Transformatorul electric

ELEV.
IANOS ION

2019

1
 Cuprins

Introducere...............................................................................................................................2
Noţiuni generale despre transformatoare................................................................................3
Sistemul magnetic...................................................................................................................4
Materiale utilizate la realizarea sistemelor magnetice.............................................................8
Materiale speciale utilizate pentru constructia miezurilor magnetice...................................13
Circuitul electric.....................................................................................................................16
Materiale utilizate la realizarea infasurarilor..........................................................................17
Bibliografie.............................................................................................................................19

2
 Introducere

In aceasta lucrare voi vorbi despre transformatorul electric.

Transformatorul electric este un aparat care realizeaza o modificare a parametrilor
(tensiune,curent) energiei electrice de curent alternativ in scopul adaptarii energiei la
caracteristicile functionale diferitilor consumatori.
Transformatorul electric este format din 2 parti componetnte principale: circuitul
magnetic si circuitul electric. circuitul magnetic este format din: coloane si juguri iar cel
electric este format din infasurarile electrice.
Voi prezenta materialele utilizate la realizarea sistemelor magnetice si anume tabla
electrotehnica,care laminata va deveni tola.La randul ei si tola are anumite calitati ca de
exemplu factorul de umplere a fierului.
Din punct de vedere al modului de laminare - tolele pot fi laminate la cald sau la
rece. Din punct de vedere al continutului de siliciu - tolele pot fi aliate cu siliciu sau fara
siliciu, ca element de aliere.
De asemenea voi prezenta si materialele special pentru utilizate pentru constructia
miezurilor magnetice si anume table groasa,sticla.
Una din clasificarile sistemelor magnetice este data de modul de realizare precum si de
dispunerea in spatiu a acestora.
Amintesc ca circuitele electrice sunt reprezentate de două sau mai multe înfăşurări.
Infasurarile constituie una din partile cele mai importante ale unui transformator,
reprezentand, de fapt, un ansamblu de spire sau bobine care formeaza un circuit electric
corespunzand uneia din tensiumle transformatorului.
Elementul constructiv principal al infasurarii este spira, care reprezinta conductorul
sau ansamblul de conductoare legate in paralel care inconjoara o singura data o parte a
sistemului magnetic al transformatorului parcurs de fluxul magnetic. . Gruparea de doua
sau mai multe spire in serie formeaza o unitate constructiva numita bobina .Locul in care
bobinatorul incepe rularea conductorului pe suportul cilindric reprezinta inceputul infasurarii.
De asemenea si conductoarele de bobinaj prezinta o larga clasificare.

3
 Noţiuni generale despre transformatoare

Transformatorul electric este o maşină electromagnetică statică de curent

alternativ, care transformă o energie electromagnetică primară de anumiţi parametrii (u 1,i1)
într-o energie electromagnetică secundară de alţi parametrii (u 2,i2), frecvenţa rămane insă
constantă (f1=f2=ct.). Cei doi parametrii care ne dau puterea: u-tensiunea şi i-curentul,
suferă prin transformare schimbări inverse, astfel dacă tensiunea se micşorează, curentul
se măreşte şi invers.La baza funcţionării transformatorului stă principiul inducţiei
electromagnetice.
Din punct de vedere constructiv, transformatorul are două părţi principale:
1) circuitul magnetic- reprezentat de miezul de fier şi construit din tole de oţel
electrotehnic pentru reducerea pierderilor în fier;
2) circuitele electrice- reprezentate de două sau mai multe înfăşurări din Cu sau Al,
realizate în jurul circuitului magnetic, fiind deci cuplate electromagnetic.
Infăşurarea care primeşte energia de la o sursă se numeşte infăşurare primară, iar
cea care cedează energia unei reţele sau unui consumator se numeşte infăşurare
secundară. După cum tensiunea înfăşurării secundare este mai mare sau mai mică decat
cea a înfăşurării primare, transformatorul este ridicător sau coborator de tensiune.
Schematic un transformator monofazat, care are două înfăşurări este reprezentat în
fig. 1.

Фu

i1 N 1 N2 i2

u1 u2 zs

i2

Фσ1 фσ2

Figura 1 Schema Transformatorului electric monofazat

u1 - tensiunea de alimentare a primarului;

i1 – curentul din primar, cand în secundar avem legată impedanţa de sarcină z s;
u2 – tensiunea la bornele secundarului rezultată prin inducţie electromagnetică;
i2 – curentul din secundar;
фσ1,фσ2 – fluxurile de scăpări ale primarului şi secundarului;
N1,N2 – numărul de spire a înfăşurării primare respectiv secundare.
După numărul de faze putem avea transformatoare monofazate, trifazate sau speciale
(ex:tri-hexafazate).

Rolul circuitului magnetic:

1. Concentrarea liniilor de câmp
2. Sustinerea înfasurarilor
4
 3. Transmiterea cuplului , fortelor
4. Transmiterea caldurii

Regimul nominal al transformatorului: este regimul definit de ansamblul valorilor

mărimilor înscrise pe plăcuţa indicatoare a transformatorului şi care caracterizează
funcţionarea în condiţii prescrise (regimul de sarcină pentru care a fost proiectat).
Datele nominale ale unui transformator sunt:
 puterea nominală-SN (VA)- reprezintă puterea aparentă la bornele circuitului
secundar;
 tensiunea nominală primară-U1N(V)-reprezintă tensiunea aplicată înfăşurării
primare în regim nominal;
 tensiunea nominală secundară-U2N(V)-este tensiunea rezultată la bornele
secundare, la mersul în gol, primarul fiind alimentat cu tensiunea U 1N ;
 raportul nominal de transformare- k- este raportul între tensiunea primară şi cea
secundară la mersul în gol;
 curentul nominal (primar şi secundar)- curentul de linie I1N,I2N(A);
 tensiunea nominală de scurtcircuit-usc-tensiunea aplicată unei înfăşurări cand
cealaltă este legată în scurtcircuit, iar în înfăşurarea alimentată curentul are valoare
nominală;
 frecvenţa nominală- 50Hz în Europa, 60 în America de Nord;
 randamentul-η;
 schema şi grupa de conexiuni.

