UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ ȘI TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI

SPECIALIZAREA: SISTEME ELECTRICE

CONTACTOARE ELECTRICE

Îndrumător:
Șl. Dr. Ing. Claudia Stașac
Student:
But Nicolae gr. 1321 A

2011
1 CUPRINS
1. Cuprins........................................................................................................2
2. Generalități..................................................................................................3
3. Definirea contactorului...............................................................................4
4. Clasificarea contactoarelor.........................................................................6
5. Contactoare electromagnetice de c.a. ........................................................8
6. Contactorul cu mișcare simplă te translație...............................................11
7. Contactorul cu mișcare dublă de translație................................................13
8. Contactoare de curent continuu.................................................................15
9. Contactoare statice....................................................................................24
10. Contactoare statice de c.a. ........................................................................25
11. Contactoare statice de c.c. ........................................................................28
12. Parametrii nominali ai contactoarelor.......................................................32
13. Bibliografie................................................................................................36
2. GENERALITĂȚI
Aparatele electrice se găsesc în numeroase variante
constructive și funcționale în toate instalațiile electrice îndeplinind în
circuitele dintre sursele de energie și receptoare, functii de deosebită
importanță: închiderea, deschiderea sau comutarea circuitelor electrice;
supravegherea și protecția instalațiilor și receptoarelor.
In funcție de rolul îndeplinit în instalația electrică, aparatele includ în
constructia lor: căi de curent; circuite magnetice; mecanisme de
acționare și de blocare; dispozitive de stingere a arcului electric;
constructia metalică sau carcasa aparatului.
Aparatele complexe pot include în construcția lor ansamblul sau chiar
aparate mai simple cu rol de comandă, semnalizare, protecție, etc.
Există două categorii mari de aparate : aparate acționate manual și
aparate acționate de la distanță sau de către releele de protecție.[1]
3. DEFINIREA CONTACTORULUI
Contactorul este un aparat electric, cu utilizare largă
în schemele electrice de comandă și acționare; definirea
lui se poate face sub următoarea formă:

Contactoarele sunt aparate electrice de comutație

cu o singură poziție de repaos, acționate altfel decât
manual, capabile de a închide, de a întrerupe, de a
suporta curenți în condiții normale de funcționare,
inclusiv curenți de suprasarcină, iar în poziția închis pot
suporta pe o durată mică de timp și curenți de
scurtcircuit. [1]
 Aceste aparate sunt folosite în situații în care este
nevoie de un număr mare de conectări respectiv
deconectări, ele fiind capabile să reziste la un număr de
102...105 manevre ale circuitelor de forță în regim normal
de funcționare și la suprasarcină.
Contactoarele mențin un circuit conectat, la apariția
unei comenzi de natură electrică și îl mențin închis atâta
vreme cât durează această comandă. Când aparatul se află
în poziția de repaus, contactele principale, de forță, sunt
normal deschise.
Există situații când aceste aparate sunt realizate în
construcție specială, cu contactele principale normal
închise, caz în care aparatul poartă denumirea de ruptor [1]
4. CLASIFICAREA CONTACTOARELOR
Clasificarea contactoarelor se poate face din mai multe puncte
de vedere.
După numărul de poli: - monopolare;
- bipolare;
- tripolare;
- tetrapolare;
După tipul mișcării traversei cu contacte:
- cu mișcare de translație;
- cu mișcare de rotație.
După sistemul de acționare:
- electromagnetice;
- electropneumatice [1]
 După tipul sarcinii: Contactoarele de curent alternativ se împart în 4 grupe:
AC1 – pentru comanda receptoarelor cu sarcini neinductive sau slab inductive
AC2 – pentru pornirea motoarelor cu inele de contact și la frânarea prin
contracurent;
AC3 – pentru pornirea motoarelor în scurtcircuit și la oprirea acestora în plin
mers;
AC4 – pentru pornirea motoarelor în scurtcircuit la mersul cu locuri și la
inversarea sensului de rotație al motoarelor.

