5.2 Masini Pentru Recoltarea Porumbului Pentru Boabe

Descărcați ca doc, pdf sau txt
Descărcați ca doc, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 19

5.2.

MASINI PENTRU RECOLTAREA PORUMBULUI PENTRU


BOABE

5.2.1 Considerații generale


Porumbul deține un loc important în procesul de producție din agricultură (ocupă
circa o treime din suprafața arabilă a țării noastre) și prezintă avantaje deosebite în
ceea ce privește capacitatea mare de producție și posibilitățile multiple de verificare a
semințelor, cât și a tulpinilor.
5.2.2 Destinația
Mașinile de recoltat porumb sunt destinate recoltării mecanizate a
porumbului.
5.2.3 Constructie
Organe pentru dirijarea și transportul tulpinilor de porumb
Procesul de tăiere a plantelor și cel de detașare a știuleților sunt ajutate de
prezența unor organe (lanțuri) care au rolul de a dirija, de a menține sau de a
transporta plantele respective. După destinația lor se deosebesc: lanțuri pentru
dirijarea tulpinilor și lanțuri pentru transportul tulpinilor.
Lanțurile pentru dirijarea tulpinilor spre aparatul de tăiere sau spre cel de detașare a
știuleților se găsesc în partea din față a mașinii, de o parte și de alta a fiecărui rând de
plante, dispuse pe unul sau mai multe niveluri și înclinate, față de orizontală, sub un
unghi α = 20 – 25° (fig. 5.2.1). Prin această înclinare se asigură ridicarea și dirijarea
tuturor plantelor, inclusiv a celor culcate sau rupte. Pe zalele sau eclisele acestor
lanțuri sunt prinse echidistant degetele de antrenare a plantelor. Lungimea degetelor
este de 59 – 70 mm, iar pasul lor, 150 – 200 mm.

Fig 5.2.1 Lanțuri pentru dirijarea tulpinilor:


1 – degetele lanțului; 2 – eclise; 3 – rând de plante; 4 – tulpină de porumb

Aparatul de tăiere

1
Echipamentele, mașinile și combinele, care în procesul recoltării realizează și
tăierea plantelor de porumb, sunt prevăzute cu un aparat de tăiere adecvat. Acest
aparat de tăiere poate fi un cuțit cu mișcare rectilinie-alternativă sau rotativ.
Aparatul de tăiere cu cuțit cu mișcare rectilinie-alternativă, la rândul său, poate avea
lame tăietoare dispuse pe toată lățimea de lucru sau numai o lamă tăietoare pentru
fiecare rând de plante.
În primul caz, aparatul de tăiere este asemănător cu cel folosit la mașinile de recoltat
cereale păioase, dar mai dimensionat și funcționează la o viteză a cuțitului de 1,3 – 1,6
m/s.

Fig.5.2. 2 Lanțuri pentru transportul tulpinilor:

1 – lanțuri de dirijare a tulpinilor; 2 – aparat de tăiere; 3 – lanțuri pentru transportul


tulpinilor; 4 – scut de aplecare a tulpinilor; 5 – valțuri de tragere a tulpinilor; vm –
viteza mașinii; vt – viteza liniară a lanțului; Lt – lungimea lanțurilor pentru transportul
tulpinilor; Lp – lungimea maximă a tulpinilor; α – unghiul de înclinare a lanțurilor
pentru transportul tulpinilor; β – unghiul de înclinare a plantelor față de valțurile de
tragere, în momentul detașării știuleților
În cel de-al doilea caz (fig. 5.2.2), tăierea plantelor se face între muchiile
tăietoare ale lamelor 1, câte una pentru fiecare rând de plante, și ale plăcilor
contratăietoare 2, câte două pentru fiecare rând, montate pe niște suporți ficși 3.
Aparatul de tăiere rotativ (fig. 5.2.3) este format din mai multe perechi de
discuri rotative 1, câte o pereche pentru fiecare rând de plante, prevăzute cu cinci sau
șase lame tăietoare 2 și din câte o placă contratăietoare 3, pentru fiecare pereche de
discuri. Lamele tăietoare au muchia activă zimțată, iar cea a plăcii contratăietoare este
netedă. Tăierea plantelor se face între aceste muchii.

2
Fig. 5.2.3 Aparat de tăiere rotativ:

1 – disc rotativ; 2 – lamă tăietoare; 3 – placă contratăietoare

Fig. 5.2.4 Culegătorul de știuleți CS-4M70:

1 – cadru; 2 – secții de detașare a știuleților; 3 – transportor-melc; 4 – transportor cu


palete de cauciuc; 5 – elevator central; 6 – ridicătoare de plante

3
Fig. 5.2.5 Secție de lucru a culegătorului știuleți CS-4M:
1 – valțuri de tragere a tulpinilor; 2 – plăci de detașare a știuleților; 3 – lanțuri cu
degete pentru transportul știuleților; 4 – învelitorile secțiilor

Echipamentul pentru depănușarea știuleților EDM se montează în batoza


combinei C-14U, după ce s-au demontat organele de batere și de scuturare ale
acesteia. El realizează depănușarea știuleților proveniți de la culegătorul CS-4M, pe
care îi descarcă în mijlocul de transport ce se deplasează paralel cu combina.
Echipamentul EDMR se deosebește de echipamentul EDM prin aceea că descarcă
știuleții depănușați într-o remorcă atașată în urma combinei. Echipamentul EDM are
alcătuirea indicată în fig. 5.2.6. La construcțiile noi lipsesc transportorul oscilant și cel
intermediar sau numai unul din acestea. Aparatul de depănușare este format din opt
perechi de valțuri, montate pe un cadru propriu, fixat în interiorul batozei combinei C-
14U. Fiecare pereche de valțuri are un valț cu rozete de cauciuc și unul metalic.
Acționarea se face prin roți dințate, conice și cilindrice.Pentru apăsarea știuleților și
pentru deplasarea lor pe lungimea valțurilor, aparatul de depănușare este prevăzut cu
patru rotoare cu palete de cauciuc. Jgheabul de colectare preia știuleții depănușați și îi
dirijează la elevatorul de descărcare. Elevatorul este de tip lanț cu palete din cauciuc
și are la partea superioară un deflector reglabil pentru descărcarea știuleților
depănușați în remorca ce se deplasează lateral față decombină (sau care este atașată
după combină în cazul echipamentului EDMR).

