NTPEE 2018 Proiectare Gaze
NTPEE 2018 Proiectare Gaze
NTPEE 2018 Proiectare Gaze
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 462 din 05 iunie 2018. Formă aplicabilă la 27 septembrie 2019.
CAPITOLUL I
Obiect, domeniu de aplicare, terminologie
Art. 1. - (1) Obiectul prezentelor norme tehnice este proiectarea, executarea şi exploatarea în condiţii de siguranţă a
sistemelor de alimentare cu gaze naturale combustibile şi a magistralelor directe, cu presiunea egală sau mai mică de
10⋅105 Pa (10 bari).
(2) Calitatea gazelor naturale combustibile respectă prevederile reglementărilor tehnice în vigoare.
(3) Prin aplicarea prevederilor prezentelor norme tehnice se asigură interoperabilitatea sistemelor de alimentare cu
gaze naturale cu celelalte obiective din sectorul gazelor naturale, cu respectarea principiului obiectivităţii şi asigurarea
unui tratament nediscriminatoriu pentru operatorii economici autorizaţi de Autoritatea Naţională de Reglementare în
Domeniul Energiei, titularii licenţelor de operare şi clienţii finali de gaze naturale.
Art. 2. - Domeniul de aplicare a prezentelor norme tehnice îl constituie sistemele de alimentare cu gaze naturale,
respectiv ansamblul compus din sistemele de distribuţie sau sistemele de distribuţie închise şi instalaţiile de utilizare,
destinate să asigure alimentarea cu gaze naturale a consumatorilor din clădiri civile, industriale şi din alte amenajări din
intravilan şi extravilan, şi, respectiv, magistralele directe.
Art. 3. - Prevederile prezentelor norme tehnice se aplică la:
a) proiectarea şi/sau executarea lucrărilor din sistemele de alimentare cu gaze naturale, proiectate sau executate după
intrarea în vigoare a prezentelor norme tehnice;
1
b) modernizarea, reabilitarea, modificarea şi reparaţiile capitale ale sistemelor de alimentare cu gaze naturale
existente;
c) exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale în funcţiune;
d) construcţiile şi instalaţiile care afectează sistemul de alimentare cu gaze naturale.
Art. 4. - Nu fac obiectul prezentelor norme tehnice:
a) conductele de transport gaze naturale, conductele de alimentare din amonte şi staţiile de predare/preluare a gazelor
naturale aferente acestora, sistemele de distribuţie a gazelor naturale, sistemele de distribuţie închise, magistralele
directe şi instalaţiile de utilizare a gazelor naturale ce funcţionează în regim de înaltă presiune mai mare de 10·10 5 Pa (10
bari);
b) instalaţiile tehnologice din câmpurile de producţie petroliere şi gazeifere, staţiile de comprimare din câmpurile de
producţie petroliere şi gazeifere şi din SNT;
c) staţiile de comprimare din instalaţiile de utilizare, cu presiunea nominală mai mare de 10·105 Pa (10 bari);
d) instalaţiile specifice infrastructurii din domeniul gazelor naturale comprimate pentru vehicule, gazelor naturale
lichefiate şi gazelor petroliere lichefiate;
e) proiectarea şi executarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi.
Art. 5. - Sistemele de alimentare cu gaze naturale, inclusiv construcţiile şi instalaţiile aferente, pe întreaga durată de
existenţă a acestora, trebuie să menţină şi să respecte cerinţele de calitate în construcţii, conform prevederilor Legii nr.
10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, cu modificările ulterioare.
Art. 6. - (1) Termenii utilizaţi în prezentele norme tehnice sunt definiţi în anexa nr. 1 şi se completează cu termenii
definiţi în Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, şi în anexa
1 la Codul tehnic al sectorului gazelor naturale, aprobat prin Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare
în Domeniul Gazelor Naturale nr. 616/2002.
(2) Anexa nr. 2 cuprinde legislaţia, normele, prescripţiile tehnice şi standardele la care se face referire în prezentele
norme tehnice, relevante pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale.
(3) Abrevierile utilizate în prezentele norme tehnice sunt următoarele;
a) ANRE - Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei;
b) CA - conducta de alimentare din amonte;
c) MDRAP - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice;
2
d) OSD - operatorul sistemului de distribuţie a gazelor naturale sau operatorul sistemului de distribuţie închis, după
caz;
e) SD - sistemul de distribuţie a gazelor naturale sau sistemul de distribuţie închis, după caz;
f) SNT - sistemul de transport al gazelor naturale;
g) Legea nr. 123/2012 - Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 485 din 16 iulie 2012, cu modificările şi completările ulterioare;
h) Legea nr. 10/1995 - Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 765 din 30 septembrie 2016, cu modificările ulterioare.
CAPITOLUL II
Proiectarea, avizarea şi executarea lucrărilor în cadrul sistemelor de alimentare cu gaze naturale
Art. 7. - (1) Proiectarea şi/sau executarea lucrărilor în cadrul sistemelor de alimentare cu gaze naturale se realizează
numai de către operatori economici autorizaţi de ANRE, pe tip de autorizaţie specifică lucrării.
(2) Proiectarea lucrărilor în cadrul sistemelor de alimentare cu gaze naturale se realizează în baza următoarelor
documente puse la dispoziţie de solicitant:
a) acordul de acces/avizul tehnic de racordare, după caz, care conţine soluţia tehnică de racordare la:
(i) CA;
(ii) SNT;
(iii) SD;
b) certificatul de urbanism, după caz;
c) alte avize şi acorduri conform legislaţiei în vigoare.
Art. 8. - (1) Proiectanţii au obligaţia ca prin conţinutul documentaţiilor tehnice elaborate să se asigure de
interoperabilitatea cu orice sistem/instalaţie din sectorul gazelor naturale cu care se interconectează.
(2) La elaborarea documentaţiilor tehnice, proiectanţii prevăzuţi la alin. (1) au obligaţia să se asigure că acestea sunt
obiective şi nediscriminatorii pentru participanţii la piaţa gazelor naturale.
(3) Proiectanţii au obligaţia să respecte soluţia tehnică de racordare stabilită prin acordul de acces/avizul tehnic de
racordare prevăzut la art. 7 alin. (2) lit. a).
Art. 9. - (1) Acordul de acces/Avizul tehnic de racordare prevăzut la art. 7 alin. (2) lit. a) se eliberează, după caz, de:
3
a) operatorul CA;
b) operatorul SNT;
c) operatorul SD.
(2) La elaborarea documentaţiilor tehnice proiectanţii au obligaţia să se asigure că acestea sunt obiective şi
nediscriminatorii pentru participanţii la piaţa gazelor naturale.
Art. 10. - Racordarea la CA, SNT şi SD se realizează în regim reglementat, conform legislaţiei în vigoare.
Art. 11. - Executarea oricăror lucrări în cadrul sistemelor de alimentare cu gaze naturale se realizează cu respectarea
prevederilor art. 160 din Legea nr. 123/2012.
Art. 12. - (1) Documentaţiile tehnice pentru executarea lucrărilor în sistemul de alimentare cu gaze naturale se
întocmesc de proiectanţi în conformitate cu prevederile prezentelor norme tehnice şi ale legislaţiei în vigoare şi conţin, cel
puţin, următoarele elemente:
A. Piese scrise:
Date generale:
a) denumirea obiectivului de investiţii;
b) amplasamentul (judeţul, localitatea, strada, numărul);
c) beneficiarul investiţiei;
d) datele de identificare ale proiectantului şi ale instalatorului său autorizat ANRE, confirmate prin semnătură;
e) datele de identificare ale executantului şi ale instalatorului său autorizat ANRE, confirmate prin semnătură; în situaţia
în care proiectantul şi executantul sunt unul şi acelaşi operator economic documentaţia tehnică se semnează o singură
dată, cu specificarea acestui fapt;
Date tehnice ale investiţiei:
f) memoriul tehnic care să conţină descrierea lucrărilor, cu referiri la amplasament, studiu geotehnic, seismicitate,
categoria de importanţă a lucrărilor, măsuri de evitare a pătrunderii infiltraţiilor de gaze naturale în clădiri şi de evacuare a
eventualelor infiltraţii de gaze naturale din clădiri etc.;
g) memoriul pe specialităţi care să conţină procedurile specifice de execuţie a lucrărilor, descrierea soluţiilor tehnice şi
tehnologice folosite, caracteristicile şi calităţile materialelor folosite, verificările şi probele de rezistenţă şi etanşeitate la
presiune, măsuri de protecţia muncii, protecţia mediului, apărare împotriva incendiilor etc.;
h) breviarul de calcul pentru dimensionarea elementelor de instalaţii şi de construcţii;
Costurile estimative ale investiţiei:
4
i) lista cantităţilor de lucrări;
j) devizul general al lucrărilor;
Avize şi acorduri:
k) acordul de acces/avizul tehnic de racordare prevăzut la art. 7 alin. (2) lit. a);
l) certificatul de urbanism, cu avizele şi acordurile cerute prin acesta, prevăzut la art. 7 alin. (2) lit. b);
m) alte avize şi acorduri prevăzute la art. 7 alin. (2) lit. c);
n) referatul de verificare a proiectului, întocmit de verificatorul de proiecte atestat ANRE sau MDRAP, după caz;
o) autorizaţia de construire/autorizaţia de desfiinţare, după caz;
B. Piese desenate:
p) planul de încadrare în zonă, întocmit la scara: 1:10000, 1:5000, 1:2000, 1:1000 sau 1:500, după caz, emis de oficiul
de cadastru şi publicitate imobiliară teritorial;
q) planul lucrărilor, cu toate elementele necesare executării acestora, cu indicarea instalaţiilor de utilizare a gazelor
naturale/obiectivelor din sectorul gazelor naturale aferente distribuţiei proiectate, dezafectate şi existente, după caz,
întocmit la scara: 1:1000, 1:500, 1:100, 1:50, după caz;
r) schema de calcul şi/sau schema izometrică;
s) profiluri/secţiuni, cu indicarea instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale/obiectivelor din sectorul gazelor naturale
aferente distribuţiei proiectate, dezafectate şi existente, după caz.
(2) Datele de identificare ale proiectantului/executantului prevăzute la alin. (1) lit. d) sau lit. e) cuprind denumirea
operatorului economic, sediul social, telefonul, e-mailul, tipul şi numărul autorizaţiei ANRE deţinute, în termen de
valabilitate la momentul realizării lucrării, precum şi durata de valabilitate a acesteia.
(3) Datele de identificare ale instalatorului autorizat ANRE prevăzute la alin. (1) lit. d) şi lit. e) cuprind numele şi
prenumele instalatorului, tipul şi numărul legitimaţiei ANRE deţinute, în termen de valabilitate la momentul realizării
lucrării, precum şi durata de valabilitate a acesteia.
(4) Pentru alin. (1) lit. q) şi r) se indică, după caz, cel puţin următoarele:
(i) diametrul şi lungimea conductelor;
(ii) cotele de nivel ale conductelor;
(iii) diametrul, materialul şi lungimea tuburilor de protecţie;
(iv) armăturile;
(v) debitul şi presiunea gazelor naturale;
5
(vi) aparatele consumatoare de combustibili gazoşi instalate, cele dezafectate, precum şi cele existente, după caz;
(vii) etanşarea intrării conductelor prin pereţii subsolului şi/sau prin planşeul peste subsol, ventilarea subsolului etc.
(5) Pe planul lucrărilor instalaţiilor interioare de utilizare a gazelor naturale se indică, pentru încăperile în care sunt
instalate aparate consumatoare de combustibili gazoşi, volumele, mărimea suprafeţelor vitrate, materialul din care sunt
executate tâmplăriile suprafeţelor vitrate, instalarea sau nu a detectoarelor automate de gaze naturale, precum şi
dimensiunile şi poziţionarea elementelor care asigură accesul aerului necesar arderii şi/sau evacuarea gazelor de ardere
şi a aerului viciat.
(6) Datele de identificare, prevăzute la alin. (1) lit. d) şi e), trebuie să fie menţionate pe fiecare piesă desenată.
Art. 13. - (1) Documentaţiile tehnice pentru executarea lucrărilor în sistemele de alimentare cu gaze naturale se
verifică obligatoriu de verificatori de proiecte atestaţi, conform prevederilor art. 160 din Legea nr. 123/2012 şi ale art. 13
alin. (1) din Legea nr. 10/1995.
(2) Expertiza tehnică a lucrărilor din sistemele de alimentare cu gaze naturale se efectuează de experţi tehnici atestaţi,
conform prevederilor art. 163 din Legea nr. 123/2012 şi ale art. 13 alin. (4) din Legea nr. 10/1995.
Art. 14. - (1) Documentaţia tehnică pentru executarea lucrărilor de construire/desfiinţare se întocmeşte în numărul de
exemplare cerut de legislaţia în vigoare.
(2) În funcţie de obiectivul lucrării, documentaţia tehnică pentru executarea lucrărilor de construire cuprinde cel puţin
următoarele:
a) pentru conductele de distribuţie, racorduri, staţii şi/sau posturi de reglare sau reglare-măsurare a gazelor naturale
sunt necesare piesele scrise şi desenate prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. a), b), c), d), e), f), g), h), i), j), k), l), m), n), p), q),
r) şi s);
b) pentru instalaţiile de utilizare a gazelor naturale sunt necesare piesele scrise şi desenate prevăzute la art. 12 alin. (1)
lit. a), b), c), d), e), f), g), h), i), n), p), q), r), s), precum şi, după caz, lit. k), l) şi/sau m).
(3) Pentru staţiile şi posturile de reglare sau reglare- măsurare a gazelor naturale se anexează şi documentaţia tehnică
a construcţiei, inclusiv instalaţiile aferente construcţiei, după caz.
(4) Documentaţia tehnică pentru executarea lucrărilor de desfiinţare, pentru conductele de distribuţie, racorduri, staţii
şi/sau posturi de reglare sau reglare-măsurare a gazelor naturale şi, după caz, pentru instalaţiile de utilizare a gazelor
naturale cuprinde, cel puţin, piesele scrise şi desenate prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. a), b), c), d), e), f), p) şi q).
6
Art. 15. - În cazul modificărilor instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale şi al renominalizării debitelor de gaze
naturale, în documentaţia tehnică se prevăd aparatele consumatoare de combustibili gazoşi instalate, dezafectate şi
existente, după caz.
Art. 16. - Verificatorul de proiecte este obligat ca, în termen de maximum 30 de zile după primirea documentaţiilor
tehnice pentru executarea lucrărilor, să avizeze sau să restituie documentaţiile neavizate, însoţite de referatul de
verificare.
Art. 17. - Proiectantul are obligaţia de a se prezenta, la solicitarea verificatorului de proiecte, pentru a susţine avizarea
documentaţiei tehnice.
Art. 18. - Documentaţia tehnică avizată se semnează şi se ştampilează de verificatorul de proiecte, conform
prevederilor art. 11 din Regulamentul de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a
construcţiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 925/1995, în cazul instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale, iar
pentru sistemele de distribuţie a gazelor naturale, sistemele de distribuţie închise şi magistralele directe, conform
dispoziţiilor art. 27 alin. (3) din Regulamentul pentru atestarea verificatorilor de proiecte şi a experţilor tehnici pentru
obiectivele/sistemele din sectorul gazelor naturale, aprobat prin Ordinul preşedintelui ANRE nr. 22/2013, cu modificările şi
completările ulterioare.
CAPITOLUL III
Sisteme de alimentare cu gaze naturale
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
Art. 19. - (1) Treptele de presiune din sistemul de alimentare cu gaze naturale sunt:
a) presiune joasă (PJ), PJ ≤ 0,05·105 Pa (0,05 bari);
b) presiune redusă (PR), 0,05·105 Pa (0,05 bari) < PR ≤ 2·105 Pa (2 bari);
c) presiune medie (PM), 2·105 Pa (2 bari) < PM ≤ 6·105 Pa (6 bari);
d) presiune înaltă (PI), în obiectivele/sistemele de distribuţie şi în staţiile de comprimare din instalaţiile de utilizare cu PI
> 6·105 Pa (6 bari).
(2) Schema de principiu a unui sistem de alimentare cu gaze naturale este reprezentată în anexa nr. 3, fig. 1.
7
(3) Treptele de presiune se aleg în funcţie de soluţia propusă pentru alimentarea, dimensionarea şi realizarea
sistemelor de alimentare, astfel încât acestea să asigure necesarul de debit aprobat de gaze naturale, luând în
considerare repartizarea consumatorilor şi cerinţele de presiune ale acestora.
(4) Este interzisă interconectarea între conducte, racorduri, instalaţii de utilizare a gazelor naturale cu presiuni diferite,
cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 101.
Art. 20. - (1) Pentru instalaţiile de utilizare a gazelor naturale cu presiunea mai mare de 10·105 Pa (10 bari) ANRE
elaborează reglementări specifice, respectiv pentru obiectivele/sistemele de distribuţie a gazelor naturale/sistemele de
distribuţie închise/magistralele directe cu presiunea mai mare de 10·105 Pa (10 bari) se aplică prevederile Normelor
tehnice pentru proiectarea şi execuţia conductelor de transport gaze naturale, aprobate prin Ordinul preşedintelui ANRE
nr. 118/2013, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) În sistemele de alimentare cu gaze naturale pot fi folosite ţevi din:
a) oţel şi polietilenă PE 100 pentru orice treaptă de presiune;
b) polietilenă PE 80 până la presiunea maximă de 4·105 Pa (4 bari);
c) alte materiale, cu respectarea prevederilor art. 173.
Art. 21. - (1) În instalaţiile industriale de utilizare a gazelor naturale (anexa nr. 3, fig. 2) se admit toate treptele de
presiune menţionate la art. 19 alin. (1).
(2) Stabilirea presiunii pentru instalaţiile industriale de utilizare a gazelor naturale se face în funcţie de presiunea de
regim a aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi.
Art. 22. - (1) În instalaţiile neindustriale de utilizare a gazelor naturale ce alimentează clădiri civile, inclusiv clădiri de
locuit (anexa nr. 3, fig. 3), se admit următoarele trepte de presiune:
a) în instalaţiile exterioare: presiune redusă şi/sau joasă;
b) în instalaţiile interioare: presiune joasă.
(2) Se exceptează de la prevederea cuprinsă la alin. (1) lit. b) centralele termice instalate în clădiri proprii sau în clădiri
civile dotate cu instalaţii de ardere care funcţionează la presiune redusă, pentru care se admite utilizarea presiunii de
maximum 0,5·105 Pa (0,5 bari) în instalaţiile interioare de utilizare de gaze naturale, cu condiţia intrării conductei
instalaţiei de utilizare din exterior direct în încăperea în care se amplasează cazanele centralelor termice.
Art. 23. - Sistemele de distribuţie a gazelor naturale, în funcţie de considerente tehnico-economice, cerinţe funcţionale
şi situaţie locală, pot fi:
a) inelare;
8
b) ramificate.
Art. 24. - Staţiile şi posturile de reglare sau reglare- măsurare a gazelor naturale care se interconectează într-un SD
existent se dimensionează în funcţie de treapta de presiune din aval.
SECŢIUNEA a 2-a
Zona de protecţie
Art. 25. - Zona de protecţie a unei conducte de distribuţie a gazelor naturale, a unui racord sau a unei instalaţii de
utilizare a gazelor naturale ce funcţionează în regim de medie, redusă şi joasă presiune se întinde la suprafaţa solului, de
ambele părţi ale conductei/racordului/ instalaţiei de utilizare, se măsoară în proiecţie orizontală de la generatoarea
exterioară a conductei/racordului/instalaţiei de utilizare şi este de 0,5 m.
Art. 26. - În vederea asigurării funcţionării normale a conductelor de distribuţie a gazelor naturale, a racordurilor, a
posturilor de reglare-măsurare/posturilor de măsurare, a staţiilor de reglare-măsurare/staţiilor de reglare, precum şi a
instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale şi evitării punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi mediului, în zona de
protecţie se impun terţilor restricţii şi interdicţii prevăzute la art. 29-39.
Art. 27. - Amplasarea de obiective noi, construcţii noi şi/sau lucrări de orice natură în zona de protecţie a conductelor
de distribuţie a gazelor naturale, a racordurilor sau a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale se realizează cu
respectarea prevederilor prezentelor norme tehnice.
Art. 28. - În zona de protecţie se interzice executarea lucrărilor de orice natură fără aprobarea prealabilă a OSD.
SECŢIUNEA a 3-a
Zone de siguranţă
Art. 29. - Construcţiile sau instalaţiile subterane care se realizează ulterior conductelor de
distribuţie/racordurilor/instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale montate subteran şi care intersectează traseul acestora
se montează la cel puţin distanţa minimă admisă, conform tabelului nr. 1.
Art. 30. - Distanţele de siguranţă între conductele de distribuţie/racordurile/instalaţiile subterane de utilizare a gazelor
naturale şi diferite construcţii sau instalaţii învecinate sunt prezentate în tabelul nr. 1.
9
Tabelul nr. 1 - Distanţe de siguranţă între conductele (conductele de distribuţie/racordurile/instalaţiile de utilizare)
subterane de gaze naturale şi diferite construcţii sau instalaţii
4 Conducte de canalizare 1,0 1,0 1,5 1,5 1,0 1,0 1,5 1,5
Conducte de apă, cabluri de forţă, cabluri
5 telefonice montate direct în sol, cabluri TV sau 0,5 0,5 0,5 1,5 0,6 0,6 0,6 1,5
căminele acestor instalaţii
Cămine pentru reţele termice, telefonice şi
6 0,5 0,5 1,0 1,5 1,0 1,0 1,0 1,5
canalizare sau alte cămine subterane
7 Linii de tramvai până la şina cea mai apropiată 0,5 0,5 0,5 1,5 1,2 1,2 1,2 1,5
*) De la piciorul taluzului.
**) Din axul liniei de cale ferată.
NOTĂ:
10
Distanţele, exprimate în metri, se măsoară în proiecţie orizontală între limitele exterioare ale conductelor şi construcţiile
sau instalaţiile subterane.
Art. 31. - Distanţele dintre conductele de distribuţie/racorduri sau instalaţiile de utilizare a gazelor naturale montate
subteran şi conductele care transportă fluide combustibile, depozitele de carburanţi, staţiile de distribuţie carburanţi,
staţiile de îmbuteliere GPL etc. se stabilesc conform reglementărilor şi prescripţiilor tehnice specifice domeniului
respectiv.
Art. 32. - (1) Distanţa minimă dintre conductele de distribuţie a gazelor naturale din oţel supraterane şi căile ferate
electrificate este de 20 m, măsurată în proiecţie orizontală de la şina cea mai apropiată la generatoarea exterioară a
conductei de gaze naturale.
(2) La stabilirea distanţelor dintre conductele de distribuţie sau instalaţiile de utilizare a gazelor naturale din oţel
supraterane şi liniile electrice aeriene (LEA) de joasă, medie sau înaltă tensiune se respectă prevederile din legislaţia în
vigoare, printre care:
a) NTE 003/04/00 - Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrică cu tensiuni peste 1.000 V, aprobat
prin Ordinul preşedintelui ANRE nr. 32/2004;
b) NTE 007/08/00 - Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice, aprobat prin Ordinul
preşedintelui ANRE nr. 38/2008;
c) Norma tehnică privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice - revizia I,
aprobată prin Ordinul preşedintelui ANRE nr. 4/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 33. - Conductele de distribuţie a gazelor naturale/Racordurile din oţel montate în zona de influenţă a căilor ferate
electrificate sau a liniilor electrice aeriene (LEA) de medie sau înaltă tensiune se protejează împotriva tensiunilor induse,
conform reglementărilor tehnice de specialitate.
Art. 34. - Distanţa dintre conductele de distribuţie sau instalaţiile de utilizare a gazelor naturale şi liniile de cale ferată
în staţii, triaje şi incinte industriale se stabileşte cu acordul deţinătorilor acestora.
Art. 35. - Când nu este posibilă respectarea distanţelor indicate în tabelul nr. 1, acestea pot fi reduse cu 20% pentru
poziţiile 1-6, cu condiţia ca pe porţiunea în cauză să se prevadă următoarele soluţii tehnice:
a) montarea conductelor în tub de protecţie;
b) montarea răsuflătorilor pentru evacuarea în atmosferă a eventualelor scăpări de gaze naturale, la capetele tubului de
protecţie.
11
Art. 36. - (1) Se interzice montarea subterană a două conducte de distribuţie a gazelor naturale pe trasee paralele la o
distanţă, măsurată în proiecţie orizontală de la generatoarea exterioară a conductelor, mai mică de 0,5 m; se recomandă
ca distanţa dintre conducte să fie mai mare decât 1,5 × (D 1 + D2), unde D1 şi D2 reprezintă diametrele exterioare ale
conductelor respective.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), conducta de distribuţie a gazelor naturale de presiune mai mică se pozează spre
clădiri.
Art. 37. - Distanţa de siguranţă faţă de staţiile de reglare sau reglare-măsurare a gazelor naturale se măsoară de la
partea exterioară a incintei, în cazul în care întreaga instalaţie mecanică este în interiorul incintei/clădirii, respectiv de la
limita instalaţiei mecanice exterioare, în cazul în care aceasta este parţial în exteriorul incintei/clădirii, şi este prezentată
în tabelul nr. 2.
Tabelul nr. 2 - Distanţe de siguranţă între staţii de reglare, reglare-măsurare sau măsurare a gazelor naturale şi diferite
construcţii sau instalaţii
peste 30000,
până la 6000, în m3/h 6000 . . . 30000, în m3/h
în m3/h
12
- grad de rezistenţă la foc/nivel de stabilitate la incendiu III-
7 10 15 12 15 20 25 30
V, cu risc de incendiu mare, mediu/ mijlociu sau mic
4. - curentă 20 20 20 20 20 20 25 30
- de garaj 20 20 20 20 20 20 20 25
Art. 38. - (1) Staţiile/Posturile de reglare, reglare- măsurare sau măsurare a gazelor naturale, de capacitate până la
1.000 m3/h, se pot alipi de un perete al clădirii învecinate sau al clădirii în cauză, cu condiţia ca peretele clădirii să fie
rezistent la explozie, să nu aibă goluri (ferestre, uşi) pe:
a) o lungime care depăşeşte cu 5 m limitele postului în ambele direcţii;
b) o înălţime de 3 m deasupra postului.
(2) Când nu este posibilă respectarea distanţelor prevăzute la alin. (1), acestea pot fi reduse cu maximum 50% pentru
lit. a) şi cu maximum 65% pentru lit. b), cu condiţia să se prevadă cel puţin una din următoarele soluţii tehnice:
a) montarea de răsuflători pentru evacuarea în atmosferă a eventualelor scăpări de gaze naturale;
13
b) montarea de armături de închidere care să întrerupă alimentarea cu gaze naturale a imobilului în cazul în care, în
amonte, se întrerupe alimentarea gazelor naturale.
Art. 39. - Pentru posturile de reglare sau reglare-măsurare a gazelor naturale de capacitate până la 250 m3/h distanţa
minimă de siguranţă faţă de marginea drumurilor carosabile este de 1,5 m.
CAPITOLUL IV
Măsurarea consumului de gaze naturale
Art. 40. - Măsurarea cantităţilor de gaze naturale se face în conformitate cu prevederile Regulamentului de măsurare
a cantităţilor de gaze naturale tranzacţionate în România, aprobat prin Ordinul preşedintelui ANRE nr. 62/2008, cu
modificările ulterioare.
Art. 41. - (1) În instalaţiile de utilizare a gazelor naturale existente în apartamentele dintr-un corp de clădire sau un
tronson cu una sau mai multe scări din cadrul clădirii de locuit multietajate se pot monta contoare pasante cu respectarea
următoarelor condiţii:
a) efectuarea, în prealabil, de un operator economic autorizat ANRE pentru executarea instalaţiei de utilizare a gazelor
naturale având regimul de medie, redusă şi joasă presiune, a probelor de rezistenţă şi etanşeitate pentru întreaga
instalaţie de utilizare a gazelor naturale în prezenţa OSD;
b) elaborarea unei documentaţii tehnice de un operator economic autorizat ANRE pentru proiectarea instalaţiei de
utilizare a gazelor naturale având regimul de medie, redusă şi joasă presiune;
c) avizarea documentaţiei tehnice de un verificator de proiecte atestat conform prevederilor art. 160 alin. (2) din Legea
nr. 123/2012;
d) executarea lucrărilor de un operator economic autorizat ANRE pentru executarea instalaţiei de utilizare a gazelor
naturale având regimul de medie, redusă şi joasă presiune;
e) respectarea prescripţiilor de montaj impuse de producătorul contoarelor pasante.
(2) Modificarea instalaţiei de utilizare a gazelor naturale în vederea montării de contoare pasante se realizează numai în
situaţia în care probele de rezistenţă şi etanşeitate precizate la alin. (1) au obţinut calificativul "admis" şi dacă condiţiile de
exploatare în siguranţă a instalaţiei de utilizare a gazelor naturale sunt îndeplinite.
(3) Contoarele pasante fac parte din instalaţia de utilizare a consumatorului, iar exploatarea acestora, precum şi toate
costurile aferente sunt în responsabilitatea acestuia.
14
CAPITOLUL V
Dimensionarea conductelor sistemelor de alimentare cu gaze naturale
SECŢIUNEA 1
Debite de calcul
Art. 42. - Debitele de calcul se determină în funcţie de debitul nominal al aparatelor consumatoare de combustibili
gazoşi şi de factorii de simultaneitate specifici, după cum urmează:
a) pentru conductele de distribuţie a gazelor naturale se prevede debitul pentru o etapă de perspectivă, în funcţie de:
(i) dezvoltarea zonelor ce vor fi alimentate cu gaze naturale, pe baza planurilor de urbanism;
(ii) eventuala modificare a densităţii consumatorilor;
(iii) schimbările de amplasament ale unor consumatori importanţi;
(iv) realizarea de noi construcţii în zonă;
(v) schimbarea destinaţiei unor construcţii;
b) pentru racordurile şi instalaţiile de utilizare a gazelor naturale ale operatorilor economici, societăţilor şi instituţiilor
social-culturale se prevăd debitul nominal şi debitul ce poate fi utilizat în perspectivă în instalaţiile de utilizare;
c) pentru racordurile şi instalaţiile de utilizare a gazelor naturale ale consumatorilor casnici se prevede debitul nominal,
simultan, al tuturor aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi din instalaţiile de utilizare;
d) valoarea coeficienţilor de simultaneitate pentru aparatele consumatoare de combustibili gazoşi, destinate preparării
hranei, este dată în tabelul nr. 3;
e) coeficientul de simultaneitate pentru aparatele consumatoare de combustibili gazoşi, destinate încălzirii centrale sau
locale, este 1;
f) valoarea coeficienţilor de simultaneitate se aplică la suma debitelor nominale ale aparatelor consumatoare de
combustibili gazoşi.
Tabelul nr. 3 - Valorile coeficienţilor de simultaneitate pentru aparatele consumatoare de combustibili gazoşi, destinate
preparării hranei
15
Numărul de Coeficientul de Numărul de Coeficientul de
apartamente simultaneitate apartamente simultaneitate
1 1,00 36 0,40
2 0,81 40 0,39
3 0,71 44 0,38
4 0,65 48 0,38
5 0,62 52 0,37
6 0,59 56 0,37
8 0,55 60 0,36
10 0,53 64 0,36
12 0,51 68 0,35
16 0,47 72 0,35
20 0,45 76 0,35
24 0,43 80 0,34
32 0,41
Art. 43. - Debitul nominal al aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi este cel indicat de producătorul acestora.
SECŢIUNEA a 2-a
Căderile de presiune a gazelor naturale
Art. 44. - (1) Căderea de presiune a gazelor naturale pentru dimensionarea unei conducte se stabileşte cu relaţia:
ΔP = P1 - P2,
16
în care:
P1 - presiunea minimă a gazelor naturale disponibilă la intrarea în conductă, în Pa sau în bari;
P2 - presiunea minimă a gazelor naturale necesară la ieşirea din conductă, majorată cu 10% pentru compensarea unor
factori imprevizibili, în Pa sau în bari.
(2) Modalităţile de stabilire a căderilor de presiune pentru dimensionarea conductelor sunt prezentate în anexa nr. 3, fig.
4, 5 şi 6.,
Art. 45. - Căderile de presiune a gazelor naturale stabilite conform art. 44 acoperă toate pierderile liniare şi locale.
Art. 46. - Pentru conductele de distribuţie a gazelor naturale existente, presiunea disponibilă P 1 se precizează de
OSD.
Art. 47. - (1) În cazul unor extinderi ale conductelor de distribuţie a gazelor naturale de presiune joasă care
alimentează aparate consumatoare de combustibili gazoşi cu presiunea nominală de 0,02⋅105Pa (0,02 bari), căderea
totală de presiune a gazelor naturale pentru dimensionarea conductei de distribuţie, a racordului şi a instalaţiei de
utilizare este de 0,01·105Pa (0,01 bari), cu condiţia ca la ieşirea din staţia sau postul de reglare sau reglare-măsurare să
se menţină presiunea de 0,03⋅105Pa (0,03 bari).
(2) Pentru conducta de distribuţie a gazelor naturale care funcţionează la presiune joasă, inclusiv racordul, se consideră
căderea de presiune a gazelor naturale de 0,005⋅105Pa (0,005 bari), diferenţa de 0,005 105Pa (0,005 bari) fiind necesară
dimensionării instalaţiei de utilizare şi acoperirii pierderii de presiune din contor.
(3) Pierderea de presiune pe contor este indicată de producătorul acestuia.
Art. 48. - (1) În instalaţiile de utilizare a gazelor naturale cu presiune joasă, pentru dimensionarea conductelor
montante se are în vedere creşterea disponibilului de presiune datorită forţei ascensionale a gazelor naturale.
(2) Disponibilul de presiune produs de forţa ascensională se obţine calculând produsul între valoarea indicată în tabelul
nr. 4 şi înălţimea la care se montează punctul de consum, măsurată de la nivelul regulatorului de presiune.