Contactoarele de curent continuu se clasifică în 5 grupe:

DC1 – pentru comanda receptoarelor cu sarcini neinductive sau slab inductive;
DC2 – pentru pornirea motoarelor cu derivaie sau pentru pornirea acestora în plin
mers;
DC3 – pentru pornirea motoarelor derivație la mersul cu șocuri și la inversarea
sensului de rotație al motoarelor;
DC4 – pentru pornirea motoarelor serie și oprirea acestora în plin mers;
DC5 – pentru pornirea motoarelor serie la mersul cu ocuri i la inversarea
sensului de rotaie în plin mers al motoarelor.
 5. CONTACTOARE ELECTROMAGNETICE DE
CURENT ALTERNATIV
Aceste contactoare sunt destinate conectării motoarelor care lucrează
în regim intermitent (conectări repetate de scurtă durată), pentru conectarea
reostatelor de pornire și pentru diverse comutații în rețele de forță și iluminat
de curent alternativ.
Au bobina de acționare alimentată în majoritatea cazurilor în curent alternativ
și circuitul magnetic se execută din tole de 0,35 ... 1 mm grosime, pentru
limitarea curenților turbionari.
Pentru amortizarea vibrațiilor armăturii datorită pulsației forței de atracție polii
miezului sunt parțial ecranați cu spire în scurtcircuit.
Contactoarele cu șocuri mari de curent în momentul anclanșării nu
pot fi utilizate la frecvențe mari de conectare, de aceea bobinele de acționare se
recomandă a fi alimentate în curent continuu. Contactoarele de curent
alternativ este construiesc în două variante, și anume: cu simplă micare de
translație și cu dublă mișcare de translație. [2]
[3] Contactoare de Curent alternativ
Contactor electromagnetic de curent alternativ ( Moeller)

DILM17-01(230V50HZ,240V60HZ) - contactor 17A, pt acționare

motor7,5kw / 400V AC3, tensiune bobina 230V a.c, 1NC, Moeller [4]
6. Contactorul cu mișcare simplă de translație:

Figura 1 Elementele constructive ale

contactorului cu mișcare de translație
Conform figurii 1. organul motor este
un electromagnet monofazat cu
spiră în scurtcircuit (reperele 1, 2, 3).
Resorturile antagoniste 4 asigură starea
de repaus. Pe calea de curent 5 sunt
plasate elementul fix de contact și una
din borne. Calea de curent are două
locuri de rupere, în zone plasate între
plăcile feromagnetice 6. Piesele mobile
de contact sunt lipite de puntea 7.
Resortul 8, asigură forța de apăsare pe
contacte și este plasat în caseta 9.
Camera de stingere are ca principiu
efectul de electrod și nișă
 Figura 2

Pentru determinarea numărului de

segmenți ai camerei de stingere
pornim de la expresia căderii de
tensiune pe arcul electric.

Pentru un arc electric scurt,

tensiunea de ardere este:
Ua = n·αi
unde n este numrul de intervale,
αi »25V – tensiunea pe interval,
iar Ua este tensiunea arcului
electric.
Ca urmare trebuie îndeplinit
Figura 2: Diagrama forței
rezistente în funcție de întrefier la condiția:
contactorul cu mișcare simplă de Us < n·αi
translație. unde Us este tensiunea sursei.
 7. Contactorul cu mișcare dublă de translație

