GHID de Realizare A Lucrarii Grad Didactic 1
GHID de Realizare A Lucrarii Grad Didactic 1
GHID de Realizare A Lucrarii Grad Didactic 1
METODICO-ȘTIINȚIFICE PENTRU
OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I
GHID DE REALIZARE
A LUCRARII METODICO-ȘTIINȚIFICE
Introducere
Nu exista o ierarhie valorica a tipurilor tematice, oricare dintre ele permitand obtinerea
notei maxime, in conditiile respectarii riguroase a conditiilor fundamentale precizate, dar si a
celor de detaliu, descrise in ghidurile metodologie.
Partea introductiva:
d) Cuprinsul
pe primul nivel: introducerea, capitolele, lista de referinte bibliografice si anexele,
numerotate cu cifre arabe (1, 2, 3 etc.);
capitolele vor fi dezvoltate in cuprins pe doua sau, optional, pe trei niveluri, marcate
cu 1.1, 1.2, 1.3, 2.1 s.a.m.d.;
toate intrarile din cuprins vor avea mentionata paginatia corespunzatoare din text.
lista tabelelor (optional)
lista figurilor, graficelor, diagramelor si schemelor (optional)
lista abrevierilor (optional)
a) Introducere
b) Capitolele lucrarii
In principiu, lucrarile care se bazeaza pe cercetari vor avea urmatoarele capitole,
numerotate cu cifre arabe:
Selectia si analiza surselor teoretice se va face in asa fel incat sa sustina procesul de
elaborare a ipotezelor care vor sta la baza propriei cercetari. Este important demonstrarea din
partea candidatului a capacitații de a integra diverse contributii teoretice in unitati tematice cu
privire la subiectul studiat si de a se raporta critic, independent, la acestea.
Posibile capcane:
referinte bibliografice sumare, inconsistente;
atitudine „pasiva”, expozitiva si necritica asupra literaturii de specialitate;
prezentare nesistematica, lipsita de coerenta si fara scoaterea in evidenta a aspectelor
care sustin formularea ipotezelor cercetarii.
Sub aspect metodologic, lucrarea trebuie sa respecte structura unei abordari stiintifice,
asa cum a fost ea prezentata in cadrul disciplinelor studiate. Precizarile de mai jos se refera la
lucrarile ale caror teme presupun efectuarea unor cercetari. Generic, aceasta structura este
urmatoarea:
Posibile capcane:
absenta unor obiective clare sau a unor intrebari explicite, carora cercetarea trebuie
sa le gaseasca un raspuns.
Posibile capcane:
ipoteze improprii, care nu au legatura cu obiectivele sau intrebarile cercetarii
(practic, ipotezele unei cercetari nu trebuie sa fie altceva decat raspunsurile pe care
le avanseaza cercetatorul la aceste intrebari, pe baza literaturii de specialitate si a
propriilor estimari);
ipoteze generale, care nu fac referire la variabile masurabile, care sa poata fi testate
statistic;
ipoteze care sugereaza relatia cauzala intre variabile („determina”, „influenteaza”
etc.), atunci cand acestea nu sunt masurate in context experimental;
ipoteze prea complexe, care fac referire la mai mult de doua variabile, in timp de
procedura de testare statistica include numai doua variabile;
formularea ipotezelor de nul, alaturi de ipotezele statistice, ceea ce incarca in mod
inutil textul (este subinteles faptul ca ipotezele de nul sunt negatiile ipotezelor
cercetarii);
ipoteze carora nu le corespunde o testare statistica adecvata;
enuntarea unor ipoteze care nu preced, ci urmeaza unei proceduri de testare
statistica.
Posibile capcane:
omiterea prezentarii variabilelor;
prezentare confuza a variabilelor, fara identificarea explicita a variabilelor
dependente si a celor independente;
omiterea prezentarii modului de constituire a esantionului.
Posibile capcane:
utilizarea unor instrumente de investigare ale caror caracteristici psihometrice nu sunt
cunoscute;
omiterea analizei caracteristicilor psihometrice ale instrumentelor create de autorul
lucrarii.
