GHID DE REALIZARE A LUCRARII

METODICO-ȘTIINȚIFICE PENTRU
OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I

Unversitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

Departamentul pentru Pregatirea Persoanlului Didactic

GHID DE REALIZARE

A LUCRARII METODICO-ȘTIINȚIFICE

PENTRU OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I

Introducere

Prezentul ghid descrie exigentele in legatura cu elaborarea unei lucrarii metodico-

științifice pentru obținerea gradului didactic I. Scopul acestui ghid este de a oferi
informatii complete in vederea indeplinirii criteriilor minimale de valoare academica si reflecta
pozitia Departamentului pentru Pregatirea Persoanlului Didactic.

Ghidul este un document de lucru care se adreseaza:

a. profesorilor, indiferent de specializare, care doresc sa obțina gradul didactic I, cu

informatii complete privind modul de realizare a lucrarii metodico-științifice;

b. profesorilor coordonatori, ca instrument de indrumare unitara si sistematica a candidatilor;

c. comisiilor de examinare pentru acordarea gradului didactic I, ca suport pentru

instituirea unor criterii unitare de evaluare.

1. Obiectivul lucrarii metodico-științifice

Lucrarea metodico-științifica pentru obținerea gradului didactic I are drept obiectiv

esential punerea in evidenta a capacitatii profesorului de a elabora și prezenta in mod
independent o lucrare academica cu semnificatie stiintifica, pe baza metodelor specifice
psihopedagogiei și didacticii specialitații (metodicii).

Lucrarea metodico-stiintifica trebuie sa prezinte contribuții ale candidatului la

perfecționarea activitații instructiv- educative, cercetari personale privind procesul instructiv-
educativ, aplicarea creatoare a unor idei pedagogice la condițiile concrete in care iți desfașoara
activitatea , experimentarea unor noi tehnici de lucru cu elevii, extinderea unor experiențe care
au condus la rezultate calitativ superioare in procesul formarii elevilor etc.
1.1. Tipuri de cercetare pedagogica

Lucrarea metodico-științifica poate fi elaborata intr-una din urmatoarele categorii:

Cercetare fundamentala (teoretica)

 Cerințe fundamentale: relevanta temei (de preferat teme de actualitate majora in
educație, care suscita opinii variate, controversate), amplitudine bibliografica (acces
la referinte majore, numeroase, consistente), capacitate de raportare critica la sursele
teoretice si de promovare a unei viziuni proprii asupra temei tratate, sustinerea unui
punct de vedere sau deschiderea unei directii de dezbatere semnificative in raport cu
tema abordata.
 Sugestii tematice: raportul dintre ereditate și mediu in formarea individului;
formarea gandirii interdisciplinare/transdisciplinare; dezvolarea gandirii
critice/creative/reflexive in procesul de invațamant etc.
Cercetare aplicativa (orientata/aplicativa propriu-zisa/operaționala)
 Cerințe fundamentale: tema relevanta sub aspectul finalitatii practice, analiza critica
a solutiilor existente, metoda de cercetare consistenta, relevanta si semnificativa sub
aspectul potentialului de a identifica solutii aplicative, operationalizare adecvata a
constructelor științifice, metode viabile de masurare si analiza a datelor cercetarii,
controlul erorilor, analiza critica a solutiei aplicative propuse pe baza cercetarii.
 Sugestii tematice: eficientizarea metodologiei didactice; proiectarea,
experimentarea și realizarea de mijloace de invațamant; diversificarea modalitaților
de evaluare a elevilor; variante de organizare a practicii elevilor/studenților;
Cercetari de metaanaliza
 Cerințe fundamentale: includerea unui numar suficient de ridicat de studii publicate
pe tema respectiva, criterii adecvate de includere-excludere in studiu, procedura
adecvata de analiza, finalizarea analizei prin concluzii relevante, care depasesc
simpla aditionare a concluziilor unor cercetari diferite.
 Sugestii tematice: stil de invațare/de predare; stil rezolutiv; invațare prin cooperare;
comunicarea didactica; competența didactica; disciplina școlara etc.
Cercetare calitativa
 Cerințe fundamentale: tema sa fie abordabila numai prin metode calitative, definirea
clara a temei, definirea riguroasa a metodei si aplicarea ei sistematica, sa contina
datele necesare unei eventuale replicari a studiului, concluzii concordante cu datele
recoltate.
 Sugestii tematice: evaluarea curriculum-ului școlar; atitudinea elevului fața de
evaluarea didactica; invațarea bazata pe problem; invațarea bazata pe proiect;
valențele formative ale portofoliului etc.
Cercetarea constatativa
 Cerințe fundamentale: descrierea amanunțita a unei situații, activitați instructive-
educative, a factorilor și implicațiilor acestora intr-un anumit proces.
  Sugestii tematice: elaborarea, realizarea și evalurea unui opțional; instruirea
problematizata; elaborarea unei monografii;
Cercetarea ameliorativa
 Cerințe fundamentale: verificarea eficienței unor inovații, ameliorari ale
randamentului activitații instructive-educative, in diverse problem pedagogice (plan
și programe, metode de predare-invațare și de evaluare a progresului școlar, manual
școlare și mijloace de invațamant, consiliere și oreintare școlara și profesionala etc.)