In funcţie de utilizarea lor, putem avea mai multe tipuri de transformatoare :

-transformatoare de putere –folosite în transportul şi
distribuţia energiei;
-transformatoare speciale de putere-folosite pentru alimentarea cuptoarelor
metalurgice, a redresoarelor etc.
-transformatoare pentru reglarea tensiunii;
-autotransformatoare;
-transformatoare de măsură;
-transformatoare pentru încercări de izolaţie de înaltă tensiune.

Sistemul magnetic

Parti componente,exemple,materiale,utilizate la realizarea sistemelor

magnetice,materiale speciale utilizate pentru constructia miezurilor
magnetice,clasificarea sistemelor magnetice

Un sistem magnetic este alcatuit din coloane si juguri.Coloana transformatorului

reprezinta partea sistemului magnetic pe care, sau in jurul careia,sunt dispuse infasurarile
transformatorului.Jugul transformatorului reprezinta partea sistemului magnetic care nu are
infasurari si care serveste la inchidere a circuitului magnetic.
Jugurile transformatoarelor pot fi:
- juguri laterale
- juguri frontale.
Jugurile laterale sunt cele care leaga cele doua capete ale uneia si aceleiasi coloane ( Fig.
2), jugul lateral are o parte laterala a carei axa este perpendiculara pe axa coloanei.

5
 Figura 2 Exemple de sisteme magnetice cu juguri laterale
a) Sistem magnetic monofazat in manta;
b) Sistem magnetic monofazat cu coloane si in manta;
c) Sistem magnetic trifazat cu coloane si in manta (sistem magnetic cu cinci coloane)

Jugul frontal este cel care leaga capetele a doua sau mai multe coloane diferite (Fig. 3).

Figura 3 1-coloane; 2-juguri frontal;

Exemple de sisteme magnetice cu juguri frontale:

a) Sistem magnetic monofazat cu coloane;
b) Sistem magnetic trifazat plan cu coloane.
In fig. 4 sunt prezentate formele tipice ale sectiunilor prin jug.

Figura 4 Forme tipice ale sectiunilor prin jug

6
 Din punct de vedere constructiv coloanele se clasifica astfel:
-coloana cu tesere plana;
-coloana cu tesere radiala;
-coloana cu tesere in evolventa.

Coloana transformatorului asamblata din pachete paralelipipedice de tole (grup de tole

de aceeasi dimensiune) reprezinta coloana cu tesere plana (Fig. 5).

Coloana unui sistem magnetic cu intrefier asamblata din tole de aceeasi latime,
dispuse practic in directii radiale formand sectiunea circulara transversala a coloanei
reprezinta coloana cu tesere radiala (Fig. 6)

Coloana unui sistern magnetic cu intrefier asamblata din tole de aceeasi latime,
deformate in asa fel incat, in sectiunea transversala, a coloanei, toate tolele sa aiba forma de
evolventa si impreuna sa formeze practic cilindru circular drept, reprezinta coloana cu tesere
in evolventa (Fig. 7).

Figura 5 Exemple de coloane cu tesere plana

a) - sectiune transversala in trepte fara canale de racire;
b) - sectiune transversala in trepte cu canale de racire longitudinale;
c) - secfiune transversala in trepte cu canale de racire longitudinale si transversale

Figura 6 Coloana cu tesere radiala Figura 7 Coloana cu tesere evolventa

7
 Consolidarea mecanica a sistemelor magnetice consta in consolidarea jugurilor
frontale, a jugurilor laterale si a coloanelor.
La transformatoarele de putere mica si medie, jugurile sunt consolidate prin presare
cu grinzi de lemn (Fig.8), iar la cele de putere mare cu ajutorul unor grinzi din otel laminat
cu profil U (Fig.9), sau cu ajutorul unor grinzi sudate(Fig.10).

Figura 8 Miezul unui transformator de putere 160 VA, cu grinzi de jugde lemn.

Figura 9 Miezul unui transformator de 1000 VA putere,cu grinzi din otel profilat.

Figura 10 Miezul unui transformator trifazat (10 MVA, 63/16, 5 KV, 50 Hz) din tole cu cristale
orientate, fara gauri pentru suruburi.

Pentru consolidarea coloanelor si a jugurilor laterale, se utilizeaza fie buloane de strangere

(Figura 11), fie benzi din otel (Figura 12).

Figura 11 Izolatia de strangere a buloanelor

a) - suruburi cu rondele individuale;

1) - rondela de strangere de otel;
2) - rondela de prespan;
3) - tub izolant;
b) - perechea de buloane cu rondela comuna intr-o parte;
1) - rondela de strangere de otel pentru un bulon;
2) - rondela de prespan;
3) - rondela de otel sub piulita;
8
 4) - rondela de prespan;
5) - rondela de strangere de otel pentru doua suruburi;
6) - tub izolant.

