SFF 01 PDF
SFF 01 PDF
SFF 01 PDF
sistemul de
fabrica]ie
rela]ii
subsistem
dintre ele, iar prin structura procesului se înţelege realizarea în dependenţă de timp a
funcţiilor parţiale şi a relaţiilor funcţionale dintre subsisteme.
Sistemele de fabricaţie pot rezolva sarcini de fabricaţie mai simple sau mai
complexe. Aceasta va determina ca şi funcţia generală a sistemului să fie mai simplă
sau mai complexă, ea cuprinzând un număr mai mic sau mai mare de funcţii parţiale
şi de relaţii între elementele fizice ale sistemului; aceasta determină, în ultimă
instanţă, o structură de complexitate diferită a sistemului de fabricaţie.
În funcţie de complexitate, se poate vorbi de o ierarhie a sistemelor de
fabricaţie,putându-se delimita, în mod convenţional, patru tipuri de sisteme ierarhice,
legate între ele prin relaţia de incluziune ( fig.1.3 ). Astfel, putem defini:
- Sistemul de fabricaţie de ordinul Ι ( SFΙ , în fig.1.3 ), care reprezintă o unitate
de utilaj ( postul de lucru sau maşina ) capabilă să realizeze funcţia de fabricaţie
constând din una sau mai multe operaţii de prelucrare sau de asamblare;
La rândul lor, aceste funcţii generale includ mai multe funcţii parţiale, care
determină structura generală a SFF.
Funcţia de prelucrare automată se realizează în cadrul subsistemului
tehnologic al SFF, având în componenţă posturile de lucru PL (fig.1.5) şi mijloacele
de manipulare a pieselor şi sculelor proprii acestora. Realizarea acestei funcţii
presupune alimentarea automată cu piese şi scule a maşinii, schimbarea automată a
poziţiei piesei în dispozitivul de centrare / fixare, prelucrarea propriu-zisă în comandă
numerică şi, eventual, optimizarea procesului de aşchiere pe maşina-unealtă. Tot aici
putem include şi posturile de spălare automată şi maşinile automate de măsurat. De
asemanea, posturile de lucru PL pot fi şi posturi pentru montarea automată.
Funcţia de depozitare, transport şi manipulare automată se referă la fluxul
automat al materialelor în SFF şi include mai multe funcţii parţiale:
• înmagazinarea automată a pieselor, sculelor, dispozitivelor şi materialelor
auxiliare;
• căutarea şi livrarea în sistem a piesei, sculei, dispozitivului etc. în mod
automat;
• transportul automat al pieselor, sculelor, dispozitivelor şi materialelor
auxiliare între depozite şi maşini;
• manipularea pieselor, sculelor şi dispozitivelor în depozite;
• colectarea şi evacuarea aşchiilor şi lichidelor de răcire-ungere utilizate din
sistem.
8 Conceptul de sistem flexibil de fabricaţie
Una din principalele premize ale creerii SFF o constituie gruparea pieselor în
clase morfodimensionale similare. Piesele cu morfologie similară implică necesitatea
unor mijloace de prelucrare aproape identice, numai cotele şi, deci, diferitele reglaje
ale maşinilor-unelte urmând a fi modificate la trecerea de la prelucrarea unei piese la
alta prin intermediul programelor NC care se transmit direct de la calculatorul de
proces.
Pentru a putea prelucra piese diferite în cadrul unui SFF, este necesară
standardizarea şi tipizarea operaţiilor de prindere şi de manipulare a pieselor. Aceasta
se realizează la piesele de formă prismatică cu ajutorul paletelor tipizate, iar în cazul
pieselor de revoluţie prin folosirea, de preferinţă, a roboţilor industriali automaţi, a
căror flexibilitate poate fi mărită prin schimbarea locului de apucare a piesei sau prin
schimbarea automată a bacurilor dispozitivului de apucare. De asemenea, pentru
piesele de revoluţie se pot utiliza, în rol de palete, mandrine cu bacuri schimbabile
care să aibă acelaşi con al cozii şi aceeaşi dimensiune a secţiunii de apucare de către
robot.
În domeniul tehnologic, principalul concept care permite realizarea SFF, îl
constituie tehnologia de grup. Aceasta presupune punerea în evidenţă a conţinutului
total de operaţii pentru o sarcină de fabricaţie formată din serii de piese diferite şi
determinarea cerinţelor de maşini unelte, dispozitive şi scule, precum şi a modului de
amplasare spaţială a maşinilor. În acest fel, tehnologia este abordată ca sistem, efortul
principal de proiectare trecând de la concepţia izolată a fiecărei operaţii în care este
descompus procesul tehnologic la concepţia integrată a subsistemului tehnologic, la
sinteza dintre metodele de prelucrare şi mijloacele necesare pentru realizarea acestor
metode.
