Introducere

o Epidemiologia se ocupă cu studiul factorilor

care influenţează apariţia, transmiterea,
distribuirea, prevenirea şi controlul bolilor
într-o populaţie definită
Introducere

Termenul de epidemiologie derivă din

grecescul:
epi-peste
demos-popor, colectivitate
logos-ştiinţă

Unitatea de studiu în epidemiologie este

populaţia, un grup de persoane dintr-o
anumită zonă geografică şi la un anumit
moment în timp, care au cel puţin o
caracteristică comună.
Epidemiologia poate fi împărţită
o epidemiologie teoretică
o epidemiologie generală
o epidemiologie specială
o epidemiologie practică
o metode şi metodologii epidemiologice
o programe de tip anchete epidemiologice
o programe de supraveghere
o programe de imunizări
Posibilităţile de aplicare în practică a
metodei epidemiologice
o supravegherea epidemiologică;
o investigaţia epidemiologică;
o analiza epidemiologică;
o evaluarea epidemiologică.
Supravegherea epidemiologică
Def:
- supravegherea este un sistem de culegere activă şi
sistematică, de analiză şi interpretare a datelor
despre sănătate, date necesare pentru planificarea,
emiterea, aplicarea şi evaluarea unor măsuri de
intervenţie.
- finalitatea supravegherii este aplicarea rezultatelor
în prevenirea şi controlul îmbolnăvirilor.
Scopurile supravegherii:
o descrierea fenomenelor de sănătate;
o stabilirea istoriei naturale a unei boli;
o descrierea modului de manifestare
populaţională a procesului epidemiologic a
unei boli;
o identificarea unor modificări survenite în
organismul gazdă;
Scopurile supravegherii:
o urmărirea unor modificări ale agentului etiologic
cum ar fi rezistenţa la antibiotice, dezinfectanţi,
chimioterapice;
o verificarea unor ipoteze;
o prognozarea tendinţelor de evoluţie populaţională a
unei boli;
o stabilirea măsurilor de prevenţie şi control şi
evaluarea unor strategii noi;
o stabilirea priorităţile bugetare în soluţionarea unor
probleme de sănătate;
Cerinţe
o simplu;
o sensibil;
o cu capacitate de predicţie pozitivă, reprezentată de
cazuri reale de boală;
o credibil
o flexibil;
o acceptat de participanţii la un sistem de
supraveghere;
o reprezentativ;
o oportun;
o costuri acceptabile.
Etapele supravegherii
o culegerea datelor;
o prelucrarea datelor;
o interpretarea, prezentarea şi raportarea
datelor;
o difuzarea concluziilor.
1. Culegerea datelor:

o surse de date;

o modalităţi şi sisteme de culegere a datelor;

Documentele medicale 
o datele de mortalitate pot fi extrase din evidenţele serviciilor de
stare civilă, de medicină legală, ale oficiilor de cult, respectiv ale
cimitirelor;
o datele de morbiditate pot proveni din raportările oficiale
asupra stărilor de sănătate, datele de laborator, evidenţele
spitaliceşti, evidenţele medicale primare sau evidenţele speciale;
o datele de fertilitate din certificatele de naştere;
o datele obţinute prin anchete epidemiologice individuale
pentru boli deosebit de periculoase şi cele obţinute în focare mai
ales în izbucniri epidemice;
o datele unor studii speciale (studii serologice, studii ale unor
colectivităţi).
Sisteme de culegere a datelor
o Sistemul activ (interviu, chestionar,
observaţie)
n simplu, operativ, sensibil, acceptabil
o Sistemul pasiv (documente medicale)
n lipsa contactului direct cu sursa de informaţii
o Culegerea poate fi:
n prospectivă
n retrospectivă
Interviul
o este o metodă de culegere a informaţiilor prin
întrebări şi răspunsuri în cadrul unei convorbiri
o poate fi interviu individual sau de grup.
o focus grup
o poate fi: structurat, semistructurat şi nestructurat.
o În cazul interviului structurat, întrebările şi ordinea lor
sunt dinainte stabilite, iar succesiunea lor este
întocmai respectată.
o Interviul nestructurat presupune că cercetătorul
poartă discuţii libere pe o anumită problemă.
Chestionarul