Figura 12 Presarea coloanelor transformatoarelor de putere cu benzi din otel (1-otel

feromagnetic, 2 - centura de carton, 3 - centura de otel).

La constructiile moderne sunt utilizate benzi de strangere cu fibre de

sticla tennocontractabile (Fig.13).

Figura 13 Presarea coloanelor transformatorului de putere cu benzi din sticla (otel,centura

din banda de sticla)

La transformatoarele cu puteri mici si mijlocii strangerea tolelor serealizeaza cu ajutorul

unor pene de lemn introduse intre cilindrul electroizolant al infasurarii si tolele miezului (Fig.
14.).

Figura 14 Presarea coloanei transformatorului 1 - cilindru izolant; 2 - barele de sprijin; 3 -

miezul.

Materiale utilizate la realizarea sistemelor magnetice

In majoritatea cazurilor sistemele magnetice ale transformatoarelor se realizeaza din

tabla electrotehnica, care reprezinta in fapt un material magnetic moale (adica, un material cu
ciclu de histerezis ingust).
Laminarea materialului sub forma de tole de diferite grosimi (0.65 mm; 0.50 mm; 0.35
mm; etc.) conduce la reducerea componentei pierderilor prin curenti turbionari indusi de
campurile variabile caracteristice aplicatiilor de curent alternativ.In prezent se fabrica o mare
varietate de tole magnetice, proiectantul urmand sa aleaga, in functie de puterea si
caracteristicile principale ale masinii electrice, sortimentul cel mai potrivit aplicatiei

9
concrete.Din punct de vedere al calcului de proiectare a unei masini, calitatea unei tole este
reprezentata de urmatoarele elemente:
a) Pierderile specifice (W/Kg) la magnetizare in camp alternativ sinusoidal,
pierderi care au loc prin histerezis si prin curenti turbionari. La tolele uzuale de grosime 0.5
mm si la 50 Hz, pierderile prin histerezis reprezinta aproximativ 60-70% din pierderile totale,
in functie de gradul de aliere cu siliciu. La frecventa constanta a campului de magnetizare,
pierderile totale sunt aproximativ proportionate cu patratul inductiei magnetice, rezultand o
curba de pierderi p=f(B) parabolica.
Pentru tolele destinate masinilor electrice rotative se garanteaza de obicei valorile
pierderilor la 50 Hz, corespunzatoare inductiilor de 1 T si 1.5 T notate cu P10/50 si P15/50.In
mod similar, pentru tolele destinate transformatoarelor, se garanteaza pierderile de 1.5 T sau
1.7 T, notate P15/50 si P17/50.Pentru aplicatii care implica frecvente diferite de 50 de Hz,
furnizorii de tole includ in cataloage curbe complete din care se poate deduce dependenta
pierderilor specifice totale cu inductia si frecventa. Pentru frecvente de 400...2500 Hz se
elaboreaza sortimente speciale, de grosime redusa (0.1-0.15-0.20 mm) si cu un procent de
siliciu mai ridicat, in vederea reducerii pierderilor prin curenti turbionari.
b) Caracteristica de magnetizare a tolei, adica dependenta inductie-camp, B=f(H),
la magnetizare alternativa sinusoidala.
O tola este cu atat mai buna cu cat are o caracteristica de magnetizare mai ridicata,
adica cu cat se obtine o inductie mai buna la acelasi camp exterior imprimat.Tolele destinate
masinilor electrice rotative se caracterizeaza prin trei puncte principale, prin valorile inductiei
B25,B50,B100 corespunzatoare campurilor de excitatie de 25, 50 si 100 A/cm. Aceste valori se
pot verifica pe esantioane standard, de pilda prin metoda cadrului Epstein (STAS 7758-75) si
reprezinta obiecte de garantie pentru un anumit sortiment de tabla.Tolele destinate
transformatoarelor de putere se caracterizeaza de obicei numai prin inductia Bg
corespunzatoare campului de 8 A/cm.
c) Factorul de umplere (impachetare) a fierului, notat Kfe este raportul dintre
lungimea totala efectiva a fierului dintr-un pachet de tole si lungimea totala(geometrica) a
pachetului. Este un factor subunitar care depinde de grosimea tolei, de calitatea suprafetei,
precum si de grosimea peliculei izolante, care poate fi de natura organica (lacuri
electroizolante de acoperire) denumite de tip C3 sau anorganica (oxizi de fier, fosfati etc.),
denumita de tip C5.
Alte proprietati ale tolei, cum sunt duritatea superficiala sau rezistenta electrica a izolatiei,
desi nu fac obiectul garantiei furnizorului, prezinta importanta din punct de vedere al
caracteristicilor de functionare ale masinii sau din punct de vedere al tehnologicitatii
fabricatiei.
Tolele magnetice se pot clasifica: din punct de vedere al dependentei proprietatilor
magnetice cu directia de laminare, tolele pot fi:
- cu cristale orientate (denumite uzual tole pentru transformator)
- cu cristale neorientate (pentru masini electrice rotative).
In directia de laminare proprietatile magnetice sunt mai bune decat in directia
perpendiculara. Fenomenul este urmarit in mod deosebit in fabricatia tolelor de
transformator, unde campul de excitatie are o directie constanta, dar devine nedorita in
cazul masinilor electrice rotative, unde este necesara o izotropie a proprietatilor magnetice
datorita solicitarii materialului dupa toate directiile. Din acest motiv, standardele de tole
neorientate limiteaza de obicei anizotropia magnetica din punct de vedere al pierderilor.
Tolele cu cristale orientate pot fi fabricate in doua variante:
b) cu textura -normala
a) cubica.
Pentru a intelege dependenta proprietatilor magnetice in functie de directia de
laminare este necesara legatura cu coeficientii cristalografici a lui Muller.
Se cunoaste ca monocristalul de fier se magnetizeaza in mod diferit in directii diferite. Astfel,
din fig. 15, unde este prezentat un monocristal de fier, rezulta ca se poate vorbi de trei
directii principale de magnetizare,si anume:

10
 - directia de magnetizare usoara, de-a lungul muchiei (1) 100,
- directia de magnetizare medie, de-a lungul diagonalei suprafetelor laterale (2)
110;
- directia de magnetizare grea, de-a lungul diagonalei cubului (3) 311.

Figura 15 Directiile de magnetizare usoara (100), medie (110), si grea (111), pentru cristale de
fier.

In tabla normala laminata la cald, cristalele sunt dispuse haotic fig.16 a). Dispunerea
cristalelor in tabla laminata la rece este aratata in fig.16 b). De aceea, acest gen de tabla se
numeste textura sau cu cristale orientate. Este bine sa se foloseasca aceasta denumire,
deoarece se fabrica si tabla laminata la rece, dar care nu are cristale orientate (in special
pentru masini electrice).

Figura 16 Dispozitia cristalelor de fier in tabla silicioasa:

a) - laminata la cald; b) - laminata obisnuit, laminata la rece; c) - cu textura cubica
sagetile indica directiile de magnetizare usoara.

Din analiza figurilor 15 si 16 se vede ca o asemenea tabla are permeabilitatea

magnetica cea mai mare atunci cand directia fluxului magnetic coincide cu directia de
laminare, permeabilitatea este mai mica la trecerea fluxului, transversal pe directia laminarii
si este si mai mica pentru valori intermediare ale unghiului dintre directiie de laminare si de
trecere a fluxului. In realitate, dispunerea cristalelor nu este exact cea aratata in fig.16.b) si
de aceea se poate spune ca,cu cat inclinatiile muchiiior cristalelor fata de directia laminarii
sunt mai mici si cu cat este mai redusacantitatea de cristale neorientate in aceasta directie,
cu atat texturarea tolei se considera, mai buna, iar caracteristicile electromagnetice
principale (permeabilitatea magnetica si pierderile specifice) mai favorabile. Orientarea
cristalelor in tabla cu textura cubica este ilustrata in fig16
Permeabilitatea magnetica a acestei table este mare atat in cazul trecerii fluxului in
directia laminarii cat si in cazul trecerii in directie transversala pe aceasta.Permeabilitatea
magnetica a tablei sub un unghi de 45° fata de directia laminarii, adica de-a lungul diagonalei
suprafetei laterale a cubului, corespunde aproximativ permeabilitatii tablei cu textura normala
in directie perpendiculara pe directia laminarii.
Tinand seama de cele de mai sus, este evident ca tabla silicioasa cu textura cubica
poate sa fie utilizata cu succes pentru fabricarea de masini rotative. Totusi,ea prezinta
avantaje importante si in cazul utilizarii pentru transformatoare de putere. Avantajul cel mai
important fata de tabla laminata la rece cu textura normala este acela ca nu mai este
necesara imbinarea la 45° a jugurilor cu coloanele. De asemenea devine posibila utilizarea

11
tablei laminate la rece pentru executia miezurilor pentru transformatoare mici,
transformatoare de masura si altele, impachetate din tole stante sub forma de L, T, E etc.
Incercarile au aratat ca transformatoarele cu miez din tabla cu textura cubica are pierderile
in fier de 1.65 ori mai mici decat acelasi transformator avand miez din tabla cu textura
normala iar curentul de magnetizare este de doua ori mai mic. Miezurile au fost impachetate
din tole sub forma, de I.

In tabelul 2.2.1 se prezinta principalele caracteristici magnetice si tehnologice ale

tablelor de dinam (cu cristale neorientate) fabricate in tara:

Masa specifica [kg/mm

Grosimea [mm]

Factor de spatiu,min.
[%]Continutul orientativ de siliciu

Simbolul De Pierderi de Inductia_magnetica

calitate magntizare. minima,
[W/Kg] t

Anizotropia pierderilor,

Nr.de_indoiri alternate
in c.a. la un camp,
[A/cm]

%,max

min.
IT 1.5 B25 B50 BIOO
NO135-50 3 1.35 T
3.30 1.4 1.60 1.71 ±14 3 7,65
NO 150-50 2.8 1.50 3.5 1.50 1.60 1.71 ±14 5 7.65
NO170-50 2.5 1.70 4.00 1.51 1.61 1.72 ±14 5 7.65
NO200-50 0.5 2 2.0 4.7 1.52 1.62 1.73 +12 0 10 7.70
NO230-50 1.7 2.30 5.30 1.54 1.64 1.75 ±12 10 7.70
NO260-50 1.3 2.60 6.00 1.55 1.65 1.76 ±12 10 7,75
N03 00-50 1 3.00 6.80 1.58 1.68 1.76 ±12 10 7.75
NO360-50 1 3.60 8.10 1.58 1.68 1.78 ±12 10 7,75
NO230-65 2 230 5.30 1.52 1.62 1.73 ±14 5 7.70
NO260-65 0.65 1.7 2.6 6.00 1.54 1.64 1,75 ±12 0 10 7,75
N0300-65 1.3 3.00 6.80 1.55 1.65 1.76 ±12 10 7.75
NO3 60-65 1 3.60 8.10 1.58 1,68 1.77 ±12 10 7.75