Pentru intensități mari ale curentului nominal

(100...400A), masele în deplasare fiind mai mari, energia
cinetică corespunztoare este importantă. În aceste cazuri este
necesară micșorarea vitezei de închidere a contactelor, iar
cinematica aparatului comportă o mișcare de translație dublă: a
contactelor și a electromagnetului.
Schema cinematică este prezentată în figura 2.2.
Conform figurii 3. un pol al aparatului este reprezentat
prin conductoarele 1, 2 pe care sunt plasate contactele fixe și
bornele aparatului A,B. Pe puntea conductoare 3 sunt plasate
contactele mobile, în caseta 4 se află resortul precomprimat 5.
Electromagnetul de acționare este figurat prin armătura mobilă
7, bobina 8 și armătura fixă 9. Transmiterea mișcării de la
armătura mobilă 7 la puntea 3 cu contactele mobile se realizează
cu sistemul de pârghii 10, 11, 12. Resortul precomprimat 6
asigură forța necesară menținerii contactorului deschis. [2]
Figura 3. Cinematica Figura 4. Diagrama forței
contactorului cu mișcare dublă rezistente în funcție de întrefier la
de translație contactorul cu mișcare dublă de
translație.
8. CONTACTOARE DE CURENT CONTINUU
Contactoarele de curent continuu au circuitul magnetic de tip clapetă,
cu armătura mobilă de tip clapetă și cu armătura mobilă sprijinită pe o
prismă pentru asigurarea unei rezistențe la uzură mai mare. Uneori
aceste contactoare sunt prevăzute cu rezistențe economizoare, legate în
serie cu bobina de acționare. În poziția deschis aceste rezistențe sunt
scurtcircuitate de un contact auxiliar (normal închis – NI) și curentul
care parcurge bobina de acționare are o valoare mare, fiind limitată
numai de rezistența bobinei. În poziția închis a contactorului, se
deschide contactul auxiliar și curentul se micșorează, deoarece în acest
caz el este limitat de rezistența bobinei și de rezistența economizatoare,
legate în serie pe sursă.
Circuitele magnetice ale contactoarelor de curent continuu au întrefier
de lucru la poziția închis foarte mică, pentru micșorarea solenației
necesare obținerii forței portante dorite. Întrefierul este de cca 4-10
mm.
Contactorul de curent continuu este folosit în tracțiunea electrică și în
instalațiile de acționări electrice. [2]
 Din punct de vedere constructiv, există două variante, în
funcție de principiul de stingere a arcului electric și anume:

A. Contactorul cu mișcare de translație cu întrerupere

dublă, la care se folosește efectul de electrod pentru stingerea
arcului electric. Acesta este introdus în camera de stingere prin
efectul de buclă al căii de curent și efectul de nișă.
B. Contactorul cu mișcare de rotație, întrerupere simplă,
la care se folosește principiul contactului arcului electric cu
pereți reci în vederea răcirii și stingerii lui (efectul deion). Arcul
electric este introdus în camera de stingere cu ajutorul suflajului
magnetic.
Contactorul cu mișcare de translație folosește ruperea arcului
electric în două locuri iar camera de stingere este identică cu
aceea a contactorului de curent alternativ. Principiul de stingere
a arcului electric este cel al efectului de nișă asociat cu efectul de
electrod. [2]
Figura 6. Contactorul cu un loc de rupere și mișcare de rotație, de c.c.
1-element fix de contact; 2-element mobil de contact;
3-miezul magnetic al bobinei de suflaj; 4-înfurarea bobinei de suflaj;
5-pol magnetic; 6- resort pentru asigurarea sub aciunea forței Lorentz:
F=JxB arcul electric este dirijat în camera de stingere alungit apreciabil între
rampele 8 și 10, pus în contact cu perețiireci și apoi stins.

În figurile următoare sunt prezentate câteva variante constructive de

contactoare de curent alternativ și curent continuu.
 Figura 7. Contactor CRF1 – AC3.

Contactor cu acționare magnetică tri și tetrapolar pentru comanda

motoarelor (circuitul de comandă este alimentat in c.a. i c.c.).
Imax=150A, tensiunea 48V, frecvena 40.. 400Hz. [2]
 Figura 8. Contactor LP4 D (DC, AC3)

Contactor tripolar de larg consum pentru comanda motoarelor 9-25A

(comanda în curent continuu). Contactorul, alimentat în curent continuu nu
necesită nici o interfață, consumul redus îl recomandă la comanda directă a
Părților statice. Este ideal pentru coexistena circuitelor de putere și cele
electronice.
Contactor tripolar de larg consum pentru comanda motoarelor
115-800A (comanda în curent alternativ).[2]
 Figura 9. Contactor LP4 K (DC, AC3) 6-12A

