Lab7 RC2
Lab7 RC2
Lab7 RC2
1
Laborator Reţele de calculatoare Locale Lucrarea nr.7
2
Laborator Reţele de calculatoare Locale Lucrarea nr.7
3
Laborator Reţele de calculatoare Locale Lucrarea nr.7
4
Laborator Reţele de calculatoare Locale Lucrarea nr.7
6 Management de cabluri Trebuie sa fie sub forma de modul de 19 inch x 1 U si sa contina suporti de
orizontal de 1 U grupare si fixare al pachetelor de cabluri (patchcorduri) de interconexiuni
7 Dulapuri metalice de Sa fie metalice, de 12 U x 0,6 x 0,8 cu usa de sticla cu incuietoare pe fata si
comunicatie capace pe lateral si in spate cu posibilitate de inchidere; accesul cablurilor sa se
poata face pe la partea superioara;
8 Patchcord FTP cat 6, 1,5 m, Sa fie cu conectori RJ 45 – cat. 6 la ambele capete; cablul FTP cat. 6 sa fie
de culoare alba flexibil si ecranat
9 Tub coflex 25 mm Sa fie din 2 bucati imbinate pentru interior; diametrul exterior de 25 mm;
grosimea peretelui de max. 2,5 mm; rezistenta la intindere mai mare de 750 N;
temperatura de functionare -10 - +60 0C; sa nu intretina arderea in conformitate
cu UL94 –V1 sau V2; de culoare gri sau negru
10 Elemente de prindere, Sa fie adecvate reperelor pe care le fixeaza
sustinere, diverse
Cablarea wireless
O retea fara fir (WLAN) reprezinta un sistem de comunicatii implementat ca extensie,
sau alternativa, pentru un LAN cablat, imbinand conectivitatea la viteza mare cu mobilitatea
utilizatorilor, intr-o configuratie mult simplificata.
Echipamentele de transmisie/receptie wireless sunt de obicei de doua tipuri:
- Statii de baza (Base Stations)
- Statii client (Subscriber Units)
Statiile de baza au deschiderea antenei de obicei de la 60 pana la 360 de grade si
asigura conectivitatea clientilor pe o anumita arie. Ele pot fi legate la o retea cablata prin fibra
optica, cabluri sau chiar relee radio. Statiile client au antene cu deschidere mult mai mica si
trebuie orientate spre BS-uri.
În general, pentru orice echipament wireless, fie acesta o statie de baza – fie o statie
client, antenele sunt cele care ofera robustete si flexibilitate. Antenele sunt cele care
optimizeaza anumite aplicatii, cum ar fi legatura intre mai multe cladiri. Întrucat mediul fara
fir este unul foarte dinamic, prin folosirea unor antene directionale se poate influenta
modalitatea de propagare a semnalului radio. Antenele omnidirectionale emit undele radio in
toate directiile (sfera) in timp ce antenele unidirectionale concentreaza semnalul pe o directie
data de orientarea antenei. Cu cat unghiul de emisie este mai mic, cu atat este mai mare
distanta acoperita. Tehnologia in cauza foloseste banda de 2.4 GHz si este foarte utila in
zonele publice, unde nu este posibila sau confortabila folosirea retelelor clasice, cu fir. Pentru
conectarea la un hotspot (punct de acces) este necesar un computer (laptop, PDA sau
desktop) care sa fie echipat cu o placa de retea Wi-Fi sau cu un card PCMCIA de retea Wi-Fi,
in concordanta cu standardul IEEE 802.11b/g.
Nivelul fizic este diferit fata de cel al retelelor cu fire:
- utilizeaza un mediu de transmisiune care nu are margini absolute, dincolo de care
tranceiverele n-ar fi capabile sa receptioneze;
- nu este protejat impotriva unor semnale externe;
- comunicatia se desfasoara pe un mediu mult mai putin fiabil decat cel cu fire;
- are topologii dinamice;
- lipsa unei conectivitati totale (nu orice statie poate 'auzi' oricare alta statie);
- are proprietati de propagare variabile in timp si asimetrice.
Statiile pot fi mobile (acceseaza LAN in miscare) sau portabile (deplasabile de la o
locatie la alta, dar utilizabile numai la locatii fixe), dar efectele propagarii estompeaza
distinctia dintre ele, chiar si statiile stationare aparand adesea ca fiind mobile din cauza
acelorasi efecte ale propagarii.
