Subiecte de examen la disciplina

Inginerie Generală în Textile – Pielărie I

1. Fibre textile – definiţie, clasificare, proprietati.

Fibrele textile reprezinta elemente cu structura filiforma si
proprietatii fizico-mecanice, chimice si tehnologice care permit
transformarea lor in produse textile.
Fibrele se calsifica in doua categorii principale: fibre
naturale si fibre chimice. Fibrele naturale sunt fibre din
polimeri naturali, de origine vegetala( bumbac, in, canepa),
animala (lana, matasea naturala) si minerala (azbest), care pot
fi utilizate direct, fara a fi supuse unor tratamente chimice care
sa modifice polimerul constituent. Fibrele chimice sunt fibrele
obtinute prin modificarea sau sinteza unor polimeri si se impart
in fibre artificiale (viscoza, acetat) si fibre sintetice (poliesterice
poliamidice).
Principalele proprietati ale fibrelor care influenteaza
valoarea lor de intrebuintare sunt: dimensiunile (lungimea si
grosimea), masa specifica, rezistenta la tractiune, rezistenta la
frecare, resistenta la incovoiere, higroscopicitatea, coloarea,
luciul si netezimea, ondulatiile, proprietatile termice si
electrice, comportarea fata de lumina si radiatii, comportarea
fata de agentii chimici.

2. Fire textile – definiţie, clasificare, principalele proprietati.

Firul textil este un produs care se prezinta sub forma unei
insiruiri de fibre consolidate prin torsionare sau prin alte
procedee.
Firele se clasifica dupa urmatoarele criterii: dupa elementele
structurale componente(fire filate, fire filamentare, fire mixte),
dupa natura materiei prime(fire de bumbac si tip bumbac, fire de
lana si tip lana, fire de in, canepa, iuta si tip in, canepa, iuta, fire
de matase si tip matase, fire din materiale speciale), dupa
structura (fire simple si fire multiple), dupa tehnologia de filare(
fire obtinute prin tehnologii clasice de filare si fire obtinute prin
tehnologii neconventionale de filare).
Proprietatile produselor textile si modul de comportare a
firelor in procesele de prelucrare depind de caracteristicile
chimice fizice si mecanice ale firelor.

3. Fineţea – indici de exprimere ai fineţii, relaţii de transformare, diametrul

Finetea reprezinta gradul de subtirime, respectiv
dimensiunea transversala a acestora. Aprecierea gradului de
subtirime se face cu ajutorul unor indici, care se pot stabili
direct prin raportul dintre masa si lungime sau indirect prin
raportul dintre lungime si masa.
Indicii directi poarta denumirea de titlul sau densitate de
lungime.
𝑀
𝑇𝑡𝑒𝑥 = (g/km)
𝐿

𝑀
𝑇𝑑𝑒𝑛 = (g/9km)
𝐿
Intre indicii directi 𝑇𝑡𝑒𝑥 si 𝑇𝑑𝑒𝑛 , se stabilesc urmatoarele
relatii de conversie:
𝑇 𝑇𝑑𝑒𝑛
𝑇𝑑𝑒𝑛 = 9 ∗ 𝑇𝑡𝑒𝑥 ; 𝑇𝑡𝑒𝑥 = 𝑑𝑒𝑛 ; =9
9 𝑇𝑡𝑒𝑥
Numarul metric este definit prin raportul dintre lungime si
masa si se calculeaza cu relatia:
𝐿
𝑁𝑚 = (m/g)
𝑀
Pe baza relatiilor de definire a celor trei indici se stabiliesc
urmatoarele formule de conversie:
1000 1000
𝑇𝑡𝑒𝑥 ∗ 𝑁𝑚 = 1000 ; 𝑇𝑡𝑒𝑥 = ; 𝑁𝑚 = ;
𝑁𝑚 𝑇𝑡𝑒𝑥

