești aveți să citiți

are să citească au să citească

Condiționalului optativ – prezent : aș scrie, ai scrie, ar scrie

Perfect: aș fi citit, ai fi citit, ar fi citit

! A AVEA = verb predicativ când are sensul de “a poseda”

Ex: Eu am o casă nouă

! A VREA = verb predicativ când are sensul de “a dori”

Ex: Eu vreau o casă nouă

A vrea ajută la formarea viitorului:

a) Simplu: voi scrie, vei scrie, va scrie, vom scrie, veți scrie, vor scrie
b) Anterior: voi fi scris, vei fi scris, va fi scris, vom fi scris, veți fi scris, vor fi scris

MODURILE VERBULUI

A) Moduri personale (predicative)

1. Indicativ (arată o acțiune reală, sigură și are toate timpurile)

Prezent: eu citesc, tu citești, el citește, noi citim, voi citiți, ei citesc

Imperfect: eu citeam, tu citeai, el citea, noi citeam, voi citeați, ei citeau –> acțiune începută, dar
neterminată

Perfect simplu: !! eu citii, tu citiși, ! el citi, noi citirăm, voi citirăți, ei citiră

Perfect compus: eu am citit, tu ai citit, el a citit, noi am citit, voi ați citit, ei au citit –> compus din
auxiliarul verbului “a avea” și participiul verbului de conjugat

Mai mult ca perfectul: eu citisem, tu citiseși, el citise, noi citiserăm, voi citiserăți, ei citiseră

Viitor: eu voi citi, tu vei citi, el va citi, noi vom citi, voi veți citi, ei vor citi

Viitor anterior: eu voi fi citit, tu vei fi citit, el va fi citit, noi vom fi citit, voi veți fi citit, ei vor fi citit

2. Conjunctiv (arată o acțiune posibilă, realizabilă)

Formare: folosim conjuncția SĂ
-are 2 timpuri:
a) prezent ( conjucția SĂ + indicativ prezent )
Eu să citesc Noi să citim
Tu să citești Voi să citiți
El să citească Ei să citească
 c) perfect:

Formare: SĂ + auxiliarul “a fi” + participiul verbului de conjugat

Eu să fi citit Noi să fi citit

Tu să fi citit Voi să fi citit

El să fi citit Ei să fi citit

! verbele a fi, a ști, a veni, a deveni, a ține fac conjunctivul cu 2 i

Ex: să fii, să vii, să devii, să ții

Atenție, să nu greșești: scriem: SĂ FII veselă, SĂ NU FII veselă (conjunctiv prezent, mereu cu 2 i)

SĂ FI mâncat, SĂ NU FI mâncat (conj. perfect, mereu cu 1 i)

3. Condițional – optativ (arată o dorință a cărei realizare depinde de o condiție)

- Are 2 timpuri
a) Prezent ( format din auxiliarul “a avea” + infinitival verbului de conjugat)

Ex: aș ști, aș citi, ar scrie

b) Perfect ( format din auxiliarele “a avea” + “a fi” + participiul verbului de conjugat

Ex: aș fi citit, ar fi citit, ar fi scris, ar fi mâncat

4. Imperativul exprimă o rugăminte, o poruncă. Se conjungă numai la persoana a II-a singular și

plural, forma afirmativă și forma negativă

Citește! (Tu) Nu citi!

Cițiți! (Voi) Nu citiți!

La imperativ, formă afirmativă, verbul primeșe 2 i : Fii curajos! Fii tu!

La imperativ, formă negativă, verbul se scrie cu un singur i: Nu fi fraier! Nu fi mincinos!

B) Moduri nepersonale
1. Infinitiv
- Prezent: a citi, a scrie, a mânca
- Perfect ( cu auxiliarul a fi): a fi mâncat, a fi citit

2. Gerunziul se formează cu sufixele ÂND(mâncând) sau IND (citind)

-forma negativă: nemaicitind/necitind

3. Participiul se termină în –S sau –T și are forme pentru masculin, feminin singular și plural, ex:
citit/citită

scris/scrisă

4. Supinul are forma: prepozițiile de/după/la/pentru + participiul verbului de conjugat

Ex: de cules, la cules, pentru cules, pentru scris

! Verbele la modurile supin și infinitiv cu valoare imperativă au funcția de predicat verbal:

A nu se călca iarba!

De învățat analiza!

Locuțiunile verbale sunt alcătuite dintr-un verb predicativ + alte părți de vorbire ( dacă verbul
este la mod personal, locuțiunea îndeplinește funcția de predicat verbal)

A băga de seamă, a da de știre, a da în vileag