Observatii:
1) Factorul de spatiu este determinat pe epruvete neacoperite cu izolatie. La epruvete
izolate factorul de spatiu se poate considera de minim 0.96.
2) Masa specifica nu se garanteaza.. Valoarea ei este luata in considerare la calculul
pierderilor la magnetizare si a factorului de spatiu.
Valorile din tabel reprezinta elemente garantate de furnizorul de tabla. Din punct de vedere
al marimilor magnetice se garanteaza toate cele trei valori ale inductiilor (B25, B50 SI B100 )
dar se garanteaza numai o valoare apierderilor (de obicei p45/50), determinarile fiind
efectuate pe esantioane Epstein supuse unui tratament termic de imbatranire magnetica la
225 °C timp de 24 ore.

In tabelul 2.2.1 se prezinta structura sortimentala si valorile garantate ale tablelor de

transformator fabricate in tara noastra.

Simbol de Grosime Pierderi la 50 Hz W/ Inductia T

calitate a, [mm] [Kg] la800A/m

1.7T

12
 GO 84-28 0.28 0.84 1.28 180
GO 89-28 0.28 0.89 1.36 1.77
GO 92-30 0.30 0.92 1.38 1.77

GO 95-28 0.28 0.95 1.48 1.75

GO 97-30 0.30 0.97 1.51 1.75

GO 101 -35 0.35 1.01 1.55 1.75

GO 106-28 0.28 1.06 1.66 1.75
GO 107-30 0,30 1.07 1.68 1.75
GO 111 -35 0.35 1.11 1.73 1.75

Din punct de vedere al modului de laminare - tolele pot fi laminate la cald sau la
rece. Cu exceptia unor cazuri particulare (grosimi sub o valoare limita; continut de siliciu
peste o anumita limita), in prezent s-a generalizat procedeul de laminare la rece, care ofera
anumite avantaje tehnologice.
Astfel, in cazul laminarii la rece calitatea suprafetei tablei rezulta mai buna, ceea ce
perrnite obtinerea unui factor de impachetare superior. De asemenea, campul de tolerante al
grosimii tablei rezulta in limite mai restranse. Trebuie mentionat de asemenea, ca in cazul
laminarii la rece pentru acelasi procent de aliere cu siliciu, rezulta pierderi specifice mai mici.
Dezavantajele procedeului de laminare le rece consta in aceea ca dispersia de
fabricate din punct de vedere al proprietatilor magnetice sunt mai mari.
Tablele electrotehnice fabricate la C.O.S. Targoviste sunt laminate la rece.
Din punct de vedere al continutului de siliciu - tolele pot fi aliate cu siliciu (in
proportie de 0,5...0.35 % sau chiar mai mult), sau fara siliciu, ca element de aliere. Continutul
de siliciu are o importanta majora pentru proprietatile magnetice ale tolei in sensul reducerii
pierderilor specifice totale, datorita reducerii in primul rand, a pierderilor prin curenti
turbionari.
Odata cu reducerea pierderilor,siliciul are si o influenta nefavorabila asupra
capacitatii de magnetizare a tolei, in special in zona inductiilor mari. Alierea tolelor cu siliciu
prezinta deci un aspect contradictoriu in ceea ce priveste proprietatile magnetice de baza
ale acestuia. Se vorbeste in aceste conditii despre o tola mai "buna" atunci cand ea convine
siliciu mai mult si deci are pierderi specifice mai mari, aceasta deoarece pretul tolelor este
determinat in primul rand de gradul de aliere. Proiectantul de masini electrice trebuie sa
considere aceasta exprimare ca fiind impropie, deoarece un anumit sortiment de tabla este
bun sau nu numai in raport cu o aplicatie data si aceasta corelare are atat aspecte tehnice,
cat si aspecte economice.
In timp ce continutul de siliciu in tabla laminata la cald este de 4-4,5 %, rezultand
prin aceasta o rezistenta specifica de 0.6-0.65 ohmi* mm /m, continutul de siliciu in tabla
laminata la rece este de numai 2.5-3.5 %. Aceasta situatie este impusa de greutatile de
laminare a tablei cu continut mare de siliciu. Din aceasta cauza, rezistenta specifica a tablei
scade pana la 0.45-0.5 ohmi* mm/m. Pierderile datorita curentilor Foucault sunt invers
proportionale cu rezistenta specifica. De aceea, pentru tabla laminata la cald si laminata la
rece, la 50 Hz si 15000 Gs, aceste pierderi sunt egale cu 0.45, respectiv 0.6 W/Kgf.
Aceasta usoara inrautatire a calitatilor tablei silicioase laminate la rece este insa
compensata de scaderea brusca a pierderilor prin histerezis. Astfel, la cele mai bune sorturi
de tabla silicioasa cu cristale orientate, pierderile prin histerezis in directia laminarii sunt
aproape de doua ori mai mici decat la unghiuri cuprinse intre 55° si 90°. Pierderile
histerezis prezinta mai putin de 50 % la incercarea in directia In minimi, in raport cu directia
perpendiculara pe aceasta.