9000 9000
𝑇𝑑𝑒𝑛 ∗ 𝑁𝑚 = 9000; 𝑇𝑑𝑒𝑛 = ; 𝑁𝑚 = ;
𝑁𝑚 𝑇𝑑𝑒𝑛

4. Torsiunea, principiul torsionarii.

Torsionarea este operatia prin care o sectiune a insiruirii de
fibre este rotita in plan propriu in raport cu alta sectiunea
 aceleasi insiruiri. Torsiunea este o caracteristica structurala
importanta si reprezinta numarul de rasucituri repartizate pe o
lungime de un metru a produsului. Torsiunea se caracterizeaza
prin sens si marime. Firul are torsiunea Z daca tinut in pozitie
verticala spirele elicoidale sunt inclinate ca linia centrala a
literei Z. Firul are torsiune S daca tinut in pozitie verticala
spirele elicoidale sunt inclinate ca linia centrala aliterei S.
Gradul de torsionare al firelor se stabileste in functie de
destinatia firului si caracteristicile materiei prime prelucrate,
iar valoarea torsiunii se calculeaza cu relatia:
𝛼𝑡𝑒𝑥
𝑇 = 𝛼𝑚 ∗ √𝑁𝑚 = (torsiuni/metru)
𝑇𝑡𝑒𝑥

Torsiunea firelor se determina cu ajutorul tensiometrului.

5. Rezistenţa la tracţiune – indici de exprimare ai rezistentei la tractiune.

Rezistenta la tractiune arata capacitatea acestora de
prelucrare a eforturilor axiale. Rezistenta la tractiune este
determinata de caracteristicile acestora si de particularitalile,
respectiv parametrii, proceselor de prelucrare primara. Se
apreciaza cu ajutorul urmatorilor indici: forta de rupere,
rezistenta specifica, tenacitatea, lungimea de rupere. Forta de
rupere 𝑃𝑅 , reprezinta valoarea fortei de tractiune care produce
ruperea produsului textil. Rezistenta specifica 𝑃𝑆 , se defineste
prin raportul dintre forta de rupere si aria sectiunii transversale
a produsului textil solicitat la intindere:
𝑃
𝑃𝑆 = 𝑅(cN/𝑚𝑚2 )
𝐴
Tenacitatea T, reprezinta raportul dintre forta de rupere si
densitatea de lungime a produsului testat:
𝑃 𝑃
𝑇𝑡 = 𝑅 (cN/tex) 𝑇𝑑 = 𝑅 (cN/den)
𝑇𝑡𝑒𝑥 𝑇𝑑𝑒𝑛
 Lungimea de rupere reprezinta lungimea ipotetica de produs ce
provoaca ruperea ecestuia datorita propriei greutati. Se
𝑃 ∗𝑁
calculeaza cu relatia: 𝐿𝑅 = 𝑅 𝑚(km)
1000

6. Alungirea la tracţiune.
In timpul solicitarii de tractiune produsele textile se alungesc
cu o marime dependenta de valoarea fortei aplicate si de
caracteristicile proprii ale acestora. Dupa suparimarea fortei
de tractiune se constata tendinta produsului de a reveni la
lungimea initiala. Privita sub aspectul capacitatii elastice de
deformare, alungirea totala 𝐴𝑡 a unui produs textil prezinta trei
componente: 𝐴𝑡 = 𝐴𝑒 + 𝐴𝑒𝑖 + 𝐴𝑝 unde: 𝐴𝑒 - alungirea elastica,
𝐴𝑒𝑖 – alungirea elastica intarziata, 𝐴𝑝 – alungirea
plastica(remanenta).
Alungirea totala absoluta la tractiune se calculeaza cu
relatia: 𝐴𝑡 = 𝑙2 − 𝑙0 (mm) unde: 𝑙2 este lungimea produsului
sub actiunea fortei axiale 𝑃𝑎 (mm),𝑙0 -lungimea initiala(mm).
Daca solicitarea produsului se conduce pana la rupere,
atunci alungirea absoluta la rupere 𝐴𝑟 se calculeaza cu
relatia:𝐴𝑟 = 𝑙𝑟 − 𝑙0 (mm) unde 𝑙𝑟 este lungimea produsului
testat in momentul ruperii,(mm).
Alungirea relativa la rupere se calculeaza cu relatia: 𝜀𝑟 =
𝑙𝑟 −𝑙0
∗ 100 (%)
𝑙0