Fig.5.2. 6 Echipament EDM

4
1 – transportor oscilant, in trepte; 2 – agitator rotativ; 3 – exhaustor; 4- transportor
intermediar; 5 – aparat depanusare; 6 – jgheab de dirijare a stiuletilor depanusati; 7 –
elevator de stiuleti depanusati; 8 – elevator central cu racleti

Echipamentul de treierat ET. Pentru treieratul știuleților la batoza combinei se


impun câteva modificări care, în ansamblul lor, constituie echipamentul de treierat
(fig. 5.2.7). Contrabătătorul de cereale păioase se înlocuiește cu un alt contrabătător,
cu mai puține șine și cu spațiile dintre vergele mai mari; în prelungirea
contrabătătorului se montează o tablă cu orificii alungite; pe uniformizatorul de
evacuare (postbătător) se montează bare cu degete; prima treaptă a scuturătorilor se
acoperă cu tablă cu orificii alungite; sitele de la curățirea I și a II-a se schimbă cu site
corespunzătoare pentru porumb.Pentru echilibrarea combinei, pe roțile de direcție se
montează greutăți adiționale.Carcasa ventilatorului se protejează, pe partea inferioară,
cu un scut din tablă. Reglajele echipamentului de treierat sunt următoarele: turația
bătătorului, care se stabilește, în funcție de umiditatea boabelor, în limitele 700 – 950
rot/min, urmărindu-se în primul rând ca procentul boabelor rămase pe ciocălăi să nu
depășească 0,5 %; turația scuturătorilor,ce se reglează în limitele 210 – 220 rot/min;
reglarea organelor de curățire trebuie să asigure ca pierderile de boabe să fie ≤ 0,5 %,
iar funcționarea lor să decurgă fără înfundări, în care scop debitul curentului de aer
creat de ventilator trebuie să fie maxim; sita superioară cu lamele se poate înlocui cu
alta cu orificii mari, tip Graepel; sita inferioară de la curățirea I trebuie să aibă
diametrul orificiilor de 14 mm când se urmărește o puritate mai mare a boabelor.

Fig.5.2. 7 Echipament ET
1 – contrabatator pentru porumb, cu ochiuri mari; 2 – tabla cu orificii alungite, fixate
dupa contrabatator; 3 – bara cu degete, pentru postbatator; 4 – tabla cu orificii
alungite, pentru protectia scuturatorului; 5 – sita Graepel; 6 – sita cu orificii pentru
curatire; 7 – sita cu orificii pentru curatirea a doua; 8 – scut de protectie a carcasei
ventilatorului primei curatiri; 9 – greutate aditionalapentru roata de directie
Echipamentul RI (fig. 5.2.8) este alcătuit din 4 sau 5 secții de recoltare, care se
montează pe platforma secerătorii combinei, la capul de recoltare (hederul combinei).
Procesul de lucru a secțiilor de recoltare decurge astfel: plantele sunt tăiate de
aparatulde tăiere, pentru ca apoi lanțurile transportoare să le aducă la valțurile de
alimentare, care le dirijează la transportorul-melc, de unde, prin intermediul
transportorului oscilant, ajung la aparatul de treier. Principalele reglaje ale
echipamentului RI sunt următoarele: reglarea distanței dintre secțiile de recoltare;
reglarea poziției secțiilor de recoltare prin: apropierea sau îndepărtarea secțiilor față

5
de transportorul-melc; ridicarea sau coborârea lor față de platformă; modificarea
înclinării față de suprafața solului, înclinarea în față a secțiilor trebuind să fie cu atât
mai mare cu cât numărul plantelor căzute sau rupte este mai ridicat; reglarea vitezei
lanțurilor transportoare, în funcție de viteza de lucru, astfel încât viteza liniară a
acestor lanțuri să fie mai mare decât viteza de înaintare a mașinii; reglarea
transportorului oscilant, astfel ca distanța dintre ramura sa activă și peretele
jgheabului să fie maximă.

Fig. 5.2.8 Echipament RI


1 – ridicatoare de plante; 2 – aparat de taiere; 3 – lanturi pentru transportul plantelor;
4 – valturi de alimentare; 5 – transmisia la lanturi si valturi; 6 – mecanism de
actionare a aparatului de taiere

Echipamentul TIT (fig. 5.2.9) realizează tocarea și încărcarea tulpinilor de


porumb alimentarea sa cu tulpini făcându-se de către scuturătorii batozei. El se
montează la partea posterioară a combinei.
De pe scuturători tulpinile ajung la aparatul de tocare, unde se realizează mărunțirea și
fibrarea lor. Sub acțiunea cuțitelor, tocătura rezultată este trimisă, prin canalul de
legătură, laventilator, de unde este evacuată și descărcată în mijlocul de transport
atașat la partea din spatea combinei.
Echipamentul TIT poate fi folosit și la tocarea tulpinilor și împrăștierea tocăturii pe
suprafața solului, ca, de exemplu la recoltarea florii-soarelui, pentru a se grăbi
eliberarea terenului și a se crea condiții corespunzătoare de pregătire a solului în
vederea executării semănatului.
În acest caz, în locul ventilatorului, care se demontează, se folosește un paravan
pentru împrăștierea tocăturii (fig. 5.2.10).