13
 In trecut, tolele erau izolate cu hartie si cu lac (email). Asemenea transformatoare
mai exista inca in exploatare. La ora actuala metodele si tehnologia de izolare a tolelor a
evoluat. Cea mai mare raspandire o are carlitul (o izolatie ceramica realizata printr-un
tratament termic si chimic al suprafetei tolei). In afara de izolatia pe baza de hartie, lac si
oxid se utilizeaza in prezent izolatii rezistente la temperatura care permit recoacerea
miezurilor la o temperatura de 800 °C. Din acest punct de vedere cea mai buna izolatie o
reprezinta carlitul, o izolatie ceramica realizata printr-un tratament termic si chimic al
suprafetei tolei.
Se folosesc de asemenea izolatii pe baza de fosfat de fier, sticla, silicat fero-
manganic,silicat de magneziu. Urmarea faptului ca grosimea stratului izolant este foarte
mica (cativa microni) iar suprafata tolei, in urma procesului de laminare la rece se obtine
neteda, coeficientul Kpe este de peste 0.95. In cazul tablei silicioase laminate la rece
izolate cu carlit KFe este 0.96-0.97.Avantajele sunt evidente pentru tabla de 0.3 mm izolata
cu hartie groasa de 0,03 mm, coeficientul de izolatie este 0.84-0.85, iar izolata cu lac de
0.89-0.9.Fata de o grosime data, daca se aplica un singur strat de lac in ambele parti,
grosimea create cu 0.015-0.02 mm.

Materiale speciale utilizate pentru constructia miezurilor magnetice

Tabla groasa de 0,35 mm are utilizarea cea mai larga, folosindu-se pentru
confectionarea tolelor taiate sau stantate pentru miezuri normale.De remarcat faptul ca in
prezent s-a asimilat fabricatia de banda de tabla silicioasa, avand grosimea de 0.03 mm si
care este utilizata in radiotehnica si in sisteme electronice.Dupa cum s-a aratat, marimea
continutului de siliciu ar contribui la o reducere mai mare a pierderilor prin curenti turbionari
si ar micsora magnetostrictiunea, permeabilitatea aliajului ar creste. Fragilitatea crescanda
insa CU marimea continutului de siliciu il limiteaza la 4,5 % pentru tolele laminate la cald si la
35 % pentru cele laminate la rece. S-a incercat o solutie prin adaos de nichel (5.5 %) putand
astfel mari putin si continutul de siliciu (10.11). Marirea continutului de siliciu nu este insa
sutlcient de mare, dar continutul de nichel scumpeste aliajul.
Rezultate mai bune s-au putut obtine cu adaos de aluminiu, prin inlocuirea partiala a
siliciului (12...14), aluminiul avand acelasi efect ca siliciul. Aliajele astfel elaborate, laminate la
cald, deci izotrope, au caracteristici magnetice superioare celor care contin numai siliciu si
nefiind anizotrope, au aplicatie universala .Tendinta merge spre obtinerea unor astfel de
aliaje in producfie de serie si caracteristici superioare.O categorie noua de materiale tehnice
cu proprietati deosebite o reprezinta sticlele metalice.
Sticla obisnuita este un material silicatic care, nu a cristalizat in timpul racirii din stare
lichida pana la temperatura ambianta. Alte substante, in special cele ale caror molecule au
tendinta spre polimerizare, pot de asemenea, sa fie racite pana la temperatura ambianta fara
sa cristalizeze. Spre deosebire de sticlele anorganice silicatice si oxidice si de sticlele
polimerilor organici, care se obtin ca materiale solide amorfe conditii obisnuite de racire
materialele metalice nu au putut fi obtinute in stare de sticla decat de curand, prin aplicarea
unor viteze de racire a topiturii mai mari de un milion de grade pe secunda pentru a evita
cristalizarea. Producerea sticlelor metalice in conditii aceptabile industrial si sub forma unor
produse utilizabile tehnic constituie o realizare recenta care a avut ca rezultat aparitia unei
noi clase de materiale ingineresti cu proprietati neobisnuite.In esenta, aceasta clasa de
materiale cumplet noua - sticlele metalice - imbiba proprietatile caracteristice metalelor
(maleabilitate, conductivitate electrica si termica, usurinta de magnetizare) cu proprietati
caracteristice sticlelor (duritate si rezistenta la coroziune).
De la descoperirea lor, acum aproape 42 de ani, sticlele metalice au trecut de la simple
curiozitati de laborator la situatia de produse tehnice asupra carora se efectueaza un numar
14
impresionant de studii fundamentale si aplicative.Spre deosebire de materialele metalice
obisnuite policristaline, sticlele metalice sunt materiale amorfe la fel ca si lichidele,cu o
distributie aproape intamplatoare a atomilor. Din aceasta cauza ele nu prezinta
caracteristicile structurale obisnuite pentru metalele si aliajele cristaline, ci sunt materiale
omogene, atat la scara macroscopica, cat si la scara microscopica. Desi ordinea la lunga
distanta, specifica cristalinitatii este absenta in sticlele metalice, o ordine la scurta distanta
de natura topologica si chimica este prezenta. Interactiunile puternice exercitate la scurta
distanta intre atomii constitutivi produc o gama de proprietati si comportari unice manifestate
de sticlele metalice.Absenta cristalinitatii in sticlele metalice conduce la o asociere de
proprietati mecanice, ductilitate si duritate neintalnita in materialele metalice cristaline.
Astfel, aliajele fierului produse sub forma de sticla metalica", au rezistenta de rupere la
tracfiune de aproximativ 350 daN/mm2 si duritati vickers aproximativ 1000 daN/mm2,
depasind cele mai mari valori obtinute in oteluri. In pofida acestei duritati extreme, sticlele
metalice sunt materiale tenace si nu fragile, ruperea lor fiind precedata de deformari plastice
considerabile; ele se deformeaza plastic manifestand ductilitate sub eforturi de indoire,
forfecare si compresiune.Structura omogena a sticlelor metalice le confera rezistenta la
coroziune comparabila in unele cazuri cu a platinei si rezistenta la oboseala neintalnita in
aliaje cristaline. Sticlele metalice ce contin metale magnetice cu Fe, Co,Ni,sunt materiale
feromagnetice, cu usurinta de magnetizare comparabila cu a celor mai bune aliaje clasice
de tip permalloy. Absenta cristalinitatii face ca sticlele feromagnetice sa fie lipsite de
anizotropia magnetocristalina care conduce la pierderi de energie importante la
magnetizarea si demagnetizarea materialelor magnetice clasice.

