Biologie Materie XI XII
Biologie Materie XI XII
Biologie Materie XI XII
* Planul frontal imparte corpul intr-o regiune anterioara sau ventrala si posterioara sau
dorsala.
* Planul sagital imparte corpul intr-o regiune stanga si una dreapta.
* Planul orizontal (transversal) imparte corpul intr-o regiune superioara si una inferioara.
Clasificare:
*neuronii din cortexul motor, localizat în girusul precentral(aria Brodman 4) din creier. Acest
neuron face sinapsă în cornul ventral măduvei spinării pe un alt neuron. Aici se descarcă
acetilcolină care acţioneaza pe receptori nicotinici.
*acest al doilea neuron trimite impulsul nervos prin axonul sau până la joncţiunea
neuromusculară. Aici se descarcă acetilcolină pe receptori nicotinici, ceea ce rezultă în
contracţia muschiului.
*Nervi aferenti externi , care conduc informatia de la organele de simt spre sistemul nervos
central;
*Nervi eferenti somatici, prin care impulsul nervos de la sistemul nervos central vine spre
meschii scheletici.
Sistemul nervos simpatic are rol în situaţii de stres cu toate aspectele unei secreţii crescute de
adrenalină (vasodilataţie periferică, muşchii scheletici sunt mai bine alimentaţi cu sânge în
detrimentul organelor interne şi digestiei, organismul fiind într-o stare de alarmă, pupila
ochiului mărită — midriază); un rol antagonist de scilibrare a acestor procese îl are sistemul
nervos parasimpatic.
Maduva spinarii
Meningele are rol de protectie mecanica si trofic. Acopera axul cerebro spinal si cuprinde:
* duramater: este situat la exterior, membrana fibroasa separata de sistemul osos prin spatiul
subdural.
* piamater: in interior, adera de sistemul nervos este bine vascularizata. Patrunde in scizurile
SN. Are rol trofic, intre arahnoida si piamater se afla lichid cefalo rahidian (LCR).
Structura:
- neuroni intercalari.
* Substanta alba: celule gliale + axoni mielinizati (la exterior sub forma de codoane
anterioare, laterale, si posterioare unde intalnim cai ascendente si descendente specifice si
nespecifice).
Functia reflexa
Reflexul reprezinta reactia de raspuns a sistemului nervos la actiunea unui stimul.
Receptorul este terminatiunea nervoasa libera, celula specializata sau grupul de celule
capabile sa receptioneze stimuli pe care sa ii transforme in impuls nervos.
Tipuri de receptori
Reflexe medulare:
Functia de conducere
*Fasciculele cortico-nucleare
Protoneuron: neocortexul motor
Deuntoneuron: nucleu motori din trunchiul cerebral
*Fasciculul rubrospinal
Protoneuron: neocortex motor
Deuntoneuron: nucleii bazali (corpii striati)
TN: nucleul rosu
IV N: cornul anterior medular
Traseu: cordonul lateral
*Fasciculul nigrospinal
Protoneuron: neocortex motor
Deuntoneuron: nucleii bazali
TN: substanta neagra
IV N: cornul anterior
Traseu: cordonul lateral
*Fasciculul tectospinal
PN: scoarta cerebrala - neocortex motor
DN: nucleii bazali
TN: foliculii cvadrigemeni
IV N: cornul anterior
T: cordon anterior
*Fasciculul reticulospinal
PN: neocortex motor
DN: nucleii bazali
TN: subst reticulata a trunchiului
IV N: cornul anterior medular
T: cordon lateral
*Fasciculul oligospinal
PN: nucleii olivari
DN: cornul anterior
TN: cordon lateral - controleaza motilitatea automata, involuntara
Nervii spinali
Sunt nervi micsti 31 de perechi - 8 perechi cervicali
- 12 perechi toracali
- 5 perechi lombari
- 5 perechi sacrali
- 1 pereche coccigieni
Partile nervului:
*Trunchi mixt
Encefalul
Trunchiul cerebral
Este asezat la baza cutiei craniene, anterior de cerebel. Este alcatuit dintr-un bulb rahidian
( maduva prelungita), puntea lu Varolio (protuberanta) si mezencefal.
*Bulbul rahidian - antero lateral ( fisura mediana, piramido bulbar, cordoane laterale, olive
bulbare)
Nervii cranieni
*Perechea I - nervi olfactivi, senzoriali
- Originea reala: neuronii bipolari din mucoasa olfactiva
- Rol in miros
Functia de conducere
Cerebelul
Este asezat la baza cutiei craniene inapoia trunchiului cerebral, acoperit partial de lobii
occipitali ai emisferelor cerebrale.
Diencefalul
*Talamusul: prezinta nucleii de releu pentru aproape toate sensibilitatile, exceptie vaz auz
miros. Nucleii de asociatie leaga diferiti nuclei talamici. Nucleii nespecifici
leaga substanta reticulata a trunchiului de scoarta cerebrala.
*Metatalamus: alcatuit din corpii geniculati laterali(vaz), si corpii geniculati mediali (auz).
Emisferele cerebrale
*Telencefal: prezinta corpii striati (nucleii bazali), se afla sub emisferele cerebrale lateral
de talamus.
Aspect exterior: 2 emisfere separate prin fisura interemisferica unita la baza prin corpul
Calos, comisura alba, comisura anterioara si posterioara. Are 3 fete: externa,
bazala, mediala si prezinta santuri adanci ( central-Rolando, lateral-Sylvius,
calcarin) si santuri superficiale care delimiteaza girusuri (precentral,
postcentral, cingular, hipocampic).
Structura - SUBSTANTA ALBA in interior reprezentata de fibre de proiectie comisurale de
asociatie.
- SUBSTANTA CENUSIE la exterior si formeaza PALEOCORTEXUL.
Functia reflexa
Excitantul indiferent (EI) - precede excitantul neconditionat iar dupa 10-30 repetitii
excitantul indiferent devine capabil sa declanseze singur reflexul transformandu-se in excitant
conditionat (EC).
Excitatia: este o stare de activitate intensa a scoartei cerebrale datorita actiunii unor
stimuli. Un centru excitant aparut are tendinta de iradiere.
Motivatia: sta la baza invataturii. Centrul motivatiei se afla in sitemul limbic si exista o
zona a recompensei si alta a pedepsei.
Meningita reprezinta inflamarea meningelui. Are cauze chimice, toxice, alergice, factori
fizici sau chimici. Simptomele sunt febra dureri de cap varsaturi fotofobie stare generala rea,
intepenirea cefei, sensibilitate exagerata cutanata. Prevenirea consta intr-o activitate normala,
program stabilit de odihna, evitarea frigului caldurii si a curentului.