6
Fig. 5.2.9 Echipament TIT
1 – plan de dirijare a tulpinilor; 2 toba cu cutite; 3 –contracutite; 4 – carcasa tobei; 5 –
canalul de legatura; 6 – ventilator; 7 – conducta de evacuare a tocaturii; 8 – deflector
de descarcare; 9 – scuturatorii batozei

Fig. 5.2.10 Echipament TIT cu paravan de protectie de imprastiere a tocaturii


1 – paravan de imprastiere a tocaturii ; 2 – tija pentru reglarea pozitiei paravanului

Culegătorul de știuleți CS-6 și modulul de porumb MP (depănușătorul)


montat la combina C-14 U pentru recoltatul porumbului în știuleți depănușați execută
următoarele operații: detașarea știuleților de pe tulpini, depănușarea și încărcarea
știuleților în remorca atașată la combină, separarea de impurități și colectarea în
buncăr a boabelor desprinse de pe știuleți în procesul de depănușare.Tulpinile
netăiate, strivite la trecerea printre valțurile culegătorului rămân pe sol, urmând a fi
recoltate ulterior în vederea utilizării ca furaj. Culegătorul de știuleți CS-6 este de
tipul ERP, lucrează pe șase rânduri, la distanța între rânduri de 700 mm.Depănușătorul
este de tipul EDR, având șase secții de depănușare, cu câte două perechi de valțuri
fiecare. Combina C-14 U cu modul de porumb va lucra în agregat cu remorca de 7 t
pentru colectarea știuleților.
Procesul de lucru (fig. 5.2.11). La înaintarea în lan a agregatului, combină și
remorcă, tulpinile de porumb sunt ridicate de vârfurile ridicătoarelor de plante ale
culegătorului de știuleți.Tulpinile trec printre plăcile de detașare și sunt trase de

7
valțurile care se rotesc în sens invers unul față de celălalt. Când știuleții ajung în
dreptul plăcilor de detașare, sunt desprinși de pe tulpini și sunt preluați de lanțurile cu
gheare și deplasați în jgheabul transportorului transversal cu melc. Spirele acestuia
transportă știuleții la paletele aruncătoare care îi introduc pe transportorul central cu
racleți 8. Acesta deplasează știuleții în interiorul combinei pe transportorul 1, care îi
ridică la depănușătorul 5, cu ajutorul transportorului intermediar 4. Știuleții de
porumb ajunși pe valțurile de depănușare se deplasează pe suprafața acestora datorită
înclinării lor. Valțurile, în timpul rotirii, prind și trag pănușile de pe știuleți, efectuând
depănușarea. Știuleții depănușați cad pe jgheabul de colectare 6 în coșul de alimentare
al elevatorului 7.

Fig. 5.2.11 Combina cuculegator de stiuleti si echipament de depanusare

1 – transportor oscilant in trepte; 2 – agitator rotativ; 3 – exhaustor; 4 – transportor


intermediar; 5 – aparat de depanusare; 6 – jgheab de dirijare a stiuletilor depanusati; 7
– elevator de stiuleti depanusati; 8 – elevator central cu racleti

Reglajele echipamentului sunt identice cu cele ale echipamentului EDM.


Reglarea distanței între secțiile culegătorului se face la 70 sau 80 cm corespunzător cu
distanța dintre rândurile de plante. Din uzină culegătorul se reglează la distanța de 70
cm. Reglarea înălțimii vârfurilor. În poziția când tălpile secțiilor se află pe sol, talpa
vârfului trebuie să se găsească la 20 mm de sol. Reglarea se face prin variația lungimii
tirantului fiecărui vârf. Reglarea distanței între plăcile de detașare. Uzina livrează
culegătorul de știuleți cuplăcile de detașare montate la distanța de 30 mm între
marginile lor interioare. Reglarea se face în funcție de mărimea știuleților și a
tulpinilor, slăbindu-se cele patru șuruburi de reglare și deplasând plăcile, după care se
fixează șuruburile. Dacă la detașare se desprind multe boabe, distanța între plăci se
reduce, iar în cazul când la detașare se rup și tulpini, care intră în combină împreună
cu știuleții, distanța între plăci se va mări. Reglarea distanței între valțurile secției. Din
uzină distanța între vârfurile valțurilor, măsurată la periferia spirelor conice este de 82
mm. În funcție de caracteristicile lanului de porumb, distanța se modifică prin
deplasarea plăcilor cu zimți (numai valțurile din stânga sunt reglabile). Distanța mai
mare se alege când diametrul tulpinilor este mai mare, când plantele nu pot intra de-a
lungul valțurilor sau când multe dintre tulpini sunt rupte. Distanța se reduce dacă
tulpinile nu sunt trase corespunzător printre valțuri. Reglarea întinderii lanțurilor cu
gheare se realizează prin tensionarea arcului cu ajutorul șuruburilor de întindere.La
acționarea cu mâna, asupra uneia din ramurile lanțului cu gheare, roata de întindere
trebuie să culiseze împreună cu furca în ghidajul său. Dacă lanțul este întins puternic

8
se uzează rapid, iar dacă este slab cade de pe roți. Cele două lanțuri ale unei secții se
montează cu ghearele decalate cu jumătatea distanței dintre două gheare.Roata
motrică se aduce în același plan cu roata lanțurilor cu gheare cu ajutorul unor rondele
de reglaj, montate sub aceasta. Distanța dintre lanțuri și placa de detașare, pe toată
lungimea ramurilor, trebuie să fie de 2 – 3 mm.Reglarea distanței între cuțitele
răzuitoare și valțuri. Acest reglaj se face ori de câte ori se observă că plantele se
înfășoară pe valțuri. Pentru efectuarea acestui reglaj se slăbesc șuruburile și se apropie
cuțitul de valț. Reglarea se va face, astfel încât pe toată lungimea lor distanța dintre
ele, măsurată între vârful lamei cuțitului și oricare dintre cele patru muchii ale
valțului,să fie de 1 – 1,5 mm. Cuțitele fiind cu ambele muchii ascuțite se pot inversa.
Reglarea distanței între spirele transportorului cu melc și jgheab se efectuează, prin
deplasarea plăcilor care susțin lagărele, cu ajutorul piulițelor care se sprijină pe un
suport fix.
Distanța între spire și jgheab se alege în funcție de mărimea știuleților, astfel ca
aceștia să nu fie prinși de spirele melcului.