Clasificarea sistemelor magnetice

Ansamblul de tole sau de alte elemente din tabla electrotehnica sau din alt material
feromagnetic, avand o forma geometrica determinata, destinat sa localizeze in el campul
magnetic util al transformatorului se numeste sistemul magnetic al transformatorului (circuit
magnetic).
Dupa modul de realizare sistemele magnetice pot fi:
- Sistem magnetic tesut;
- Sistem magnetic cu intrefier;
- Sistem magnetic rulat.
Sistemul magnetic tesut reprezinta un ansamblu in care coloanele si jugurile, tesute plan, se
asambleaza incrucisat ca o constructie unitara (fig. 17).

Figura 17 Sistem magnetic tesut

Sistemul magnetic in care coloanele si jugurile sunt asamblate si consolidate separat, iar la
asamblarea sistemului ele se alatura frontal si se consolideaza cu dispozitive speciale de
strangere sau alt mod, reprezinta sistemul magnetic cu intrefier (fig.18).

15
 Figura 18 Sistem magnetic cu intrefier

Sistemul magnetic in care coloanele si jugurile sunt asamblate prin rulare din tabia
electrotehnica (in benzi sau rulata) reprezinta sistemul magnetic rulat (fig. 19).

Figura 19 Miezuri magnetice din otel laminat la rece: a) Forma dreptunghiulara; b) Forma
circulara.

Dupa dispunerea in spatiu sistemele magnetice se clasifica in:

- Sisteme magnetice plane
- Sisteme magnetice in spatiu.
Sistemul magnetic la care axele longitudinale ale tuturor coloaneior si jugurilor sunt dispuse
intr-un singur plan, reprezinta sistemul magnetic plan (fig. 20).

Figura 20 Sistem magnetic plan

a) sistem magnetic monofazat cu coloana;

b) sistem magnetic monofazat in manta;
c) sistem magnetic cu coloana si in manta;
d) sistem magnetic trifazat plan cu coloane;
e) sistem magnetic trifazat cu coloane si in manta (cu cinci coioane);
f) sistem magnetic trifazat in manta.

Sistemul magnetic la care axele longitudinale ala coloanelor sau ale jugurilor sunt dispuse
in planuri diferite, reprezinta sistemul magnetic in spatiu (fig. 21).

Figura 21 Figura 22
16
 a)Sistem magnetic trifazat simetrie in stea
b)Sistem magnetic trifazat simetrie in triunghi

Figura 23 Sistem magnetic simetric trifazat in triunghi 50KVA,5000V .

17
Circuitul electric
Infasurarile transformatoarelor. Parti constructive ale infasurarilor.

Materiale utilizate la realizarea infasurarilor. Parti constructive ale infasurarilor.

Infasurarile constituie una din partile cele mai importante ale unui transformator, reprezentand,
de fapt, un ansamblu de spire sau bobine care formeaza un circuit electric corespunzand
uneia din tensiumle transformatorului. Pentru un transformator polifazat, infasurarea este
ansamblul infasurarilor de faza, prin infasurare de faza intelegandu-se faza unei infasurari
polifazate.
Termenul de infasurare de faza nu va fi utilizat pentru ansamblul bobinelor de pe o
anumita coloana. Transformatorul trebuie calculat si executat astfel incat marimile sale de
baza (pierderile in infasurari, tensiunea de scurtcircuit si incalzirile) sa fie m concordanta cu
valorile prescrise de norme. In acelasi timp, infasurarile trebuie sa asigure transformatorului o
rigiditate dieleclrica suficienta, precum si stabilitate dinamica si termica mare, astfel in cat sa
garanteze buna functionare a acestuia si la supratensiunile care apar in exploatare. Elementul
constructiv principal al infasurarii este spira, care reprezinta conductorul sau ansamblul de
conductoare legate in paralel care inconjoara o singura data o parte a sistemului magnetic al
transformatorului parcurs de fluxul magnetic. Gruparea de doua sau mai multe spire in serie
formeaza o unitate constructiva numita bobina .Locul in care bobinatorul incepe rularea
conductorului pe suportul cilindric reprezinta inceputul infasurarii. O infasurare poate fi
bobinata la dreapta sau la stanga.Sensul bobinarii este esential la realizarea grupei de
conexiuni cerute de beneficiar.

Figura 24 Sensul de depanare la bobinele pentru transformator; a) la dreapta; b) la stanga.

