5.2 Masini Pentru Recoltarea Porumbului Pentru Boabe
5.2 Masini Pentru Recoltarea Porumbului Pentru Boabe
5.2 Masini Pentru Recoltarea Porumbului Pentru Boabe
Aparatul de tăiere
1
Echipamentele, mașinile și combinele, care în procesul recoltării realizează și
tăierea plantelor de porumb, sunt prevăzute cu un aparat de tăiere adecvat. Acest
aparat de tăiere poate fi un cuțit cu mișcare rectilinie-alternativă sau rotativ.
Aparatul de tăiere cu cuțit cu mișcare rectilinie-alternativă, la rândul său, poate avea
lame tăietoare dispuse pe toată lățimea de lucru sau numai o lamă tăietoare pentru
fiecare rând de plante.
În primul caz, aparatul de tăiere este asemănător cu cel folosit la mașinile de recoltat
cereale păioase, dar mai dimensionat și funcționează la o viteză a cuțitului de 1,3 – 1,6
m/s.
2
Fig. 5.2.3 Aparat de tăiere rotativ:
3
Fig. 5.2.5 Secție de lucru a culegătorului știuleți CS-4M:
1 – valțuri de tragere a tulpinilor; 2 – plăci de detașare a știuleților; 3 – lanțuri cu
degete pentru transportul știuleților; 4 – învelitorile secțiilor
4
1 – transportor oscilant, in trepte; 2 – agitator rotativ; 3 – exhaustor; 4- transportor
intermediar; 5 – aparat depanusare; 6 – jgheab de dirijare a stiuletilor depanusati; 7 –
elevator de stiuleti depanusati; 8 – elevator central cu racleti
Fig.5.2. 7 Echipament ET
1 – contrabatator pentru porumb, cu ochiuri mari; 2 – tabla cu orificii alungite, fixate
dupa contrabatator; 3 – bara cu degete, pentru postbatator; 4 – tabla cu orificii
alungite, pentru protectia scuturatorului; 5 – sita Graepel; 6 – sita cu orificii pentru
curatire; 7 – sita cu orificii pentru curatirea a doua; 8 – scut de protectie a carcasei
ventilatorului primei curatiri; 9 – greutate aditionalapentru roata de directie
Echipamentul RI (fig. 5.2.8) este alcătuit din 4 sau 5 secții de recoltare, care se
montează pe platforma secerătorii combinei, la capul de recoltare (hederul combinei).
Procesul de lucru a secțiilor de recoltare decurge astfel: plantele sunt tăiate de
aparatulde tăiere, pentru ca apoi lanțurile transportoare să le aducă la valțurile de
alimentare, care le dirijează la transportorul-melc, de unde, prin intermediul
transportorului oscilant, ajung la aparatul de treier. Principalele reglaje ale
echipamentului RI sunt următoarele: reglarea distanței dintre secțiile de recoltare;
reglarea poziției secțiilor de recoltare prin: apropierea sau îndepărtarea secțiilor față
5
de transportorul-melc; ridicarea sau coborârea lor față de platformă; modificarea
înclinării față de suprafața solului, înclinarea în față a secțiilor trebuind să fie cu atât
mai mare cu cât numărul plantelor căzute sau rupte este mai ridicat; reglarea vitezei
lanțurilor transportoare, în funcție de viteza de lucru, astfel încât viteza liniară a
acestor lanțuri să fie mai mare decât viteza de înaintare a mașinii; reglarea
transportorului oscilant, astfel ca distanța dintre ramura sa activă și peretele
jgheabului să fie maximă.