5.2.4 Combina autodeplasabilă de recoltat porumb pe șase rânduri C-6 P


5.2.4.1 Destinația. Combina autodeplasabilă C-6 P este destinată atât pentru
recoltarea porumbului sub formă de știuleți depănușați, care sunt colectați în remorca
tractată de combină,cât și pentru tăierea și tocarea tulpinilor și încărcarea tocăturii
într-o remorcă ce se deplasează paralel cu combina.
5.2.4.2 Construcția. Combina autodeplasabilă C-6 P (fig. 5.2.12) este alcătuită din
șasiul 1, culegătorul de știuleți 2, două transportoare cu racleți 3, pentru știuleți
detașați, depănușătorul 4,transportorul cu racleți 5 pentru știuleți depănușați,
transportorul central cu racleți 6, pentru tulpini, tocătorul de tulpini 7, recuperatorul
de pănuși 8, conducta cu deflector 9 pentru pănuși și tulpini tocate, puntea din spate
cu roțile de direcție, puntea din față cu roțile motrice, motorul Diesel 10, cu puterea de
195 CP (143 kW), variatorul de tracțiune cu reglare continuă cu patru curele,
transmisia, sistemul de frânare, instalația hidraulică, instalația electrică, cabina 11, cu
aparatura de conducere, reglare și semnalizare. Culegătorul de știuleți CS-6 este
format din cadrul superior și inferior, secțiile de detașare, transportorul melc pentru
știuleți detașați, transportorul melc pentru tulpini, aparatul de tăiere rotativ și
transmisie.

9
Fig.5.2. 12 Schema constructive a combinei autodeplasabile de recoltat porumb pe
sase randuri C-6P

Secțiile de detașare (fig. 5.2.13) sunt formate din cadrul 1, o pereche de valțuri
2, lanțul cu degete 3, plăcile de ghidare pentru lanț 4, plăcile de detașare 5, curățitorul
6 la fiecare valț, mecanismul 7 de reglare a distanței dintre valțuri, cu tirant și piuliță,
grupul de antrenare 8 cu transmisii, învelitori, vârfuri, apărătoare stânga și dreapta și
deviator de tulpini.
Aparatul de tăiere rotativ (fig. 5.2.14) este alcătuit din două rotoare 1, fiecare
prevăzute cu cuțitele 2 și roțile de curea 3 de la care primesc mișcarea. Cuțitele
învecinate sunt decalate la 90°, iar fixarea lor pe rotor se face cu șuruburile speciale 4.
Fiecare rotor cu cuțite taie trei rânduri de plante pe care le aruncă în transportorul
melc de tulipini!
Transportorul melc de tulpini este format din jgheab, tambur (pe care sunt
sudate douăspire, cu sensuri de înfășurare dreapta și stânga), lagăre cu cuplaj de
siguranță. Cele două sensuri de înfășurare a spirelor determină transportul tulpinilor
tăiate către centrul culegătorului.Transportorul melc pentru știuleți este alcătuit din
jgheab, tambur pe care sunt sudate două spire cu sensuri de înfășurare opuse, care
transportă știuleții către părțile laterale ale culegătorului.La capetele axului melcului
sunt palete din cauciuc pentru aruncarea știuleților pe circuitul transportoarelor de
știuleți, dispuse lateral, de o parte și de alta a combinei.Transportoarele cu racleți
laterale preiau știuleții nedepănușați de la transportorul melc al culegătorului și îi
dirijează la depănușător.Fiecare transportor lateral este format dintr-o carcasă în
interiorul căreia se găseștelanțul cu racleți ce sunt căptușiți cu cauciuc pe partea activă
pentru a evita vătămarea știuleților.La capătul transportorului se găsesc captatorii de
tulpini (două valțuri cu plăci de apucare a tulpinilor), care nu permit tulpinilor să
pătrundă la depănușător. De asemenea, transportorulcu racleți este prevăzut, la capăt,
pe toată lățimea, cu două deflectoare, care asigură o alimentareuniformă cu știuleți a
depănușătorului. La partea de acționare se găsește mecanismul de întindere a lanțului.

10
Fig. 5.2.13 Sectie de detasare a stiuletilor

Fig. 5.2.14 Aparat de taiat tulpini

Depănușătorul are două părți identice, dispuse lateral, fiecare parte (fig.
5.2.15) fiind formată din jgheaburile de alimentare 1 în care se găsește biterul2
uniformizator de alimentare cu știuleți 2 și un ventilator de pănuși 3, depănușătorul
propriu-zis 4 și transportorul de pănuși 5 cu sitele de separare a boabelor desprinse în
timpul depănușării.Depănușătorul propriu-zis este alcătuit din opt perechi de valțuri
fiecare pereche având un valț metalic profilat și un valț din cauciuc cu profil riflat. Un
arc apasă valțul exterior asupra celui interior pentru ca acestea să fie în
contact.Valțurile primesc mișcarea de la un arbore prin intermediul a opt perechi de
roți conice.
Transportorul central pentru tulpini este alcătuit din carcasă și patru bitere de
antrenare a tulpinilor. Primul biter este montat pe brațe oscilante, construcție care îi
permite să se ridice sau să coboare în funcție de grosimea stratului de tulpini ce
pătrunde, pentru a asigura deplasarea și presarea tulpinilor. Aparatul de tocare a
tulpinilor (fig. 5.2.16) este alcătuit din două semicarcase 1 și rotorul2 cu trei secțiuni.
Fiecare secțiune are patru cuțite 3, montate pe rozetele 4 de pe arborele 5, ce se
sprijină în lagărele 6. La semicarcasa inferioară este montat contracuțitul 7. Fiecare
cuțit este prevăzut cu o placă pentru producerea curentului de aer necesar
transportului tocăturii.

