Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • 77 vizualizări

    Memorandumul Din 1892

    Încărcat de

    Andrei Costraș
    Memorandumul din 1892

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Memorandumul Din 1892

    Încărcat de

    Andrei Costraș
    77 vizualizări1 pagină
    Memorandumul din 1892

    Titlu original

    Memorandumul din 1892

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Memorandumul din 1892

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca docx, pdf sau txt
    77 vizualizări1 pagină

    Memorandumul Din 1892

    Încărcat de

    Andrei Costraș
    Memorandumul din 1892

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca docx, pdf sau txt
    din 1

    Memorandumul din 1892

    Memorandumul a reprezentat o petiţie semnată de liderii românilor din Transilvania şi adresată


    în 1892 împăratului austro-ungar Franz Joseph. Acesta prezenta consecinţele instaurării dualismului austro-
    ungar şi cuprindea principalele revendicări ale românilor transilvăneni, printre care se număra recunoaşterea
    drepturilor politice şi confesionale.

    Totodată, memorandumul se dorea a fi un semn de protest faţă politica de maghiarizare practicată de


    autorităţi împotriva românilor din Ardeal şi faţă de persecuţiile la care erau supuşi aceştia, cuprinzând o
    analiză bine documentată a situaţiei economice, politice, sociale şi culturale a românilor transilvăneni de la
    formarea dualismului austro-ungar în februarie 1867.

    Semnatarii-Memorandumului
    Rândul de sus (de la stânga la dreapta): Dionisie Roman, Patriciu Barbu, D. O. Barcianu, Gherasim
    Domide, Teodor Mihali, Aurel Suciu, Mihaiu Veliciu, Rubin Patiţia
    Rândul de jos (de la stânga la dreapta): Niculae Cristea, Iuliu Coroianu, Gheorghe Pop de Băseşti, Ioan
    Raţiu, Vasile Lucaciu, Dimitrie Comşa, Septimiu Albini

    A fost al treilea moment major de manifestare al ardelenilor faţă de tendinţele evidente de


    deznaţionalizare promovate de autorităţile maghiare, după Supplex Libellus Valachorum (1791)
    şi Pronunciamentul de la Blaj din mai 1868.

    Memorandumul a marcat apogeul luptei de emancipare a românilor din Transilvania din sec al XIX-
    lea, aducând problema românească în conştiinţa europeană.

    Memorandumul face o analiză a sistemului legislativ ungar (legea naţiunilor, legea electorală, legile
    şcolare, legea presei etc.), evidenţiind faptul că românii erau discriminaţi, neavând nici un drept politic.
    Documentul contestă şi modul în care s-a instaurat dualismul austro-ungar, fără a se lua în seamă şi dorinţele
    românilor majoritari în Transilvania. De asemenea, este combătută declararea statului maghiar ca „stat
    naţional”, în care elementul maghiar a avut puterea, în timp ce românii erau supuşi unui proces de
    maghiarizare. Autorii Memorandumului subliniază faptul că ei nu şi-au propus schimbarea regimului politic,
    ci doar îmbunătăţirea situaţiei românilor, prin desfiinţarea dualismului austro-ungar şi revenirea la
    autonomia Transilvaniei.

    Mişcarea memorandistă a fost cea mai importantă acţiune naţională care a pregătit Marea Unire de
    la 1918. A îndreptat linia tactică a Partidului Naţional Român spre activismul politic şi a întărit sentimentul
    naţional împotriva dualismului austro-ungar, proiectând problema românească în conştiinţa europeană. De
    asemenea, începând din acest moment, relaţiile româno-austro-ungare încep să se deterioreze treptat,
    culminând cu decizia Consiliul de Coroană din 21 iulie 1914 de a rămâne neutră în „Marele Război”, deşi
    România avea tratat de alianţă cu Austro-Ungaria.

    S-ar putea să vă placă și