Nu exista o ierarhie valorica a tipurilor tematice, oricare dintre ele permitand obtinerea
notei maxime, in conditiile respectarii riguroase a conditiilor fundamentale precizate, dar si a
celor de detaliu, descrise in ghidurile metodologie.

1.2. Rolul profesorului coordonator

Lucrarea metodico-științifica este o lucrare personala a carei responsabilitate revine

candidatului. Profesorul coordonator asista si sustine candidatul, fara a aduce atingere
principiului lucrului individual.

Candidatul poate apela si la alte persoane (profesori, psihologi, consilieri etc.) in

sprijinul realizarii lucrarii. In acest caz, contributia acestora va fi mentionata in partea
introductiva, la „Multumiri”.

Activitati permise profesorului coordonator: sugestii in legatura cu alegerea si definirea

temei; impunerea unor etape obligatorii si a unor momente de evaluare a progresului in
realizarea lucrarii; sugestii cu privire la organizarea si realizarea cercetarii sau studiului; sugestii
privind orientarile teoretice si metodologice; discutii pe teme ridicate de candidat si raspunsuri
la intrebarile acestuia; observatii critice si recomandari de corectie; sugestii bibliografice.

Activitati nepermise profesorului coordonator: impunerea unor idei sau solutii,

impotriva celor preferate in mod explicit de candidat; efectuarea in locul candidatului a unor
activitati legate de realizarea temei.

La finalizarea lucrarii, profesorul coordonator analizeaza continutul acesteia, precum si

masura in care respecta cerințele impuse prin prezentul Ghid, dupa care intocmeste un referat
de evaluare, in conformitate cu specificatiile de la cap. 4.

Referatul de evaluare este un document indispensabil pentru acceptarea si sustinerea

lucrarii metodico-științifice.

2. Structura lucrarii metodico-științifice

Aspectele mentionate la acest capitol al ghidului sunt obligatorii. Masura si modul in

care acestea sunt respectate vor face obiectul evaluarii, atat din partea profesorului coordonator
cat si al comisiei de acordare a gradului didactic I, urmand a se reflecta direct in nota. Unele
componente vor fi mentionate ca optionale, ele putand lipsi, in functie de preferinta autorului
sau de natura lucrarii. In acest caz, ordinea celorlalte componente nu se va modifica.

Lucrarea metodico-stiintifica trebuie sa cuprinda aproximativ 2/3 din intreg – parte

aplicativa, experimentala, metodica și cel mult 1/3 fundamentare științifica.

Structura lucrarii metodico-științifice are o parte introductiva, lucrarea propriu-zisa si o

parte finala.

Partea introductiva:

a) Pagina exterioara de titlu contine:

 Universitatea „Lucian Blaga”din Sibiu
 Departamentul pentru Pregatirea Persoanlului Didactic
 titlul lucrarii
 nivelul de susținere a lucrarii: obținerea gradului didactic I
 numele autorului, identic cu cel inscris in cartea de identitate (sub forma:
„prenumele NUMELE”)
 anul realizarii

b) Pagina interioara de titlu contine aceleasi elemente ca si cea exterioara, cu precizarea

ca aici se va inscrie, mai jos decat numele autorului si pe partea dreapta a paginii, numele
profesorului coordonator (cu titlul didactic si gradul stiintific).