ANALIZATORI |3|
Alcatuire:
*Periferic - Receptori alcatuiti din celule epiteliale specializate, sau terminatii neuronale
dentritice. Receptorii primesc stimuli din exterior si ii transforma in impulsuri nervoase.
*Intermediar (de conducere) - Reprezentat de caile nervoase prin care impulsurile descarcate
de receptori ajung pana la centrii nervosi superiori.
*Central - Reprezentat de zona corticala in care se fac analiza si sinteza informatiei primite
de la nivelul receptorilor rezultand senzatii specifice si constiente.
Perceperea unei senzatii implica prezenta unui stimul capabil sa declanseze un raspuns la
nivelul sistemului nervos central. Prezenta unui receptor care sa transforme stimulul intr-un
sistem nervos. Calea de conducere a impulsului nervos de la receptor la creier pe o cale
nervoasa si intensificarea senzatiei sub forma perceptiei in arii cerebrale specifice.
3. Analizatorul gustativ: are rol de a informa asupra calitatii alimentelor introduse in gura
Analizatorul Olfactiv
*ROL: depistarea substantelor nocive. Impreuna cu simtul gustativ are rolul de a participa la
aprecierea calitatii alimentelor si la declansarea secretiilor digestive.
Omul poate distinge pana la 10.000 mirosuri diferite. Exista un numar aproximativ de 50
de mirosuri primare din a caror combinare in proportii diferite poate rezulta intreaga
diversitate de senzatii olfactive.
Analizatorul Gustativ
*STIMULI: substante sapide, solubile in saliva sau apa.
*RECEPTORII: mugurii gustativi grupati in papile gustative.
Papile gustative - circumvalate la baza limbii formeaza “V” lingual
- fungiforme pe varful limbii si marginile anterioare
- foliale pe laturile posterioare
- filiforme doua treimi ale limbii, lipsite de muguri gustativi
(temperatura, durere, pipait)
Analizatorul Cutanat
*ROL: organ de protectie mecanica, izolator termic, depozit de lipide, organ de simt pentru
sensibilitatea tactila, vibratorie, termica, dureroasa si presionala.
Sensibilitatea termica. Are ca stimuli variatiile de temperatura mai mari sau mai mici
fata de temperatura corpului. Receptorii pentru cald sunt corpusculii Ruffini si receptorii
pentru rece sunt corpusculii Krause, terminatiuni nervoase libere. Calea de conducere este
fasciculul spinotalamic lateral si nervul 5.
Sensibilitatea dureroasa. Are ca stimuli orice agent care distruge structura celulei
compresia brusca, distensia si inflamarea organelor. Receptorii sunt terminatiunile nervoase
libere mai dese in piele si mai rare in organele interne. Caile de conducere sunt fasciculul
spinotalamic lateral si nervul 5, iar centu de prelucrare a informatiei este zona somestezica 1 si
somestezica 2.
Epidermul prezinta un strat extern, strat bazal generator dispus pe membrana bazala si
un strat cornos, tesut pavimentos stratificat cheratinizat.
Dermul este un tesut conjunctiv dens cu vase de sange, corpusculii Meissner, Krause si
Ruffini, discuri Merkel, radacina si muschii firului de par, acinii glandelor sebacee, canalele
de excretie ale glandelor sudoripare.
Analizatorul Auditiv
*PARTILE URECHII:
Externa: pavilion, conduct auditiv extern, timpan.
*CALEA DE CONDUCERE
Analizatorul Vestibular
*STIMULI: modificarile pozitiei capului sau corpului fata de axa normala.
Analizatorul Kinestezic
Extensia fibrelor extrafusale duce la intinderea fibrelor intrafusale care vor descarca
impulsuri prin fibrele primare care conduc rapid si informeaza centru si desprea rata intinderii
si prin fibrele secundare care conduc impulsul mai lent.
Fibrele intrafusale reactioneaza si la contractiile care realizeaza placa motorie cu axonii
motoneuronilor pe medulare.
Analizatorul Vizual
Aparatul optic
Are 60 dioptrii dintre care 40 are corneea si 20 cristalinul. Cristalinul are la exterior o
membrana numita cristaloida si se ancoreaza de corpul ciliar prin ligamentul suspensor.
Prezinta deasemeni corpul vitros invelit in hialoida.
*CALEA DE CONDUCERE:
Nervul II
PN: neuronul bipolar
DN: neuronii multipolari
TN: corpii geniculati laterali, pornesc colaterali spre caliculii bigemeni superiori
Centru: lobul occipital, in jurul scizurii calcarine
Ochiul emetrop este ochiul sanatos, are diametrul antero posterior de 24 mm si distanta
focala de 17 mm. Lumina actioneaza asupra pigmentilor fotosensibili pe care ii descompune.
Ochiul ametrop este ochiul bolnav ce poate suferi de miopie, hipermetropie, prezbitism,
astigmatism, glaucom, cataracta.
Igiena Analizatorilor
Herpesul este cauzat de o infectie virotica sau de o toxiinfectie alimetara. Simptomele
sunt aparitia de vezicule grupate in buchete pe pielea fetei si inrosirea acesteia. Prevenirea
consta in respectarea regulilor de igiena.
Conjunctivita este inflamarea conjunctivei globului ocular. Cauzele pot fi alergice sau
infecite. Simptomele constau in inflamarea pleoapelor, roseata in jurul ochilor, lacrimi
abundente, senzatie de corp strain in ochi. Prevenirea consta intr-o igiena corecta.
Otita este inflamarea urechii externe sau medii. Cauzele sunt infectii microbiene sau
virale. Simptomele sunt dureri locale, scaderea auzului, febra, frisoane si o stare generala
alterata. Prevenirea consta in igiena corecta.
Hipofiza
Hipofiza este o glanda pitulara asezata la baza cutiei craniene in spatele chiasmei
optice. Este alcatuita din 3 lobi, unul anterior (adenohipofiza 75%), unul intermediar (2%
structural face parte din adenohipofiza dar la maturitate adera la lobul posterior), si unul
posterior (neurohipofiza 15-23% are o marime de 0.5 grame si forma ovala).
Este conectata cu nucleii anteriori hipotalamici prin tractul hipot alamohipofizar si tija
pitulara. Este alcatuita din celule pituitice, celule gliale si neuroni. Are rolul de a depozita
hormoni secretati de nucleii anteriori hipotalamici pe care ii elibereaza.
Hormoni:
Glanda Tiroida
Asezata in partea anterioara a gatului in dreptul cartilajului tiroid din laringe. Are o
marime de 30g alcatuita din 2 lobi uniti prin istm.