Tabelul nr. 4 - Disponibilul de presiune produs de forţa ascensională în funcţie de înălţimea punctului de consum faţă de
nivelul regulatorului de presiune
17
Altitudinea locaţiei Disponibilul de presiune produs de forţa
regulatorului de ascensională în funcţie de înălţimea punctului de
presiune consum faţă de nivelul regulatorului de presiune
în m în Pa/m în bar/m
SECŢIUNEA a 3-a
Dimensionarea conductelor de distribuţie, racordurilor sau a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale
Art. 49. - Diametrul conductelor de distribuţie, racordurilor sau al instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale se
determină pe criteriul asigurării debitelor nominale de gaze naturale şi a presiunii minime necesare funcţionării aparatelor
consumatoare de combustibili gazoşi.
Art. 50. - Diametrul conductelor de distribuţie, al racordurilor sau al instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale de
presiune medie sau presiune redusă se calculează cu relaţia:
18
unde:
D - diametrul interior al conductei de distribuţie, al racordului sau al instalaţiei de utilizare a gazelor naturale, în cm;
QCS - debitul de calcul la P = 101325 Pa (1,013 bari) şi T = 288, 15 K, în m3/h;
P1 - presiunea absolută a gazelor naturale la începutul tronsonului de conductă, în bari;
P2 - presiunea absolută a gazelor naturale la capătul tronsonului de conductă, în bari;
T - temperatura gazelor naturale, în K;
L - lungimea tronsonului de conductă de distribuţie, a racordului sau a instalaţiei de utilizare a gazelor naturale, în km;
δ = 0.554, densitatea relativă a gazelor naturale faţă de densitatea aerului;
λ - coeficientul de pierdere liniară de sarcină (adimensional), ce se determină în funcţie de Re şi k/D;
k - rugozitatea conductelor;
Re - numărul Reynolds (adimensional), calculat cu relaţiile:
unde:
w - viteza gazelor naturale în conducta de distribuţie, racord sau în instalaţia de utilizare, în m/s;
D - diametrul interior al conductei de distribuţie, racord sau al instalaţiei de utilizare a gazelor naturale, în m;
ν - coeficientul de viscozitate cinematică, în m2/s;
19
QCS - debitul de calcul al gazelor naturale în m3/h la P = 101325 Pa (1,013 bari) şi T = 288,15 K, în m3/h;
Valoarea coeficientului λ este:
Viteza medie a gazelor naturale într-un tronson de conductă în regim de curgere permanentă la presiuni medii sau
reduse, cu destindere izotermă, se calculează cu relaţia:
20
Art. 51. - (1) Diametrul conductelor de distribuţie, al racordurilor sau al instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale de
presiune joasă se calculează cu relaţia:
unde:
- L - lungimea de calcul al conductei de distribuţie, al racordului sau al instalaţiei de utilizare a gazelor naturale care
cuprinde lungimea fizică a tronsonului de conductă la care se adaugă lungimile echivalente ale rezistenţelor locale, în m;
- ΔP este căderea de presiune disponibilă a gazelor naturale pe tronsonul de conductă, în mbar.
Celelalte notaţii au aceleaşi semnificaţii şi unităţi de măsură ca în relaţiile de la art. 50.
(2) Pentru instalaţiile din clădirile de locuit, lungimea de calcul se poate considera:
unde:
Lc - lungimea de calcul al conductei, în m;
Lf - lungimea fizică a conductei, în m.
(3) Lungimile echivalente ale rezistenţelor locale pentru dimensionarea conductelor de distribuţie a gazelor naturale sau
a racordurilor la presiune joasă se obţin din tabelul nr. 5.
Diametrul,
Lungimi echivalente, în m
în
21
Robinet cu trecere Alte tipuri de Teuri în direcţia
cm inch Coturi
completă robinete derivaţiei
20,3 8 - 1.2 4 12
30,5 12 - 2 6.7 20
35,3 14 - 2.5 8 25
40,2 15 - 3 9.7 29
50,2 20 - 4 12.6 39
Art. 52. - (1) Dimensionarea conductelor de distribuţie, a racordurilor sau a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale
se face pe fiecare tronson cu debit constant, folosind relaţiile indicate la art. 50 şi 51.
(2) Tronsoanele de conductă cu debit variabil se dimensionează la debit constant, conform schemei de mai jos.
Această schemă de calcul se foloseşte doar în cazul racordurilor cu debite mici în raport cu debitul de tranzit.
22
Art. 53. - (1) Dimensionarea şi/sau verificarea diametrelor conductelor de distribuţie, ale racordurilor şi ale instalaţiilor
de utilizare a gazelor naturale de presiune medie sau redusă se pot face folosind nomogramele prevăzute în anexele nr.
4 şi 5.
(2) Presiunile P1 şi P2 utilizate în nomogramele prevăzute în anexele nr. 4 şi 5 reprezintă presiuni relative ale gazelor
naturale.
Art. 54. - Dimensionarea şi verificarea diametrelor conductelor de distribuţie, ale racordurilor şi ale instalaţiilor de
utilizare a gazelor naturale de presiune joasă din oţel se pot face folosind datele din tabelul nr. 6.1, considerând că
volumul gazelor naturale este constant.
23
Art. 55. - Dimensionarea şi verificarea diametrelor conductelor de distribuţie, ale racordurilor şi ale instalaţiilor de
utilizare a gazelor naturale de presiune joasă din polietilenă se pot face folosind datele din tabelul nr. 6.2, considerând că
volumul gazelor naturale este constant.
Art. 56. - Grosimea peretelui ţevii din oţel se calculează în funcţie de solicitările la care este supusă conducta şi gradul
de agresivitate a solului.
Art. 57. - (1) Viteza maximă admisă a gazelor naturale în conductele de distribuţie, în racorduri şi în instalaţiile de
utilizare a gazelor naturale este:
a) 20 m/s pentru conducte supraterane;
b) 40 m/s pentru conducte subterane.
(2) Viteza maximă admisă a gazelor naturale în conductele staţiilor de reglare-măsurare sau de reglare, precum şi în
conductele posturilor de reglare sau reglare-măsurare a gazelor naturale este:
a) 30 m/s, în amonte de elementul de reglare;
b) 20 m/s, în aval de elementul de reglare.
(3) Fac excepţie de la alin. (2):
a) conductele situate în amonte/aval de elementul deprimogen sau de contor, prin care, indiferent dacă se află înainte
sau după elementul de reglare a presiunii, viteza gazelor naturale se limitează la 20 m/s;
b) conductele situate în amonte/aval de contoarele cu ultrasunete, în care se acceptă viteze de curgere mai mari, în
conformitate cu recomandările producătorului.
Art. 58. - Diametrele minime admise pentru conducte subterane sunt:
a) pentru racorduri şi instalaţii de utilizare a gazelor naturale, minimum 1" pentru conducte din oţel, respectiv Dn 32 mm
pentru conducte din polietilenă;
b) pentru conductele de distribuţie a gazelor naturale, minimum 2" pentru conducte din oţel, respectiv Dn 40 mm pentru
conducte din polietilenă.
Tabel nr. 6.1 - Debitul de calcul Qcs, în m3/h, pentru conducte din oţel, gaze naturale presiune joasă (T = 288,15 K; δ =
0,554)
24
25
26
27
28
Tabel nr. 6.2 - Debitul de calcul Qcs, în m3/h, pentru conducte din polietilenă gaze naturale presiune joasă (T = 288K; δ =
0,554 )
29
30
31
32
CAPITOLUL VI
Conducte de distribuţie, racorduri şi instalaţii de utilizare a gazelor naturale
33
SECŢIUNEA 1
Alegerea traseelor. Condiţii pentru amplasarea conductelor de distribuţie, a racordurilor şi a instalaţiilor de utilizare
exterioare a gazelor naturale
Art. 59. - (1) Traseele conductelor de distribuţie, racordurilor şi a instalaţiilor de utilizare exterioare a gazelor naturale
sunt, pe cât posibil, rectilinii.
(2) La stabilirea traseelor conductelor de distribuţie, racordurilor şi a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale se acordă
prioritate respectării condiţiilor de siguranţă.
Art. 60. - (1) Conductele de distribuţie a gazelor naturale se montează subteran.
(2) În cazul în care nu există condiţii de montare subterană, conductele de distribuţie din oţel se pot monta suprateran,
în condiţii justificate de către proiectant.
(3) În cazul în care nu există condiţii de montare subterană, tronsoane ale conductelor de distribuţie din polietilenă se
pot monta suprateran în tuburi de protecţie sau se intercalează un tronson de conductă din oţel.
Art. 61. - Instalaţiile de utilizare exterioare a gazelor naturale se montează:
a) din oţel, suprateran/subteran;
b) din polietilenă, subteran.
Art. 62. - (1) Conductele de distribuţie, racordurile supraterane şi instalaţiile de utilizare exterioare a gazelor naturale
se pot monta, în funcţie de condiţiile locale, pe:
a) pereţii exteriori ai clădirilor din cărămidă sau beton;
b) garduri stabile din cărămidă sau beton;
c) stâlpi metalici sau din beton şi estacade.
(2) Conductele de distribuţie supraterane de gaze naturale se pot monta, cu respectarea prevederilor alin. (1), la înălţimi
de până la 6 m de la suprafaţa solului.
Art. 63. - Conductele de distribuţie, racordurile supraterane şi instalaţiile de utilizare exterioare a gazelor naturale se
protejează împotriva descărcărilor electrice conform reglementărilor specifice.
Art. 64. - Pe pereţii clădirilor cu risc foarte mare de incendiu, asociat pericolului de producere a exploziilor volumetrice,
se admite montarea numai a instalaţiei proprii de alimentare cu gaze naturale.
Art. 65. - Se interzice:
34
a) montarea conductelor de distribuţie şi a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale din polietilenă în soluri saturate cu
produse petroliere sau solvenţi agresivi pentru acestea;
b) vehicularea prin conductele de distribuţie şi instalaţiile de utilizare din polietilenă a gazelor naturale care conţin faza
lichidă rezultată din condensarea hidrocarburilor grele.
Art. 66. - (1) Intrarea în clădiri a racordurilor sau a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale se realizează suprateran,
prin traversarea peretelui exterior al clădirilor; este interzisă intrarea acestora în pardoseala sau sub pardoseala
clădirilor.
(2) În cazuri excepţionale, pentru clădiri la care nu se poate realiza soluţia supraterană, intrarea racordurilor sau a
instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale în clădiri se realizează prin intermediul unui cămin în care se montează
robinetul de branşament şi/sau de incendiu, după caz.
(3) Robinetele montate în cămine sunt cu tija înaltă pentru ca manevrarea să se poată face de la suprafaţa solului, iar
căminele sunt acoperite cu grătare şi au asigurată evacuarea permanentă a pierderilor de gaze naturale şi a apelor
infiltrate.
(4) Soluţia prevăzută la alin. (2) se permite cu condiţia avizării de către OSD a tuturor măsurilor suplimentare necesare
pentru alimentarea cu gaze naturale în condiţii de siguranţă, inclusiv montarea, în încăperea prin care se face
alimentarea cu gaze naturale, a unui detector automat de gaze naturale care acţionează automat, prin electroventil,
asupra robinetului de incendiu.
(5) În scopul identificării uşoare în caz de incendiu a robinetelor de incendiu, montate pe conductele de intrare în clădire
a racordurilor sau a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale ce traversează peretele exterior al clădirii sau în cămine,
acestea se marchează cu plăcuţe inscripţionate "Robinet de incendiu", amplasate vizibil pe peretele traversat în imediata
apropiere a conductelor de intrare sau peretele cel mai apropiat de cămin.
(6) În cazul robinetelor de incendiu montate în cămine aflate la distanţe mai mari de 3 m faţă de clădirile aferente
plăcuţele inscripţionate pot fi amplasate pe alte repere fixe din vecinătate, la distanţă de sub 3 m.
Art. 67. - (1) Este interzisă montarea conductelor de distribuţie, a racordurilor şi a instalaţiilor de utilizare a gazelor
naturale, indiferent de modul de pozare:
a) în terenuri susceptibile la tasări, alunecări, erodări etc.;
b) sub clădiri de orice categorie;
c) în tunele şi galerii subterane;
d) în canale de orice categorie având comunicaţie directă cu clădiri, fără existenţa măsurilor de etanşare;
35
e) la nivel inferior fundaţiei clădirilor învecinate, situate la distanţe de până la 2 m;
f) sub linii de tramvai sau cale ferată, paralel cu acestea la o distanţă, măsurată în proiecţie orizontală, mai mică decât
cea prevăzută în tabelul nr. 1.
(2) Este interzisă:
a) montarea conductelor de distribuţie a gazelor naturale şi a racordurilor din polietilenă în soluri saturate cu produse
petroliere sau solvenţi agresivi pentru acestea;
b) vehicularea prin conductele de distribuţie şi prin racordurile din polietilenă a gazelor naturale care conţin faza lichidă
rezultată din condensarea hidrocarburilor grele.
Art. 68. - (1) Pentru alimentarea posturilor de reglare situate în firide, racordurile se pot executa cu ieşire directă în
firide.
(2) Este interzisă montarea racordurilor înzidite în elemente de construcţie.
(3) Este interzisă intrarea instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale din firidele de racord direct în interiorul clădirilor.
Art. 69. - În scopul identificării conductelor de distribuţie a gazelor naturale şi a racordurilor din oţel, montate
suprateran, acestea se marchează din 2 în 2 m cu simbolul: GNPI, GNPM, GNPR sau GNPJ, după caz, în funcţie de
regimul de presiune a gazelor naturale.
Art. 70. - Marcarea conductelor de distribuţie a gazelor naturale subterane se realizează de către executant prin
inscripţii pe plăcuţe amplasate pe construcţii, pe stâlpi sau pe alte repere fixe din vecinătate; distanţa dintre plăcuţele
inscripţionate nu va fi mai mare de 30 de metri.
Art. 71. - Pe traseele fără construcţii şi pe câmp, acolo unde nu sunt puncte fixe pentru marcarea traseului, se
montează borne inscripţionate, din ţeavă sau beton, la distanţe de 150 m între ele.
Art. 72. - Pe plăcuţe/borne se specifică următoarele caracteristici: regimul de presiune a gazelor naturale, materialul
tubular al conductei (OL sau PE), distanţa măsurată pe orizontală între axul conductei şi plăcuţă/bornă (L) şi adâncimea
de pozare a conductei (h). (Exemplu: GNPR - PE, L = 2,5 m, h = 0,9 m).
Art. 73. - În scopul identificării, conductele de distribuţie a gazelor naturale pot fi însoţite pe traseu de sisteme de
semnalizare/detecţie.
Art. 74. - (1) În localităţi, conductele de distribuţie a gazelor naturale şi racordurile se montează numai în domeniul
public.
(2) Conductele de distribuţie de gaze naturale şi racordurile subterane se montează pe trasee mai puţin aglomerate cu
instalaţii subterane, ţinând seama de următoarea ordine de preferinţă:
36
a) zone verzi;
b) trotuare;
c) alei pietonale;
d) carosabil.
(3) Se evită terenurile cu nivel ridicat al apelor subterane, cele cu acţiuni puternic corozive şi cele cu pericol de
alunecare; pentru cazuri deosebite în care nu este posibilă evitarea amplasării în terenurile menţionate se prevăd măsuri
speciale de protecţie.
(4) Pentru situaţiile de excepţie (căi de acces private), soluţiile tehnice de alimentare cu gaze naturale se stabilesc de
OSD, cu acceptul scris al proprietarilor acestora, prin care se acordă OSD dreptul de uz şi servitute pentru conductele
amplasate pe proprietatea lor, conform prevederilor art. 109-113 din Legea nr. 123/2012.
Art. 75. - (1) Conductele de distribuţie a gazelor naturale, racordurile şi instalaţiile de utilizare subterane de gaze
naturale se montează la adâncimea minimă de montaj de 0,9 m de la generatoarea superioară a acestora sau a tubului
de protecţie, după caz.
(2) La capătul branşamentului, adâncimea minimă de montare este de 0,5 m.
(3) La stabilirea adâncimii de montare se are în vedere că temperatura de îngheţ a solului poate afecta caracteristicile
mecanice ale conductelor din polietilenă.
(4) În cazul în care prevederile de la alin. (1) şi (2) nu pot fi respectate, proiectantul poate reduce adâncimea de
montare, cu acordul OSD şi cu prevederea unor măsuri de protecţie suplimentare.
Art. 76. - (1) Se interzice montarea conductelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale din
polietilenă în zone în care temperatura degajată depăşeşte temperatura pentru care producătorul ţevii din polietilenă
garantează funcţionarea în condiţii de securitate.
(2) Dacă nu se pot evita zonele prevăzute la alin. (1), se intercalează un tronson de conductă din oţel.
SECŢIUNEA a 2-a
Alegerea traseelor. Condiţii pentru amplasarea racordurilor de gaze naturale
Art. 77. - Instalaţiile de utilizare din clădiri se alimentează cu gaze naturale din conducta de distribuţie, conform soluţiei
tehnice de alimentare dată de OSD prin acordul de acces sau avizul tehnic de racordare, după caz.
Art. 78. - Criteriile de alegere a soluţiilor tehnice de alimentare cu gaze naturale sunt:
37
a) alimentarea instalaţiilor de utilizare dintr-o clădire se face de preferinţă din conducta de distribuţie de pe strada pe
care este amplasată clădirea (anexa nr. 3, fig. 8);
b) alimentarea instalaţiilor de utilizare din clădirile situate la intersecţia străzilor se face din oricare dintre conductele de
distribuţie amplasate pe străzile respective;
c) alimentarea instalaţiilor de utilizare dintr-o clădire sau grup de clădiri situate pe aceeaşi proprietate se face printr-un
singur racord, indiferent de numărul străzilor cu care se mărgineşte proprietatea (anexa nr. 3, fig. 10);
d) capătul de branşament se pozează la limita de proprietate a consumatorului, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art.
66 alin. (2);
e) alimentarea instalaţiilor de utilizare din clădirile amplasate în cadrul zonelor rezidenţiale se face din conducta de
distribuţie a gazelor naturale şi racordul montat pe calea de acces privată, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (4).
Art. 79. - (1) Racordurile de gaze naturale utilizate în sistemele de distribuţie pentru alimentarea cu gaze naturale a
instalaţiei de utilizare sunt:
a) racorduri individuale pentru fiecare clădire;
b) racorduri comune pentru cel mult două clădiri vecine, în următoarele cazuri:
(i) clădirile sunt situate pe aceeaşi stradă şi au curţile alăturate (anexa nr. 3, fig. 11 lit. a);
(ii) clădirile sunt situate pe aceeaşi stradă şi au curţile alăturate, racordul fiind, de regulă, pozat la limita dintre cele două
proprietăţi;
(iii) clădirile nu sunt situate pe aceeaşi stradă, dar fac parte dintr-un singur corp de clădire, au curte comună şi o intrare
comună din strada pe care este pozată conducta de distribuţie (anexa nr. 3, fig. 11 lit. b);
c) racorduri ramificate:
(i) în cazul clădirilor cu mai multe tronsoane (case de scară), (anexa nr. 3, fig. 11 lit. c);
(ii) pentru alimentarea cu gaze naturale a mai multor clădiri, în scopul reducerii numărului de traversări a unei artere
importante de circulaţie (anexa nr. 3, fig. 11 lit. d).
(2) În cazul prevederilor de la alin. (1) lit. b) se respectă următoarele condiţii tehnice:
a) racordul comun asigură debitul total şi presiunea gazelor naturale;
b) regulatorul de presiune este corespunzător debitului total de gaze naturale;
c) instalaţiile de utilizare exterioare de gaze naturale se execută astfel încât să existe posibilităţi de acces rapid la
robinetele de incendiu.
38
Art. 80. - Parcurile industriale şi clădirile cu mai multe scări pot fi alimentate prin mai multe racorduri cu condiţia ca
instalaţia de utilizare a gazelor naturale racordată la un racord să nu se interconecteze cu instalaţia de utilizare racordată
la alt racord.
Art. 81. - (1) Traseul racordului se realizează:
a) perpendicular pe conducta de distribuţie a gazelor naturale la care se realizează racordul; pentru situaţii care impun
racordarea sub alt unghi, acesta nu va fi mai mic de 600;
b) cu pantă înspre conducta de distribuţie a gazelor naturale la care se racordează.
(2) Nu se admit racorduri cu traseu în lungul străzii, cu excepţia racordurilor ramificate.
SECŢIUNEA a 3-a
Intersecţii ale traseelor conductelor de distribuţie de gaze naturale şi/sau a racordurilor cu traseele altor instalaţii şi
construcţii
Art. 82. - (1) Intersecţia traseelor conductelor de distribuţie a gazelor naturale cu traseele altor instalaţii şi construcţii
subterane sau supraterane se face cu avizul unităţilor deţinătoare şi se realizează astfel:
a) perpendicular pe axul instalaţiei sau lucrării traversate;
b) la cel puţin 200 mm deasupra celorlalte instalaţii.
(2) În cazuri excepţionale se admit:
a) traversări sub alt unghi, dar nu mai mic de 60°;
b) traversări în tuburi de protecţie, în cazul în care nu se poate respecta condiţia de la alin. (1) lit. b).
(3) Alte instalaţii subterane, care se realizează ulterior conductelor de distribuţie de gaze naturale şi care intersectează
traseul acestora, se montează cel puţin la distanţa minimă admisă conform tabelului nr. 1, cu avizul OSD.
Art. 83. - (1) Trecerea conductelor de distribuţie a gazelor naturale sau a racordurilor prin cămine, canale şi construcţii
subterane ale altor utilităţi este interzisă.
(2) Este permisă amplasarea conductelor de distribuţie a gazelor naturale în canale subterane proiectate special pentru
amplasarea mai multor reţele de utilităţi, având în vedere prevederile art. 28 alin. (9) din Regulamentul general de
urbanism, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 525/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu
respectarea prevederilor art. 67 alin. (1) lit. d), cu condiţia montării în aceste canale subterane a detectoarelor automate
39
de gaze naturale, de fum şi temperatură care să comande întreruperea alimentării cu gaze naturale, înainte de intrarea
conductei în canal.
Art. 84. - Subtraversarea liniilor de tramvai se face în tub de protecţie din oţel, la adâncimea de minimum 1,5 m de la
talpa căii de rulare la generatoarea superioară a tubului de protecţie a conductei de distribuţie a gazelor naturale sau a
racordului.
Art. 85. - (1) Traversarea căilor ferate, autostrăzilor, drumurilor naţionale şi cursurilor de apă se face subteran sau
suprateran, în funcţie de condiţiile locale impuse prin avizele specifice acestor obiective.
(2) În cazurile prevăzute la alin. (1) se prevăd cu robinete de secţionare, care să permită scoaterea din funcţiune a
conductei de distribuţie a gazelor naturale:
a) în ambele părţi ale traversării, pentru conductele de distribuţie inelare de gaze naturale;
b) înainte de traversare, pentru conductele de distribuţie ramificate de gaze naturale.
Art. 86. - Traversările supraterane ale căilor de circulaţie de pe teritoriul unităţilor industriale se fac la înălţimi stabilite
în funcţie de gabaritul vehiculelor utilizate, dar nu mai mici de 5 m de la generatoarea inferioară sau dispozitivul de
susţinere a conductei până la nivelul carosabilului.
Art. 87. - Proiectarea şi executarea traversării căilor de comunicaţii se realizează în conformitate cu prevederile
prezentelor norme tehnice.
SECŢIUNEA a 4-a
Răsuflători, tuburi de protecţie, măsuri de etanşare
Art. 88. - (1) În zone construite, cu densitate mare de construcţii subterane, pe conductele de distribuţie a gazelor
naturale, pe racorduri şi/sau pe instalaţiile de utilizare exterioare subterane de gaze naturale, executate din oţel, se
montează răsuflători (anexa nr. 3, fig. 7):
a) deasupra fiecărei suduri, dar nu la distanţe mai mici de 1 m, cu excepţia sudurilor conductelor de distribuţie a gazelor
naturale din interiorul tuburilor de protecţie; în cazul unor suduri la distanţe mai mici de 1 m se realizează drenaj continuu
între suduri;
b) la capetele tuburilor de protecţie;
c) la ieşirea din pământ a conductelor de distribuţie a gazelor naturale sau a racordurilor;
d) la ramificaţiile conductelor de distribuţie a gazelor naturale şi la schimbările de direcţie.
40
(2) Pentru conductele de distribuţie a gazelor naturale, pe racorduri şi/sau pe instalaţiile de utilizare exterioare
subterane de gaze naturale, executate din polietilenă, răsuflătorile se montează în zone construite, aglomerate cu diverse
instalaţii subterane astfel:
a) la capetele tuburilor de protecţie;
b) în alte situaţii deosebite evidenţiate de proiectant sau de către OSD.
Art. 89. - În cazul conductelor de distribuţie a gazelor naturale/racordurilor/instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale
din oţel montate pe trasee fără construcţii, pe câmp, precum şi în zone cu agresivitate redusă şi fără instalaţii subterane,
se prevăd răsuflători cu înălţimea de 0,6 m deasupra solului, la schimbări de direcţie şi la suduri de poziţie, dar nu la
distanţe mai mici de 50 m.
Art. 90. - Distanţa între generatoarea superioară a conductei de distribuţie a gazelor naturale/racordurilor/instalaţiilor
de utilizare a gazelor naturale pe care se montează răsuflătoarea şi faţa inferioară a calotei răsuflătorii este de 150 mm
atât pentru conductele din oţel, cât şi pentru conductele din polietilenă.
Art. 91. - (1) Tuburile de protecţie montate pe conducte trebuie să depăşească, în ambele părţi, limitele instalaţiei sau
construcţiei traversate, cu cel puţin 0,5 m.
(2) Tuburile de protecţie se prevăd la partea superioară a capetelor tubului cu orificii şi cu răsuflători, iar capetele tubului
se etanşează pe conducta de distribuţie a gazelor naturale, pe racorduri sau pe instalaţii de utilizare a gazelor naturale
subterane.
Art. 92. - (1) Diametrul interior al tubului de protecţie se stabileşte în funcţie de diametrul exterior şi tipul de material al
conductei de distribuţie a gazelor naturale, al racordului sau al instalaţiei de utilizare a gazelor naturale subterane:
a) pentru conductele de distribuţie a gazelor naturale:
(i) oţel di tub = de cond izolată + 75 mm;
(ii) polietilenă di tub = de cond + 100 mm;
b) pentru racorduri sau instalaţii de utilizare a gazelor naturale:
(i) oţel di tub = de cond izolată + 50 mm;
(ii) polietilenă di tub = de cond + 50 mm.
(2) Grosimea pereţilor şi materialul din care se confecţionează tubul de protecţie se stabilesc în funcţie de sarcinile la
care este solicitat tubul.
Art. 93. - (1) La toate clădirile amplasate în localităţi în care există conducte de distribuţie a gazelor naturale, indiferent
dacă clădirile sunt sau nu alimentate cu gaze naturale, pentru evitarea pătrunderii în clădiri a eventualelor scăpări de
41
gaze naturale, se prevăd măsuri de etanşare la trecerile instalaţiilor de orice utilitate (încălzire, apă, canalizare, cabluri
electrice, telefonice, televiziune etc.) prin pereţii subterani şi prin planşeele subsolurilor clădirilor.
(2) Este interzisă racordarea la SD a clădirilor care nu au asigurate măsurile de etanşare prevăzute la alin. (1).
SECŢIUNEA a 5-a
Rezemarea conductelor de distribuţie a gazelor naturale sau a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale supraterane
Art. 94. - (1) Conductele de distribuţie a gazelor naturale sau instalaţiile de utilizare a gazelor naturale montate
suprateran pe elemente de construcţii, pe stâlpi sau estacade se reazemă, în funcţie de diametru, pe brăţări sau console.
(2) Distanţele maxime între două reazeme şi tipul reazemelor pentru conductele de distribuţie a gazelor naturale sau
pentru instalaţiile de utilizare a gazelor naturale sunt prezentate în tabelul nr. 7.
5,7 2 consolă
6,1 2½ consolă
6,7 3 consolă
7,5 4 consolă
8,0 5 consolă
CAPITOLUL VII
Staţii şi posturi de reglare, reglare sau reglare-măsurare a gazelor naturale
42
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
Art. 95. - (1) Staţiile de reglare, reglare-măsurare sau de măsurare a gazelor naturale se montează în construcţii
proprii.
(2) Posturile de reglare, de reglare-măsurare sau de măsurare a gazelor naturale se montează în firide sau direct pe
instalaţia de utilizare a gazelor naturale.
Art. 96. - Amplasarea regulatoarelor pe instalaţia de utilizare a gazelor naturale se face cu îndeplinirea cel puţin a
următoarelor condiţii:
a) încăperile în care se montează să fie ventilate;
b) regulatoarele să fie în construcţie etanşă;
c) respectarea prescripţiilor de montaj impuse de producător.
Art. 97. - (1) Staţiile şi posturile de reglare, reglare- măsurare sau măsurare a gazelor naturale sunt delimitate prin
robinete de închidere, amplasate la intrarea, respectiv ieşirea din staţii şi posturi.
(2) Robinetele fac parte din componenţa staţiilor şi posturilor de reglare, reglare-măsurare sau măsurare a gazelor
naturale.
(3) Robinetul amplasat la intrarea în staţii sau posturi de reglare, reglare-măsurare sau de măsurare a gazelor naturale
poate fi şi robinetul de branşament.
Art. 98. - (1) Dimensionarea şi echiparea staţiilor şi posturilor de reglare, reglare-măsurare sau măsurare a gazelor
naturale se fac ţinând seama de următorii parametri: debit, presiune, temperatură, de domeniul de variaţie a acestor
parametri şi de calitatea gazelor naturale.
(2) Sistemele de măsurare se aleg şi se poziţionează în conformitate cu cerinţele normelor în vigoare.
(3) Staţiile şi posturile de reglare sau reglare-măsurare se echipează cu dispozitive de securitate corespunzătoare
cerinţelor legislaţiei în vigoare.
Art. 99. - Proiectarea staţiilor şi posturilor de reglare, reglare-măsurare sau măsurare a gazelor naturale se face astfel
încât să rezulte o grupare cât mai compactă, avându-se în vedere şi accesul la echipamentele şi dispozitivele
componente.
43
Art. 100. - Pe conductele din oţel de intrare şi de ieşire din staţiile de reglare sau reglare-măsurare se montează
flanşe electroizolante în locuri uşor accesibile.
Art. 101. - În cazul proceselor tehnologice ale clienţilor finali la care alimentarea cu gaze naturale a aparatelor
consumatoare de combustibili gazoşi nu poate fi întreruptă, staţiile de reglare sau reglare-măsurare amplasate la aceştia
pot fi prevăzute cu ocolitor.
Art. 102. - În funcţie de natura şi conţinutul de impurităţi a gazelor naturale, la intrarea în staţiile şi posturile de reglare,
reglare-măsurare sau măsurare a gazelor naturale, se pot monta echipamente de filtrare şi/sau de separare.
Art. 103. - Pentru echipamentele care prevăd în mod expres filtre de protecţie, acestea se montează obligatoriu
conform instrucţiunilor producătorului de echipamente.
Art. 104. - (1) Staţiile de reglare sau reglare-măsurare se prevăd cu priză şi centură de împământare (rezistenţa de
dispersie sub 4 Ω), la care se racordează părţile metalice ale fiecărui element din staţie cuprins între două flanşe.
(2) Racordurile prin flanşe nu se consideră electroconductoare decât dacă sunt conectate între ele cu platbandă zincată
cu secţiunea de minimum 40 mm2.
SECŢIUNEA a 2-a
Regulatoare de presiune
Art. 105. - (1) Reglarea presiunii gazelor naturale se face, în funcţie de mărimea debitului, prin regulatoare cu:
a) acţionare indirectă;
b) acţionare directă.
(2) Alegerea regulatoarelor, în funcţie de debitul nominal al regulatoarelor Qn, se face conform specificaţiilor tehnice
date de producătorul echipamentului. La alegerea mărimii regulatoarelor se pot utiliza următoarele relaţii de calcul:
unde:
- Qn - debitul nominal al regulatorului, m3/h;
44
- Qt - debitul nominal total al aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi deservite, m 3/h.
Art. 106. - Abaterea maximă a presiunii reglate a regulatoarelor de presiune este de 5%.
Art. 107. - În cazul în care în instalaţia de utilizare industrială a gazelor naturale sunt necesare diferite trepte de
presiune se prevăd panouri de reglare pentru fiecare treaptă de presiune a gazelor naturale.
SECŢIUNEA a 3-a
Construcţii pentru staţii şi posturi reglare sau reglare-măsurare a gazelor naturale
Art. 108. - Amplasarea staţiilor şi posturilor de reglare, reglare-măsurare sau măsurare a gazelor naturale se face
respectând prevederile art. 37-39, după caz.
Art. 109. - Amplasarea construcţiilor pentru staţiile şi posturile de reglare sau reglare-măsurare, independente sau
alipite altor construcţii, se face:
a) suprateran sau subteran, după caz;
b) cu respectarea distanţelor prevăzute în tabelul nr. 2;
c) la limita de proprietate a consumatorului sau când nu este posibil, cât mai aproape de limita de proprietate a
consumatorului; excepţie fac contoarele de tip smart achiziţionate pe cheltuiala solicitantului care pot fi instalate pe limita
de proprietate a consumatorului;
d) asigurându-se accesul direct şi permanent al personalului OSD;
e) prevăzute cu goluri de ventilare şi măsuri de evitare a pericolului de incendiu şi explozie.
Art. 110. - Posturile de reglare, reglare-măsurare sau măsurare pentru presiunea maximă a gazelor naturale de intrare
între 0, 05 • 105 ÷ 2·• 105 Pa (0,05 ÷ 2 bar) se montează în:
a) firidă îngropată sau semi-îngropată în peretele exterior al clădirii, în ziduri sau garduri;
b) firidă independentă sau alipită de un perete exterior al clădirii.