c) Pagina de dedicatii si multumiri (optional)

d) Cuprinsul
 pe primul nivel: introducerea, capitolele, lista de referinte bibliografice si anexele,
numerotate cu cifre arabe (1, 2, 3 etc.);
 capitolele vor fi dezvoltate in cuprins pe doua sau, optional, pe trei niveluri, marcate
cu 1.1, 1.2, 1.3, 2.1 s.a.m.d.;
 toate intrarile din cuprins vor avea mentionata paginatia corespunzatoare din text.
 lista tabelelor (optional)
 lista figurilor, graficelor, diagramelor si schemelor (optional)
 lista abrevierilor (optional)

Textul propriu-zis al lucrarii

Textul lucrarii va fi compus din introducere, capitole și concluzii

a) Introducere

In introducere se va face o prezentare succinta a motivatiei alegerii temei, a importantei

acesteia in domeniul psihopedagogic, a obiectivelor lucrarii si, eventual, a celor mai
semnificative probleme sau dificultati care au trebuit depasite in realizarea ei. Introducerea va
avea, de regula, doua sau trei pagini.

b) Capitolele lucrarii
 In principiu, lucrarile care se bazeaza pe cercetari vor avea urmatoarele capitole,
numerotate cu cifre arabe:

Capitolul 1. Cadrul teoretic

Capitolul teoretic cuprinde o trecere in revista a literaturii de specialitate dedicate temei

studiate. Se va urmari o prezentare in egala masura completa, dar si sintetica, acordandu-se
importanta surselor celor mai relevante, pe de o parte, si celor mai recente, pe de alta parte. Se
recomanda utilizarea unui criteriu explicit de ordonare a prezentarii, care poate fi de natura
tematica sau temporala. Se va acorda atentie aspectelor controversate, in raport cu care
candidatul poate manifesta o evaluare critica.

Selectia si analiza surselor teoretice se va face in asa fel incat sa sustina procesul de
elaborare a ipotezelor care vor sta la baza propriei cercetari. Este important demonstrarea din
partea candidatului a capacitații de a integra diverse contributii teoretice in unitati tematice cu
privire la subiectul studiat si de a se raporta critic, independent, la acestea.

Posibile capcane:
 referinte bibliografice sumare, inconsistente;
 atitudine „pasiva”, expozitiva si necritica asupra literaturii de specialitate;
 prezentare nesistematica, lipsita de coerenta si fara scoaterea in evidenta a aspectelor
care sustin formularea ipotezelor cercetarii.

Aceasta parte acopera aproximativ 1/3 din conținutul lucrarii!

Capitolul 2. Obiectivele și metodologia cercetarii

Sub aspect metodologic, lucrarea trebuie sa respecte structura unei abordari stiintifice,
asa cum a fost ea prezentata in cadrul disciplinelor studiate. Precizarile de mai jos se refera la
lucrarile ale caror teme presupun efectuarea unor cercetari. Generic, aceasta structura este
urmatoarea:

a. Formularea explicita, coerenta a obiectivelor sau intrebarilor cercetarii.

Posibile capcane:
 absenta unor obiective clare sau a unor intrebari explicite, carora cercetarea trebuie
sa le gaseasca un raspuns.

b. Formularea explicita a ipotezei/lor cercetarii

Posibile capcane:
 ipoteze improprii, care nu au legatura cu obiectivele sau intrebarile cercetarii
(practic, ipotezele unei cercetari nu trebuie sa fie altceva decat raspunsurile pe care
le avanseaza cercetatorul la aceste intrebari, pe baza literaturii de specialitate si a
propriilor estimari);
  ipoteze generale, care nu fac referire la variabile masurabile, care sa poata fi testate
statistic;
 ipoteze care sugereaza relatia cauzala intre variabile („determina”, „influenteaza”
etc.), atunci cand acestea nu sunt masurate in context experimental;
 ipoteze prea complexe, care fac referire la mai mult de doua variabile, in timp de
procedura de testare statistica include numai doua variabile;
 formularea ipotezelor de nul, alaturi de ipotezele statistice, ceea ce incarca in mod
inutil textul (este subinteles faptul ca ipotezele de nul sunt negatiile ipotezelor
cercetarii);
 ipoteze carora nu le corespunde o testare statistica adecvata;
 enuntarea unor ipoteze care nu preced, ci urmeaza unei proceduri de testare
statistica.

c. Prezentarea modelului cercetarii. Aceasta presupune descrierea variabilelor cercetarii;

descrierea esantionului (mod de constituire, criterii de includere sau de excludere, marime, populatie
de referinta).