Este alcatuita din foliculi tiroidieni delimitati de celule secretoare. In interior se afla un
caloid ce contine proteina TIROGLOBINA in care se afla aminoacidul TIROZINA care prin
iodare produce hormonii TIROXINA si TRIODOTIROIDINA. Intre foliculi se afla celule “C”
care produc CALCITONINA.
Glandele Parotide
Asezate in partea posterioara a lobului tiroidian, sunt 2 perechi foarte mici. Sunt alcatuite
din cordoane de celule invelite in stroma conjunctiva.
Secretie hormoni:
Glandele Suprarenale
Face parte din epitalamus si este conectata cu retina. Secreta MELATONINA care are
rolul de a inhiba secretia de FSH si LH, controleaza activitatea cercului hipotalamo-hipofizo-
corticosuprarenalian. Melatonina are rolul de a induce starea de somnolenta.
Pancreasul endocrin
Este asezat in cavitatea abdominala in spatele stomacului cu capul in curbura duodenului.
Este alcatuit din cap corp si coada, este impartit in pancreas exocrin si pancreas endocrin
(insulele lui Langherhans).
Glandele Sexuale
TESTICULELE
OVARELE
Au functie exocrina (producerea de ovule) si functie endocrina (producerea de hormoni
estrogeni, producerea de progesteron, producerea de inhibina).
Gigandismul este cauzat de hipersecretia de STH la copil, se manifesta printr-o talie peste
2m proportional, intelect normal.
1. SCHELETUL CAPULUI
*Viscerocraniu - zigomatice
- lacrimale
- nazale
- vomer
- maxilar
- mandibula
- 2 palatine
*Neurocraniu - 2 parietale
- 2 temporale
- frontal
- occipital
- sferoid
- etimoid
2. SCHELETUL TRUNCHIULUI
*Sternul
*Centura pelviana leaga scheletul membrului inferior de cel al trunchiului. Este formata din
doua oase coxale , care se articuleaza anterior (între ele) formând simfiza pubiana , si posterior
(cu osul sacrum ), formând bazinul. Este o structura adaptata perfect pentru sustinere,
protectie si locomotie.
Oasele coxale sunt oase late, provenite din sudarea altor trei oase: ilium, ischium si pubis.
Ele se articuleaza cu osul sacrum si formeaza bazinul, împartit în 2 zone: bazinul mare si
bazinul mic.
*Membrul liber este alcatuit din femur, rotula si oasele gambei (tibia si peroneul).
*Diartroze
AMFIARTROZE - articulatii semimobile
*Deformarile osoase:
Cifoza - accentuarea curburii coloanei vertebrale in regiunea toracala.
*Fracturile sunt intreruperi traumatice ale oaselor. Ele pot di deschise cand osul perforeaza
pielea sau inchise. Se manifesta prin deformarea regiunii, scurtarea regiunii si impotenta
functionala.
*Entorsele sunt leziuni traumatice datorita unor miscari fortate intr-o articulatie cu intinderea
sau ruperea ligamentelor fara iesirea osului din articulatie. Se manifesta prin dureri echimoze
si endeme.
2. MUSCHII GATULUI
*Sternocleidomastoidieni
*Pulsul gatului
3. MUSCHII TRUNCHIULUI
*Muschii spatelui: marii dorsali, trapez, ridicatori ai umarului, romboid, muschii jgheaburilor
vertebrale, dintati
*Umar: deltoid
*Coapsa: croitorul, cvadricepsul femura, biceps femural, adductori, drepti, tricepsul sural,
flexori, pronatori, extensori supinatori.
6. TENDOANELE MUSCHIULUI
*Apa 75%
*Substanta uscata 25%
- Anorganica: ioni, saruri
- Organica: neproteica inferioara, glicogen, ATP, proteica contractila (actina si miozina)
si necontractila (albumina, globulina si mioblobulina).
Inervatia muschiului
*Senzitiva se realizeaza cu ajutorul dendritelor neuronului din ganglionii spinali care fac
legatura cu fusurile neuromuschulare si organele tendinoase Golgi si corpusculii Paccini.
*Motorie axonii neuronuli alfa (fibre extrafusale) si impulsul trece prin tuburi transversale la
R.E. care elibereaza Ca iar la nivelul miofobrelor se formeaza complexul actomiozina ce
descompune ATP eliberandu-se energie. Reintoarcerea Ca in R.E. se face tot cu consum de
energie.
Muschii, atat cei scheletici (somatici), cat si cei viscerali, poseda patru proprietati:
Activitatea de contractie a muschilor este insotita de procese biochimice din care rezulta
energie. Din aceasta energie, abia 20-25% este transformata in lucru mecanic.
*tetanusurile - contractii sustinute care se inregistreaza sub forma unor curbe cu platou dintat
(tetanusul incomplet) sau cu platou neted (tetanusul complet). Aceste aspecte sunt datorate
diferentei in privinta frecventei excitatiilor. Excitatiile cu frecventa rara provoaca tetanusurile
incomplete, pe cand cele cu frecventa mare provoaca tetanu-surile complete;
*tonusurile - sunt contractii fuzionate care se datoreaza unor impulsuri nervoase rare, nu se
distribuie la toate fibrele unui muschi, ci numai la un numar mic de fibre care determina o
stare usoara de tensiune a musculaturii, caracteristica pentru starea normala de veghe. Prin
contractia succesiva a unor grupe de fibre se asigura permanenta tonusului muscular, cu rol
esential in mentinerea posturii normale, in mimica, in procesele de termoreglare etc. Tonusul
muscular este de natura reflexiva si este mentinut de impulsurile nervoase provenite de la
sistemul nervos central (SNC) prin nervii motori pe baza informatiilor primite de la
proprioceptori.
Glucoza => aerob => acid piruvic => acetil coenzima A => CO2 + H2O + E
Anaerob => acid piruvic => acid lactic + E
2. MUSCHIUL NETED
Contractiile muschiului neted sunt involuntare, declansate automat, viteza de propagare
este mica, SNV influienteaza dar nu declanseaza si nu influienteaza placa motorie. Formeaza
musculatura organelor. El alcatuieste tunica musculara a tubului digestiv incepand din
jumatatea interioara a esofagului pana la nivelul anusului.
A. Tub digestiv: cavitate bucala/ faringe/ esofag/ stomac/ intestin subtire/ intestin gros.
*Submucoasa - este tesut conjunctiv lax. In mucoasa se afla plexul vegetativ MEISSNER.
Intre mucoasa si submucoasa se afla musculatura mucoasei care pliaza mucoasa.
Faringele este delimitat de cavitatea bucală prin baza limbii, amigdale, arcul palatin. Spre
cavitatea nazală delimitarea este realizată de coanele nazale. Faringele este subîmpărţit:
-zona nazală sau epifaringe
-zona orală sau mezofaringe
-zona laringiană sau hipofaringe
-zona esofagiană
Faringele comunică cu cavitatea nazală şi cu urechea medie prin trompa lui Eustache.