Serviciile oferite de reteaua wireless , prezente in fiecare statie (incluzand si punctele
de acces), sunt utilizate de entitatile subnivelului MAC si constau in: autentificare,
preautentificare, deautentificare, confidentialitate (privacy). Doua dintre aceste servicii,
autentificarea si confidentialitatea, au rolul sa creeze o functionalitate a retelei fara fir
5
Laborator Reţele de calculatoare Locale Lucrarea nr.7
Preautentificare
Autentificarea este un serviciu solicitat inainte de stabilirea unei asocieri si poate
necesita un timp insemnat, depinzand de protocolul de autentificare utilizat. În cazul in care o
statie trebuie sa se reasocieze, la deplasarea intre BSS, autentificarea cu fiecare AP nou,
amanata pana la reasociere, poate limita performantele de mobilitate. Utilizarea
preautentificarii, de catre o statie care este deja asociata cu un AP (cu care in prealabil s-a
autentificat), economiseste timp, lasand procesul de reasociere sa se desfasoare in limite de
timp mai putin critice.
Deautentificarea
Acest serviciu este solicitat cand trebuie sa fie terminata (sa ia sfarsit) o autentificare
existenta. Deautentificarea determina dezasocierea unei statii. Deautentificarea poate fi
solicitata de orice parte autentificata si nu poate fi refuzata (este o notificare).
Confidentialitatea
Acest serviciu ofera posibilitatea de criptare a mesajelor. Standardul specifica un
algoritm optional, WEP (Wired equivalent privacy - confidentialitate echivalenta mediului cu
6
Laborator Reţele de calculatoare Locale Lucrarea nr.7
fire), care poate fi solicitat numai pentru cadrele de date si pentru cateva cadre de
autentificare.
Dispunerea echipamentelor WI-FI in retea este prezentata in figura de mai jos.
Spatiul logic de lucru este locul in care utilizatorul va petrece majoritatea timpului
construind si configurand reteaua. Prima data, pentru a configura reteaua, se vor alege
7
Laborator Reţele de calculatoare Locale Lucrarea nr.7
dispozitivele, necesare construirii acesteia, din caseta Network Component. Odata alese se
pot face urmatoarele operatiuni pe componente:
- adaugarea de module dispozitivelor pentru a adauga noi interfete. In acest caz
dispozitivul trebuie inchis (apasand butonul Power) inainte de a adauga un modul;
- conectarea dispozitivelor alegand caburile potrivite (aflate tot in caseta Network
Component)
- configurarea parametrilor dispozitivului ( de exemplu : numele dispozitivului si
adresa IP) direct prin casetele grafice de dialog sau prin Cisco IOS ( in cazul routerelor sau
switch-urilor)
-configurarea avansata si observarea informatiilor retelei direct din linia de comanda
(CLI) a unui router sau switch.
Crearea dispozitivelor
Pentru a plasa un dispozitiv in spatiul de lucru, se alege tipul de dispozitiv din caseta
Device-Type Selection, apoi click pe modelul dorit al dispozitivului din caseta Device-
Specific Selection. Cu un click in locatia aleasa, dispozitivul este asezat pe suprafata de
lucru. Pentru a anula selectarea dispozitivului se apasa iconita Cancel pentru acel dispozitiv.
O alta metoda este aceea de a da click si de a “trage” dispozitivul din caseta Device –
Specific Selection direct pe suprafata de lucru. Deasemenea, se poate da click si se poate
trage un dispozitiv direct din caseta Device-Type Selection; astfel un model de dispozitiv va
fi ales automat.
Pentru a crea mai repede mai multe copii ale aceluiasi dispozitiv se tine apasat
butonul CTRL, se da click pe dispozitivul din caseta Device-Specific Selection, si apoi se
elibereaza butonul CTRL. Aceasta operatie se anuleaza apasand iconita Cancel pentru acel
dsipozitiv. Pentru a duplica dispozitivele se tine apasat butonul CTRL si se trage
dispozitivul pe suprafata de lucru (se pot folosi si butoanele Copy si Paste selectand
dispozitivele ).
