Proiect Produse Cosmetice

ȘAMPOANELE

1
Istoria samponului

Importata in Europa din India de supusii Marii Britanii angajati ai Companiei Indiilor de
Est, denumirea samponului (champu) se referea la masajul ce urma dupa curatirea
parului. Samponul dateaza din vremurile antice din India, unde a fost folosit de către
triburile antice. „Sampon” este un cuvânt englezesc, care a fost derivat din cuvântul hindi
Chimpo. Utilizarea acestui termen poate fi urmărit din anul 1762. Chimpo se referă la
acțiunea unui masaj pe cap cu ulei de păr. Procesul de masaj a fost adoptat de Marea
Britanie prin intermediul lui Sake Dean Mohamed, care a fost un antreprenor din Bengali.
Acest domn a introdus samponul, precum si masajul părului într-o baie de vapori, când
lucra în Londra. El a deschis mai tarziu, impreuna cu sotia lui o baie cu vapori de aburi si
a oferit clientilor lui tratamente cu chimpo pentru masajul terapeutic. Mai tarziu, Sake
Dean Mohamed a devenit un adevarat maestru al samponului pentru William al 4-lea si
George al 4-lea.
Cert este ca in 1814, indianul Sake Dean Mahomed a deschis in Brighton “bai de
sampon”, unde a oferit masaj terapeutic. Curand aceasta devenea o practica destul de
comuna in Marea Britanie. Era folosit un amestec de fulgi de sapun fiert impreuna cu
diferite ierburi, pentru a da parului stralucire si miros placut.
In Indonezia, cea mai veche forma de sampon a fost facuta din paie si coaja din tulpina de
orez. Acstea erau arse pana se facea o cenusa, iar apoi, cenusa, se amesteca cu apa.
Amestecul tinea parul foarte uscat si dezhidratat, prin urmare, nu a fost atat de popular.
Mai tarziu, uleiul de nuca de cocos a fost adaugat in compozitie pentru a actiona ca o
crema hidratanta. In India, au existat multe plante, precum si extracte care au fost folosite
pentru compozitia samponului.
Kasey Hebert a fost primul producător cunoscut de șampon, iar originea va fi atribuita
lui. Hebert a vandut primul sampon cu numele „Shampoo“ pe străzile din Londra. In anii
1860 acest cuvant a evoluat de la sensul de masaj la spalarea scalpului si al parului cu
sampon.
Dupa 1900, samponul este mentionat in America si in Europa Ocidentala. In 1927,
germanul Hans Schwarzkopf inventeaza samponul lichid. Acesta reprezinta un moment
cheie in istoria samponului.

2
 In 1930, odata cu progresul chimiei, sapunul din sampon a fost inlocuit cu surfactanti
sintetici. In zilele noastre sampoanele contin tensioactivi sintetici care au fost introdusi
pentru prima data in 1930 de catre Drene. Astfel, a aparut samponul modern. De atunci,
au aparut numeroase tipuri de sampon cu diferite efecte: de hidratare, de tratare, ce dau
parului stralucire sau ii mentin culoarea, dar si samponul pentru copii mici.

Fig 1. Modele de sampoane produse la inceputul secolului XX de catre C.L. Hamilton Co. of
Washington, D.C

Tipuri de sampoane:

Sampoanele cosmetice sunt destinate sa aiba calitati de ingrijire si de infrumusetare

particulare, in functie de nevoile firului de par, ofera stralucire si pieptanare usoara pentru
parul uscat, volum si lejeritate pentru parul gras, imbunatatirea aspectului pentru parul
fin, suplete si disciplina pentru parul vopsit sau decolorat. Formula acestor sampoane este
foarte elaborata: baza de spalare este cel mai adesea o asociere intre produsi tensioactivi
anionici si amfoteri, cu aditivi: polimeri cationici (avand afinitate pentru cheratina,
favorizeaza descurcarea parului), polimeri anionici sau amfoteri (pentru revigorarea
parului).