Posibile capcane:
 omiterea prezentarii variabilelor;
 prezentare confuza a variabilelor, fara identificarea explicita a variabilelor
dependente si a celor independente;
 omiterea prezentarii modului de constituire a esantionului.

d. Descrierea metodelor de investigatie. Instrumentele utilizate in recoltarea datelor vor

fi descrise in mod adecvat. Daca este vorba de teste „clasice”, bine cunoscute, se va face referire
la referintele care le sustin din punct de vedere teoretic si practic-aplicativ. Daca este vorba de
instrumente realizate de autorul lucrarii, se va dedica un spatiu corespunzator descrierii
procesului de constructie si testare a calitatilor psihometrice ale acestuia (analiza de itemi,
consistenta interna, validitate de construct).

Posibile capcane:
 utilizarea unor instrumente de investigare ale caror caracteristici psihometrice nu sunt
cunoscute;
 omiterea analizei caracteristicilor psihometrice ale instrumentelor create de autorul
lucrarii.

e. Descrierea procedurilor de recoltare a datelor. Rezultatele unei cercetari sunt puternic

influentate nu doar de caracteristicile instrumentelor utilizate, ci si de modul in care se
desfasoara aplicarea lor. O prezentare succinta a procedurii de investigare (modul de relationare
cu subiectii, aspecte de organizare a investigatiei etc.), are darul de a intari increderea in
calitatea datelor recoltate.

Posibile capcane:
 ignorarea importantei si, implicit, a prezentarii aspectelor procedurale.

Capitolul 3. Rezultatele cercetarii

 Capitolul dedicat prezentarii rezultatelor valorifica in mod sistematic, clar si inteligibil
datele obtinute, in sprijinul testarii ipotezelor cercetarii. Din acest punct de vedere, se vor avea
in vedere:

a. Prezentarea si analiza datelor. Datele statistice vor fi supuse unei analize pe doua
niveluri: analiza statistica descriptiva (prin indicatori adecvati scalei de masurare a variabilelor)
si testarea ipotezelor (prin proceduri adecvate fiecarei ipoteze, naturii si caracteristicilor
variabilelor). In principiu, rezultatele trebuie sa acopere cerintele modelului cercetarii si sa
vizeze in mod direct si explicit ipotezele acesteia. Tabelele si figurile vor fi incluse in acest
capitol numai in masura in care sunt cu adevarat justificate.

Posibile capcane:
 abuzul de grafice (este recomandabil sa se apeleze la grafice pentru ilustrarea unor
relatii intre variabile si nu pentru reprezentarea unor variabile individuale; atunci
reprezentarea unei variabile individuale este absolut necesara, se va apela de
preferinta, la modalitati moderne – box-plot, stem and leaf[1], in locul
histogramelor);
 grafice sau tabele incluse la anexe, ceea ce face dificila intelegerea lucrarii;
 tabele excesiv incarcate cu cifre, care fac dificila intelegerea acestora;
 abuzul de statistica, prin utilizarea unor prelucrari nejustificate sau prin testarea
aceleiasi ipoteze cu mai multe teste statistice;
 teste statistice inadecvate ipotezei sau naturii relatiei dintre variabile;
 plasarea rezultatelor la testele statistice in sectiunea Anexe (rezultatele se introduc
in text, acolo unde se si discuta semnificatia lor psihopedagogica);
 prezentarea incorecta a rezultatelor la testele statistice, de ex., se scrie numai
valoarea lui p, fara valoarea testului (se vor respecta recomandarile specifice pentru
prezentarea rezultatelor fiecarui test statistic in parte, asa cum sunt prezentate in
cursul de specialitate);
 exces de zecimale (in mod obisnuit, doua zecimale sunt suficiente pentru majoritatea
indicatorilor statistici);
 exces de valori numerice, prin preluarea nejustificata a tuturor datelor afisate de
programele statistice, desi cele mai multe nu prezinta un interes direct si nici nu sunt
intelese de candidat;
 absenta unor etichetari adecvate a valorilor, fapt care face dificila intelegerea
rezultatelor; adesea, datele sunt preluate impreuna cu texte in limba engleza, emise
de programele de prelucrare;

b. Interpretarea psihopedagogica a rezultatelor, care inseamna „traducerea” rezultatelor

statistice in concluzii cu semnificatie psihopedagogica. Se vor sublinia relatiile dintre
rezultatele proprii si cele raportate in literatura de specialitate.