o este un document scris adresat unor

persoane de a răspunde la întrebări care
motivează culegerea de informaţii sau date
pentru un studiu.
Introducerea:
o anchetatorul trebuie să se prezinte;
o să facă o succintă prezentare a temei de cercetare, a
contextului în care se face anchetarea, cine a comandat
-o, cum se vor utiliza rezultatele;
o să menţioneze:
o scopul ştiinţific;
o importanţa unor răspunsuri corecte;
o durata interviului;
o confidenţialitatea răspunsurilor;
o anonimatul;
o faptul că rezultatele vor fi cunoscute
o să mulţumească.
Conţinutul:

o utile (să culeagă informaţia de care este

nevoie);
o relevante (corespunzătoare temei);
o potrivite cu populaţia ţintă, adaptate la
nivelul cunoştiinţelor respondenţilor;
o să aibă o formulare neutră pentru a nu
sugera răspunsul.
Exprimarea întrebărilor.

o scurte (concise);
o precise;
o să folosească cuvinte simple;
o să răspundă scopului/obiectivelor anchetei;
o să fie puse în ordine logică, de la simplu la
complex;
o să dea răspunsuri care se pot cuantifica şi se
pot compara cu studii similare.
Întrebările sunt:
o deschise,

o închise,

o semiînchise
Întrebările deschise
o cu răspunsuri libere.
o calităţi / neajunsuri
o subiectul nu e influenţat – răspunsul este sincer;
o dă libertatea de a se primi un răspuns bazat pe
memorie;
o răspunsurile însă pot fi incomplete (memoria
subiectului), greu de prelucrat (codificare şi
analiză), pot apărea dificultăţi de exprimare sau un
scris ilizibil.
Întrebări închise
o cu răspunsuri preformate şi care pot fi:
o Închise cu răspunsuri ordonate
- pot măsura intensitatea şi frecvenţa
evenimentului;
- se pot prelucra statistic pentru că uşurează
crearea unei variabile statistice
- limitează răspunsul la unul singur;
-scapă însă unele evenimente nemenţionate
în chestionar.
Întrebări închise
o cu răspunsuri preformate şi care pot fi:
o Închise cu răspunsuri neordonate
- permit o alegere mai largă a răspunsului
dintr-o suită de propuneri;
- uneori este greu de a alege un singur
răspuns.
Întrebări închise
o cu răspunsuri preformate şi care pot fi:
o închise cu răspunsuri binare: da sau nu
- răspunsul este tranşant;
- se ignoră poziţiile intermediare.
Formular de evaluare a factorilor de risc pentru infecţia cu
virusul hepatitic C

o are transaminaze crescute?

o a primit o transfuzie de sânge sau produse
derivate de sânge înainte de 1992?
o a suferit proceduri medicale sau interv.
chirurgicale majore?
o are o profesie cu risc?
o a utilizat droguri cu adm IV?
o are tatuaje?
o are contacte sexuale întâmplătoare?
Întrebări semiînchise
o cu răspunsuri preformate dar şi cu
posibilitatea de a se formula un răspuns
propriu.
Modul de administrare a 
chestionarului se poate face prin:
o interviu direct;
o telefon;
o poştă.
Prelucrarea datelor

o prelucrarea propriu-zisă a datelor (analiză în

funcţie de timp, loc, persoană);
o centralizarea datelor (rate, indicatori)
o prelucrarea statistică
Prelucrarea propriu-zisă a datelor
Analiza în funcţie de timp

o tendinţa (trend) seculară, care se referă la tendinţa

de manifestare populaţională a bolii pe perioade
îndelungate de timp (decenii, secole);
o periodicitatea, reflectă variaţiile temporare la
intervale de mai mulţi ani, în cadrul tendinţei
seculare şi reflectă schimbarea raportului între
imunitate şi receptivitate în favoarea celei din urmă;
o sezonalitatea sau variaţia anuală, indică apariţia
unor îmbolnăviri în anumite perioade ale anului;
o izbucnirile epidemice
Prelucrarea propriu-zisă a datelor
Analiza în funcţie de loc

o permite localizarea sursei,

o localizarea cazurilor după domiciliu sau după
locul unde a apărut evenimentul.
Prelucrarea propriu-zisă a datelor
Analiza în funcţie de persoană