6
Fig. 5.2.9 Echipament TIT
1 – plan de dirijare a tulpinilor; 2 toba cu cutite; 3 –contracutite; 4 – carcasa tobei; 5 –
canalul de legatura; 6 – ventilator; 7 – conducta de evacuare a tocaturii; 8 – deflector
de descarcare; 9 – scuturatorii batozei
7
valțurile care se rotesc în sens invers unul față de celălalt. Când știuleții ajung în
dreptul plăcilor de detașare, sunt desprinși de pe tulpini și sunt preluați de lanțurile cu
gheare și deplasați în jgheabul transportorului transversal cu melc. Spirele acestuia
transportă știuleții la paletele aruncătoare care îi introduc pe transportorul central cu
racleți 8. Acesta deplasează știuleții în interiorul combinei pe transportorul 1, care îi
ridică la depănușătorul 5, cu ajutorul transportorului intermediar 4. Știuleții de
porumb ajunși pe valțurile de depănușare se deplasează pe suprafața acestora datorită
înclinării lor. Valțurile, în timpul rotirii, prind și trag pănușile de pe știuleți, efectuând
depănușarea. Știuleții depănușați cad pe jgheabul de colectare 6 în coșul de alimentare
al elevatorului 7.
8
se uzează rapid, iar dacă este slab cade de pe roți. Cele două lanțuri ale unei secții se
montează cu ghearele decalate cu jumătatea distanței dintre două gheare.Roata
motrică se aduce în același plan cu roata lanțurilor cu gheare cu ajutorul unor rondele
de reglaj, montate sub aceasta. Distanța dintre lanțuri și placa de detașare, pe toată
lungimea ramurilor, trebuie să fie de 2 – 3 mm.Reglarea distanței între cuțitele
răzuitoare și valțuri. Acest reglaj se face ori de câte ori se observă că plantele se
înfășoară pe valțuri. Pentru efectuarea acestui reglaj se slăbesc șuruburile și se apropie
cuțitul de valț. Reglarea se va face, astfel încât pe toată lungimea lor distanța dintre
ele, măsurată între vârful lamei cuțitului și oricare dintre cele patru muchii ale
valțului,să fie de 1 – 1,5 mm. Cuțitele fiind cu ambele muchii ascuțite se pot inversa.
Reglarea distanței între spirele transportorului cu melc și jgheab se efectuează, prin
deplasarea plăcilor care susțin lagărele, cu ajutorul piulițelor care se sprijină pe un
suport fix.
Distanța între spire și jgheab se alege în funcție de mărimea știuleților, astfel ca
aceștia să nu fie prinși de spirele melcului.
9
Fig.5.2. 12 Schema constructive a combinei autodeplasabile de recoltat porumb pe
sase randuri C-6P
Secțiile de detașare (fig. 5.2.13) sunt formate din cadrul 1, o pereche de valțuri
2, lanțul cu degete 3, plăcile de ghidare pentru lanț 4, plăcile de detașare 5, curățitorul
6 la fiecare valț, mecanismul 7 de reglare a distanței dintre valțuri, cu tirant și piuliță,
grupul de antrenare 8 cu transmisii, învelitori, vârfuri, apărătoare stânga și dreapta și
deviator de tulpini.
Aparatul de tăiere rotativ (fig. 5.2.14) este alcătuit din două rotoare 1, fiecare
prevăzute cu cuțitele 2 și roțile de curea 3 de la care primesc mișcarea. Cuțitele
învecinate sunt decalate la 90°, iar fixarea lor pe rotor se face cu șuruburile speciale 4.
Fiecare rotor cu cuțite taie trei rânduri de plante pe care le aruncă în transportorul
melc de tulipini!
Transportorul melc de tulpini este format din jgheab, tambur (pe care sunt
sudate douăspire, cu sensuri de înfășurare dreapta și stânga), lagăre cu cuplaj de
siguranță. Cele două sensuri de înfășurare a spirelor determină transportul tulpinilor
tăiate către centrul culegătorului.Transportorul melc pentru știuleți este alcătuit din
jgheab, tambur pe care sunt sudate două spire cu sensuri de înfășurare opuse, care
transportă știuleții către părțile laterale ale culegătorului.La capetele axului melcului
sunt palete din cauciuc pentru aruncarea știuleților pe circuitul transportoarelor de
știuleți, dispuse lateral, de o parte și de alta a combinei.Transportoarele cu racleți
laterale preiau știuleții nedepănușați de la transportorul melc al culegătorului și îi
dirijează la depănușător.Fiecare transportor lateral este format dintr-o carcasă în
interiorul căreia se găseștelanțul cu racleți ce sunt căptușiți cu cauciuc pe partea activă
pentru a evita vătămarea știuleților.La capătul transportorului se găsesc captatorii de
tulpini (două valțuri cu plăci de apucare a tulpinilor), care nu permit tulpinilor să
pătrundă la depănușător. De asemenea, transportorulcu racleți este prevăzut, la capăt,
pe toată lățimea, cu două deflectoare, care asigură o alimentareuniformă cu știuleți a
depănușătorului. La partea de acționare se găsește mecanismul de întindere a lanțului.
