POVESTIREA ÎN RAMĂ

„Iapa lui Vodă”, de Mihail Sadoveanu

PLANUL COMPUNERII COMPUNEREA

I. INTRODUCERE         Opera epică este opera literară în care autorul îşi exprimă în mod
Definiţia operei epice: indirect gândurile, ideile şi sentimentele, prin intermediul acţiunii, al
personajelor şi al naratorului.
Definiția povestirii în ramă:        Povestirea în ramă aparține genului epic și este procedeul prin care
una sau mai multe narațiuni de sine stătătoare se încadrează într­o altă
narațiune mai amplă, care să le cuprindă în aceeași  atmosferă epică, iar
interesul se centrează asupra situației neobișnuite povestite, iar nu în jurul
personajelor.   Naratorul   narațiunii   principale   are   un   grad   ridicat   de
obiectivitate, spre deosebire de naratorul unei  întâmplări inserate, care
este implicat emotional și subiectiv. Timpul narativ se situează în trecut,
iar principal modalitate de expunere este evocarea.
II. CUPRINS        „Iapa lui Vodă” se află în deschiderea volumului de nouă povestiri,
Argumentarea:   „Hanu­Ancuței”, scris de Mihail Sadoveanu.
a)   existența   a   două   planuri          Primul plan narativ se referă la narațiunea amplă a volumului, în
narative, care alternează; cadrul căreia se include cele nouă povestiri. Incipitul (începutul operei)
fixează timpul, „într­o toamnă aurie” și locul, „la Hanul Ancuței”, unde
b) acestea au acţiune, eventual se   spun   și   se   ascultă   povești   relatate   de   oaspeții   care   poposesc   peste
momentele subiectului; noapte   la   hanul   Ancuței,   care  „nu   era   han,   ­   era   cetate”,   cu   ziduri
groase. Naratorul obiectiv poposise la han.
c)   au   personaje   –   prezentare       Al doilea plan narativ cuprinde istorisirea comisului Ioniță, care este
scurtă; narator­personaj  în   această   povestire.   El   narează   o   întâmplare   din
trecut, ce avusese loc tot la hanul Ancuței și la care participase în mod
d)   au   naratori   diferiți   –   felul
direct pe când era tânăr. Naratorul îi face un portret fizic sugestiv (…)
naratorilor,   la   ce   persoană   se
      Această primă povestire a volumului este inserată în cadrul narațiunii
narează;
precedente, de aceea este o povestire în ramă, având un alt narator și un
subiect   de   sine   stătător,   diferit   de   subiectul   celorlalte   opt   povestiri.
(rezumatul povestirii comisului Ioniță)
e)   se   foloseşte   naraţiunea,   ca
           Narațiunea la persoana I este principala modalitate de relatare a
mod de expunere principal, dar
faptelor și întâmplărilor, iar povestitorul este participant direct la acțiune.
ea se împleteşte cu dialogul şi
Arta de povestitor a lui Mihail Sadoveanu constă în îmbinarea epicului cu
descrierea.
liricul,  a povestirii  cu  geniul  său poetic.  Arhaismele   și regionalismele
(exemple) sunt folosite cu naturalețe de către personaje pentru a contura
atmosfera   vremurilor   de   demult   și   pentru   a   ilustra   graiul   românesc.
Figurile de stil apar cu moderație, conferind sobrietate textului.
      De remarcat este muzicalitatea frazelor, prin care Sadoveanu creează
trăiri tulburătoare în sufletele personajelor: „Eroii nu povestesc spre a­și
ușura sufletul, ori spre a reda viața: ci pentru a se sustrage vieții  și
morții” (Nicolae Manolescu, „Imaginarul sadovenian”).
      
III. ÎNCHEIERE         „Iapa lui Vodă” de Mihail Sadoveanu se încadrează în genul epic,
 Concluzii ­ scurt rezumat al  fiind   o   povestire   inserată   într­o   narațiune   mai   amplă,   iar   personajul­
cuprinsului; narator   relatează   cu   implicare   emoțională   o   situație   neobișnuită   din
   ­ mesajul artistic (ce vrea să  tinerețe,   care   stârnește   interesul   auditoriului   aflat   la   hanul   Ancuței.
transmită INDIRECT autorul); Aceste caracteristici demonstrează că  „Iapa lui Vodă”  este o  povestire
în ramă.
- Apartenența operei la genul epic, specia literară povestirea în ramă -