Posibile capcane:
ignorarea importantei si, implicit, a prezentarii aspectelor procedurale.
a. Prezentarea si analiza datelor. Datele statistice vor fi supuse unei analize pe doua
niveluri: analiza statistica descriptiva (prin indicatori adecvati scalei de masurare a variabilelor)
si testarea ipotezelor (prin proceduri adecvate fiecarei ipoteze, naturii si caracteristicilor
variabilelor). In principiu, rezultatele trebuie sa acopere cerintele modelului cercetarii si sa
vizeze in mod direct si explicit ipotezele acesteia. Tabelele si figurile vor fi incluse in acest
capitol numai in masura in care sunt cu adevarat justificate.
Posibile capcane:
abuzul de grafice (este recomandabil sa se apeleze la grafice pentru ilustrarea unor
relatii intre variabile si nu pentru reprezentarea unor variabile individuale; atunci
reprezentarea unei variabile individuale este absolut necesara, se va apela de
preferinta, la modalitati moderne – box-plot, stem and leaf[1], in locul
histogramelor);
grafice sau tabele incluse la anexe, ceea ce face dificila intelegerea lucrarii;
tabele excesiv incarcate cu cifre, care fac dificila intelegerea acestora;
abuzul de statistica, prin utilizarea unor prelucrari nejustificate sau prin testarea
aceleiasi ipoteze cu mai multe teste statistice;
teste statistice inadecvate ipotezei sau naturii relatiei dintre variabile;
plasarea rezultatelor la testele statistice in sectiunea Anexe (rezultatele se introduc
in text, acolo unde se si discuta semnificatia lor psihopedagogica);
prezentarea incorecta a rezultatelor la testele statistice, de ex., se scrie numai
valoarea lui p, fara valoarea testului (se vor respecta recomandarile specifice pentru
prezentarea rezultatelor fiecarui test statistic in parte, asa cum sunt prezentate in
cursul de specialitate);
exces de zecimale (in mod obisnuit, doua zecimale sunt suficiente pentru majoritatea
indicatorilor statistici);
exces de valori numerice, prin preluarea nejustificata a tuturor datelor afisate de
programele statistice, desi cele mai multe nu prezinta un interes direct si nici nu sunt
intelese de candidat;
absenta unor etichetari adecvate a valorilor, fapt care face dificila intelegerea
rezultatelor; adesea, datele sunt preluate impreuna cu texte in limba engleza, emise
de programele de prelucrare;
Posibile capcane:
prezentarea doar a rezultatelor numerice si a semnificatiei statistice, fara a se discuta
sensul psihopedagogic al acestora;
prejudecata dupa care neconfirmarea unei ipoteze de cercetare, prin admiterea
ipotezei de nul reprezinta un punct negativ al lucrarii (in realitate, daca modelul de
cercetare a fost bine realizat si corect aplicat, o infirmare statistica a ipotezei poate
fi foarte semnificativa din punct de vedere psihopedagogic, iar autorul trebuie sa fie
pregatit pentru a surprinde sensul acestui rezultat);
c) Concluzii
Observatii:
Precizarile de mai sus se refera la tezele cu subiect de cercetare care sunt, de regula,
cele mai frecvente.
In functie de natura temei tratate, capitolele pot fi mai multe sau mai putine.
Titlul capitolelor poate fi formulat liber de autor, dar acesta va reflecta continutul
mentionat anterior.
Partea finala
a) Bibliografia
Exemplificari:
1. Munteanu, D., Petre, A. (2007), Contabilitate financiara, Editura Mirton,
Timișoara
2. Ahrons, C. R., Rodgers, R. H. (1987). Divorced families: a multidisciplinary
developmental view. New York: W.W. Norton.
3. Banderet, L. E., Burse, R. L. (1991). Effects of High Terrestrial Altitude on Military
Performance. In R. Gal, A. D. Mangelsdorf (Ed.), Handbook of Military
Psychology: John Wiley&Sons Ltd.
4. Sacco, G. (2002). Errors, mistakes, cultures. Comunicare la 25th EAAP
Conference, Warsaw.
5. Wilde, G. J. S. (1994). Target Risk, http:pavlov.psyc.queensu.catargetindex.html,
accesat la 25.05.2000
In anexe se introduc informatii care nu sunt imediat necesare in textul lucrarii pentru ca
aceasta sa fie inteleasa sau care, daca ar fi fost introduse in text, ar fi indepartat cititorul de la
cursivitatea ideilor. Aici se pot pune chestionarele utilizate (daca sunt realizate de autor si daca
doreste acest lucru), ilustratii sau tabele suplimentare, diverse prelucrari statistice, daca sunt
utile celor interesati de analize suplimentare, precum si orice materiale sunt considerate
relevante pentru tema.