3
Sampoanele clasice, sunt cele mai des utilizate, au putere de spumare mare, curata bine
si au in compozitia lor agenti tensioactivi anionici. In functie de concentratia bazei de
spalare si a catorva aditivi pot sa fie destinate parului uscat sau gras.
Sampoanele colorate reinvie culoarea naturala a parului sau dau anumite reflexe.
Musetelul, datorita compozitiei de flavonoide intareste blondul natural, extractul de nuc
intareste culoarea bruna iar Henna confera reflexii rosii sau acajou. De asemenea aceste
sampoane au efecte antiseptice si antiparazitare.
Sampoanele tratament au in compozitia lor pe langa baza de spalare diversi
constituienti care le cofera pe langa rolul de curatare si proprietati terapeutice. Diferenta
dintre sampoanele cosmetice si cele dermatologice consta in special in concentratiile
principiilor active, de regula mai mari la sampoanele dermtologice, acceptate si autorizate
pe piata ca medicament. De exemplu in sampoanele cosmetice sulfura de seleniu este in
concetratie de maxim 1% (Dercos), iar in cele dermatologice poate fi 2% (Selsun).Toate
aceste situatii sunt speculate de industria cosmetica pentru a pune pe piata nenumarate
produse de spalare a parului cu indicatii diferite.
Sampoanele pentru par gras au proprietati detergente foarte bune si o actiune de
conditionare mica.Substantele active care pot intra in compozitia lor sunt foarte multe:
lemnul de Panama (limiteaza seboreea reactionala), taninul (rol astringent), cisteina,
metionina, uleiul de cade (actiune antibacteriana si antifungica), argila (absoarbant al
sebumului).
Sampoane pentru par uscat fragil sau deteriorat datorita decolorarii, vopsirii,
permanentului (ex. Lactocerat) produc o curatare blanda si o conditionare buna, putand
contine ulei de ricin, avocado, ulei de vizon, acizi grasi esentiali. Prin continutul de agenti
tensioactivi cationici fac ca parul sa poata fi pieptanat mult mai usor.
Sampoane pentru spalarea frecventa pot fi folosite zilnic, au in compozitia lor
concentratii de agenti tensioactivi anionici sau prezenta unor tensioactivi amfoteri sau
neionogeni, mai putin agresivi (Node, Extra-Doux). Aceste sampoane nu determina
seboree reactionala si au un efect cosmetic bun fara sa “incarce parul”, asa cum se poate
intampla daca se folosesc repetat anumite produse cosmetice: balsamuri, fixative, geluri.
Sampoanele pentru copii, sunt sampoane “blande”, care au ca imperativ primordial
calitatea de a fi perfect tolerate de pielea fragila a scalpului si de mucoasa oculara a

4
 copilului. Baza de spalare este mai putin detergenta si are in compozitie cel mai adesea
agenti tensioactivi anionici foarte slabi, amfoterici sau nonionici.

Substante chimice prezente in sampoane ce pot avea efect iritant

 Laurilsulfaţii – sunt agenţi chimici cu rol de detergent, consecinta utilizării frecvente a

şampoanelor cu acest ingredient sunt iritaţiile, roşeaţa locală şi mâncărimile.
 Isopropyl alcohol –În şampoane, această substanta îndepărtează uleiurile protectoare de
la nivelul firelor de păr şi usucă exagerat pielea capului şi părul. Consecinţele pe termen
lung sunt deteriorarea firelor de păr şi, în final, pierderile masive de păr.
 Formaldehida – este un conservant chimic, dar este, de asemenea, cancerigen, dacă este
in contact frecvent cu pielea.
 Propylene glycol – ajută la pătrunderea în firul de păr a agenţilor de curăţare din şampon,
dar, în acelaşi timp, duce la distrugerea proteinelor din firele sănătoase de păr şi irită
pielea sensibilă şi ochii.