Art. 111. - (1) Amplasarea construcţiilor pentru staţiile sau posturile de reglare, reglare-măsurare sau măsurare se
face, de regulă, pe domeniul public, cu asigurarea obligatorie a accesului OSD.
(2) Pentru cazuri excepţionale, cu avizul OSD, se pot construi staţii de măsurare, de reglare sau de reglare-măsurare,
posturi de reglare, posturi de măsurare sau posturi de reglare- măsurare subterane, prevăzute cu ventilare şi cu măsuri
de evitare a pericolului de incendiu şi explozie.
(3) Construcţiile staţiilor de reglare sau reglare-măsurare se execută din materiale incombustibile şi fără pod.
45
(4) Pentru alte situaţii decât cele prevăzute la alin. (1) amplasarea construcţiilor pentru staţiile sau/şi posturile de
reglare, reglare-măsurare sau măsurare se poate realiza şi pe căi de acces private cu acceptul scris al proprietarilor
acestora, prin care se acordă OSD dreptul de uz şi servitute, conform prevederilor art. 109-113 din Legea nr. 123/2012.
Art. 112. - (1) Posturile de reglare-măsurare nu se amplasează:
a) pe căile de evacuare din clădiri, indiferent dacă obstrucţionează sau nu accesul persoanelor din clădire;
b) sub ferestrele clădirilor şi în locuri neventilate.
(2) În cazul excepţional în care nu sunt condiţii tehnice şi există spaţiu de amplasare a postului de reglare numai sub
fereastră, se vor folosi regulatoare prevăzute cu sisteme de protecţie la sub şi suprapresiune.
Art. 113. - Firidele practicate în pereţii unei clădiri se tencuiesc şi se sclivisesc la interior, în condiţii care să nu permită
infiltrarea gazelor naturale în clădire.
Art. 114. - Pardoseala staţiilor de reglare sau reglare- măsurare a gazelor naturale se realizează:
a) din materiale de construcţii care nu produc scântei la lovire;
b) cu suporturi pentru rezemarea echipamentului.
Art. 115. - Evacuarea din firide a eventualelor scăpări de gaze naturale se asigură prin goluri, dispuse în mod egal la
partea superioară şi inferioară, însumând:
a) 8% din suprafaţa încăperii, la construcţiile independente ale staţiilor;
b) 2% din suprafaţa uşilor firidelor.
Art. 116. - Iluminatul interior al staţiilor de reglare sau reglare-măsurare se realizează:
a) natural, prin ferestre;
b) artificial, din exteriorul sau interiorul construcţiei, având instalaţia şi corpurile de iluminat în construcţie antiexplozivă.
Art. 117. - Protecţia împotriva descărcărilor electrice, pentru staţiile de reglare sau reglare-măsurare şi instalaţiile
montate în exterior, se realizează conform prevederilor din legislaţia în vigoare.
Art. 118. - Protecţia construcţiilor staţiilor de reglare sau reglare-măsurare şi a instalaţiilor exterioare împotriva
accesului persoanelor străine se realizează prin împrejmuire.
SECŢIUNEA a 4-a
Amplasarea şi instalarea echipamentului de reglare-măsurare
46
Art. 119. - Panourile de reglare-măsurare se amplasează în plan orizontal sau vertical, în funcţie de mărime,
păstrându-se distanţe între elementele componente astfel încât să se asigure posibilitatea întreţinerii şi exploatării.
Art. 120. - (1) Pentru măsurarea în scopuri comerciale a cantităţilor de gaze naturale se utilizează mijloace de
măsurare introduse pe piaţă şi puse în funcţiune în condiţiile legii.
(2) Tipul mijlocului de măsurare, modul de amplasare şi condiţiile de montaj se stabilesc de proiectant, având în vedere
soluţia tehnică de racordare din acordul de acces sau din avizul tehnic de racordare, după caz, eliberat de OSD, pe baza
specificaţiilor tehnice date de producător, cu respectarea prevederilor art. 37-39, după caz.
Art. 121. - Executanţii staţiilor de reglare sau reglare- măsurare au obligaţia să fixeze, pe distribuitorul fiecărei trepte
de reglare, plăcuţe metalice pe care au gravat:
a) denumirea producătorului echipamentului;
b) presiunea de încercare;
c) presiunea nominală;
d) poziţia robinetului, "ÎNCHIS" sau "DESCHIS".
Art. 122. - Elementele instalaţiei de reglare-măsurare se protejează împotriva coroziunii, în conformitate cu STAS
10702/1-83 şi STAS 10166/1-77.
Art. 123. - La exterior, pe fiecare perete al staţiilor şi pe uşile staţiilor şi posturilor de reglare sau reglare-măsurare, se
aplică tăbliţe avertizoare pe care se înscrie:
PERICOL DE EXPLOZIE
APROPIEREA CU FOC STRICT OPRITĂ
SECŢIUNEA a 5-a
Instalaţii şi dispozitive auxiliare
47
Art. 124. - (1) Staţiile şi posturile de reglare a presiunii gazelor naturale se dotează cu echipament de securitate care
să prevină:
a) creşterea presiunii gazelor naturale la ieşirea din regulator peste nivelul maxim al treptei de presiune;
b) creşterea presiunii gazelor naturale peste nivelul admis la clientul final;
c) scăderea presiunii gazelor naturale sub nivelul minim de funcţionare al aparatelor consumatoare de combustibili
gazoşi ale clientului final.
(2) Pe dispozitivele de securitate se înscrie, vizibil, presiunea de declanşare.
Art. 125. - (1) Echipamentul de securitate se prevede:
a) fără armături de închidere pe derivaţia pe care este montată supapa, atât înainte, cât şi după aceasta;
b) cu conducte de evacuare la exterior, în atmosferă, care pot fi legate la un colector comun.
(2) Evacuarea gazelor naturale de la echipamentul de securitate şi de la regulatoarele instalate în posturi de reglare sau
pe utilaje se face în aer liber la 0,5 m peste cel mai înalt punct al acoperişului:
a) staţiilor sau posturilor independente;
b) clădirilor la care sunt alipite posturile sau în care se află utilajele.
(3) Capătul liber al conductei de evacuare se prevede cu o curbă îndreptată în jos sau cu o căciulă de protecţie.
Art. 126. - (1) Pe colectoarele şi distribuitoarele staţiilor şi posturilor de reglare sau reglare-măsurare a gazelor
naturale se montează:
a) manometre prevăzute cu robinet de închidere;
b) armături pentru termometre.
(2) Pe colectoarele filtrelor se prevăd manometre.
CAPITOLUL VIII
Instalaţii interioare de utilizare
SECŢIUNEA 1
Utilizarea gazelor naturale în clădiri
Art. 127. - Utilizarea gazelor naturale este admisă numai în încăperi în care nu există pericol de:
48
a) incendiu, prin aprinderea materialelor şi elementelor combustibile;
b) explozie a materialelor şi substanţelor combustibile inflamabile aflate în interior;
c) intoxicare sau asfixiere a utilizatorilor cu gaze naturale sau cu gaze de ardere.
Art. 128. - (1) Condiţiile tehnice pentru funcţionarea în siguranţă a instalaţiilor interioare de utilizare a gazelor naturale
combustibile sunt:
a) volumul interior minim al încăperilor:
(i) 18,0 m3 pentru orice tip de încăpere, cu excepţia bucătăriilor şi băilor;
(ii) 7 ,5 m3 pentru băi şi bucătării;
b) asigurarea aerului necesar arderii gazelor naturale;
c) ventilare naturală sau mecanică;
d) evacuarea totală a gazelor de ardere în atmosferă;
e) suprafeţe vitrate: ferestre, luminatoare cu geamuri, uşi cu geamuri sau goluri sau suprafeţe asimilate acestora:
panouri care conform specificaţiei tehnice date de producători cedează la presiuni datorate exploziei de cel puţin 1180 Pa
(0, 0118 bar).
(2) Ventilarea prevăzută la alin. (1) lit. c) se realizează conform prevederilor reglementării tehnice "Normativ pentru
proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare", indicativ I5-2010, aprobat prin Ordinul
ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 1.659/2011.
(3) Panourile prevăzute la alin. (1) lit. e) trebuie să respecte SR EN 14797:2007 Dispozitive de descărcare a exploziei
sau o altă reglementare tehnică echivalentă.
Art. 129. - (1) Toate încăperile în care se montează aparate consumatoare de combustibili gazoşi se prevăd, spre
exterior sau spre balcoane/terase vitrate, cu suprafeţe vitrate, definite conform art. 128 alin. (1) lit. e), cu suprafaţa minimă
totală de:
a) 0,03 m2 pentru fiecare m3 de volum net de încăpere, în cazul construcţiilor din beton armat;
b) 0,05 m2 pentru fiecare m3 de volum net de încăpere, în cazul construcţiilor din zidărie.
(2) Pentru cazul în care geamurile au o grosime mai mare de 4 mm sau sunt de construcţie specială (securizat, tip
Thermopan etc.) este obligatorie montarea detectoarelor automate de gaze naturale care acţionează automat, prin
electroventil, asupra robinetului de închidere.
(3) În cazul utilizării detectoarelor automate de gaze naturale, suprafaţa vitrată poate fi redusă la 0,02 m 2 pe m3 de
volum net de încăpere.
49
(4) Volumul net reprezintă volumul total al încăperii, din care se scade volumul elementelor de instalaţii sau de
construcţii existente în încăpere, în care nu se pot acumula gaze naturale.
(5) În situaţia în care încăperea în care este montat detectorul automat de gaze este înglobată într-o clădire prevăzută
cu instalaţie de detecţie, semnalizare şi alarmare incendiu, este necesară conectarea detectorului la echipamentul de
control şi semnalizare (centrala de semnalizare) prin care să poată fi semnalată intrarea în funcţiune sau starea de defect
a acestuia (inclusiv întrerupere alimentare cu energie electrică).
Art. 130. - În băi nu sunt admise:
a) aparate consumatoare de combustibili gazoşi pentru prepararea instantanee a apei calde de consum;
b) aparate consumatoare de combustibili gazoşi pentru încălzire centrală sau locală, prevăzute cu arzător atmosferic şi
rupere de tiraj, chiar dacă au termostat de coş.
Art. 131. - Fac excepţie de la prevederile art. 128 alin. (1) lit. a) şi art. 130 aparatele consumatoare de combustibili
gazoşi la care prin tubulatură etanşă se asigură accesul din exterior al aerului necesar arderii gazelor naturale şi
evacuarea în exterior sub presiune a gazelor de ardere (cu cameră de ardere etanşă şi tiraj forţat).
Art. 132. - Debitul total al aparatelor cu flacără liberă care se pot instala într-o încăpere trebuie să satisfacă condiţia 15
3
m volum interior de încăpere pentru fiecare metru cub debit instalat de gaze naturale.
SECŢIUNEA a 2-a
Asigurarea aerului necesar arderii şi evacuarea gazelor de ardere
Art. 133. - Pentru toate aparatele consumatoare de combustibili gazoşi racordate la coş sau cu flacără liberă se
asigură aerul necesar arderii gazelor naturale şi evacuarea în exterior a gazelor de ardere, complet şi fără riscuri, astfel
încât în atmosfera încăperii să nu se depăşească concentraţia de noxe admisă de normele de protecţia muncii şi normele
de protecţie a mediului.
Art. 134. - (1) Aerul necesar arderii gazelor naturale se asigură în funcţie de raportul între volumul interior al încăperii
Vi, în m3 şi debitul nominal al aparatului consumator de combustibili gazoşi Qn, în m3/h, astfel:
a) pentru cazul Vi/Qn ≥ 30 se consideră că prin neetanşeităţile existente se asigură aerul necesar pentru ardere;
b) pentru cazul Vi/Qn < 30 se prevăd prize de acces aer direct din exteriorul construcţiei.
(2) Se exceptează de la prevederile alin. (1) lit. a) bucătăriile din locuinţele cu încălzire centrală, în care nu există alte
aparate consumatoare de combustibili gazoşi, la care se admite accesul aerului dintr-o încăpere vecină prin realizarea
50
unui gol spre această încăpere, cu condiţia satisfacerii raportului Vi/Qn ≥ 30, în care Vi este volumul bucătăriei plus
volumul încăperii respective; dacă şi în încăperea vecină, spre care este prevăzut golul, sunt instalate aparate
consumatoare de combustibili gazoşi, raportul dintre suma volumelor celor două încăperi [∑Vi = Vi1 + Vi2] şi suma
debitelor aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi din aceste încăperi [∑Qn = Qn1 + Qn2] trebuie să fie ∑Vi/∑Qn ≥
30.
(3) În cazul în care aerul necesar arderii nu poate fi asigurat prin neetanşeităţi (cazul tâmplăriilor prevăzute cu garnituri
de cauciuc etc.), indiferent de volumul încăperilor, se realizează prize de aer direct din exteriorul construcţiei.
Art. 135. - (1) Suprafaţa golului pentru accesul aerului de ardere într-o încăpere în care se utilizează gazele naturale
se determină cu relaţia:
unde:
- Qi - debitul instalat de gaze naturale în încăperea respectivă, în m3/h;
- coeficientul 0,0025, în m2/(m3/h).
(2) Golul pentru accesul aerului de ardere se prevede la partea inferioară a încăperii şi fără dispozitive de închidere sau
reglaj; este interzisă obturarea golului de acces al aerului de ardere.
(3) La cazanele de încălzire şi/sau preparare apă caldă, accesul aerului se face conform reglementărilor specifice.
(4) În cazul în care accesul aerului de ardere se asigură prin canale, secţiunile canalelor de aer se calculează luând în
considerare rezistenţele aeraulice ale acestora.
Art. 136. - La încăperile, independent de volumul lor, în care se instalează aparate cu flacără liberă, se prevăd canale
sau grile de ventilare pentru evacuarea gazelor de ardere, dimensionate şi executate în conformitate cu standardele şi
prescripţiile tehnice în vigoare.
Art. 137. - Pentru bucătăriile din construcţiile existente, construite fără canale de ventilare sau a căror canale de
ventilaţie au fost desfiinţate, în care sunt instalate aparate cu flacără liberă, se admite practicarea în peretele exterior sau
în tocul ferestrei, la partea superioară a încăperii, a unui gol (grilă de ventilare), pentru evacuarea gazelor de ardere.
Art. 138. - Canalele sau grilele de ventilare pentru evacuarea gazelor de ardere:
a) se racordează la partea superioară a încăperilor, cât mai aproape de plafon;
b) nu se prevăd cu dispozitive de închidere sau reglaj.
51
Art. 139. - Evacuarea gazelor de ardere din bucătării şi oficii se face prin tiraj natural organizat sau mecanic,
utilizându-se:
a) canale individuale;
b) canale colectoare;
c) hote cu evacuarea gazelor de ardere în exterior.
Art. 140. - (1) Evacuarea gazelor de ardere din hale de producţie se face, în funcţie de debitul rezultat şi de condiţiile
locale, prin ventilare naturală organizată sau ventilare mecanică.
(2) Alegerea tipului de ventilare şi dimensionarea instalaţiei se fac în funcţie de cantitatea de gaze de ardere, astfel
încât să nu se depăşească concentraţiile admise prin normele de protecţie a muncii şi normele de protecţie a mediului.
Art. 141. - Pentru evacuarea eventualelor infiltraţii de gaze naturale, în toate cazurile, se asigură ventilarea naturală a
subsolului clădirilor prin orificii de ventilare efectuate pe conturul exterior al acestora, între încăperile din subsol, precum
şi prin legarea subsolului clădirilor la canale de ventilare naturală, special destinate acestui scop, în afara ventilaţiilor
naturale prevăzute pentru anexele apartamentelor sau clădirilor.
Art. 142. - Pentru evacuarea infiltraţiilor şi scăpărilor de gaze naturale care se pot acumula în casa scărilor clădirilor
etajate, cu sau fără suprafeţe vitrate, se prevede la partea superioară a acestora, în acoperişul clădirii, un orificiu cu
diametrul de 150 ÷ 200 mm, prevăzut cu un tub racordat la un deflector.
Art. 143. - Este interzisă racordarea la SD a clădirilor care nu au asigurate măsurile de ventilare prevăzute la art. 141
şi 142.
Art. 144. - (1) În încăperile în care există risc de intoxicări, incendii sau explozii cauzate de scăpările accidentale de
gaze naturale acumulate, se prevăd detectoare automate de gaze naturale care acţionează automat, prin electroventil,
asupra robinetului de închidere.
(2) Electroventilul prevăzut la alin. (1) şi la art. 129 alin. (2) acţionează automat asupra robinetului de închidere
menţionat la art. 172 alin. (1) lit. a) -d), după caz.
(3) Instalarea detectorului automat de gaze naturale în încăperile prevăzute la alin. (1), la art. 66 alin. (4) şi la art. 129
alin. (2) se realizează conform instrucţiunilor date de producătorul echipamentului.
Art. 145. - (1) Racordarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi la acelaşi canal de fum se face în
următoarele condiţii:
a) la înălţimi diferite;
52
b) secţiunea canalului de fum să poată prelua debitele de gaze de ardere însumate ale tuturor aparatelor racordate la
acesta.
(2) Secţiunile coşurilor de fum pentru evacuarea gazelor de ardere de la aparate consumatoare de combustibili gazoşi,
cu un debit maxim de 7 m3/h, pot fi stabilite conform datelor din tabelul din anexa nr. 6.
(3) Evacuarea gazelor de ardere de la cazane de încălzire şi/sau preparare apă caldă care nu se încadrează în
prevederile din tabelul din anexa nr. 6 se face conform prevederilor din reglementările specifice.
(4) Coşurile de fum, care deservesc aparatele consumatoare de combustibili gazoşi, trebuie să fie proiectate, instalate
şi puse în funcţiune în conformitate cu standardele SR EN 15287- 1+A1:2011 şi SR EN 15287-2.
Art. 146. - Racordarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi la coşuri de fum prin canale de racordare din
tablă metalică, rigide sau flexibile (anexa nr. 3, fig. 13), se admite în următoarele condiţii:
a) secţiunea canalului de racordare este cel puţin egală cu secţiunea racordului de ieşire din aparatul consumator de
combustibili gazoşi;
b) porţiunea verticală a canalului de racordare, la ieşirea din aparatul consumator de combustibili gazoşi, este de cel
puţin 0,4 m;
c) distanţa de la coşul de fum până la aparatul consumator de combustibili gazoşi este mai mică de 3 m;
d) dacă distanţa de la coşul de fum până la aparatul consumator de combustibili gazoşi depăşeşte 1 m, panta către
coşul de fum este de minimum 8 %;
e) îmbinarea şi racordarea la coşul de fum se execută cu asigurarea etanşeităţii;
f) canalele de racordare rigide sau flexibile trebuie să fie conforme cu standardele pentru coşuri de fum metalice,
respectiv cu standardele SR EN 1856-1:2009, SR EN 1856- 2:2009, SR EN 14989-1:2007 şi SR EN 14989-2:2008.
Art. 147. - (1) Este interzisă:
a) trecerea canalelor de racordare dintr-o încăpere în alta, cu excepţia canalelor de racordare agrementate în condiţiile
legislaţiei în vigoare, care îndeplinesc cerinţele de etanşeitate;
b) montarea dispozitivelor de închidere sau obturare a secţiunii de ieşire a gazelor de ardere de la aparatele de consum
individual (sobe, maşini de gătit, cazane de încălzire şi/sau preparare apă caldă, radiatoare etc.);
c) evacuarea gazelor de ardere în podurile caselor;
d) evacuarea gazelor de ardere direct prin pereţii exteriori ai clădirilor, cu excepţia aparatelor consumatoare de
combustibili gazoşi prevăzute din fabricaţie cu astfel de evacuare;
53
e) racordarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi la canalele de fum aferente focarelor alimentate cu alt tip
de combustibil (lemn, păcură, cărbune etc.), cu excepţia aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi care au fost
construite pentru alimentare mixtă (gaze naturale - combustibil lichid/solid);
f) scoaterea din funcţiune, chiar şi pentru o perioadă scurtă de timp, a detectoarelor automate de gaze naturale,
montate în încăperile în care au fost prevăzute prin proiect, sau utilizarea în continuare a aparatelor consumatoare de
combustibili gazoşi în încăperile în care detectoarele respective nu funcţionează corespunzător specificaţiilor tehnice date
de producător.
(2) Este interzis dormitul în încăperi cu aparate consumatoare de combustibili gazoşi nelegate la coş de fum, respectiv
reşou, aragaz etc.
Art. 148. - (1) Canalele de racordare se montează asigurându-se rezistenţa mecanică a întregii tubulaturi şi etanşarea
între tronsoanele care alcătuiesc canalul.
(2) Tronsoanele se introduc unul în altul în sensul curgerii gazelor de ardere.
(3) Pentru etanşarea tronsoanelor se folosesc numai materiale special destinate acestei operaţii.
(4) Racordarea canalului de racordare la coşul de fum se realizează cu asigurarea etanşeităţii.
(5) În spaţii cu pericol de explozie sau incendiu nu se folosesc canale de racordare din tablă.
Art. 149. - (1) Coşurile de fum executate din zidărie de cărămidă se căptuşesc la interior cu tuburi din aluminiu sau
oţel inoxidabil sau alte materiale certificate/agrementate în condiţiile legislaţiei în vigoare.
(2) La baza coşurilor de fum se prevăd obligatoriu uşi etanşe şi termorezistente pentru curăţare şi verificare.
SECŢIUNEA a 3-a
Trasee şi condiţii tehnice de amplasare a conductelor
Art. 150. - (1) La alegerea traseelor instalaţiilor de utilizare gaze naturale, condiţiile de securitate au prioritate faţă de
orice alte condiţii.
(2) Fiecare unitate locativă se racordează la coloana sau instalaţia exterioară comună printr-o singură derivaţie.
Art. 151. - Instalaţiile de utilizare interioare, pentru fiecare clădire civilă sau hală industrială, se alimentează cu gaze
naturale din instalaţia de utilizare exterioară, prin unul sau mai multe puncte de intrare, cu condiţia ca instalaţiile interioare
aferente fiecărui punct de intrare să nu se interconecteze.
54
Art. 152. - Conductele instalaţiilor interioare de utilizare se amplasează suprateran, în spaţii uscate, ventilate, luminate
şi circulate, cu acces permanent, inclusiv în subsolurile care îndeplinesc aceste condiţii şi se montează:
a) pe cât posibil, pe elemente rezistente ale construcţiei: pereţi, stâlpi, grinzi, plafoane;
b) pe stâlpi metalici sau de beton, montaţi special în acest scop sau în scopul susţinerii conductelor de gaze naturale,
împreună cu conducte pentru alte instalaţii.
Art. 153. - Conductele orizontale din instalaţiile de utilizare a gazelor naturale se montează:
a) la partea superioară a pereţilor, deasupra conductelor pentru alte instalaţii;
b) deasupra uşilor şi ferestrelor.
Art. 154. - (1) Este interzisă trecerea conductelor instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale prin:
a) apartamente diferite (dintr-un apartament în altul);
b) spaţii neventilate;
c) poduri ale clădirilor, debarale, cămări, closete şi alte spaţii de acest fel, a conductelor cu îmbinări fixe sau
demontabile, dacă încăperile nu sunt ventilate;
d) coşuri şi canale de ventilaţie;
e) puţuri şi camere de ascensoare;
f) încăperi cu mediu corosiv sau cu degajare de noxe;
g) încăperi cu umiditate pronunţată;
h) încăperi de depozitare a materialelor inflamabile;
i) subsoluri tehnice şi canale tehnice;
j) ghene sau nişe, inclusiv în spaţiul de sub acestea, în care sunt montate conducte pentru alte instalaţii;
k) locuri greu accesibile, în care întreţinerea normală a conductelor nu poate fi asigurată;
l) spaţii de depozitare;
m) spaţii de adăpostire din subsolul clădirilor şi prin galerii de evacuare.
(2) Este interzisă montarea înglobată a conductelor instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale în elemente de
construcţie (pereţi, planşee, pardoseli etc.).
(3) Se evită trecerea conductelor prin camere de dormit neprevăzute cu aparate consumatoare de combustibili gazoşi.
(4) Când trecerea conductelor prin încăperi cu umiditate pronunţată sau atmosferă corosivă este inevitabilă, se folosesc
ţevi zincate sau protejate cu lacuri anticorosive sau se protejează conductele cu tuburi de protecţie.
Art. 155. - (1) Fac excepţie de la prevederile art. 154 alin. (1) lit. a):
55
a) conductele instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale existente;
b) conductele instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale noi ce alimentează exclusiv aparatele consumatoare de
combustibili gazoşi folosite pentru prepararea hranei, aferente apartamentelor dintr-un corp de clădire sau un tronson cu
una sau mai multe scări din cadrul clădirii de locuit multietajate, în situaţia în care încălzirea este asigurată printr-un
sistem centralizat.
(2) Înlocuirea instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale la care se face referire în alin. (1), în cazul în care nu se
modifică elemente de natură tehnică (debit instalat, presiune, măsurare a consumului de gaze naturale etc.), se poate
realiza pe acelaşi traseu.
Art. 156. - (1) Se admite montarea conductelor instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale în şliţuri amenajate în perete
(anexa nr. 3, fig. 12) sau în pardoseală.
(2) Şliţurile prevăzute la alin. (1) îndeplinesc următoarele condiţii:
a) sunt acoperite cu capace perforate şi uşor demontabile;
b) sunt uscate şi aerisite;
c) au trasee cât mai scurte;
d) sunt prevăzute cu pantă, în cazul montării în pardoseală, pentru asigurarea scurgerii eventualelor infiltraţii de apă
spre puncte de colectare;
e) au dimensiuni care să permită controlul şi repararea conductei.
Art. 157. - Este interzisă:
a) montarea conductelor pentru alte instalaţii în canalele pentru conductele de gaze naturale;
b) intersectarea canalelor pentru conductele de gaze naturale cu canale pentru alte instalaţii sau comunicarea cu
acestea.
Art. 158. - Trecerea conductelor instalaţiei de utilizare a gazelor naturale prin pereţi sau planşee se face:
a) protejată în tub de protecţie;
b) fără îmbinări în tubul de protecţie.
Art. 159. - (1) Tuburile de protecţie pentru instalaţiile interioare de utilizare a gazelor naturale se fixează rigid şi etanş
de elementele de construcţie şi depăşesc faţa finită a acestora cu:
a) 10 mm la pereţi şi plafoane;
b) 50 mm la pardoseli.
(2) Capetele tubului de protecţie se etanşează pe conducta instalaţiei de utilizare a gazelor naturale.
56
Art. 160. - Conductele instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale se amplasează astfel încât să fie protejate împotriva
degradării prin:
a) lovire directă sau trepidaţii;
b) contactul cu lichide corosive;
c) contactul îndelungat cu apa;
d) radiaţie sau conducţie termică.
Art. 161. - Distanţele minime între conductele instalaţiei de utilizare a gazelor naturale şi elementele celorlalte instalaţii
se încadrează în prevederile din prescripţiile tehnice de specialitate în vigoare.
Art. 162. - Capetele conductelor instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale la care nu sunt legate aparate
consumatoare de combustibili gazoşi se închid obligatoriu cu dopuri din fontă sau oţel, etanşe, chiar dacă conductele
respective sunt prevăzute cu robinete.
Art. 163. - Este interzisă utilizarea instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale pentru orice alte scopuri, cum ar fi:
a) legarea la pământ a altor instalaţii;
b) realizarea prizelor de protecţie electrică;
c) susţinerea cablurilor şi/sau conductorilor electrici, indiferent de tensiune şi curent;
d) agăţarea sau rezemarea unor obiecte.
Art. 164. - (1) În clădirile de locuit cu mai mult de 3 niveluri, coloanele instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale se
montează, de regulă, în casa scărilor.
(2) Se admite montarea coloanelor instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale şi în exteriorul clădirilor sau prin balcoane
deschise, cu respectarea următoarelor condiţii:
a) asigurarea accesului în vederea întreţinerii instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale;
b) protejarea coloanelor cu măşti ventilate (perforate) şi demontabile.
SECŢIUNEA a 4-a
Aparate consumatoare de combustibili gazoşi
Art. 165. - Alegerea şi instalarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi se fac cu respectarea instrucţiunilor
producătorului şi a reglementărilor în vigoare.
57
Art. 166. - (1) Arzătoarele cu panou radiant cu flacără deschisă sunt admise numai în spaţii ventilate corespunzător,
cu asigurarea următoarelor condiţii:
a) evitarea producerii incendiilor prin aprinderea materialelor ca urmare a efectului radiaţiilor termice;
b) încadrarea concentraţiei de noxe în limitele admise de reglementările în vigoare.
(2) În clădirile civile şi de locuit nu se admite instalarea arzătoarelor cu panou radiant cu flacără deschisă.
Art. 167. - La instalaţiile de utilizare a gazelor naturale cu arzătoare automate sau comandate de la distanţă care nu
sunt supravegheate permanent se prevăd dispozitive automate de control, reglare şi semnalizare, care să închidă
automat alimentarea cu gaze naturale la:
a) stingerea accidentală a flăcării;
b) lipsa gazelor naturale, a aerului de combustie sau a energiei electrice.
SECŢIUNEA a 5-a
Racordarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi
Art. 168. - Aparatele consumatoare de combustibili gazoşi se racordează rigid la instalaţiile de utilizare interioare a
gazelor naturale, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 169.
Art. 169. - Aparatele consumatoare de combustibili gazoşi cu debit nominal sub 3 m3/h, precum şi arzătoarele
industriale independente utilizate la aparate mobile pot avea şi racorduri flexibile la instalaţia de utilizare a gazelor
naturale, cu respectarea prevederilor art. 170.
Art. 170. - (1) Racordurile flexibile se montează între robinetul de siguranţă şi aparatul consumator de combustibili
gazoşi şi trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) presiunea nominală a gazelor naturale pentru care a fost construit racordul să fie egală sau mai mare decât
presiunea gazelor naturale din instalaţia de utilizare la care se racordează;
b) lungime maximă de 1 m şi diametru minim de 10 mm, în instalaţii de utilizare a gazelor naturale cu presiune joasă;
c) lungime maximă 20 m şi diametru maxim de 50 mm, în instalaţiile de utilizare industriale cu presiune a gazelor
naturale până la 2·105 Pa (2 bar);
d) trasee la vedere, fără să treacă dintr-o încăpere în alta;
e) măsuri de evitare a contactului cu corpuri calde;
f) măsuri de evitare a întinderii excesive, agăţării, strivirii sau deteriorării;
58
g) măsuri de protecţie la intemperii;
h) respectarea prescripţiilor de montaj impuse de producător.
(2) Racordurile flexibile nu se prevăd cu armături de închidere sau dispozitive de reglare.
(3) Nu se admite cuplarea a două sau mai multe racorduri flexibile.
Art. 171. - Conectarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi direct la conducta de distribuţie a gazelor
naturale, fără regulator de presiune, este interzisă.
SECŢIUNEA a 6-a
Armături de închidere
59
CAPITOLUL IX
Echipamente, instalaţii, aparate, produse şi procedee utilizate în sistemele de alimentare cu gaze naturale
Art. 173. - (1) În sistemele de alimentare cu gaze naturale se utilizează numai echipamente, instalaţii, aparate,
produse şi procedee care îndeplinesc prevederile Hotărârii Guvernului nr. 668/2017 privind stabilirea condiţiilor pentru
comercializarea produselor pentru construcţii.
(2) Utilizarea echipamentelor, instalaţiilor, aparatelor, produselor şi procedeelor în executarea obiectivelor din sectorul
gazelor naturale aferente sistemelor de distribuţie a gazelor naturale se realizează conform prevederilor art. 158 alin. (1)
din Legea nr. 123/2012.
SECŢIUNEA 1
Ţevi
Art. 174. - (1) Ţevile care se folosesc la executarea oricăror lucrări trebuie să corespundă tipului, calităţii şi
caracteristicilor dimensionale prevăzute în documentaţiile tehnice de execuţie a lucrărilor.
(2) Grosimea peretelui ţevii se calculează în funcţie de solicitările la care este supusă conducta şi gradul de agresivitate
al solului.
(3) În sistemele de alimentare cu gaze naturale se interzice reutilizarea ţevilor.
Art. 175. - (1) Ţevile din oţel utilizate la executarea conductelor se înscriu într-o gamă extrem de largă, în funcţie de
calitatea oţelului, tipul şi dimensiunile ţevii.
(2) În sistemele de alimentare cu gaze naturale se interzice utilizarea ţevilor sudate longitudinal, altele decât cele care
îndeplinesc cerinţele art. 173.
Art. 176. - Panourile de măsurare se confecţionează numai din ţeavă din oţel fără sudură, laminată la cald sau trasă la
rece.
Art. 177. - (1) La executarea conductelor din polietilenă se utilizează ţevi cu SDR 11 de tipul PE 80 sau PE 100, în
funcţie de presiunea de regim.
(2) Ţevile din polietilenă au culoarea neagră cu dungi longitudinale galbene sau sunt complet galbene.
60
SECŢIUNEA a 2-a
Tuburi de protecţie, răsuflători
Art. 178. - (1) Tuburile de protecţie se confecţionează din oţel, polietilenă, beton sau alte materiale cu caracteristici
similare.
(2) Protecţia conductelor de distribuţie a gazelor naturale ce subtraversează linii de cale ferată sau tramvai se
realizează numai cu tuburi de protecţie din oţel.
(3) Se interzice montarea conductelor în tuburi de protecţie din oţel lângă sau la intersecţia cu cabluri electrice.
(4) Se interzice montarea conductelor în tuburi de protecţie din polietilenă:
a) lângă sau la intersecţia cu canale termice;
b) în carosabil, la preluarea sarcinilor mecanice.
Art. 179. - (1) Tuburile şi calotele răsuflătorilor se confecţionează din oţel.