10
Fig. 5.2.13 Sectie de detasare a stiuletilor
Depănușătorul are două părți identice, dispuse lateral, fiecare parte (fig.
5.2.15) fiind formată din jgheaburile de alimentare 1 în care se găsește biterul2
uniformizator de alimentare cu știuleți 2 și un ventilator de pănuși 3, depănușătorul
propriu-zis 4 și transportorul de pănuși 5 cu sitele de separare a boabelor desprinse în
timpul depănușării.Depănușătorul propriu-zis este alcătuit din opt perechi de valțuri
fiecare pereche având un valț metalic profilat și un valț din cauciuc cu profil riflat. Un
arc apasă valțul exterior asupra celui interior pentru ca acestea să fie în
contact.Valțurile primesc mișcarea de la un arbore prin intermediul a opt perechi de
roți conice.
Transportorul central pentru tulpini este alcătuit din carcasă și patru bitere de
antrenare a tulpinilor. Primul biter este montat pe brațe oscilante, construcție care îi
permite să se ridice sau să coboare în funcție de grosimea stratului de tulpini ce
pătrunde, pentru a asigura deplasarea și presarea tulpinilor. Aparatul de tocare a
tulpinilor (fig. 5.2.16) este alcătuit din două semicarcase 1 și rotorul2 cu trei secțiuni.
Fiecare secțiune are patru cuțite 3, montate pe rozetele 4 de pe arborele 5, ce se
sprijină în lagărele 6. La semicarcasa inferioară este montat contracuțitul 7. Fiecare
cuțit este prevăzut cu o placă pentru producerea curentului de aer necesar
transportului tocăturii.
11
Fig.5.2.15 Depanusitorul combinei C-6P
12
Fig.5.2. 17 Schema procesului de lucrual combinei C-6P
13
Fig. 5.2.18 Schema combinei tractate C-3P
14
reazemă capetele inferioare ale pârghiilor-lagăr pentru valțuri. Lungimea
normală de strângere este de 81 mm. În cazul în care se constată trecerea peste
depănușător a unor știuleți nedepănușați, se va verifica dacă este montat corect
opritorul de știuleți (șorțul de cauciuc trebuie să fie la nivelul rotoarelor cu
palete) și dacă paletele de pe rotoare nu sunt uzate.
Reglarea cuplajelor de siguranță se face pentru decuplarea lor la
suprasarcina organelor de lucru ale depănușătorului.
Reglarea distanței între apărătorile valțurilor. Distanța între apărători
și valțuri trebuie să fie de 0,5 – 1 mm, distanța mai mică conducând la
reținerea știuleților și uzura accentuată a valțurilor de cauciuc.
5.2.7 Mașini pentru tocat și strâns tulpini de porumb
Tulpinile de porumb rămase pe câmp după recoltarea cu combinele CARP-4
sau cu combinele de cereale păioase C-12 și C-14 U, la care s-au montat
echipamentele de recoltat porumb, trebuie tocate, colectate și transportate. În acest
scop se folosesc mașinile de adunat și căpițat MAC-3 și MAC-6, mașinile de tocat
resturi vegetale, combina de siloz CSU, presa de balotat PPF prevăzută cu echipament
de strângere a tulpinilor de porumb ESP.