11
Fig.5.2.15 Depanusitorul combinei C-6P

Fig. 5.2.16 Aparat de tocat tulpini

12
Fig.5.2. 17 Schema procesului de lucrual combinei C-6P

5.2.5 Combina tractată pentru recoltat porumb pe trei rânduri C-3 P


5.2.5.1 Destinația. Combina C-3 P este destinată pentru recoltarea integrală a
porumbului sub formă de știuleți nedepănușați, care sunt încărcați într-o remorcă
tractată în spate, concomitent cu tocarea tulpinilor și încărcarea tocăturii într-o
remorcă ce se deplasează lateral și care este cuplată de combină printr-un
proțap.Combina lucrează în agregat cu tractorul U-1010 DT sau U-800 DT.
5.2.5.2 Construcția. Combina C-3 P (fig. 5.2.18) este formată din următoarele
părți componente:cadru, dispozitiv de remorcare 14, proțap lateral, trei secții de
detașare de tip C-6P cu ridicătoarele de plante 4, valțurile de detașare 7, plăcile de
detașare 6, lanțurile cu gheare 5 și cuțitele 8 pentru răzuirea valțurilor, transportorul
melc 10 pentru știuleții detașați, transportorul cu racleți 2 pentru încărcarea știuleților
nedepănușați în remorcă, aparatul de tăiat tulpini 9, transportorul pentru tulpini tăiate
11, aparatul de tocat tulpini 13, prevăzut cu biterul de alimentare 12, conducta de
refulare a tocăturii cu deflectorul 1, transmisia principală cu cardan și reductor,
transmisie pentru organele de lucru cu cuplaj de siguranță, instalație hidraulică și două
roți de transport.
5.2.5.3 Procesul de lucru. (fig. 5.2.18). La înaintarea în lan a combinei,
secțiile execută tragerea tulpinilor, detașarea și transportul știuleților la transportorul
melc 10 de la care sunt preluați de transportorul cu racleți 2 și descărcați în remorca
tractată în spate. Impuritățile libere din masa de știuleți nedepănușați sunt eliminate de
ventilatorul 3 montat la partea superioară a transportorului cu racleți. Tulpinile trecute
printre valțurile 7 sunt tăiate de aparatul de tăiere 9 și trecute pe transportorul melc 11,
care le duce la aparatul de tocat 13. După tocarea tulpinilor, tocătura este refulată prin
conducta cu deflector 1, în bena remorcii. Știuleții din câmp sunt transportați la ariile
de depănușare, iar tocătura de tulpini la siloz.
5.2.5.4 Reglarea combinei se referă la secțiile de detașare, aparatul de tăiere,
aparatul de tocare,transportorul melc și transportorul cu racleți pentru știuleți.
Reglajele se fac asemănător ca la combina C-6 P.

13
Fig. 5.2.18 Schema combinei tractate C-3P

5.2.6 Depănușătorul de știuleți deplasabil DSD-6


5.2.6.1 Destinația. Depănușătorul este destinat depănușării știuleților pe arii în
agregat cu un tractor de care este acționat. Pe ariile prevăzute cu rețea electrică,
acționarea depănușătorului se face cu un motor electric livrat odată cu mașina.
5.2.6.2 Construcția. Depănușătorul este format dintr-un cadru prevăzut cu
două roți de transport și proțap, din buncăr de alimentare cu transportor cu racleți,
depănușător cu șase secții, transportor de sortare cu bandă din pânză cauciucată,
transportor cu racleți pentru încărcarea știuleților depănușați în mijlocul de transport,
transportor cu racleți pentru pănuși, ventilator și conductă prevăzută cu deflector
pentru încărcarea pănușilor în mijlocul de transport, motor electric de acționare și
transmisii pentru organele de lucru.
5.2.6.3 Procesul de lucru. Alimentarea depănușătorului se face cu un
încărcător frontal IF-65, FADROMA sau IFRON.
Transportorul cu racleți preia știuleții din buncăr și îi transportă spre secțiile de
depănușare, unde valțurile înlătură pănușile de pe știuleții apăsați și dirijați de
rotoarele cu palete din cauciuc. Pănușile trase de valțuri, cad pe două planuri înclinate
la transportorul cu racleți de unde sunt absorbite de ventilator și refulate prin conducta
cu deflector în bena remorcii.
Știuleții depănușați cad pe banda transportorului de sortare, apoi pe transportorul cu
racleți, care îi descarcă în bena mijlocului de transport.În funcție de umiditatea
materialului, depănușătorul DSD-6 are capacitatea de lucru de 15 – 20 t/h știuleți
depănușați.
5.2.6.4 Reglarea depănușătorului se referă la:
 Reglarea debitului de alimentare al secțiilor depănușătorului (se face
cu ajutorul șuberului de la buncăr).
 Reglarea înălțimii rotoarelor cu palete din cauciuc față de valțuri se
execută prin schimbarea poziției piuliței pe tija filetată care susține brațele cu
rotoare prin intermediul unui resort. Înălțimea la care se reglează rotoarele se
alege în funcție de producția la hectar și de mărimea știuleților, astfel încât să
se asigure și deplasarea știuleților pe valțurile depănușătorului.
 Reglarea forței de apăsare între valțurile depănușătorului se execută
prin schimbarea lungimii de strângere a celor opt resorturi cilindrice pe care se