o permite analiza după sexe,

o vârstă,
o rasă,
o profesie,
o nivel al imunităţii,
o stil de viaţă, comportament,
o standard socio-economic şi cultural,
o antecedente turistice etc.
Centralizarea datelor 
(rate, indicatori)
o INDICATORI DE FRECVENŢĂ
o INDICATORI DE MORBIDITATE
o INDICATORI DE MORTALITATE
o INDICATORI SPECIFICI PENTRU BOLILE
INFECŢIOASE
o INDICATORI ÎN FOCARUL DE BI
o INDICATORI PROFILACTICI
o TERMENI CARE EXPRIMĂ STAREA DE SĂNĂTATE
SAU BOALĂ
o TERMENI CARE EXPRIMĂ CONSECINŢELE BOLII
INDICATORI DE FRECVENŢĂ

Incidenţa – nr de cazuri noi de boală.

o Formula de calcul:

IC=numărul de cazuri noi dintr-o anumită boală

de-a lungul unei perioade de timp/totalul
populaţiei expuse la risc
o poate fi exprimată sub forma: la 1000 sau
100000 locuitori etc
Incidenţa rujeolei în judeţele Mureş şi Harghita comparativ cu
România, în intervalul 1996-2007
INDICATORI DE FRECVENŢĂ
Prevalenţa- nr. de cazuri vechi şi noi de boală.
o Formula de calcul:

P= nr. de cazuri existente dintr-o anumită boală

la un anumit moment în timp/totalul
populaţiei expuse la risc
o poate fi şi ea exprimată sub forma: la 1000
sau 100000 locuitori etc
INDICATORI DE MORBIDITATE
o rata de atac primar
o rata de atac secundar.
o incidenţa specifică
o prevalenţa.
n specifică.
n profesională.
INDICATORI DE MORTALITATE
o rata brută a deceselor
o decese pe cauze

o letalitatea

o fatalitatea.

Letalitatea – nr. de decese de o boală raportat la totalul

de decese şi se exprimă la %.
Fatalitatea – nr. de decese de o boală raportat la 100
de bolnavi de aceeaşi boală existenţi în evidenţele
speciale şi arată gravitatea bolii.
INDICATORI SPECIFICI PENTRU 
BOLILE INFECŢIOASE
o contagiozitatea - viteza de răspândire a
agentului cauzal de origine biologică
(virusuri, protozoare) de la o persoană
bolnavă la org. receptiv.
o difuzibilitatea - viteza de răspândire a bolii
într-o populaţie eterogenă ca receptivitate.
o sezonalitatea
o periodicitatea
o Contagiozitatea sau infectiozitatea desemneaza capacitatea 
unei infectii de a se transmite de la un contagios la un receptiv.
o       Se exprima prin indicele de contagiozitate care arata 
proportia de persoane receptive dintr-o colectivitate la carese 
poate transmite infectia in unitatea de timp(nr. receptivi 
infectati/nr. total receptivi%). Are valori mari in varicela si rujeola, 
valori medii in scarlatina, scazute in erizipel, dependente de vectori 
in malarie si tifos.
o       Depinde de caracteristicile caii de eliminare, cele ale portii de 
intrare si de unele caracteristici ale microorganismului(ex. 
rezistenta in mediul extern).
o Difuzibilitatea arata viteza de raspandire a unei infectii intr-o 
anumita populatie heterogena ca receptivitate si conditii de viata. 
o Indicele de difuzibilitate precizeaza numarul persoanelor 
infectate in unitatea de timp, raportate la efectivul intregii 
colectivitati din care fac parte(nr. infectati in unitatea de timp/nr. 
total membri ai colectivitatii%).
o Contagiozitatea si difuzibilitatea unei maladii infectioase sunt 
cu atat mai mari cu cat doza infectanta necesara este mai mica si 
transmisibilitatea mai complexa.
o Contagiozitatea permite aprecierea difuzibilitatii unei infectii 
intr-o populatie si arata urgenta actiunilor antiepidemice.
INDICATORI ÎN FOCARUL DE BI