5.2.7.1 Destinația. Mașinile MAC-3 și MAC-6 se folosesc pentru
fragmentarea, ridicarea și presarea tulpinilor de porumb rămase după recoltarea
porumbului. Căpița formată este lăsată pe câmp de unde este ridicată cu platformele
de adunat căpițe PAC-3 și PAC-6 și transportată la locul de depozitare.Mașina pentru
adunat și căpițat MAC-3 lucrează în agregat cu tractorul U-650, iar mașina MAC-6 cu
tractorul U-800.
5.2.7.2 Construcția. Mașinile MAC-3 și MAC-6 au o construcție
asemănătoare, deosebirile fiind legate de dimensiunile și capacitatea benei. Mașinile
MAC-3 (fig. 5.2.19) și MAC-6 sunt formate din: platforma 1, bena 8, cu oblonul
rabatabil 12, capacul glisant 19, dispozitivul de adunat, mărunțit și încărcat materialul
5, conducta de refulare 2, sistemul de rulare cu două roți cu pneuri, dispozitivul de
tracțiune 3 cu cric, transmisia, instalația hidraulică 4 și instalația electrică.Platforma
împreună cu dispozitivul de tracțiune este o construcție metalică rigidă formată din
două lonjeroane legate între ele la partea anterioară printr-o țeavă transversală, la care
se fixează dispozitivul de tracțiune. Între lonjeroane este montat transportorul cu
racleți 9 care constă din două lanțuri unite prin racleți.Bena este formată dintr-un
perete frontal, doi pereți laterali și oblon rabatabil în spate.
La exterior, pereții laterali sunt prevăzuți cu câte un mecanism cu brațe cuplate printr-
un angrenaj 11, având la capetele libere pârghiile 15 și 16 pentru cuplarea capacului
glisant 19 de presare prin intermediul brațelor de legătură 17 și 18. Pârghiile
anterioare 15 sunt acționate de doi cilindri hidraulici 10 montați unul pe dreapta și
altul pe stânga benei.
15
Fig.5.2. 19 Schema constructiva a masinii de adunat si capitat MAC-3
Capacul glisant de presare este format din doi pereți laterali și capacul care este o
continuitate a pereților. Platforma, bena și capacul alcătuiesc camera de presare și
formare a căpiței. Echipamentul de lucru este format din carcasă, rotor cu cuțite
articulate, conductă de refulare a materialului, tambur cu brațe și arcuri pentru
copierea terenului și limitarea înălțimii de lucru.Conducta de refulare are la partea
superioară un tronson rabatabil (deflector) 14 acționat de mecanicul agricol printr-un
mecanism, pentru ca materialul să fie așezat uniform în benă. Transmisia cuprinde ax
cardanic, multiplicator de turație, cuplaj de siguranță, arbore și lanț.
5.2.7.3 Procesul de lucru. Prin înaintarea mașinii, cuțitele articulate 5 ale
organului activ mărunțesc tulpinile, care sunt refulate în benă. Pentru ca materialul să
se așeze uniform în benă, mecanicul agricol modifică poziția deflectorului 14. După
ce bena s-a umplut cu material se oprește agregatul și se acționează capacul glisant 19
pentru presare. După această operație, se ridică capacul glisant, se pornește agregatul
și se efectuează din nou recoltarea, umplerea benei și presarea materialului. Această
operație se repetă până la obținerea căpiței care are circa 3 sau 6 t. Pentru descărcarea
căpiței, agregatul se deplasează la capătul terenului, se ridică capacul glisant, se
înclină platforma cu ajutorul cilindrului hidraulic 7, se lasă oblonul 13 jos (la MAC-6
oblonul se deschide), se acționează priza de putere a tractorului ce se deplasează cu
viteza I și căpița este evacuată din benă, cu ajutorul transportorului cu racleți. Acest
transportor evacuează căpița din camera de presare, deplasând-o pe oblonul din spate,
care o preia prin trei lanțuri transportoare și o lasă pe sol.