14
reazemă capetele inferioare ale pârghiilor-lagăr pentru valțuri. Lungimea
normală de strângere este de 81 mm. În cazul în care se constată trecerea peste
depănușător a unor știuleți nedepănușați, se va verifica dacă este montat corect
opritorul de știuleți (șorțul de cauciuc trebuie să fie la nivelul rotoarelor cu
palete) și dacă paletele de pe rotoare nu sunt uzate.
 Reglarea cuplajelor de siguranță se face pentru decuplarea lor la
suprasarcina organelor de lucru ale depănușătorului.
 Reglarea distanței între apărătorile valțurilor. Distanța între apărători
și valțuri trebuie să fie de 0,5 – 1 mm, distanța mai mică conducând la
reținerea știuleților și uzura accentuată a valțurilor de cauciuc.
5.2.7 Mașini pentru tocat și strâns tulpini de porumb
Tulpinile de porumb rămase pe câmp după recoltarea cu combinele CARP-4
sau cu combinele de cereale păioase C-12 și C-14 U, la care s-au montat
echipamentele de recoltat porumb, trebuie tocate, colectate și transportate. În acest
scop se folosesc mașinile de adunat și căpițat MAC-3 și MAC-6, mașinile de tocat
resturi vegetale, combina de siloz CSU, presa de balotat PPF prevăzută cu echipament
de strângere a tulpinilor de porumb ESP.
5.2.7.1 Destinația. Mașinile MAC-3 și MAC-6 se folosesc pentru
fragmentarea, ridicarea și presarea tulpinilor de porumb rămase după recoltarea
porumbului. Căpița formată este lăsată pe câmp de unde este ridicată cu platformele
de adunat căpițe PAC-3 și PAC-6 și transportată la locul de depozitare.Mașina pentru
adunat și căpițat MAC-3 lucrează în agregat cu tractorul U-650, iar mașina MAC-6 cu
tractorul U-800.
5.2.7.2 Construcția. Mașinile MAC-3 și MAC-6 au o construcție
asemănătoare, deosebirile fiind legate de dimensiunile și capacitatea benei. Mașinile
MAC-3 (fig. 5.2.19) și MAC-6 sunt formate din: platforma 1, bena 8, cu oblonul
rabatabil 12, capacul glisant 19, dispozitivul de adunat, mărunțit și încărcat materialul
5, conducta de refulare 2, sistemul de rulare cu două roți cu pneuri, dispozitivul de
tracțiune 3 cu cric, transmisia, instalația hidraulică 4 și instalația electrică.Platforma
împreună cu dispozitivul de tracțiune este o construcție metalică rigidă formată din
două lonjeroane legate între ele la partea anterioară printr-o țeavă transversală, la care
se fixează dispozitivul de tracțiune. Între lonjeroane este montat transportorul cu
racleți 9 care constă din două lanțuri unite prin racleți.Bena este formată dintr-un
perete frontal, doi pereți laterali și oblon rabatabil în spate.
La exterior, pereții laterali sunt prevăzuți cu câte un mecanism cu brațe cuplate printr-
un angrenaj 11, având la capetele libere pârghiile 15 și 16 pentru cuplarea capacului
glisant 19 de presare prin intermediul brațelor de legătură 17 și 18. Pârghiile
anterioare 15 sunt acționate de doi cilindri hidraulici 10 montați unul pe dreapta și
altul pe stânga benei.

15
Fig.5.2. 19 Schema constructiva a masinii de adunat si capitat MAC-3

Capacul glisant de presare este format din doi pereți laterali și capacul care este o
continuitate a pereților. Platforma, bena și capacul alcătuiesc camera de presare și
formare a căpiței. Echipamentul de lucru este format din carcasă, rotor cu cuțite
articulate, conductă de refulare a materialului, tambur cu brațe și arcuri pentru
copierea terenului și limitarea înălțimii de lucru.Conducta de refulare are la partea
superioară un tronson rabatabil (deflector) 14 acționat de mecanicul agricol printr-un
mecanism, pentru ca materialul să fie așezat uniform în benă. Transmisia cuprinde ax
cardanic, multiplicator de turație, cuplaj de siguranță, arbore și lanț.
5.2.7.3 Procesul de lucru. Prin înaintarea mașinii, cuțitele articulate 5 ale
organului activ mărunțesc tulpinile, care sunt refulate în benă. Pentru ca materialul să
se așeze uniform în benă, mecanicul agricol modifică poziția deflectorului 14. După
ce bena s-a umplut cu material se oprește agregatul și se acționează capacul glisant 19
pentru presare. După această operație, se ridică capacul glisant, se pornește agregatul
și se efectuează din nou recoltarea, umplerea benei și presarea materialului. Această
operație se repetă până la obținerea căpiței care are circa 3 sau 6 t. Pentru descărcarea
căpiței, agregatul se deplasează la capătul terenului, se ridică capacul glisant, se
înclină platforma cu ajutorul cilindrului hidraulic 7, se lasă oblonul 13 jos (la MAC-6
oblonul se deschide), se acționează priza de putere a tractorului ce se deplasează cu
viteza I și căpița este evacuată din benă, cu ajutorul transportorului cu racleți. Acest
transportor evacuează căpița din camera de presare, deplasând-o pe oblonul din spate,
care o preia prin trei lanțuri transportoare și o lasă pe sol.
5.2.7.4 Reglarea mașinii se referă la înălțimea de lucru, poziția deflectorului,
tensiunea arcurilor, întinderea lanțurilor.
 Reglarea înălțimii de lucru se realizează de la cilindrul hidraulic 4 și
prin modificarea poziției tamburului 6 de copiere a terenului.
 Reglarea poziției deflectorului conductei de refulare 14 se efectuează
cu ajutorul mecanismului cu cablu, contragreutate și clemă de fixare.
 Reglarea tensiunii arcurilor de amortizare a șocurilor se face de la
mecanismul cu șurub și piuliță.
 Reglarea întinderilor lanțurilor transportorului cu racleți 9 se
efectuează cu ajutorul mecanismelor șurub și piuliță cu care sunt prevăzute.