7. Higroscopicitatea, repriza, masa comerciala.

Higroscopicitatea reprezinta proprietatea materialelor textile
de a retine si ceda vapori de apa din/in mediul inconjurator.
Proprietatile optime ale produselor textile sunt atinse la un
anumit continut de umiditate. Modificarea continutului de
umiditate determina modificari semnificative ale masei,
volumului, proprietatilor mecanice, conductibilitatile termice si
electrice, cu implicatia asupra comportarii acestora in
procesele de prelucrare si exploatare.
 Intrucat masa materialelor textile este influentata
semnificativ de continutul de umiditate, pentru tranzactiile
comerciale s-a stabilit la fiecare tip de materie prima un
procent de umiditate admis, numit uniditate legala 𝑈𝑙 sau
repriza R. Iata cateva dintre valorile reprizei pentru
principalele categorii de materii textile: bumbac 8.5%, in,
canepa 12%, lana 17%, matase, viscoza 11%.
Repriza R serveste pentru calculul masei comerciale 𝑀𝑐 cu
ajutorul relatiei:
100+𝑅
𝑀𝑐 = 𝑀 (kg) unde:
100+𝑈𝑟

M este masa materialului si 𝑈𝑟 - umiditatea reala.

Umiditatea reala 𝑈𝑟 a materialului textil reprezinta cantitatea
de apa pe care o contine acesta in momentul receptiei si se
calculeaza cu relatia:
𝑀−𝑀𝑢
𝑈𝑟 = ∗ 100(%) unde:
𝑀
M- masa probei preluate inainte de uscare; 𝑀𝑢 -masa probei
uscate.

8. Neuniformitatea, indicatori statistici de tendinta si de imprastiere.

Produsele textile prezinta o anumita neuniformitate a
caracteristicilor proprii, care se manifesta atat prin aspect, cat
si prin variatia unor parametrii specifici cum ar fi: numarul de
fibre din sectiunea transversala, densitatea de lungime,
torsiunea, rezistenta si alungirea la tractiune, desimea firelor
de urzeala si batatura in tesatura, desimea ochiurilor in tricot,
masa pe unitate de suprafata. Neuniformitatea caracteristicilor
produselor textile este cauzata pe de o parte de neuniformitatea
caracteristicilor fibrelor constituente, iar pe de alta parte de
imperfectiunile proceselor de prelucrare a acestora.
Amplitudinea imprastierii A se calculeaza ca diferenta intre
valoarea cea mai mare si valoarea cea mai mica a
caracteristicii testata.
 Coeficientul de variatie reprezinta marimea imprastierii
valorilor individuale fata de valoarea medie si se calculeaza cu
𝑆 1 ∑𝑛 (𝑋 −𝑋̅)2
relatia: 𝐶𝑉 = ∗ 100 = √ 𝑖=𝑛 𝑖 ∗ 100(%)
𝑋̅ 𝑋̅ 𝑛−1

9. Flux tehnologic pentru fire tip bumbac cardat, filare clasica.

Material Amestecarea banda

Dublare banda
Patura
Destramarea Cardarea Laminare
fibros Curatirea
(2-3 pasaje)
0)

semitort
Obtinerea Filarea Fir
semitortului (cops)

10. Flux tehnologic pentru fire tip bumbac cardat, filare neconventionala.
Amestecarea Patura Dublarea
Materia
Material Cardarea Banda
Destramarea Laminarea
fibros Curatirea (2-3 pasaje)

Banda
Filarea Fir
(bobina)

11. Flux tehnologic pentru fire tip bumbac pieptănat.

 Material Amestecarea Patura Banda
Destramarea Cardarea
fibros
Curatirea

Dublare Patura de
Banda Reunire benzi Pieptanare Banda
Laminare
benzi
1 pasaj

Dublare Banda
Obtinerea semitort Filarea
Laminare semitortului
(2-3 pasaje)

12. Amestecarea - operatie fundamentala in filatura. Scopul operatiei, tipuri,

utilaje pe care se realizeaza.
Amestecarea este o operatie de baza in filatura, care consta
in omigenizarea masei de fibre prin distribuirea uniforma a
diferitilor componenti in masa materialului fibros. Scopul
operatiei este de a obtine fire cu proprietati cat mai uniforme,
de a obtine fire de calitate superioara si valorificarii eficiente a
materiei prime. Amestecarea materialelor fibroase se realizeaza
manual si mecanic. In filatura de bumbac, la amestecarea
manuala materialul fibros este devizat in portii mici, care se
depun pe benzile transportoareale primelor utilaje din bataj,
numite desfacatoare de baloturi sau lazi alimentatoare. In
filatura de lana amestecarea manuala presupune alcatuirea
patului de amestec in conformitate cu reteta de amestec.
Amestecarea mecanizata a materialului fibros poate fi:
amestecare intamplatoare, amestecarea organizata.
Amestecarea intamplatoare consta in distribuirea aleatoare a
fibrelor in materialul fibros supus amestecarii. Amestecarea
intamplatoare se realizeaza pe doua utilaje: bataj si carda. In
bataj se realizeaza: prin alimentarea materialului macanizat
 din mai multe baloturi, prin returnarea surplusului de material
in camerele de amestec cu ajutorul unor cilindri egalizatori si
pe multiamestecatoare prin alimentarea succesiva a
componentilor in compartimente verticale si debitarea
simultana din toate compartimentele. La carda amestecarea se
realizeaza intre tambur si lineale la carda de bumbac si in zona
grupurilor cardatoare la carda de lana si liberiene.
Amestecarea organizata consta in suprapunerea sau alaturarea
mai multor straturi sau insiruiri de fibre. Se realizeaza pe bataj
si laminor. In bataj prin debitarea simultana pe o banda
transportoare a materialului fibros de la mai multe
desfacatoare de baloturi prevazute cu cantare dozatoare. Pe
laminor se ralizeaza o amestecare organizata sub forma de
benzi, prin dublarea benzilor.