8
Laborator Reţele de calculatoare Locale Lucrarea nr.7
9
Laborator Reţele de calculatoare Locale Lucrarea nr.7
10
Laborator Reţele de calculatoare Locale Lucrarea nr.7
Atunci cand porneste un router sau un switch secventa de bootare este prezenta in
tab-ul CLI al dispozitivului. Fisierul de pornire este incarcat, daca este prezent, iar imaginea
IOS inmagazinata in memoria flash va fi incarcata in RAM pentru executare. În timp ce
modelul de imagine IOS se incarca, nu se poate accesa tab-ul Config sau orice alta comanda
in tab-ul CLI. Daca nu este nicio imagine valida inmagazinata in memoria flash sau fisierul
imaginilor nu este valid, dispozitivul va porni in modulul ROM Monitor. Acesta poate fi
pornit prin utilizarea secventei break (ex: apasa Ctrl +break sau Ctrl +C) pentru dispozitiv
in primele 60 de secunde cand dispozitivul booteaza . Packet Tracer foloseste 10 secunde
pentru a acorda un acces mai rapid la dispozitiv.Modulul ROM Monitor este un mediu
minimalist unde se pot manipula fisiere in NVRAM iar memoria Flash descarca imagini IOS
prin TFTP si alege cum va fi pornit dispozitivul. Cand secventa de pornire si incarcarea
imaginilor IOS a fost realizata modulul de inchidere este incarcat astfel incat sa se apese
Enter pentru a incepe configurarea.
ce simularea decurge.Se pot vedea ce fel de pachete sun propagate in retea prin urmarirea
campului Type din Event List. Se pot alege ce pachete se doresc a fi vizualizate prin
apasarea butonului Edit Filters si se pot deselecta/selecta tipurile de pachet din meniu.
Pentru a arata toate tipurile de pachete se apasa simplu Show All pentru a le reintroduce pe
toate. Deasemenea, se poate ascunde Event List (si intregul panou de simulare ) cu butonul
Event List din bara de simulare.
3.2. Realizarea schemei retelei de organizatie
În cele ce urmeaza se vor prezenta 2 solutii de realizare a retelei de invatamant.
Solutia I
Pentru realizarea retelei se considera conexiunea la Internet ca fiind realizata de catre
ISP (Internet Service Provider) si adusa pana in Centrul de Date. În aceasta incapere va exista
un router configurat pentru a deservi cele 11 birouri. În nisa tehnica va exista un rack care va
contine echipamentele necesare conectarii la retea:
- 1 switch, care deserveste toate birourile;
- 1 patch- panel necesar pentru a realiza conexiunea cu priza utilizatorului;
- 19 patch-cord-uri, necesare realizarii conexiunii intre patch-panel si switch;
- un UPS necesar in cazul caderii tensiunii pentru mentinerea echipamentelor
alimentate pentru un anumit timp.
Fiecare statie de lucru este conectata prin intermediul cablajului structurat la switch.
Pentru configurarea retelei s-au utilizat ip-uri private din clasa C:192.168.10.xx
Retea:
- IP: 192.168.10.xx (unde xx reprezinta numere de la 2 la 21, exceptand
5 care reprezinta adresa IP a imprimantei);
- Subnet Mask: 255.255.255.0;
- Gateway: 192.168.10.1 (adresa IP a portului 0/0 a routerului);
- DNS: 85.120.255.42 (adresa IP data de ISP).
Solutia II
A doua solutie propusa pentru realizarea unei retele de organizatie consta intr-
o conexiune wireless a statiilor de lucru la Internet.
Tehnologiile wireless permit introducerea unei arhitecturi a retelei cu
dinamicitate crescuta si totodata maresc eficienta costurilor, lucru esential in ideea
asigurarii unui management flexibil. Tehnologiile evolueaza mai rapid decat
tehnologiile traditionale ce folosesc infrastructuri cablate. Avand la dispozitie
tehnologii noi, este mult mai simplu de modificat o arhitectura wireless, pentru a
rezolva problemele ce vizeaza nevoile crescande ale organizatiei. Aceste avantaje pot
fi foarte considerabile pentru acoperirea scopurilor unei retele de organizatie.