16
5.2.8 Batoza de porumb deplasabilă BPD-30
5.2.8.1 Destinația. Această mașină este destinată baterii (treieratului)
știuleților de porumb.Batoza BPD-30 este deplasabilă, lucrează la staționar și este
acționată electric.
5.2.8.2 Construcția. Batoza BPD-30 (fig. 5.2.20) este formată din cadrul 1,
prevăzut cu proțapul 2 și sprijinit pe două roți cu pneuri 3, aparatul de treier 4 cu coșul
de alimentare 5, transportorul melc de boabe 6, buncărul colector de boabe 7,
transportorul melc 8 de încărcare a boabelor în mijlocul de transport, aruncătorul de
ciocălăi 9, grupul de acționare 10, transmisia și tabloul electric.
Aparatul de treier este alcătuit din bătător și contrabătător. Bătătorul este format dintr-
o tobă cu palete. Primele trei rânduri de palete sunt așezate înclinat față de axa
longitudinală a bătătorului pentru a imprima știuleților o mișcare de înaintare.
Contrabătătorul este o construcție sudată cu bare longitudinale.Transportorul melc 6
este așezat sub contrabătător și preia boabele de porumb trecute printre spațiile
contrabătătorului și le descarcă în buncărul 7. La partea inferioară a carcasei
transportorului se găsește o sită pentru trecerea plevei și a altor impurități mici.
Transportorul melc înclinat 8, cu motor electric propriu, preia boabele din buncăr și le
descarcă în mijlocul de transport.
Aruncătorul de ciocălăi 9 este format din arbore și palete de aruncare.Tamburul cu
cablu este o construcție sudată amplasată la partea posterioară a mașinii pe care se
înfășoară cablul de alimentare cu energie electrică de la tabloul electric.Procesul de
lucru. Știuleții de porumb (fig. 5.2.20) din coșul de alimentare ajung la aparatul de
treier, unde datorită acțiunii paletelor bătătorului și barelor contrabătătorului, are loc
desprinderea boabelor. Ciocălăii trec pe lângă obturatorul reglabil la primul aruncător
cupalete, care îi refulează la al doilea aruncător, ce îi evacuează pe sol, la 5 – 10 m
distanță.Boabele care au trecut prin spațiile contrabătătorului sunt preluate de
transportorul melc înclinat și descărcate în bena mijlocului de transport.Pleava, care a
trecut prin sita de la partea inferioară a carcasei transportorului melc, este colectată în
sac.Reglarea batozei se referă la gradul de batere a știuleților, care se realizează cu
ajutorul obturatorului ce se găsește la gura de evacuare a ciocălăilor.Dacă rămân
boabe pe știuleți, obturatorul se coboară închizând mai mult gura de evacuare, iar
dacă boabele și ciocălăii sunt zdrobiți se deschide mai mult obturatorul.

Fig. 5.2.20 Schema constructive a batozei de porumbBPD-30

17
5.2.9 Cerințele față de mașinile de recoltat porumb
Mașinile și echipamentele de recoltat porumb trebuie să îndeplinească
următoarele cerințe:
* să nu sfărâme știuleții; o să nu producă desprinderea boabelor când are loc procesul
de detașare a știuleților;
* procentul de depănușare a știuleților să fie de cel puțin 95 – 97 %;
* pierderile totale de boabe la recoltat să nu depășească 3 %;
* să nu rămână știuleți nedetașați de pe tulpină, adică detașarea să se facă în proporție
de 100 %;
* mașinile care recoltează și tulpinile, trebuie să le taie la înălțimea maximă de 10–15
cm de la sol și să le toace la lungimea de maximum 4 cm.
5.2.10 Procesul de lucru (fig. 5.2.17). Prin deplasarea combinei în lanul de
porumb, tulpinile sunt ridicate de vârfurile ridicătoarelor de plante 1 ale culegătorului
de știuleți. Tulpinile trec printre plăcile de detașare 3 și sunt trase de valțurile 2 care se
rotesc în sens invers unul față de celălalt. Știuleții ajunși în dreptul plăcilor de
detașare 3 sunt smulși de pe tulpini, sunt preluați de lanțurile cu degete 4 și dirijați la
transportorul melc 5. Acesta deplasează știuleții detașați,lateral, în ambele părți, la
transportoarele cu racleți 9, care îi descarcă pe planul înclinat al depănușătorului 11.
Tulpinile rupte și antrenate odată cu știuleții sunt prinse de captatorii 10 și aruncate pe
sol.Știuleții ajunși la depănușătorul 11 sunt preluați de biterul de uniformizare 19 și
dirijați pe valțurile 17, în timp ce ventilatorul 18 aruncă frunzele și pănușile libere pe
sol. Sub acțiunea valțurilor metalice și a celor din cauciuc, precum și cu ajutorul
palpatorilor 20 care țin știuleții în contact cu valțurile, are loc desprinderea pănușilor.
Știuleții depănușați cad în jgheabul central de unde sunt preluați de transportorul cu
racleți 12 și descărcați în remorca 13 tractată de combină. Pănușile smulse de pe
știuleți împreună cu boabele desprinde ajung pe sita 22 de sub valțuri. Transportorul
cu racleți 21 deplasează boabele și pănușile pe sita superioară.Pănușile nu trec prin
sită, ele sunt deplasate de transportorul cu racleți la recuperatorul de pănuși, care cu
ajutorul ventilatorului 24 le aruncă prin tubulatura 25 în remorca pentru tocătură, ce se
deplasează paralel cu combina. Boabele trec prin sita superioară 22 și ajung pe sita
inferioară 23 prin care trec semințele de buruieni; boabele de porumb cad pe
transportorul cu racleți pentru știuleți depănușați 12 și împreună cu aceștia sunt
descărcate în remorca tractatăde combină.Tulpinile tăiate de cuțitele aparatului rotativ
14 de la culegătorul de știuleți sunt preluate de transportorul melc 15 și dirijate la
transportorul central cu patru bitere 7. Acesta transportă tulpinile la aparatul de tocat
16, unde sunt mărunțite. Tocătura de tulpini este refulată rin coșul cu deflector 8 în
remorca ce se deplasează paralel cu combina.
5.2.11 Metode de recoltat porumb pentru boabe.
Recoltarea porumbului se face după mai multe tehnologii:
* recoltarea știuleților și depănușarea lor cu combinele autodeplasabile, colectarea
știuleților într-o remorcă tractată de combină, concomitent cu tăierea și tocarea
tulpinilor și încărcarea tocăturii într-o remorcă ce se deplasează paralel cu combina.
Recoltarea după această tehnologie se face cu combinele C-6 P;
* recoltarea știuleților și depănușarea lor cu combine autodeplasabile, colectarea
știuleților într-o remorcă tractată de combină, tulpinile de porumb recoltându-se
ulterior. Recoltarea după această tehnologie se face cu combinele CARP-4 și
combinele de cereale păioase C-12 și C-14U la care s-au montat culegătorul de știuleți
și echipamentul de depănușat;