Cât priveşte construcţia posturilor de lucru al SFF cât şi a celorlalte
componente ( depozite, mijloace de transport, mijloace de manipulare, mijloace de
măsurare etc. ), principiul actual şi de viitor îl constituie modularea şi tipizarea. Prin
aceasta, se obţine un înalt grad de flexibilitate datorită uşurinţei modificării structurii
10 Conceptul de sistem flexibil de fabricaţie
SFF
Piese de tip ax Piese de tip disc Piese tip Piese tip Piese cu
carcas\ plac\ configura]ie
oarecare
de piese (prismatice + cilindrice ), însă asemenea sisteme sunt realizate într-un număr
foarte mic ( cca. 5% din totalul SFF realizate în lume).
O apreciere mai precisă a gradului de flexibilitate al unui SFF se poate face
prin numărul de stări diferite posibile ale sistemului, luând în considerare şi timpul şi
cheltuielile necesare pentru a realiza adaptarea sistemului la starea nouă.
În literatura de specialitate sunt date şi relaţii prin care se încearcă să se
cuantifice gradul de flexibilitate al unui SFF. Considerăm, însă, că pentru proiectantul
unui asemenea sistem, aceste relaţii prezintă importanţă minimă. Pentru proiectant
este, mai degrabă, important să cunoască care sunt componentele fizice ale sistemului
şi ce cerinţe trebuie să satisfacă acesta pentru a obţine un anume grad de flexibilitate.
Din acest punct de vedere, flexibilitatea unui SFF este determinată de două
componente importante:
a. Flexibilitatea structurii hardware a sistemului;
b. Flexibilitatea structurii software.
Pentru a determina care sunt „ resursele ” pentru cele două componente, în
fig.1.7. sunt prezentate implicaţiile schimbării tipului piesei prelucrate în SFF.
pot obţine rapid configuraţii de maşini corespunzând unui strung, unei maşini de
găurit, unei maşini de frezat etc.
Flexibilitatea tehnologic\ a
posturilor de lucru
Flexibilitatea structurii
Flexibilitatea posturilor de lucru
subsistemului
Capacitatea de a[chiere
tehnologic
(puterea instalat\ a
posturilor de lucru)
Flexibilitatea structurii
subsistemului tehnologic
Flexibilitatea depozit\rii
Flexibilitatea manipul\rii
Capacitatea memoriei
echipamentelor
Flexibilitatea re]elei de
Flexibilitatea interfa]\
subsistemului
informa]ional Nr. [i tipul mijloacelor de
prelevare a datelor din
sistem
I. Ma[ina-unealt\ NC
+
• Prelucrare complet\ pe mai multe fe]e a piesei
• Schimbare automat\ de scul\ din magazinul ma[inii
• Schimbare ( alimentare ) automat\ piese
• Sistem de supraveghere a ma[inii [i procesului de a[chiere
( ibil)
+
• Depozit propriu de piese la ma[in\
• Manipulator piese [i scule
• Extensie alimentare cu scule fa]\ de capacitatea magazinului propriu
• Strategie de supraveghere, control [i diagnostic
• Leg\tur\ ( interfa]\ ) calculator de proces
+
• Transport automat piese [i scule `ntre module
• Depozit central piese, scule [i dispozitive
• Conducere cu calculator de proces ( DNC )
• Extensie supraveghere [i control
• Planificarea [i comanda fabrica]iei
Celula flexibilă Heid S300 are la bază un strung cu comandă numerică CNC -
Sinumerik 820T sau 850T. Celula este destinată prelucrării pieselor de revoluţie
scurte şi lungi, aduse în depozitul din partea stîngă a figurii pe palete de transport cu 6
Sisteme flexibile de fabricaţie , D.Zetu , E. Carata, Ed. Junimea 1998 21
Structura unei linii automate flexibile în inel, la care posturile de lucru 3 sunt
centre de prelucrare iar posturile 1 şi 2 sunt maşini-unelte agregat cu magazii de cutii
multiaxe, este prezentată în fig. 1.21. În acest caz, prelucrarea piesei nu se mai
realizeză direct pe transportor, ci pe masa postului de lucru;iar transferul paletelor cu
piese între transportorul 4 şi masa posturilor de lucru se realizează cu ajutorul
schimbătoarelor de palete rotative 5. Pregătirea şi livrarea pieselor pe palete se
realizeză la depozitul central 7, iar introducerea / evacuarea acestora pe / de pe
conveior are loc în postul 6, prevăzut, de asemenea, cu schimbător de palete.
nivelul inferior se află unităţile de fabricaţie ale sistemului ( intreprinderii ), care pot
fi de prelucrare sau de asamblare; la nivelul mediu se află funcţiile de proiectare a
procesului tehnologic şi de planificare şi de organizare a fabricaţiei, iar la nivelul
superior se găsesc compartimentele de planificare strategică şi urmărire a fabricaţiei,
de inginerie şi de proiectare asistată de calculator.