5.2.7.4 Reglarea mașinii se referă la înălțimea de lucru, poziția deflectorului,
tensiunea arcurilor, întinderea lanțurilor.
Reglarea înălțimii de lucru se realizează de la cilindrul hidraulic 4 și
prin modificarea poziției tamburului 6 de copiere a terenului.
Reglarea poziției deflectorului conductei de refulare 14 se efectuează
cu ajutorul mecanismului cu cablu, contragreutate și clemă de fixare.
Reglarea tensiunii arcurilor de amortizare a șocurilor se face de la
mecanismul cu șurub și piuliță.
Reglarea întinderilor lanțurilor transportorului cu racleți 9 se
efectuează cu ajutorul mecanismelor șurub și piuliță cu care sunt prevăzute.
16
5.2.8 Batoza de porumb deplasabilă BPD-30
5.2.8.1 Destinația. Această mașină este destinată baterii (treieratului)
știuleților de porumb.Batoza BPD-30 este deplasabilă, lucrează la staționar și este
acționată electric.
5.2.8.2 Construcția. Batoza BPD-30 (fig. 5.2.20) este formată din cadrul 1,
prevăzut cu proțapul 2 și sprijinit pe două roți cu pneuri 3, aparatul de treier 4 cu coșul
de alimentare 5, transportorul melc de boabe 6, buncărul colector de boabe 7,
transportorul melc 8 de încărcare a boabelor în mijlocul de transport, aruncătorul de
ciocălăi 9, grupul de acționare 10, transmisia și tabloul electric.
Aparatul de treier este alcătuit din bătător și contrabătător. Bătătorul este format dintr-
o tobă cu palete. Primele trei rânduri de palete sunt așezate înclinat față de axa
longitudinală a bătătorului pentru a imprima știuleților o mișcare de înaintare.
Contrabătătorul este o construcție sudată cu bare longitudinale.Transportorul melc 6
este așezat sub contrabătător și preia boabele de porumb trecute printre spațiile
contrabătătorului și le descarcă în buncărul 7. La partea inferioară a carcasei
transportorului se găsește o sită pentru trecerea plevei și a altor impurități mici.
Transportorul melc înclinat 8, cu motor electric propriu, preia boabele din buncăr și le
descarcă în mijlocul de transport.
Aruncătorul de ciocălăi 9 este format din arbore și palete de aruncare.Tamburul cu
cablu este o construcție sudată amplasată la partea posterioară a mașinii pe care se
înfășoară cablul de alimentare cu energie electrică de la tabloul electric.Procesul de
lucru. Știuleții de porumb (fig. 5.2.20) din coșul de alimentare ajung la aparatul de
treier, unde datorită acțiunii paletelor bătătorului și barelor contrabătătorului, are loc
desprinderea boabelor. Ciocălăii trec pe lângă obturatorul reglabil la primul aruncător
cupalete, care îi refulează la al doilea aruncător, ce îi evacuează pe sol, la 5 – 10 m
distanță.Boabele care au trecut prin spațiile contrabătătorului sunt preluate de
transportorul melc înclinat și descărcate în bena mijlocului de transport.Pleava, care a
trecut prin sita de la partea inferioară a carcasei transportorului melc, este colectată în
sac.Reglarea batozei se referă la gradul de batere a știuleților, care se realizează cu
ajutorul obturatorului ce se găsește la gura de evacuare a ciocălăilor.Dacă rămân
boabe pe știuleți, obturatorul se coboară închizând mai mult gura de evacuare, iar
dacă boabele și ciocălăii sunt zdrobiți se deschide mai mult obturatorul.
17
5.2.9 Cerințele față de mașinile de recoltat porumb
Mașinile și echipamentele de recoltat porumb trebuie să îndeplinească
următoarele cerințe:
* să nu sfărâme știuleții; o să nu producă desprinderea boabelor când are loc procesul
de detașare a știuleților;
* procentul de depănușare a știuleților să fie de cel puțin 95 – 97 %;
* pierderile totale de boabe la recoltat să nu depășească 3 %;
* să nu rămână știuleți nedetașați de pe tulpină, adică detașarea să se facă în proporție
de 100 %;
* mașinile care recoltează și tulpinile, trebuie să le taie la înălțimea maximă de 10–15
cm de la sol și să le toace la lungimea de maximum 4 cm.