13. Destramarea - operatie fundamentala in filatura. Scopul operatiei, tipuri,

utilaje pe care se realizeaza.
Destramarea consta in desfacerea progresiva si cu intensitati
crescatoare a ghemotoacelor si aglomerarilor de fibre. Scopul
acestei operatii este pentru a obtine amestecuri omogene si
uniforme, eliminarea impuritatilor, descretirea fibrelor si
dispunerea ordonata a acestora in structura diferitelor
semifabricate si a firului.
Exista mai multe tipuri de destaramare care sunt:
destramarea prin smulgere, destramare prin lovire si
destramare pana la individualizarea fibrelor.
Destramarea prin smulgere este cea mai lenta actiune de
desfacere a ghemotoacelor si este specifica utilajelor din
primele faze ale procesului tehnilogic (desfacatoare de baloturi,
lazi alimentatoare-amestecatoare).
Destramarea prin lovire consta in exercitarea asupra
particulelor de material (in stare libera sau tinuta) a unor
actiuni de lovire sau batere cu ajutorul unor organe de lucru in
miscare de rotatie. Destramarea prin lovire in stare libera este
realizata pe o serie de utilaje din bataj (curatitor in trepte,
 curatitor axial). Destramarea prin lovire in stare tinuta este o
operatie mai intensa si se realizeaza pe o serie de utilaje din
bataj (masina batatoare) si la carda.
Destramarea pana la individualizarea fibrelor are loc la
carda in zona de cardare propriu – zisa.

14. Curatirea - operatie fundamentala in filatura. Scopul operatiei, tipuri,

utilaje pe care se realizeaza.
Curatirea contribuie la reducerea fortelor de legatura dintre
particule, destramarea acestora si indepartarea impuritatilor.
Curatirea mecanica este utilizata in filaturile de bumbac, lana
si liberiene. Acest tip de curatire se intalneste la utilajele din
bataj, unde exista diferite tipuri de gratare sub organele de
lucru care realizeaza destramarea.
In filatura de lana, pe langa eliminarea mecanica a
impuritatilor, se realizeaza curatirea si prin procedee chimice,
in cadrul operatiilor de spalare si carbonizare. Spalarea lanii
consta in curatarea lanii brute in mediu alcalin folosind apa,
sapun si soda si se realizeaza o instalatie speciala, cu actiune
continua, numita leviatan, care este alcatuita din 3-5 bazine.
Spalarea se realizeaza practic in trei faze: inmuierea lanii,
spalarea propriu-zisa a lanii si clatirea (limpezirea) lanii.
Carbonizarea se bazeaza pe transformarea in mediu acid a
impuritatilor vegetale in hidroceluloza friabila, care pot fi
eliminate apoi prin scuturare.