Minicontactor tripolar pentru comanda motoarelor

(circuit de comandă în curent continuu) [2]
Figura 10. Contactor pe bar tripolar LC1 B (AC, AC3) 750-1800A
pentru comanda motoarelor. [2]
Figura 11 Schema completă (de lucru) și Schema electrică desfășurată (funcțională)
pentru alimentarea și comanda unui contactor bipolar de c.c. acționat de un
electromagnet de c.c.
Figura 12. Schema completă și Schema electrică desfășurată pentru
alimentarea și comanda unui contactor trifazat acționat de un electromagnet
de c.c.
 9. CONTACTOARE STATICE
Odată cu dezvoltarea unor componente semiconductoare pentru
curenți intenși și la prețuri accesibile, a apărut posibilitatea introducerii
lor în tehnica comutației ca înlocuitoare pentru contactoarele
electromagnetice.
Contactoarele statice folosesc dispozitive semiconductoare de putere
cum sunt dioda, tiristorul diacul sau triacul. Structura circuitului
energetic al contactoarelor statice de c.c. Și c.a. Este asemănătoare cu a
variatoarelor, diferind doar dispozitivul de comandă ce are
de regulă o structură mai simplă în concordanță cu regimul de comutație.
Contactoarele statice pot întrerupe și conecta sarcini la comenzi
individuale sau periodice.
Deoarece contactoarele statice pot fi privite ca variatoare ce
funcționează în regim închis-deschis, funcționarea lor poate fi dedusă
prin analogie cu funcționarea variatoarelor statice. [2]
 10. CONTACTOARE STATICE DE CURENT
ALTERNATIV

Pentru analiza fenomenelor ce au loc în cazul comutației statice de

c.a. considerăm un contactor static de c.a. monofazat cu tiristoare
ideale, legate în antiparalel alimentat cu o tensiune sinusoidală.
Considerăm parametrii
sarcinii R, L constanți. Pentru ca circuitul consumatorului (R, L) să fie
parcurs de curent se comandă cele două tiristoare T1 și T2 fiecare
semiperioadă, în mod alternativ. La întreruperea comenzilor se va
întrerupe și curentul din circuit. [2]

Figura 14 Schema de principiu a unui

contactor static de c.a. monofazat
 Figura 16. Contactor static de c.a. cu
un singur tiristor.

Figura 15 Contactor static de c.a. cu

punte redresoare semicomandat
Contactoarele statice de curent alternativ se pot realiza și cu ajutorul
unui triac care înlocuiește cele dou tiristoare montate în antiparalel. O
astfel de schemă este prezentat în figura 17
Triacul îndeplinete funcția a celor două tiristoare în antiparalel iar
grupul R, C realizează o reducere a vitezei de creștere a tensiunii pe
triac, fiind indispensabil în cazul sarcinilor puternic inductive.

Figura 17 Contactor static de c.a. cu triac.

Dintre schemele de contactoare statice de c.a. prezentate cea mai mare cădere
de tensiune pe tiristor este în cazul schemei din figura 16
Structura dispozitivelor de comandă ale contactoarelor de c.a. depinde
de natura ventilelor semiconductoare folosite (tiristoarele sau triacuri) și de
regimul de funcționare.
11. CONTACTOARE STATICE DE CURENT
CONTINUU
Spre deosebire de contactoarele de c.a. la care stingerea
tiristoarelor are loc în mod natural la trecerea prin zero a curentului
comutat, contactoarele de c.c. Funcționează cu comutație forată fiind
necesare circuite speciale pentru stingerea tiristorului care a condus
curentul. În schimb nu sunt necesare circuite speciale pentru comanda
grilelor tiristoarelor.
Deoarece tiristoarele nu pot fi blocate prin intermediul comenzii pe
grila, în structura contactoarelor de c.c. este existenta prezența unei ramuri
de comutație. La majoritatea contactoarelor de c.c. folosite în industrie,
blocarea tiristorului principal se realizează prin aplicarea unei tensiuni
inverse pe tiristorul principal obținute de la un condensator.
În momentul în care se dorește blocarea tiristorului principal, ramura de
comutație este conectată în paralel cu tiristorul principal, cu ajutorul unui
tiristor auxiliar, astfel încât tensiunea condensatorului să foreze prin
tiristorul principal un curent invers care anulează curentul inițial blocând
tiristorul. În funcție de modul în care se realizează încărcarea
condensatorului din ramura de comutație, deosebim mai multe scheme de
contactoare statice de c.c. prezentate schematic în figurile urmtoare. [2]
Figura 19 Contactor static de c.c. cu Figura 20 Contactor static de c.c. cu
circuit de încrcare R, C. circuit de încrcare L, C.
Prin tiristorul T1 se alimentează Pentru frecvențe mari de comutație se
consumatorul Zs și prin rezistența R utilizează contactoare statice de
condensatorul C se încarcă cu polaritatea c.c., cu circuit de încărcare L, C,.
inițială, schema revenind la situația
Inițială. Acest contactor de c.c. se
folosește la frecvențe de comutație reduse
datorită timpului necesar încărcării
condensatorului.
Figura 21 Contactor static de c.c. cu condensatorul montat în brațul unei
Punți cu tiristoare.