(2) Capacele pentru răsuflătorile pozate în carosabil se confecţionează din fontă.
SECŢIUNEA a 3-a
Fitinguri
Art. 180. - Din punctul de vedere al funcţiei pe care o îndeplinesc, la realizarea conductelor se utilizează diferite tipuri
de fitinguri: flanşe, mufe, coturi, curbe, ramificaţii, capace, nipluri, racorduri olandeze, reducţii etc.
Art. 181. - La realizarea de conducte din polietilenă sunt folosite următoarele categorii de fitinguri:
a) coturi, teuri, reducţii, dopuri de capăt, mufe de legătură etc., realizate prin procedeul de injecţie;
b) fitinguri de tranziţie PE-metal;
c) adaptor de flanşă, flanşă liberă şi garnituri de etanşare;
d) racorduri metalice cu etanşare prin compresiune pe pereţii ţevii;
e) racord mixt PE-metal din trei bucăţi (tip olandez) cu etanşare cu garnitură de cauciuc.
SECŢIUNEA a 4-a
Armături de închidere şi securitate
61
Art. 182. - Tipul de armături se alege în funcţie de treapta de presiune a instalaţiei pe care se montează.
Art. 183. - Robinetele din polietilenă se montează îngropat cu tijă de acţionare de la suprafaţa solului.
Art. 184. - (1) Armăturile metalice se montează:
a) îngropat, cu tijă de acţionare în cazul utilizării robinetelor izolate anticoroziv;
b) în cămine.
(2) Robinetele metalice montate în cămin se racordează la ţeava din polietilenă prin:
a) fiting de tranziţie PE - metal montat în exteriorul căminului;
b) adaptor de flanşă.
Art. 185. - Supapele de siguranţă sunt amplasate în aval de regulatorul de presiune.
SECŢIUNEA a 5-a
Dispozitive pentru preluarea dilatării
ΔL = αLΔT
unde:
- ΔL - variaţia de lungime, în mm;
- α - coeficient de dilatare, în mm/mK;
- L - lungimea de conductă luată în considerare, în m;
- ΔT - variaţia de temperatură luată în considerare [K].
SECŢIUNEA a 6-a
Aparate, regulatoare de presiune, contoare/sisteme şi echipamente de măsurare
62
Art. 188. - (1) Aparatele consumatoare de combustibili gazoşi, regulatoarele de presiune, contoarele/sistemele şi
echipamentele de măsurare a gazelor naturale trebuie să corespundă scopului pentru care sunt utilizate.
(2) Alegerea şi dimensionarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi, regulatoarelor de presiune,
contoarelor/sistemelor şi echipamentelor de măsurare a gazelor naturale se efectuează în conformitate cu reglementările
în vigoare şi cu specificaţiile producătorilor.
SECŢIUNEA a 7-a
Materiale de etanşare
Art. 189. - Garniturile de etanşare se aleg în funcţie de tipul suprafeţei de etanşare şi se execută din materiale
conform standardelor în vigoare.
Art. 190. - La îmbinările demontabile din oţel se folosesc următoarele materiale pentru etanşare:
a) fuior de cânepă în combinaţie cu paste de etanşare;
b) bandă de teflon.
CAPITOLUL X
Executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale
Art. 191. - (1) În timpul executării sistemelor de alimentare cu gaze naturale se iau măsuri pentru evitarea deteriorării
instalaţiilor şi construcţiilor subterane sau supraterane aparţinând altor deţinători.
(2) La executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, înainte de montare, se verifică calitatea echipamentelor,
instalaţiilor şi produselor.
SECŢIUNEA 1
Manipularea, transportul, depozitarea şi conservarea produselor
Art. 192. - Executantul asigură manipularea, transportul, depozitarea şi conservarea produselor astfel încât să nu se
producă deteriorări ale acestora, în conformitate cu instrucţiunile impuse de producător.
63
Art. 193. - Conductele şi fitingurile din polietilenă se depozitează în magazii închise, uscate, bine aerisite sau în locuri
acoperite şi ferite de acţiunea directă a radiaţiilor solare şi a intemperiilor, la cel puţin 2 m distanţă de orice sursă de
căldură.
SECŢIUNEA a 2-a
Şanţuri pentru conducte subterane
Art. 194. - (1) Adâncimea minimă a şanţului se stabileşte în conformitate cu art. 75.
(2) Lăţimea şanţului pentru conducte (ls) se stabileşte în funcţie de diametrul conductei Dn:
a) pentru Dn < 100 mm, ls = 0,4 m;
b) pentru Dn ≥ 100 mm, ls = 0,4 m + Dn.
(3) Gropile pentru sudare în punctele de îmbinare a tronsoanelor conductelor se realizează cu următoarele dimensiuni:
a) lăţimea = lăţimea şanţului + 0,6 m;
b) lungimea = 1,2 m;
c) adâncimea = 0,6 m sub partea inferioară a conductei.
(4) Pentru terenuri nisipoase, de umplutură etc., lăţimea şanţului se stabileşte de la caz la caz, avându-se în vedere
consolidarea pereţilor şanţului.
(5) Consolidarea pereţilor şanţurilor se face în funcţie de natura terenului şi adâncimea de pozare.
Art. 195. - Lăţimea de desfacere a pavajelor pe fiecare latură a şanţului (ld) este în funcţie de natura acestora:
a) pentru pavaje din piatră cubică, bolovani, calupuri, ld=15 cm;
b) pentru pavaje din asfalt pe pat de beton, ld= 5 cm.
Art. 196. - (1) Săparea şanţurilor se face cu puţin timp înainte de montarea conductelor.
(2) Fundul şanţului se execută fără denivelări, se curăţă de pietre, iar pereţii se execută fără asperităţi.
(3) Fundul şanţului se acoperă cu un strat de 10÷15 cm de nisip de granulaţie 0,3÷0,8 mm.
Art. 197. - (1) Pozarea conductelor din polietilenă se realizează numai după răcirea corespunzătoare a îmbinărilor
sudate.
(2) Conductele din polietilenă se aşază şerpuit în şanţ şi se acoperă cu un strat de nisip de minimum 10 cm.
(3) După stratul de nisip, acoperirea conductei din polietilenă se efectuează în straturi subţiri, cu pământ mărunţit, prin
compactare după fiecare strat.
64
Art. 198. - (1) Conductele din oţel se aşază în şanţ astfel încât să nu se deterioreze izolaţia.
(2) Umplerea şanţurilor se face în straturi subţiri cu grosime maximă de 20 cm, cu pământ mărunţit sau nisip, prin
compactare după fiecare strat, în cazul compactării manuale şi conform prevederilor din cartea utilajului de compactare,
în cazul compactării mecanice.
(3) Folosirea dispozitivelor mecanice de compactare este admisă numai după realizarea stratului minim de protecţie a
conductei, care se stabileşte în funcţie de adâncimea de acţionare a utilajului la gradul de compactare maximă.
Art. 199. - Acoperirea conductei (pentru primii 50 cm deasupra conductei) se efectuează într-o perioadă mai
răcoroasă a zilei, pe zone de 20÷30 m, avansând într-o singură direcţie, pe cât posibil în urcare.
Art. 200. - Se poate folosi forajul dirijat în cazul subtraversărilor căilor ferate, autostrăzilor, drumurilor naţionale şi altor
asemenea.
Art. 201. - (1) În dreptul răsuflătorilor, peste conducta din polietilenă care a fost acoperită pe toată lungimea cu un
strat de nisip gros de 10÷15 cm, se adaugă un strat de piatră măruntă, gros de 15 cm, peste care se aşază calota
răsuflătorii.
(2) În dreptul răsuflătorilor pentru conducte din oţel, conducta se înconjoară pe o lungime de 50 cm cu un strat de nisip
gros de 5÷10 cm peste care se adaugă un strat de piatră de râu cu granulaţia 5÷8 mm, gros de 15 cm peste care se
aşază calota răsuflătorii.
SECŢIUNEA a 3-a
Montarea conductelor
Art. 202. - (1) Pregătirea ţevilor în vederea executării conductelor de distribuţie a gazelor naturale/racordurilor sau a
instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale se realizează astfel:
a) ţevile se curăţă la interior şi exterior;
b) capetele ţevilor se protejează cu capace împotriva pătrunderii de corpuri străine.
(2) Pe toată durata montajului, executantul lucrării are obligaţia respectării condiţiilor prevăzute la alin. (1).
Art. 203. - (1) Conductele de distribuţie a gazelor naturale, racordurile sau instalaţiile de utilizare a gazelor naturale din
polietilenă sunt însoţite pe întreg traseul de un fir trasor, în scopul identificării traseului şi a determinării integrităţii
acestora.
65
(2) Firul trasor este un conductor de cupru monofilar, cu secţiunea minimă de 1,5 mm2, cu izolaţie corespunzătoare unei
tensiuni de străpungere minimă de 5 kV.
(3) Firul trasor se fixează de-a lungul generatoarei superioare a conductei din polietilenă, la distanţe de maximum 4 m,
cu bandă adezivă.
(4) La montarea firului trasor se au în vedere normele specifice executării subterane a reţelelor electrice.
(5) În zonele fără construcţii se vor monta la distanţe de 300 m cutii de acces la firul trasor.
(6) Capătul firului trasor montat pe racordul de gaze naturale se fixează cu bandă adezivă de capătul branşamentului,
după ieşirea din pământ.
Art. 204. - Montarea conductelor de distribuţie a gazelor naturale, a racordurilor sau a instalaţiilor de utilizare a gazelor
naturale se face astfel încât să nu se producă tensionarea mecanică a acestora.
Art. 205. - La conductele de distribuţie a gazelor naturale, la racorduri sau la instalaţiile de utilizare a gazelor naturale
din oţel montate suprateran, susţinerea se realizează, de regulă, cu suporturi-tip pentru instalaţii.
Art. 206. - (1) Susţinerea conductelor supraterane pe elementele de construcţii se realizează cu elemente de
susţinere de tip console, coliere (bride, brăţări) etc. în funcţie de diametru, la distanţe de:
a) 1,5÷8,0 m între punctele de susţinere;
b) 20÷30 mm între conducte şi elementele de construcţii.
(2) Între elementele de susţinere şi conducta metalică se asigură o rezistenţă de izolaţie de minimum 1 Mâ"¦.
Art. 207. - Se asigură electrosecuritatea porţiunilor supraterane prin legarea directă sau, în cazul conductelor protejate
catodic, indirectă (prin dispozitive specifice) a acestora la o priză de împământare a cărei rezistenţă de dispersie este de
maximum 4 Ω.
Art. 208. - Pentru realizarea schimbărilor de direcţie, ramificaţiilor şi modificărilor diametrelor conductelor din oţel se
pot utiliza:
a) fitinguri filetate, numai la instalaţii supraterane cu Dn până la 90 mm;
b) curbe, coturi, teuri forjate;
c) curbe din ţeavă trasă la cald, pentru sudare:
(i) curbate la rece pe maşini speciale, pentru Dn până la 100 mm;
(ii) curbate la cald, pentru Dn până la 500 mm;
d) curbe din segmente, pentru conducte cu Dn peste 350 mm, controlate integral prin metode nedistructive;
e) ramificaţii cu Dn minim de 20 mm sudate direct pe conducte cu Dn de cel puţin 40 mm;
66
f) ramificaţii prin mufe sudate pe conducta cu Dn minim 20 mm pentru ramificare cu Dn mai mic sau egal decât
conducta;
g) reducţii.
Art. 209. - Pentru realizarea schimbărilor de direcţie, ramificaţiilor şi modificărilor diametrelor conductelor din
polietilenă se pot utiliza:
a) fitinguri (mufe, coturi, teuri, reducţii etc.) realizate prin injecţie;
b) fitinguri mecanice (mufe, coturi, teuri, reducţii etc.) cu etanşare pe peretele exterior al ţevii.
Art. 210. - (1) La curbarea ţevilor din oţel se respectă razele minime de curbură.
(2) Curbarea ţevilor din polietilenă se realizează fără aport de căldură.
(3) Raza minimă de curbură pentru ţevile din PE SDR 11 este de 30 Dn.
(4) Racordarea la conductele de distribuţie a gazelor naturale din oţel să se facă în funcţie de diametrul racordului:
a) pentru Dn până la 80 mm inclusiv, prin intermediul unei piese de racordare (teu de branşament), fără scoaterea din
funcţiune a conductei de distribuţie a gazelor naturale;
b) pentru Dn mai mare de 80 mm se racordează prin sudare directă pe conducta de distribuţie a gazelor naturale, cu
scoaterea temporară din funcţiune, fără piesa de racord, şi se prevăd cu un robinet.
Art. 211. - (1) La capătul racordului executat din ţeavă din oţel racordat la conducta de distribuţie a gazelor naturale de
presiune medie/redusă (anexa nr. 3, fig. 3 şi 9) se montează:
a) un robinet de branşament;
b) o piesă electroizolantă, în aval de robinetul de branşament;
c) unul sau mai multe regulatoare de presiune sau, după caz, o staţie de reglare-măsurare.
(2) La capătul racordului executat din ţeavă din oţel racordat la conducta de distribuţie a gazelor naturale de presiune
joasă se montează:
a) un robinet de branşament;
b) o piesă electroizolantă, în aval de robinetul de branşament.
(3) Pentru robinetul de branşament se utilizează robinet cu sferă, montat suprateran.
(4) Racordurile ramificate se echipează în conformitate cu prevederile alin. (1), respectiv alin. (2), considerându-se
fiecare ramificaţie ca fiind un capăt de branşament.
Art. 212. - (1) Racordarea la conductele de distribuţie a gazelor naturale din polietilenă se face în funcţie de diametrul
racordului:
67
a) pentru Dn până la 63 mm inclusiv, prin intermediul unui teu de branşament, fără scoaterea din funcţiune a conductei
de distribuţie a gazelor naturale;
b) pentru Dn mai mare de 63 mm prin intermediul unui fiting de ramificaţie.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) lit. b) se prevede un robinet de secţionare pentru Dn mai mare de 110 mm.
Art. 213. - (1) Conductele de distribuţie a gazelor naturale din polietilenă se perforează după efectuarea sudurii teului
de branşament cu racordul propriu-zis.
(2) Perforarea conductelor din polietilenă se realizează cu dispozitive specifice acestei operaţii.
Art. 214. - Legătura racordului din polietilenă cu postul de reglare sau cu instalaţia de utilizare a gazelor naturale se
face după cum urmează:
a) prin intermediul capătului de branşament, denumit şi riser, fără anod de protecţie, la care trecerea polietilenă/oţel se
realizează deasupra solului, în partea verticală a capătului de branşament, pentru diametre de 32÷63 mm (anexa nr. 3,
fig. 14 şi 15);
b) prin intermediul capătului de branşament, denumit şi riser, cu anod de protecţie, la care trecerea polietilenă/oţel se
realizează subteran, în partea orizontală a capătului de branşament, pentru diametre de 75 mm şi mai mari (anexa nr. 3,
fig. 16);
c) prin intermediul fitingurilor mecanice care îndeplinesc prevederile art. 173.
Art. 215. - (1) La capătul racordului executat din ţeavă din polietilenă racordat la conducta de distribuţie a gazelor
naturale de presiune medie/redusă (anexa nr. 3, fig. 14) se montează:
a) un robinet de branşament;
b) unul sau mai multe regulatoare de presiune sau, după caz, o staţie de reglare-măsurare a gazelor naturale.
(2) La capătul racordului executat din ţeavă din polietilenă racordat la conducta de distribuţie a gazelor naturale de
presiune joasă se montează un robinet de branşament.
(3) Pentru robinetul de branşament se utilizează robinet cu sferă, montat suprateran.
(4) Racordurile ramificate se echipează în conformitate cu prevederile alin. (1), respectiv alin. (2), considerându-se
fiecare ramificaţie ca fiind un capăt de branşament.
Art. 216. - Deasupra conductelor de distribuţie a gazelor naturale şi/sau racordurilor montate subteran, pe toată
lungimea traseului, la o înălţime de 35 cm de generatoarea superioară a acestora, este obligatorie montarea unei benzi
de avertizare din materiale plastice de culoare galbenă cu o lăţime minimă de 15 cm şi inscripţionată "Gaze naturale -
Pericol de explozie" (anexa nr. 3, fig. 17).
68
Art. 217. - În scopul sectorizării conductelor de distribuţie a gazelor naturale, în funcţie de configuraţia acestora, se
prevăd robinete de secţionare.
Art. 218. - În funcţie de conţinutul de impurităţi al gazelor naturale, în puncte convenabil alese ale conductelor de
distribuţie şi instalaţiilor de utilizare exterioare de gaze naturale, se montează, după caz:
a) separatoare de impurităţi;
b) refulatoare, prevăzute cu câte 2 robinete.
Art. 219. - (1) Robinetele, îmbinările cu flanşe şi/sau dispozitivele de dilatare pot fi montate suprateran sau subteran,
conform specificaţiilor producătorului.
(2) Se evită montarea subterană a pieselor electroizolante; atunci când montarea lor supraterană nu este posibilă, ele
pot fi montate şi subteran, conform specificaţiilor producătorului.
Art. 220. - (1) Înainte de intrarea în clădiri a instalaţiei de utilizare a gazelor naturale se montează, în loc accesibil, un
robinet de incendiu, marcat corespunzător.
(2) Se montează un singur robinet de incendiu în instalaţia de utilizare a gazelor naturale aferentă unei clădiri, amplasat
înaintea primei ramificaţii a instalaţiei.
(3) Robinetul de incendiu se montează obligatoriu la o înălţime de cel mult 2 m.
Art. 221. - În cazul în care distanţa dintre robinetul de ieşire din postul sau staţia de reglare şi robinetul de incendiu
este sub 5 m, se poate renunţa la robinetul de ieşire din postul sau staţia de reglare.
Art. 222. - În instalaţiile de utilizare a gazelor naturale cu un singur contor, dacă distanţa între robinetul de incendiu şi
contor nu depăşeşte 5 m, robinetul de incendiu ţine loc de robinet de contor.
Art. 223. - Robinetele de incendiu plasate la înălţimea de peste 2 m se prevăd cu scară metalică fixă de acces şi
platformă pentru manevrare.
Art. 224. - (1) Montarea conductelor de distribuţie a gazelor naturale, a racordurilor sau a instalaţiilor de utilizare a
gazelor naturale în tuburi de protecţie se face astfel încât să nu existe îmbinări pe toată lungimea tubului.
(2) Pentru tuburi de protecţie cu lungimi peste 6 m se admit numai îmbinări prin sudare care în mod justificat nu se pot
evita.
(3) Pentru cazul prezentat la alin. (2) toate sudurile se verifică obligatoriu prin metode nedistructive.
Art. 225. - Conductele sau fitingurile din polietilenă nu se deformează la cald în vederea montării.
Art. 226. - (1) Capacul căminului de vizitare se montează deasupra axului vertical al robinetului şi se prevede cu găuri
de ventilare.
69
(2) În cazul mai multor robinete montate în acelaşi cămin se asigură acces direct la acestea de la suprafaţă.
Art. 227. - (1) Confecţionarea răsuflătorilor pentru carosabil şi/sau perete se face din ţeavă din oţel cu diametrul de D n
50 mm sau din alte materiale cu rezistenţă mecanică similară sau superioară.
(2) Pentru evitarea degradării conductelor din polietilenă sau a izolaţiei anticorosive a conductelor din oţel de către
dispozitivul de curăţare a răsuflătorilor, răsuflătorile la care se montează capac au calotă prevăzută cu opritor.
SECŢIUNEA a 4-a
Executarea îmbinărilor
Art. 228. - (1) Îmbinările demontabile ale instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale/conductelor de distribuţie a gazelor
naturale/racordurilor din oţel se execută cu piese de racord:
a) fitinguri;
b) flanşe din oţel asamblate cu şuruburi.
(2) Îmbinările nedemontabile ale conductelor de distribuţie a gazelor naturale/racordurilor/instalaţiilor de utilizare a
gazelor naturale din oţel se realizează prin sudură.
(3) Îmbinările demontabile şi nedemontabile se realizează cu respectarea standardelor specifice prevăzute în anexa nr.
2.
Art. 229. - Îmbinarea conductelor de distribuţie a gazelor naturale/racordurilor/instalaţiilor de utilizare a gazelor
naturale din oţel montate subteran se face prin sudare, cu excepţia îmbinării capului protector al teului de branşament,
care se îmbină prin înşurubare.
Art. 230. - (1) Ramificaţia dintr-o conductă subterană este admisă prin racord direct, sudat pe conductă sau prin teu
de ramificaţie.
(2) Dacă diametrul ramificaţiei depăşeşte 50% din diametrul conductei, îmbinarea se consolidează în mod
corespunzător.
Art. 231. - (1) Îmbinarea conductelor din oţel montate suprateran este admisă prin:
a) fitinguri, la diametre până la:
(i) 100 mm (4 inch), pentru presiunea joasă şi redusă;
(ii) 20 mm (¾ inch), pentru presiunea medie.
b) sudură, la diametre peste 20 mm (¾ inch), la orice presiune, cu asigurarea caracteristicilor de sudabilitate;
70
c) sudură oxiacetilenică în instalaţiile de utilizare la diametre mai mici de 20 mm (¾ inch), cu asigurarea caracteristicilor
de sudabilitate.
(2) Se acordă prioritate îmbinărilor prin sudură la conductele montate suprateran.
Art. 232. - Ramificaţia din conductele montate suprateran este admisă prin:
a) fitinguri la conducte cu diametrul până la 100 mm;
b) sudură la conducte cu diametrul mai mare de 100 mm.
Art. 233. - Îmbinări prin flanşe se admit la:
a) conducte de distribuţie a gazelor naturale/racorduri subterane, numai la armături (vane) sau la legăturile de separare
electrică montate în cămine de vizitare, cu izolarea anticorozivă corespunzătoare;
b) în staţii, posturi de reglare, măsurare, reglare-măsurare;
c) conducte de distribuţie a gazelor naturale/racorduri şi armături cu diametrul mai mare de 50 mm, montate
suprateran.
Art. 234. - Îmbinări prin fitinguri tip racord olandez se admit numai la:
a) regulatoare de presiune pentru debit mic;
b) contoare volumetrice cu membrană;
c) aparatele consumatoare de combustibili gazoşi, după robinetul de siguranţă montat pe conductă;
d) montarea armăturilor în instalaţiile exterioare de utilizare.
Art. 235. - (1) Îmbinările sudate la conductele de distribuţie a gazelor naturale/racordurile/instalaţiile de utilizare a
gazelor naturale din oţel se execută:
a) în funcţie de modul de realizare:
(i) cap la cap;
(ii) cu manşon, pentru conducte supuse la eforturi mari în terenuri accidentate sau montate în terenuri cu agresivitate
mare şi la traversări de obstacole, în interiorul tuburilor de protecţie;
(iii) cu niplu interior, pentru conducte cu diametrul interior peste 100 mm
b) în funcţie de procedeul de sudare:
(i) cu flacără oxiacetilenică, până la diametrul de 100 mm;
(ii) cu arc electric, pentru orice diametru.
(2) Sudurile executate la conductele de distribuţie amplasate pe arterele de circulaţie pot fi întărite cu eclise.
(3) Numărul ecliselor se stabileşte în funcţie de diametrul conductei:
71
a) 50 < Dn ≤ 150 - 3 buc.;
b) 150 < Dn ≤ 300 - 4 buc.;
c) Dn > 300 - 6 buc.
(4) Îmbinările sudate se realizează cu respectarea standardelor specifice prevăzute în anexa nr. 2.
Art. 236. - (1) Îmbinările prin sudare se execută de sudori autorizaţi de organisme abilitate, conform reglementărilor în
vigoare.
(2) Este obligatorie marcarea sudurilor, conform reglementărilor în vigoare.
(3) Procedeele de sudare utilizate sunt certificate, conform reglementărilor în vigoare.
Art. 237. - (1) Se evită sudarea în condiţii meteorologice improprii; pentru situaţii speciale se iau măsurile de realizare
impuse de tehnologia de sudare (paravane, corturi, preîncălzirea capetelor etc.).
(2) Este interzisă răcirea forţată a sudurilor.
Art. 238. - (1) Îmbinările prin sudare pentru conductele de distribuţie a gazelor naturale/racordurile/instalaţiile de
utilizare a gazelor naturale din oţel trebuie să corespundă clasei de calitate II.
(2) Clasa de calitate a îmbinărilor sudate se indică în proiectul de execuţie a lucrărilor.
(3) Controlul calităţii sudurilor se face vizual şi prin metode nedistructive legal aprobate.
(4) Controlul nedistructiv al sudurilor la conductele din oţel este obligatoriu la conductele de distribuţie a gazelor
naturale, la racorduri sau la instalaţiile de utilizare a gazelor naturale subterane, rezultatele consemnându-se în buletine
de examinare a calităţii sudurilor, emise de un laborator autorizat.
(5) Toate sudurile de poziţie se verifică prin control nedistructiv de către personal certificat/autorizat, conform
reglementărilor în vigoare.
Art. 239. - (1) Îmbinarea conductelor de distribuţie a gazelor naturale/racordurilor din polietilenă se realizează prin
sudare (fuziune) sau cu fitinguri mecanice nedemontabile (etanşare prin presare pe pereţii ţevilor).
(2) Îmbinarea ţevilor şi fitingurilor din polietilenă se realizează cu aparate de sudare care sunt agrementate tehnic de
către organismele abilitate.
(3) Aparatele de sudare sunt supuse reviziilor tehnice în conformitate cu cărţile tehnice aferente.
(4) Reviziile tehnice ale aparatelor de sudare se fac de către unităţile de service ale furnizorului de aparate şi la
intervale de timp precizate de producător.
(5) Îmbinările prin sudare se execută de sudori autorizaţi de organisme abilitate, conform reglementărilor în vigoare.
72
Art. 240. - Îmbinarea conductelor şi fitingurilor din polietilenă, în funcţie de dimensiuni, se realizează prin următoarele
procedee:
a) sudare cap la cap, pentru diametre de cel puţin 75 mm;
b) electrofuziune, pentru orice diametru;
c) compresie, între conducte şi fitinguri cu strângere mecanică, pentru diametre cuprinse între 32 ÷ 63 mm.
Art. 241. - Fitingurile cu strângere mecanică sunt nedemontabile şi sunt alcătuite din:
a) corp;
b) inel interior;
c) garnituri de etanşare.
Art. 242. - Îmbinările între conductele din polietilenă şi conductele din oţel se realizează cu:
a) fitinguri de tranziţie polietilenă (PE) - metal pentru diametre nominale cuprinse între 32 şi 630 mm;
b) cu adaptor de flanşă, flanşă liberă şi garnituri de etanşare pentru diametre de 250 mm şi mai mari;
c) racorduri metalice cu etanşare prin compresiune pe pereţii ţevii;
d) racord mixt polietilenă (PE) - metal din trei bucăţi (tip olandez) cu etanşare cu garnitură de cauciuc;
e) alte procedee de îmbinare, cu respectarea prevederilor art. 172 alin. (2).
Art. 243. - (1) Racordarea capetelor de branşament la racordul propriu-zis se realizează cu mufe prin electrofuziune.
(2) Capetele de branşament au un marcaj care indică adâncimea până la care pot fi îngropate.
(3) Distanţa minimă între suprafaţa solului şi filetul ţevii din oţel este de 100 mm (anexa nr. 3, fig. 14).
Art. 244. - (1) Fitingurile din PE 100 pot fi utilizate la îmbinarea conductelor din PE 100 şi PE 80, cu condiţia
respectării regimurilor de sudare recomandate de producătorii fitingurilor şi a ţevilor.
(2) Fitingurile din PE 80 pot fi utilizate la îmbinarea conductelor din PE 80.
Art. 245. - Controlul calităţii sudurilor pentru conducte din PE se face vizual şi, după caz, prin metode nedistructive,
conform prevederilor proiectului de execuţie a lucrărilor.
Art. 246. - Nu se admit niciun fel de intervenţii pentru corectarea oricăror tipuri de îmbinări.
SECŢIUNEA a 5-a
Instalarea aparatelor de măsură, control şi reglaj
73
Art. 247. - Aparatele de măsură, control şi reglaj se verifică şi se instalează conform instrucţiunilor producătorilor de
echipamente şi/sau a altor reglementări specifice tipului de aparat.
SECŢIUNEA a 6-a
Instalarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi
Art. 248. - Instalarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi se face în conformitate cu reglementările
tehnice şi instrucţiunile de instalare date de producătorul echipamentului, după recepţia tehnică a instalaţiei de utilizare a
gazelor naturale.
Art. 249. - (1) Robinetele de manevră şi de siguranţă se montează astfel încât să fie ferite de acţionări necontrolate.
(2) Poziţionarea robinetului de manevră al aparatului consumator de combustibili gazoşi trebuie să permită acţionarea
acestuia astfel încât utilizatorul să poată supraveghea aprinderea focului.
Art. 250. - Aparatele consumatoare de combustibili gazoşi se instalează conform instrucţiunilor date de producătorii de
echipamente, de către operatori economici autorizaţi de organisme abilitate, conform reglementărilor specifice.
Art. 251. - La trecerea de la alt combustibil la combustibilul gazos:
a) aparatele consumatoare de combustibili, altele decât gazele naturale, se adaptează la combustibilul gazos;
b) canalele de fum, coşurile şi tirajul se verifică şi remediază, după caz.
SECŢIUNEA a 7-a
Verificarea şi controlul în timpul executării lucrărilor
Art. 252. - OSD are obligaţia de a controla, în timpul executării, calitatea lucrărilor pentru conductele de distribuţie a
gazelor naturale şi/sau a racordurilor, conform reglementărilor în vigoare.
Art. 253. - Executantul trebuie să respecte prevederile proiectului şi ale reglementărilor în vigoare şi să efectueze
toate verificările impuse de acestea.
Art. 254. - Rezultatele verificărilor se consemnează într-un proces-verbal de lucrări ascunse (anexa nr. 7), care se
semnează de instalatorul autorizat al executantului, beneficiar şi OSD, pentru cel puţin următoarele operaţiuni:
a) realizarea sudurilor;
b) tipul şi calitatea izolaţiei anticorosive;
74
c) verificarea rezistenţei de izolaţie după umplerea completă a şanţului cu pământ (verificare pentru care se specifică
numărul şi data buletinului de verificare a calităţii izolaţiei, emis de un laborator de specialitate autorizat);
d) respectarea distanţelor de siguranţă faţă de alte instalaţii;
e) traversarea traseelor altor instalaţii;
f) adâncimea de pozare a conductelor.
Art. 255. - Stadiul fizic al unei lucrări care se poate proba independent şi care nu mai poate continua fără acceptul
scris al beneficiarului, proiectantului şi executantului, constituie fază determinată şi se supune verificării potrivit legii.
CAPITOLUL XI
Protecţia echipamentelor şi a conductelor din oţel împotriva coroziunii
Art. 256. - Toate echipamentele şi conductele metalice se protejează împotriva coroziunii în funcţie de modul de
montare subteran sau suprateran.
Art. 257. - Protecţia echipamentelor şi a conductelor supraterane se face prin grunduire şi vopsire, operaţiuni care se
execută după efectuarea verificărilor la presiune.
Art. 258. - Alegerea tipului şi calităţii protecţiei conductelor subterane din oţel se face în funcţie de: rezistivitatea
solului (agresivitatea solului), prezenţa curenţilor de dispersie în zona în care se montează conducta (respectiv valorile
acestora), potenţialul conductă/sol, rezultate din determinări specifice efectuate de un laborator autorizat, cu respectarea
prescripţiilor tehnice specifice.
Art. 259. - (1) Protecţia conductelor subterane executate din oţel se face prin:
a) izolaţie de bază (cu materiale rezistente la mediul coroziv: bitum, materiale plastice etc.);
b) izolaţie de bază şi protecţie catodică.
(2) Izolaţia de bază se execută astfel încât să se asigure continuitatea protecţiei pe întregul traseu al conductei de
distribuţie a gazelor naturale, racordului sau a instalaţiei de utilizare a gazelor naturale.
(3) Protecţia mecanică a izolaţiei cu bitum se execută prin aplicarea peste ultimul strat a unui strat din materiale
corespunzătoare acestui scop.
Art. 260. - (1) Suprafaţa ţevilor se curăţă înainte de izolare cu dispozitive speciale (de preferinţă prin sablare),
îndepărtându-se complet rugina şi urmele de grăsime.
(2) Ţevile cu defecte de suprafaţă vizibile se retrag de la izolare.
75
Art. 261. - Izolaţia anticorozivă de bază a tuburilor de protecţie din oţel respectă condiţiile de izolare impuse
conductelor de gaze naturale.
Art. 262. - (1) Izolarea conductelor din oţel subterane se face de către producător (ţevi preizolate) sau în staţii
autorizate.
(2) La ieşirea din sol a conductelor de distribuţie a gazelor naturale, a racordurilor sau a instalaţiilor de utilizare din oţel,
pe conductă se aplică, pe o lungime de 0,5 m, izolaţie anticorozivă care respectă cel puţin tipul de izolaţie aplicat
conductei îngropate.
(3) Se admite izolarea la locul de montaj la: îmbinări, corectarea degradărilor produse în timpul manipulării şi
transportului conductelor, intervenţii pentru remedierea defectelor, precum şi în situaţia prezentată la alin. (2).
(4) Verificarea calităţii izolaţiei se face conform reglementărilor în vigoare.
Art. 263. - Pentru asigurarea electrosecurităţii conductelor şi instalaţiilor aferente şi pentru efectuarea determinărilor
privind starea de coroziune, conductele din oţel aparţinând SD şi, după caz, instalaţiile de utilizare exterioare de gaze
naturale din oţel se prevăd cu:
a) posturi de măsurare a parametrilor specifici (potenţial, curent, rezistenţă etc.) care se montează pe tronsoanele de
conductă în conformitate cu prescripţiile tehnice în vigoare;
b) piese electroizolante.