Posibile capcane:
 prezentarea doar a rezultatelor numerice si a semnificatiei statistice, fara a se discuta
sensul psihopedagogic al acestora;
 prejudecata dupa care neconfirmarea unei ipoteze de cercetare, prin admiterea
ipotezei de nul reprezinta un punct negativ al lucrarii (in realitate, daca modelul de
cercetare a fost bine realizat si corect aplicat, o infirmare statistica a ipotezei poate
 fi foarte semnificativa din punct de vedere psihopedagogic, iar autorul trebuie sa fie
pregatit pentru a surprinde sensul acestui rezultat);

c) Concluzii

Concluziile cuprind o sumara reluare a obiectivelor si motivatiei cercetarii, urmate de

sinteza rezultatelor obtinute si a semnificatiei acestora in contextul literaturii dedicate temei
analizate.

Se pot face aprecieri cu privire la dificultati intampinate pe parcursul cercetarii,

eventualele puncte slabe ale acesteia, care vor trebui evitate in viitor, precum si deschideri catre
alte directii de cercetare legate de subiectul respectiv.

Concluziile trebuie sa contina un paragraf distinct dedicat „contributiei personale”, in

care vor fi mentionate cele mai relevante aspecte care au constituit contributia individuala la
realizarea temei. Daca este cazul, se va include si un paragraf in care se vor mentiona
„contributii originale”, acele aspecte care reprezinta o noutate in raport cu tema studiata.

Observatii:
 Precizarile de mai sus se refera la tezele cu subiect de cercetare care sunt, de regula,
cele mai frecvente.
 In functie de natura temei tratate, capitolele pot fi mai multe sau mai putine.
 Titlul capitolelor poate fi formulat liber de autor, dar acesta va reflecta continutul
mentionat anterior.

Aceasta parte acopera aproximativ 2/3 din conținutul lucrarii!

Partea finala

In partea finala a lucrarii vor fi puse, in ordine, bibliografia și anexele.

a) Bibliografia

Lista referintelor bibliografice ilustreaza volumul si calitatea documentarii teoretice a

autorului si este una dintre componentele importante ale lucrarii. Ea este, de asemenea, expresia
atitudinii etice in raport cu sursele de informare utilizate.

Crearea unei liste de referinte se supune catorva reguli de baza:

 citarea tuturor surselor, indiferent de natura lor primara (surse scrise de orice natura,
surse electronice sau internet, surse orale etc.);
 toate sursele citate in textul lucrarii trebuie sa se regaseasca in lista de referinte;
 toti autorii din lista de referinte trebuie sa fie citati in text;
 utilizarea unui format standard de citare, unic pe tot parcursul lucrarii.

Mediul academic si publicistic promoveaza reguli foarte stricte in ceea ce priveste

formatul de citare a surselor. Nu exista un standard universal, dar unul dintre cele mai
raspandite, nu doar in mediul psihopedagogic, este cel promovat de APA (American
Psychological Association).
 Cateva reguli generale ale formatului de citare:
 in text, citarea se face prin numele autorului urmat de anul publicarii lucrarii: 'text
(nume de familie, anul).', 'nume de familie (anul) nota ca .' sau ' in anul , nume de
familie, spunea ca '.;
 se utilizeaza un singur stil de citare pe tot parcursul lucrarii;
 preluarea identica a unui fraze va fi citata cu indicarea paginii din sursa utilizata:
„text citat” (Ionescu, 2004, p. 125);
 in cazul in care sunt mai mult de trei autori, in text se va trece numai numele
primului, urmat de expresia et al. (in lista de referinte se vor scrie numele tuturor);
 la citarea indirecta, se va scrie numele autorului si anul publicarii, urmate de
expresia cit in., dupa care se pune sursa directa: „ text Popescu (2003), cit in. Ionescu
(2004)”;
 citarile multiple din paranteza sunt asezate in ordine alfabetica si separate prin ';'
urmat de un spatiu, ca in exemplul urmator: 'text (Alexandrescu, 1970; Miclea,
1968; Zamfirescu, 1980).
 in text nu se utilizeaza decat numele autorilor;
 in lista de referinte prenumele autorilor poate fi limitat la initiale.
 titlul revistei, al cartii din care este citat un articol sau o sectiune, titlul comunicarii
stiintifice la un congres se vor scrie cu litere italic;
 la citarea unui articol de revista sau sectiune de volum, in lista de referinte se vor
trece si paginile (sau, cel putin, pagina de inceput).
 pentru sursele preluate de pe internet, se vor nota adresa si data la care au fost
accesate.
 lista de referinte va fi ordonata alfabetic, cu indentarea liniei a doua si a celor
urmatoare (daca exista), conform modelelor de mai jos.