o depistare - exprimă perioada de timp scursă

între primele semne de boală şi depistarea
de către medic.
o izolare - perioada de timp scursă între
depistare şi izolare.
INDICATORI PROFILACTICI
o indicele de depistare vaccinală: - indică cât
la % din copii planificaţi pentru vaccinare au
fost vaccinaţi.
o indicele fondului imunitar sau nivelul de
protecţie care indică cât % dintre
persoanele vaccinate au titru de anticorpi
protectivi.
 Acoperirea vaccinală antirujeolică pentru judeţele Mureş şi
Harghita
în perioada 1996-2007
Aprecierea imunităţii postvaccinale
o incidenţa
o prevalenţa
o cicatrice postvaccinală
o dozarea titrului de anticorpi
o eficacitatea vaccinală
TERMENI CARE EXPRIMĂ STAREA DE SĂNĂTATE SAU 
BOALĂ

o ani potenţiali de viaţă pierduţi (APUD)- 

nr.  de  ani  pe  care  o  persoană,  un  grup  de 
persoane sau o populaţie îi are de trăit între 
anumite  vârste  până  la  sfârşitul  vieţii. 
Pierderea se datoreşte unei morţi premature 
de orice cauze (accidente, boli).
o speranţa de viaţă  –  nr.  de  ani  pe  care  o 
persoană  sau  un  grup  de  anumite  vârste 
speră că îi va trăi în condiţiile în care persistă 
aceeaşi rată de mortalitate.
o http://www.9am.ro/top/Internati
onal/301700/10-motive-evidente-
pentru-care-femeile-traiesc-mai-
mult-ca-barbatii/10/10-motive-
TERMENI CARE EXPRIMĂ CONSECINŢELE BOLII

o deficienţa  -  pierderea  unei  structuri 

sau  funcţii  anatomice,  fiziologice  sau 
specifice  a  org.  după  o  boală.(deviere 
de la normalitate).
o incapacitatea  -  restricţie  sau  lipsa 
posibilităţilor  de  a  desfăşura  o 
activitate normală, pentru un individ
o handicapul  -  inegalitate  socio-
economică  a  unei  persoane  ce 
limitează îndeplinirea rolului acesteia în 
societate.
Elemente de biostatistică
Bernard Shaw
o Eternitatea a fost creată pentru ca să am timp să
învăţ germana
o ...sau ca să învăţăm biostatistică

o Statisticile sunt precum costumele de baie: îţi arată

ce
ştie toată lumea şi îţi ascund exact ceea ce ai fi vrut
să afli
De ce avem nevoie de statistică?

Vrem să tragem concluzii cât mai valide din

cantităţi limitate de date.
o Diferenţele importante sunt deseori mascate
de variabilitatea biologică şi/sau imprecizia
experimentală
o Mintea umană excelează în găsirea de tipare
şi relaţii, dar tinde să generalizeze în exces.
De ce avem nevoie de statistică?

o Calculele statistice
extrapolează de la eşantion
la populaţie
o În cercetarea biomedicală se presupune că
populaţia este infinită, sau cel puţin foarte
mare în comparaţie cu eşantionul nostru.
De ce avem nevoie de
statistică?

o Control de calitate
O fabrică de cămăşi: se extrage la 
întâmplare un eşantion din întreaga 
populaţie de cămăşi, iar concluziile 
legate de calitatea eşantionului se 
extrapolează la toată producţia.  
De ce avem nevoie de
statistică?

o Sondajul politic
Se extrage la întâmplare un eşantion de 
votanţi, iar rezultatul se extrapolează 
la întreaga populaţie de votanţi 
Tipuri de variabile