Art. 264. - (1) Determinările de potenţial se efectuează:
a) în posturile de măsurare, în cazul conductelor din oţel fără racorduri sau cu racorduri din polietilenă;
b) direct pe racorduri, în situaţia conductelor de distribuţie a gazelor naturale din oţel prevăzute cu racorduri din oţel.
(2) Diagramele de înregistrare a valorilor potenţialului conductă/sol se anexează la cartea tehnică a construcţiei.
Art. 265. - În cazul în care nu a fost aplicată iniţial protecţia catodică, OSD stabileşte, pe baza măsurătorilor specifice,
necesitatea aplicării acesteia.
Art. 266. - Piesele electroizolante se montează în SD din oţel:
a) pe fiecare racord, înainte de intrarea în posturile de reglare, măsurare sau reglare-măsurare a gazelor naturale;
b) pe traseele conductelor de distribuţie a gazelor naturale, acolo unde este necesar;
c) la intrarea şi ieşirea în/din staţiile de reglare sau reglare- măsurare a gazelor naturale.
CAPITOLUL XII
Verificări şi probe de rezistenţă şi etanşeitate la presiune a sistemelor de alimentare cu gaze naturale
76
Art. 267. - Verificările de rezistenţă şi etanşeitate la presiune a conductelor de distribuţie şi a instalaţiilor de utilizare a
gazelor naturale se efectuează de către executant pe parcursul realizării lucrărilor.
Art. 268. - (1) Probele de rezistenţă şi etanşeitate la presiune a conductelor de distribuţie şi a racordurilor se
efectuează de către executant, în prezenţa delegatului OSD, la terminarea lucrărilor în vederea recepţiei tehnice.
(2) Probele de rezistenţă şi etanşeitate la presiune a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale se realizează de către
executant, conform prevederilor art. 11 lit. b) din Procedura privind proiectarea, verificarea, execuţia, recepţia şi punerea
în funcţiune a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale, aprobată prin Ordinul preşedintelui ANRE nr. 32/2012.
Art. 269. - (1) Verificările şi probele de rezistenţă şi etanşeitate la presiune se efectuează cu:
a) aer comprimat, în conductele de distribuţie a gazelor naturale, racordurile, posturile de reglare, măsurare sau
reglare- măsurare şi instalaţiile de utilizare a gazelor naturale;
b) apă, în staţiile de reglare sau reglare-măsurare a gazelor naturale.
(2) Valorile presiunilor sunt date în tabelul nr. 8.
77
*) În cazul conductelor de distribuţie a gazelor naturale, a racordurilor şi instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale
realizate din PE 80, proba de rezistenţă se face la 6⋅105 (6 bar) şi proba de etanşeitate se face la 4⋅105 Pa (4 bar).
**) Pentru staţiile de reglare sau reglare-măsurare probele de rezistenţă/etanşeitate se realizează de producătorul
echipamentului şi rezultatul acestora se consemnează în documentaţia de însoţire a echipamentului.
***) Cu manevrarea armăturilor.
Art. 270. - Pentru conductele de distribuţie a gazelor naturale, racorduri sau pentru instalaţiile de utilizare a gazelor
naturale din oţel care se montează subteran se recomandă efectuarea verificărilor înainte de coborârea acestora în şanţ.
Art. 271. - (1) Efectuarea verificărilor şi probelor de rezistenţă şi etanşeitate la presiune a conductelor de distribuţie a
gazelor naturale, a racordurilor sau a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale din polietilenă se efectuează după răcirea,
la nivelul temperaturii exterioare, a ultimei suduri efectuate pe tronsonul respectiv.
(2) În cazul în care recepţia tehnică a racordului din polietilenă se efectuează independent de recepţia tehnică a
conductei de distribuţie a gazelor naturale la care se racordează, probele de etanşeitate şi rezistenţă la presiune a
racordului se execută înainte de perforarea conductei.
78
Art. 272. - Efectuarea verificărilor şi probelor la presiune a sistemelor de alimentare se realizează la presiuni conform
datelor din tabelul nr. 9, astfel:
a) verificarea se efectuează pe tronsoane de până la 500 m şi se consideră corespunzătoare dacă presiunea se
menţine constantă timp de minimum 4 ore;
b) proba se efectuează pe conductele terminate şi se consideră corespunzătoare dacă presiunea se menţine constantă
timp de 24 de ore.
Art. 273. - Timpul de realizare a probei de rezistenţă la presiune este de 1 oră, iar pentru proba de etanşeitate la
presiune este de 24 de ore.
Art. 274. - (1) La efectuarea probelor de rezistenţă şi etanşeitate, aparatele de bază pentru măsurarea presiunii şi
temperaturii sunt de tipul cu înregistrare continuă, cu verificarea metrologică în termen de valabilitate.
(2) Clasa de exactitate a aparatelor de măsură trebuie să fie de minimum 1,5.
(3) Pe lângă aparatele de bază se montează în paralel aparate de control indicatoare de presiune şi de temperatură,
având aceeaşi clasă de exactitate cu cea a aparatelor de bază.
(4) Înregistrarea parametrilor de presiune şi temperatură pe diagramă sau pe protocolul tipărit dat de echipamentul
electronic constituie dovada probelor de rezistenţă şi de etanşeitate.
(5) Înregistrarea parametrilor de presiune şi temperatură se datează şi semnează de către responsabilul metrolog al
OSD, instalatorul autorizat al executantului şi de beneficiar şi conţine următoarele date:
a) lungimea şi diametrul tronsonului de conductă supus probelor;
b) datele de identificare şi verificare ale aparatelor de măsurare.
(6) La efectuarea probelor de rezistenţă şi etanşeitate pentru racord şi instalaţia de utilizare a gazelor naturale nu este
necesară utilizarea aparatelor de măsurare a gazelor naturale cu înregistrare continuă a presiunii şi a temperaturii gazelor
naturale.
Art. 275. - Verificările şi probele de rezistenţă şi etanşeitate la presiune se efectuează după egalizarea temperaturii
aerului din conductă cu temperatura mediului ambiant.
Art. 276. - Timpul necesar pentru egalizarea temperaturii este în funcţie de volumul conductei de distribuţie a gazelor
naturale, a racordului sau a instalaţiei de utilizare a gazelor naturale, conform valorilor date în tabelul nr. 9.
79
Timp necesar pentru egalizarea temperaturii
conductei montate
Volumul
conductei, în m3 Subteran, în ore Suprateran, în minute
OL PE OL
1 2,00 3,00 50
2 2,50 3,75 60
3 3,00 4,50 75
4 4,00 6,00 90
5 5,00 7,50 90
Art. 277. - Corespondenţa între lungimea, diametrul şi volumul conductelor este prezentată în tabelul nr. 10.
80
Art. 278. - În timpul verificărilor şi probelor nu se admit pierderi de presiune.
Art. 279. - Condiţiile de efectuare a probelor şi rezultatele acestora se consemnează în procesul-verbal de recepţie
tehnică conducte de distribuţie a gazelor naturale/racorduri/instalaţii de protecţie catodică, conform anexei nr. 8.
Art. 280. - Este interzisă remedierea defectelor la conducte şi la racorduri în timpul efectuării probelor.
81
Art. 281. - (1) Efectuarea probelor de rezistenţă a conductelor din staţiile şi posturile de reglare sau reglare măsurare
se realizează cu blindarea la ambele capete ale contoarelor şi regulatoarelor.
(2) Efectuarea probelor de rezistenţă şi etanşeitate a staţiilor de reglare sau reglare-măsurare se realizează de către
producătorul echipamentului.
(3) Pentru posturile de reglare, reglare-măsurare sau măsurare proba de etanşeitate se realizează la presiunea de
regim la punerea în funcţiune a echipamentului.
(4) Proba de etanşeitate prevăzute la alin. (3) se realizează cu toate dispozitivele şi echipamentele instalate în stare de
funcţionare.
Art. 282. - (1) La extinderi de instalaţii de utilizare a gazelor naturale, conductele se probează în aceleaşi condiţii ca
orice instalaţie nouă.
(2) Sunt exceptate derivaţiile din instalaţiile de utilizare supraterane a gazelor naturale în funcţiune, care nu depăşesc
lungimea de 4 m; acestea se verifică cu spumă de săpun sau cu alte tehnologii de verificare a etanşeităţii, sub presiunea
gazelor naturale din conductă.
Art. 283. - Se supun probelor de presiune şi etanşeitate şi porţiunile de conducte înlocuite sau modificate din
instalaţiile de utilizare a gazelor naturale existente.
CAPITOLUL XIII
Recepţia tehnică şi punerea în funcţiune la terminarea lucrărilor
Art. 284. - (1) Recepţia tehnică şi punerea în funcţiune a instalaţiei de utilizare a gazelor naturale se realizează
conform prevederilor art. 11-13 din Procedura privind proiectarea, verificarea, execuţia, recepţia şi punerea în funcţiune a
instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale, aprobată prin Ordinul preşedintelui ANRE nr. 32/2012.
(2) Recepţia tehnică şi punerea în funcţiune a lucrărilor din cadrul sistemelor de distribuţie cu gaze naturale se face de
OSD, după anunţarea de către executant a terminării lucrărilor pe faze de execuţie, printr-un document scris.
(3) După efectuarea recepţiei tehnice şi punerea în funcţiune prevăzută la alin. (2) se întocmesc documentele prevăzute
în anexele nr. 7-11.
SECŢIUNEA 1
Recepţia tehnică a lucrărilor din sistemele de distribuţie a gazelor naturale/sistemele de distribuţie închise
82
Art. 285. - (1) Operaţiile tehnice necesare pentru recepţia tehnică a lucrărilor din sistemele de distribuţie a gazelor
naturale sau din sistemele de distribuţie închise se realizează de executant, în prezenţa OSD, a membrilor comisiei de
recepţie, a executantului şi a proiectantului.
(2) Pentru toate lucrările din sistemele de distribuţie a gazelor naturale sau din sistemele de distribuţie închise se
prezintă documentaţia tehnică de execuţie şi documentele privitoare la realizarea şi exploatarea lucrărilor, cu toate
modificările aduse pe parcursul executării lucrărilor.
Art. 286. - Pentru conductele de distribuţie, în care se includ şi racordurile, se prezintă în plus faţă de prevederile art.
285 alin. (2) următoarele:
a) fişa tehnică a conductei de distribuţie a gazelor naturale/racordului (anexa nr. 12/anexa nr. 13);
b) pe planul avizat, poziţia cotată a armăturilor, schimbărilor de direcţie, răsuflătorilor, sudurilor de poziţie, căminelor,
adâncimea de pozare a conductei etc.;
c) certificatul de calitate al ţevilor;
d) buletinele de examinare a sudurilor, emise de un laborator autorizat pentru controlul nedistructiv al sudurilor;
e) buletin de verificare a calităţii protecţiei anticorosive, emis de un laborator autorizat;
f) proces-verbal pentru lucrări ascunse, însoţit şi de buletinul de verificare a calităţii protecţiei anticorosive a conductelor
subterane (după umplerea completă a şanţului cu pământ) şi de asigurare a electrosecurităţii porţiunilor de conductă
supraterane (rezistenţa de dispersie a prizelor de împământare/electrosecuritate), eliberat de un laborator autorizat
(anexa nr. 7);
g) valoarea declarată a investiţiei;
h) autorizaţia de construire;
i) procesul-verbal de recepţie a reparaţiei drumului, semnat de administraţia domeniului public;
j) referatul de prezentare întocmit de proiectant cu privire la modul în care a fost executată lucrarea.
Art. 287. - Pentru staţii şi posturi de reglare sau reglare- măsurare a gazelor naturale se prezintă în plus faţă de
prevederile cuprinse la art. 285 alin. (2) următoarele:
a) fişa tehnică a staţiei/postului de reglare sau reglare- măsurare a gazelor naturale (anexa nr. 14);
b) certificate de conformitate/agremente tehnice pentru elementele componente;
c) certificatele de calitate pentru materialele folosite;
d) valoarea declarată a investiţiei;
83
e) proces-verbal de încercări, pentru staţiile confecţionate în atelier;
f) buletin de verificare a prizei de împământare şi respectarea prevederilor de electrosecuritate;
g) referatul de prezentare întocmit de proiectant cu privire la modul în care a fost executată lucrarea.
Art. 288. - Recepţia tehnică constă în:
a) verificarea documentelor de recepţie;
b) verificarea calităţii lucrărilor şi a concordanţei acestora cu documentaţia tehnică de execuţie avizată, cu prevederile
din autorizaţia de construire, precum şi cu avizele şi condiţiile de execuţie impuse de autorităţile competente;
c) efectuarea probelor de rezistenţă şi de etanşeitate de către executant în prezenţa delegatului OSD;
d) întocmirea procesului-verbal de recepţie tehnică.
SECŢIUNEA a 2-a
Punerea în funcţiune
Art. 289. - (1) Operaţiile tehnice necesare pentru punerea în funcţiune a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale sunt
prevăzute în anexa nr. 5 la Procedura privind proiectarea, verificarea, execuţia, recepţia şi punerea în funcţiune a
instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale, aprobată prin Ordinul preşedintelui ANRE nr. 32/2012.
(2) Punerea în funcţiune a conductelor de distribuţie a gazelor naturale, a racordurilor sau a staţiilor/posturilor de
reglare, reglare-măsurare, nou-executate, se poate realiza pe tronsoane/părţi ale investiţiei generale, în baza programului
întocmit de OSD la solicitarea executantului pe baza proceselor- verbale de recepţie tehnică a obiectivelor respective.
(3) Cuplarea conductelor noi de distribuţie şi a racordurilor la conductele în funcţiune se face conform cerinţelor OSD şi
se realizează de către executant, în prezenta operatorului SD, după notificarea transmisă de către reprezentantul legal al
executantului, în conformitate cu programul de lucru.
(4) Operaţiile de închidere a sectorului, anunţarea clienţilor finali şi redeschiderea sectorului se efectuează de
personalul OSD.
(5) La punerea în funcţiune a conductei de distribuţie a gazelor naturale şi/sau a racordului se întocmeşte procesul-
verbal de punere în funcţiune, conform modelului prevăzut în anexa nr. 10.
Art. 290. - (1) Racordarea conductelor noi de distribuţie şi a racordurilor la conductele de distribuţie a gazelor naturale
puse în funcţiune se face de OSD, la solicitarea scrisă a reprezentantului legal al executantului.
84
(2) Operaţiile de închidere a sectorului, anunţarea clienţilor finali şi redeschiderea sectorului se efectuează de formaţia
de exploatare a OSD.
Art. 291. - (1) Îmbinările care s-au executat după proba de presiune, pentru cuplarea noilor instalaţii de utilizare a
gazelor naturale la cele în puse în funcţiune, se verifică la presiunea din conducta de distribuţie sau din instalaţia de
utilizare a gazelor naturale.
(2) Îmbinările care s-au executat după proba de presiune, pentru cuplarea noilor conducte de distribuţie a gazelor
naturale la cele în funcţiune, sau cele efectuate în cadrul remedierii defectelor se verifică la presiunea din conductă.
Art. 292. - Înainte de punerea în funcţiune a conductelor de distribuţie a gazelor naturale, a racordurilor sau a
instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale se face refularea aerului:
a) prin capătul opus punctului de racordare, la conductele de distribuţie a gazelor naturale în funcţiune;
b) prin robinetele montate în amonte de regulatoare, la racordurile cu posturi de reglare;
c) prin refulator sau prin robinetele manometrului de pe colectorul de ieşire din staţie, la racordurile cu staţii de reglare
sau reglare-măsurare a gazelor naturale, când acestea nu sunt prevăzute cu refulator;
d) prin robinetele aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi şi a unui racord flexibil scos în exteriorul clădirii prin
ferestrele încăperilor, la instalaţiile de utilizare a gazelor naturale.
Art. 293. - La punerea în funcţiune a staţiilor şi posturilor de reglare sau reglare-măsurare a gazelor naturale se
efectuează următoarele operaţiuni:
a) se verifică legarea la centura de împământare a părţilor metalice conform prevederilor art. 104 alin. (1);
b) se verifică şi se închid toate armăturile staţiei sau postului de reglare;
c) se verifică şi se închid toate punctele de ardere şi toate capetele instalaţiei;
d) se deschide robinetul staţiei la racord sau la instalaţia din amonte;
e) se leagă instalaţiile în aval de staţia sau postul de reglare;
f) se pune în funcţiune staţia, postul sau instalaţia de utilizare a gazelor naturale.
Art. 294. - (1) La fiecare aparat consumator de combustibili gazoşi se verifică modul în care se face evacuarea
gazelor de ardere, în următoarele situaţii:
a) funcţionarea individuală a arzătoarelor/aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi;
b) funcţionarea simultană a tuturor aparatelor, în cazul racordării la acelaşi coş de fum a mai multor aparate
consumatoare de combustibili gazoşi.
(2) În cazul funcţionării defectuoase a evacuării gazelor de ardere se procedează la:
85
a) amânarea punerii în funcţiune, până la remedierea canalelor sau coşului de fum;
b) sigilarea robinetelor aparatului consumator de combustibili gazoşi.
Art. 295. - Aparatele consumatoare de combustibili gazoşi racordate la coş se pun în funcţiune numai după ce
consumatorul prezintă dovada, nu mai veche de 30 zile, de verificare şi curăţare a coşurilor de fum printr-un operator
economic care are cuprins ca obiect de activitate un cod CAEN corespunzător acestei activităţi şi deţine personal calificat
pentru verificarea şi curăţarea coşurilor de fum.
Art. 296. - (1) Pentru lucrările aferente sistemului de distribuţie a gazelor naturale/sistem de distribuţie închis (SD)
(conducte de distribuţie a gazelor naturale, racorduri, staţii şi posturi de reglare, reglare-măsurare sau măsurare a gazelor
naturale), înainte de punerea în funcţiune, investitorul predă OSD cartea tehnică a construcţiei.
(2) Cartea tehnică a construcţiei conţine documentaţia privind: proiectarea, execuţia, recepţia, punerea în funcţiune şi
exploatarea SD.
Art. 297. - Documentaţia tehnică privind proiectarea, întocmită în conformitate cu art. 14, care se ataşează cărţii
tehnice a construcţiei se completează, după cum urmează:
a) pentru conductele din SD, cu planul conductelor efectiv montate pe traseul real;
b) pentru racorduri, cu planul racordului şi schemă izometrică pe care se indică diametrul, lungimea, punctul de racord,
debitul de gaze naturale, poziţia şi caracteristicile constructive ale armăturilor şi ale pieselor electroizolante;
c) pentru staţii şi posturi de reglare sau reglare-măsurare a gazelor naturale, cu planul lucrărilor executate şi schema
izometrică pe care se indică diametrele şi lungimile panourilor, distribuitoarelor, poziţia regulatoarelor, armăturilor,
flanşelor de măsurare, poziţia şi caracteristicile contoarelor, punctele de intrare şi ieşire cu precizarea presiunilor,
capacitatea de reglare şi măsurare a staţiei/postului, poziţia ţăruşilor şi platbandelor aferente sistemului de împământare.
Art. 298. - Pe planurile precizate la art. 297 se menţionează, după caz:
a) distanţele de identificare faţă de repere fixe, distanţele între suduri, locul sudurilor de poziţie, diametrele conductelor,
locul schimbărilor de diametru şi al schimbărilor de direcţie, lungimea fiecărui tronson de conductă, pe diametre şi
lungimea totală a conductei, locul de intersecţie cu alte conducte, distanţele până la alte instalaţii întâlnite în săpătură,
construcţii sau obstacole subterane, locul armăturilor;
b) detalii de montaj la schimbările de direcţie sau diametre, la traversarea altor conducte sau construcţii subterane,
pentru punctele de racord ale racordurilor sau conductelor de distribuţie, pentru dispozitivele de închidere şi profiluri
transversale în punctele aglomerate cu instalaţii subterane, la subtraversări de căi ferate, drumuri, cursuri de ape.
86
Art. 299. - Fiecare piesă desenată care se ataşează cărţii tehnice a construcţiei se completează cu datele de
identificare ale proiectantului şi executantului şi se semnează şi se ştampilează de aceştia.
CAPITOLUL XIV
Exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale
Art. 300. - Exploatarea sistemelor de distribuţie a gazelor naturale/sistemelor de distribuţie închise se efectuează prin
instalatori autorizaţi, de către operatori economici titulari ai licenţei de operare a sistemului de distribuţie a gazelor
naturale sau ai licenţei de operare a sistemului de distribuţie închis acordată de către ANRE.
Art. 301. - Exploatarea instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale aparţinând clienţilor finali noncasnici poate fi
efectuată de către:
a) personal propriu, desemnat prin ordin scris de către conducătorul unităţii şi autorizat de către ANRE. Acest personal
nu este abilitat să efectueze verificări şi revizii tehnice periodice ale instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale;
b) operatori economici autorizaţi de către ANRE;
c) OSD.
Art. 302. - Exploatarea instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale aparţinând clienţilor finali casnici, cu excepţia
verificării şi a reviziei tehnice periodice, poate fi efectuată de aceştia şi, după caz, de fochişti autorizaţi pentru exploatarea
centralelor termice, conform instrucţiunilor de utilizare a gazelor naturale primite la punerea în funcţiune a instalaţiei de
utilizare a gazelor naturale sau la cerere.
Art. 303. - Instrucţiunile de utilizare a gazelor naturale, prevăzute la art. 302, sunt elaborate conform prevederilor
prezentelor norme tehnice şi prescripţiilor tehnice de folosire a aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi, elaborate
de producătorii echipamentelor.
Art. 304. - (1) Realizarea operaţiilor de verificare şi revizie tehnică a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale se
efectuează de către un operator economic autorizat de către ANRE, selectat de către clientul final, conform prevederilor
Procedurii privind verificările şi reviziile tehnice ale instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale, aprobată prin Ordinul
preşedintelui ANRE nr. 179/2015, denumită în continuare Procedură.
(2) Cu ocazia efectuării verificărilor şi reviziilor tehnice a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale, în cazul aparatelor
consumatoare de combustibili gazoşi racordate la coş, se repun în funcţiune numai după ce consumatorul prezintă
dovada, nu mai veche de 30 de zile, de verificare şi curăţare a coşurilor de fum printr-un operator economic care are
87
cuprins ca obiect de activitate un cod CAEN corespunzător acestei activităţi şi deţine personal calificat pentru curăţarea şi
verificarea coşurilor de fum.
Art. 305. - (1) OSD completează la zi documentele necesare exploatării SD, după cum urmează:
a) schema de ansamblu a SD, cu amplasarea staţiilor de reglare-măsurare de predare, staţiilor de reglare sau reglare-
măsurare a gazelor naturale, posturilor de reglare sau reglare-măsurare a gazelor naturale, robinetelor de secţionare şi
racordurile la clienţii finali industriali, marcate prin semne şi culori convenţionale;
b) planurile conductelor de distribuţie a gazelor naturale, scara 1: 500, cu repere faţă de puncte fixe;
c) fişele tehnice completate la zi pentru conducte de distribuţie a gazelor naturale, racorduri, posturi şi staţii de reglare
sau reglare-măsurare a gazelor naturale aparţinând SD pe care îl operează;
d) registrul de evidenţă a reclamaţiilor şi a defectelor din SD, conform anexei nr. 15;
e) registrul de evidenţă a reclamaţiilor şi defectelor din instalaţiile de utilizare a gazelor naturale, conform anexei nr. 16;
f) registrul de evidenţă a accidentelor tehnice, conform anexei nr. 17;
g) registrul de evidenţă zilnică a parametrilor pentru staţiile de reglare-măsurare supravegheate, conform anexei nr. 18.
(2) OSD este obligat să deţină un exemplar din cartea construcţiei pentru SD pentru care are licenţa de operare a
sistemului de distribuţie a gazelor naturale şi să o completeze la zi; pentru cazul în care nu există cartea tehnică a
construcţiei, se va elabora releveul construcţiei.
Art. 306. - Pentru toţi clienţii finali, OSD ţine la zi evidenţa debitelor de gaze naturale aprobate şi a debitelor de gaze
naturale puse în funcţiune.
Art. 307. - (1) OSD are dreptul să sisteze alimentarea cu gaze naturale a aparatelor consumatoare de combustibili
gazoşi şi a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale care nu sunt conforme cu prevederile legale.
(2) OSD procedează conform prevederilor alin. (1):
a) la solicitarea în scris a furnizorului de gaze naturale;
b) în situaţia în care aceste neconformităţi sunt constatate ca urmare a activităţii specifice OSD.
(3) OSD asigură primirea reclamaţiilor şi rezolvarea acestora.
CAPITOLUL XV
Exploatarea sistemului de distribuţie a gazelor naturale/sistemului de distribuţie închis
88
SECŢIUNEA 1
Exploatarea conductelor de distribuţie a gazelor naturale şi a racordurilor
Art. 308. - OSD este obligat să efectueze verificarea şi revizia tehnică a conductelor de distribuţie a gazelor naturale şi
a racordurilor.
Art. 309. - (1) Verificarea tehnică a conductelor de distribuţie a gazelor naturale şi a racordurilor, în vederea depistării
eventualelor scăpări de gaze naturale, se face periodic, cu detectoare pentru depistarea scăpărilor de gaze naturale,
verificate metrologic conform prevederilor legislaţiei în vigoare şi se efectuează de către OSD, conform regulamentelor
proprii, în funcţie de:
a) starea tehnică şi vechimea conductelor de distribuţie a gazelor naturale şi a racordurilor;
b) densitatea construcţiilor şi nivelul de risc în funcţie de destinaţia acestora;
c) intensitatea traficului;
d) număr de defecte/kilometru;
e) alte condiţii locale specifice;
f) tipul conductelor, oţel sau polietilenă (PE).
(2) Verificarea tehnică periodică a conductelor de distribuţie a gazelor naturale şi a racordurilor se execută la intervale
de timp precizate în anexa nr. 19.
(3) Echipa care efectuează verificarea are în componenţă cel puţin un instalator autorizat ANRE.
Art. 310. - Controlul scăpărilor de gaze naturale, în cadrul verificării tehnice periodice a conductelor de distribuţie a
gazelor naturale şi a racordurilor, se efectuează:
a) pe toată lungimea traseelor conductelor de distribuţie a gazelor naturale şi a racordurilor şi în posturile/staţiile de
reglare sau reglare-măsurare a gazelor naturale;
b) în căminele altor reţele de utilităţi subterane amplasate în domeniul public la o distanţă de maximum 5 m faţă de
conductele de distribuţie a gazelor naturale.
Art. 311. - (1) După efectuarea verificării tehnice a conductelor de distribuţie a gazelor naturale şi a racordurilor,
echipa care a efectuat verificările consemnează în ordinul de serviciu, întocmit conform cu anexa nr. 20, constatările
făcute şi măsurile luate în vederea diminuării/eliminării neconformităţilor.
(2) Măsurile care se iau în vederea diminuării/eliminării neconformităţilor sunt stabilite prin procedurile operaţionale
proprii ale OSD, întocmite în conformitate cu prevederile prezentelor norme tehnice.
89
Art. 312. - (1) La constatarea unor scăpări de gaze naturale în SD care impun intervenţie de urgenţă se anunţă
imediat biroul de reclamaţii al OSD care consemnează sesizarea în registrul de evidenţă a reclamaţiilor şi defectelor din
SD, întocmit conform anexei nr. 15.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), echipa care efectuează verificările ia de urgenţă primele măsuri, după caz:
a) opreşte sau deviază circulaţia autovehiculelor şi pietonilor în zonă;
b) asigură evacuarea în atmosferă a scăpărilor de gaze naturale prin deschiderea capacelor căminelor aferente
conductei de distribuţie a gazelor naturale şi ale altor reţele subterane existente în zonă;
c) ridică capacele răsuflătorilor GN;
d) supraveghează zona până la sosirea echipei de intervenţie a OSD;
e) verifică existenţa acumulărilor de gaze naturale în imobilele din vecinătatea defectului şi dispune măsuri în
consecinţă.
Art. 313. - (1) În cazul constatării prezenţei unor scăpări de gaze naturale într-o construcţie, se anunţă imediat biroul
de reclamaţii, care consemnează sesizarea în registrul de evidenţă a reclamaţiilor şi defectelor din instalaţiile de utilizare
a gazelor naturale, întocmit conform anexei nr. 16.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), precum şi în situaţia prevăzută la art. 10 alin. (2) lit. b) din Procedură, echipa de
intervenţie sosită la solicitarea constatatorului acţionează astfel:
a) interzice accesul cu foc sau cu surse de producere a scânteilor;
b) întrerupe alimentarea cu gaze naturale;
c) efectuează aerisirea încăperilor;
d) localizează defectul şi nu părăseşte zona până la eliminarea totală a gazelor naturale din imobil;
e) anunţă dispeceratul OSD;
f) extinde controlul pe întreaga zonă unde este posibilă infiltrarea gazelor naturale.
Art. 314. - (1) Revizia tehnică a conductelor de distribuţie a gazelor naturale şi a racordurilor se realizează la
maximum 2 ani, prin efectuarea următoarelor operaţii:
a) curăţarea tijelor şi eventuala reparare a răsuflătorilor;
b) manevrarea robinetelor şi remedierea neetanşeităţilor acestora şi a defecţiunilor constatate;
c) curăţarea căminelor de vizitare;
d) completarea cu capace a căminelor de vizitare, acolo unde capacele lipsesc;
e) refacerea marcajelor pe traseul conductelor, unde este cazul;
90
f) controlul staţiilor de protecţie catodică;
g) verificarea continuităţii firului trasor pentru conductele de distribuţie a gazelor naturale din PE cu aparatură adecvată;
în cazul constatării unor discontinuităţi, acestea se remediază imediat.
(2) Constatările se menţionează în fişele tehnice ale conductelor de distribuţie a gazelor naturale şi ale racordurilor,
întocmite conform anexei nr. 12, respectiv anexei nr. 13.
Art. 315. - Pentru conductele de distribuţie a gazelor naturale şi racordurile protejate catodic, OSD efectuează
controlul funcţionării staţiilor de protecţie catodică în baza procedurilor operaţionale proprii de lucru; constatările se
menţionează în ordinul de serviciu, întocmit conform anexei nr. 20.
Art. 316. - Înlocuirea conductelor de distribuţie a gazelor naturale sau a unor porţiuni din acestea se face în funcţie
de:
a) starea tehnică a acesteia;
b) număr de defecte/kilometru;
c) agresivitatea solului şi valorile curenţilor de dispersie;
d) modernizarea carosabilului şi infrastructurii sistemelor de utilităţi;
e) necesitatea redimensionării conductelor de distribuţie a gazelor naturale;
f) schimbarea regimului de presiune etc.
Art. 317. - Înlocuirea capacelor la căminele de vizitare se face imediat după constatarea deteriorării sau lipsei
acestora.
Art. 318. - În cazul conductelor de distribuţie a gazelor naturale situate pe străzi care urmează a fi supuse
modernizării, se verifică în prealabil, prin sondaj, starea tehnică a acestora, stabilindu-se măsurile necesare pentru
asigurarea funcţionării în condiţii de siguranţă.
Art. 319. - Efectuarea intervenţiilor pentru remedierea defectelor sau executarea cuplării conductelor noi de distribuţie
a gazelor naturale la conductele de distribuţie a gazelor naturale puse în funcţiune se face în raport cu complexitatea şi
natura lucrărilor, prin:
a) închiderea şi/sau depresurizarea SD;
b) reducerea presiunii de regim în SD şi utilizarea dispozitivelor speciale de cuplare.
Art. 320. - (1) Întreruperea planificată a alimentării cu gaze naturale pentru efectuarea de lucrări în SD se face numai
după anunţarea clienţilor finali afectaţi de întrerupere, înainte cu minimum de 48 de ore.
(2) Perioada minimă de întrerupere a alimentării cu gaze naturale este de 3 ore.
91
(3) Perioada minimă de întrerupere poate fi diminuată dacă clienţii finali sunt anunţaţi în totalitate de reluarea alimentării
cu gaze naturale.
Art. 321. - (1) În cazul întreruperilor neplanificate, reluarea alimentării cu gaze naturale se face după anunţarea
prealabilă a clienţilor finali afectaţi de întrerupere cu minimum 3 ore înainte de aceasta.
(2) Perioada minimă de întrerupere poate fi diminuată dacă clienţii finali sunt anunţaţi în totalitate de reluarea alimentării
cu gaze naturale.
Art. 322. - Trecerea unei conducte de distribuţie a gazelor naturale la un regim de presiune superioară celei pentru
care a fost construită se face cu respectarea prevederilor prezentelor norme şi numai după efectuarea probelor de
presiune corespunzătoare noului regim de presiune; rezultatul probelor de presiune trebuie să fie "admis".
Art. 323. - Operaţiile de intervenţie pe conductele de distribuţie a gazelor naturale în funcţiune se fac numai pe baza
programelor de lucru aprobate, care trebuie să conţină minimum următoarele precizări:
a) măsuri tehnice care să excludă pericolul de accidente;
b) instalatorul autorizat al OSD, desemnat pentru intervenţie;
c) măsurile de apărare împotriva incendiilor, prevăzute de regulamentele în vigoare.
SECŢIUNEA a 2-a
Exploatarea staţiilor şi posturilor de reglare, reglare-măsurare sau măsurare a gazelor naturale
Art. 324. - (1) Staţiile şi posturile de reglare, reglare- măsurare sau măsurare a gazelor naturale de la clienţii finali
funcţionează, de regulă, fără supraveghere, cu excepţia celor pentru care OSD împreună cu clientul final stabilesc, în
funcţie de importanţa obiectivului sau de necesităţile tehnologice, pentru o perioadă limitată de timp, necesitatea
existenţei personalului de supraveghere.
(2) Obligaţiile personalului responsabil cu supravegherea staţiilor şi posturilor de reglare, reglare-măsurare sau
măsurare a gazelor naturale se stabilesc de OSD.
Art. 325. - (1) Staţiile şi posturile de reglare, reglare- măsurare sau măsurare a gazelor naturale, indiferent de
capacitate, se revizuiesc pe bază de program aprobat prin grafic, la intervalul de timp recomandat de
producător/proiectant, după caz, dar nu la un interval mai mare de 2 ani.