15. Cardarea – operaţii, schema bloc a cardei. Particularitati specifice

filaturilor de bumbac, lana si liberiene.
La carda se realizeaza urmatoarele operatii:
- continuarea destramarii pana la individualizarea fibrelor;
- indreptarea si orientarea partiala a fibrelor;
- eliminarea unei cantitati importante de impuritati, a fibrelor
defecte si nonpeurilor;
- eliminarea partiala a fibrelor scurte;
- amestecarea si uniformizarea stratului de material fibros;
 - laminarea stratului de material fibros alimentat.
Pentru
Patura bumbac,
Banda
(sul) lana
(in cana)
pieptanata
Carda val si semi-
Pretort pieptanata
(bobina) , liberiene
Strat de
material
fibros
Pentru lana
cardata
In filatura de bumbac se utilizeaza carda cu capace sau
lineale.
In filatura de lana cardarea de realizeaza cu un agregat de
cardare alcatuit din doua sau trei masini. La acesta materialul
fibros este introdus intr-o lada alimentatoare si prelucrat
succesiv pe cardele componente.
In filatura de liberiene regimul de cardare se alege in functie de
tipul fibrei prelucrate. In general pentru fibrele moi se foloseste
agregatul de cardare, iar pentru fibrele aspre se utilizeaza
metoda dublei cardari, care consta in destramarea pe o carda
preliminara urmata de cardarea propriu-zisa pe carda fina.
Carda preliminara realizeaza o actiune moderata de
destramare si curatire concomitent cu ruperea fuiorului in fibre
mai scurte, ceea ce favorizeaza o buna prelucrare la carda fina
si la fazele urmatoare.
Specific cardelor din filatura de lana si liberiene este
prezenta grupurilor cardatoare plasate deasupra tamburului.

16. Dublarea operatie fundamentala in filatura. Scopul operatiei de dublare.

Exemple de utilaje pe care se realizeaza.
Dubrarea se bazeaza pe compensarea neregularitatilor benzilor
alimentate, existand probabilitatea ca portiunile ingrosate de la
o banda sa se situieze in dreptul portiunile subtiate de la banda
alaturata, incat pe ansamblu sa rezulte o imbunatatire a
 neuniformitatii produsului debitat. Scopul operatiei este de a
subtia, de a omogeniza amestecul, de a descreti, de a orienta si
a paraleliza si de a reduce neuniformitatile benzilor si a
semifabricatelor din filatura.
Aceasta operatii se realizeaza pe laminor prin operatiile de
dublare si laminare.

17. Laminarea – operatie fundamentala in filatura. Tren de laminat, condiţii

necesare laminării, laminajul mecanic, laminajul real, laminajul
pierderilor.
Laminarea este operatia in cadrul careia se produce
subtierea insiruirii de fibre simultan cu indreptarea si
paralelizarea acestora. Laminarea se obtine prin deplasarea
relativa a fibrelor unele fata de altele si repartizarea acestora
pe o lungime mai mare, incat numarul de fibre in sectiune
transversala a semifabricatului rezultat este redus
corespunzator. Laminarea efectiva se obtine cu ajutorul
trenurilor de laminat, mecanisme formate din doua sau mai
multe perechi de cilindri cu sau fara elemente intermediare.
Conditiile necesare laminarii sunt:
-viteza periferica a cilindrilor debitori mai mare ca viteza
periferica a cilindrilor alimentatori;
-ecartamentul E dintre liniile de prindere a celor doua
perechi de cilindri trebuie sa fie mai mare decat lungimea
medie a fibrelor prelucrate cu 2-10 mm;
-presiunea 𝑃2 pe cilindrii debitori este mai mare decat
presiunea 𝑃1 pe cilindrii alimentatori.
Laminajul real 𝐿𝑟 se calculeaza cu formula:
𝑇𝑡𝑎 𝑁𝑚𝑑
𝐿𝑟 = ∗𝐷 = ∗𝐷
𝑇𝑡𝑏 𝑁𝑚𝑎
in care:
𝑇𝑡𝑎 ,𝑇𝑡𝑑 – densitatea de lungime a semifabricatului alimentat,
respectiv debitat;
𝑁𝑚𝑎 , 𝑁𝑚𝑑 – finetea semifabricatului alimentat, respectiv
debitat
 D – dublajul.
Laminajul mecanic 𝐿𝑚 se calculeaza cu formula:
𝑣𝑑 𝑙𝑑
𝐿𝑚 = =
𝑣𝑎 𝑙𝑎
in care:
𝑣𝑑 , 𝑣𝑎 - reprezinta vitezele periferice ale cilindrilor debitori
si alimentatori;
𝑙𝑑 , 𝑙𝑎 – lungimea de semifabricat debitata, respectiv
alimentata, in unitatea de timp.
Laminajul real si laminajul mecanic au aceeasi valoare cand
nu se inregistreaza pierderi de material fibros in timpul
laminarii. Aceste pierderi, cand se produc, determina o
subtiere suplimentara a insiruirii, incat laminajul real este
mai mare decat laminajul mecanic si se calculeaza cu
relatia:𝐿𝑟 = 𝐿𝑚 ∗ 𝐿𝑝 in care 𝐿𝑝 este laminajul pierderilor si
100
se calculeaza cu relatia: 𝐿𝑝 = unde p este procentul
100−𝑝
de pierderi,(%).
Laminajul pierderilor 𝐿𝑝 apare la prelucrarea in bataj, pe
carda, masina de pieptanat si la filarea neconventionala.