o Variabila = orice calitate, caracteristică sau

constituent al unei persoane sau lucru, care
poate fi măsurat
o toată cercetarea medicală = studiul relaţiilor
dintre variabile
o cercetătorii medicali sunt interesaţi de
studierea fie a asociaţiilor, fie a diferenţelor
dintre variabile.
Variabilele statistice
o Variabilele nominale calitative sunt variabile sub formă de nume
sau alte simboluri reprezentând categorii ce nu pot fi ordonate
una în raport cu cealaltă, de exemplu numele, sexul, mediul de
provenienţă, statusul marital, rasa, culoarea ochilor,
diagnosticul etc.
o Atunci când o variabilă nominală nu poate lua decât două
valori, ea este o variabilă dihotomică binară, bimodală), cum ar
fi sex masculin/feminin, mort/viu, fumător/nefumător,
prezent/absent, normal/anormal, malign/benign, urban/rural etc.
variabile de tip DA/NU.
Variabilele statistice
o Variabilele ordinale sunt variabilele ce sunt clasificate
în mai mult de două categorii şi la care există o ordine
naturală între categorii (de la valoarea cea mai mică la
cea mai mare) - de exemplu evoluţia bolii (agravat,
staţionar, ameliorat), stadializări insuficienţa cardiacă,
TNM în cancer), scoruri etc.
Variabilele statistice
o Variabilele cantitative (măsurabile) pot fi continue
(variabile cu un număr potenţial infinit de valori de-a
lungul unui continuum: înălţimea, greutatea, TA,
glicemia, colesterol, vârsta etc.) sau discontinue
(discrete)-variabile descrise numai prin unităţi întregi ce
nu pot fi măsurate în intervale mai mici decât unitatea:
numărul camerelor într-o locuinţă, numărul de copii etc).
 Inaltim Greutat
SCOR SYNTAX SYNTAX deces nr stent Varsta Sex e e IMC
scazut 3 nu 1 55 m 173 82 27,4
scazut 3,5 nu 1 44 m 170 65 22,5
scazut 3,5 nu 1 81 f 155 60 25,0
scazut 3,5 da 0 69 f 170 90 31,1
scazut 4 nu 1 58 m 176 75 24,2
scazut 4 nu 1 73 m 169 82 28,7

scazut 4,5 nu 1 47 m 170 105 36,3

scazut 8 nu 1 69 f 165 70 25,7
mediu 17,5 nu 1 59 m 160 87 34,0
mediu 18 nu 1 49 m 176 78 25,2
mediu 18 nu 2 69 m 172 73 24,7
mediu 18,5 nu 1 48 f 155 60 25,0
mediu 19,5 nu 1 70 m 165 82 30,1
mediu 19,5 nu 1 77 f 155 69 28,7
mare 20 nu 1 74 m 170 65 22,5
mare 20,5 nu 1 71 f 165 60 22,0
mare 20,5 nu 1 54 m 176 90 29,1
mare 20,5 nu 1 73 f 167 72 25,8
Tipuri de variabile - statistică 
descriptivă

Variabile nominale
o tabel de frecvenţă (frecvenţa 
observaţiilor pe categorii)
o grafic: bare, plăcintă
o modul (categoria cea mai frecventă)
Tipuri de variabile - statistică 
descriptivă

Variabile ordinale
o tabel de frecvenţă, mediana, modul
o utilitatea mediei este discutabilă 
(intervalele dintre categorii nu sunt 
egale ca mărime)
o deseori, media este furnizată - se 
presupune că intervalele scalei sunt 
egale sau, cel puţin aproximativ 
egale
23,8% 23,8%

33,3% 57%

28,6% 85,7%

14,3% 100%

100%
Tipuri de variabile - statistică 
descriptivă
Variabile cantitative
o măsura tendinţei centrale (media, 
mediana, modul)
o măsura dispersiei (deviaţia standard, 
varianţa) 
o distribuţia normală
 Primi paşi ce trebuie urmaţi
Populaţie Statistică
- Finită
- Infinită

Eşantion – o submulţime - Randomizare

din populaţie - Nonrandomizare

Statistica Descriptivă este Statistica descriptivă se ocupă cu:

utilizată pentru a descrie culegerea datelor statistice, prezentarea
datelor statistice, reprezentarea (grafică)
principalele trăsături ale datelor statistice, determinarea unor
datelor colectate în termeni caracteristici numerice sintetice ale
cantitativi. datelor statistice.

Statistica inferenţială/analitică
Statistica descriptivă
De ce este importantă cunoaşterea variabilelor?
o În privinţa variabilelor cantitative, este important de văzut
dacă acestea au o distribuţie normală (simetrică, sub forma
clopotului lui Gauss);
o în cazul acestei distribuţii, media este egală cu mediana şi cu
modul, iar 95% dintre valorile pe care le poate lua variabila se
află în intervalul media ± două deviaţii standard.
o Valorile ce depăşesc acest interval se consideră anormale. Pentru
o populaţie adevărat sănătoasă, valorile anormale nu depăşesc
2,5% din populaţie.
Indicatori de tendinţă centrală