18
* recoltarea știuleților nedepănușați, concomitent cu tocarea tulpinilor care se
colectează într-o remorcă, depănușarea știuleților realizându-se ulterior la staționar cu
depănușătorul.
Recoltarea după această tehnologie se face folosind culegătorul de știuleți tractat CST-3R;
* recoltarea porumbului sub formă de boabe cu ajutorul combinelor autodeplasabile de
cereale păioase, prevăzute cu culegător de știuleți și echipament de treier; această tehnologie
impune uscarea artificială a boabelor în vederea conservării și depozitării lor. Recoltarea după
această tehnologie se face cu combinele C-12 și C-14 U la care se montează culegătorul de
știuleți CS-4 și echipamentul de treier ET.
Alegerea tehnologiilor de recoltare a porumbului depinde de utilajele existente în unitatea
agricolă și de posibilitatea depozitării și păstrării porumbului recoltat.
Pentru păstrarea în pătule, porumbul poate să aibă umiditate mai ridicată de 27 – 28 %,
deoarece condițiile de aerisire din timpul toamnei permit reducerea treptată a umidității.
Păstrarea sub formă de boabe nu este recomandabilă, deoarece reducerea umidității pe cale
artificială sub 16 % necesită un consum de energie în plus. Se recomandă recoltarea sub
formă deboabe, numai în cantități care pot fi valorificate imediat.
5.2.12 Reglarea combinei se referă la:
 Distanța dintre valțurile de tragere, în funcție de diametrul tulpinilor, se reglează cu
ajutorul piuliței 7 (fig. 5.2.13) acționată cu maneta 9; prin înșurubare se mărește distanța (care
inițial este de 110 mm), iar prin deșurubare se micșorează.
 Distanța dintre valțuri și cuțitele răzuitoare în limitele 1,5 – 2 mm se realizează prin
slăbirea șuruburilor l4 și deplasarea cuțitelor 15 de la curățitoarele 6.
 Distanța dintre plăcile de detașare 5, în funcție de diametrul tulpinilor și al
știuleților,se reglează slăbind șuruburile 10 și 11 (fig. 5.2.13) (distanța inițială este de 35 mm).
 Întinderea lanțurilor cu degete se reglează de la piulița 12 (lungimea arcului
13 trebuie să fie de 118 – 122 mm).
 Jocul dintre cuțit și contracuțit, la aparatul de tăiat tulpini, se reglează prin
modificarea poziției contracuțitului după slăbirea șuruburilor de fixare a lui.
 Jocul dintre cuțitele 3 și contracuțitul aparatului de tocat tulpini 7 se reglează
(fig.5.2.16) prin slăbirea șuruburilor 8 și rotirea șuruburilor 9 pentru a apropia cuțitele
la 3 – 4 mm de contracuțit.
 Forța de apăsare dintre valțurile de depănușare se reglează prin comprimarea
arcurilor cu ajutorul piulițelor până când jocul dintre limitatori și brațul lagărului oscilant este
de 2,5 – 3 mm.
 Întinderea curelelor și reglajul variatorului de tracțiune se face astfel: o se
fixează cilindrul hidraulic într-o poziție medie;o se acționează întinzătoarele laterale
până se obține o întindere corespunzătoare, după ce în prealabil s-au slăbit piulițele
bolțului central;o se strâng piulițele slăbite;o se pornește motorul circa 10 s, în scopul
uniformizării întinderii curelelor;o se verifică întinderea curelelor prin apăsarea cu un
efort de 10 – 12 daN pe spatele fiecărei perechi de curele, la distanță egală de roțile pe
care se înfășoară;o săgeata maximă cu această sarcină trebuie să fie de 20 – 25 mm.
 Reglarea cilindrului variatorului se face astfel încât în cele două poziții
extreme suprafața exterioară a curelelor înfășurate pe șaiba cu diametrul cel mai mare
să se găsească sub marginea exterioară a discurilor cu cca. 4 mm.
 Reglarea cuplajelor de siguranță se face prin strângerea arcurilor cu o cheie
dinamometrică reglată corespunzător tensiunii arcului respectivului cuplaj de
siguranță.
 Reglarea întinderii lanțurilor cu racleți de la transportoare se face prin
deplasarea axului prevăzut cu mecanism de întindere (șurub și piuliță de reglare).

19

S-ar putea să vă placă și