Faringele este compus din mai multe straturi, cel superficial fiind o mucoasă care are o serie
de celule specializate ca celule flagelate, limfatice (amigdalele) şi glandulare. Sub statul
mucos se află un strat musculos alcătuit din muşchi striaţi. Irigarea cu sânge este asigurată de
artera carotidă externă, inervarea fiind realizată de nervii cranieni 9 şi 10 (nervul vag şi
glosofaringian).
Rolul stomacului
- Prin pH-ul acid al sucului gastric se realizează distrugerea bacteriilor, cu excepţia unora ca
Helicobacter pylori care se dezvoltă în mucoasa gastrică fiind în mod frecvent răspunzător de
ulcerul gastric.
- Stomacul are un rol şi de depozitare a hranei, numai după golirea intestinului va fi admis a
unei noi cantităţi de hrană predigerată.
Structura
5. INTESTINUL SUBTIRE numit astfel deoarece diametrul său, de 3 cm, este cu mult
mai mic decât diametrul intestinului gros, de 8 cm, reprezintă segmentul aparatului digestiv,
situat între stomac şi colon. Poate avea o lungime de până la 7—8 m.
Funcţii
Structură
*Jejunul - este partea centrală a intestinului subţire, fiind situat între duoden şi ileon. Acesta
poate avea până la 8 m si are rolul de absorbtie a substantelor hranitoare.
*Ileonul - este ultimul fragment al intestinului subţire. Are o lungime de 4 m. Rol absorbţia
nutrienţilor rămaşi, rezultaţi în urma digestiei.
6. INTESTIN GROS reprezintă partea aparatului digestiv cuprins între intestinul subţire
şi anus. Rolul acestuia constă în absorbţia apei din mâncarea neabsorbită, cea a vitaminelor
create de microflora bacteriană, precum şi a absorbţia unor electroliţi înapoi în sânge.
Intestinul gros este compus din cec şi colon.
*Glandele Parotide - produc saliva seroasa, sunt controlate de nervul IX. prin intermediul
ductului lui Stenens, secretă saliva în cavitatea bucală. Saliva produsă de parotidă are un
caracter slab bazic, şi conţine amilază, enzime, precum şi imunoglobuline. Glanda parotidă
reprezintă cea mai mare glandă salivară, având o greutate de până la 30 g.
* Glandele Sublinguale - produc saliva mucoasa, sunt cele mai mici dintre cele 3 glande
salivare importante, controlate de nervul X.
Lobii prezinta cate doua segmente iar acestea sunt alcatuite din LOBULI.
Lobulul hepatic este unitatea structurala si functionala a ficatului. Este format dintr-o
retea tridimensionala de celule hepatice duspuse sub forma de cordoane in jurul venei
centrolobulare. Printre ele se afla spatii DUSE si celule KUPFER cu rol antitoxic si biligenti.
Caile biliare intrahepatice => canalicule intralobulare si punti proprii => canalicule
intralobulare => canale segmentoase => canale lobulare (drept si stang)
Caile biliare extrahepatice => canalul hepatic comun => canalul cistic cu vezica biliara =>
canalul calidac care se varsa in duoden prin orificiu cu sfincter ODDI
Vascularizatia ficatului:
*Nutritiva - artera hepatica ramura a trunchiului celiac care aduce O2 si nutrienti se ramifica
in artera lobara, arterele segmentare, artere intralobulare si capilare sinusoidale.
*Functionala - vena polihepatica => capilare sinusoidale => vena centrolobulara => 2,3 vene
suprahepatice => cena cava inferioara.
*Secreţia externă numită şi suc pancreatic se varsă în intestinul subţire. Acţiunea lui
influenţează în special substanţele adipoase. Este bogat în enzime: amilaza (care transformă
glucidele în glucoză), maltaza (maltoza, în glucoză), tripsina (care scoate aminoacizii pe rând
din protide şi peptide), lipaza (grăsimile cu acizi graşi şi glicerina), carbonaţi şi bicarbonaţi de
Na, care dau alcalinitatea sucului pancreatic.
*Secreţia internă este insulina, care reglează cantitatea de zahăr din sânge, reţinând surplusul
de glucoză sub formă de glicogen, la nivelul ficatului. Lipsa insulinei duce la o boală foarte
gravă, numită diabet zaharat. Pancreasul secretă enzime vitale pentru organism. În caz că se
consumă multe alimente prelucrate industrial, se solicită dirijarea unui număr mare de enzime
în stomac şi intestin. În felul acesta, este compromisă imunitatea, prin scăderea aportului
enzimatic al funcţiilor imunitare. Enzimele au multiple roluri: de rupere a alimentelor în
bucăţi mai mici; determină lanţul reacţiilor chimice care duc la nutrienţi; sinteza unor
substanţe.
Digestia bucala
Saliva are un ph de 6-7, este produsa in cantitate de 2 litri in 24 de ore. Este in proportie
de 99,5% apa, 0,5% substanta uscata, si mucus. Are rolul de a umezi mucoasa bucala, inmoaie
alimentele sau dizolva alimentele, rol in vorbire, excretie si bactericid.
Digestia gastrica
*Gelatinaza
*Faza gastrica - incepe cand alimentele ajung in stomac, cantitatea alimentelor determina
secretia de gastrina si distensia stomacului producand secretia de suc gastric.
Digestia intestinala
Bila are un pH de 7-8 contine apa in proportie de 98% saruri biliare si pigmenti biliari
(BILIRUBINA, BILIVERDINA) lecitina si colesterol. Are rolul de a emulsiona grasimile si
ajuta la absorbtia acizilor grasi cu lant lung. Reglarea secretiei biliare se face de catre
hormonul HEPATOCINA, nervul X stimuleaza simpaticul si inhiba secretia de bila.
Evacuarea bilei este stimulata de COLECISTOKINA si nervul vag.
Sucul pancreatic are un ph de 8 - 8,5 si este compusa din apă 90%, bicarbonat de natriu
(NaHCO3), enzime digestive precum: amilază, carboxipeptidază, nuclează, şi lipază
pancreatică. Secretia este reglata de SECRETINA, PANCREOZIMINA si nervul vag.
Functii:
*hidroliza carbohidraţilor şi grăsimilor
*neutralizarea caracterului acid a hrănii, impregnată cu suc gastric.
*Enzimele proteolitice
*Enzimele lipolitice
*Lipaza pancreatică este cea mai activă esterază din tubul digestiv, care separă prin hidroliză
acizii graşi de glicerol. Sărurile biliare, prin acţiunea de emulsionare a grăsimilor, măresc
suprafaţa de contact dintre substrat şi enzimă favorizând acţiunea lipazei. Dacă lipseşte lipaza
pancreatică, grăsimile sunt eliminate nedigerate în fecale, apărând steatoree.