Exigente de editare
Nu este impusa o marime standard a lucrarii. Orientativ, aceasta poate avea intre 100 si
150 de pagini.Numarul de pagini in sine, nu reprezinta un criteriu de acordare a notei.
Exigente etice
Plagiatul reprezinta un act contrar conduitei academice care este tratat in conformitate
cu prevederile cap. 4 din prezentul ghid. Prin plagiat se intelege utilizarea ideilor sau cuvintelor
unei alte persoane, fara mentionarea sursei. Reprezinta plagiat si preluarea fara citare a figurilor,
tabelelor si schemelor.
3. Recomandari practice
4. Evaluare
In mod generic, aspectul cel mai important care face obiectul evaluarii lucrarii pentru
obținerea gradului didactic I este contributia personala. Prin contributie personala se intelege
volumul, complexitatea si calitatea activitatii individuale desfasurate pentru realizarea temei,
sub toate aspectele care o compun. Profesorul-candidat trebuie sa fie capabil sa explice toate
aspectele teoretice si practice care fac parte din lucrare. In caz contrar, se va aprecia ca acestea
nu reprezinta contribuția sa personala.
I.
Rigurozitatea si precizia delimitarii problemei
Tema
Abordarea unei probleme ridicate de practica scolara sau de cunoasterea
unor fenomene pedagogice
II. Oportunitatea bibliografiei in raport cu tema
Actualitatea informatiilor
Documen- Prelucrarea informatiilor
tarea Citarea corecta a surselor de informatii
stiintifica Consemnarea bibliografiei conform normei metodologice
III.
Formularea clara si corecta a ceea ce se urmareste a se demonstra in
Ipoteza lucrare, in functie de tipul cercetarii (constatativa, experimentala,
operationala etc.)
de lucru
Concordanta structurii cu tema tratata.
IV. Succesiunea logica a capitolelor si a subcapitolelor
Caracterul unitar al lucrarii si al fiecarui capitol
Structura Ponderea aspectelor practice
Proportia partilor lucrarii
Fundamentarea teoretica (stiintifica, psihologica, pedagogica,
sociologica, filozofica etc.), a problemei abordate - incadrarea temei in
teoria pedagogica.
Corelarea organizarii si metodologiei cu specificul lucrarii (bazata pe
cercetari ameliorativ-experimentale, constafcativ ameliorative,
operationale, lucrari de sinteza, monografii etc)
Caracterul sistematic, cu obiective clare, al tratarii temei.
Ordinea logica si cronologica a cercetarii.
Reprezentativitatea colectivelor de experimentare si control.
Rigurozitatea si valoarea experimentelor si/sau observatiilor efectuate in
scopul verificarii ipotezelor.
V. Inregistrarea, masurarea si prezentarea riguros stiintifica a datelor
culese.
Conținutul Prelucrarea si corelarea datelor.
Evaluarea si compararea rezultatelor initiale si finale (pretest si posttest)
Interpretarea corecta a rezultatelor.
Formularea clara a concluziei lucrarii (confirmarea sau infirmarea
ipotezei sau ipotezelor de lucru).
Aplicatibilitatea rezultatelor cercetarii.
Contributia personala a autorului lucrarii, respectand regulile eticii in
cercetare.
Legatura organica a concluziilor lucrarii cu continutul acesteia.
Oportunitatea propunerilor si perspectivelor formulate de autor.
Claritatea probelor si datelor prezentate in anexe.
Corelarea anexelor cu tratarea problemei.
VI. Stilul si prezentarea
Corectitudinea exprimarii
Forma Aspectul estetic, sublinieri in text etc.
Prezentarea holistica a problemei tratate, de pe pozitia unor sinteze teoretice.
VII.
Utilizarea elementelor de continutul relevante in susținerea ideilor si concluziilor.
Sustinerea
Argumentarea valorii lucrarii (modul de abordare, evidențierea aspectelor
lucrarii importante, alcatuirea unor modele de lucru, ameliorarea practicii scolare
etc.)
[1] Lungu, O., Ghid introductiv pentru SPSS 10.0, Erota Tipo, 2001; Rotariu, Traian (coord.) Metode statistice aplicate in
stiintele sociale, Iasi, Polirom, 1999