(2) Revizia tehnică a posturilor de reglare sau de reglare- măsurare, indiferent de capacitate, se realizează la acelaşi
interval de timp cu revizia racordurilor aferente.
92
Art. 326. - (1) Revizia staţiilor şi posturile de reglare, reglare-măsurare sau măsurare a gazelor naturale se realizează
în funcţie de prescripţiile producătorului de echipamente şi constă, în principal, din:
a) verificarea etanşeităţii şi, după caz, înlocuirea pieselor şi garniturilor uzate;
b) curăţarea şi ungerea mecanismelor;
c) curăţarea de impurităţi a conductelor;
d) verificarea şi reglarea funcţionării regulatoarelor la parametrii proiectaţi, a armăturilor de închidere şi de siguranţă;
e) verificarea şi remedierea sistemelor de separare/filtrare;
f) verificarea şi, după caz, înlocuirea aparaturii de măsură şi control, cu excepţia celei pentru care se stabilesc alte
termene în conformitate cu prevederile reglementărilor metrologice în vigoare;
g) vopsirea instalaţiei şi a echipamentelor aferente, după caz;
h) verificarea şi remedierea părţii de construcţie a staţiilor şi posturile de reglare, reglare-măsurare sau măsurare a
gazelor naturale, precum şi a sistemelor de încălzire, ventilare şi iluminare aferente, după caz;
i) asigurarea curăţeniei şi degajarea spaţiilor exterioare aferente, după caz;
j) verificarea instalaţiei de paratrăsnet, printr-o firmă autorizată.
(2) Data de efectuare a reviziei se înscrie în fişa staţiilor şi posturile de reglare, reglare-măsurare sau măsurare a
gazelor naturale.
Art. 327. - Operaţiile de revizie a staţiilor şi posturile de reglare, reglare-măsurare sau măsurare a gazelor naturale
încep după anunţarea clienţilor finali privind întreruperea sau limitarea alimentării cu gaze naturale, cu cel puţin 48 de ore
înainte.
Art. 328. - Dacă la efectuarea operaţiilor de revizie este necesară oprirea staţiilor şi/sau a posturilor de reglare,
reglare- măsurare sau măsurare a gazelor naturale, repunerea în funcţiune se face după obţinerea confirmării scrise a
clientului final, care garantează că robinetele tuturor punctelor de consum sunt închise.
Art. 329. - În timpul operaţiilor de revizie a staţiilor şi posturilor de reglare, reglare-măsurare sau măsurare a gazelor
naturale se asigură ventilarea permanentă a încăperii.
Art. 330. - Remedierea defecţiunilor la instalaţia electrică a staţiilor şi posturilor de reglare, reglare-măsurare sau
măsurare a gazelor naturale se face numai după scoaterea de sub tensiune a acesteia, de personalul autorizat, în
prezenţa unui delegat al OSD.
Art. 331. - Controlul etanşeităţii tuturor îmbinărilor între elementele componente se face cu spumă de săpun sau cu
alte tehnologii de verificare a etanşeităţii; este strict interzis controlul etanşeităţii cu flacără.
93
Art. 332. - (1) Manevrarea elementelor de închidere şi folosirea ocolitorului, precum şi a refulatoarelor staţiilor şi
posturilor de reglare, reglare-măsurare sau măsurare a gazelor naturale se fac numai de personalul OSD.
(2) Robinetele de pe ocolitor se sigilează în poziţia închis.
(3) În situaţii deosebite, cu acceptul OSD, consemnat prin proces-verbal, pentru asigurarea continuităţii alimentării cu
gaze naturale, utilizarea ocolitorului se face pentru perioade strict limitate de personalul autorizat al clientului final, instruit
în acest sens.
Art. 333. - Este interzisă depozitarea materialelor în clădirile care adăpostesc staţiile şi posturile de reglare sau
reglare- măsurare a gazelor naturale şi în apropierea acestor clădiri la distanţe mai mici de:
a) 10 m pentru materiale incombustibile;
b) 40 m pentru materiale combustibile.
Art. 334. - Pentru staţiile şi posturile de reglare sau reglare- măsurare a gazelor naturale fără personal de exploatare
permanent se asigură accesul controlat de către OSD.
CAPITOLUL XVI
Exploatarea instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale
Art. 335. - Clienţii finali de gaze naturale sunt obligaţi să asigure exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor de utilizare a
gazelor naturale.
Art. 336. - Clienţii finali, persoane juridice, sunt obligaţi să întocmească şi să afişeze la locuri vizibile:
a) instrucţiuni specifice de utilizare şi exploatare pentru fiecare aparat consumator de combustibili gazoşi;
b) numerele de telefon ale echipelor de intervenţie proprii şi ale OSD.
Art. 337. - (1) Exploatarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi constă din efectuarea următoarelor
operaţiuni:
a) aprinderea şi stingerea focului;
b) supravegherea arderii şi respectarea parametrilor tehnologici pentru funcţionare în condiţii optime;
c) supravegherea aparatelor de măsură şi control şi a echipamentelor de siguranţă;
d) supravegherea instalaţiilor de automatizare.
94
(2) Verificarea şi repararea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi se fac la cererea clientului final, prin unităţi
specializate, ori de câte ori este nevoie; acestea se efectuează de către operatori economici autorizaţi de organisme
abilitate.
Art. 338. - (1) Întreţinerea instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale constă din efectuarea următoarelor operaţiuni:
a) controlul eventualelor scăpări de gaze naturale;
b) supravegherea, întreţinerea curentă, vopsirea părţilor supraterane;
c) verificarea tehnică a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale la maximum 2 ani;
d) revizia tehnică a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale la maximum 10 ani.
(2) Clienţii finali, persoane juridice, ce deţin instalaţii industriale de utilizare a gazelor naturale, efectuează controlul
eventualelor scăpări de gaze naturale la intervale de cel mult 72 de ore, în funcţie de:
a) complexitatea instalaţiei;
b) procesul tehnologic;
c) posibilitatea scăpării şi infiltrării gazelor.
Art. 339. - (1) Remedierile defecţiunilor constatate în instalaţiile de utilizare a gazelor naturale şi înlocuirea
elementelor defecte sunt obligaţia clientului final şi se realizează de către operatori economici autorizaţi ANRE pentru
executarea instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale având regimul de medie, redusă şi joasă presiune, pe cheltuiala
clientului final.
(2) După remedierea/înlocuirea instalaţiei de utilizare a gazelor naturale, aceasta se supune probelor de presiune,
conform prevederilor art. 268 şi ale art. 269.
(3) Probele de presiune se efectuează numai după dezinstalarea contoarelor, scoaterea din funcţiune a instalaţiei de
utilizare a gazelor naturale şi blindarea acesteia.
(4) Sunt interzise soluţiile provizorii de remediere a defectelor.
(5) Rezultatul probelor de presiune se consemnează în Fişa de evidenţă a lucrărilor periodice de revizie tehnică a
instalaţiei de utilizare a gazelor naturale prevăzută în anexa nr. 5 la Procedură.
Art. 340. - (1) Pentru modificări ale instalaţiei de utilizare a gazelor naturale, clientul final este obligat să realizeze
documentaţiile tehnice pentru executarea lucrărilor, prin intermediul operatorilor economici autorizaţi ANRE pentru
proiectarea instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale având regimul de medie, redusă şi joasă presiune, întocmite
conform prevederilor art. 14.
95
(2) Înlocuirea instalaţiei existente de utilizare a gazelor naturale, în cazul în care nu se aduc modificări de debit de gaze
naturale instalat, presiune, măsurare a consumului de gaze naturale, traseu al instalaţiei, loc de amplasare a aparatelor
consumatoare de combustibili gazoşi etc., se efectuează pe baza şi cu respectarea documentaţiei tehnice care a stat la
baza executării instalaţiei de utilizare avizată, existentă la OSD, proiectant, executant sau la clientul final.
Art. 341. - Repunerea în funcţiune a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale modificate/înlocuite conform prevederile
art. 340 se face în aceleaşi condiţii ca şi pentru instalaţiile de utilizare noi.
Art. 342. - Repunerea în funcţiune a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale după efectuarea reviziei tehnice, după
repararea unei defecţiuni şi/sau întreruperea neplanificată, se face conform instrucţiunilor specifice de utilizare şi
exploatare, numai după:
a) efectuarea controlului funcţionării aparatelor/echipamentelor de măsură, control, reglare şi siguranţă din componenţa
instalaţiei de utilizare a gazelor naturale;
b) verificarea punerii în poziţia închis a tuturor armăturilor de la aparatele consumatoare de combustibili gazoşi.
Art. 343. - La întreruperea neplanificată a alimentării cu gaze naturale, clienţii finali trebuie să închidă robinetele de pe
instalaţiile de utilizare a gazelor naturale şi să aplice măsurile prevăzute în instrucţiunile tehnice proprii de exploatare.
Art. 344. - Punerea în funcţiune a aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi se realizează de operatorul
economic autorizat de organismul abilitat pentru acest lucru în prezenţa beneficiarului.
Art. 345. - Verificarea aparatelor de măsurare a gazelor naturale, supuse controlului metrologic obligatoriu al statului,
se efectuează în conformitate cu prevederile art. 349.
Art. 346. - Clienţii finali, persoane juridice, stabilesc planuri de acţiune pentru prevenirea accidentelor în alimentarea
cu gaze naturale, instruind personalul propriu în vederea aplicării lor.
CAPITOLUL XVII
Montarea, întreţinerea şi verificarea contoarelor/echipamentelor şi instalaţiilor de măsurare a gazelor naturale
96
a) respectarea instrucţiunilor de întreţinere date de producătorul contoarelor/echipamentelor şi instalaţiilor de măsurare
a gazelor naturale;
b) verificarea vizuală cu ocazia citirii şi o dată la 24 de ore pentru înregistratoarele cu diagramă circulară, cu ocazia
schimbării diagramei;
c) verificarea metrologică periodică, la scadenţele stabilite prin reglementările de specialitate.
(2) Modul de efectuare a verificărilor metrologice, ocazionate de defectarea aparatelor sau la solicitarea consumatorilor,
este precizat în contractul de furnizare a gazelor naturale şi în Regulamentul de măsurare a cantităţilor de gaze naturale
tranzacţionate în România, aprobat prin Ordinul preşedintelui ANRE nr. 62/2008, cu modificările ulterioare.
Art. 349. - Verificarea contoarelor/echipamentelor şi instalaţiilor de măsurare a gazelor naturale se face numai în
laboratoare autorizate în conformitate cu reglementările de metrologie legală în vigoare.
Art. 350. - La instalarea contoarelor/echipamentelor şi instalaţiilor de măsurare a gazelor naturale se încheie procese-
verbale în conformitate cu anexa nr. 21.
Art. 351. - Operaţiunile de instalare şi de dezinstalare a contoarelor/echipamentelor şi instalaţiilor de măsurare a
gazelor naturale, în vederea verificării metrologice sau a înlocuirii acestora, se consemnează într-un buletin de mişcare în
conformitate cu anexa nr. 22.
CAPITOLUL XVIII
Intervenţii pentru remedierea defectelor
Art. 352. - (1) OSD asigură permanent un sistem de colectare a sesizărilor şi reclamaţiilor clienţilor finali şi de
rezolvare a acestora în vederea remedierii defectelor intervenite în sistemul de alimentare cu gaze naturale.
(2) În funcţie de numărul clienţilor finali şi de lungimea conductei de distribuţie a gazelor naturale, activitatea se
organizează astfel:
a) birou cu funcţionare permanentă dotat cu telefon direct, având echipe şi mijloace de intervenţie;
b) post dotat cu telefon direct;
c) salariat al OSD, care să asigure preluarea permanentă a sesizărilor şi reclamaţiilor clienţilor finali, cu domiciliul în
localitatea în care se desfăşoară activitatea de distribuţie a gazelor naturale.
Art. 353. - (1) Pentru localităţi mici sau pentru consumatori izolaţi, la care numărul clienţilor finali nu justifică existenţa
echipelor permanente de intervenţie, remedierea defectelor se asigură de către OSD prin echipe de intervenţie.
97
(2) Solicitarea echipelor de intervenţie se face prin dispeceratul OSD, în urma reclamaţiilor primite.
Art. 354. - OSD comunică clienţilor finali numărul de telefon pentru reclamaţii şi intervenţie şi îl înscrie în Instrucţiunile
de utilizare a gazelor naturale, care se predau tuturor clienţilor finali, odată cu punerea în funcţiune a instalaţiilor de
utilizare a gazelor naturale.
Art. 355. - Maşinile de intervenţie se dotează cu mijloace de comunicare eficiente, cu scule, dispozitive, echipamente,
utilaje pentru executarea lucrărilor şi cu aparate adecvate pentru detectarea scăpărilor de gaze naturale.
Art. 356. - (1) Echipele de intervenţie au în componenţă:
a) cel puţin un instalator autorizat ANRE pentru executarea/exploatarea sistemelor de distribuţie a gazelor naturale;
b) muncitori specializaţi/autorizaţi pentru lucrările necesare.
(2) Deplasarea echipei de intervenţie la locul defectului se realizează în timpul cel mai scurt.
(3) Echipele de intervenţie sunt dotate cu echipament de protecţie corespunzător normelor de protecţie a muncii şi de
apărare împotriva incendiilor.
(4) Accesul pentru remedierea defectului se face pe baza ordinului de serviciu, conform anexei nr. 20.
(5) Remedierea defectului se consemnează de echipa de intervenţie pe ordinul de serviciu.
Art. 357. - (1) Defecţiunile semnalate în instalaţiile de utilizare a gazelor naturale ale clienţilor finali persoane juridice
pot fi remediate de:
a) personal propriu, autorizat de ANRE;
b) OSD, pe bază de contract;
c) operatori economici autorizaţi de ANRE, pe bază de contract.
(2) Defecţiunile semnalate la instalaţiile de utilizare a gazelor naturale ale clienţilor finali casnici pot fi remediate, pe
bază de contract, de operatori economici autorizaţi de ANRE pentru executarea instalaţiilor de utilizare a gazelor
naturale/biogaz/biometan având regimul de medie, redusă şi joasă presiune conform prevederilor art. 10 alin. (4) din
Procedură.
Art. 358. - O conductă de distribuţie a gazelor naturale sau un racord se consideră scoase temporar din funcţiune
după ce s-a oprit vehicularea gazelor naturale, prin izolarea porţiunii respective cu ajutorul robinetelor de secţionare sau a
dispozitivelor speciale de oprire locală şi s-a efectuat depresurizarea acestora.
Art. 359. - Scoaterea temporară din funcţiune a conductelor de distribuţie a gazelor naturale şi a racordurilor poate fi
necesară pentru:
a) remedierea avariilor sau accidentelor tehnice;
98
b) efectuarea unor lucrări programate pe conducte.
Art. 360. - Scoaterea temporară din funcţiune a conductelor de distribuţie a gazelor naturale sau a racordurilor se
execută de echipe sau formaţii de lucru ale OSD, numai pe baza:
a) programului de lucru scris;
b) foii de manevră;
c) dispoziţiei date de persoanele împuternicite, înregistrată în registrul de dispoziţii al dispeceratului OSD.
Art. 361. - (1) Programele de lucru se întocmesc pentru toate lucrările planificate.
(2) Foile de manevră se întocmesc pentru lucrări de intervenţie simple sau în cazuri de accidente tehnice.
(3) Remedierea defectului se consemnează în ordinul de serviciu.
Art. 362. - În caz de avarie, personalul din echipele de intervenţie are obligaţia de a lua primele măsuri de siguranţă şi
de a raporta dispeceratului OSD măsurile luate pentru remediere.
Art. 363. - Documentele de la art. 360 se întocmesc şi se aprobă de persoane împuternicite în acest sens de OSD.
Art. 364. - Programul de lucru cuprinde cel puţin:
a) denumirea, locul şi scopul lucrării;
b) data programată şi durata estimată a lucrării;
c) schiţa conductei de distribuţie a gazelor naturale sau a sistemului de distribuţie a gazelor naturale/sistemului de
distribuţie închis pentru zona afectată, cu indicarea tuturor armăturilor de pe traseu;
d) delimitarea şi marcarea vizibilă a zonei de lucru;
e) executantul lucrării;
f) responsabilul lucrării din partea OSD;
g) succesiunea efectuării operaţiilor;
h) soluţia de alimentare cu gaze naturale a clienţilor finali pe durata lucrărilor sau aprobarea pentru sistarea furnizării
gazelor naturale;
i) dotarea tehnică;
j) măsurile de protecţie a muncii şi de apărare împotriva incendiilor specifice lucrării;
k) numele şi semnătura persoanelor care întocmesc şi aprobă programul de lucru.
Art. 365. - Foile de manevră se întocmesc într-o formă succintă, în funcţie de specificul lucrării de intervenţie şi
cuprind cel puţin:
a) denumirea, locul şi scopul lucrării;
99
b) data programată şi durata estimată a lucrării;
c) schiţa conductei de distribuţie a gazelor naturale sau a sistemului de distribuţie a gazelor naturale/sistemului de
distribuţie închis, cu indicarea vanelor relevante.
Art. 366. - (1) Înainte de începerea lucrărilor programate se face:
a) instructajul de protecţia muncii şi de apărare împotriva incendiilor, specifice programului de lucru sau foii de
manevră;
b) dotarea formaţiei de lucru cu mijloace de lucru, de protecţia muncii şi de apărare împotriva incendiilor.
(2) Conducătorul formaţiei de lucru şi responsabilul coordonator răspund de executarea, în condiţii de siguranţă, a
lucrărilor şi operaţiunilor cuprinse în programul de lucru sau în foaia de manevră, în conformitate cu documentaţia de
execuţie, normele de protecţia muncii şi de apărare împotriva incendiilor.
(3) Lucrările care se execută în zona de protecţie sau de siguranţă a obiectivelor terţilor se fac cu avizul şi
supravegherea tehnică a acestora.
Art. 367. - Scoaterea temporară din funcţiune cu ajutorul dispozitivului cu pară a conductelor având Dn <= 50 mm,
racordate la conducta de distribuţie a gazelor naturale prin teu, se face pe baza ordinului de serviciu.
Art. 368. - După încheierea lucrărilor, executantul înscrie în planul de amplasare şi în cartea construcţiei elementele
constructive noi şi cele modificate, care să reflecte situaţia reală din teren la data respectivă.
Art. 369. - La conductele de distribuţie a gazelor naturale din polietilenă (PE), după localizarea defectului şi efectuarea
săpăturilor în funcţie de gradul de afectare a conductei, defectul se izolează prin:
a) strangularea cu ajutorul dispozitivelor calibrate în amonte de locul defectului sau de o parte şi de alta a locului
defectului pentru conductele integrate în sistemele de distribuţie buclate;
b) secţionare cu ajutorul robinetelor de secţionare;
c) dispozitiv cu pară (în cazul conductelor rupte).
Art. 370. - (1) Reparaţiile defectelor conductelor de distribuţie a gazelor naturale din PE pot fi:
a) temporare;
b) definitive.
(2) Reparaţiile temporare se refac în formă definitivă imediat ce sunt îndeplinite condiţiile normale de lucru.
Art. 371. - În cazul unor reparaţii temporare, în principal în cazul conductelor de distribuţie a gazelor naturale perforate
şi, după caz, fisurate, se pot utiliza coliere metalice agrementate tehnic.
100
Art. 372. - (1) Înlăturarea defectelor prin reparaţii definitive la conductele de distribuţie a gazelor naturale din PE se
efectuează prin utilizarea procedeului de îmbinare prin electrofuziune.
(2) Materialele utilizate pentru reparaţii sunt tronsoane de conducte şi electrofitinguri agrementate tehnic şi compatibile
cu materialul conductei care se repară.
(3) Aparatele de sudură îndeplinesc condiţiile de performanţă necesare executării lucrării.
Art. 373. - (1) Întreţinerea şi repararea robinetelor din PE constă din intervenţii la tubul de acces şi verificarea
integrităţii foliei protectoare.
(2) În cazul defectării robinetelor din PE, acestea se înlocuiesc.
Art. 374. - După înlăturarea defectului conductei de distribuţie a gazelor naturale din PE, repunerea în funcţiune a
tronsoanelor afectate se efectuează numai după îndeplinirea următoarelor etape:
a) verificarea lucrărilor efectuate;
b) efectuarea probelor de presiune;
c) refacerea continuităţii firului trasator şi a benzii (grilei) avertizoare;
d) refularea conductelor de distribuţie a gazelor naturale pentru eliminarea completă a aerului;
e) evidenţierea locului de strangulare al conductei de distribuţie a gazelor naturale.
Art. 375. - Remedierea defectelor la racordurile de gaze naturale respectă aceleaşi etape ale lucrărilor de reparaţii ca
şi ale conductelor de distribuţie a gazelor naturale cu precizarea că, la racorduri cu lungimi reduse, scoaterea provizorie
din funcţiune a acestora (obturarea racordului) se poate efectua prin manevrarea dispozitivului de perforare-obturare a
teului de branşament.
CAPITOLUL XIX
Scoaterea definitivă din funcţiune a conductelor de distribuţie a gazelor naturale şi a racordurilor
Art. 376. - Pentru scoaterea definitivă din funcţiune a unei conducte de distribuţie a gazelor naturale se parcurg
următoarele etape:
a) evacuarea gazelor naturale din conductă de distribuţie a gazelor naturale;
b) tăierea capetelor conductei de distribuţie a gazelor naturale;
c) obturarea cu capace sudate a capetelor.
Art. 377. - Pentru scoaterea definitivă din funcţiune a unui racord de gaze naturale se parcurg următoarele etape:
101
a) evacuarea gazelor naturale din racord;
b) tăierea capetelor racordului;
c) obturarea robinetului teului de racord;
d) extragerea racordului în vederea recuperării acestuia, după caz.
Art. 378. - Pentru dezafectarea unei conducte de distribuţie a gazelor naturale sau a unui racord se întocmeşte un
program de lucru care, faţă de programele obişnuite, cuprinde următoarele date şi măsuri suplimentare:
a) planul de amplasare a conductei de distribuţie a gazelor naturale sau a racordului, cu modificările la zi şi cu
menţionarea dispozitivelor de refulare a gazelor naturale, zonelor de lucru periculoase;
b) alte construcţii şi instalaţii nou-amplasate pe traseu;
c) tronsoanele de conductă care nu se pot demonta odată cu dezafectarea conductei de distribuţie a gazelor naturale
sau a racordului;
d) desfiinţarea tuturor marcajelor, răsuflătorilor şi dispozitivelor de refulare amplasate de-a lungul conductei de
distribuţie a gazelor naturale sau a racordului dezafectate sau dezafectat;
e) marcarea cu vopsea sau tăbliţe a zonelor periculoase;
f) locul de tăiere şi blindare a tuturor capetelor şi legăturilor;
g) alte elemente necesare pentru siguranţa lucrării;
h) obligativitatea încheierii unui proces-verbal la terminarea lucrărilor.
Art. 379. - (1) Pentru a evita cuplarea unor conducte de distribuţie a gazelor naturale şi/sau racorduri la tronsoanele
nedemontate ale unei conducte dezafectate se efectuează în prealabil o identificare pe traseu a acestora.
(2) Identificarea se efectuează de delegaţi ai OSD şi, după caz, ai beneficiarului şi ai executantului, pe bază de:
a) proces-verbal încheiat la terminarea lucrărilor de dezafectare;
b) plan de situaţie şi schema izometrică a conductei de distribuţie a gazelor naturale din respectiva zonă;
c) verificarea diametrelor conductelor;
d) sondaje, prin perforări fără foc;
e) injectare de odorizant în SD.
(3) Toate capetele conductelor de distribuţie a gazelor naturale sau a racordurilor dezafectate ce nu pot fi scoase din
pământ se obturează cu capace sudate.
102
CAPITOLUL XX
Securitatea şi sănătatea în muncă
Art. 380. - În toate etapele de proiectare, executare şi exploatare a sistemului de alimentare cu gaze naturale se
respectă prevederile legale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protecţia sănătăţii, securitatea societală şi
reducerea riscului terorismului.
Art. 381. - La executarea lucrărilor se vor folosi numai instalatori autorizaţi ANRE, cu instruire profesională
corespunzătoare, cu aptitudini, experienţă şi capacitate fizică şi neuropsihică normală.
Art. 382. - În documentaţiile tehnice de execuţie a lucrărilor se includ recomandări cu privire la prevederile actelor
normative care permit executarea şi exploatarea sistemului de distribuţie în condiţii de deplină securitate şi sănătate, pe
de o parte pentru personalul de execuţie, iar pe de altă parte pentru personalul de exploatare.
Art. 383. - Obligaţiile şi răspunderile pentru protecţia, siguranţa şi igiena muncii revin:
a) conducătorilor locurilor de muncă;
b) personalului de exploatare;
c) clienţilor finali.
Art. 384. - Conducătorii locurilor de muncă sau, după caz, delegaţii împuterniciţi ai acestora au obligaţia să asigure, în
principal:
a) instruirea personalului la fazele şi intervalele stabilite prin legislaţia în vigoare, întocmirea şi semnarea cu personalul
instruit a documentelor doveditoare;
b) dotarea cu echipament individual de protecţie şi de lucru corespunzător sarcinilor;
c) acordarea alimentaţiei de protecţie şi a materialelor igienico-sanitare pentru prevenirea îmbolnăvirilor profesionale;
d) verificarea stării utilajelor, agregatelor, aparatelor şi sculelor cu care se lucrează şi înlăturarea sau repararea celor
care prezintă defecţiuni;
e) măsurile organizatorice de protecţie, securitate şi sănătate în muncă, specifice lucrărilor de gaze naturale, printre
care: formarea şi componenţa echipelor de lucru, anunţarea clienţilor finali afectaţi de lucrările în sistemele de alimentare
cu gaze naturale, închiderea şi deschiderea alimentării cu gaze naturale, lucrări asupra conductelor de distribuţie a
gazelor naturale aflate sub presiune, manipularea buteliilor sub presiune etc.;
f) formarea şi componenţa echipelor de lucru;
g) anunţarea clienţilor finali înainte de închiderea/deschiderea gazelor naturale;
103
h) închiderea şi deschiderea gazelor naturale în SD;
i) manipularea buteliilor sub presiune etc.
Art. 385. - Personalul de exploatare a sistemului de distribuţie are următoarele obligaţii:
a) să participe la toate instructajele în conformitate cu legislaţia în vigoare;
b) să poarte echipamentul de lucru şi de protecţie la locul de muncă şi să-l întreţină în stare de curăţenie;
c) să nu utilizeze scule, aparate şi echipamente defecte;
d) să aplice în activitatea sa prevederile normelor de care a luat cunoştinţă în cadrul instruirilor, precum şi orice alte
măsuri necesare pentru evitarea accidentelor.
Art. 386. - Principalele măsuri obligatorii la executarea/intervenţia pentru remedierea defectelor/reparaţii curente
şi/sau capitale în sistemul de alimentare cu gaze naturale sunt:
a) transportul ţevilor spre şantiere numai cu mijloace de transport apte pentru această operaţiune;
b) încărcarea şi descărcarea ţevilor se fac cu macaraua ori pe planuri înclinate sau manual prin purtare directă, astfel
încât să se evite pericolul de lovire, rănire sau electrocutare a persoanelor care efectuează operaţiile respective;
c) nu este permisă staţionarea lucrătorilor sub conducte, în faţa planurilor înclinate pe care se descarcă conducte sau
sub vasele cu bitum topit;
d) în timpul transportului sau manipulării buteliilor de oxigen sau de acetilenă se iau toate măsurile pentru împiedicarea
căderii sau lovirii acestora, fiind interzisă deplasarea prin rostogolire a acestora;
e) buteliile sunt purtate de doi lucrători sau deplasate pe cărucioare speciale;
f) nu este permisă aşezarea buteliilor de oxigen şi acetilenă în bătaia razelor de soare sau în locuri cu temperaturi
ridicate;
g) manipularea buteliilor cu oxigen se face numai de lucrători care au mâinile, hainele şi instrumentele de lucru curate,
lipsite de urme de materii grase;
h) manipularea instalaţiilor, a cazanelor, a găleţilor cu bitum topit şi izolarea cu bitum a conductelor se fac numai de
personal special instruit, dotat cu echipament de protecţie pentru aceste operaţiuni;
i) folosirea generatoarelor de acetilenă este permisă numai dacă acestea au supapa hidraulică de siguranţă în bună
stare de funcţionare, umplută cu apă la nivelul necesar;
j) de la începerea săpăturilor şi până la terminarea completă a lucrărilor se utilizează semnalizatoare de zi şi de noapte,
iar unde este cazul, circulaţia este dirijată de o persoană instruită în acest scop.
104
Art. 387. - În timpul lucrului, lucrătorii utilizează echipament de protecţie adecvat pentru a evita contactul cu
substanţele utilizate pentru curăţarea conductelor şi fitingurilor.
Art. 388. - Manevrele necesare exploatării în condiţii de siguranţă a instalaţiilor de gaze naturale se efectuează numai
de personalul instruit în acest scop.
Art. 389. - Prelucrarea materialelor din polietilenă se execută numai în ateliere aerisite, pentru eliminarea noxelor
rezultate la efectuarea sudurilor.
Art. 390. - (1) În toate situaţiile care necesită intervenţii la conductele din polietilenă în funcţiune se iau măsuri de
protecţie a personalului din execuţie/exploatarea SD împotriva accidentelor cauzate de apariţia sarcinilor electrostatice.
(2) După deschiderea şanţului, înainte de accesul la conductele defecte, se iau măsuri de legare la pământ a conductei
şi a tuturor sculelor şi aparatelor de sudare şi măsuri de echipare a personalului din execuţie/exploatarea SD cu
echipament specific.
Art. 391. - Legarea la pământ a conductelor din PE se efectuează prin înfăşurarea acestora cu bandă textilă îmbibată
în soluţie de apă şi săpun, legată la ţăruşi metalici introduşi în pământ în zona de desfăşurare a lucrărilor de reparaţii.
Art. 392. - Pe toată durata intervenţiei asupra conductelor din polietilenă, personalul din execuţie/exploatarea SD
utilizează mănuşi de protecţie din cauciuc.
Art. 393. - La desfăşurarea activităţii în unităţi ale operatorilor economici cu norme specifice de securitate şi sănătate
în muncă se respectă şi prevederile din normele respective.
CAPITOLUL XXI
Protecţia mediului şi a apelor
Art. 394. - În toate etapele de proiectare, executare şi exploatare a sistemului de alimentare cu gaze naturale se
respectă prevederile legale specifice protecţiei mediului şi a apelor.
Art. 395. - (1) Beneficiarul lucrărilor realizează studii de impact pentru lucrările de infrastructură rutieră, care pot avea
un impact asupra mediului prin natura, dimensiunea sau amplasarea lor.
(2) În evaluarea impactului asupra mediului se iau în considerare cel puţin următoarele:
a) lucrările din perioada execuţiei conductei;
b) amplasarea şi termenul de funcţionare a conductei;
c) eventualele pierderi de gaze naturale.
105
CAPITOLUL XXII
Apărarea împotriva incendiilor
Art. 396. - În toate etapele de proiectare, executare şi exploatare a sistemelor de alimentare cu gaze naturale se
respectă prevederile din legislaţia în vigoare privind:
a) apărarea împotriva incendiilor;
b) instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă;
c) echiparea şi dotarea construcţiilor şi instalaţiilor din sistemul de alimentare cu gaze naturale cu mijloace tehnice de
apărare împotriva incendiilor.
Art. 397. - Mijloacele de stingere a incendiilor, prevăzute la art. 396 lit. c), se amplasează la loc vizibil şi uşor accesibil
şi se verifică la termenele prevăzute în instrucţiunile date de furnizor.
Art. 398. - Obligaţiile şi răspunderile pentru apărarea împotriva incendiilor se stabilesc în conformitate cu legislaţia în
vigoare şi revin conducătorilor locurilor de muncă şi personalului de execuţie.
Art. 399. - Conducătorii locurilor de muncă au obligaţia să asigure în principal:
a) instruirea personalului la etapele stabilite prin legislaţie, întocmirea şi semnarea cu personalul instruit a documentelor
doveditoare;
b) verificarea stării utilajelor, aparatelor, echipamentelor şi sculelor cu care se lucrează şi înlăturarea sau repararea
celor care prezintă pericol de incendiu;
c) măsurile organizatorice de apărare împotriva incendiilor specifice instalaţiilor de gaze naturale, referitoare la
formarea şi componenţa echipelor de lucru;
d) asigurarea îndeplinirii la termen a măsurilor de apărare împotriva incendiilor, stabilite potrivit legii;
e) formarea şi componenţa echipelor de lucru;
f) dotarea cu echipament individual de protecţie şi de lucru;
g) anunţarea clienţilor finali înainte de închiderea/deschiderea gazelor naturale;
h) închiderea şi deschiderea gazelor naturale în SD;
i) manipularea generatoarelor şi a buteliilor de acetilenă etc.
Art. 400. - Personalul de execuţie are următoarele obligaţii:
a) să participe la toate instructajele;
106
b) să nu utilizeze scule şi echipamente defecte;
c) să aplice în activitatea sa prevederile normelor de care a luat cunoştinţă la instruire, precum şi orice alte măsuri
necesare pentru evitarea incendiilor.
Art. 401. - Personalul de exploatare are următoarele obligaţii:
a) să participe la toate instructajele în conformitate cu legislaţia în vigoare;
b) să nu utilizeze utilaje, aparate, echipamente şi scule defecte sau neadecvate mediului de lucru;
c) să aplice în activitatea sa prevederile normelor de care a luat cunoştinţă la instruire, precum şi orice alte măsuri
necesare pentru evitarea incendiilor;
d) să asigure îndeplinirea măsurilor de apărare împotriva incendiilor, stabilite potrivit legii.