*Enzime glicolitice
Sucul pancreatic conţine de asemenea o amilază care este secretată sub formă activă. La fel ca
amilaza salivară, hidrolizează moleculele de amidon până la maltoză.
Transformarile macronutrientilor
Igiena sistemului digestiv
Cariile dentare - apar atunci cand bacteriile din cavitatea bucala produc acizi care ataca
dintele. Netratata, caria dentara se poate complica cu infectii si poate duce chiar la pierderea
dintelui. Caria dentara poate fi prevenita prin periajul dintilor si folosirea atei dentare cu
regularitate, prin controale stomatologice periodice, prin periajul profesional si prin evitarea
alimentelor bogate in zahar.
Stomatita - este o inflamatie a mucoasei bucale, bolnavul resimtind dureri vii, uneori
senzatia de arsura in cavitatea bucala, accentuata de alimentele iritante, de condimente. La
inspectia cavitatii bucale se observa hiperemie (roseata), edem, afte, uneori inflamatia se
extinde la lueta, cuprinzand comisurile bucale si limba; se manifesta cu dureri la deglutitie,
febra.
Litiaza biliara (calculii biliari) apar atunci cand colesterolul si substantele constituente
ale bilei cristalizeaza, formand calculi duri in vezica biliara. Calculii se formeaza atunci cand
exista o cantitate prea mare de colesterol in bila sau atunci cand functia vezicii biliare este
alterata (nu se goleste normal). Marea majoritate a medicilor considera ca inclusiv calculii de
dimensiuni microscopice pot determina aparitia simptomelor. Acesti calculi de mici
dimensiuni pot duce la formarea unui sediment denumit "namol biliar", care poate fi adesea
evidentiat la examinarea ecografica abdominala.
Pancreatita are loc atunci cand se inflameaza pancreasul, de obicei se datoreaza enzimei
digestive care ataca si digera pancreasul, care a produs-o la inceput. Pancreatita poate duce la
probleme ulterioare. Impreuna cu diabetul si deficienta nutritionala, ea poate duce la
dezvoltarea cancerului pancreatic
CIRCULATIE |8|
*contine plasma in procent de 60% din care apa 90% si substanta uscata 10% (1% anorganic,
9% organic)
POLINUCLEATE
*Neutrofile (polimorfonucleare) au capacitatea de diapedeza si fagocitoza si au afinitate
fata de toxinele microbiene.
MONONUCLEATE
*Limfocitele produc anticorpi in contact cu antigenele
Grupele sangvine
*A - doneaza grupei A si AB, primeste de la A si 0. LAl
Sistemul circulator
INIMA
*Inima este situata in cavitatea toracica intre cei doi plamani (in mediastin), sprijinita pe
diafragma. Este un organ musculos ce functioneaza ca o dubla pompa cu 4 camarute, 2 atrii si
2 ventricule ce este protejata la exterior de pericard (fibros si seros).
Atriul drept este despartit de atriul stang prin septul interatrial, iar ventricolul drept este
despartit de ventricolul stang prin septul interventricular.
*AD comunica cu VD prin orificiul atrioventricular drept prevazut cu valvula tricuspida.
*AS comunica cu VS prin orificiul atrioventricular stang prevazut cu valvula bicuspida.
2. Miocardul - stratul mijlociu. Miocardul este muschiul inimii alcatuit din celule cilindrice
mononucleate cu reticul endoplasmatic bogat, multe mitocondrii, sarcoplasma saraca,
miofibrile organizate in sarcomer. Celulele sunt separate intre ele prin discuri intercalare.
Fibrele miocardice au dispozitie circulara in atrii si oblic spiralata in ventricule. miocardul
atrial este mai subtire decat cel ventricular unde prezinta muschii papilari si trabecule
carnoase.
Intre miocardul atrial si cel ventricular se afla un inel fibros, cele doua tipuri de miocard
sunt separate structural si functional.
*Fibrele musculare cardiace striate - sunt bogate in mitocondrii au nucleu unic, functioneaza
ca un sincitiu.
*Automatism: capacitatea de a se contracta ritmic. Nodulul sino atrial asigura un ritm de 70-
80 Bpm.
Ciclul Cardiac
Ciclul cardiac reprezinta succesiunea contractiilor (sistolelor) si a relaxarilor (diastolelor)
inimii. Ciclul cardiac la o frecventa de 75 Bpm dureaza 0,8 secunde.
Ciclul ATRIAL
*Sistola atriala dureaza 0,1 secunde realizeaza pomparea a 30% din sangele atrial in ventricule
*Diastola atriala dureaza 0,7 secunde se realizeaza prin relaxarea muschiului inimii.
Ciclul VENTRICULAR
*Sistola ventriculara dureaza 0,3 secunde, sangele din ventricule este impins in artera aorta si
trunchiul pulmonar.
*DEBITUL CARDIAC (DC) reprezinta volumul de sange trimis in organism intr-un minut.
DC = DS x FC
*Manifestarile mecanice:
Socul apexian: reprezinta lovitura varfului inimii in spatiul intercostal stang.
Pulsul arterial: unda de disteinsie a peretelui arterial ca urmare a evacuarii bruste a
sangelui din ventriculul stang.
*Manifestarile acustice:
Zgomotul diastolic: este produs de inchiderea valvulelor semilunare, este scurt si ascutit.
Zgomotul sistolic: produs de inchiderea valvulelor atrioventriculare, este lung si de
tonalitate joasa.
VASELE DE SANGE
Arterele - sunt vase de sange prin care sangele circula de la inima la tesuturi si organe.
peretele atrial este format din 3 tunici: tunica interna, tunica medie, tunica externa.
Venele - sunt vase prin care sangele vine la inima, peretele venos este format tot din 3
tunici (interna medie si externa) cu deosebirea ca delimitarea intre tunici nu este neteda.
Capilarele - sunt vase de calibru foarte mic, la nivelul lor se realizeaza schimburile
gazoase si nutritive din sange in tesuturi.
Circulatia in artere vene si capilare: arterele mari au tunica medie elastica, arterele mici
au tunica medie musculara, capilarele au peretele format din endoteliu gros de un micron,
venele din partea inferioara a corpului prezinta valve semilunare.
Venele coronare aduna sangele venos de la inima si il varsa in AD prin sinusul venos.
SISTEMUL VENOS
Limfa are compozitie aproape asemanatoare cu a plasmei, contine mai putine proteine si
mai multe limfocite si lipide si provine din lichidul interstitial.
Are rolul de a * recupera lichidele din organism si le diverseaza in sange.