18. Laminorul – operaţii, schema bloc, tipuri de trenuri de laminat.

Operatiile efectuate de laminor sunt:
-dublarea benzilor in vederea reducerii neuniformitatii benzilor
alimentate;
-amestecarea unor tipuri diferite de fibre sub forma de benzi;
-indreptarea si paralelizarea fibrelor prin laminarea benzilor
reunite.
Schema bloc a laminorului:
 Banda Pentru alt
carda laminor

Laminor Banda in Pentru

Banda cana
laminor flaier

Banda Pentru masini

masina de de filat
pieptanat neconditionale

Tren de laminare este un dispozitiv al masinilor din filatura din

bumcac, care serveste la descetirea si paralelizarea fibrelor si
la subtierea produselor intermediare din fabricatie. Iata cateva
dintre ele:
Tren de laminat la laminorul de bumbac
Tren de laminat la flaier si la masina de filat cu inele
Tren de laminat cu camp de ace

19. Torsionarea - operatie fundamentala in filatura. Scopul operatiei.

Principiul torsionarii. Utilaje pe care se realizeaza si mecanismele de
torsionare. Formule de calcul pentru torsiune.
Torsionarea este operatia prin care o sectiune a insiruirii de fibre
este rotita in plan propriu in raport cu alta sectiune a aceleiasi
insiruiri. Daca initial fibrele insiruirii sunt paralele cu axa
acesteia, dupa torsionare fibrele componente se dispun sub forma
elicoidala; fibrele exterioare preseaza asupra fibrelor interioare si
produc micsorarea diametrului de la 𝑑0 la 𝑑1 simultan cu sporirea
fortelor de frecare dintre fibre, care determina cresterea
rezistentei la intindere axiala. Scopul acestei operatii este de a
consolida semifabricatele si firele incat acestea sa satisfaca
conditiile de prelucrare din fazele ulterioare. Aceasta operatie
produce marirea fortelor de frecare dintre fibre si implicit
cresterea rezistentei la tractiune.
Pentru realizarea acestei operatii sunt necesare doua organe:
unul care sa imprime miscarea de rotatie a sectiunii insiruirii in
jurul axei proprii si altul care sa tina nemiscata o a doua sectiune.
Cel mai frecvent se folosesc drept organe de torsionare, furca la
obtinerea semitortului, cursorul la obtinerea firului pe masina de
filat cu inele si rotorul la masina de filat cu rotor.
Torsiunea T se calculeaza cu relatiile:
𝑛 𝑛
𝑇= (tors/m) 𝑇= (tors/m)
𝑣𝑑 ∗𝐿𝑓 𝑣𝑑 ∗𝐶𝑠
in care:
n – este turatia organului de torsionare (rot/min);
𝑣𝑑 – viteza de debitare(m/min);
𝐿𝑓 – laminajul fals (la flaier);
𝐶𝑠 – coeficientul de scurtare (la masina de filat cu inele);

20. Înfăşurarea – operatie fundamentala in filatura. Scopul operatiei. Tipuri

de infasurari. Exemple – particularitati pe utilaje.
Infasurarea reprezinta dispunerea ordonata a
semifabricatelor pe un anumit suport. Scopul acestei operatii
este de a nu afecta structura semifabricatelor in timpul
depozitarii, manipularii, transportului si alimentarii la masina
urmatoare.
In filatura se folosesc urmatoarele tipuri de infasurari:
infasurarea paturilor pe suluri (masina batatoare, reunitorul de
benzi), depunerea benzilor in cana (carda, laminor,masina de
pieptanat), infasurarea pe bobina (carda de lana, flaier, masina
de filat neconventionala) si infasurarea pe tevi (masina de filat
cu inele). Tipul infasurarii se apreciaza prin forma suprafetei
(cilindrica sau conica) pe care se depun spirele si prin pasul
acestora pe format (pas mic – infasurare paralela, pas mare –
infasurare in cruce). Pentru realizarea infasurarii sunt necesare
doua organe si doua miscari.

