Curs Transport Prin Membrane

Descărcați ca pdf sau txt
Descărcați ca pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 60

Biofizica transportului

prin membrane

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Cuprins


Structura membranei celulare

Clasificarea modalitatilor de transport
membranar

Transportul pasiv membranar

Transportul activ membranar

Receptori membranari si semnalizare
celulara

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Structura membranei celulare

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Membrana celulara

= structura supramoleculara care separa


spatiul intracelular de spatiul extracelular


Este semipermeabila si selectiv permeabila


Nu este o bariera pasiva, ci are numeroase
functii:

Transport de substanta dintr-o parte in alta a sa

Traducere si transfer de informatie

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Structura membranei

Modificat dupa Wikimedia Commons

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Structura membranei


Mozaic fluid proteolipidic (Nicholson &
Singer, 1972):

Bistrat lipidic

Proteine si glicoproteine inserate


Structura fluida si dinamica

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Structura membranei - lipidele


Lipide - aprox. 50% din masa membranei

Fosfolipide (majoritatea!): fosfatidilcholina, sfingomielina,
phosphatidilserina,
fosfatidiletanolamina

Colesterol (proportie variabila; in unele celule – raport
de 1:1 cu moleculele de fosfolipide)

Glicolipide (5% din lipidele membranare): ganglioside

Se gasesc exclusiv in stratul extern, non-
citoplasmatic


Organizate in bistrat, cu capatul hidrofil spre exterior si
lanturile hidrofobe spre interior

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Structura membranei - lipidele


Lungimea lantului hidrofob
influenteaza tipul de organizare a
moleculelor lipidice

Lanturi scurte → solubile in apa

Lanturi mai lungi → micele

Lanturi si mai lungi → lipozomi

Cele mai lungi lanturi (16-20 atomi C) → bistraturi lipidice

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Structura membranei - lipidele

Comportament fluid

Miscari ale moleculelor PL:

Vibratie (flexie a lanturilor la nivelul
legaturilor duble)

Rotatie (in jurul propriului ax)

Difuzie laterala (107/sec; D = 10-8 cm/s)
= schimbarea pozitiei intre molecule vecine


Flip-flop (<1/luna) = tranzitie intre cele 2
straturi


Factori care influenteaza fluiditatea:

Compozitia
– Colesterul scade fluiditatea
– Tranzitia de faza solid-lichid are loc la temperaturi cu atat mai joase, cu cat
lanturile lipidice sunt mai scurte si mai bogate in duble legaturi (mai
nesaturate)

Temperatura
UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)
Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Structura membranei - proteinele

Proteine intrinseci (integrale)

Traverseaza intreaga grosime a membranei

Sunt molecule amfifile

Aprox. 70% din proteinele membranare


Proteine extrinseci (periferice)

Molecule hidrofile

Se ataseaza doar periferiei membranei (legaturi
mai slabe) in zona hidrofila, sau unor proteine
integrale

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Structura membranei - proteinele

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Structura membranei - proteinele

Zonele membranare unde exista proteine mult mai
dese au o organizare speciala (raft-uri lipidice, lipid
rafts)

Sunt mai bogate in colesterol

Au fluiditate mai scazuta

Wikimedia Commons

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Modele de studiu al membranelor

Membrane lipidice artificiale

Metode:

BLM – Black Lipid Membrane

SSM – Solid Supported Membrane

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Clasificarea modalitatilor de
transport membranar

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Macrotransport si microtransport


Macrotransport (trafic vezicular)

Endocitoza

Exocitoza

Transcitoza


Microtransport

Transport pasiv

Transport activ

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Transport activ si transport pasiv

Transportul pasiv:

Se realizeaza in sensul gradientilor
electrochimici

Nu necesita consum energetic extern


Transportul activ:

Se realizeaza in sensul contrar gradientilor
electrochimici din sistem

Necesita consum energetic

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Macrotransportul

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Tipuri de macrotransport


Endocitoza: transportul unor molecule mari / structuri
mai complexe (ex: fragmente bacteriene etc) din exteriorul
celulei spre interior, in vezicule citoplasmatice


Exocitoza: transportul unor molecule mari / structuri
mai complexe din interiorul celulei (vezicule
intracitoplasmatice) spre exteriorul celulei, in urma
fuzionarii acestor vezicule cu membrana


Transcitoza: endocitoza + exocitoza acelorasi
componente (traversarea celulei prin vezicule de
transcitoza)

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Endocitoza

Tipuri particulare:

Pinocitoza – transportul lichidului extracelular

Fagocitoza – transportul bacteriilor, corpilor straini
mici etc in vederea digestiei enzimatice (face parte din
procesele de aparare ale organismului)

Endocitoza mediata de receptori – substantele se
ataseaza la membrana prin cuplarea cu receptori
specifici, apoi sunt internalizate sub forma de vezicule

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)
Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Exocitoza

Secretia constitutiva

Secretia permanenta a unor produsi de sinteza
celulari

Secretia controlata:

Exocitoza unor produsi de sinteza celulara ca
urmare a unui stimul extracelular (factor
hormonal / umoral) care activeaza celula