Depanarea unei bobine pe dreapta sau pe stanga se face atunci cand incepe din stanga,
respectiv din dreapta sablonului privit din partea tamburului de pe care se desfasoara
conductorul (fig. 25) .

Figura 25 Bobinarea la stanga si la dreapta: 1 - mosorul cu sanna; 2 - sablonul de bobinaj;

3 – bobinatorul\
18
 Considerand ca observatorul este situat la extremitatea sablonului unde se gaseste
inceputul infasurarii, sensul de bobinare reprezinta sensul in care este rulat conductorul pe
suprafata sablonului mentionat.O alta definitie este cea prezentata in continuare: bobinarea se
considera la stanga cand privind de la un capat al bobinei, rotirea spirelor se face in sens
invers acelor de ceasornic (fig.25) iar la dreapta cand rotirea spirelor se face in sensul rotirii

acelor de ceasornic (fig.26).

Figura 26 Bobins "la dreapta"

Materiale utilizate la realizarea infasurarilor

Pentru realizarea infasurarilor sunt utilizate conductoare de cupru sau din aluminiu.
Conductoarele pot avea sectiune rotunda sau sectiune dreptunghiulara. Astfel, pentru valorile
sectiunilor mai mici ca 5-6 mm (la transformatoarele mici) se alege conductor rotund, care de
regula, este izolat numai cu email tereftalic (ET) pentru cupru si cu hartie pentru aluminiu.Daca
valoarea sectiunii este mai mare ca 6 mm patrati, atunci se alege conductor
dreptunghiular(profilat),care este izolat cu email tereftalic peste care se dau si doua straturi de
fibra de sticla (tip PE2S) pentru transformatoarele uscate (racite cu aer), si izolat cu hartie
pentru transformatoarele cu ulei (de la 2 la 5 straturi 1/2 sau 1/3 suprapus).
Dupa natura izolatiei (STAS 10570-83) conductoarele de bobinaj se clasifica in:
- conductoare emailate;
- conductoare cu izolatie de hartie;
- conductoare cu izolatie din fire textile;
- conductoare cu izolatie din fire de sticla.
Firele textile utilizate pentru izolarea conductoarelor pot fi din matase, bumbac sau bumbac in
amestec cu fire sintetice.Firele de sticla utilizate pentru izolarea conductoarelor sunt fire de tip
textil, din sticla sau din sticla in amestec cu fire sintetice.Izolatia din fire textile sau fire de sticla
se poate aplica peste conductoarele de cupru emailate in prealabil.
Dupa material, conductoareie de bobinaj se clasifica in:
- conductoare de bobinaj din cupru;
- conductoare de bobinaj din aluminiu.
Dupa forma sectiunii, conductoarele de bobinaj se clasifica in:
- conductoare de bobinaj cu sectiune rotunda;
- conductoare de bobinaj cu sectiune dreptunghiulara.
Dupa grosimea izolatiei, conductoarele ernailate si cele cu izolatie din fire de sticla se
clasifica in trei grade de izolatie:
- gradul 1 - cu izolatie simpla;
- gradul 2 - cu izolatie dubla;
19
 - gradul 3 - cu izolatie tripla.

La conductoarele de bobinaj cu izolatie din hartie si fire textile, nu se prevede gradul de

izolatie, ci se arata cate infasurari sau impletituri se aplica peste conductor.
Dupa indicele de temperatura, conductoarele de bobinaj se clasifica in cinci clase:
- cu indice de temperatura 105;
- cu indice de ternperatura 130;
- cu indice de temperatura 155;
- cu indice de temperatura 180;
- cu indice de temperatura 220.
Dupa modul de izolare, conductoarele de bobinaj se clasifica in doua grupe:
- izolate prin emailare;
- izolate prin infasurare sau impletire.
Simbolizarea condudoarelor de bobinaj emailate se face dupa anumite principii de
simbolizare. Simbolizarea cuprinde, in ordine, simbolurile pentru:
- materiaiul conductorului,
- forma sectiunii conductorului (numai pentru conductoarele de sectiune dreptunghiulara);
natura izolatiei;
- caracteristica de baza (M, S, T);
- caracteristica secundara (unde este cazu! U, A, F, s, b);
- gradul de izolatie (1, 2, 3);
- indicele de temperatura (105, 120, 13p, 155, 180 sau 220).

20
 Concluzie

In aceasta lucrare am prezentat notiuni generale despre transformatorul electric. Au fost

prezentate componentele principale: circuitul magnetic si circuitul electric cat si datele
nominale ale unui transformator
In tratarea subiectului circuitului magnetic au fost prezentate partile componente,
exemple, materiale utilizate la realizarea sistemelor magnetice,materiale speciale utilizate
pentru constructia miezurilor magnetice si de asemenea a fost facuta o clasificarea sistemelor
magnetice.
Pentru circuitul electric au fost prezentate infasurarile transformatoarelor, partile constructive
ale infasurarilor si materiale utilizate la realizarea acestora.
Lucrarea pune un accent ridicat asupra circuitului magnetic, facand doar o prezentare
generala asupra componentelor, fara o detaliere amanuntita .

21
 Bibliografie

[1] E.Potolea ,,Calculul regimurilor de functionare ale sistemelor electroenergetice” Editura

Tehnica,Bucuresti 1977

[2] C.Ghita ,,Elemente fundamentale de masini electrice” Editura Printech,Bucuresti 2002

[3] www.wikipedia.org/wiki/Transformator

[4] http:// www.scritube.com”>Transformator

22