21. Pieptănarea – scopul operaţiei, schema bloc. Particularitati specifice

filaturilor de bumbac, lana si liberiene.
Prin pieptanare se urmareste indreptarea din insiruire a fibrelor
scurte, a defectelor de fibra si impuritatilor ramase intre fibre,
precum si indreptarea si paralelizarea fibrelor. Pieptanarea
conduce la uniformizarea caracteristicilor fibrelor privitoare la
rezistenta, finete, lungime, grad de indreptare.
Schema bloc a masinii de pieptanat este:
Patura din
benzi
Masina de Banda
Laminor
pieptanat pieptanata
Benzi la
lana si
liberiene
La masina de pieptanat bumbac se alimenteaza suluri cu patura
obtinute prin reunirea benzilor si se debiteaza banda depusa in
cana care este alimentata la laminor.
Masina de pieptanat din filatura de lana este asemanatoare cu cea
din filatura de bumbac doar ca alimentarea se face cu benzi din
cana.
In filatura de liberiene pieptanarea fuiorului se va face in 3 faze:
-pieptanarea manuala preliminara;
-pieptanarea mecanica la masina de pieptanat verticala;
-pieptanarea manuala finala, pentru finisarea varfurilor
manunchiurilor.

22. Obţinerea semitortului – scopul operaţiei, schema bloc a flaierului.

Banda obtinuta la ultimul pasaj de laminor reprezinta o
insiruire cu fibre indreptate, paralelizate,cu un grad avansat de
uniformizare si densitate de lungime mare. Transformarea unei
asemenea insiruiri in fir necesita o subtiere de cateva zeci si
sute de ori, care nu se poate realiza direct la masin de filat. De
aceea se impune intruducerea in fluxul tehnlogic a unei faze de
prelucrare, intre laminor si masina de filat, la care se produce o
insiruire intermediara intre banda si fir numita semitort.
Obiectivul de subtiere a benzii provenita de la laminor se
obtine in unul sau doua pasaje pe masini numite flaiere.
Schema bloc a flaierului:
 Banda de La flaier
laminor Flaier
-laminarea semitort
-torsionarea La masina
Semitort de
-infasurarea de filat
la flaierul
clasica
anterior

23. Filarea – operaţii, schema bloc a maşinii de filat.

Filarea este operatia finala a procesului tehnologic de
transformare a materialului fibros in fir.
La masinile de filat se realizeaza urmatoarele operatii:
-laminarea semitortului sau a benzii pana la finetea firului;
-torsionarea, in vederea conferirii firului rezistentei necesarela
diferite solicitari mecanice;
-infasurarea, ce consta in depunerea ordonata a firului pe un
format.
Semitort Pe teava
Masina de
Pretort fir
filat Pe
bobina
Banda
de la
laminor

24. Proces tehnologic de obţinere a ţesăturilor din fire simple

Receptie Bobinare Urzire Incleiere Navadire
Canetare

Tesere Control tesatura

cruda
25. Proces tehnologic de obţinere a ţesăturilor din fire nevopsite, răsucite
26. Proces tehnologic de obţinere a ţesăturilor din fire simple vopsite
27. Bobinarea – scopul operaţiei, schema bloc a maşinii de bobinat.
Bobinarea este operatia tehnologica de pregatire pentru tesere,
aplicata atat firelor de urzeala cat si celor de batatura. Scopul
acestei operatii este de a trece firele de pe tevi sau sculuri pe
formate numite bobine sau mosoare.
Schema bloc a masinii de bobinat este:
La urzit

La canetat

Fire La dublare-
-pe teava Masina de Fire pe rasucire
-pe scul bobinat bobine
-pe bobina La masini de
tesut neconv.
(batatura)

La vopsit

28. Urzirea – tipuri de urzire, scopul operaţiei, schema bloc.

Urzirea este operatia tehnologica de pregatire pentru tesere
a urzelii. Scopul ei este de a trece firele de pe bobine pe un sul,
cu latime, desime si numar de fire determinat, in conformitate
cu particularitatile articolului prelucrat.
Schema bloc a masinii de urzit este:

Fire pe Masina de Fire pe La incleiat

bobina urzit sul
La vopsit

La navadit

La masini de tesut
 Urzirea in latime impune infasurarea unor parti din numarul
total al firelor de urzeala pe suluri preliminare, si apoi,prin
unirea firelor de pe toate sulurile preliminare ale partidei, se
obtine urzeala finala, ce se poate alimenta la masina de tesut.
Urzirea in benzi
Pentru obtinerea urzelii dupa principiul urzirii in benzi sunt
necesare doua etape:
-depunerea alaturata si succesiva a firelor, pe un tambur, sub
forma unor benzi, ce reprezinta parti din numarul total de fire
ale urzelii; desimea firelor in banda si lungimea benzilorsunt
egale cu desimea, respectiv lungimea urzelii pe sulul final, iar
suma latimilorbenzilor depuse pe tambur reprezinta latimea
urzelii pe sulul final;
-plierea, respectiv trecerea simultana a benzilor de pe tambur
pe sulul final.