Art. 402. - (1) Incintele staţiilor şi posturilor de reglare- măsurare a gazelor naturale, precum şi cele în care există
instalaţii de utilizare a gazelor naturale se dotează cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor potrivit normelor
specifice de dotare.
(2) Mijloacele de stingere a incendiilor se amplasează la loc vizibil, uşor accesibil şi se verifică la termenele prevăzute
în instrucţiunile date de furnizorul mijloacelor de stingere.
Art. 403. - (1) Executarea lucrărilor cu foc deschis este admisă numai după luarea măsurilor necesare de apărare
împotriva incendiilor şi numai după obţinerea permisului de lucru cu foc.
(2) Lucrările prevăzute la alin. (1) se execută numai de către echipe instruite în acest scop şi dotate cu echipament de
lucru, protecţie şi intervenţie adecvat.
Art. 404. - În vederea primei intervenţii în caz de incendiu se prevăd următoarele:
a) organizarea de echipe cu atribuţii concrete;
b) măsuri şi posibilităţi de alertare la numărul unic de urgenţă 112 şi, după caz, a serviciilor voluntare şi private pentru
situaţii de urgenţă.
Art. 405. - (1) În cazul producerii unui incendiu în instalaţiile de utilizare a gazelor naturale, personalul prezent închide,
în primul rând, robinetul de incendiu şi apoi procedează la stingerea incendiului, concomitent cu anunţarea serviciilor
pentru situaţii de urgenţă.
(2) În cazul în care nu este posibilă oprirea alimentării cu gaze naturale şi pentru a preveni crearea de acumulări de
gaze naturale urmate de explozii, până la sosirea serviciilor pentru situaţii de urgenţă, se procedează numai la răcirea
zonelor învecinate fără stingerea flăcării de gaze naturale.
107
Art. 406. - Se interzice racordarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi la canalele de fum aferente
focarelor alimentate cu alt tip de combustibil (lemn, păcură, cărbune etc.), cu excepţia aparatelor consumatoare de
combustibili gazoşi care au fost construite pentru alimentare mixtă (gaze naturale - combustibil lichid/solid).
Art. 407. - Înainte de aprinderea focului, în aparatele consumatoare de combustibili gazoşi neautomatizate, utilizatorul
respectă şi asigură următoarele:
a) ventilarea încăperilor în care funcţionează aparatele consumatoare de combustibili gazoşi cu flacără liberă;
b) controlul tirajelor şi etanşeităţii coşurilor la care sunt racordate aparatele consumatoare de combustibili gazoşi;
c) controlul robinetului de manevră al aparatului consumator de combustibili gazoşi, depistarea şi înlăturarea
eventualelor scăpări de gaze naturale;
d) accesul liber al aerului de ardere în focar;
e) ventilarea focarului.
Art. 408. - (1) La aprinderea focului se respectă principiul "gaz pe flacără".
(2) Aprinderea focului se face cu aprinzătorul special, fiind interzisă folosirea chibriturilor, precum şi a hârtiei, deşeurilor
sau a altor materiale, care pot obtura orificiile arzătoarelor.
Art. 409. - La aprinderea focului, gazele naturale sunt deschise de la robinetul de siguranţă şi apoi de la robinetul de
manevră al aparatului consumator de combustibili gazoşi.
Art. 410. - Stingerea focului se face prin închiderea robinetului de siguranţă, iar după stingerea flăcării se închide şi
robinetul de manevră, amplasat înaintea aparatului consumator de combustibili gazoşi.
Art. 411. - În cazul sesizării într-un spaţiu închis a mirosului caracteristic substanţelor odorizante din gazele naturale,
personalul prezent va proceda imediat la:
a) ventilarea rapidă a spaţiului respectiv, prin deschiderea ferestrelor care conduc direct spre exteriorul clădirii (nu spre
holuri, case ale scărilor, curţi de lumină etc.);
b) întreruperea alimentării cu gaze naturale prin închiderea robinetului de incendiu;
c) anunţarea OSD;
d) interzicerea fumatului şi folosirii unor surse de generare a scânteilor;
e) decuplarea instalaţiei electrice;
f) anunţarea celorlalţi clienţi finali racordaţi la instalaţia de utilizare a gazelor naturale (cazul clienţilor finali alimentaţi cu
gaze naturale prin intermediul unui racord comun).
108
CAPITOLUL XXIII
Dispoziţii finale
Art. 412. - Anexele nr. 1-22 fac parte integrantă din prezentele norme tehnice şi pot fi actualizate prin ordin al
preşedintelui ANRE.
ANEXA Nr. 1
la normele tehnice
TERMINOLOGIE
a) aparat consumator de combustibili gazoşi - sistemul mecanic complex destinat să consume gaze naturale
combustibile, în condiţii igienice, economice şi de siguranţă;
b) aviz tehnic de racordare - avizul emis de operatorul CA/SNT/SD, la cererea unui solicitant, care conţine condiţiile
tehnice de racordare la CA/SNT/SD pentru satisfacerea cerinţelor precizate în cerere;
c) detector automat de gaze naturale - echipamentul cu limita de sensibilitate de cel puţin 2% metan (CH4) în aer, dotat
cu sistem de semnalizare optică şi/sau alarmare acustică la atingerea concentraţiilor periculoase şi cu acţionare
automată, prin electroventil, asupra admisiei gazelor naturale în instalaţiile de utilizare ce alimentează aparatele
consumatoare de combustibili gazoşi;
d) executant - operatorul economic autorizat ANRE pentru executarea lucrărilor în sistemul de alimentare cu gaze
naturale, respectiv tip ET pentru executarea sistemelor de distribuţie a gazelor naturale, sistemelor de distribuţie închise,
precum şi instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale ce funcţionează în regim de înaltă presiune, tip EDSB pentru
executarea sistemelor de distribuţie a gazelor naturale, inclusiv a sistemelor de distribuţie închise ce funcţionează în
regim de medie, redusă şi joasă presiune sau tip EDIB pentru executarea instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale având
regimul de medie, redusă şi joasă presiune, emise conform prevederilor art. 11, 12 sau 13 din Regulamentul pentru
autorizarea operatorilor economici care desfăşoară activităţi în domeniul gazelor naturale, aprobat prin Ordinul
preşedintelui ANRE nr. 98/2015, cu modificările şi completările ulterioare;
e) instalaţie industrială de utilizare a gazelor naturale - ansamblul de conducte, aparate şi accesorii, montate în aval de
staţia/postul de reglare a presiunii şi măsurare a debitului ce se află la interfaţa cu sistemul de distribuţie/transport sau
109
conductele din amonte, după caz, cu excepţia aparatului de măsurare a debitului, prin intermediul căreia se alimentează
aparate consumatoare de combustibili gazoşi utilizate în:
(i) procese tehnologice din industrie;
(ii) scopul producerii de energie electrică şi/sau termică;
f) proiectant - operatorul economic autorizat ANRE pentru proiectarea lucrărilor în sistemul de alimentare cu gaze
naturale, respectiv tip PT pentru proiectarea sistemelor de distribuţie a gazelor naturale, sistemelor de distribuţie închise,
precum şi instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale ce funcţionează în regim de înaltă presiune, tip PDSB pentru
proiectarea sistemelor de distribuţie a gazelor naturale, inclusiv a sistemelor de distribuţie închise ce funcţionează în
regim de medie, redusă şi joasă presiune sau tip PDIB pentru proiectarea instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale
având regimul de medie, redusă şi joasă presiune, emise conform prevederilor art. 6, 7 sau 8 din Regulamentul pentru
autorizarea operatorilor economici care desfăşoară activităţi în domeniul gazelor naturale, aprobat prin Ordinul
preşedintelui ANRE nr. 98/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
ANEXA Nr. 2
la normele tehnice
LISTA
cuprinzând legislaţia, normele, prescripţiile tehnice, standardele etc. care se recomandă sau se consideră că pot fi
relevante pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale
Legislaţie relevantă
1. Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
485 din 16 iulie 2012, cu modificările şi completările ulterioare;
2. Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 765 din 30
septembrie 2016;
3. Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 933 din 13 octombrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare;
4. Legea nr. 139/2000 privind activitatea de meteorologie, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167
din 7 martie 2014, cu modificările ulterioare;
110
5. Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 373 din 10 iulie 2001, cu modificările şi completările ulterioare;
6. Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 259 din 9 aprilie 2014, cu modificările şi completările ulterioare;
7. Legea nr. 245/2004 privind securitatea generală a produselor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 360 din 9 mai 2008;
8. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din
26 iulie 2006, cu modificările ulterioare;
9. Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633
din 21 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare;
10. Legea apelor nr. 107/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 8 octombrie 1996, cu
modificările şi completările ulterioare;
11. Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 34/2013 privind aprobarea
Regulamentului pentru acordarea autorizaţiilor de înfiinţare şi a licenţelor în sectorul gazelor naturale, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 15 iulie 2013, cu modificările şi completările ulterioare;
12. Hotărârea Guvernului nr. 1.043/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind accesul la Sistemul naţional de
transport al gazelor naturale, a Regulamentului privind accesul la sistemele de distribuţie a gazelor naturale şi a
Regulamentului privind accesul la conductele de alimentare din amonte, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 693 din 2 august 2004, cu modificările şi completările ulterioare;
13. Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 32/2017 pentru aprobarea
Regulamentului privind racordarea la sistemul de distribuţie a gazelor naturale, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 344 din 10 mai 2017, cu modificările şi completările ulterioare. Acest regulament intră în vigoare la data
abrogării dispoziţiilor privind racordarea la sistemul de distribuţie a gazelor naturale prevăzute în Hotărârea Guvernului nr.
1.043/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind accesul la Sistemul naţional de transport al gazelor naturale, a
Regulamentului privind accesul la sistemele de distribuţie a gazelor naturale şi a Regulamentului privind accesul la
conductele de alimentare din amonte, cu modificările şi completările ulterioare;
14. Hotărârea Guvernului nr. 668/2017 privind stabilirea condiţiilor pentru comercializarea produselor pentru construcţii,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 752 din 20 septembrie 2017;
111
15. Hotărârea Guvernului nr. 273/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind recepţia construcţiilor, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 28 iulie 1994, cu modificările şi completările ulterioare;
16. Hotărârea Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 10 decembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare;
17. Hotărârea Guvernului nr. 272/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind controlul de stat al calităţii în
construcţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 28 iulie 1994;
18. Hotărârea Guvernului nr. 808/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea laboratoarelor de analize
şi încercări în activitatea de construcţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 12 august 2005;
19. Hotărârea Guvernului nr. 123/2015 privind stabilirea condiţiilor pentru punerea la dispoziţie pe piaţă a
echipamentelor sub presiune, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 181 din 17 martie 2015, cu
modificările ulterioare;
20. Hotărârea Guvernului nr. 824/2015 privind stabilirea condiţiilor pentru punerea la dispoziţie pe piaţă a recipientelor
simple sub presiune, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 784 din 21 octombrie 2015;
21. Hotărârea Guvernului nr. 1.660/2005 privind aprobarea unor instrucţiuni de metrologie legală, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 46 din 18 ianuarie 2006, cu modificările şi completările ulterioare;
22. Hotărârea Guvernului nr. 1.055/2001 privind condiţiile de introducere pe piaţă a mijloacelor de măsurare, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 701 din 5 noiembrie 2001, cu modificările şi completările ulterioare;
23. Hotărârea Guvernului nr. 574/2005 privind stabilirea cerinţelor referitoare la eficienţa cazanelor noi pentru apă caldă
care funcţionează cu combustibili lichizi sau gazoşi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 596 din 11
iulie 2005, cu modificările şi completările ulterioare;
24. Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 1
noiembrie 2013, cu modificările şi completările ulterioare;
25. Hotărârea Guvernului nr. 245/2016 privind stabilirea condiţiilor pentru punerea la dispoziţie pe piaţă a
echipamentelor şi sistemelor de protecţie destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 286 din 15 aprilie 2016;
26. Hotărârea Guvernului nr. 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare şi expertizare tehnică de calitate
a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 11
decembrie 1995;
112
27. Hotărârea Guvernului nr. 1.756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamente
destinate utilizării în exteriorul clădirilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 22 ianuarie 2007;
28. Hotărârea Guvernului nr. 755/2004 privind aprobarea unităţilor de măsură legale, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 475 din 27 mai 2004, cu modificările şi completările ulterioare;
29. Hotărârea Guvernului nr. 305/2017 privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE)
2016/425 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 martie 2016 privind echipamentele individuale de protecţie şi
de abrogare a Directivei 89/686/CEE a Consiliului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 351 din 12 mai
2017;
30. Hotărârea Guvernului nr. 1.048/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către
lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 722 din 23 august 2006;
31. Hotărârea Guvernului nr. 1.146/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de
către lucrători a echipamentelor de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 815 din 3 octombrie
2006;
32. Hotărârea Guvernului nr. 1.028/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la
utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 710 din 18
august 2006;
33. Hotărârea Guvernului nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la
locul de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 683 din 9 august 2006, cu modificările şi
completările ulterioare;
34. Hotărârea Guvernului nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-
economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 1061 din 29 decembrie 2016, cu modificările şi completările ulterioare;
35. Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 1.496/2011 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a
diriginţilor de şantier, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 458 din 30 iunie 2011, cu modificările şi
completările ulterioare;
36. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 1.196 din 30 decembrie 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu
modificările şi completările ulterioare;
113
37. Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 237 din 29 iunie 1998, cu modificările şi completările ulterioare;
38. Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 19 decembrie 2013, cu modificările şi completările
ulterioare;
39. Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare
împotriva incendiilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 216 din 29 martie 2007;
40. Hotărârea Guvernului nr. 668/2017 privind stabilirea condiţiilor pentru comercializarea produselor pentru construcţii,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 752 din 20 septembrie 2017;
41. Ordinul ministrului industriei şi resurselor nr. 226/2003 pentru aprobarea Listei cuprinzând tipurile de gaze şi
presiunile de alimentare utilizate de aparatele consumatoare de combustibili gazoşi, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 339 din 19 mai 2003;
42. Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului şi al ministrului de stat, ministrul administraţiei şi
internelor, nr. 1.822/394/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru
construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 27
ianuarie 2005, cu modificările şi completările ulterioare;
43. Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 1.889/2004 pentru aprobarea unor proceduri privind
agrementul tehnic în construcţii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.167 şi 1.167 bis din 9 decembrie
2004;
44. Ordinul ministrului economiei, comerţului şi mediului de afaceri nr. 1.007/2010 pentru aprobarea prescripţiilor
tehnice PT A1-2010 "Aparate de încălzit alimentate cu combustibil solid, lichid sau gazos cu puteri nominale <= 400 kW",
PT C2-2010 "Arzătoare cu combustibili gazoşi şi lichizi" şi PT C11-2010 "Sisteme de automatizare aferente centralelor
termice şi instalaţii de ardere aferente cazanelor", publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 şi 513 bis din
23 iulie 2010;
45. Ordinul ministrului economiei nr. 1.001/2013 pentru aprobarea prescripţiilor tehnice PT CR 6-2013 "Autorizarea
operatorilor control nedistructiv şi a persoanelor juridice care efectuează examinări nedistructive, precum şi evaluarea
persoanelor juridice care efectuează examinări distructive", PT CR 7-2013 "Aprobarea procedurilor de sudare pentru oţel,
aluminiu, aliaje de aluminiu şi polietilenă de înaltă densitate (PE-HD)" şi PT CR 9-2013 "Autorizarea sudorilor care
execută lucrări de sudare la instalaţii sub presiune şi la instalaţii de ridicat şi a operatorilor sudare ţevi şi fitinguri din
114
polietilenă de înaltă densitate (PE-HD), publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 759 şi 759 bis din 6
decembrie 2013;
46. Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 4/2007 pentru aprobarea
Normei tehnice privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice - revizia I, publicat
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 18 aprilie 2007, cu modificările şi completările ulterioare;
47. Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 98/2015 privind aprobarea
Regulamentului pentru autorizarea operatorilor economici care desfăşoară activităţi în domeniul gazelor naturale şi a
condiţiilor-cadru de valabilitate aferente autorizaţiilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 493 din 6 iulie
2015, cu modificările şi completările ulterioare;
48. Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 62/2008 privind aprobarea
Regulamentului de măsurare a cantităţilor de gaze naturale tranzacţionate în România, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 489 din 1 iulie 2008, cu modificările ulterioare;
49. Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 62/2013 pentru aprobarea
Regulamentului de constatare, notificare şi sancţionare a abaterilor de la reglementările emise în domeniul energiei,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 536 din 26 august 2013;
50. Decizia preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale nr. 616/2002 pentru
aprobarea Codului tehnic al sectorului gazelor naturale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 438 din 24
iunie 2002.
Norme şi prescripţii tehnice
1. NP-084-03 - "Normativ privind proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor sanitare şi a sistemelor de
alimentare cu apă şi canalizare, utilizând conducte din mase plastice", aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor,
construcţiilor şi turismului nr. 905/2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 867 din 5 decembrie 2003;
2. NTE 003/04/00 - "Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrică cu tensiuni peste 1.000 V", aprobat
prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 32/2004, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 1.092 din 24 noiembrie 2004;
3. NTE 007/08/00 - "Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri electrice", aprobat prin Ordinul
preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 38/2008, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 356 din 8 mai 2008;
115
4. NP 112-2014 - "Normativ privind proiectarea fundaţiilor de suprafaţă", aprobat prin Ordinul viceprim-ministrului,
ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, nr. 2.352/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 935 şi 935 bis din 22 decembrie 2014;
5. P118/2-2013 - "Normativ privind securitatea la incendiu a construcţiilor, Partea a II-a - Instalaţii de stingere", aprobat
prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, nr. 2.463/2013, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 595 şi 595 bis din 24 septembrie 2013;
6. P100-1/2006 - "Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri", aprobat prin Ordinul
ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 1.711/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
803 şi 803 bis din 25 septembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare;
7. I5-2010 - Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de ventilare şi climatizare, aprobat prin
Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului nr. 1.659/2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
504 şi 504 bis din 15 iulie 2011;
8. I13-2015 - Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de încălzire centrală (revizuire şi
comasare normativele I 13-2002 şi I 13/1-2002), aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei
publice nr. 845/2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897 şi 897 bis din 2 decembrie 2015.
Lista standardelor
1. SR EN 12007-1:2012 - Infrastructura pentru gaze. Conducte pentru presiuni maxime de operare mai mici sau egale
cu 16 bar. Partea 1: Cerinţe funcţionale generale;
2. SR EN 1775:2008 - Alimentări cu gaze. Conducte de gaze pentru clădiri. Presiune maximă de serviciu mai mică de
sau egală cu 5 bar. Recomandări funcţionale;
3. SR EN 12007-2:2012 - Infrastructura pentru gaze. Conducte pentru presiuni maxime de operare mai mici sau egale
cu 16 bar. Partea 2: Cerinţe funcţionale specifice pentru polietilenă (MOP mai mică sau egală cu 10 bar);
4. SR EN 12007-3:2015 - Infrastructura pentru gaze. Conducte pentru presiuni maxime de operare mai mici sau egale
cu 16 bar. Partea 3: Cerinţe funcţionale specifice pentru oţel;
5. SR EN 12007-4:2012 - Infrastructura pentru gaze. Conducte pentru presiuni maxime de operare mai mici sau egale
cu 16 bar. Partea 4: Cerinţe funcţionale specifice pentru recondiţionare;
6. SR EN 12007-5:2014 - Infrastructura pentru gaze. Conducte pentru presiuni maxime de operare mai mici sau egale
cu 16 bar. Partea 5: Racorduri. Cerinţe funcţionale specifice;
7. SR EN 13480-1:2012 - Conducte industriale metalice. Partea 1: Generalităţi;
116
8. SR EN 13480-2:2012 - Conducte industriale metalice. Partea 2: Materiale, împreună cu amendamentele SR EN
13480-2:2012/A1:2014 şi SR EN 13480-2:2012/A2:2017;
9. SR EN 13480-3:2012 - Conducte industriale metalice. Partea 3: Proiectare şi calcul;
10. SR EN 13480-4:2012 - Conducte industriale metalice. Partea 4: Fabricaţie şi instalare, împreună cu
amendamentele SR EN 13480-4:2012/A1:2014, SR EN 13480-4:2012/A2:2016 şi SR EN 13480-4:2012/A3:2017;
11. SR EN 13480-5:2012 - Conducte industriale metalice. Partea 5: Inspecţie şi încercări, împreună cu amendamentul
SR EN 13480-5:2012/A1:2014;
12. SR ISO 6002:2000 - Robinete cu sertar, de oţel, cu capac montat cu şuruburi, împreună cu erata SR ISO
6002:2000/C1:2000;
13. SR EN 13942:2009 - Industriile petrolului şi gazelor naturale. Sisteme de transport prin conducte. Robinete pentru
conducte, împreună cu erata SR EN 13942:2009/AC:2009;
14. SR EN 14141:2013 - Robinetărie pentru transportul gazului natural prin conducte. Condiţii de performanţă şi
încercări;
15. SR EN 10241:2002 - Racorduri filetate de oţel;
16. SR EN 13774:2013 - Aparate de robinetărie pentru sisteme de distribuţie a gazului cu presiune maximă de lucru
mai mică sau egală cu 16 bar. Condiţii de performanţă;
17. SR EN 331:2016 - Robinete cu sferă şi robinete cu cep conic cu fund plat cu acţionare manuală utilizate la
instalaţiile de gaz din construcţii;
18. SR EN ISO 15761:2003 - Robinete cu sertar, robinete cu supapă şi robinete de reţinere, de oţel, cu dimensiunile
DN 100 sau mai mici, pentru industriile petrolului şi gazelor naturale;
19. SR ISO 14313:2008 - Industriile petrolului şi gazelor naturale. Sisteme de transport prin conducte. Robinete pentru
conducte, împreună cu erata SR ISO 14313:2008/C1:2017;
20. SR EN ISO 17292:2016 - Robinete metalice cu sferă pentru industriile petrolului, petrochimiei şi industriile conexe;
21. SR EN 126:2012 - Robinete multifuncţionale pentru aparate care utilizează combustibili gazoşi;
22. SR EN 1643:2014 - Dispozitive de securitate şi control pentru arzătoare cu gaz şi aparate care utilizează
combustibili gazoşi. Sistem de control al etanşeităţii pentru robinete de închidere automate;
23. SR EN 50194-1:2009 - Aparatură electrică pentru detectarea gazelor combustibile din locuinţe. Partea 1: Metode de
încercare şi cerinţe de performanţă;
117
24. SR EN 14870-1:2011 - Industriile petrolului şi gazelor naturale. Coturi executate prin inducţie, fitinguri şi flanşe
pentru sistemele de transport prin conducte. Partea 1: Coturi executate prin inducţie;
25. SR EN 14870-2:2005 - Industriile petrolului şi gazelor naturale. Coturi executate prin inducţie, fitinguri şi flanşe
pentru sistemele de transport prin conducte. Partea 2: Fitinguri;
26. SR 825:1998 - Industriile petrolului şi gazelor naturale. Fitinguri - Coturi, teuri şi cruci PN 140. . .PN 1050;
27. SR 827:1997 - Industriile petrolului şi gazelor naturale. Fitinguri. Coturi şi teuri la 45 grade cu flanşe;
28. SR EN 13090:2002 - Materiale de reetanşare a îmbinărilor filetate pentru ţevi de gaz în construcţii;
29. SR EN ISO 15607:2004 - Specificaţia şi calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Reguli
generale;
30. SR EN ISO 15609-1:2005 - Specificaţia şi calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Specificaţia
procedurii de sudare. Partea 1: Sudare cu arc electric;
31. SR EN ISO 15609-2:2002 - Specificaţia şi calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Specificaţia
procedurii de sudare. Partea 2: Sudarea cu gaze, împreună cu amendamentul SR EN ISO 15609-2:2002/A1:2004 şi
erata SR EN ISO 15609-2:2002/A1:2004/C91:2009;
32. SR EN ISO 15609-5:2012 - Specificaţia şi calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Specificaţia
procedurii de sudare. Partea 5: Sudare electrică prin presiune;
33. SR EN ISO 9692-1:2014 - Sudare şi procedee conexe. Tipuri de pregătire a îmbinării. Partea 1: Sudare manuală cu
arc electric cu electrod învelit, sudare cu arc electric cu electrod fuzibil în mediu de gaz protector, sudare cu gaze, sudare
WIG şi sudare cu fascicule de energie a oţelurilor;
34. SR EN ISO 9692-2:2000 - Sudare şi procedee conexe. Pregătirea îmbinării. Partea 2: Sudarea cu arc electric sub
strat de flux a oţelurilor, împreună cu erata SR EN ISO 9692- 2:2000/AC:2003;
35. SR EN ISO 6520-1:2007 - Sudare şi procedee conexe. Clasificare a imperfecţiunilor geometrice din îmbinările
sudate ale materialelor metalice. Partea 1: Sudare prin topire;
36. SR EN ISO 6520-2:2014 - Sudare şi procedee conexe. Clasificarea imperfecţiunilor geometrice din îmbinările
sudate ale materialelor metalice. Partea 2: Sudare prin presiune;
37. SR EN 12732+A1:2014 - Infrastructura pentru gaze. Sudarea conductelor de oţel. Cerinţe funcţionale;
38. STAS 7335/1-86 - Protecţia contra coroziunii. Construcţii metalice îngropate. Terminologie;
39. STAS 7335/2-88 - Protecţia contra coroziunii a construcţiilor metalice îngropate. Semne convenţionale;
40. STAS 7335/4-77 - Protecţia contra coroziunii. Construcţii metalice îngropate. Electrod de referinţă Cu/CuSO4;
118
41. STAS 7335/5-90 - Protecţia contra coroziunii a construcţiilor metalice îngropate. Îmbinări electroizolante cu niplu;
42. SR 7335-6:1998 - Protecţia anticorosivă. Construcţii metalice îngropate. Protejarea conductelor la subtraversări de
drumuri, căi ferate, ape şi la treceri prin cămine;
43. STAS 7335/7-87 - Protecţia contra coroziunii a construcţiilor metalice îngropate. Îmbinări electroizolante cu flanşe;
44. STAS 7335/8-85 - Protecţia contra coroziunii a construcţiilor metalice îngropate. Prize de potenţial;
45. STAS 7335/9-88 - Protecţia contra coroziunii a construcţiilor metalice îngropate. Protecţia catodică şi legarea la
pământ cu anozi reactivi metalici. Prescripţii generale;
46. STAS 7335/10-77 - Protecţia contra coroziunii. Construcţii metalice îngropate. Protecţia catodică prin drenaj electric.
Prescripţii;
47. STAS 10702/1-83 - Protecţia contra coroziunii a construcţiilor din oţel supraterane. Acoperiri protectoare. Condiţii
tehnice generale;
48. STAS 10166/1-77 - Protecţia contra coroziunii a construcţiilor din oţel supraterane. Pregătirea mecanică a
suprafeţelor;
49. SR EN 12954:2002 - Protecţia catodică a structurilor metalice îngropate sau imersate. Principii generale şi aplicaţie
pentru canalizare;
50. STAS 2484-85 - Bitum pentru protecţia conductelor metalice îngropate;
51. SR EN 13067:2013 - Personal pentru sudarea materialelor plastice. Examinarea sudorilor în vederea calificării.
Îmbinări sudate din materiale termoplastice;
52. SR EN 1555-1:2011 - Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru distribuirea combustibililor gazoşi.
Polietilenă (PE). Partea 1: Generalităţi;
53. SR EN 1555-2:2011 - Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru distribuirea combustibililor gazoşi.
Polietilenă (PE). Partea 2: Ţevi;
54. SR EN 1555-3+A1:2013 - Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru distribuirea combustibililor gazoşi.
Polietilenă (PE). Partea 3: Fitinguri;
55. SR EN 1555-4:2011 - Sisteme de canalizare de materiale plastice, pentru distribuirea combustibililor gazoşi.
Polietilena (PE). Partea 4: Robinete;
56. SR EN ISO 1167-1:2006 - Ţevi, fitinguri şi ansambluri de materiale termoplastice pentru transportul fluidelor.
Determinarea rezistenţei la presiune internă. Partea 1: Metodă generală;
119
57. SR EN 13100-1:2017 - Examinări nedistructive ale îmbinărilor sudate ale semifabricatelor din materiale
termoplastice. Partea 1: Examinare vizuală;
58. SR EN 13100-2:2005 - Examinări nedistructive ale îmbinărilor sudate pe semifabricatele de materiale termoplastice.
Partea 2: Examinare radiografică cu radiaţii X;
59. SR EN 13100-3:2005 - Examinări nedistructive ale îmbinărilor sudate pe semifabricatele de materiale termoplastice.
Partea 3: Examinare cu ultrasunete;
60. SR EN 60079-10-1:2009 - Atmosfere explozive. Partea 10-1: Clasificarea ariilor. Atmosfere explozive gazoase;
61. SR EN 60529:1995 - Grade de protecţie asigurate prin carcase (Cod IP), împreună cu amendamentele SR EN
60529:1995/A1:2003, SR EN 60529:1995/A2:2015 şi erata SR EN 60529:1995/AC:2017;
62. SR EN 2:1995 - Clase de incendii, împreună cu amendamentul SR EN 2: 1995/A1: 2005 - Clasificarea incendiilor;
63. SR EN 14291:2005 - Soluţii spumante pentru detectarea scurgerilor la instalaţiile cu gaz;
64. STAS 9312-87 - Subtraversări de căi ferate şi drumuri cu conducte. Prescripţii de proiectare;
65. SR EN 416-1:2006 - Tuburi radiante suspendate, echipate cu un arzător, care utilizează combustibili gazoşi, pentru
alte utilizări decât cele casnice. Partea 1: Securitate;
66. SR 6724-1:1995 - Ventilarea dependinţelor din clădirile de locuit. Ventilare naturală. Prescripţii de proiectare;
67. SR EN 1443:2004 - Coşuri de fum. Condiţii generale;
68. SR EN 1457-1:2012 - Coşuri de fum. Canale interioare de argilă/ceramice. Partea 1: Canale interioare care
funcţionează în condiţii uscate. Condiţii şi metode de încercare;
69. SR EN 1457-2:2012 - Coşuri de fum. Canale interioare de argilă/ceramice. Partea 2: Canale interioare care
funcţionează în condiţii umede. Condiţii şi metode de încercare;
70. SR EN 1856-1:2009 - Coşuri de fum. Condiţii pentru coşuri de fum metalice. Partea 1. Componente ale sistemelor
coşurilor de fum;
71. SR EN 1856-2:2009 - Coşuri de fum. Condiţii pentru coşuri de fum metalice. Partea 2: Tubulaturi şi elemente de
racordare metalice;
72. SR EN 1857:2010 - Coşuri de fum. Componente. Canale interioare de beton;
73. SR EN 1858+A1:2011 - Coşuri de fum. Componente. Blocuri canal de beton cu pereţi simpli sau cu mai mulţi
pereţi;
74. SR EN ISO 10380:2013 - Conducte. Ţevi şi racorduri metalice flexibile ondulate;
75. STAS 8832-85 - Compensatoare de dilatare pentru conducte de gaze. Compensatoare U şi Z. Dimensiuni;
120
76. STAS 4102-85 - Piese pentru instalaţii de legare la pământ de protecţie;
77. SR EN 124-1 - Dispozitive de acoperire şi de închidere pentru cămine de vizitare şi guri de scurgere în zone
carosabile şi pietonale. Partea 1: Definiţii, clasificare, principii generale de proiectare, cerinţe de performanţă şi metode
de încercare;
78. SR EN 124-2 - Dispozitive de acoperire şi de închidere pentru cămine de vizitare şi guri de scurgere în zone
carosabile şi pietonale. Partea 2: Dispozitive de acoperire şi de închidere pentru cămine de vizitare şi guri de scurgere de
fontă;
79. SR EN 124-3 - Dispozitive de acoperire şi de închidere pentru cămine de vizitare şi guri de scurgere în zone
carosabile şi pietonale. Partea 3: Dispozitive de acoperire şi de închidere pentru cămine de vizitare şi guri de scurgere de
oţel sau aliaje de aluminiu;
80. SR EN 124-4 - Dispozitive de acoperire şi de închidere pentru cămine de vizitare şi guri de scurgere în zone
carosabile şi pietonale. Partea 4: Dispozitive de acoperire şi de închidere pentru cămine de vizitare şi guri de scurgere de
beton armat cu oţel;
81. SR EN 124-5 - Dispozitive de acoperire şi de închidere pentru cămine de vizitare şi guri de scurgere în zone
carosabile şi pietonale. Partea 5: Dispozitive de acoperire şi de închidere pentru cămine de vizitare şi guri de scurgere de
materiale compozite;
82. SR EN 124-6 - Dispozitive de acoperire şi de închidere pentru cămine de vizitare şi guri de scurgere în zone
carosabile şi pietonale. Partea 6: Dispozitive de acoperire şi de închidere pentru cămine de vizitare şi guri de scurgere de
polipropilenă (PP), polietilenă (PE) sau policlorură de vinil neplastifiată (PVC-U);
83. SR EN 1917 - Cămine de vizitare şi cămine de racord sau de inspecţie de beton simplu, beton slab armat şi beton
armat, împreună cu erata SR EN 1917:2003/AC:2008;
84. SR EN 13101 - Trepte pentru cămine de vizitare. Cerinţe, marcare, încercări şi evaluarea conformităţii;
85. STAS 2448-82 - Canalizări. Cămine de vizitare. Prescripţii de proiectare;
86. STAS 3932-88 - Brăţări pentru ţevi de instalaţii. Dimensiuni;
87. SR 8050 - Împâslituri de fibre de sticlă;
88. STAS 8804/1-92 - Fitinguri din oţel nealiat şi aliat pentru sudare cap la cap. Condiţii tehnice generale de calitate;
89. STAS 8804/2-92 - Fitinguri din oţel nealiat şi aliat pentru sudare cap la cap. Coturi cu raza scurtă 30 grade, 45
grade, 60 grade, 90 grade, 180 grade. Dimensiuni;
121
90. STAS 8804/3-92 - Fitinguri din oţel nealiat şi aliat pentru sudare cap la cap. Coturi cu raza lungă 30 grade, 45
grade, 60 grade, 90 grade, 180 grade. Dimensiuni;
91. STAS 8804/4-92 - Fitinguri din oţel nealiat şi aliat pentru sudare cap la cap. Coturi de reducere. Dimensiuni;
92. STAS 8804/5-92 - Fitinguri din oţel nealiat şi aliat pentru sudare cap la cap. Teuri egale. Dimensiuni;
93. STAS 8804/6-92 - Fitinguri din oţel nealiat şi aliat pentru sudare cap la cap. Teuri cu ramificaţie redusă. Dimensiuni;
94. STAS 8804/8-92 - Fitinguri din oţel nealiat şi aliat pentru sudare cap la cap. Reducţii. Dimensiuni;
95. STAS 8804/9-92 - Fitinguri din oţel nealiat şi aliat pentru sudare cap la cap. Capace. Dimensiuni;
96. STAS 8805/2-74 - Fitinguri pentru sudare din oţel. Coturi din ţeavă de 90 grade (5D). Dimensiuni;
97. SR EN 682:2002 - Garnituri de etanşare de cauciuc. Condiţii tehnice ale materialelor pentru garnituri de etanşare
utilizate la etanşarea conductelor de canalizare şi a racordurilor prin care se transportă gaze şi hidrocarburi fluide;
98. SR EN 837-1 - Manometre. Partea 1: Manometre cu tub Bourdon. Dimensiuni, caracteristici metrologice, condiţii
tehnice şi încercări, împreună cu erata SR EN 837-1: 1998/AC: 2003;
99. SR EN 837-2 - Manometre. Partea 2: Recomandări pentru alegerea şi montarea manometrelor;
100. SR EN 837-3 - Manometre. Partea 3: Manometre cu membrană şi manometre cu capsulă. Dimensiuni,
caracteristici metrologice, condiţii tehnice şi încercări;
101. SR EN 1359 - Contoare de gaz. Contoare de gaz cu membrană, împreună cu amendamentul SR EN
1359:2004/A1:2006;
102. SR EN ISO 5167-1 - Măsurarea debitului de fluide prin metoda micşorării locale a secţiunii de curgere în conducte
cu secţiune circulară sub presiune. Partea 1: Principii şi condiţii generale, modificat de erata SR EN ISO 5167-
1:2004/C91:2005;
103. SR EN ISO 5167-2 - Măsurarea debitului de fluide prin metoda micşorării locale a secţiunii de curgere în conducte
cu secţiune circulară sub presiune. Partea 2: Diafragme, modificat de erata SR EN ISO 5167-2:2004/C91:2005;
104. SR EN ISO 5167-3 - Măsurarea debitului de fluide prin metoda micşorării locale a secţiunii de curgere în conducte
cu secţiune circulară sub presiune. Partea 3: Ajutaje şi ajutaje Venturi, modificat de erata SR EN ISO 5167-
3:2004/C91:2005;
105. SR EN ISO 5167-4 - Măsurarea debitului de fluide prin metoda micşorării locale a secţiunii de curgere în conducte
cu secţiune circulară sub presiune. Partea 4: Tuburi Venturi, modificat de erata SR EN ISO 5167-4:2004/C91:2005;
106. SR EN 12480 - Contoare de gaz. Contoare de gaz cu pistoane rotative;
122
107. SR EN 12261 - Contoare de gaz. Contoare de gaz cu turbină, împreună cu amendamentul SR EN
12261:2003/A1:2006 şi erata SR EN 12261:2003/AC:2004;