* transporta acizii grasi cu lant lung de c
* intervine in imunitatea organismului
* recupereaza proteinele extravazate
Circulatia limfatica:
*Canalul toracic stang aduna limfa din membrele inferioare, cavitatea abdominala, jumatatea
stanga a toracelui, a gatului, capului si membrului superior stang. Se varsa in vena cava
superioara la locul de unire a venei jugulare cu subclavicula stanga. Canalul toracic incepe cu
“cisternele Chilli”.
*Canalul toracic drept colecteaza limfa din jumatatea dreapta a toracelui, gatului, capului si
membrul superior drept. Se varsa in vena cava superioarala locul de unire a subclaviculei cu
jugulara dreapta.
*Hemoragiea este scurgerea de sange dintr-un vas sangvin. O hemoragie este numita
externa daca sangele se scurge direct in exterior, interna daca se produce intr-o cavitate
(torace, abdomen) sau intr-un organ intern (stomac, intestin); cand sangele iese pe caile
naturale (gura, anus, uretra), hemoragia se numeste secundar exteriorizata. O hemoragie are
drept cauza un traumatism, lezarea unui organ (inflamatie, ulcer, tumora) sau o anomalie a
vaselor (anevrism, fragilitate prin hipertensiune arteriala) Tratamentul consta in oprirea
hemoragiei, in general prin interventie chirurgicala.
*Leucemia este cancer al celulelor sangelui. Celulele din sange sunt produse in maduva
osoasa, care este un tesut prezent in majoritatea oaselor. In leucemie, maduva osoasa incepe sa
produca prea multe leucocite si uneori acestea nu-si mai indeplinesc functiile. Aceste celule se
inmultesc in continu, cand ar fi normal sa se opreasca din acest proces. Ele pot avea o
diviziune celulara mult mai rapida decat celelalte celule. In timp, aceste celule anormale ajung
sa inlocuiasca celulele normale - leucocitele, hematiile si trombocitele. Leucocitele au rolul de
a ajuta organismul sa lupte cu infectiile. Hematiile au rolul de a asigura o buna oxigenare la
nivel celular, necesara pentru o buna functionare a organismului, iar trombocitele ajuta in
oprirea sangerarilor. In momentul cand aceste celule leucemice le inlocuiesc pe cele normale,
sangele nu-si mai poate indeplini functiile. Ca urmare se pot produce sangerari si echimoze cu
usurinta, poate exista o stare de oboseala continua sau persoanele in cauza se pot imbolnavi
frecvent.
Respiratia este functia prin care se asigura aportul de oxigen necesar organismului si se
elimina dioxidul de carbon in mediu, este realizata de sistemul respirator.
Organele care contribuie la realizarea schimburilor gazoase dintre aerul atmoferic si
organism sunt CAILE RESPIRATORII si PLAMANII.
*CAILE RESPIRATORII
EXTRAPULMONARE: cavitatea nazala, faringe, laringe, traheea, bronhii principale.
1. Cavitatea nazala este alcatuita din doua fose nazale separate prin sept nazal comunica
cu exteriorul prin fose nazale, iar cu faringele prin coane. Mucoasa nazala este dotata cu peri
si glande iar mucoasa olfactiva este dotata cu neuroni olfactivi.
Nasul retine particulele de praf, incalzeste aerul, este organ fovator (produce sunetele
vorbirii)
2. Faringele este loc de incrucisarea caii digestive cu ce respiratorie. Este compus din 3
zone nazofaringe, orofaringe, laringofaringe. Faringele comunica cu laringele prin orificul
numit glota acoperit de epiglota.
2. Branhiile segmentare sunt cate doua la fiecare lob, prezinta inele cartilaginoase.
*PLAMANII sunt localizati in cavitatea toracica. Sunt doi plamani acoperiti de doua foite
PLEURE (viscerala si parietala) intre care se afla un lichid pleural. Structura: lobi pulmonari
→ segmente → lobuli pulmonari → acini pulmonari
LOBII PULMONARI : 3 in plamanul drept , 2 in plamanul stang; au independenta
structurala , functionala si patologica.
ACINUL PULMONAR : unitatea morfo-functionala a lobulului pulmonar; este alcatuit
dintr-o bronhiola, canale alveolare si alveole pulmonare.
ALVEOLELE PULMONARE : reprezinta suprafata de schimb a gazelor; este alcatuita
din: epiteliu alveolar unistratificat, membrana bazala, tesut conjunctiv elastic si o retea de
capilare din ramurile terminale ale arterei aorte.
LOBULUL PULMONAR este unitatea structurala si functionala a plamanului, iar
schimbarile gazoase se realizeaza la nivelul structurii alveolo capilare.
Fiziologia respiratiei
Schimburile gazoase pulmonare se realizeaza datorita succesiunii ritmice a doua procese :
inspiratia si expiratia.
Procesul prin care se face circulatia alternativa a aerului intre mediul extern si alveolele
pulmonare se numeste VENTILATIE PULMONARA.
1.INSPIRATIA
Patrunderea aerului atmosferic prin caile respiratorii pana la nivelul alveolelor pulmonare.
Proces activ, deoarece se contracta muschii inspiratori.
Se realizeaza prin marirea volumului cutiei toracice (se contracta diafragmul si muschii
intercostali) → marirea volumului plamanilor → scaderea presiunii intrapulmonare →
patrunderea aerului in plamani
2.EXPIRATIA
Proces pasiv , musculatura inspiratorie se relaxeaza. Cutia toracica isi revine → scaderea
volumului plamanilor → cresterea presiunii intrapulmonare → expulzarea aerului din
plamani. In timpul efortului si in anumite conditii patologice expiratia devine activa.
Etapa pulmonara: consta in trecerea gazelor respiratorii prin membrana alveolo capilara
pe baza diferentelor presiunii partiale a acestora.
CO2
40 mm Hg 47 mm Hg
Etapa tisulara : consta in schimbul de gaze intre sange si celule. Procesul are
loc prin difuziune , in sensul gradientului de presiune partiala.
CO2
40 mm Hg 47 mm Hg
Enzime specifice
Substante organice + O2 CO2 + H2O + ENERGIE
*Volumul current (V.C.) reprezinta introducerea prin inspiratie normala in plamani a unui
volum de 500 ml aer care este eliminat prin expiratie.
*Volumul expirator de rezerva ( V.E.R.) volumul de aer expirat printr-o expiratie fortata
care urmeaza dupa o inspiratie obisnuita (1000-1500 ml aer)
*Volumul rezidual (V.R.) este volumul de aer ramas in alveole care poate fi expulzat din
plamani doar prin deschiderea toracelui (1500 ml )
DV = VC x FR
EXCRETIA |10|
Sistemul excretor este alcatuit din RINICHI si CAI URINARE. Caile urinare sunt
intrarenale (mici, mari si bazinete) si extrarenale (uretre, vezica urinara, uretra).