29. Încleierea – scopul operaţiei. Apretul. Schema bloc a maşinii de încleiat.

Incleierea consta in depunerea pe fire a unei pelicule de apret,
astefel incat, lipind capetele de fibre de corpul firului, acesta
devine mai neted si mai rezistent la frecarea cu organele masinii
de tesut.
Apretul folosit la incleirea firelor de urzeala trebuie sa satisfaca
urmatoarele cerinte:
-sa adere pe suparafata firului prelucrat si sa patrunda pe o
anumita adancimein corpul acesteia;
-pelicula depusa pe fire trebuie sa fie elastica, stabila si rezistenta
la frecare si intindere;
-sa nu contina substante toxice sau care sa dauneze firelor si
organelor masinilor de incleiat si tesut;
-sa poata fi indepartate usor de pe tesatura in procesul de finisare.
Apretul este o solutie in structura careia se includ:
-substanta de baza numita liant. Ca liant se folosesc frecvent:
amodonul (de cartofi, porumb, grau), claiul de oase;
 -substante auxiliare, care favorizeaza aderarea si patrunderea
apretului in fir (scindanti, emolienti, substante higroscopice si
antiseptice);
-apa ce reprezinta mediul de omogenizare a substantelor de baza
si auxiliare.
Fire La reunitor de
-pe suluri Masina de Fire suluri
preliminare incleiat pe sul
-pe sul final La navadit
-pe bobine
La masini de
tesut

30. Năvădirea firelor în cocleţi, in spata si lamele.

Navadirea este operatia tehnologica in cadrul careia firele de
urzeala sunt trecute prin lamele, cocleti si spata. De obicei
lamelele sunt asezate pe firele de urzeala direct la masina de tesut,
iar trecerea firelor prin cocleti si spata se obtine pe rama de
navadit. Indiferent de sistemul adoptat (manual sau automat)
operatiile necesare la navadire prin cocleti si spata sunt
urmatoarele: alegerea si prezentarea firului de urzeala,
introducerea acului de navadit prin ochiul cocletuluii sau casuta
spatei, tragerea firului de urzeala.

31. Canetarea – scopul operaţiei, schema bloc

Operatia tehnologica de canetare, aplicata la pregatirea bataturii
pentru teserea pe masini clasice, consta in trecerea firelor de pe
bobine pe formate numite canete, ce au dimensiuni si forme
adecvate interiorului suveicilor de la masina de tesut. Lungime
depusa pe caneta este dependenta de: densitatea infasurarii,
densitatea de lungime a firului prelucrat, dimensiunile formatului
si variaza intre 1000 – 5000 m.
Schema bloc a masinii de canetat este:
Fire pe Masina de Fire pe Masina de
bobine canetat canete tesut clasica

32. Clasificarea tehnologiilor de ţesere. Fazele formării ţesăturii.

Pentru realizarea tesaturilor se folosesc tehnologiile de tesere:
clasica si neconventionale. Tehnologia de tesere clasica
implementatape razboiul de tesut manual, pe masina de tesut
mecanica si pe masina de tesut automata, utilizata drept purtator
al firului de batatura suveica.
La tehnologiile de tesere neconventionala antrenorii firului de
batatura sunt:
- graifarul la tehnologia de tesere cu graifar;
- jetul de aer la tehnologia de tesere cu jetul de aer;
- proiectilul la tehnologia de tesere cu proiectil;
- jetul de apa la tehnologia de tesere cu jet de apa.
Independent de tipul tehnologiei de tesere utilizata transformarea
firelor de urzeala si batatura in tesaturi comporta urmatoarele
faze:
- formarea rostului;
- inserarea firului de batatura;
- indesarea firului de batatura;
- tragerea tesaturii din zona de formare;
- alimentarea urzelii in zona de tesere.