5.2.10 Procesul de lucru (fig. 5.2.17). Prin deplasarea combinei în lanul de
porumb, tulpinile sunt ridicate de vârfurile ridicătoarelor de plante 1 ale culegătorului
de știuleți. Tulpinile trec printre plăcile de detașare 3 și sunt trase de valțurile 2 care se
rotesc în sens invers unul față de celălalt. Știuleții ajunși în dreptul plăcilor de
detașare 3 sunt smulși de pe tulpini, sunt preluați de lanțurile cu degete 4 și dirijați la
transportorul melc 5. Acesta deplasează știuleții detașați,lateral, în ambele părți, la
transportoarele cu racleți 9, care îi descarcă pe planul înclinat al depănușătorului 11.
Tulpinile rupte și antrenate odată cu știuleții sunt prinse de captatorii 10 și aruncate pe
sol.Știuleții ajunși la depănușătorul 11 sunt preluați de biterul de uniformizare 19 și
dirijați pe valțurile 17, în timp ce ventilatorul 18 aruncă frunzele și pănușile libere pe
sol. Sub acțiunea valțurilor metalice și a celor din cauciuc, precum și cu ajutorul
palpatorilor 20 care țin știuleții în contact cu valțurile, are loc desprinderea pănușilor.
Știuleții depănușați cad în jgheabul central de unde sunt preluați de transportorul cu
racleți 12 și descărcați în remorca 13 tractată de combină. Pănușile smulse de pe
știuleți împreună cu boabele desprinde ajung pe sita 22 de sub valțuri. Transportorul
cu racleți 21 deplasează boabele și pănușile pe sita superioară.Pănușile nu trec prin
sită, ele sunt deplasate de transportorul cu racleți la recuperatorul de pănuși, care cu
ajutorul ventilatorului 24 le aruncă prin tubulatura 25 în remorca pentru tocătură, ce se
deplasează paralel cu combina. Boabele trec prin sita superioară 22 și ajung pe sita
inferioară 23 prin care trec semințele de buruieni; boabele de porumb cad pe
transportorul cu racleți pentru știuleți depănușați 12 și împreună cu aceștia sunt
descărcate în remorca tractatăde combină.Tulpinile tăiate de cuțitele aparatului rotativ
14 de la culegătorul de știuleți sunt preluate de transportorul melc 15 și dirijate la
transportorul central cu patru bitere 7. Acesta transportă tulpinile la aparatul de tocat
16, unde sunt mărunțite. Tocătura de tulpini este refulată rin coșul cu deflector 8 în
remorca ce se deplasează paralel cu combina.
5.2.11 Metode de recoltat porumb pentru boabe.
Recoltarea porumbului se face după mai multe tehnologii:
* recoltarea știuleților și depănușarea lor cu combinele autodeplasabile, colectarea
știuleților într-o remorcă tractată de combină, concomitent cu tăierea și tocarea
tulpinilor și încărcarea tocăturii într-o remorcă ce se deplasează paralel cu combina.
Recoltarea după această tehnologie se face cu combinele C-6 P;
* recoltarea știuleților și depănușarea lor cu combine autodeplasabile, colectarea
știuleților într-o remorcă tractată de combină, tulpinile de porumb recoltându-se
ulterior. Recoltarea după această tehnologie se face cu combinele CARP-4 și
combinele de cereale păioase C-12 și C-14U la care s-au montat culegătorul de știuleți
și echipamentul de depănușat;
18
* recoltarea știuleților nedepănușați, concomitent cu tocarea tulpinilor care se
colectează într-o remorcă, depănușarea știuleților realizându-se ulterior la staționar cu
depănușătorul.