Exocitoza neurotransmitatorilor

Mediata de Ca2+

Implicate modificari conformationale ale proteinelor
asociate veziculelor sinaptice (SNAP)

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)
Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Proteine asociate
veziculelor sinaptice

Wikimedia Commons

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Transcitoza


Endocitoza + exocitoza ulterioara a unor
vezicule

Modalitate de traversare a celulei

Exemplu:

Traversarea endoteliului de catre proteine
sangvine, pentru a ajunge in spatiul extracelular
tisular (transvazarea proteinelor plasmatice)

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Directionarea traficului vezicular

Caile principale ale macrotransportului
celular:

Calea de biosinteza – secretie:

Reticulul endoplasmic (RE) → Aparatul Golgi (AG) (NU necesita semnale
de sortare propriu-zise)

AG → vezicule secretorii → membrana / spatiul extracelular

AG → endozomi (vezicule citoplasmatice)

AG →lizozomi

Calea de endocitoza:

Exteriorul celulei / membrana →vezicule de endocitoza / endozomi ( →)
lizozomi

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Directionarea traficului vezicular

Se bazeaza pe recunoasterea unor proteine
specifice atasate membranei veziculare,
numite semnale de sortare

Exemple de semnale de sortare:

COP I – directioneaza traficul de la aparatul
Golgi catre RE

COP II – directioneaza traficul de la RE spre AG

Clatrina – directioneaza traficul de la AG spre
endozomi

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Transportul pasiv

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Tipuri de transport pasiv

Difuzia simpla:

Traversarea membranei de catre substante
hidrofobe


Difuzia prin canale ionice / pori

Traversarea membranei de catre substante
hidrofile, prin zone specializate ale
membranei


Difuzia facilitata:

Cu ajutorul unor proteine-transportori

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Difuzia simpla prin membrana

Este metoda de transport pentru substante
care se pot dizolva in mediul lipidic al
membranei:

Substante hidrofobe

Gaze


Difuzie conform legii lui Fick; permeabilitatea
membranei P depinde de coeficientul de partitie β, de
coeficientul de difuzie D si de grosimea membranei δ:

D
P=

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)
Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Difuzia prin canale ionice si pori

Canale ionice:

Proteine integrale ale membranei

Permit trecerea unor substante hidrofile, de
dimensiuni mici (ioni etc)

Permit transport bidirectional

Au filtre de selectivitate

Pori:

Structuri neselective (cu exceptia dimensiunii
particulelor)

Aparitia lor in membrana este un fenomen
stochastic

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Canale ionice


Structura:

Senzor (S)

Filtru (F)

Vestibul (V)

Poarta (P)

Inactivator (I) (±)

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Canale ionice

Tipuri de canale ionice:

Canale ionice activate electric

Ex: canalele ionice de Na+ si K+ din membrana
neuronala, implicate in aparitia PA


Canale ionice activate chimic

Ex: receptorii ionotropi pentru neurotransmitatori


Canale ionice activate mecanic

Ex: canalele de K+ din celulele ciliate (din varful
stereocililor)

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Canale ionice
© Gary G. Matthews

UMF Carol Davila http://www.blackwellpublishing.com/matthews Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Canale ionice

Transportul printr-un canal ionic deschis se
realizeaza in sensul gradientului de
concentratie


Transportul presupune legarea ionilor la
proteina-canal → cinetica Michaelis-Menten


Transportul poate fi inhibat specific prin
blocanti ai canalelor ionice

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Difuzia facilitata

Se realizeaza cu ajutorul unor proteine
integrale numite transportori, care se pot afla
in doua stari conformationale distincte:

Stare cu afinitate mare pentru substrat

Substratul se leaga la transportor, la nivelul situsurilor de
legare

Legarea induce modificarea conformationala si tranzitia la
starea cu afinitate mica, in care situsul de legare este
pozitionat pe partea opusa a membranei

Stare cu afinitate mica pentru substrat

Substratul este eliberat pe partea opusa a membranei

Dezlegarea substratului induce revenirea la starea
conformationala initiala (cu afinitate mare)

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Difuzia facilitata


Exemple de transportori:

Pentru glucoza

Pentru colina

Pentru ioni (= Ionofori)

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Comparatie intre tipurile de
transport pasiv

TRANSPORTORI CANALE IONICE

SPECIFICITATE Mai mare Mai mica

VITEZA Mai mica Mai mare


Transportorii sunt intr-un numar mai mare in organism decat
canalele ionice

Transportorii pot fi implicati si in transport activ

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Transportul activ

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Tipuri de transport activ

Transport activ primar:

Cu ajutorul pompelor ionice, care functioneaza
cu consum energetic

Energia este furnizata de hidroliza moleculelor
de ATP / GTP


Transportul activ secundar:

Cu ajutorul transportorilor

O specie este transportata in sens invers
gradientului de concentratie, pe seama
transportului altei specii in sensul gradientului
de concentratie

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Transportul activ primar


Pompele ionice:

Proteine integrale

Au un centru activ (cu situsurile de legare ale
speciilor transportate) cu acces alternativ catre
partea extracelulara si intracelulara, prin
modificari conformationale ale proteinei

Modificarea conformationala necesita energie
furnizata prin hidroliza ATP / GTP etc

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Transportul activ primar

Pompa de Na+/K+ (“Na+/K+ ATP-aza”)

Transporta 3 ioni de Na+ din interiorul celulei
spre exterior si 2 ioni de K+ din exteriorul celulei
spre interior, la un ciclu → transport impotriva
gradientilor de concentratie


Energia necesara transportului este furnizata
prin hidroliza unei molecule de ATP


Transport net de o sarcina pozitiva spre
exterior / ciclu → activitate electrogena


4 subunitati (2α, 2β); subunitatile au activitate
ATP-azica
UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)
Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
+ +
Pompa de Na /K

Functionarea pompei
este descrisa de
schema Alberts - Post

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
+ +
Pompa de Na /K

http://highered.mcgraw-hill.com/

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Transportul activ secundar

Simport:

Transportul celor doua specii are loc in acelasi
sens, relativ la membrana

Ex: simportul glucoza / Na+ din lumenul intestinal spre interiorul
celulelor epiteliale (glucoza – transportata activ, pe seama
transportului pasiv de Na+)


Antiport

Transportul celor doua specii are loc in sens opus

Ex: antiport 3 Na+/1 Ca2+ in miocite (electrogen; Na+ transportat
pasiv, Ca2+ activ)

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Transport activ secundar

Simport

Antiport

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Sinteza – modalitati de transport

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Receptori membranari si
semnalizare celulara

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Semnalizare celulara

= Comunicarea intre celule, care sta la baza


oricarui sistem de control in organism


Semnalele sunt receptate de celule si
determina ca raspuns o serie de modificari ale
activitatii celulare

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Definitii

Receptor celular = proteina situata in membrana /
citoplasma celulara; caracteristici:

Legarea unei molecule (= ligand) determina modificarea
conformationala a acestuia

Modificarea conformationala a acestuia are ca urmare o cascada de
alte modificari ale unor componente celulare, cu rezultat final un
raspuns celular


Ligand = molecula care se leaga cu un grad mai mic
sau mai mare de specificitate de un anumit receptor;
liganzii pot fi:

Agonisti – determina activarea receptorului

Antagonisti – determina inactivarea/blocarea receptorului

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Definitii

Mesager prim = molecula-ligand care declanseaza
cascada de modificari celulare (de obicei, un agonist al
unui receptor membranar)


Mesager secund = molecula generata in urma
activarii receptorului celular; ea difuzeaza, activand la
randul sau enzime celulare, continuand cascada de
modificari induse de activarea receptorului initial

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Receptori - clasificare


Tipuri de receptori:

Receptori membranari

Ionotropi – sunt canale ionice activate chimic, de catre
moleculele semnal

Metabotropi – activarea lor determina activarea unor lanturi
enzimatice, cu modificari metabolice celulare


Receptori intracelulari

Receptori citoplasmatici – de obicei, pentru mesageri
secunzi

Receptori nucleari – pentru factori de transcriptie (semnale
care controleaza transcrierea informatiei genetice si sinteza
de proteine)

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Receptori ionotropi


Exemple:

Receptori nicotinici ptr ACh
 Receptori pentru GABA (GABAA,C)

Receptori pentru glicina

Receptori pentru serotonina

Receptori pentru glutamat (AMPA, NMDA, rec. ptr
kainat)

Receptori pentru ATP (P2X)

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Receptori ionotropi

© Gary G. Matthews

http://www.blackwellpublishing.com/matthews

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Receptori metabotropi

Tipuri de receptori metabotropi:

Receptori cuplati cu proteine G (GPCR)

Receptori cuplati cu enzime (de obicei, tirozin-
kinaze) (RTK)

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Receptori metabotropi cuplati cu
proteine G


Foarte multe tipuri

Implicati in:

Perceptia vizuala, olfactiva

Neurotransmisia vegetativa si in sistemul nervos central (roluri
modulatoare, frecvent)

Roluri modulatoare in lanturile de semnalizare ale sistemului imun

Exemple:

Receptori muscarinici pentru acetilcolina

Receptori muscarinici pentru GABA

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Receptori cuplati cu proteine G

http://highered.mcgraw-hill.com/

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Receptori cuplati cu tirozin-kinaze


Proteina receptor are activitate de tirozin-kinaza, in
forma fosforilata

Categoria cuprinde receptori pentru:

Factori de crestere

Hormoni

Citokine

Exemplu: receptorul pentru insulina

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Sinteza - receptori

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Bibliografie suplimentara

http://www.wiley.com/college/pratt/0471393878/student/ani

http://programs.northlandcollege.edu/biology/Biology1111/an
http://programs.northlandcollege.edu/biology/Biology1111/a

http://www.wiley.com/legacy/college/boyer/0470003790/anim

UMF Carol Davila Transportul prin membrane (AP)


Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010

S-ar putea să vă placă și