108. SR EN 14236 - Contoare de gaz de uz casnic cu ultrasunete;
109. SR EN 12405-1+A2:2011 - Contoare de gaz. Dispozitive de conversie. Partea 1: Conversie a volumului de gaz;
110. SR EN 12186 - Infrastructura pentru gaze. Staţii de reglare a presiunii gazelor pentru transport şi distribuţie.
Cerinţe funcţionale;
111. SR EN 1776 - Infrastructura pentru gaze. Sisteme de măsurare a gazelor. Cerinţe funcţionale, modificat de erata
SR EN 1776:2016/C91:2017;
112. SR EN 15287-1+A1:2011 - Coşuri de fum. Proiectare, instalare şi punere în funcţiune a coşurilor de fum. Partea 1:
Coşuri de fum pentru aparate de încălzire neetanşe;
113. SR EN 15287-2 Coşuri de fum. Proiectare, instalare şi punere în funcţiune a coşurilor de fum. Partea 2: Coşuri de
fum pentru aparate etanşe;
114. SR EN 14989-1:2007 - Coşuri de fum - condiţii şi metode de încercare pentru coşuri de fum metalice şi canale de
alimentare cu aer din materiale diferite pentru aparate de încălzire etanşe. Partea 1: Terminale verticale aer/gaze de
ardere pentru aparate tip C6;
115. SR EN 14989-2:2008 - Coşuri de fum. Condiţii şi metode de încercare pentru coşuri de fum metalice şi canale de
alimentare cu aer din materiale diferite pentru aparate de încălzire etanşe. Partea 2: Canale pentru gaze de ardere şi
alimentare cu aer pentru aparate de încălzire etanşe;
116. SR EN 13063-1+A1 Coşuri de fum. Sisteme de coşuri de fum cu pereţi interiori de argilă arsă/ceramic. Partea 1:
Condiţii şi metode de încercare corespunzătoare determinării rezistenţei la focul din coş;
117. SR EN 13063-2+A1:2007 Coşuri de fum. Sisteme de coşuri de fum cu pereţi interiori de argilă arsă/ceramic.
Partea 3: Condiţii şi metode de încercare pentru sisteme canale de aer/gaze de ardere;
118. SR EN 13063-3 Coşuri de fum. Sisteme de coşuri de fum cu pereţi interiori de argilă arsă/ceramică. Partea 3:
Condiţii şi metode de încercare pentru sisteme canale de aer/gaze de ardere.
ANEXA Nr. 3
la normele tehnice
123
124
125
126
127
128
129
130
131
132
133
134
135
136
137
ANEXA Nr. 4
la normele tehnice
138
139
ANEXA Nr. 5
la normele tehnice
140
141
ANEXA Nr. 6
la normele tehnice
SECŢIUNILE
coşurilor de fum pentru evacuarea gazelor de ardere de la aparate consumatoare de combustibili gazoşi, cu tiraj natural
Secţiune liberă
Debit instalat de Nr. de racorduri la
Nr. Înălţimea activă
gaze naturale acelaşi canal de
crt. de tiraj [m] rectangulară circulară Ø
[m3/h] fum
[cm x cm] [cm]
1 1,0 2,5 1 10 • 10 10
2 1,5 4,5 1 10 • 10 10
3 2,0 2,5 1 13 x 13 13
4 3,0 4,5 1 13 x 13 13
5 3,0 2,5 2 13 x 20 16
6 4,5 4,5 2 13 x 20 16
7 4,5 2,5 2 20 x 20 20
8 7,0 4,5 2 20 x 20 20
Valorile debitelor de gaze naturale din tabel se referă la coşuri din zidărie masivă, cu goluri realizate din tipare glisante.
Aceste valori pot fi sporite cu 25% pentru coşuri căptuşite cu tuburi sau blocuri prefabricate, având feţe interioare netede.
Observaţii:
Secţiunile indicate sunt cele uzuale.
În cazul unor secţiuni intermediare, valorile corespunzătoare debitelor pot fi obţinute prin interpolare.
Pentru înălţimi mai mari de 4,5 m se aplică sporul la debitele instalate, din tabelul următor:
142
Hcoş [m] 6 7 8 9 10 12 14 16 18 20
ANEXA Nr. 7
la normele tehnice
Operatorul economic titular al licenţei de operare a sistemului de distribuţie a gazelor naturale/sistem de distribuţie
închis . . . . . . . . . . (denumirea)
PROCES-VERBAL DE LUCRĂRI
ASCUNSE (pentru conducte de distribuţie a gazelor naturale, racorduri) Nr. . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . . Încheiat astăzi, ziua
. . . . . . . . . ., luna . . . . . . . . . ., anul . . . . . . . . . .
Subsemnaţii:
- instalator autorizat ANRE, . . . . . . . . . . (numele şi prenumele), Legitimaţie nr. . . . . . . . . . ., tip . . . . . . . . . .;
- executant, . . . . . . . . . ., (denumirea operatorului economic autorizat ANRE)
- sudor autorizat, . . . . . . . . . . (numele şi prenumele), Autorizaţie nr. . . . . . . . . . . la montarea conductei de distribuţie a
gazelor naturale/racordului de presiune . . . . . . . . . ., la imobilul din localitatea . . . . . . . . . ., str. . . . . . . . . . ., nr. . . . . . . . .
..
Prin prezentul proces-verbal precizăm următoarele:
- conducta de distribuţie a gazelor naturale/racordul are diametrul . . . . . . . . . . şi lungimea . . . . . . . . . . m;
- ţeava utilizată la executarea conductei de distribuţie a gazelor naturale/racordului este cea prevăzută în Certificatul de
calitate nr. . . . . . . . . . ., anul . . . . . . . . . . şi Certificatul de conformitate nr. . . . . . . . . . ., anul . . . . . . . . . ., anexa nr. . . . . .
. . . . . la cartea construcţiei;
a) pentru conducta de distribuţie a gazelor naturale/racordul din OL:
- toate sudurile au fost executate folosind materiale standardizate şi au fost izolate; precizările vor fi făcute de
executant;
143
- ţeava a fost izolată conform precizărilor făcute de executant şi, la montaj, a fost aşezată pe pământ mărunţit. Calitatea
izolaţiei a fost verificată după umplerea şanţului cu pământ, încadrându-se în calitate . . . . . . . . . . (Buletin de verificare nr.
. . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . .);
- la toate sudurile au fost aşezate răsuflători;
- conducta a fost aşezată pe fundul şanţului, pe un strat de nisip cu grosimea de 10-15 cm, adâncimea de pozare fiind .
. . . . . . . . . m;
- calota răsuflătorilor a fost sudată în totalitate de tijă şi a fost aşezată pe strat de nisip şi pietriş de râu;
- tuburile de protecţie au fost montate conform proiectului şi normativului în vigoare;
- ţeava, armăturile şi curbele utilizate sunt confecţionate din materialele indicate în Normele tehnice pentru proiectarea,
executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare gaze naturale, aprobate prin Ordinul preşedintelui ANRE nr. 89/2018;
- primul strat de umplutură deasupra conductei a fost din pământ mărunţit, fără corpuri tari (resturi de beton, cărămizi,
deşeuri metalice, sticloase etc.);
b) pentru conducta de distribuţie a gazelor naturale/racordul din polietilenă:
- toate sudurile au fost executate folosind materiale şi procedee standardizate şi au fost realizate prin . . . . . . . . . .;
- tuburile de protecţie au fost montate conform documentaţiei tehnice avizate;
- ţeava, armăturile şi fitingurile utilizate sunt confecţionate din materiale prevăzute în Normele tehnice pentru
proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare gaze naturale, aprobate prin Ordinul preşedintelui ANRE
nr. 89/2018;
- conducta de distribuţie a gazelor naturale/racordul a fost aşezată/aşezat pe fundul şanţului, pe un strat de nisip cu
grosimea de 10 - 15 cm, adâncimea de pozare fiind . . . . . . . . . . m;
- umplerea şanţului este făcută cu nisip şi pământ mărunţit, conform prevederilor normativului în vigoare, inclusiv
aşezarea benzii (grilei) de avertizare şi a firului trasor;
- la executarea conductei de distribuţie a gazelor naturale/racordului s-a traversat traseul canalizărilor subterane
menţionate în plan, faţă de care s-au respectat distanţele admise.
144
1. Executant
Instalator autorizat
Sudor PE
Sudor OL
2. Operator SD
diriginte de şantier (responsabilul cu
urmărirea lucrărilor)
3. Beneficiar
NOTĂ:
Sudorii PE şi OL sunt autorizaţi de organisme abilitate, conform reglementărilor în vigoare.
ANEXA Nr. 8
la normele tehnice
Operatorul economic titular al licenţei de operare a sistemului de distribuţie a gazelor naturale/sistem de distribuţie
închis . . . . . . . . . . (denumirea)
PROCESUL-VERBAL
de recepţie tehnică conducte de distribuţie a gazelor naturale/racorduri/instalaţii de protecţie catodică Nr. . . . . . . . . . ./ . . .
.......
145
b) Executantul lucrărilor este operatorul economic autorizat ANRE . . . . . . . . . . (denumirea, . . . . . . . . . . Autorizaţia
ANRE nr. . . ./data. . ., tip autorizaţie . . . . . . . . . .)
c) Documentaţia tehnică necesară executării lucrării nr. . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . . a fost avizată de verificatorul de
proiecte atestat ANRE . . . . . . . . . . (numele şi prenumele, nr. legitimaţiei . . ., tip atestat . . . . . . . . . .)
d) Conducta este realizată cu următoarele materiale:
Ţeavă . . . . . . . . . .
Tub protecţie . . . . . . . . . .
Armătură închidere . . . . . . . . . .
Cămin armături . . . . . . . . . .
Răsuflători . . . . . . . . . .
Capace GN . . . . . . . . . .
e) Ţeavă din OL - Îmbinările au fost efectuate manual, automat, prin sudură, prin procedeul . . . . . . . . . . şi sunt întărite
prin . . . . . . . . . .
Rezultatul încercării nedistructive a sudurilor este . . . . . . . . . ., conform Buletinului de examinare anexat nr. . . . . . . . . .
./ . . . . . . . . . ., emis de laboratorul autorizat . . . . . . . . . .
Ţeavă din polietilenă - Îmbinările s-au făcut prin procedeul . . . . . . . . . .
Tipul aparatului . . . . . . . . . .
f) Conducta de distribuţie a gazelor naturale/Racordul a fost încercată/încercat la presiune, cu aer, în prezenţa comisiei,
după cum urmează:
proba de rezistenţă la . . . . . . . . . . Pa, timp de . . . . . . . . . .
proba de etanşeitate la . . . . . . . . . . Pa, timp de . . . . . . . . . .
146
Rezultatul probelor de presiune la care a fost supus(ă) conducta de distribuţie a gazelor naturale/racordul este . . . . . . .
...
g) Ţeavă din OL - Conducta de distribuţie a gazelor naturale/Racordul a fost izolată/izolat anticorosiv cu . . . . . . . . . ., în
. . . . . . . . . . straturi, armate cu . . . . . . . . . . straturi din . . . . . . . . . ., şi protecţie mecanică din . . . . . . . . . ., conform
Certificatului de calitate nr. . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . . emis de . . . . . . . . . .
h) Executantul lucrărilor a prezentat
Procesul-verbal de lucrări ascunse nr. . . . . . . . . . ./data . . . . . . . . . .
Ţeavă din OL - Buletinul nr. . . . . . . . . . ./data . . . . . . . . . . de verificare a rezistenţei de izolaţie a conductelor de
distribuţie a gazelor naturale/racordurilor după umplerea completă a şanţului cu pământ, emis de . . . . . . . . . .
i) În vederea recepţiei tehnice, comisia a efectuat sondaje, constatând următoarele:
..........
j) Ţeavă din polietilenă - S-a verificat continuitatea firului trasor.
Concluzia:
Pe baza documentelor prezentate şi a verificărilor proprii, comisia constată că la executarea lucrărilor s-au respectat
prevederile Normelor tehnice pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare gaze naturale,
aprobate prin Ordinul preşedintelui ANRE nr. 89/2018, şi declară admisă recepţia tehnică a acestora.
Prezentul proces-verbal a fost încheiat în . . . exemplare, din care fiecare semnatar a reţinut câte un exemplar.
1. Executant
Instalator autorizat
Sudor PE
Sudor OL
2. Proiectant
147
3. Reprezentant Inspectoratul de Stat
în Construcţii (după caz)
4. Comisia de recepţie tehnică
desemnată de OSD
Reprezentant al administraţiei publice
locale (după caz)
Beneficiar
Specialişti în domeniu
NOTĂ:
- Sudorii PE şi OL sunt autorizaţi de organisme abilitate, conform reglementărilor în vigoare.
- Semnarea procesului-verbal reprezintă admiterea recepţiei obiectivului în vederea punerii în funcţiune.
ANEXA Nr. 9
la normele tehnice
Operatorul economic titular al licenţei de operare a sistemului de distribuţie a gazelor naturale/sistem de distribuţie
închis . . . . . . . . . . (denumirea)
PROCES-VERBAL
de recepţie tehnică staţie/post de reglare sau reglare-măsurare a gazelor naturale Nr. . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . .
148
d) Documentaţia tehnică necesară executării lucrării nr. . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . . a fost avizată de verificatorul de
proiecte atestat ANRE . . . . . . . . . . . (numele şi prenumele, nr. legitimaţiei , tip atestat .)
e) Lucrarea este realizată conform documentaţiei tehnice avizate, cu următoarele materiale:
Ţeavă . . . . . . . . . .
Ţeavă . . . . . . . . . .
Ţeavă . . . . . . . . . .
Armătură închidere . . . . . . . . . .
Cămine armături . . . . . . . . . .
Regulatoare presiune . . . . . . . . . .
Contoare . . . . . . . . . .
Supape de siguranţă . . . . . . . . . .
Filtre . . . . . . . . . .
f) Rezultatul încercării nedistructive a sudurilor este . . . . . . . . . ., conform Buletinului de examinare anexat nr. . . . . . . . .
. ./ . . . . . . . . . ., emis de laboratorul autorizat . . . . . . . . . . ...
g) Staţia/Postul de reglare sau reglare-măsurare a gazelor naturale a fost încercată/încercat la presiune, cu apă, în
prezenţa comisiei, după cum urmează:
proba de rezistenţă la . . . . . . . . . . Pa, timp de . . . . . . . . . . ore.
proba de etanşeitate la . . . . . . . . . . Pa, timp de . . . . . . . . . . ore.
Rezultatul probelor de presiune la care a fost supusă conducta este . . . . . . . . . . ..........
h) Conducta a fost izolată anticorosiv cu . . . . . . . . . . ..........
i) Staţia/Postul de reglare sau reglare-măsurare a gazelor naturale este prevăzută/prevăzut cu priză de împământare şi
de electrosecuritate, verificată de . . . , Buletin de verificare nr. / ..
Concluzia:
149
Pe baza documentelor prezentate şi a verificărilor proprii, comisia constată că la executarea lucrărilor s-au respectat
prevederile Normelor tehnice pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare gaze naturale,
aprobate prin Ordinul preşedintelui ANRE nr. ./ . . , şi declară admisă recepţia staţiei/postului de reglare-măsurare
supuse/supus recepţiei.
Prezentul proces-verbal a fost încheiat în . . . . . . . . . . exemplare, din care fiecare semnatar a reţinut câte un
exemplar.
1. Executant
Instalator autorizat
Sudor PE
Sudor OL
2. Proiectant
3. Reprezentant Inspectoratul de
Stat în Construcţii
(după caz)
4. Comisia de recepţie tehnică
desemnată de OSD
Reprezentant al administraţiei
publice locale (după caz)
Beneficiar
Specialişti în domeniu
NOTĂ:
- Sudorii PE şi OL sunt autorizaţi de organisme abilitate, conform reglementărilor în vigoare.
- Semnarea procesului-verbal reprezintă admiterea recepţiei obiectivului în vederea punerii în funcţiune.
150
ANEXA Nr. 10
la normele tehnice
Operatorul economic titular al licenţei de operare a sistemului de distribuţie a gazelor naturale/sistem de distribuţie
închis . . . . . . . . . . (denumirea)
PROCES-VERBAL
de punere în funcţiune a conductei de distribuţie a gazelor naturale şi/sau racordului Nr. . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . .
Încheiat astăzi, ziua . . . . . . . . . . luna . . . . . . . . . ., anul . . . . . . . . . .,
Subsemnaţii:
- instalator autorizat ANRE al executantului . . . . . . . . . ., Legitimaţie nr. . . . tip . . . . . . . . . . (numele şi prenumele)
- delegat al operatorului de distribuţie . . . . . . . . . ., Legitimaţie nr. . . . . . . . . . . tip . . . . . . . . . . (numele şi prenumele)
În baza Documentaţiei tehnice nr. . . / avizată de verificatorul de proiecte atestat ANRE . . . . . . . . . . şi a
Procesului-verbal de recepţie tehnică nr. . . . . . . . . . . din . . . . . . . . . ., (numele şi prenumele, nr. legitimaţiei , tip
atestat .) am pus în funcţiune conducta de distribuţie gaze naturale/racordul din localitatea . . . . . . . . . ., str. . . . . . . . . . .
nr. . . . . . . . . . ., bloc . . . . . . . . . ., executată/executat de operatorul economic autorizat ANRE . . . . . . . . . . (denumirea,
Autorizaţia ANRE nr /data . . ., tip autorizaţie .)
Obiectivul pus în funcţiune se compune din:
Diametru Cantitate
Furnizor
mm m, buc.
Ţeavă . . . . . . . . . .
Tub protecţie . . . . . . . . . .
Armătură închidere . . . . . . . . . .
Regulatoare de presiune . . . . . . . . . .
Răsuflători . . . . . . . . . .
151
Capace GN . . . . . . . . . .
Semnătura . . . . . . . . . . Semnătura
ANEXA Nr. 11
la normele tehnice
Operatorul economic titular al licenţei de operare a sistemului de distribuţie a gazelor naturale/sistem de distribuţie
închis . . . . . . . . . . (denumirea)
PROCES-VERBAL
de punere în funcţiune staţie/post de reglare sau reglare-măsurare a gazelor naturale Nr. . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . .
Încheiat astăzi, ziua . . . . . . . . . . luna . . . . . . . . . ., anul . . . . . . . . . .,
Subsemnaţii:
- instalator autorizat ANRE al executantului . . . . . . . . . ., Legitimaţie nr. . . . tip . . . . . . . . . . (numele şi prenumele)
152
- delegat al operatorului de distribuţie . . . . . . . . . ., Legitimaţie nr. . . . . . . . . . . tip . . . . . . . . . . (numele şi prenumele)
În baza Documentaţiei tehnice nr. . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . . avizată de verificatorul de proiecte atestat ANRE . . . . . . . .
. . şi a Procesului-verbal de recepţie tehnică nr. . . . . . . . . . ./ . . . . . . . . . ., (numele şi prenumele, nr. legitimaţiei . . ., tip
atestat . . . . . . . . . .) am pus în funcţiune staţia/postul de reglare sau reglare-măsurare a gazelor naturale din localitatea .
. . . . . . . . ., str. . . . . . . . . . . nr . . . . . . . . . ., executată de operatorul economic autorizat ANRE . . . . . . . . . . (denumirea,
Autorizaţia ANRE nr. . . ./data . . ., tip autorizaţie . . . . . . . . . .)
Obiectivul pus în funcţiune se compune din:
Diametru Cantitate
Furnizor
mm m, buc.
Ţeavă . . . . . . . . . .
Ţeavă . . . . . . . . . .
Ţeavă . . . . . . . . . .
Armătură închidere . . . . . . . . . .
Cămine armături . . . . . . . . . .
Regulatoare presiune . . . . . . . . . .
Contoare . . . . . . . . . .
Supape de siguranţă . . . . . . . . . .
Filtre . . . . . . . . . .
153
Delegat operator SD Instalator autorizat al
Client final
Instalator autorizat al OSD executantului
ANEXA Nr. 12
la normele tehnice
Operatorul economic titular al licenţei de operare a sistemului de distribuţie a gazelor naturale/sistem de distribuţie
închis . . . . . . . . . . (denumirea)
154
- material: . . . . . . . . . .
- locul de montare: . . . . . . . . . .
2. Răsuflători:
cu capac GN, bucăţi . . . . . . . . . .
fără capac GN, bucăţi . . . . . . . . . .
3. Îmbinări electroizolante:
- diametru . . . . . . . . . .
- bucăţi . . . . . . . . . .
4. Robinete:
- tip . . . . . . . . . .
- diametru . . . . . . . . . .
- bucăţi . . . . . . . . . .
5. Sudurile au fost executate:
- aparat . . . . . . . . . .
..........
- procedeu . . . . . . . . . .
..........
- întărite cu . . . . . . . . . .
..........
6. Cămine de vane:
- bucăţi: . . . . . . . . . .
7. Protecţie catodică: . . . . . . . . . .
8. Lucrarea a fost executată de operatorul economic autorizat ANRE . . . . . . . . . ., (denumirea, Autorizaţia ANRE nr. . .
./data . . ., tip autorizaţie . . . . . . . . . .)
prin instalatorul autorizat ANRE tip . . . . . . . . . ., Legitimaţia nr. . . . . . . . . . .
Întocmit Verificat
155
Lucrări executate după montarea conductei de distribuţie a gazelor naturale:
Nr. crt. Data executării Ziua Luna Anul Descrierea lucrării Executantul
..........
..........
..........
..........
ANEXA Nr. 13
la normele tehnice
Operatorul economic titular al licenţei de operare a sistemului de distribuţie a gazelor naturale/sistem de distribuţie
închis . . . . . . . . . . (denumirea)
FIŞA TEHNICĂ A
RACORDULUI
156
Anexe:
1. Tuburi de protecţie:
- diametru: . . . . . . . . . .
- material: . . . . . . . . . .
- locul de montare: . . . . . . . . . .
2. Răsuflători:
- cu capac GN, bucăţi . . . . . . . . . .
- fără capac GN, bucăţi . . . . . . . . . .
3. Îmbinări electroizolante:
- diametru . . . . . . . . . .
- bucăţi . . . . . . . . . .
4. Robinete:
- tip . . . . . . . . . .
- diametru . . . . . . . . . .
- bucăţi . . . . . . . . . .
5. Sudurile au fost executate:
- aparat . . . . . . . . . .
- procedeu . . . . . . . . . .
- întărite cu . . . . . . . . . .
6. Regulatoare:
- debit mic: Q = . . . . . . . . . . bucăţi:. . . . . . . . . .
- industrial: Ø = . . . . . . . . . . bucăţi. . . . . . . . . .
7. Protecţie catodică: . . . . . . . . . .
8. Lucrarea a fost executată de operatorul economic autorizat ANRE . . . . . . . . . ., (denumirea, Autorizaţia ANRE nr. . . .
. . . . . . ./data . . . . . . . . . ., tip autorizaţie . . . . . . . . . .)
prin instalatorul autorizat ANRE tip , legitimaţie nr. . . . . . . . . . .
Întocmit Verificat
157
Lucrări executate după montarea racordului:
Nr. crt. Data executării Ziua Luna Anul Descrierea lucrării Executantul
..........
..........
..........
..........
ANEXA Nr. 14
la normele tehnice
Operatorul economic titular al licenţei de operare a sistemului de distribuţie a gazelor naturale/sistem de distribuţie
închis . . . . . . . . . . (denumirea)
FIŞA TEHNICĂ A
STAŢIEI/POSTULUI DE REGLARE SAU REGLARE-MĂSURARE A GAZELOR NATURALE
158
- diametru . . . . . . . . . ., bucăţi . . . . . . . . . .
- diametru: . . . . . . . . . ., bucăţi. . . . . . . . . .
3. Robinete:
- tip . . . . . . . . . .
- diametru . . . . . . . . . .
- bucăţi . . . . . . . . . .
4. Sistem de măsurare
- tip: . . . . . . . . . .
- contor cu turbină (cu pistoane rotative) mărime . . . . . . . . . .
- serie . . . . . . . . . . , număr . . . . . . . . . .
- diametru: . . . . . . . . . .
- debit minim: . . . . . . . . . .
- debit maxim:. . . . . . . . . .
5. convertor de volum
- tip . . . . . . . . . .
- serie . . . . . . . . . ., număr. . . . . . . . . .
Lucrarea a fost executată de operatorul economic autorizat ANRE . . . . . . . . . ., (denumirea, Autorizaţia ANRE nr. . . . .
. . . . ../data . . . . . . . . . ., tip autorizaţie. . . . . . . . . .) prin instalatorul autorizat ANRE tip . . . . . . . . . ., Autorizaţia nr.. . . . . .
....
Întocmit Verificat
Lucrări executate după montarea staţiei/postului de reglare sau de reglare-măsurare a gazelor naturale
Nr. crt. Data executării Ziua Luna Anul Descrierea lucrării Executantul
..........
159
..........
..........
..........
ANEXA Nr. 15
la normele tehnice
Operatorul economic titular al licenţei de operare a sistemului de distribuţie a gazelor naturale/sistem de distribuţie
închis . . . . . . . . . . (denumirea)
REGISTRUL DE EVIDENŢĂ
a reclamaţiilor şi a defectelor din sistemul de distribuţie a gazelor naturale sau din sistemul de distribuţie închis
Numele şi Nr. şi
Numele şi Salariatul Data şi
Data şi ora prenumele data Data şi
Nr. Adresa prenumele Conţinutul căruia i ora sosirii Defecţiune Modul de Timp de
primirii celui care ordinului ora
crt. completă Nr. telefon reclamaţiei s-a la constatată rezolvare intervenţie
reclamaţiei primeşte de rezolvării
reclamant repartizat reclamant
reclamaţia serviciu
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
ANEXA Nr. 16
la normele tehnice
160
Operatorul economic titular al licenţei de operare a sistemului de distribuţie a gazelor naturale/sistem de distribuţie
închis . . . . . . . . . . (denumirea)
REGISTRUL DE EVIDENŢĂ
a reclamaţiilor şi a defectelor din instalaţiile de utilizare a gazelor naturale
Numele şi Nr. şi
Numele şi Salariatul Data şi
Data şi ora prenumele data Data şi
Nr. Adresa prenumele Conţinutul căruia i ora sosirii Defecţiune Modul de Timp de
primirii celui care ordinului ora
crt. completă Nr. telefon reclamaţiei s-a la constatată rezolvare intervenţie
reclamaţiei primeşte de rezolvării
reclamant repartizat reclamant
reclamaţia serviciu
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
ANEXA Nr. 17
la normele tehnice
Operatorul economic titular al licenţei de operare a sistemului de distribuţie a gazelor naturale/sistem de distribuţie
închis . . . . . . . . . . (denumirea)
161
Nr. Data Ziua, Adresa Descrierea Măsuri luate şi data repunerii în
crt. luna, anul Strada nr. accidentului funcţiune a instalaţiei
NOTĂ:
1. Registrul pentru evidenţa accidentelor tehnice se completează de şeful sectorului de exploatare.
2. Se ţine evidenţa separat pentru instalaţii de utilizare, pe de o parte, pentru conducte şi racorduri de distribuţie, pe de
altă parte.
ANEXA Nr. 18
la normele tehnice
Operatorul economic titular al licenţei de operare a sistemului de distribuţie a gazelor naturale/sistem de distribuţie
închis . . . . . . . . . . (denumirea)
Data . . . . . . . . . .
162
Ora înregistrării
Parametrii UM Observaţii
Grad odorizare
Grad odorizare
163
Ora înregistrării
Parametrii UM Observaţii
Grad odorizare
ANEXA Nr. 19
la normele tehnice
Operatorul economic titular al licenţei de operare a sistemului de distribuţie a gazelor naturale/sistem de distribuţie
închis . . . . . . . . . . (denumirea)
164
1 verificare 1 verificare 1 verificare 1 verificare 1 verificare 1 verificare
Interval de timp 1 verificare pe an
pe an la 6 luni la 3 luni pe lună la 6 luni pe an
NOTĂ:
Termenele prevăzute în prezenta anexă sunt maximale; OSD pot reduce intervale de timp pentru efectuarea
verificărilor tehnice, în funcţie de starea tehnică a conductelor de distribuţie a gazelor naturale şi a racordurilor.
ANEXA Nr. 20
la normele tehnice
Operatorul economic titular al licenţei de operare a sistemului de distribuţie a gazelor naturale/sistem de distribuţie
închis . . . . . . . . . . (denumirea)
ORDIN DE SERVICIU
Nr . . . . . . . . . . / . . . . . . . .
165
2. . . . . . . . . . .
Lucrări rămase neexecutate:
1. . . . . . . . . . .
2. . . . . . . . . . .
Am primit echipamentul de protecţie necesar pentru executarea lucrărilor de mai sus.
Coordonator lucrări
Şef de echipă
Client final 1 . . . . . . . . . .
..........
2..........
ANEXA Nr. 21
la normele tehnice
Operatorul economic titular al licenţei de operare a sistemului de distribuţie a gazelor naturale/sistem de distribuţie
închis . . . . . . . . . . (denumirea)
PROCES-VERBAL
de instalare a mijloacelor de măsurare a gazelor naturale
Contor Corector
Tip
166
Serie
An fabricaţie
Nr. inventar
Debit maxim 55
Dn (mm) 55
Subsemnatul, . . . . . . . . . ., mă oblig a păstra mijloacele de măsurare a gazelor naturale în bune condiţii, cunoscând că
sunt răspunzător de orice defecţiuni s-ar produce acestora, iar în caz de defecţiuni să anunţ Serviciul reclamaţii, telefon . .
........
Prezentul proces-verbal s-a încheiat în 3 exemplare, din care unul pentru consumator şi 2 pentru OSD.
ANEXA Nr. 22
la normele tehnice
Operatorul economic titular al licenţei de operare a sistemului de distribuţie a gazelor naturale/sistem de distribuţie
închis . . . . . . . . . . (denumirea)
Motivul intervenţiei
167
(*) Se va detalia de către OSD în momentul completării.
Subsemnatul, . . . . . . . . . ., mă oblig a păstra noile mijloace de măsurare în bune condiţii, cunoscând că sunt
răspunzător de orice defecţiuni s-ar produce acestora, iar în caz de defecţiuni să anunţ Serviciul reclamaţii, telefon . . . . . .
....
168
Buletinul de mişcare s-a încheiat în 3 exemplare, dintre care unul pentru consumator şi două pentru OSD.
169