Exemplificari:
1. Munteanu, D., Petre, A. (2007), Contabilitate financiara, Editura Mirton,
Timișoara
2. Ahrons, C. R., Rodgers, R. H. (1987). Divorced families: a multidisciplinary
developmental view. New York: W.W. Norton.
3. Banderet, L. E., Burse, R. L. (1991). Effects of High Terrestrial Altitude on Military
Performance. In R. Gal, A. D. Mangelsdorf (Ed.), Handbook of Military
Psychology: John Wiley&Sons Ltd.
4. Sacco, G. (2002). Errors, mistakes, cultures. Comunicare la 25th EAAP
Conference, Warsaw.
5. Wilde, G. J. S. (1994). Target Risk, http:pavlov.psyc.queensu.catargetindex.html,
accesat la 25.05.2000

b) Anexe (daca este cazul)

In anexe se introduc informatii care nu sunt imediat necesare in textul lucrarii pentru ca
aceasta sa fie inteleasa sau care, daca ar fi fost introduse in text, ar fi indepartat cititorul de la
cursivitatea ideilor. Aici se pot pune chestionarele utilizate (daca sunt realizate de autor si daca
doreste acest lucru), ilustratii sau tabele suplimentare, diverse prelucrari statistice, daca sunt
utile celor interesati de analize suplimentare, precum si orice materiale sunt considerate
relevante pentru tema.

Se va avea in vedere ca numarul de pagini al anexelor sa nu fie excesiv.

Exigente de editare

Lucrarea va fi editata pe computer si tiparita la imprimanta, intr-o forma care trebuie sa

respecte urmatorul set de criterii:
 Formatul de pagina: A4, scrisa numai pe o fata
 Margini: sus/jos=2.5 cm, stanga=3.5 cm, dreapta=2,5 cm
 Tipul fontului: Times New Roman, cu diacritice romanesti
 Marimea fontului: 12
 Spatiere: 1 linie
 Numerotare pagini: jos, la mijlocul paginii
 Titlurile capitolelor, cu majuscule si pe pagina noua
 Titlurile subcapitolelor sau subpunctelor, in continuarea textului, la doua linii
distanta, cu litere bold
 Forma de prezentare: legata cu arc sau copertata
 Numar de copii: doua, unul la secretariat, al doilea la profesorul coordonator

Nu este impusa o marime standard a lucrarii. Orientativ, aceasta poate avea intre 100 si
150 de pagini.Numarul de pagini in sine, nu reprezinta un criteriu de acordare a notei.

Recomandari ortografice și stilistice

 inainte de , . ! ? : ; , precum și intre paranteze si cuvinte nu se lasa spatiu liber;
 inainte de etc. nu se pune virgula;
 lucrarea va fi scrisa in stil impersonal (nu se va utiliza persoana I);
 se va folosi un limbaj simplu si clar;
 informatiile vor fi comunicate intr-o maniera directa si inteligibila, intr-o structurare
logica si coerenta;
 se va acorda atentie eliminarii greselilor gramaticale si de editare.

Exigente etice

Elaborarea lucrarii metodico-științifice trebuie sa respecte standardele privind etica in

cercetarea stiintifica, stipulate prin Codul General de Eitca in Cercetarea stiintifica, elaborat in
conformitate cu Ordonanta Guvernului nr.57 din 16 august 2002 privind cercetarea stiintifica
si dezvoltarea tehnologica.

Principiile fundamentale ale cercetarii stiintifice (Resnik, D., 2005):

 Onestitatea stiintifica: sa nu comiti frauda in stiinta (a fabrica, a distruge, a
reprezenta gresit, a falsifica date etc.).
 Atentia: incearca sa eviti erorile care apar din neglijenta, pe toate planurile cercetarii
stiintifice.
  Libertatea intelectuala: oamenilor de stiinta ar trebui sa li se permita urmarirea unor
idei noi si critica celor vechi. Ei ar trebui sa fie liberi sa cerceteze ceea ce li se pare
interesant.
 Deschiderea: sa permiti altora sa-ti vada rezultatele (impartasirea de date, de
rezultate, metode, teorii, echipament etc.) muncii si sa fii deschis in a primi critici.
 Principiul increderii: nu plagia munca altor oameni de stiinta si recunoaste
contributiile altora, acolo unde este cazul.
 Principiul responsabilitatii publice: fa cunoscute rezultatele cercetarii in mass-media
(cercetarea are importanta pentru crearea fericirii umane).