Recoltarea după această tehnologie se face folosind culegătorul de știuleți tractat CST-3R;
* recoltarea porumbului sub formă de boabe cu ajutorul combinelor autodeplasabile de
cereale păioase, prevăzute cu culegător de știuleți și echipament de treier; această tehnologie
impune uscarea artificială a boabelor în vederea conservării și depozitării lor. Recoltarea după
această tehnologie se face cu combinele C-12 și C-14 U la care se montează culegătorul de
știuleți CS-4 și echipamentul de treier ET.
Alegerea tehnologiilor de recoltare a porumbului depinde de utilajele existente în unitatea
agricolă și de posibilitatea depozitării și păstrării porumbului recoltat.
Pentru păstrarea în pătule, porumbul poate să aibă umiditate mai ridicată de 27 – 28 %,
deoarece condițiile de aerisire din timpul toamnei permit reducerea treptată a umidității.
Păstrarea sub formă de boabe nu este recomandabilă, deoarece reducerea umidității pe cale
artificială sub 16 % necesită un consum de energie în plus. Se recomandă recoltarea sub
formă deboabe, numai în cantități care pot fi valorificate imediat.
5.2.12 Reglarea combinei se referă la:
Distanța dintre valțurile de tragere, în funcție de diametrul tulpinilor, se reglează cu
ajutorul piuliței 7 (fig. 5.2.13) acționată cu maneta 9; prin înșurubare se mărește distanța (care
inițial este de 110 mm), iar prin deșurubare se micșorează.
Distanța dintre valțuri și cuțitele răzuitoare în limitele 1,5 – 2 mm se realizează prin
slăbirea șuruburilor l4 și deplasarea cuțitelor 15 de la curățitoarele 6.
Distanța dintre plăcile de detașare 5, în funcție de diametrul tulpinilor și al
știuleților,se reglează slăbind șuruburile 10 și 11 (fig. 5.2.13) (distanța inițială este de 35 mm).
Întinderea lanțurilor cu degete se reglează de la piulița 12 (lungimea arcului
13 trebuie să fie de 118 – 122 mm).
Jocul dintre cuțit și contracuțit, la aparatul de tăiat tulpini, se reglează prin
modificarea poziției contracuțitului după slăbirea șuruburilor de fixare a lui.
Jocul dintre cuțitele 3 și contracuțitul aparatului de tocat tulpini 7 se reglează
(fig.5.2.16) prin slăbirea șuruburilor 8 și rotirea șuruburilor 9 pentru a apropia cuțitele
la 3 – 4 mm de contracuțit.
Forța de apăsare dintre valțurile de depănușare se reglează prin comprimarea
arcurilor cu ajutorul piulițelor până când jocul dintre limitatori și brațul lagărului oscilant este
de 2,5 – 3 mm.
Întinderea curelelor și reglajul variatorului de tracțiune se face astfel: o se
fixează cilindrul hidraulic într-o poziție medie;o se acționează întinzătoarele laterale
până se obține o întindere corespunzătoare, după ce în prealabil s-au slăbit piulițele
bolțului central;o se strâng piulițele slăbite;o se pornește motorul circa 10 s, în scopul
uniformizării întinderii curelelor;o se verifică întinderea curelelor prin apăsarea cu un
efort de 10 – 12 daN pe spatele fiecărei perechi de curele, la distanță egală de roțile pe
care se înfășoară;o săgeata maximă cu această sarcină trebuie să fie de 20 – 25 mm.
Reglarea cilindrului variatorului se face astfel încât în cele două poziții
extreme suprafața exterioară a curelelor înfășurate pe șaiba cu diametrul cel mai mare
să se găsească sub marginea exterioară a discurilor cu cca. 4 mm.
Reglarea cuplajelor de siguranță se face prin strângerea arcurilor cu o cheie
dinamometrică reglată corespunzător tensiunii arcului respectivului cuplaj de
siguranță.
Reglarea întinderii lanțurilor cu racleți de la transportoare se face prin
deplasarea axului prevăzut cu mecanism de întindere (șurub și piuliță de reglare).
19