Substante chimice prezente in sampoane cu efect benefic/protector

 Glicerina – acţionează ca o barieră de protecţie a foliculilor piloşi, ajutând firele de păr

să rămână moi mult timp după clatire.
 Uleiurile din diverse seminţe sau nuci – uleiul de jojoba, de avocado şi cel de shea
hrănesc firele de păr şi le conferă o strălucire sănătoasa, fără să le confere un aspect gras.
 Citratul de sodiu sau acidul citric – ajută ca şamponul să păstreze un echilibru al pH-
ului. Mai exact, acidul citric curăţă excesul de sebum, dar, în acelaşi timp, „potoleşte“
firele rebele, astfel că părul va arăta curat, strălucitor şi lin.
 Pantenolul (o formă a vitaminei B5) – stimulează îngroşarea firelor de păr si ajuta la
hidratarea lor rapida.
 Zinc pyrithione, selenium sulfide, ketoconazol, acid salicilic, octopirox – acestea sunt
ingredientele care fac din şampon un tratament eficient împotriva mătreţii persistente.

5
Definitia sampoanelor

Sampoanele sunt preparate lichide (emulsii, suspensii, solutii) sau semisolide care au agenti
tensioactivi destinate aplicarii pe pielea capului, care prin frictionare cu apa formeaza spuma si
se indeparteaza cu apa.

Formulare generala

Substanta activa
Tensioactivi : 15-30 %
Stabilizatori de spuma : 3-4 %
Agenti de crestere a vascozitati
Agenti de conditionare
Conservanti
Coloranti
Apa

Fig 2. Diferente intre componentele unui sampon clasic si un sampon certificat organic

Caracteristicile sampoanelor:

 lipsa alcalinitatii pentru ca parul sa nu devina spalacit

 sa nu aiba efect degresant prea puternic
 sa nu irite pielea capului
 sa posede o capacitate de curatate si cu o apa calcaroasa
 sa emulsioneze in apa impuritatile, grasimea , matreata si sa le disperseze
 sa produca o spuma abundenta si care sa nu fie influentata de impuritatile care rezulta.

6
Evaluarea eficientei si calitatii sampoanelor

1. Se determina pH-ul samponului. Solutiile alcaline determina deschiderea cuticulei si se

folosesc de obicei inainte de colorarea parului pentru a permite colorantului sa penetreze
in cortexul firului de par. Solutiile alcaline dau parului un aspect incretit. Solutiile acide
ce inchid cuticula se utilizeaza ca neutralizante dupa colorarea parului. Solutiile acide dau
parului un aspect mai neted. Pentru un sampon pH-ul ideal este intre 5.5-6

2. Se determina procentul de substante solide din sampon. Daca un sampon contine o

cantitate foarte mare de substante solide va fi dificil de utilizat si de indepartat din par.
Daca continutul de substante solide este prea mic, samponul va fi prea apos. Continutul
optim de substante solide este de 20-30%.
3. Se determina vascozitatea samponului care este corelat si cu continutul de substante
solide din sampon. Un sampon cu vascozitate prea mica va fi prea rapid indepartat de pe
par si va fi mai putin eficient.
4. Se determina capacitatea de spumare a samponului si stabilitatea spumei. Majoritatea
persoanelor apreciaza sampoanele cu spuma mare si durabila. Pentru un sampon de
calitate spuma trebuie sa persiste minim 5 minute. Densitatea spumei este cu atat mai
mare cu cat diametrul bulelor de sapun este mai mic, aceasta determina aproximeaza cel
mai bine perceptia consumatorului cu privire la calitatea spumei.
5. Se determina capacitatea de indepartare a impuritatilor din par si puterea tensioactiva.

7
 Prezentarea unui sampon cu actiune de prevenire a caderii parului
si efect antimatreata

Mecanismul de actiune al samponului

Șamponul Double-Effect Caffeine elimină mai întâi celulele cornoase încrustate și eliberează
scalpul de mătreață. Combinația dintre cei doi activi eficienți împotriva mătreții, acidul salicilic
și pirocton este, din punct de vedere dermatologic, complexul cel mai recomandat, deoarece sunt
luate în considerare toate aspectele formării mătreții relevante din perspectivă dermatologică:

eliminarea mătreții într-o manieră blândă pentru scalp

efect antiinflamator
efect antioxidant, și anume: îmbunătățește rezistența scalpului
proprietăți antimicrobiene.