*CAPSULA RENALA formata din strat intern fibros, strat mijlociu adipos, strat
extern(fascia) care ancoreaza rinichiul in cavitatea abdominala.
*ZONA CORTICALA situata la exterior, este formata din nefroni corticali cu ansa Henle,
scoarta aflata sub capsula renala si nefroni juxta medulari aflati in apropierea medularei cu
ansa Henle langa ce patrunde in piramidele renale.
*ZONA MEDULARA prezina 6, 15, 18 piramide renle (Malpighi) cu baza orientata spre zona
corticala si varful orientat spre zona medulara.
O piramida renala este formata din tubi colectori Bellini si ansele Henle ale nefronilor
juxta medulari. In varful piramidei se afla porul renal pe unde se scurde urina in calicele mici.
(calicele mici si calicele mari colecteaza urina din piramide si o varsa spre pelvis)
Lobul renal este format din piramida renala si zona corticala de deasupra piramidei.
VASCULARIZATIA RENALA
Este extrem de bogata, primind 20-25% din debitul cardiac de repaos. Artera renala, ramura a
aortei abdominale, patrunde prin hil si apoi se împarte în ramuri interlobare (între piramide),
din care se desprind arterele arcuate, ce formeaza o ansa în jurul bazei piramidelor, arterele
interlobulare, din care glomerulul. Dupa ce se regrupeaza în arteriole, se capilarizeaza din nou
în jurul tubului respectiv (în medulara) si se deschid în venele interlobulare, apoi în venele
arcuate. Venele, având un traiect aproape asemanator cu cel al arterelor, se colecteaza în vena
renala care se deschide în vena cava inferioara.
Inervatia => parasimpatica, nervul vag
=> simpatica, simpaticul lombar
Nefronul - unitatea morfofunctionala a rinichiului este nefronul. Cei doi rinichi cuprind
aproximativ 2.600.000 de nefroni. Un nefron este constituit din corpusculul Malpighi si tubul
urinifer.
Formarea Urinei
*Secretia tubulara consta in trecerea unor substante toxice din capilarele peritubulare in
lumenul tubilor nefronilor. Are rolul de a elimina atat substantele straine organismului, cat si
substantele prezente obisnuit in sange (K+, acid uric), unele numai cand se afla in concentratii
mari (creatina). Se realizeaza activ si pasiv.
Mictiunea este procesu de eliminare a urinei din vezica urinara. Peretele vezicii urinare
are proprietatea de plasticitate ce permite coacumularea urinei fara sa apara contractii.
Ureterele patrund oblic in peretele vezical impiedicand reintoarcerea din vezica urinara in
uretere.
Contentia vezicala este realizata de simpatic (relaxeaza peretele vezical si contracta
sfincterul vezical intern) iar parasimpaticul favorizeaza mictiunea prin contractia peretelui
vezical si relaxarea sfincterului intern. cel intern se relaxeaza voluntar.
Igiena sistemului excretor
Cistita este o inflamatie a vezicii urinare, asociata sau nu cu inflamatia uretrei – canalul
prin care se elimina urina din vezica urinara în timpul mictiunii. Atunci cand este cauzata de o
infectie bacteriana, cistita face parte din grupul infectiilor tractului urinar (ITU). Cistita poate
deveni o problema grava de sanatate atunci cand infectia se extinde la rinichi.
Nefrita este o boala inflamatorie a unui rinichi sau a ambilor rinichi Nefritele sunt
provocate de o atingere a tesutului interstitial pe cale urinara . Denumite si nefrite interstitiale
pe cale ascendenta, sau pielonefrite , ele sunt provocate de o infectie sau de o malformatie a
cailor excretorii. Simptomatica este diferita, la debut semnele rar sunt specifice. fatigabilitate ,
slabiciune, cefalee, alterarea starii generale, somnolenta , gust neplacut in gura, scaderea
poftei de mancare, diaree , febra sau subfebrilitate, durere in regiunea lombara, dereglari de
mictiune, hipertensiune arteriala , edem al fetei, paliditate, uscaciunea pielii si mucoaselor.
Cauze - anomalii anatomice ale cailor urinare , infectii ale cailor urinare ( cistita , uretrita ,
prostatita ), modificari hormonale, maladii urologice (litiaza, diateza urica), diabet zaharat ,
urostaza, dereglarea limfourocineticii, adenom de prostata , imunodeficienta secundara.
*Glandele sexuale femeiesti sunt ovarele, asezate in regiunea pelviana de o parte si de alta a
uterului cu o greutate de 4-6 grame. Invelisurile ovarului sunt albudineea si capsula ovariana.
Structura: *zona medulara cu tesut conjunctiv lax, vase de sange si mifatice si nervi.
*zona corticala cu foliculi ovarieni in diferite stadii de dezvoltare (primordiali,
primari, secundari, cavitari, maturi)
*Caile de reproducere
Trompele uterine incep cu o portiune dilatata ca o planie aflata sub ovare cu rol de a capta
ovulele. In trompa uternia are loc procesul de fecundatie.
Uterul este un organ nepereche format din 3 straturi (piametru, miametru, endometru)
prezinta un istm si col uterin.
*Glandele mamare sunt tubulo acinoase, glande aflate in regiunea antero laterala a toracelui
in treimea superioara, produc colostru si laptele matern colectat in canalele galatofore si
eliminat prin mamelon.
ovogamie (2n=46) => ovocit de ordinul I (prin meioza) => ovocit de ordinul II (primul
globul polar)=> preovul si al doilea ovul primar)
*Glandele sexuale barbatesti sunt testiculele, sunt asezate in regiunea inghinala intr-o
membrana numita scrot. Sunt acoperite de albudinee care prezinta o ingrosare numita
mediastin. Structura: lobuli testiculari in care patrund 2-4 tubi seminiferi ce produc
spermatozoizi.
Lobulii sunt separati prin tesut cu celule interstitiare Leiding care produc hormoni
androgeni (testosteron).
*Caile de reproducere
Penisul este organul copulator, prezinta corpii cavernosi si este strabatut de uretra.
*Glandele anexe
Prostata - glanda tubulo acinoasa, secreta un lichid ce intra in compozitia spermei bulbo
uretrale.
spermatogenii (2n) => spermatocite de ord I(2n) prin meioza => spermatocite de ordinul II
=> spermitide => 4 spermatozoizi (n)
3.CONCEPTIA SI CONTRACEPTIA
Anexita este o boala inflamatorie pelviana care afecteaza patru din cinci femei active din
punct de vedere sexual. Se manifesta prin senzartie de tensiune si de arsura locala, durere
acuta, febra, tulburari urinare sau tulburari legate de menstruatie.