o INDICATORI
n Media
n Mediana (percentila de 50 %)
n Modulul
MĂSURI DE DISPERSIE
 MĂSURI DE DE DISPERSIE

o Coeficientul de variaţie.
· dacă CV este sub 10% atunci populaţia poate fi considerată
omogenă;
· dacă CV este între 10%-20% atunci populaţia poate fi
considerată relativ omogenă;
· dacă CV este între 20%-30% atunci populaţia poate fi
considerată relativ eterogenă;
· dacă CV este peste 30% atunci populaţia poate fi considerată
eterogenă.
MĂSURI DE DISPERSIE - aplicaţii
Intervalul de confidenţă (IC)
o estimările care le facem la un eşantion 
au variaţii largi
o trebuie  văzut  cât  de  apropiată  este 
estimarea de valoarea de bază
o aceasta se poate face prin calcularea IC 
gama de valori din jurul estimării
mediei care va include cu o
probabilitate adevăratele valori ale
populaţiei ţintă
o are două limite, o limită superioară şi o 
limită inferioară
IC pentru medie
o N=100 de muncitori expuşi la pb
o X= 90 ng/ml
o DS=10
o IC=95 %
o t=1,96

IC=X±t×DS/√N
IC pentru medie
IC=X-t×DS/√N=88,04
IC=X+t×DS/√N=91,96
Teste parametrice sau nonparametrice???
o Este important să ştim dacă distribuţia variabilei noastre este
normală sau anormală pentru că testele statistice parametrice se
pot aplica numai variabilelor cantitative, cu distribuţie normală.
De asemenea, pentru a putea aplica teste statistice parametrice
trebuie ca nici dispersia (deviaţia standard) celor două grupuri să
nu difere foarte mult. Testele parametrice sunt testele care
compară mediile şi deviaţiile standard ale grupurilor despre care
vrem să dovedim că sunt identice sau dimpotrivă, diferite, ori
media şi deviaţia standard nu au nici un sens dacă nu avem o
distribuţie normală
 STATISTICA INFERENŢIALĂ
Definiţie: Eşantion
Populaţia
Statistica inferenţială
sau analitică, constă
în aplicarea testelor
Statistica
statistice care pot fi
inferenţială analiza
folosite pentru a trage
unui eşantion
concluzii din seturile
de date extrase din
populaţie. Populaţia
după analiza
statistică
 Etapele aplicării unui test statistic

o Etapa 1. Formularea ipotezelor statistice: Ipoteza nulă H0 şi Ipoteza

alternativă H1
o Etapa 2. Se alege o statistică a testului
o Etapa 3. Se alege nivelul de semnificaţie  al testului.
o Etapa 4. Se determina regiunea critică, şi respectiv de acceptare a lui
Ho
o Etapa 5. Se calculează statistica testului
o Etapa 6. Se ia decizia statistică, utilizând aria critică (sau p-value) şi
statistica testului
 1. Interpretarea ipotezelor statistice
Comparăm medii
Ipoteza nulă: mediile nu diferă semnificativ
statistic; NU există o diferenţă statistic
semnificativă între mediile TA la pacienţii
trataţi faţă de pacienţii netrataţi cu
antihipertensivul X
Ipoteza alternativă: Vice-versa

Analizăm un tabel de
Ipoteza nulă: nu există asociaţie statistic
contingenţă
semnificativă între variabila dependentă şi
variabila independentă
Ipoteza alternativă: Vice-versa
 2. Alegerea pragului de semnificaţie (α - alpha).

Comparăm medii
α(alpha) =0.05 sau
α(alpha) =5%
C(onfidence)=1-0.05=0.95 sau
C(onfidence)=100-5= 95 (%)

Analizăm un tabel de α(alpha) =0.05 sau

contingenţă α(alpha) =5%
C(onfidence)=1-0.05=0.95 sau
C(onfidence)=100-5= 95 (%)
 3. Aplicarea testului statistic relevant