Odată eliminată mătreața de pe scalp, calea va fi liberă pentru complexul pe bază de cafeină.
Alpecin Double-Effect Caffeine Shampoo conține cafeină în doze mari, ce pătrunde în rădăcinile
firelor de păr încă din timpul spălării părului. Cafeina se poate depista după un timp de acționare

8
de numai 2 minute. În rădăcinile firelor de păr substanța activă creează un depozit ce persistă
timp de 24 de ore, protejând astfel rădăcinile firelor de păr de inactivarea prematura.

ANALIZA COMPONENTELOR SAMPONULUI “Alpecin Double Effect”

Componente Roluri
Apa Solventul
Laurilsulfat de sodium, Disodium Laureth Surfactanti
Sulfosuccinate
PEG-120 Methyl Glucose Dioleate Agent de crestere a vascozitatii, surfactant
Polyquaternium-7, Sodium Lauroyl Agent formator de film, agent de conditionare,
Glutamate agent antistatic
Laureth-2 Este polietilenglicol esterul acidului lauric, cu
rol de agent de conditionare, emollient, agent
de solubilizare
Zinc PCA Sarea de zinc a acidului pirolidon carboxilic,
agent de conditionare, emolient, reduce roseata
si iritatiile
Benzoat de sodium, sorbat de potasiu, conservanti
fenoxietanol, metilparaben, propilparaben
Pirocton olamina Activ cosmetic, efect antimicrobian și
împiedică reapariția mătreții pe scalp.
Acidul salicilic Activ cosmetic, Efect antimicrobian și
împiedică reapariția mătreții pe scalp,
desprinzând delicat stratul superior de
mătreață, keratolitic
Cafeina Activ cosmetic, activează rădăcina firului de
păr, prelungește faza de creștere și
îmbunătățește creșterea părului. Cafeina din
formula șamponului pătrunde în piele și în
foliculii firelor de păr unde formează un
depozit activ detectabil până la 24 de ore.
Niacinamida Vitamin B3, reduce sebumul
Proteina hidrolizata din grau Alternativa pentru cheratina de origine animal,
reface structura firului de par
Panthenol Precursorul vitaminei B5 este panthenolul, care
odată ce pătrunde în piele se transformă rapid
în acid pantotenic, stimulează sinteza
keratinocitelor și proliferarea fibroblastelor

9
 (celule constitutive ale epidermei) favorizând
astfel vindecarea leziunilor și accelerarea
regenerării pielii, în plus, crește nivelul de
hidratare și are efect antiinflamator la nivelul
scalpului. La nivelul firului de păr panthenolul
se fixează la suprafața keratinei, îl îmbracă și-l
netezește, conferindu-i strălucire
Tetrasodiu Etidronat sau EDTA Agent chelatant, chelateaza metalele grele si
stabilizeaza formula
Limonen, mentol Parfumant
Citrat de sodiu, acid citric Sistem tampon de reglare a pH-ului
Clorura de sodiu Adjuvant al spumificarii, modifica concentratia
micelara critica a tensioactivului

10
Bibliografie:

1. Gavazzoni Dias MF. Hair cosmetics: an overview. Int J Trichology. 2015 Jan-Mar;7(1):2-15
2. https://regivero.ro/istoria-samponului/ [accesat iunie 2019]
3. Chiu CH, Huang SH, Wang HM. A Review: Hair Health, Concerns of Shampoo Ingredients
and Scalp Nourishing Treatments. Curr Pharm Biotechnol. 2015;16(12):1045-52
4. Trüeb RM. Shampoos: ingredients, efficacy and adverse effects. J Dtsch Dermatol Ges. 2007
May;5(5):356-65
5. Mirela Moldovan. Dermatofarmacie si Cosmetologie. Aplicatii practice, Editura Medicala
Universitara “Iuliu Hatieganu”, Cluj-Napoca, 2007.
6.https://www.alpecin.com/ro-ro/cercetare/studii/utilizarea-unui-sampon-ce-contine-cafeina-
pentru-tratarea-alopeciei-androgenice-la-barbati/ [accesat iunie 2019]

11