In cazul unei anexite, amanarea vizitei la ginecolog poate avea rezultate dramatice pentru
fertilitatea si sanatatea femeii.
TERMENI DE GENETICA
Acizii nucleici
*Acid Ribonucleic
viral ARNv
celular ARNm mesager, ARNt de transfer, ARNr ribozomal, ARNsn nuclear mic.
*Zahar => pentoza, la ADN intalnim DEZOXIRIBOZA iar la ARN intalnim RIBOZA.
Acidul Dezoxiribonucleic
*Modelul semiconservativ - molecula veche de ADN isi rupe puntile de hidrogen la punctul
de initiere, ADN devine monocatenar si fiecare catena isi sintetizeaza catena lipsa. La sfarsitul
sintezei, in celula se afla doua molecula de ADN, avand fiecare o catena veche si una noua.
Procesul este catalizat de enzima ADN polimeraza.
Acizii ribonucleici
(A, U, C, G + riboza + radical fosforic)
2. ARN celular
*ARN mesager - se sintetizeaza avand ca matrita o catena de ADN (5’-3’), proces denumit
transcriptie si catalizat de enzima ARN polimeraza. Este monocatenar si are legaturi diferite.
*ARN ribozomal - reprezinta 80-90% din totalul ARN. Este monocatenar cu portiuni
bicatenare, se afla in ribozomi cuplat cu proteine, are rol in sinteza proteinelor.
*Transcriptia
La procariote in procesul de transcriptie este copiata informatia genetica din mai multe
gene. Gena procariotelor are numai ADN informational. ARN polimeraza recunoaste un
segment de ADN numit promotor se uneste cu acesta permitand desfasurarea transcriptiei.
ETAPELE TRANSCRIPTIEI
*Initierea - incepe cu codonul AUG sau CUG
*Inlocuirea - inseamna sfarsitul informatiei marcata prin prezenta unui CODON STOP.
*Translatia are loc in citoplasma la nivelul ribozomilor consta in transferul informatiei din
molecula de ARN mesager in lantul protidic.
ETAPELE TRANSLATIEI
*Recunoasterea locului de unde incepe translatia
Virusurile sunt entitati acelulare care manifesta calitati de viu cand patrund in calulele vii.
Fiind alcatuite din:
Replicatia virusurilor
*ARN viral monocatenar se replica avand ca matrita catena initiala si se obtine pe baza de
complementaritate o noua molecula care va servi la randul ei pentru sinteza unei molecule
initiale.
*ARN viral bicatenar - o catena de ADN serveste ca matrita pentru sinteza unei catene de
ADN, proces catalizat de enzime reverstranscriptaze obtinandu-se un hibrid ADN~ARN. Apoi
catena de ADN isi sintetizeaza catena lipsa.
*Cromozomul bacterian este alcatuit dintr-o molecula de ADN bicatenar de forma circulara
care prezinta 40-50 de bucle mentinute cu ajutorul unor molecule de ARN. Pe bucle se gasesc
supersiruri de cate 400 perechi de nucleotide. Cromozomul are doar ADN informational,
prezinta un singur grup LINKAGE si este ancorat de membrana celulara prin intermediul
mezozomului.
ADN mitocondrial - ADN cloroplasic = molecula dublu catenara cu raportul A=T / C≡G
asemanator ADN-ului procariotelor. Se sintetizeaza la sfarsitul fazei S.
Cromozomii sunt specifici ca numar, dimensiune pentru fiecare specie. Sunt structuri
permanente vizibile in timpul diviziunii celulare. Se organizeaza din cromatina care este o
substanta filamentoasa ce contine ADN 13-15% , ARN 11-13% , proteine histonice si
nonhistonice 68-72% , Ca2+ , Mg2+ si lipide.
Cromatina
*Eucromatina - se coloreaza normal, se sintetizeaza in etapa S, permite transcriptia.
*Heterocromatina se coloreaza invers, este puternic condensat, nu permite transcriptia.
Nucleosomul este unitatea structurala a cromatinei. este un cilindru turtit format din
histometru H2A, H2B, H3H4. La varful si baza cilindrului se afla cate un inel de ADN
informational (140 oerechi nucleotide).
Doi nucleosomi sunt legati intre ei cu un ADN cuplat cu histona H1.
1.CARIOTIPUL UMAN
*Hartile cromozomiale sunt reprezentari grafice schematice ale unui grup linkage cu
plasarea la distante aproximative a genelor in functie de frecventa crossing overului.
*pentru sinteza proteinelor care au in structura mai multe catene diferite se foloseste
informatia din mai multe gene diferite.
*unele gene se afla intr-un nr mare de exemplare, fenomen numit amplificare genica.
*in celulele embrionare toate genele sunt functionale, iar in celulele specializate unele gene
sunt inactive toata viata.
Mutageneza si Teratogeneza
*Factorii mutageni
1. Fizici - radiatii neionizante care produc cancer de piele,
- radiatii ionizante, raze X, Y, H ß produc leziuni in materialul genetic,
- campul electromagnetic,
- variatiile bruste de temperatura.
Cancerul reprezinta tulburari in diviziunea celulara, dintr-o celula normala apar celule
anormale ce se divid necontrolat si invaziv.
ETAPELE CARCINOGENEZEI
*Initierea - transformarea unei celule normale intr-o celula canceroasa. O protooncogena se
transforma in oncogena.
FACTORI CANCERIGENI
*chimici, pesticide, produc cancer pulmonar
*benzenul, produce leucemie
*unele uleiuri minerale , produc cancer de piele
*tutunul, produce cancer a aparatului digestiv, excretor si respirator
*radiatiile ionizante si neionizante, produc deletii, inversii, substitutii, translocatii reciproce.
TIPURI DE CANCER
*cancinoame = cancer epitelial
*sarcoame = cancer muscular
*limfom = cancerul tesutului limfatic
*leucemie = cancerul sangelui
*studiul gemenilor monozigoti, la gemenii monozigoti caracterele ereditare sunt comune, iar
diferentele apar datorita mediului.
3. DIAGNOZA PRENATALA
*Biopsia fetala - se studiaza celulele din corian, se aplica din a-9a saptamana de sarcina.
5.CLONAREA: prin clonare se obtine celule, tesuturi sau organe pornindu-se de la o singura
celula. Clonarea are drept scop reproducerea (clonare reproductiva) sau tratarea unei boli
(clonarea terapeutica).
Terapia genica consta in tratarea unor boli metabolice prin inlocuirea genelor mutante de
gene normale sintetizate artificial. Pentru transfer interspecific de gene se folosesc drept
vectori virusi sau plasmide.