Lucrarea trebuie sa reflecte integral munca autorului. Sursele bibliografice vor fi

mentionate in lista de referinte. Contributiile de sprijin din partea altor persoane sau institutii
vor fi mentionate la „Multumiri”.

Plagiatul reprezinta un act contrar conduitei academice care este tratat in conformitate
cu prevederile cap. 4 din prezentul ghid. Prin plagiat se intelege utilizarea ideilor sau cuvintelor
unei alte persoane, fara mentionarea sursei. Reprezinta plagiat si preluarea fara citare a figurilor,
tabelelor si schemelor.

3. Recomandari practice

Se recomanda ca tema sa fie aleasa intr-un domeniu al activitații educaționale pentru

care autorul are un interes real. Inainte de a fixa titlul lucrarii, va fi consultata literatura de
specialitate.

Se recomanda dezvoltarea unui proiect stiintific sau lucrari de cercetare realizata pe

parcursul studiilor universitare, abordate in cercetari anterioare prilejuite de licența sau,
eventual, dizertație la master.

Nu este suficient ca o tema sa fie atractiva sau interesanta, daca ea nu rezoneaza cu

personalitatea autorului sau daca nu sunt evaluate corect resursele necesare si cele disponibile
(metodologie utilizabila, constituirea esantionului, etc.).

O tema confuz definita, lipsita de obiective si ipoteze clare, nu permite o abordare

metodologica eficienta si devine foarte greu de finalizat.

In ceea ce privește stabilirea esantionului de cercetare, specialiștii apreciaza ca

esantioanele de cercetare pot avea orice marime, cu conditia aplicarii testelor statistice adecvate.
Totusi, desi esantioanele mai mari de 30 de subiecti sunt considerate, din punct de vedere
statistic, suficiente, rezultatele obtinute pe un numar mic de subiecti sunt putin stabile si
generalizabile. Recomandarile uzuale cu privire la volumul esantioanelor de cercetare
considera: „insuficiente” esantioanele mai mici de 100 de subiecti, „suficiente” esantioanele
cuprinse intre 100 si 199 de subiecti si „bune” esantioanele formate din 200 de subiecti sau mai
multi.

Se recomanda respectarea etapelor de cercetare pedagogic: pretestare, testarea propriu-zisa

și posttestarea. Timpul disponibil este una dintre resursele cele mai presante. Cele mai multe greseli
si compromisuri deriva din limitarile temporale. Pentru redactarea unei lucrari de calitate sunt
necesare multe luni de lucru intens. Aspectele pregatitoare (studiul bibliografiei generale, alegerea
titlului, evaluarea resurselor necesare) ar trebui incepute cu pana la un an inainte de termenul de o
predare. Planificarea activitatilor ar trebui sa lase un timp de cel putin o luna pentru analiza datelor
de cercetare si finalizarea lucrarii. Lucrul la capitolele teoretice se poate desfasura in paralel cu
cercetarea.

Ori de cate ori apar dificultati se va apela imediat la profesorul coordonator.

4. Evaluare

Elaborarea lucrarii metodico-științifice este rezultatul muncii individuale a candidatului,

caruia ii revine intreaga responsabilitate pentru continutul si forma acesteia. In realizarea ei,
candidatul trebuie sa respecte cerintele obligatorii mentionate mai sus, sa urmeze orientarile si
recomandarile din prezentul ghid.

In mod generic, aspectul cel mai important care face obiectul evaluarii lucrarii pentru
obținerea gradului didactic I este contributia personala. Prin contributie personala se intelege
volumul, complexitatea si calitatea activitatii individuale desfasurate pentru realizarea temei,
sub toate aspectele care o compun. Profesorul-candidat trebuie sa fie capabil sa explice toate
aspectele teoretice si practice care fac parte din lucrare. In caz contrar, se va aprecia ca acestea
nu reprezinta contribuția sa personala.