Si in acest caz, pentru realizarea retelei, se considera conexiunea la Internet ca
fiind realizata de catre ISP (Internet Service Provider) si adusa pana in Centrul de
Date. În aceasta incapere va exista un router configurat pentru a deservi cele 11
birouri.
Schema generala a retelei wireless este prezentata in figura de mai jos.
15
Laborator Reţele de calculatoare Locale Lucrarea nr.7
16
Laborator Reţele de calculatoare Locale Lucrarea nr.7
17
Laborator Reţele de calculatoare Locale Lucrarea nr.7
18
Laborator Reţele de calculatoare Locale Lucrarea nr.7
O imprimanta locala (local printer) este o imprimanta care este atasata direct la
server. Aceasta este locala numai in relatie cu serverul la care este atasata.
O imprimanta la distanta (remote printer) este o imprimanta atasata la un calculator
altul decat serverul. Calculatorul la care este atasata o va considera locala, dar restul, inclusiv
serverul o vor considera „la distanta”. Faptul ca imprimanta este locala sau la distanta
depinde de calculatorul care se foloseste drept punct de referinta.
Mai exista si un al treilea tip de imprimanta, cu conectare directa. O imprimanta cu
conectare directa (direct connect printer) este o imprimanta care are propria sa interfata de
retea, propriul procesor si memorie de tiparire proprie. Aceste imprimante sunt, de regula,
atasate direct la un hub de retea, folosind cablu torsadat, exact ca orice alt calculator din retea.
Nu este suficient sa conectam o imprimanta la unul dintre calculatoarele din retea
pentru a putea trimite comenzi de tiparire de la orice statie. Calculatorul la care se leaga
imprimanta trebuie configurat ca server de tiparire.
Atunci cand un utilizator tipareste un document pe o imprimanta din retea de pe un
calculator client, folosind un program aplicatie, redirectorul de pe masina client trimite datele
la calculatorul server de tiparire care controleaza activitatea imprimantei din retea. Serverul
de tiparire foloseste un program (spooler de tiparire) pentru a accepta comanda de tiparire si
pentru a o plasa in coada de tiparire (print queque), care este un fel de memorie a
calculatorului, folosita pentru stocarea comenzilor de tiparire, pana cand acestea sunt trimise
la imprimanta. Atunci cand imprimanta este libera pentru a accepta comanda de tiparire,
aceasta este eliberata din coada dupa principiul LILO (last in – last out).
21
Laborator Reţele de calculatoare Locale Lucrarea nr.7
22
Laborator Reţele de calculatoare Locale Lucrarea nr.7
a luat decizia ca in viitorul apropiat sa schimbe vechea retea care nu mai face fata cerintelor
actuale cu una ca cea din lucrarea de fata.
BIBLIOGRAFIE
[1] Iosif Praoveanu -Retele de calculatoare, Bucuresti, 2009;
[2] Nastase F. -Arhitectura retelelor de calculatoare, Bucuresti, Editura Economica 1998;
[3] S.Buraga,G.Ciobanu -Atelier de programare in retele de calculatoare, Editura Polirom,
Iasi, 2001;
[4] Jurca I. -Programarea retelelor de calculatoare, Editura de Vest, Timisoara, 2001;
[5] Bulaceanu C. -Retele locale de calculatoare, Arhitecturi prezente si viitoare. Editura
Tehnica, Bucuresti, 1995;
[5] Tanenbaum A. -Retele de calculatoare, editia a IV-a, Editura Byblos, Bucuresti, 2005;
[6] Cristea V., Tapus N. -Retele de calculatoare, Editura Teora, 1992;
[7] Adrian Munteanu, Valerica Greavu Serban, -Retele Locale de Calculatoare - Proiectare
si Administrare, Editura Polirom, Iasi, 2003
[8] Popescu T.& colectiv, -Dictionar de informatica, Editura stiintifica si enciclopedica,
Bucuresti, 1999;
[9] Georgescu C.,Georgescu M., Negoescu Ghe., -Reteaua Internet, Editura Algoritm+,
Galati, 1998
[10] Cristian Georgescu, Mihaela Georgescu, -Retele de calculatoare si Internet, Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti 2003
[11] Jalobeanu M., -Internet, Informare si Instruire: Pasi in lumea comunicatiilor, Editura
Promedia Plus, Cluj-Napoca, 1995.
23