Fiecare test statistic are o formulă

Comparăm medii matematică
t (Student) statistic

Chi square statistic

Analizăm un tabel de
contingenţă
Erori de tip I(α) şi de tip II (β)

o Eroarea de tip I(α)  –  decizia  de  a 

respinge  ipoteza  nulă,  când  aceasta  este 
adevărată  (un tratament nou se consideră
conform dg. standard mai eficace, când de
fapt are eficienţă egală cu tratamentul
standard)
o Eroarea de tip II (β)-  decizia  de  a 
accepta  în  mod  eronat  ipoteza  nulă,  când 
aceasta este falsă (tratamentul nou este cu
adevărat eficient, dar se consideră
ineficient).
Testul Student-parametric
Testul student compară diferenţa între mediile a două
eşantioane.
o Există 3 variante ale testului testul „t” implementate în
diferite versiuni ale unor programe de analiză statistică:
n Testul „t” pentru date “pereche” (eşantioane dependente)
n Testul „t” pentru date “nepereche” (eşantioane independente) ce
au varianţă egală (homoscedatic)
n Testul „t” pentru date “nepereche” (eşantioane independente) ce
au varianţă inegală (heteroscedatic)
 STATISTICA INFERENŢIALĂ

Ce trebuie să cunoaştem înainte de a începe analiza statistică ?

paired unpaired

paired
Teste nonparametrice
o Testul Mann Whitney compară diferenţa între
medianele a două eşantioane cu distribuţie
anormală. De exemplu, dacă vrem să demonstrăm
că pacienţii cu insuficienţă cardiacă internaţi în
spitalul A sunt mai gravi decât cei internaţi în
spitalul B, comparând clasa NYHA de
insuficienţă cardiacă între cele două grupuri.
Teste nonparametrice
o Testul Mann Whitney compară diferenţa între
medianele a două eşantioane cu distribuţie
anormală. De exemplu, dacă vrem să demonstrăm
că pacienţii cu insuficienţă cardiacă internaţi în
spitalul A sunt mai gravi decât cei internaţi în
spitalul B, comparând clasa NYHA de
insuficienţă cardiacă între cele două grupuri.
Teste nonparametrice
o Dacă variabila de comparat nu are o distribuţie
normală (de exemplu valoarea clereance-ului la
pacienţii cu insuficienţă renală) sau este o
variabilă ordinală (scorul de tromb la fumători
înainte şi după reperfuzie vasculară), vom folosi
un test nonparametric împerecheat, care este
testul Wilcoxon.
Testul ANOVA parametric
o Dacă vrem să comparăm mai multe grupuri deodată (de
exemplu vrem să vedem dacă TA la trei loturi diferă între
ele), folosim analiza variantei în sens unic (testul
ANOVA), care ne va arăta dacă TA este diferită sau nu
în cele trei loturi, fără a ne spune însă care este grupul
care diferă de celelalte. Pentru asta în funcţie de
versiunea programului statistic în cadrul grupului
ANOVA, există un posttest de comparaţie între loturi
(posttest Bonferroni) care scoate în evidenţă efectiv între
ce loturi avem semnificaţie statistică.
Testul nonparametric 
o Dacă avem trei sau mai multe eşantioane pereche
atunci echivalentul nonparametric al testului
ANOVA este testul Kruskal-Wallis. Testele
nonparametrice nu ţin cont de valoarea efectivă a
variabilei, ci de ordinea lor (rank tests) - care este
valoarea cea mai mică, care este următoarea şi
aşa mai departe.
Testul chi pătrat
o Dacă avem variabile dihotomice (pentru compararea
proporţiilor) se foloseşte testul X2 sau variantele sale
Yates şi mai ales testul exact al lui Fisher, atunci când
în tabelul de contingenţă 2×2 avem într-una din căsuţe
o valoare aşteptată mai mică de 5. De exemplu atunci
când vrem să comparăm proporţia de pacienţi cu dureri
articulare care au primit un antiinflamator cu proporţia
de pacienţi care au dureri articulare în grupul tratat cu
placebo.
 Variabile categoriale-test chi pătrat
Qualitative (categorical) data
•Contingency tables Date:
In statistics, contingency tables are
used to record and analyse the
relationship between two or more
variables (e.g one independent and
one dependent variable), most
usually categorical variables.
It may be 2x2 or nxn contingency
tables.