La început se comandă tiristoarele auxiliare T1 si T2 și condensatorul C

se încarcă la polaritatea din figură, dup care cele două tiristoare se
blochează.
Prin comanda tiristorului principal T, consumatorul Zs este străbătut de
curentul de sarcină. Oprirea funcționării consumatorului se face prin comanda
tiristoarelor auxiliare T3 si T4, când condensatorul C se polarizează invers
tiristorul principal T provocând blocarea lui.
 Figura 2.23 Contactoare statice
Contactoarele statice de c.a. se pot realiza și cu un triac care înlocuiește
cele două tiristoare montate în antiparalel. Grupul R, C realizează o reducere
a vitezei de creștere a tensiunii pe triac, fiind indispensabil în cazul sarcinilor
puternic inductive. [2]
12. PARAMETRII NOMINALI AI
CONTACTOARELOR

Principalii parametrii nominali ai contactoarelor

sunt:
- tensiunea nominală Un pentru care este construit
contactorul și este tensiunea din circuitul contactelor
principale la care se dimensionează mărimea izolației;
- tensiunea de serviciu Us este tensiunea la care este
folosit aparatul, care poate fi mai mică sau cel puțin
egală cu Un;
- tensiunea de comandă Uc, care este tensiunea de
alimentare a înfășurării electromagnetului de acționare
sau a bobinei electrovalvei în cazul contactorilor cu
sistem de acționare hidraulic, sau pneumatic;
- curentul nominal In este valoarea maximă standardizată
a curentului pe care îl poate suporta contactorul, fără a
depăși în regim de lungă durată valorile admisibile a
încălzirii;
- frecvența de acționare este numărul maxim de acționări
pe care îl poate suporta contactul în decursul unei ore;
- durata relativă de conectare Dc este definită ca raportul:
𝑡1 ×100 𝑡1
Dc= = × 100(%)
𝑡𝑐 𝑡1 +𝑡𝑝

𝑡1 = timpul de lucru;
𝑡𝑝 = timpul de pauză;
𝑡𝑐 = durata unui ciclu.
- rezistența la uzură a contactorului reprezintă durata de
viață a contactorului adică numărul de acționări pe care îl
poate suporta contactul în gol. [1]
- capacitatea de închidere și cea nominală de rupere
reprezintă valoarea curentului pe care contactorul îl poate
conecta sau deconecta de un anumit număr de ori fără a
se produce sudură sau o uzură avansată a contactelor;
- caracteristicile de timp ale contactorului care reprezintă
timpul de închidere și respectiv timpul de deschidere,
durata arcului electric, timpul total de deschidere, durata
de vibrație;
Valoarea tensiunii nominale în joasă tensiune este
fixată prin STAS 553-73 la 1000 V c.a. Și 1200 V c.c.
Deosebirile esențiale între aparatele de diferite tensiuni
nominale constau în:
- grosimea izolației;
- condiții de stingere a arcului electric;
- dimensiunea electromagneților de acționare.
 Contactoarele se caracterizează prin rezistența
mecanică mare și capacitatea de rupere relativ mare, ceea
ce le permite să suporte un număr mare de manevre.
Din punct de vedere a rezistenței contactelor la
uzura mecanică, ele se clasifică în funcție de durata de
serviciu în gol, exprimată prin numărul de acționări
minime. [1]

Clasa Număr de acționări

I 250.000
II 1.200.000
III 1.200.000
IV 10.000.000
13. BIBLIOGRAFIE
1. [1] Dorel Hoble, Claudia Stașac – Aparate și echipamente
electrice, Ed. Universității Oradea - 2004
2. [2] Popescu Lizeta – Echipamente electrice vol II,
Ed. Alma Mater Sibiu 2008
3. [3] - http://www.vasionimpex.ro/produse/27/contactoare-de-
curent-alternativ/
4. [4] - http://www.loreelectro.ro/MOELLER/DILM17-
01(230V50HZ,240V60HZ)_-
_contactor_17A,_7,5kw_/_400V_AC3,_tensiune_bobina_230V_a.
c,_1NC,_Moeller/id-4974.html