Originalitatea si noutatea sunt indicatori de valoare si vor fi apreciați ca atare, deoarece

la acest nivel este valorizata competența didactice dobandita pe parcursul carierei. Competența
didactiva vizeaza atat cunoștințele teoretice (generale și de specialitate), abilitațile metodice
(teoretice, operaționale și creative), precum și experiența de comunicare și relaționare cu elevii.

In Metodologia de formare continua a personalului didactic din invatamantul

preuniversitar, aprobat de M.E.C. prin ordinul nr. 3770/19.05.1998, in Anexa 10 sunt prezentate
criteriile de elaborare și evaluare a lucrarii metodico-stiintifice.

Pe baza acestor criterii profesorul coordonator intocmeste un referat de evaluare. Pentru a fi

acceptata la sustinere, lucrarea va trebui sa primeasca cel putin nota 8 din partea profesorului
coordonator.

Nota propusa de profesorul coordonator va fi luata in considerare de catre comisia de

acordare a gradului didactic I, prin insumare cu notele membrilor comisiei acordate in urma
inspecției speciale si efectuarea mediei.
Criterii de elaborarea si evaluare

a lucrarii metodico-stiintifice pentru gradul didactic I

(Anexa 10 din O.M. nr.3770/1998)

  Importanta teoretica si practic-aplicativa a temei tratate

I.
 Rigurozitatea si precizia delimitarii problemei

Tema
 Abordarea unei probleme ridicate de practica scolara sau de cunoasterea
unor fenomene pedagogice
II.  Oportunitatea bibliografiei in raport cu tema
 Actualitatea informatiilor
Documen-  Prelucrarea informatiilor
tarea  Citarea corecta a surselor de informatii
stiintifica  Consemnarea bibliografiei conform normei metodologice
III.
 Formularea clara si corecta a ceea ce se urmareste a se demonstra in
Ipoteza lucrare, in functie de tipul cercetarii (constatativa, experimentala,
operationala etc.)
de lucru
 Concordanta structurii cu tema tratata.
IV.  Succesiunea logica a capitolelor si a subcapitolelor
 Caracterul unitar al lucrarii si al fiecarui capitol
Structura  Ponderea aspectelor practice
 Proportia partilor lucrarii
 Fundamentarea teoretica (stiintifica, psihologica, pedagogica,
sociologica, filozofica etc.), a problemei abordate - incadrarea temei in
teoria pedagogica.
 Corelarea organizarii si metodologiei cu specificul lucrarii (bazata pe
cercetari ameliorativ-experimentale, constafcativ ameliorative,
operationale, lucrari de sinteza, monografii etc)
 Caracterul sistematic, cu obiective clare, al tratarii temei.
 Ordinea logica si cronologica a cercetarii.
 Reprezentativitatea colectivelor de experimentare si control.
 Rigurozitatea si valoarea experimentelor si/sau observatiilor efectuate in
scopul verificarii ipotezelor.
V.  Inregistrarea, masurarea si prezentarea riguros stiintifica a datelor
culese.
Conținutul  Prelucrarea si corelarea datelor.
 Evaluarea si compararea rezultatelor initiale si finale (pretest si posttest)
 Interpretarea corecta a rezultatelor.
 Formularea clara a concluziei lucrarii (confirmarea sau infirmarea
ipotezei sau ipotezelor de lucru).
 Aplicatibilitatea rezultatelor cercetarii.
 Contributia personala a autorului lucrarii, respectand regulile eticii in
cercetare.
 Legatura organica a concluziilor lucrarii cu continutul acesteia.
 Oportunitatea propunerilor si perspectivelor formulate de autor.
 Claritatea probelor si datelor prezentate in anexe.
 Corelarea anexelor cu tratarea problemei.
VI.  Stilul si prezentarea
 Corectitudinea exprimarii
Forma  Aspectul estetic, sublinieri in text etc.
  Prezentarea holistica a problemei tratate, de pe pozitia unor sinteze teoretice.
VII.
 Utilizarea elementelor de continutul relevante in susținerea ideilor si concluziilor.

Sustinerea
 Argumentarea valorii lucrarii (modul de abordare, evidențierea aspectelor
lucrarii importante, alcatuirea unor modele de lucru, ameliorarea practicii scolare
etc.)

[1] Lungu, O., Ghid introductiv pentru SPSS 10.0, Erota Tipo, 2001; Rotariu, Traian (coord.) Metode statistice aplicate in
stiintele sociale, Iasi, Polirom, 1999