Tabel de contingenţă (nxn): Tabel de contingenţă (2x2):

Corelaţii
o Dacă vrem să vedem cum variază o variabilă cantitativă
în funcţie de o altă variabilă cantitativă, aşadar vrem să
vedem în ce măsură două variabile cantitative se
corelează, calculăm coeficientul de corelaţie al lui Pearson
(r) atunci când cele două loturi urmează o distribuţie
gaussiană, respectiv calculăm coeficientul de corelaţie al
lui Spearman, atunci când cele două loturi nu urmează o
distribuţie gaussiană . De exemplu, putem vedea dacă
vârsta se corelează cu LDL colesterol (adică LDL
colesterol creşte odată cu vârsta).
Interpretare
Colton (1977) a sugerat câteva reguli empirice pentru
interpretarea coeficientului de corelaţie:
o r cuprins între -0,25 şi 0,25 → corelaţie slabă sau nulă;

o r cuprins între 0,25 şi 0,50 sau -0,25 şi -0,50 → corelaţie

acceptabilă;
o r cuprins între 0,50 şi 0,75 sau -0,50 şi -0,75 → corelaţie
moderată spre bună;
o r mai mare decât 0,75 sau mai mic decât -0,75 →
corelaţie foarte bună.
Regresie liniară 
o Dacă, în cazul a două variabile care se corelează, putem spune
care variabilă o determină pe cealaltă şi/sau vrem să calculăm
valoarea unei variabile ştiind-o pe cealaltă, utilizăm regresia
lineară (de exemplu, ştiind valoarea colesterolului, putem prezice
valoarea IMT (grosimea intimă medie), sau ştiind valoarea
fosfatazei alcaline înainte de intervenţiile pe paratiroide în
hipertiroidismul terţiar, putem prezice valoarea calcemiei
postoperator, sau ştiind doza de enalapril pe care o administrăm
prezicem cu cât va scădea TA). Y  = 9,2100  + (-
0,001108X) 
Regresia 
o legătura dintre doza unui medicament şi
răspunsul bolnavilor (nr. de vindecări)
1. doza zilnică 1U- nr. de vindecări 5 cazuri
2. doza zilnică 2U- nr. de vindecări 6 cazuri
3. doza zilnică 3U- nr. de vindecări 7 cazuri
 Regresie
Comparaţia a
Student (t) lineară
2 grupuri
multiplă
distribuţie teste Comparaţia a
normală Test F (ANOVA)
parametrice 3 grupuri

Corelaţia a 2 Corelaţie
Variabilă variabile în (coeficient Pearson)/
cantitativă acelaşi grup regresie

distribuţie Corelaţia a 2 Corelaţie

nonnormală variabile în (coef. Spearman)
acelaşi grup
Variabilă teste
ordinală non- Comparaţia a Mann-Whitney U,
parametrice 2 grupuri Wilcoxon

Comparaţia a Kruskall-Wallis
3 grupuri

Variabilă Regresie
dihotomică X2 logistică
Fisher exact
Interval de Modelul
Log rank
timp lui Cox
Interpretarea şi prezentarea
datelor

o Interpretarea se face în funcţie de tipul de 
date  pe  care  le  avem,  ţinând  cont  de 
eventuale  erori  (bias,  factor  de  confuzie). 
Pentru BT se vor specifica factorii structurali 
ai procesului epidemiologic a îmbolnăvirii în 
cauză. Concluziile supravegherii sunt foarte 
importante  de  ele  depinzând  măsurile  ce 
trebuiesc instituite.
Prezentarea datelor
o poate fi de tip arhivar (înregistrarea 
amănunţită  a  evenimentelor 
sanitare), prezentare care să permită 
comunicarea  pe  anumite  aspecte-
cheie;  de  tip tabular  permite 
cuprinderea în amănunţime a datelor; 
de  tip grafic sau hartă,  prezintă 
datele sub formă sintetică.
Raportarea datelor
o În  sistemul  de  raportare  a  datelor 
sunt  recunoscute  4  nivele:  nivelul 
local,  nivelul  zonal,  sinteza  naţională 
şi raportarea la OMS.
Difuzarea concluziilor
o se face către un auditoriu mai larg
o se face prin publicarea, prezentarea 
unui articol
o prezentare orală
Evaluarea programului de supraveghere epidemiologică se 
realizează analizând calităţile şi atributele sistemului:

o sensibilitatea;
o reprezentativitatea;
o oportunitatea;
o flexibilitatea;
o simplitatea;
o accepabilitatea;
o costul.